LEGE nr. 355 din 20 noiembrie 2009privind regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 805 din 25 noiembrie 2009
Parlamentul României adoptă prezenta lege. + Capitolul I Dispoziţii generale + Articolul 1Starea de mobilizare reprezintă totalitatea măsurilor extraordinare care se pot institui, în principal, în domeniile politic, economic, social, administrativ, diplomatic, juridic şi militar, planificate şi pregătite pe timp de pace, precum şi a acţiunilor desfăşurate pentru aplicarea acestora, potrivit legii, la apariţia sau iminenţa unei ameninţări grave care poate afecta suveranitatea, independenţa şi unitatea statului, integritatea teritorială a ţării şi democraţia constituţională. + Articolul 2Starea de război reprezintă totalitatea măsurilor extraordinare care se pot institui, în principal, în domeniile politic, economic, social, administrativ, diplomatic, juridic şi militar, în vederea exercitării dreptului inerent al statului la autoapărare individuală sau colectivă. + Articolul 3 (1) Mobilizarea poate fi parţială sau totală. (2) Mobilizarea parţială constă în aplicarea succesivă şi limitată a măsurilor şi a acţiunilor prevăzute la art. 1, în una sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale, precum şi pentru anumite elemente ale forţelor destinate apărării. Economia poate fi mobilizată în totalitate, în unităţile administrativ-teritoriale unde s-a declarat această stare. La nivel naţional, pot fi mobilizaţi operatorii economici şi instituţiile publice din domeniile de activitate necesare susţinerii efortului de apărare. (3) Mobilizarea totală constă în aplicarea măsurilor şi acţiunilor prevăzute la art. 1 pe întregul teritoriu al statului. + Articolul 4Pe timpul stării de mobilizare parţială sau totală ori al stării de război se pot dispune, cu respectarea prevederilor Constituţiei României, republicată, măsuri pentru restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale. + Capitolul II Declararea stării de mobilizare parţială sau totală şi a stării de război, precum şi încetarea acestora + Articolul 5Mobilizarea parţială sau totală şi starea de război se declară potrivit prevederilor Constituţiei României, republicată. + Articolul 6Parlamentul declară, prin hotărâre, în şedinţă comună, mobilizarea parţială, totală, demobilizarea sau, în exclusivitate, starea de război. Parlamentul aprobă sau respinge, anterior sau ulterior emiterii, după caz, decretul Preşedintelui României de declarare a mobilizării parţiale sau totale ori a demobilizării. + Articolul 7Preşedintele României poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, prin decret, contrasemnat de primul-ministru, mobilizarea sau demobilizarea, după caz, a forţelor destinate apărării. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare. + Articolul 8 (1) Hotărârea Parlamentului privind declararea stării de mobilizare sau a stării de război sau decretul Preşedintelui României privind declararea stării de mobilizare se publică imediat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi cuprinde, după caz: a) motivele care au impus declararea mobilizării sau a stării de război; b) tipul mobilizării; c) unitatea sau unităţile administrativ-teritoriale în care se declară mobilizarea, elementele forţelor destinate apărării, precum şi, la nivel naţional, operatorii economici şi instituţiile publice din domeniile de activitate necesare susţinerii efortului de apărare; d) măsurile de primă urgenţă care urmează a fi luate, precum şi nominalizarea documentelor care includ activitatea operatorilor economici şi a instituţiilor publice care se mobilizează şi urmează a fi puse în aplicare; e) drepturile şi libertăţile fundamentale al căror exerciţiu se restrânge, conform prevederilor constituţionale, pe timpul mobilizării sau al stării de război; f) autorităţile militare şi civile desemnate pentru executarea prevederilor hotărârii Parlamentului sau ale decretului Preşedintelui României şi competenţele acestora, inclusiv cele transferate de la alte autorităţi; g) alte prevederi, dacă se consideră necesare. (2) Hotărârea Parlamentului sau decretul Preşedintelui României, prevăzute la alin. (1), se transmite imediat Guvernului şi celorlalte autorităţi publice cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, care răspund de punerea în aplicare a prevederilor acesteia/acestuia. + Articolul 9Hotărârea Parlamentului privind declararea stării de mobilizare sau a stării de război, precum şi decretul Preşedintelui României privind declararea stării de mobilizare se transmit, pentru informarea populaţiei, imediat şi în mod corect, prin toate mijloacele de comunicare în masă. + Articolul 10Dispoziţiile art. 8 şi 9 se aplică în mod corespunzător şi hotărârii Parlamentului privind încetarea stării de mobilizare sau a stării de război, precum şi decretului Preşedintelui României privind declararea încetării stării de mobilizare. + Capitolul III Organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de mobilizare + Articolul 11Sistemul naţional de mobilizare cuprinde structuri de conducere şi de execuţie, cu resursele, infrastructura şi relaţiile aferente, care au atribuţii, potrivit prevederilor prezentei legi şi ale altor acte normative, în domeniul mobilizării. + Articolul 12Conducerea sistemului naţional de mobilizare este un atribut exclusiv al autorităţilor constituţionale ale statului, respectiv Parlamentul, Preşedintele României, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, Guvernul şi alte autorităţi publice cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, potrivit atribuţiilor stabilite prin lege. + Articolul 13Pe timpul stării de mobilizare sau al stării de război, Preşedintele României informează Parlamentul despre măsurile luate în calitate de comandant al forţelor armate. + Articolul 14Ministerul Apărării Naţionale coordonează unitar planificarea şi evaluarea pregătirii pentru mobilizare a forţelor destinate apărării şi monitorizează executarea acestor activităţi, prin Statul Major General şi structurile specifice din cadrul celorlalte instituţii/autorităţi publice cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, îndeplinind în acest scop următoarele atribuţii: a) analizează nevoile de apărare şi propune Consiliului Suprem de Apărare a Ţării măsurile privind organizarea şi înzestrarea forţelor destinate apărării şi pregătirii populaţiei; b) înaintează propuneri Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pentru declararea mobilizării şi demobilizării forţelor destinate apărării; c) planifică, organizează şi desfăşoară pe timp de pace pregătirea pentru mobilizare a forţelor destinate apărării, a populaţiei, a persoanelor din conducerea autorităţilor publice centrale şi locale, precum şi a operatorilor economici şi instituţiilor publice, cu sarcini la mobilizare şi război, în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin pentru apărarea ţării; d) evaluează pe timp de pace, în cooperare cu Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale, activitatea operatorilor economici şi a instituţiilor publice cu sarcini şi atribuţii pentru asigurarea Armatei României, denumită în continuare armata, cu resurse materiale la mobilizare şi război; e) monitorizează activitatea operatorilor economici militarizaţi pentru satisfacerea cererilor armatei; f) asigură generarea şi regenerarea forţelor armatei, potrivit actelor normative în domeniu. + Articolul 15 (1) Conducerea mobilizării forţelor destinate apărării constituie atributul fiecărei instituţii cu atribuţii în domeniu, pentru structurile subordonate sau coordonate. (2) Conducerea mobilizării forţelor armatei constituie atributul şefului Statului Major General şi se realizează la nivel strategic din Centrul de conducere a mobilizării, constituit la Statul Major General, prin Grupa centrală de conducere a mobilizării. + Articolul 16Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale asigură punerea în aplicare a Planului de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare şi a sistemului de priorităţi şi alocare a resurselor pentru apărare, în condiţiile legii. + Articolul 17Pe timpul stării de mobilizare sau al stării de război, la nivel de execuţie, sistemul naţional de mobilizare se compune din forţele destinate apărării, autorităţile publice, serviciile publice deconcentrate şi serviciile comunitare, instituţiile publice şi operatorii economici a căror activitate este nemijlocit legată de asigurarea resurselor necesare mobilizării şi ducerii războiului, precum şi din resursele, infrastructura şi relaţiile aferente. + Articolul 18Elementele sistemului naţional de mobilizare, la nivel de execuţie, prevăzute la art. 17, răspund de executarea măsurilor şi îndeplinirea acţiunilor privind starea de mobilizare sau starea de război, fiecare în domeniul său de activitate, potrivit legii. Dacă este necesar, acestea constituie structuri specifice, din aparatul propriu şi/sau din unităţi aflate în subordine, în coordonare sau sub autoritate, pentru organizarea, coordonarea şi executarea sarcinilor ce le revin. + Articolul 19 (1) În exercitarea atribuţiilor ce le revin potrivit legii, următoarele autorităţi militare pot emite, pe toată perioada stării de mobilizare sau a stării de război, ordonanţe militare, care sunt obligatorii, conform legii, astfel: a) ministrul apărării naţionale şi şeful Statului Major General, pe întregul teritoriu al ţării; b) comandanţii militari din judeţe, numiţi de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, pentru judeţele respective; c) comandanţii de garnizoane, pentru garnizoana respectivă. (2) Ordonanţa militară cuprinde: a) titlul şi numărul; b) autoritatea emitentă; c) baza legală a emiterii; d) perioada de aplicare; e) regulile şi măsurile speciale care se dispun în zona de aplicare a acesteia, precum şi sancţiunile aplicabile în cazul nerespectării acestora; f) autoritatea abilitată să asigure aplicarea şi respectarea dispoziţiilor acesteia; g) modul de aducere la cunoştinţa populaţiei; h) data, ştampila şi semnătura autorităţii emitente. (3) Pe timpul stării de război, autorităţile militare prevăzute la alin. (1) pot dispune măsurile speciale conform atribuţiilor şi răspunderilor prevăzute la art. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 453/2004. În plus, acestea mai pot dispune măsuri şi stabili mijloace pentru: a) interzicerea demisiei, pentru persoanele cu sarcini la mobilizare şi război; b) interzicerea accesului în zone sau obiective cu grad de risc ridicat din punct de vedere al siguranţei persoanelor, în care au loc acţiuni militare; c) obligativitatea adăpostirii populaţiei în lucrările permanente sau temporare; d) suspendarea temporară a autorizaţiilor de procurare a armei şi/sau a permiselor de armă, precum şi suspendarea eliberării acestor documente; e) interzicerea temporară a utilizării aparatelor de zbor şi de navigaţie pe apă; f) interzicerea iluminatului şi respectarea regulilor de camuflaj. (4) Autorităţile militare prevăzute la alin. (1) sunt obligate să ia toate măsurile pentru reducerea la minimum a vulnerabilităţilor asupra personalului, facilităţilor şi materialelor necesare activităţilor militare faţă de ameninţări şi riscuri. + Articolul 20 (1) La declararea stării de mobilizare sau a stării de război, unele atribuţii ale autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate şi ale autorităţilor administraţiei publice locale pot trece în competenţa autorităţilor militare, aşa cum au fost prevăzute în hotărârea Parlamentului ori în decretul Preşedintelui României privind declararea stării de mobilizare sau a stării de război. (2) Autorităţile civile ale administraţiei publice continuă exercitarea atribuţiilor care nu au fost transferate autorităţilor prevăzute la alin. (1) şi au obligaţia de a îndeplini întocmai prevederile ordonanţelor militare. + Articolul 21Pe timpul stării de mobilizare sau al stării de război, autorităţile civile ale administraţiei publice au atribuţii privind: a) asigurarea îndeplinirii măsurilor stabilite şi a respectării regulilor dispuse, fiecare în domeniul său de activitate; b) punerea la dispoziţia autorităţilor abilitate a evidenţei salariaţilor cu obligaţii militare la mobilizare şi război; c) asigurarea îndeplinirii de către operatorii economici, instituţiile publice şi persoanele fizice a dispoziţiilor şi măsurilor privind pregătirea economiei, a teritoriului şi a populaţiei pentru apărare; d) asigurarea îndeplinirii măsurilor pentru efectuarea rechiziţiilor de bunuri şi a prestărilor de servicii în interes public; e) asigurarea reparaţiei, conform planurilor existente, a resurselor de materii prime, a produselor industriale, a bunurilor alimentare, a energiei, a transporturilor, a lucrărilor publice şi a comunicaţiilor; f) asigurarea punerii în aplicare a măsurilor stabilite pentru raţionalizarea consumurilor. + Articolul 22Conducătorii autorităţilor publice care au atribuţii la mobilizare şi război au obligaţia de a pune în aplicare documentele de mobilizare, precum şi ordinele şi instrucţiunile privind modul de acţiune a structurilor proprii şi a celor din sfera lor de activitate, potrivit reglementărilor legale, pe timpul stării de mobilizare sau al stării de război. + Capitolul IV Asigurarea şi utilizarea resurselor umane, materiale şi financiare pe timpul stării de mobilizare şi al stării de război + Articolul 23 (1) Pe timpul stării de mobilizare sau al stării de război se utilizează resurse umane, materiale şi financiare. (2) Resursele umane provin din rândul cadrelor militare în activitate, al poliţiştilor, al soldaţilor şi al gradaţilor voluntari, al studenţilor şi al elevilor din instituţiile militare de învăţământ care au absolvit anul I, mai puţin cei din colegiile militare liceale, din rândul rezerviştilor, al personalului civil din cadrul autorităţilor publice care au atribuţii la mobilizare şi război, precum şi din rândul cetăţenilor români care au obligaţii militare sau care pot fi chemaţi să execute prestări de servicii în interes public, potrivit legii. (3) Pentru asigurarea resurselor umane pe timpul stării de mobilizare sau al stării de război se constituie şi se instruieşte, pe timp de pace, rezerva de mobilizare, care cuprinde rezerva operaţională şi rezerva generală, aşa cum sunt reglementate în Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare. Rezerviştii cuprinşi în rezerva de mobilizare participă la exerciţiile şi antrenamentele de mobilizare, la solicitarea instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale. (4) Resursele materiale necesare mobilizării forţelor destinate apărării se compun din: a) rezervele proprii; b) capacităţile pentru apărare, potrivit legii; c) rezervele de mobilizare, potrivit legii; d) producţia curentă a operatorilor economici; e) importuri; f) alte resurse prevăzute de lege. (5) Rezervele proprii, prevăzute la alin. (4) lit. a), se constituie de către fiecare instituţie cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, potrivit actelor normative specifice, statelor de organizare şi normelor de înzestrare la război, şi cuprind tehnică militară şi materiale, în majoritate, produse greu de aprovizionat sau cu ciclu lung de fabricaţie, care se asigură din producţia internă sau din import. (6) Constituirea rezervelor proprii de către instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării şi siguranţei naţionale se realizează pe baza programelor multianuale şi a resurselor financiare alocate în acest sens prin bugetele anuale. + Articolul 24Pe timpul stării de mobilizare şi al stării de război se execută completarea forţelor destinate apărării potrivit statelor de organizare pentru război, instruirea acestora, precum şi utilizarea resurselor materiale în vederea înzestrării conform normelor pentru război, până la realizarea nivelului de operaţionalizare necesar îndeplinirii misiunilor specifice primite. + Articolul 25Resursele materiale şi serviciile necesare susţinerii efortului de apărare se asigură de instituţiile publice şi operatorii economici, pe baza comenzilor de stat, emise de instituţiile care administrează fonduri cuprinse în bugetul de stat pentru război, în condiţiile legii, după punerea în aplicare a Planului de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare. Achiziţiile se pot face printr-un regim derogatoriu de la dispoziţiile legale în vigoare, aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. + Articolul 26 (1) Chemarea rezerviştilor la exerciţiile şi antrenamentele de mobilizare, la mobilizare sau la război se face pe baza ordinelor de chemare, întocmite potrivit modelului stabilit prin hotărâre a Guvernului, cu decontarea cheltuielilor de transport. Decontarea cheltuielilor de transport se realizează pe baza cupoanelor din ordinul de chemare, de către instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, potrivit procedurii stabilite prin ordin al conducătorilor acestora. (2) Pe timpul stării de mobilizare sau al stării de război, persoanele cu obligaţii militare din rezerva generală pot fi chemate pentru completarea forţelor destinate apărării sau pentru prestări de servicii în interes public, potrivit legii, cu excepţia celor mobilizate la locul de muncă. (3) Persoanele fără obligaţii militare pot fi chemate numai pentru prestări de servicii în interes public, potrivit legii. (4) Personalul operatorilor economici militarizaţi se supune regimului de control şi disciplină militară. (5) Personalul societăţilor specializate de pază care execută paza şi protecţia la obiectivele clasificate de importanţă deosebită la mobilizare şi război se mobilizează la locul de muncă şi se integrează, din punct de vedere operativ, în sistemul de pază al Jandarmeriei Române. + Articolul 27 (1) Planificarea, pregătirea şi execuţia activităţilor pe timpul stării de mobilizare şi al stării de război sunt reglementate prin ordine ale conducătorilor instituţiilor cu atribuţii la mobilizare şi război. (2) Pe timpul stării de mobilizare şi al stării de război coordonarea unitară a acestor activităţi se realizează de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. + Articolul 28Pe timpul stării de mobilizare şi al stării de război, centrele militare au următoarele atribuţii: a) solicită structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor şi operatorilor economici punerea în aplicare a măsurilor prevăzute de documentele de mobilizare transmise pe timp de pace; b) cooperează cu forţele destinate apărării pentru refacerea capacităţii operaţionale; c) coordonează, îndrumă şi verifică activitatea desfăşurată pe linia evidenţei militare a cetăţenilor încorporabili şi a rezerviştilor, potrivit legii; d) colaborează cu structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru anunţarea şi trimiterea cetăţenilor încorporabili la recrutare-încorporare şi a rezerviştilor la unităţile din compunerea instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale; e) colaborează cu structurile teritoriale ale Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale pentru anunţarea şi prezentarea cetăţenilor prevăzuţi a fi mobilizaţi la locul de muncă şi a celor chemaţi pentru prestări de servicii în interes public; f) cooperează cu unităţile militare pentru punerea în aplicare a planului de mobilizare al garnizoanei; g) contribuie la punerea în aplicare a planului de asistenţă familială şi la rezolvarea problemelor sociale ale personalului mobilizat; h) asigură, potrivit legii, plata ajutoarelor legale pentru familiile militarilor decedaţi. + Articolul 29 (1) Finanţarea cheltuielilor aferente stării de mobilizare şi a stării de război se asigură de la bugetul de stat pentru război, elaborat şi aprobat în condiţiile legii. (2) Execuţia bugetului de stat pentru război se aprobă de Parlament, pe baza propunerilor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. (3) Preşedintele României poate hotărî punerea în aplicare a execuţiei bugetului de stat pentru război numai în cazuri excepţionale, inclusiv de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, potrivit prevederilor constituţionale. (4) Cheltuielile se finanţează prin Trezoreria Statului, în limita bugetelor aprobate. + Articolul 30 (1) Execuţia de casă a bugetelor şi operaţiunile de încasări şi plăţi în lei ale structurilor din sistemul de apărare şi securitate naţională se efectuează prin unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului. (2) Operaţiunile de încasări şi plăţi în valută se efectuează prin intermediul instituţiilor de credit sau prin unităţile Trezoreriei Statului, după caz. + Articolul 31Decontările între unităţile militare şi alte persoane juridice sau fizice se efectuează cu sau fără numerar, prin utilizarea formelor şi instrumentelor de decontare existente, pentru operaţiunile respective, pe timp de pace. + Articolul 32Persoanele fizice şi juridice care au susţinut efortul de război al ţării vor fi sprijinite cu prioritate de structurile autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale pentru redobândirea bunurilor rechiziţionate sau acordarea despăgubirilor, precum şi pentru reintegrarea în societate. + Capitolul V Măsuri privind asistenţa familială a militarilor şi a personalului civil cu obligaţii militare, pe timpul stării de mobilizare şi al stării de război + Articolul 33Asistenţa familială pe timpul stării de mobilizare şi al stării de război se organizează şi se desfăşoară pe baza planului de sprijin familial elaborat, pe timp de pace, de comandanţii structurilor militare. + Articolul 34Coordonarea activităţii de sprijin familial se realizează la nivel central şi local, potrivit normelor interne ale instituţiilor din sistemul de apărare şi securitate naţională. + Articolul 35Activitatea de sprijin familial include servicii de asistenţă socială şi de consiliere familială. + Articolul 36Autorităţile administraţiei publice acordă sprijin pentru rezolvarea problemelor familiale ale militarilor şi personalului civil cu obligaţii militare. + Capitolul VI Demobilizarea + Articolul 37Demobilizarea reprezintă renunţarea la măsurile şi activităţile desfăşurate în vederea mobilizării, ca urmare a încetării acţiunii factorilor care au generat mobilizarea şi a inexistenţei altor factori care să impună menţinerea stării de mobilizare parţială sau totală. + Articolul 38Demobilizarea se declară de către autorităţile publice abilitate de Constituţia României, republicată, să declare starea de mobilizare, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. + Articolul 39 (1) Demobilizarea poate fi parţială sau totală. (2) Demobilizarea parţială se poate executa în anumite unităţi administrativ-teritoriale, în cadrul unor operatori economici şi instituţii publice din domeniile de activitate care au susţinut efortul de apărare, precum şi în cadrul unor elemente ale forţelor destinate apărării. (3) Demobilizarea totală se execută în toate domeniile de activitate, pe întregul teritoriu al statului. + Articolul 40Demobilizarea cuprinde: a) trecerea forţelor destinate apărării la încadrarea potrivit prevederilor pentru pace ale statelor de organizare şi normelor de înzestrare; b) emiterea ordinelor de demobilizare a rezerviştilor; c) completarea rezervelor materiale utilizate la mobilizare şi război; d) demilitarizarea operatorilor economici; e) încetarea măsurilor pentru restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale; f) desfăşurarea activităţilor administrativ-financiare pentru soluţionarea situaţiei bunurilor rechiziţionate, potrivit legii; g) refacerea capacităţii operaţionale a forţelor destinate apărării. + Articolul 41Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale sprijină organizarea şi desfăşurarea demobilizării. + Capitolul VII Sancţiuni + Articolul 42 (1) Refuzul persoanelor legal chemate de a presta servicii în interes public pe durata stării de mobilizare parţială sau totală şi a stării de război constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani. (2) Acţiunea penală se pune în mişcare numai la sesizarea comandantului centrului militar. + Articolul 43 (1) Următoarele fapte constituie contravenţii: a) îndeplinirea vădit necorespunzătoare şi cu rea-credinţă a prestărilor de servicii în interes public, pe durata stării de mobilizare parţială sau totală ori a stării de război; b) refuzul operatorilor economici specializaţi de a transmite populaţiei, imediat şi în mod corect, potrivit dispoziţiilor art. 9, hotărârea Parlamentului privind declararea stării de mobilizare sau a stării de război ori decretul Preşedintelui României privind declararea stării de mobilizare; c) neîndeplinirea, cu rea-credinţă, a măsurilor dispuse de autorităţile militare prevăzute la art. 19 alin. (1), în măsura în care aceasta nu constituie infracţiune. (2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 10.000 lei, pentru persoanele fizice, respectiv cu amendă de la 10.000 lei la 100.000 lei, pentru persoanele juridice. (3) Constatarea contravenţiilor prevăzute la alin. (1) şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoanele împuternicite de ministrul apărării naţionale sau, după caz, de conducătorii instituţiilor publice cu atribuţii la mobilizare şi război. (4) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare. + Capitolul VIII Dispoziţii finale + Articolul 44Instituţiile din domeniul apărării şi securităţii naţionale acordă drepturile băneşti, de hrană, echipare şi asigurare medicală cuvenite personalului pe timpul stării de mobilizare şi al stării de război, potrivit legii. + Articolul 45 (1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Ministerul Finanţelor Publice, în colaborare cu instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, elaborează, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, normele privind finanţarea pe timpul stării de mobilizare şi al stării de război, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. + Articolul 46În aplicarea prevederilor prezentei legi, conducătorii instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale pot emite ordine şi dispoziţii.Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORROBERTA ALMA ANASTASEPREŞEDINTELE SENATULUIMIRCEA-DAN GEOANĂBucureşti, 20 noiembrie 2009.Nr. 355.__________
| EMITENT |
Parlamentul României adoptă prezenta lege. + Capitolul I Dispoziţii generale + Articolul 1Starea de mobilizare reprezintă totalitatea măsurilor extraordinare care se pot institui, în principal, în domeniile politic, economic, social, administrativ, diplomatic, juridic şi militar, planificate şi pregătite pe timp de pace, precum şi a acţiunilor desfăşurate pentru aplicarea acestora, potrivit legii, la apariţia sau iminenţa unei ameninţări grave care poate afecta suveranitatea, independenţa şi unitatea statului, integritatea teritorială a ţării şi democraţia constituţională. + Articolul 2Starea de război reprezintă totalitatea măsurilor extraordinare care se pot institui, în principal, în domeniile politic, economic, social, administrativ, diplomatic, juridic şi militar, în vederea exercitării dreptului inerent al statului la autoapărare individuală sau colectivă. + Articolul 3 (1) Mobilizarea poate fi parţială sau totală. (2) Mobilizarea parţială constă în aplicarea succesivă şi limitată a măsurilor şi a acţiunilor prevăzute la art. 1, în una sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale, precum şi pentru anumite elemente ale forţelor destinate apărării. Economia poate fi mobilizată în totalitate, în unităţile administrativ-teritoriale unde s-a declarat această stare. La nivel naţional, pot fi mobilizaţi operatorii economici şi instituţiile publice din domeniile de activitate necesare susţinerii efortului de apărare. (3) Mobilizarea totală constă în aplicarea măsurilor şi acţiunilor prevăzute la art. 1 pe întregul teritoriu al statului. + Articolul 4Pe timpul stării de mobilizare parţială sau totală ori al stării de război se pot dispune, cu respectarea prevederilor Constituţiei României, republicată, măsuri pentru restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale. + Capitolul II Declararea stării de mobilizare parţială sau totală şi a stării de război, precum şi încetarea acestora + Articolul 5Mobilizarea parţială sau totală şi starea de război se declară potrivit prevederilor Constituţiei României, republicată. + Articolul 6Parlamentul declară, prin hotărâre, în şedinţă comună, mobilizarea parţială, totală, demobilizarea sau, în exclusivitate, starea de război. Parlamentul aprobă sau respinge, anterior sau ulterior emiterii, după caz, decretul Preşedintelui României de declarare a mobilizării parţiale sau totale ori a demobilizării. + Articolul 7Preşedintele României poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, prin decret, contrasemnat de primul-ministru, mobilizarea sau demobilizarea, după caz, a forţelor destinate apărării. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare. + Articolul 8 (1) Hotărârea Parlamentului privind declararea stării de mobilizare sau a stării de război sau decretul Preşedintelui României privind declararea stării de mobilizare se publică imediat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi cuprinde, după caz: a) motivele care au impus declararea mobilizării sau a stării de război; b) tipul mobilizării; c) unitatea sau unităţile administrativ-teritoriale în care se declară mobilizarea, elementele forţelor destinate apărării, precum şi, la nivel naţional, operatorii economici şi instituţiile publice din domeniile de activitate necesare susţinerii efortului de apărare; d) măsurile de primă urgenţă care urmează a fi luate, precum şi nominalizarea documentelor care includ activitatea operatorilor economici şi a instituţiilor publice care se mobilizează şi urmează a fi puse în aplicare; e) drepturile şi libertăţile fundamentale al căror exerciţiu se restrânge, conform prevederilor constituţionale, pe timpul mobilizării sau al stării de război; f) autorităţile militare şi civile desemnate pentru executarea prevederilor hotărârii Parlamentului sau ale decretului Preşedintelui României şi competenţele acestora, inclusiv cele transferate de la alte autorităţi; g) alte prevederi, dacă se consideră necesare. (2) Hotărârea Parlamentului sau decretul Preşedintelui României, prevăzute la alin. (1), se transmite imediat Guvernului şi celorlalte autorităţi publice cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, care răspund de punerea în aplicare a prevederilor acesteia/acestuia. + Articolul 9Hotărârea Parlamentului privind declararea stării de mobilizare sau a stării de război, precum şi decretul Preşedintelui României privind declararea stării de mobilizare se transmit, pentru informarea populaţiei, imediat şi în mod corect, prin toate mijloacele de comunicare în masă. + Articolul 10Dispoziţiile art. 8 şi 9 se aplică în mod corespunzător şi hotărârii Parlamentului privind încetarea stării de mobilizare sau a stării de război, precum şi decretului Preşedintelui României privind declararea încetării stării de mobilizare. + Capitolul III Organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de mobilizare + Articolul 11Sistemul naţional de mobilizare cuprinde structuri de conducere şi de execuţie, cu resursele, infrastructura şi relaţiile aferente, care au atribuţii, potrivit prevederilor prezentei legi şi ale altor acte normative, în domeniul mobilizării. + Articolul 12Conducerea sistemului naţional de mobilizare este un atribut exclusiv al autorităţilor constituţionale ale statului, respectiv Parlamentul, Preşedintele României, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, Guvernul şi alte autorităţi publice cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, potrivit atribuţiilor stabilite prin lege. + Articolul 13Pe timpul stării de mobilizare sau al stării de război, Preşedintele României informează Parlamentul despre măsurile luate în calitate de comandant al forţelor armate. + Articolul 14Ministerul Apărării Naţionale coordonează unitar planificarea şi evaluarea pregătirii pentru mobilizare a forţelor destinate apărării şi monitorizează executarea acestor activităţi, prin Statul Major General şi structurile specifice din cadrul celorlalte instituţii/autorităţi publice cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, îndeplinind în acest scop următoarele atribuţii: a) analizează nevoile de apărare şi propune Consiliului Suprem de Apărare a Ţării măsurile privind organizarea şi înzestrarea forţelor destinate apărării şi pregătirii populaţiei; b) înaintează propuneri Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pentru declararea mobilizării şi demobilizării forţelor destinate apărării; c) planifică, organizează şi desfăşoară pe timp de pace pregătirea pentru mobilizare a forţelor destinate apărării, a populaţiei, a persoanelor din conducerea autorităţilor publice centrale şi locale, precum şi a operatorilor economici şi instituţiilor publice, cu sarcini la mobilizare şi război, în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin pentru apărarea ţării; d) evaluează pe timp de pace, în cooperare cu Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale, activitatea operatorilor economici şi a instituţiilor publice cu sarcini şi atribuţii pentru asigurarea Armatei României, denumită în continuare armata, cu resurse materiale la mobilizare şi război; e) monitorizează activitatea operatorilor economici militarizaţi pentru satisfacerea cererilor armatei; f) asigură generarea şi regenerarea forţelor armatei, potrivit actelor normative în domeniu. + Articolul 15 (1) Conducerea mobilizării forţelor destinate apărării constituie atributul fiecărei instituţii cu atribuţii în domeniu, pentru structurile subordonate sau coordonate. (2) Conducerea mobilizării forţelor armatei constituie atributul şefului Statului Major General şi se realizează la nivel strategic din Centrul de conducere a mobilizării, constituit la Statul Major General, prin Grupa centrală de conducere a mobilizării. + Articolul 16Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale asigură punerea în aplicare a Planului de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare şi a sistemului de priorităţi şi alocare a resurselor pentru apărare, în condiţiile legii. + Articolul 17Pe timpul stării de mobilizare sau al stării de război, la nivel de execuţie, sistemul naţional de mobilizare se compune din forţele destinate apărării, autorităţile publice, serviciile publice deconcentrate şi serviciile comunitare, instituţiile publice şi operatorii economici a căror activitate este nemijlocit legată de asigurarea resurselor necesare mobilizării şi ducerii războiului, precum şi din resursele, infrastructura şi relaţiile aferente. + Articolul 18Elementele sistemului naţional de mobilizare, la nivel de execuţie, prevăzute la art. 17, răspund de executarea măsurilor şi îndeplinirea acţiunilor privind starea de mobilizare sau starea de război, fiecare în domeniul său de activitate, potrivit legii. Dacă este necesar, acestea constituie structuri specifice, din aparatul propriu şi/sau din unităţi aflate în subordine, în coordonare sau sub autoritate, pentru organizarea, coordonarea şi executarea sarcinilor ce le revin. + Articolul 19 (1) În exercitarea atribuţiilor ce le revin potrivit legii, următoarele autorităţi militare pot emite, pe toată perioada stării de mobilizare sau a stării de război, ordonanţe militare, care sunt obligatorii, conform legii, astfel: a) ministrul apărării naţionale şi şeful Statului Major General, pe întregul teritoriu al ţării; b) comandanţii militari din judeţe, numiţi de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, pentru judeţele respective; c) comandanţii de garnizoane, pentru garnizoana respectivă. (2) Ordonanţa militară cuprinde: a) titlul şi numărul; b) autoritatea emitentă; c) baza legală a emiterii; d) perioada de aplicare; e) regulile şi măsurile speciale care se dispun în zona de aplicare a acesteia, precum şi sancţiunile aplicabile în cazul nerespectării acestora; f) autoritatea abilitată să asigure aplicarea şi respectarea dispoziţiilor acesteia; g) modul de aducere la cunoştinţa populaţiei; h) data, ştampila şi semnătura autorităţii emitente. (3) Pe timpul stării de război, autorităţile militare prevăzute la alin. (1) pot dispune măsurile speciale conform atribuţiilor şi răspunderilor prevăzute la art. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 453/2004. În plus, acestea mai pot dispune măsuri şi stabili mijloace pentru: a) interzicerea demisiei, pentru persoanele cu sarcini la mobilizare şi război; b) interzicerea accesului în zone sau obiective cu grad de risc ridicat din punct de vedere al siguranţei persoanelor, în care au loc acţiuni militare; c) obligativitatea adăpostirii populaţiei în lucrările permanente sau temporare; d) suspendarea temporară a autorizaţiilor de procurare a armei şi/sau a permiselor de armă, precum şi suspendarea eliberării acestor documente; e) interzicerea temporară a utilizării aparatelor de zbor şi de navigaţie pe apă; f) interzicerea iluminatului şi respectarea regulilor de camuflaj. (4) Autorităţile militare prevăzute la alin. (1) sunt obligate să ia toate măsurile pentru reducerea la minimum a vulnerabilităţilor asupra personalului, facilităţilor şi materialelor necesare activităţilor militare faţă de ameninţări şi riscuri. + Articolul 20 (1) La declararea stării de mobilizare sau a stării de război, unele atribuţii ale autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate şi ale autorităţilor administraţiei publice locale pot trece în competenţa autorităţilor militare, aşa cum au fost prevăzute în hotărârea Parlamentului ori în decretul Preşedintelui României privind declararea stării de mobilizare sau a stării de război. (2) Autorităţile civile ale administraţiei publice continuă exercitarea atribuţiilor care nu au fost transferate autorităţilor prevăzute la alin. (1) şi au obligaţia de a îndeplini întocmai prevederile ordonanţelor militare. + Articolul 21Pe timpul stării de mobilizare sau al stării de război, autorităţile civile ale administraţiei publice au atribuţii privind: a) asigurarea îndeplinirii măsurilor stabilite şi a respectării regulilor dispuse, fiecare în domeniul său de activitate; b) punerea la dispoziţia autorităţilor abilitate a evidenţei salariaţilor cu obligaţii militare la mobilizare şi război; c) asigurarea îndeplinirii de către operatorii economici, instituţiile publice şi persoanele fizice a dispoziţiilor şi măsurilor privind pregătirea economiei, a teritoriului şi a populaţiei pentru apărare; d) asigurarea îndeplinirii măsurilor pentru efectuarea rechiziţiilor de bunuri şi a prestărilor de servicii în interes public; e) asigurarea reparaţiei, conform planurilor existente, a resurselor de materii prime, a produselor industriale, a bunurilor alimentare, a energiei, a transporturilor, a lucrărilor publice şi a comunicaţiilor; f) asigurarea punerii în aplicare a măsurilor stabilite pentru raţionalizarea consumurilor. + Articolul 22Conducătorii autorităţilor publice care au atribuţii la mobilizare şi război au obligaţia de a pune în aplicare documentele de mobilizare, precum şi ordinele şi instrucţiunile privind modul de acţiune a structurilor proprii şi a celor din sfera lor de activitate, potrivit reglementărilor legale, pe timpul stării de mobilizare sau al stării de război. + Capitolul IV Asigurarea şi utilizarea resurselor umane, materiale şi financiare pe timpul stării de mobilizare şi al stării de război + Articolul 23 (1) Pe timpul stării de mobilizare sau al stării de război se utilizează resurse umane, materiale şi financiare. (2) Resursele umane provin din rândul cadrelor militare în activitate, al poliţiştilor, al soldaţilor şi al gradaţilor voluntari, al studenţilor şi al elevilor din instituţiile militare de învăţământ care au absolvit anul I, mai puţin cei din colegiile militare liceale, din rândul rezerviştilor, al personalului civil din cadrul autorităţilor publice care au atribuţii la mobilizare şi război, precum şi din rândul cetăţenilor români care au obligaţii militare sau care pot fi chemaţi să execute prestări de servicii în interes public, potrivit legii. (3) Pentru asigurarea resurselor umane pe timpul stării de mobilizare sau al stării de război se constituie şi se instruieşte, pe timp de pace, rezerva de mobilizare, care cuprinde rezerva operaţională şi rezerva generală, aşa cum sunt reglementate în Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare. Rezerviştii cuprinşi în rezerva de mobilizare participă la exerciţiile şi antrenamentele de mobilizare, la solicitarea instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale. (4) Resursele materiale necesare mobilizării forţelor destinate apărării se compun din: a) rezervele proprii; b) capacităţile pentru apărare, potrivit legii; c) rezervele de mobilizare, potrivit legii; d) producţia curentă a operatorilor economici; e) importuri; f) alte resurse prevăzute de lege. (5) Rezervele proprii, prevăzute la alin. (4) lit. a), se constituie de către fiecare instituţie cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, potrivit actelor normative specifice, statelor de organizare şi normelor de înzestrare la război, şi cuprind tehnică militară şi materiale, în majoritate, produse greu de aprovizionat sau cu ciclu lung de fabricaţie, care se asigură din producţia internă sau din import. (6) Constituirea rezervelor proprii de către instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării şi siguranţei naţionale se realizează pe baza programelor multianuale şi a resurselor financiare alocate în acest sens prin bugetele anuale. + Articolul 24Pe timpul stării de mobilizare şi al stării de război se execută completarea forţelor destinate apărării potrivit statelor de organizare pentru război, instruirea acestora, precum şi utilizarea resurselor materiale în vederea înzestrării conform normelor pentru război, până la realizarea nivelului de operaţionalizare necesar îndeplinirii misiunilor specifice primite. + Articolul 25Resursele materiale şi serviciile necesare susţinerii efortului de apărare se asigură de instituţiile publice şi operatorii economici, pe baza comenzilor de stat, emise de instituţiile care administrează fonduri cuprinse în bugetul de stat pentru război, în condiţiile legii, după punerea în aplicare a Planului de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare. Achiziţiile se pot face printr-un regim derogatoriu de la dispoziţiile legale în vigoare, aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. + Articolul 26 (1) Chemarea rezerviştilor la exerciţiile şi antrenamentele de mobilizare, la mobilizare sau la război se face pe baza ordinelor de chemare, întocmite potrivit modelului stabilit prin hotărâre a Guvernului, cu decontarea cheltuielilor de transport. Decontarea cheltuielilor de transport se realizează pe baza cupoanelor din ordinul de chemare, de către instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, potrivit procedurii stabilite prin ordin al conducătorilor acestora. (2) Pe timpul stării de mobilizare sau al stării de război, persoanele cu obligaţii militare din rezerva generală pot fi chemate pentru completarea forţelor destinate apărării sau pentru prestări de servicii în interes public, potrivit legii, cu excepţia celor mobilizate la locul de muncă. (3) Persoanele fără obligaţii militare pot fi chemate numai pentru prestări de servicii în interes public, potrivit legii. (4) Personalul operatorilor economici militarizaţi se supune regimului de control şi disciplină militară. (5) Personalul societăţilor specializate de pază care execută paza şi protecţia la obiectivele clasificate de importanţă deosebită la mobilizare şi război se mobilizează la locul de muncă şi se integrează, din punct de vedere operativ, în sistemul de pază al Jandarmeriei Române. + Articolul 27 (1) Planificarea, pregătirea şi execuţia activităţilor pe timpul stării de mobilizare şi al stării de război sunt reglementate prin ordine ale conducătorilor instituţiilor cu atribuţii la mobilizare şi război. (2) Pe timpul stării de mobilizare şi al stării de război coordonarea unitară a acestor activităţi se realizează de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. + Articolul 28Pe timpul stării de mobilizare şi al stării de război, centrele militare au următoarele atribuţii: a) solicită structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor şi operatorilor economici punerea în aplicare a măsurilor prevăzute de documentele de mobilizare transmise pe timp de pace; b) cooperează cu forţele destinate apărării pentru refacerea capacităţii operaţionale; c) coordonează, îndrumă şi verifică activitatea desfăşurată pe linia evidenţei militare a cetăţenilor încorporabili şi a rezerviştilor, potrivit legii; d) colaborează cu structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru anunţarea şi trimiterea cetăţenilor încorporabili la recrutare-încorporare şi a rezerviştilor la unităţile din compunerea instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale; e) colaborează cu structurile teritoriale ale Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale pentru anunţarea şi prezentarea cetăţenilor prevăzuţi a fi mobilizaţi la locul de muncă şi a celor chemaţi pentru prestări de servicii în interes public; f) cooperează cu unităţile militare pentru punerea în aplicare a planului de mobilizare al garnizoanei; g) contribuie la punerea în aplicare a planului de asistenţă familială şi la rezolvarea problemelor sociale ale personalului mobilizat; h) asigură, potrivit legii, plata ajutoarelor legale pentru familiile militarilor decedaţi. + Articolul 29 (1) Finanţarea cheltuielilor aferente stării de mobilizare şi a stării de război se asigură de la bugetul de stat pentru război, elaborat şi aprobat în condiţiile legii. (2) Execuţia bugetului de stat pentru război se aprobă de Parlament, pe baza propunerilor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. (3) Preşedintele României poate hotărî punerea în aplicare a execuţiei bugetului de stat pentru război numai în cazuri excepţionale, inclusiv de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, potrivit prevederilor constituţionale. (4) Cheltuielile se finanţează prin Trezoreria Statului, în limita bugetelor aprobate. + Articolul 30 (1) Execuţia de casă a bugetelor şi operaţiunile de încasări şi plăţi în lei ale structurilor din sistemul de apărare şi securitate naţională se efectuează prin unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului. (2) Operaţiunile de încasări şi plăţi în valută se efectuează prin intermediul instituţiilor de credit sau prin unităţile Trezoreriei Statului, după caz. + Articolul 31Decontările între unităţile militare şi alte persoane juridice sau fizice se efectuează cu sau fără numerar, prin utilizarea formelor şi instrumentelor de decontare existente, pentru operaţiunile respective, pe timp de pace. + Articolul 32Persoanele fizice şi juridice care au susţinut efortul de război al ţării vor fi sprijinite cu prioritate de structurile autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale pentru redobândirea bunurilor rechiziţionate sau acordarea despăgubirilor, precum şi pentru reintegrarea în societate. + Capitolul V Măsuri privind asistenţa familială a militarilor şi a personalului civil cu obligaţii militare, pe timpul stării de mobilizare şi al stării de război + Articolul 33Asistenţa familială pe timpul stării de mobilizare şi al stării de război se organizează şi se desfăşoară pe baza planului de sprijin familial elaborat, pe timp de pace, de comandanţii structurilor militare. + Articolul 34Coordonarea activităţii de sprijin familial se realizează la nivel central şi local, potrivit normelor interne ale instituţiilor din sistemul de apărare şi securitate naţională. + Articolul 35Activitatea de sprijin familial include servicii de asistenţă socială şi de consiliere familială. + Articolul 36Autorităţile administraţiei publice acordă sprijin pentru rezolvarea problemelor familiale ale militarilor şi personalului civil cu obligaţii militare. + Capitolul VI Demobilizarea + Articolul 37Demobilizarea reprezintă renunţarea la măsurile şi activităţile desfăşurate în vederea mobilizării, ca urmare a încetării acţiunii factorilor care au generat mobilizarea şi a inexistenţei altor factori care să impună menţinerea stării de mobilizare parţială sau totală. + Articolul 38Demobilizarea se declară de către autorităţile publice abilitate de Constituţia României, republicată, să declare starea de mobilizare, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. + Articolul 39 (1) Demobilizarea poate fi parţială sau totală. (2) Demobilizarea parţială se poate executa în anumite unităţi administrativ-teritoriale, în cadrul unor operatori economici şi instituţii publice din domeniile de activitate care au susţinut efortul de apărare, precum şi în cadrul unor elemente ale forţelor destinate apărării. (3) Demobilizarea totală se execută în toate domeniile de activitate, pe întregul teritoriu al statului. + Articolul 40Demobilizarea cuprinde: a) trecerea forţelor destinate apărării la încadrarea potrivit prevederilor pentru pace ale statelor de organizare şi normelor de înzestrare; b) emiterea ordinelor de demobilizare a rezerviştilor; c) completarea rezervelor materiale utilizate la mobilizare şi război; d) demilitarizarea operatorilor economici; e) încetarea măsurilor pentru restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale; f) desfăşurarea activităţilor administrativ-financiare pentru soluţionarea situaţiei bunurilor rechiziţionate, potrivit legii; g) refacerea capacităţii operaţionale a forţelor destinate apărării. + Articolul 41Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale sprijină organizarea şi desfăşurarea demobilizării. + Capitolul VII Sancţiuni + Articolul 42 (1) Refuzul persoanelor legal chemate de a presta servicii în interes public pe durata stării de mobilizare parţială sau totală şi a stării de război constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani. (2) Acţiunea penală se pune în mişcare numai la sesizarea comandantului centrului militar. + Articolul 43 (1) Următoarele fapte constituie contravenţii: a) îndeplinirea vădit necorespunzătoare şi cu rea-credinţă a prestărilor de servicii în interes public, pe durata stării de mobilizare parţială sau totală ori a stării de război; b) refuzul operatorilor economici specializaţi de a transmite populaţiei, imediat şi în mod corect, potrivit dispoziţiilor art. 9, hotărârea Parlamentului privind declararea stării de mobilizare sau a stării de război ori decretul Preşedintelui României privind declararea stării de mobilizare; c) neîndeplinirea, cu rea-credinţă, a măsurilor dispuse de autorităţile militare prevăzute la art. 19 alin. (1), în măsura în care aceasta nu constituie infracţiune. (2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 10.000 lei, pentru persoanele fizice, respectiv cu amendă de la 10.000 lei la 100.000 lei, pentru persoanele juridice. (3) Constatarea contravenţiilor prevăzute la alin. (1) şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoanele împuternicite de ministrul apărării naţionale sau, după caz, de conducătorii instituţiilor publice cu atribuţii la mobilizare şi război. (4) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare. + Capitolul VIII Dispoziţii finale + Articolul 44Instituţiile din domeniul apărării şi securităţii naţionale acordă drepturile băneşti, de hrană, echipare şi asigurare medicală cuvenite personalului pe timpul stării de mobilizare şi al stării de război, potrivit legii. + Articolul 45 (1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Ministerul Finanţelor Publice, în colaborare cu instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, elaborează, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, normele privind finanţarea pe timpul stării de mobilizare şi al stării de război, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. + Articolul 46În aplicarea prevederilor prezentei legi, conducătorii instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale pot emite ordine şi dispoziţii.Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORROBERTA ALMA ANASTASEPREŞEDINTELE SENATULUIMIRCEA-DAN GEOANĂBucureşti, 20 noiembrie 2009.Nr. 355.__________
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari