REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ din 2 noiembrie 2009privind asigurarea cu combustibili de aviaţie pe aerodromuri, RACR-AD-ACAA, ediţia 01/2009
EMITENT
  • MINISTERUL TRANSPORTURILOR ŞI INFRASTRUCTURII
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 768 din 11 noiembrie 2009



    PREAMBULÎn conformitate cu prevederile Codului aerian şi în scopul reglementării domeniului aviaţiei civile, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, în calitatea sa de autoritate de stat, asigură prin organisme tehnice specializate delegate punerea în aplicare a reglementărilor aeronautice civile române, care au caracter obligatoriu pentru toţi participanţii la activităţile aeronautice civile şi conexe, precum şi pentru persoanele care îşi propun ori desfăşoară activităţi în zonele supuse servituţilor de aeronautică civilă.Autoritatea Aeronautică Civilă Română este organismul tehnic specializat delegat de către autoritatea de stat, pentru asigurarea aplicării reglementărilor aeronautice civile naţionale şi supravegherea respectării lor de către persoanele juridice şi fizice, române sau străine, care furnizează servicii ori produse pentru aviaţia civilă din România, realizând astfel funcţia de supraveghere a siguranţei în domeniul aviaţiei civile.În conformitate cu Ordinul ministrului transporturilor nr. 101/2007 pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind accesul pe piaţa serviciilor de handling la sol pe aeroporturi - RACR-APSH, ediţia 03/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 17 mai 2007, şi cu Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.245/2008 pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind autorizarea agenţilor aeronautici de handling - RACR-AD-AAH, ediţia 1/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 21 octombrie 2008, activitatea de handling combustibil (organizarea şi executarea operaţiunilor de alimentare cu şi golire de combustibil, inclusiv depozitarea combustibilului, precum şi controlul calităţii şi cantităţii combustibilului la livrare) este inclusă în anexa la reglementările respective.RACR-AD-ACAA (Asigurarea cu combustibili de aviaţie pe aerodromuri), ediţia 01/2009, are ca scop reglementarea completă a desfăşurării activităţilor de handling combustibil.Prevederile prezentei reglementări sunt aliniate la normele şi practicile recomandate cuprinse în documentele Asociaţiei Transportului Aerian Internaţional (IATA), singurele reglementări internaţionale aplicabile pentru alimentarea cu combustibili de aviaţie a aeronavelor. Prin aceste prevederi sunt dezvoltate proceduri universale pentru asigurarea calităţii combustibilului de aviaţie pe aerodromuri.  +  Capitolul 1 Generalităţi1.1. Scop1.1.1. Prezenta reglementare stabileşte cerinţe tehnice şi operaţionale specifice, aplicabile activităţilor de handling combustibil pentru realizarea siguranţei zborului.1.1.2. Asigurarea cu combustibili de aviaţie pe aerodromurile civile româneşti trebuie planificată, organizată, pregătită şi executată corespunzător cerinţelor detaliate în prezenta reglementare, cu respectarea prevederilor celorlalte acte normative naţionale aplicabile activităţilor economice.1.2. Aplicabilitate1.2.1. Prevederile prezentei reglementări se aplică: a) agenţilor aeronautici de handling combustibil de aviaţie pentru terţi; b) operatorilor aerieni care execută activităţi de handling combustibil în sistem propriu în vederea susţinerii activităţii de zbor.1.2.2. Cerinţele şi condiţiile de autorizare de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) a agenţilor aeronautici de handling şi a operatorilor aerieni fac obiectul unor reglementări specifice.1.2.3. - (1) AACR poate accepta, la cerere, derogări de la cerinţele şi condiţiile tehnice şi operaţionale prevăzute în reglementarea de faţă, cu condiţia menţinerii calităţii combustibilului de aviaţie, a siguranţei operaţionale şi implicit a nivelului de siguranţă a zborului. (2) Cererea pentru derogare va fi înaintată directorului general al AACR şi va include fundamentarea derogării solicitate. Aceasta trebuie să fie susţinută de o analiză a efectelor asupra siguranţei operaţionale şi de un plan de acţiuni pentru menţinerea calităţii combustibilului de aviaţie, a siguranţei operaţionale şi implicit a nivelului de siguranţă a zborului.1.3. Definiţii şi abrevieri1.3.1. În sensul prezentei reglementări, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii:- administrator al aerodromului - persoană fizică sau juridică care conduce şi gestionează un aerodrom aflat în proprietatea publică sau în proprietatea privată a unor persoane fizice ori juridice;- aerodrom - suprafaţă delimitată pe pământ sau pe apă, care cuprinde, eventual, clădiri, instalaţii şi materiale, destinată a fi utilizată, în totalitate sau în parte, pentru sosirea, plecarea şi manevrarea la sol a aeronavelor;- aeroport - aerodromul deschis pentru operaţiuni comerciale de transport aerian;- aeroport mic - aeroport unde numărul total de operaţiuni de alimentare pe an este mai mic de 4.000 şi/sau cantitatea de combustibil livrată este mai mică de 2,5 milioane de litri.Notă: La aeroporturile unde nu există echipamente de alimentare mobile (autoalimentatoare) şi alimentarea este efectuată de la staţii fixe, limitările de mai sus nu sunt valabile;- agent aeronautic civil - orice persoană fizică sau juridică autorizată să desfăşoare activităţi aeronautice civile;- asigurarea cu combustibili de aviaţie pe aerodromuri - totalitatea activităţilor legate de aprovizionare, depozitare şi alimentare cu combustibili a aeronavelor la sol;- atmosferă explozivă - un amestec, în condiţii atmosferice, de aer şi una sau mai multe substanţe periculoase, sub formă de gaz, vapori, ceaţă sau praf, în care, după ce s-a produs aprinderea, arderea se propagă în întreaga masă;- dead-man control - dispozitiv de siguranţă, instalat pe un echipament de alimentare, care, printr-o acţionare continuă sau intermitentă, declanşează/întrerupe alimentarea cu combustibil a aeronavelor la sol;- facilităţi - baza materială asociată desfăşurării activităţii de transport şi depozitare a combustibilului de aviaţie şi alimentare cu combustibil a aeronavelor;- filtru - vas sub presiune, echipat corespunzător, care conţine elemente filtrante;- incident - orice eveniment/situaţie care ar expune personalul sau echipamentul la risc, în mod direct sau indirect;- instruire - pregătirea prin cursuri de specialitate, la locul de muncă, în centre specializate sau în alt mod, pentru însuşirea şi aprofundarea cunoştinţelor necesare îndeplinirii sarcinilor de serviciu în condiţii de calitate şi siguranţă;- presiune diferenţială - diferenţa dintre valorile presiunilor la intrarea şi, respectiv, ieşirea din filtru;- siguranţa zborului - capacitate a activităţii aeronautice constând în evitarea afectării sănătăţii sau pierderii de vieţi omeneşti, precum şi producerii de pagube materiale;- zona de alimentare - ansamblu de cercuri cu raza de 3 m sau mai mult dacă este specificat de autorităţile locale, având centrul la gurile de umplere a rezervoarelor aeronavei, cuprinzând aeronava, autoalimentatorul şi furtunurile utilizate şi care poate fi clasificată ca zonă 0 sau 1 conform zonării mediilor cu pericol de explozie;- zona 0 - în care atmosfera explozivă este prezentă în mod permanent sau pe perioade lungi de timp ori frecvent, în condiţii normale de funcţionare. Acest spaţiu cuprinde, în esenţă, interiorul rezervoarelor sau aparatelor;- zona 1 - în care atmosfera explozivă poate să apară intermitent sau periodic, în condiţii normale de funcţionare. Acest spaţiu cuprinde, de exemplu: împrejurul gurilor de alimentare, împrejurul dispozitivelor de umplere şi golire, împrejurul unor presetupe insuficient etanşe.1.3.2. Abrevieri uzuale utilizate în prezenta reglementare:- AACR - Autoritatea Aeronautică Civilă Română;- AD/AP - aerodrom/aeroport;- AMC - aparatura de măsură şi control;- API - American Petroleum Institute (Institutul American de Petrol);- APU - auxiliary power unit (motor auxiliar);- GPU - ground power unit (grup electric de sol);- IATA - International Air Transport Association (Asociaţia Internaţională de Transport Aerian);- ICAO - International Civil Aviation Organizaţion (Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale);- RACR - reglementări aeronautice civile române.1.4. Referinţe1.4.1. Asigurarea cu combustibili de aviaţie pe aerodromurile civile se organizează şi se desfăşoară conform prevederilor prezentei reglementări şi ale actelor normative naţionale aplicabile activităţilor respective.1.4.2. Prevederile actelor normative naţionale şi reglementărilor aeronautice aplicabile activităţilor respective pot fi corelate şi/sau completate cu specificaţiile de profil (caracteristici tehnice, parametri funcţionali, criterii, metode, soluţii, algoritmi, proceduri etc.) conţinute de ediţiile în vigoare ale unor documente de aviaţie civilă relevante, cum sunt: a) documentul IATA JIG 1: Guidelines for Aviation Fuel Quality Control amp; Operating Procedures for Joint IntoPlane Fuelling Services (Ghiduri pentru controlul calităţii combustibilului de aviaţie şi proceduri de operare pentru alimentarea cu combustibil a aeronavelor); b) documentul IATA JIG 2: Guidelines for Aviation Fuel Quality Control amp; Operating Procedures for Joint Airport Depots (Ghiduri pentru controlul calităţii combustibilului de aviaţie şi proceduri de operare pentru depozite aeroportuare); c) documentul IATA JIG 4: Guidelines for Aviation Fuel Quality Control and Operating Procedures for Smaller Airports (Ghiduri pentru controlul calităţii combustibilului de aviaţie şi proceduri de operare pentru aeroporturi mici); d) standardul SR EN 12312-5: Echipament de sol pentru aeronave, Cerinţe specifice, Partea 5: Echipament de alimentare cu combustibil pentru aeronave; e) API 1529: Aviation fuelling hose and hose assemblies (Furtunuri pentru combustibili de aviaţie şi asamblarea furtunurilor); f) EN 1361: Rubber hoses and hose assemblies for aviation fuel handling. Specification (Furtunuri de cauciuc şi asamblarea furtunurilor pentru manipularea combustibilului de aviaţie. Specificaţie); g) API 1542: Identification markings for dedicated aviation fuel manufacturing and distribution facilities, airport storage and mobile fuelling equipments (Marcaje de identificare dedicate facilităţilor de fabricare şi distribuţie a combustibilului de aviaţie, facilităţilor de stocare pe aeroporturi şi echipamentelor mobile de alimentare); h) API 1581: Specification and Qualification Procedures for Aviation Jet Fuel Filter Separators (Specificaţii şi proceduri de testare pentru filtre separatoare de apă); i) API 1583: Specification and Qualification Procedures for Aviation Fuel Filter Monitors with Absorbent Type Elements (Specificaţii şi proceduri de testare pentru filtre monitor cu elemente absorbante); j) API 1590: Specification and qualification procedures for aviation fuel microfilters (Specificaţii şi proceduri de testare pentru microfiltre de combustibil de aviaţie); k) documentul IATA: Manual pentru handling aeroportuar; şi/sau alte documente emise de organizaţii internaţionale de aviaţie civilă, precum şi documentaţiile tehnice furnizate de producători sau de beneficiarii serviciilor aeroportuare.  +  Capitolul 2 Cerinţe privind construcţia depozitelor pentru combustibilii de aviaţie2.1. Cerinţe generale pentru depozit2.1.1. Pentru a fi acceptate de AACR ca utilizabile pentru activităţi de aeronautică civilă, instalaţiile pentru combustibilii de aviaţie trebuie să corespundă: a) standardelor generale în vigoare privind instalaţiile de depozitare a produselor petroliere; b) cerinţelor tehnice din cuprinsul prezentului capitol, pentru a fi constituite condiţiile de executare continuă, corectă şi completă a procedurilor privind asigurarea calităţii combustibililor de aviaţie pe timpul depozitării.2.1.2. Dacă anumite cerinţe ale standardelor generale în vigoare privind instalaţiile de depozitare a produselor petroliere diferă de cerinţele tehnice din cuprinsul prezentului capitol, acestea din urmă prevalează.2.1.3. Instalaţiile şi echipamentele pentru combustibilii de aviaţie trebuie să fie segregate pozitiv (separate total de instalaţiile şi echipamentele utilizate pentru alte produse), prin utilizarea unei vane cu sertar dublu şi golirea spaţiului dintre sertare sau unui blind prins între flanşe. De asemenea, instalaţiile utilizate pentru diferitele tipuri de combustibili de aviaţie trebuie să fie segregate pozitiv.2.1.4. Nu este permisă depozitarea combustibilului de aviaţie în cisterne rutiere, remorci sau vagoane.2.1.5. Rezervoarele şi conductele construite din oţel carbon trebuie protejate la interior pe toată suprafaţa. Materialele utilizate la protecţia interioară trebuie să fie de culoare albă şi să nu contamineze combustibilul. Nu sunt permise aliajele de cupru, cadmiu sau zinc, protecţie prin cadmiere, tablă galvanizată sau materiale plastice. Rezervoarele şi conductele construite din oţel inoxidabil sau din aliaj de aluminiu nu necesită protecţie interioară.2.1.6. Fiecare depozit trebuie să aibă un plan coordonator, pe care să fie marcate rezervoarele, echipamentele, conductele, reţelele supraterane şi subterane. Acest plan va avea anexate instrucţiunile pentru operaţiunile de recepţie şi livrare afişate într-un loc uşor accesibil personalului operator.2.1.7. Fiecare depozit trebuie să aibă schema tehnologică afişată într-un loc uşor accesibil. Pe aceasta trebuie să fie marcate şi notate următoarele: a) rezervoarele (numărul rezervorului, tipul, capacitatea în mc, tipul combustibilului de aviaţie depozitat, robinete şi armături cu indicarea tipului, dimensiuni, caracteristici tehnice); b) filtre (număr, tip); c) pompe (număr, tipul de pompă, combustibilul pompat, debit, presiune, puterea motorului, legături tehnologice); d) rampe de descărcare-încărcare cisterne cale ferată şi/sau cisterne auto; e) conducte tehnologice între instalaţii, cu indicarea diametrului, numerotării şi tipului de combustibil de aviaţie.2.1.8. Butoanele de pornire/oprire ale pompelor din zonele de descărcare/încărcare a combustibilului trebuie să fie uşor accesibile şi clar identificate.2.1.9. Depozitele trebuie prevăzute cu sisteme de oprire în caz de urgenţă/avarie. Butoanele de oprire trebuie să fie situate în imediata apropiere a zonelor destinate activităţilor de manipulare a combustibilului, să fie uşor accesibile şi clar identificabile.2.1.10. Proiectele pentru orice instalaţie nouă sau modernizare la cele existente trebuie avizate de către AACR şi punerea în funcţiune a acestora să fie asistată de către AACR.2.1.11. - (1) Toate rezervoarele, precum şi reţeaua de conducte aferente acestora trebuie să fie clar marcate prin etichete şi codificate prin culori pentru identificarea sortimentului de combustibil (inscripţionându-se obligatoriu şi cuvintele care indică tipul combustibilului) şi a sensului de curgere a combustibilului. (2) Pentru combustibilul pentru turbomotoare de aeronave (petrol de aviaţie) se vor folosi etichete negre cu scrisul alb şi pentru benzina de aviaţie etichete roşii cu scrisul alb, conform API 1542.2.1.12. Incinta depozitului trebuie să fie curată, ordonată şi bine întreţinută. Rezervoarele şi conductele trebuie revopsite când este necesar, scările, pasarelele şi balustradele trebuie să fie fără rugină.2.1.13. Managerul organizaţiei are responsabilitatea de a asigura securitatea depozitului prin amenajări adecvate pentru protecţia personalului, bunurilor şi operarea facilităţilor. Trebuie luate toate măsurile pentru a împiedica accesul persoanelor neautorizate, furtul sau contaminarea combustibilului, furtul echipamentelor sau utilizarea acestora în activităţi ilegale.2.2. Rezervoare2.2.1. Numărul şi mărimea rezervoarelor se calculează astfel încât să asigure o cantitate suficientă de combustibili pentru alimentarea aeronavelor în perioada de trafic de vârf a aerodromului, luându-se în considerare modalităţile de aprovizionare, durata decantării şi analizelor de laborator şi a curăţării rezervoarelor.2.2.2. Rezervoarele trebuie să fie construite şi instalate astfel încât să fie evitată intrarea apei şi a murdăriei. (1) Rezervoarele orizontale trebuie să aibă o pantă continuă de minimum 1/50 către colectorul de apă şi impurităţi. (2) Rezervoarele verticale trebuie să aibă fund conic cu o pantă continuă de cel puţin 1/30 spre colectorul central de apă şi impurităţi.2.2.3. Rezervoarele trebuie să fie echipate cu: a) supape de respiraţie/site de aerisire corespunzătoare tipului de combustibil, prevăzute cu opritoare de flăcări; b) un colector de apă şi impurităţi solide situat la cel mai de jos punct, prevăzut cu o conductă şi valvă corespunzătoare pentru purjarea apei şi sedimentelor. Volumul liniei de drenare trebuie să fie clar marcat; c) conducte separate pentru umplerea rezervorului şi livrarea combustibilului; pentru rezervoarele orizontale, acestea trebuie situate la partea cea mai înaltă a rezervorului, conducta de umplere direcţionând fluxul către colectorul de apă şi impurităţi; d) guri de vizitare cu diametrul de minimum 600 mm, pentru a permite degazarea şi accesul în interior pentru curăţare; e) orificii pentru luarea probelor şi efectuarea măsurătorilor; f) sistem flotant de aspiraţie cu indicatoare de poziţie a braţelor şi/sau cablu de control din oţel inoxidabil legat la mantaua rezervorului. Pentru rezervoarele orizontale, punctul cel mai de jos de la care poate fi tras combustibilul trebuie situat în partea cea mai înaltă a rezervorului, la cel puţin 15 cm faţă de fundul rezervorului, iar pentru rezervoarele verticale, punctul cel mai de jos trebuie situat la minimum 45 cm faţă de fundul rezervorului; g) sistem de alarmare şi/sau închidere la un nivel prestabilit.2.2.4. Pentru toate rezervoarele trebuie făcute amenajări pentru îndepărtarea apei şi a sedimentelor din colectorul de apă şi impurităţi: a) pentru rezervoarele mici orizontale (sub 20.000 l) purjarea se poate face în găleţi cu capacitate de minimum 5 l, construite din oţel inoxidabil sau oţel carbon protejat la interior cu materiale epoxi, de culoare albă, care să nu contamineze combustibilul, prevăzute cu cablu de legătură echipotenţială; b) pentru rezervoarele îngropate este necesară o pompă de aspiraţie racordată la conducta de purjare; c) pentru rezervoarele verticale şi orizontale supraterane de capacitate mare sunt recomandate rezervoare de recuperare a cantităţilor provenite din purjări; conductele de legătură între rezervoarele de stocare şi cele de recuperare, precum şi rezervoarele de recuperare trebuie să îndeplinească aceleaşi cerinţe constructive şi de întreţinere ca şi cele de stocare, dacă combustibilul recuperat este utilizat în scopuri aviatice.2.2.5. Fiecare rezervor trebuie să fie clar identificabil printr-un număr sau o literă, corespunzător schemei tehnologice. De asemenea, trebuie inscripţionată pe mantaua rezervorului data ultimei curăţări/inspecţii şi a efectuării protecţiei interioare.2.3. Conducte/Furtunuri2.3.1. Fiecare sortiment de combustibil trebuie să fie circulat printr-un sistem complet separat. Nu trebuie să existe linii de legătură între conductele prin care trec sortimente diferite de combustibil/produs petrolier.2.3.2. Pe toate conductele vor fi marcate clar tipul combustibilului şi sensul de curgere, conform codului de marcare şi culori menţionat în paragraful 2.1.11.2.3.3. Prizele de descărcare a cisternelor/vagoanelor vor fi prevăzute cu cuple de diametru şi tip ales astfel încât să dea gradul maxim practicabil de garantare a calităţii combustibilului şi a siguranţei operaţionale.2.3.4. Toate furtunurile de încărcare autoalimentatoare trebuie să fie de tip C (semiconductor), fabricate conform specificaţiilor API 1529 sau EN 1361, ultima ediţie.2.4. Filtrare2.4.1. În scopul întreţinerii şi al verificărilor de rutină, echipamentele de filtrare trebuie instalate în locuri uşor accesibile.2.4.2. La rampa de descărcare cisterne rutiere/vagoane-cisternă, înainte de intrarea în rezervoare, precum şi la rampele de încărcare a combustibililor în autoalimentatoare trebuie montate echipamente de filtrare, după cum urmează: a) pentru petrolul de aviaţie: filtre separatoare conform specificaţiilor API/IP 1581, ultima ediţie. În amonte, la rampa de descărcare cisterne/vagoane, poate fi instalat şi un prefiltru pentru a îndepărta impurităţile solide şi a prelungi viaţa elementelor filtrului separator. b) pentru benzină de aviaţie: microfiltru cu fineţea de maximum 5 microni. c) în ambele cazuri de mai sus, la rampele de încărcare a combustibililor în autoalimentatoare se poate folosi filtru monitor conform specificaţiilor API/IP 1583, ultima ediţie, ca alternativă la filtrul separator/microfiltru, dacă combustibilul nu conţine aditivi antiîngheţ (FSII).2.4.3. Filtrele construite din oţel carbon trebuie protejate la interior cu materiale de culoare albă, care să nu contamineze combustibilul. Nu sunt permise aliajele de cupru, cadmiu sau zinc, protecţie prin cadmiere, tablă galvanizată sau materiale plastice.2.4.4. Filtrele trebuie să fie prevăzute cel puţin cu: a) racord la intrarea şi ieşirea din filtru, care să permită luarea probelor în condiţii de curgere a combustibilului; b) manometru cu citire directă a presiunii diferenţiale; c) o valvă de dezaerare situată la cel mai înalt punct al vasului, precum şi o supapă de siguranţă; d) plăcuţa constructorului, care trebuie să includă cel puţin următoarele informaţii: numele constructorului, numărul seriei vasului şi numărul modelului, data fabricării, presiunea diferenţială maximă, debitul nominal, tipul şi categoria conform specificaţiei API/IP ultima ediţie, tipul şi numărul elementelor filtrante, cuplul de strângere.2.4.5. Racordurile de intrare-ieşire şi drenare trebuie marcate corespunzător.  +  Capitolul 3 Asigurarea calităţii combustibilului de aviaţie la recepţie şi pe timpul stocării3.1. Recepţia combustibililor în depozitul de aerodrom3.1.1. Fiecare lot de combustibil trebuie să fie însoţit cel puţin de următoarele documente: a) buletinul de analiză/raportul de inspecţie şi declaraţia de conformitate de la rafinărie, în care trebuie menţionate clar numărul de lot, tipul combustibilului livrat şi că acesta îndeplineşte specificaţiile relevante; b) autorizaţia de transfer/avizul de însoţire a mărfii, care conţine cel puţin următoarele informaţii: data şi ora încărcării sau transferului, numărul rezervorului din care provine combustibilul, tipul combustibilului, numărul de lot şi densitatea (la 15°C) combustibilului în rezervorul din care a fost încărcat, certificarea "fără apă şi impurităţi".3.1.2. La recepţia combustibililor în depozit trebuie desfăşurate cel puţin următoarele operaţiuni: a) verificarea datelor din documentele de însoţire; b) examinarea sigiliilor de pe mijloacele de transport şi asigurarea că acestea sunt intacte; c) drenarea fiecărui compartiment al mijloacelor de transport şi efectuarea controlului vizual; d) măsurarea densităţii, corectarea la 15°C şi compararea valorii cu cea înscrisă în autorizaţia de transfer/raportul de inspecţie; aceasta nu trebuie să difere cu mai mult de 3 kg/mc; e) prelevarea probelor pentru analiza de recertificare (în cazul în care transportul de la rafinărie este efectuat cu mijloace de transport nededicate şi/sau instalaţiile de umplere din rafinărie nu sunt segregate pozitiv şi nu sunt exploatate în regim de asigurare a calităţii similar cu cel aplicat în depozitul de aerodrom sau umplerea s-a efectuat din rezervoare al căror conţinut nu a fost recertificat).3.1.3. După descărcarea combustibilului în rezervoare: a) se prelevă probe pentru testul de recertificare, dacă nu a fost îndeplinită cerinţa de la paragraful 3.1.2 lit. e) de mai sus, sau se amestecă două ori mai multe loturi; b) dacă sunt descărcate în rezervor mai mult de 3 loturi noi, compararea rezultatelor din testul de recertificare cu cele din buletinele de analiză de origine este dificil de făcut şi, în acest caz, se recomandă efectuarea unui test de specificaţie completă; c) după epuizarea timpului de decantare (pentru rezervoare orizontale minimum 1 oră şi pentru cele verticale minimum 2 ore), se elimină prin purjare toată apa şi impurităţile solide.3.2. Proceduri de stocare-întreţinere a rezervoarelor3.2.1. Zilnic, rezervoarele trebuie purjate la jet maxim, prin deschiderea rapidă a valvei.3.2.2. Lunar trebuie verificată funcţionarea corectă a sorbului flotant.3.2.3. Toate sitele de aerisire trebuie verificate lunar sau mai des, în funcţie de condiţiile meteo locale. Supapele de respiraţie trebuie verificate conform recomandărilor producătorului.3.2.4. Conductivitatea petrolului de aviaţie trebuie măsurată lunar.3.2.5. Din stocurile fără mişcare (la care nu s-a adăugat nicio cantitate de produs) timp de 6 luni pentru petrolul de aviaţie şi 3 luni pentru benzina de aviaţie, se prelevă probe pentru analize periodice.3.2.6. Rezervoarele trebuie inspectate în interior (cu intrare) şi curăţate la un an după punerea în serviciu şi după aceea la fiecare 3 ani, dacă condiţiile nu impun altfel.3.2.7. Inspecţii cu intrare sau curăţări mai frecvente pot fi necesare dacă: durata de viaţă a elementelor filtrante este redusă semnificativ, controalele de calitate ale combustibilului în aval de rezervoare indică prezenţa sedimentelor în cantităţi excesive, o contaminare microbiologică.3.2.8. Dacă rezervoarele stau goale mai mult de 30 de zile, trebuie inspectate şi, dacă este cazul, se vor curăţa.3.2.9. Anual trebuie efectuată inspecţia vizuală din exterior, prin gurile de vizitare, fără intrare, dacă se poate vizualiza complet interiorul. Rezervoarele de recuperare purjări trebuie să fie inspectate trimestrial în cazul în care cantităţile respective sunt utilizate în scopuri aviatice.3.2.10. La curăţarea rezervoarelor nu trebuie utilizate produse care să contamineze combustibilul de aviaţie ce urmează a fi stocat în rezervoare.3.2.11. Sistemele de alarmare/oprire la preaplin trebuie verificate cel puţin anual, în conformitate cu recomandările producătorului. Este recomandabil ca funcţionarea acestor sisteme să fie verificată lunar, în timpul umplerii rezervoarelor.3.3. Proceduri de stocare-întreţinere a filtrelor3.3.1. Zilnic, la începerea lucrului, filtrele trebuie purjate, sub presiune.3.3.2. Periodic în timpul fiecărei pompări, presiunea diferenţială trebuie observată. Variaţii neaşteptate ale presiunii diferenţiale (scăderi sau creşteri bruşte) impun oprirea pompării, înregistrarea şi investigarea cauzelor.3.3.3. Săptămânal, în cursul unui pompaj la debitul cel mai ridicat realizat în mod normal, dar nu mai puţin de 50% din debitul nominal, trebuie notată presiunea diferenţială pe un grafic. Dacă este necesar, se va face corecţia presiunii diferenţiale în funcţie de debitul nominal al filtrului.3.3.4. Lunar, pentru petrolul de aviaţie, trebuie efectuat testul colorimetric pe membrană de la un punct imediat în aval de fiecare filtru, la un debit de cel puţin 50% din debitul nominal.3.3.5. O dată pe an, toate filtrele trebuie deschise şi inspectate în interior. Inspecţiile suplimentare ale filtrelor sunt necesare pentru a verifica pierderile prin scurgere la etanşeitatea îmbinărilor elementelor, dacă probele prelevate în amonte prezintă cantităţi mari de sedimente ori apă sau când este observată o reducere semnificativă a debitului.3.3.6. Elementele filtrante se vor înlocui conform criteriilor prevăzute în anexa A.3.3.7. Toate filtrele vor avea înscrise pe o etichetă fixată pe manta următoarele informaţii: codul şi numărul exact al elementelor filtrante instalate în interior, precum şi data ultimei inspecţii şi schimbări a elementelor filtrante.3.3.8. Semestrial se verifică cursa liberă a pistonului manometrului diferenţial, pe tot domeniul.3.3.9. Sitele de filtrare trebuie curăţate cel puţin lunar.3.4. Legături echipotenţiale şi împământarea3.4.1. În timpul descărcării cisternelor rutiere/vagoanelor sau încărcării autoalimentatoarelor, vehiculele trebuie totdeauna legate la instalaţiile fixe, care la rândul lor sunt împământate în mod corespunzător. Legătura echipotenţială trebuie făcută înaintea cuplării furtunurilor şi înainte de deschiderea vanelor, a buşoanelor de umplere şi trebuie menţinută până când furtunurile au fost decuplate, iar buşoanele repuse.3.4.2. Găleţile şi recipientele metalice folosite pentru purjare trebuie să fie interconectate electric cu vehiculele/conductele rezervoarelor, înaintea şi în timpul operaţiunilor de purjare. Este interzisă folosirea recipientelor din plastic sau tablă galvanizată.3.4.3. Cablurile de legătură electrică, clemele şi tamburii trebuie verificaţi zilnic, pentru condiţia generală şi rigiditatea legăturii, şi săptămânal trebuie măsurată continuitatea electrică la desfăşurarea completă a cablului de pe tambur. Valoarea rezistenţei nu trebuie să depăşească 25 ohm.3.5. Capace de protecţie împotriva contaminanţilorToate furtunurile şi conductele cu capete deschise (libere), inclusiv conductele de prelevare a probelor, când nu sunt în uz, trebuie să fie protejate cu capace, buşoane sau alte mijloace corespunzătoare.3.6. Aparatura de măsură şi control3.6.1. Aparatura de măsură şi control aflată în exploatare trebuie înregistrată şi verificată metrologic conform legislaţiei în domeniul metrologiei.3.6.2. Este interzisă utilizarea instalaţiilor/echipamentelor care au AMC defecte sau cu verificarea metrologică expirată.3.6.3. Fiecare aparat de măsură trebuie înregistrat într-o evidenţă centralizată a AMC din depozit.3.7. Furtunuri3.7.1. Fiecare furtun trebuie să aibă un număr permanent de identificare şi o fişă de evidenţă.3.7.2. Durata de păstrare a furtunurilor în magazie nu trebuie să depăşească 2 ani, iar durata maximă de lucru recomandată este limitată la 10 ani, ambele calculate de la data fabricaţiei. Această perioadă poate fi extinsă la 13 ani (pentru aeroporturi mici), dacă se obţin rezultate satisfăcătoare la testul vizual şi la cel de presiune de 10 bari. Condiţiile de păstrare/exploatare a furtunurilor, recomandate de fabricantul acestora, trebuie cunoscute şi respectate.3.7.3. Furtunurile noi şi cele folosite anterior în sistemul de combustibili pentru aviaţie trebuie să fie verificate şi, înainte de punerea în serviciu, trebuie spălate cu combustibil specific instalaţiei şi supuse unei probe de presiune. Combustibilul folosit pentru spălare nu va fi utilizat la alimentarea aeronavelor.3.7.4. Furtunurile care au fost folosite anterior pentru combustibili nespecifici aviaţiei nu trebuie folosite în instalaţiile de combustibili pentru aviaţie.3.7.5. Lunar, furtunul sub presiune trebuie examinat pe toată lungimea. O atenţie deosebită trebuie acordată porţiunilor situate la circa 45 cm faţă de racorduri, aceste porţiuni fiind cele mai supuse deteriorării.3.7.6. Semestrial se efectuează testul de presiune la 10 bari.3.8. Extinctoare3.8.1. Extinctoarele trebuie să fie uşor accesibile, în bune condiţii şi marcate cu numere sau coduri de identificare.3.8.2. Extinctoarele trebuie verificate lunar privind starea lor şi cel puţin anual de către o unitate specializată, conform recomandărilor fabricantului. Ele trebuie etichetate pentru evidenţierea datei de verificare.3.9. Schimbarea sortimentului de combustibil în rezervoarele de stocareProcedurile de schimbare a sortimentului de combustibil trebuie să includă următoarele cerinţe, fără a fi limitate la acestea:3.9.1. Rezervoarele trebuie golite şi curăţate. Conductele aferente, pompele şi filtrele trebuie drenate şi spălate cu sortimentul de combustibil ce urmează a fi stocat, utilizând o cantitate cel puţin de 3 ori mai mare decât capacităţile respective.3.9.2. La curăţarea rezervoarelor nu trebuie utilizate produse care să contamineze combustibilul de aviaţie ce urmează a fi stocat în rezervoare.3.9.3. Toate elementele filtrante care echipează filtrele aferente trebuie schimbate.3.9.4. Unde este necesar, se vor face modificări ale conductelor şi vanelor pentru a se menţine o segregare pozitivă.3.9.5. Trebuie schimbate codul de culori şi inscripţionarea corespunzător sortimentului de combustibil.3.10. Recepţia şi stocarea combustibilului de aviaţie în butoaie3.10.1. Butoaiele trebuie să fie construite din oţel inoxidabil şi să fie prevăzute cu capac/buşoane care să permită vizualizarea interioară şi curăţarea completă.3.10.2. Toate recepţiile combustibilului în butoaie trebuie să fie acoperite de autorizaţiile de transfer de la depozitele de unde au fost umplute, menţionându-se cantitatea şi tipul combustibilului, numărul lotului şi al certificatului de calitate.3.10.3. Înainte de acceptare, butoaiele trebuie examinate din punctul de vedere al avariilor şi al integrităţii sigiliilor. Trebuie verificată marcarea sortimentului şi acesta să corespundă detaliilor din autorizaţiile de transfer/certificatul de calitate.3.10.4. Nu se acceptă butoaiele care curg, sunt deformate, au sigiliile rupte sau în cazul cărora informaţiile precizate pe marcaje sunt diferite de cele din autorizaţiile de transfer.3.10.5. Butoaiele trebuie să fie stocate orizontal pentru a se evita acumularea apei pe capacele acestora şi cu ambele buşoane sub nivelul lichidului. Butoaiele trebuie inspectate extern cel puţin săptămânal pentru depistarea eventualelor scurgeri, integritatea etichetelor/marcajelor.3.10.6. Sortimentele diferite de combustibil trebuie puse separat pentru a minimaliza riscul erorii de alimentare.3.10.7. Sistemul de stocare trebuie să fie adoptat astfel încât cel mai vechi combustibil să fie folosit primul, în conformitate cu numărul lotului şi data umplerii.3.10.8. În cazul în care timp de 12 luni de la data umplerii nu s-a deschis butoiul, se vor preleva probe pentru testul periodic. După o perioadă de maximum 24 de luni, combustibilul va fi utilizat în alte scopuri decât cele aviatice.3.10.9. După utilizare şi înainte de a fi returnate la furnizor, vor fi şterse toate etichetele/marcajele de pe butoaie.  +  Capitolul 4 Cerinţe privind construcţia echipamentelor de alimentare cu combustibili a aeronavelor4.1. Cerinţe generale4.1.1. Pentru a fi acceptate de AACR ca utilizabile pentru activităţi de aeronautică civilă, echipamentele de alimentare cu combustibil a aeronavelor trebuie să corespundă: a) standardelor generale în vigoare privind echipamentele de alimentare cu combustibil pentru aeronave; b) cerinţelor tehnice din cuprinsul prezentului capitol, pentru a fi constituite condiţiile de executare continuă, corectă şi completă a procedurilor privind asigurarea calităţii combustibililor de aviaţie şi siguranţa operaţională pe aerodrom pe timpul utilizării acestora la deservirea aeronavelor.4.1.2. Dacă anumite cerinţe ale standardelor prevăzute la lit. a) a paragrafului 4.1.1. diferă de cerinţele prevăzute la lit. b) a aceluiaşi paragraf, acestea din urmă prevalează.4.1.3. Echipamentele de alimentare cu combustibil a aeronavelor trebuie să fie proiectate şi construite conform normelor de siguranţă, încorporând sistemele de respiraţie corespunzătoare ale cisternelor, testele hidrostatice ale circuitelor de pompare, sistemele de frânare pneumatică de siguranţă, comenzile de oprire de urgenţă etc. Toate autoalimetatoarele trebuie să fie cu motor diesel.4.1.4. Rezervoarele şi conductele trebuie să fie construite din aliaj de aluminiu, oţel inoxidabil sau oţel carbon protejat la interior. Materialele utilizate la protecţia interioară trebuie să fie de culoare albă şi să nu contamineze combustibilul. Nu sunt permise aliajele de cupru sau zinc, protecţie prin cadmiere, tablă galvanizată ori materiale plastice.4.1.5. Un autoalimentator trebuie să fie destinat unui singur sortiment de combustibil şi trebuie să aibă etichete de identificare a combustibilului, aplicate în mod vizibil, pe fiecare parte a autovehiculului şi la fiecare punct de umplere.4.1.6. Autoalimentatoarele trebuie să fie identificabile prin număr şi numele companiei căreia îi aparţin.4.1.7. Garda la sol pentru toate componentele susceptibile să producă pierderi de combustibil în caz de avarie trebuie să fie de minimum 0,3 m.4.1.8. Autoalimentatorul trebuie să aibă o rază de viraj mai mică de 12 m.4.1.9. În faţă şi în spate, autoalimentatorul trebuie să aibă dispozitiv pentru tractare, care va permite tractarea autoalimentatorului în cazul unei defecţiuni.4.1.10. În faţă, în spate şi în zona laterală a rezervoarelor, autoalimentatorul trebuie să fie prevăzut cu bare exterioare pentru protecţie.4.1.11. Autoalimentatoarele trebuie să fie echipate cu dispozitive de descărcare a electricităţii statice.4.1.12. Toate autovehiculele şi remorcile de alimentare cu combustibil la aeronave trebuie să fie echipate cu cel puţin două extinctoare amplasate în locuri uşor accesibile, câte unul pe fiecare parte a vehiculului. Cantitatea de agent de stingere existentă trebuie să fie cea stabilită de proiectant, în funcţie de capacitatea autoalimentatorului.4.2. Rezervoarele4.2.1. Fundul rezervoarelor trebuie să aibă o pantă constant descendentă de 5 grade către un colector de apă şi impurităţi prevăzut cu o conductă şi un robinet de purjare aflat la partea cea mai de jos; în cazul rezervoarelor cu mai multe compartimente, fiecare compartiment trebuie să aibă conductă de purjare separată.4.2.2. Componentele interioare, sudurile, racordurile şi niturile trebuie să aibă suprafeţe netede pentru a preîntâmpina acumularea sedimentelor.4.2.3. Marginile vor fi de preferinţă curbate, iar colţurile trebuie să fie rotunjite cu o rază de cel puţin 75 mm.4.2.4. În interiorul rezervoarelor trebuie instalat un dispozitiv cu şicane, pentru "spargerea valurilor".4.2.5. Rezervoarele trebuie să fie prevăzute cu sisteme adecvate de respiraţie, echipate cu dispozitive antiflacară.4.2.6. Fiecare rezervor trebuie să aibă în partea superioară o gură de vizitare cu un diametru de cel puţin 600 mm, care să permită vizualizarea completă a interiorului, precum şi intrarea operatorului pentru inspecţie şi curăţare.4.2.7. Capacul gurii de vizitare trebuie să aibă sistem dublu de etanşare şi închizătoare de siguranţă.4.2.8. În partea din spate a autoalimentatorului trebuie să existe o scară care să permită accesul de la nivelul solului pe rezervor şi o cale antiderapantă de acces pe rezervor, având o lăţime minimă de 0,5 m, amenajată corespunzător cerinţelor de protecţia muncii pentru lucrul la înălţime.4.2.9. Umplerea rezervoarelor trebuie efectuată prin partea de jos a acestora, printr-un racord cu etanşare automată.4.3. Sisteme de filtrare4.3.1. Toate autovehiculele de alimentare cu combustibil a aeronavelor trebuie să fie echipate cel puţin cu următoarele echipamente de filtrare: a) pentru petrol de aviaţie: filtru separator de apă, conform API/IP 1581, sau filtru monitor, conform API/IP 1583, ultimele ediţii în vigoare; b) pentru benzină de aviaţie: microfiltru care să asigure o filtrare de maximum 5 microni, conform API 1590, sau filtru monitor.4.3.2. Filtrele construite din oţel carbon trebuie protejate la interior cu materiale epoxidice de culoare albă, care să nu contamineze combustibilul. Nu sunt permise aliajele de cupru, cadmiu sau zinc, protecţie prin cadmiere, tablă galvanizată sau materiale plastice.4.3.3. Filtrele trebuie să fie prevăzute cel puţin cu: a) racord la intrarea şi ieşirea din filtru, care să permită luarea probelor în condiţii de curgere a combustibilului; b) manometru cu citire directă a presiunii diferenţiale; c) o valvă de dezaerare situată la cel mai înalt punct al vasului, precum şi o supapă de siguranţă; d) plăcuţa constructorului, care trebuie să includă cel puţin următoarele informaţii: numele constructorului, numărul seriei vasului şi numărul modelului, data fabricării, presiunea diferenţială maximă, debitul nominal, tipul şi categoria conform specificaţiei API/IP ultima ediţie, tipul şi numărul elementelor filtrante, cuplul de strângere.4.3.4. Racordurile de intrare - ieşire şi drenare trebuie marcate corespunzător.4.3.5. Cuplele şi pistoalele de alimentare cu combustibil a aeronavelor trebuie să fie prevăzute cu site de filtrare care să nu aibă mai puţin de 60 mesh (ochiuri/inch).4.4. Furtunuri4.4.1. Furtunurile trebuie să fie de tip C (semiconductor), fabricate conform specificaţiilor API 1529 sau EN 1361, ultima ediţie.4.4.2. Fiecare furtun trebuie să aibă un număr permanent de identificare şi o fişă de evidenţă.4.4.3. Durata de păstrare a furtunurilor în magazie nu trebuie să depăşească 2 ani; se recomandă ca durata maximă de viaţă să se limiteze la 10 ani, ambele măsurate de la data fabricaţiei, putând să fie extinsă la 13 ani (pentru aeroporturile mici) dacă furtunul se menţine în bune condiţii vizual şi corespunde la testul de presiune.4.4.4. Pe toată lungimea furtunului, la fiecare metru, trebuie să fie ştanţate standardul, presiunea nominală şi data fabricării.4.5. Sisteme de siguranţă4.5.1. Toate autoalimentatoarele folosite pe aerodromuri trebuie să fie echipate cu un sistem de interblocare ("interlock") pe timpul operării echipamentului, pentru a se evita deplasarea vehiculului în timpul alimentării, când furtunurile sunt încă cuplate la aeronavă sau platforma operatorului se află în poziţia "sus".4.5.2. În cabina şoferului trebuie prevăzut un sistem de deblocare a interlockului, siguranţat printr-un fir de plumb şi sigilat în poziţia de funcţionare a acestuia. Firul de plumb se va rupe în caz de urgenţă.4.5.3. Toate autoalimentatoarele utilizate la alimentarea sub presiune (sub aripă) trebuie să fie echipate cu sistem de control ("dead-man") al alimentării.4.5.4. Echipamentele de alimentare cu combustibil trebuie să fie prevăzute cu sisteme de control al presiunii, pentru a proteja sistemele de combustibil ale aeronavelor la debit de alimentare excesiv şi şoc de presiune. Cerinţele minime pentru echipamentele de control al presiunii sunt: a) instalarea unei valve de control al presiunii la capătul furtunului, în cupla de alimentare, dacă presiunea pompei de alimentare se situează în intervalul 3,5'f75,5 bari; b) dacă presiunea pompei de alimentare este mai mare de 5,5 bari, trebuie instalate valve de control al presiunii la capătul furtunului (în cuplă) şi în linie; valva de control al presiunii în linie poate fi înlocuită cu o a doua valvă de control la capătul furtunului; c) dacă presiunea pompei este sub 3,5 bari, nu este necesară instalarea echipamentelor de control al presiunii.4.5.5. Toate autoalimentatoarele trebuie să fie prevăzute cu butoane de oprire a motorului în caz de urgenţă, clar identificabile şi uşor accesibile de pe fiecare parte a vehiculului.4.5.6. Toate autoalimentatoarele trebuie prevăzute cu sistem de oprire a umplerii la un nivel prestabilit.  +  Capitolul 5 Cerinţe privind întreţinerea echipamentelor de alimentare pentru asigurarea calităţii combustibililor5.1. Cerinţe generale5.1.1. Echipamentul de alimentare cu combustibil la aeronave trebuie să fie menţinut permanent în bună stare de funcţionare, astfel încât să garanteze un serviciu de alimentare a aeronavelor eficient şi sigur.5.1.2. Lucrările de întreţinere trebuie planificate şi înregistrate astfel încât fiecare echipament de alimentare cu combustibil să fie supus unei întreţineri complete, conform instrucţiunilor constructorului.5.1.3. Compartimentele rezervoarelor autoalimentatoarelor trebuie să fie menţinute permanent lipsite de impurităţi şi apă, luându-se toate măsurile pentru a preveni pătrunderea contaminanţilor în acestea.5.1.4. Toate furtunurile, ţevile şi punctele de luare a probelor, la capetele libere, trebuie să fie prevăzute cu capace, buşoane sau alte mijloace de protecţie, care să le protejeze pe timpul cât echipamentul nu este folosit pentru alimentarea aeronavelor.5.2. Umplerea alimentatoarelor şi controalele de calitate5.2.1. Organizaţia trebuie să deţină proceduri şi echipamente care să asigure umplerea alimentatoarelor fără scurgeri de combustibil.5.2.2. Operatorul care supraveghează umplerea alimentatoarelor trebuie să aibă acces imediat la sistemele de oprire a operaţiunii în situaţii de urgenţă.5.2.3. La rampa de încărcare trebuie să existe sistemul "dead-man" pentru controlul umplerii.5.2.4. Purjarea echipamentelor de alimentare se efectuează după cum urmează: a) zilnic, la începutul schimbului de dimineaţă; b) după operaţiunile de umplere (se lasă mai întâi combustibilul să se decanteze 15 min.); c) după ploaie abundentă sau ninsoare (numai rezervoarele); d) după o spălare sau întreţinere a rezervoarelor, filtrelor sau sistemelor de combustibil.5.3. Rezervoarele autoalimentatoarelor5.3.1. Starea interioară a rezervoarelor autoalimentatoarelor trebuie controlată vizual în fiecare trimestru, prin gura de vizitare.5.3.2. Anual, rezervoarele trebuie să fie golite complet şi inspectate în interior.5.3.3. Când este necesar, pe timpul acestor inspecţii periodice se vor executa lucrări de curăţare şi de reparaţii ale subansamblelor montate în interior şi/sau refacerea protecţiei interioare.5.3.4. În cazul în care rezervoarele stau goale mai mult de 30 de zile, înainte de introducerea combustibililor, trebuie inspectate şi, dacă este cazul, curăţate.5.4. Filtre5.4.1. În cursul fiecărei operaţiuni de alimentare a aeronavelor, operatorul trebuie să urmărească indicaţiile manometrului de presiune diferenţială, pentru a se asigura că aceasta se menţine în limitele prescrise.5.4.2. Orice variaţie anormală (scădere sau creştere bruscă) a presiunii diferenţiale impune oprirea alimentării, raportarea şi investigarea cauzelor.5.4.3. În timpul unei alimentări şi pentru fiecare autoalimentator în serviciu, cel puţin zilnic, presiunea diferenţială trebuie înregistrată/corectată la debitul maxim de lucru.5.4.4. Săptămânal trebuie înregistrată pe un grafic presiunea diferenţială măsurată sau corectată la debitul nominal al filtrului. Debitul la care se face citirea presiunii diferenţiale nu trebuie să fie mai mic de 50% faţă de debitul nominal.5.4.5. Lunar trebuie efectuat testul colorimetric pe membrană (Millipore).5.4.6. Semestrial trebuie efectuate testele gravimetrice sau dublu colorimetric.5.4.7. Testele Millipore se efectuează numai pentru petrolul de aviaţie, probele prelevându-se la un debit de cel puţin 50% din debitul nominal al filtrului.5.4.8. O dată pe an, toate filtrele trebuie deschise şi inspectate în interior în privinţa curăţeniei vasului, stării elementelor filtrante şi a montajului corect al acestora. Elementele filtrante trebuie să fie înlocuite în oricare situaţie de scădere a eficienţei evidentă sau suspectată, potrivit criteriilor din anexa A la prezenta reglementare.5.5. Punerea în serviciu, controlul şi repararea furtunurilor5.5.1. La recepţia fiecărui furtun, indiferent dacă a fost primit instalat pe un autovehicul nou sau pentru stoc, acestuia trebuie să i se dea un număr permanent de identificare şi să i se deschidă o fişă de evidenţă a inspecţiei şi a testării.5.5.2. Păstrarea şi exploatarea furtunurilor trebuie făcute corespunzător condiţiilor indicate de fabricantul acestora.5.5.3. Pe timpul operaţiunilor de alimentare a aeronavelor, furtunurile trebuie să fie supravegheate permanent.5.5.4. Lunar, furtunurile trebuie inspectate vizual, aplicându-se presiunea maximă de lucru.5.5.5. Semestrial se efectuează testul la presiune, astfel: a) 20 bari la punerea în serviciu a furtunului; b) 15 bari pentru furtunurile cu diametrul mai mare de 50 mm, utilizate la alimentarea sub presiune, racordate la cuple de alimentare; c) 10 bari pentru furtunurile cu diametrul mai mic de 50 mm, utilizate la alimentarea pe aripă, racordate la pistoale de alimentare.5.6. Cuple de alimentare5.6.1. Toate cuplele de alimentare trebuie să fie supravegheate în cursul fiecărei operaţiuni de alimentare.5.6.2. Cuplele de alimentare trebuie reglate şi reparate conform cerinţelor fabricantului.5.6.3. Cel puţin lunar se inspectează sitele de filtrare.5.7. Pistoale de alimentare5.7.1. Pistoalele de alimentare trebuie marcate, pe partea dinspre furtun, cu vopsea corespunzătoare codului de culori, în funcţie de tipul combustibilului (roşu pentru benzina de aviaţie şi negru pentru petrolul de aviaţie).5.7.2. Pistoalele de alimentare trebuie verificate în ceea ce priveşte etanşeitatea, în cursul fiecărei operaţiuni de alimentare a aeronavelor.5.7.3. Cel puţin lunar se inspectează sitele de filtrare.5.8. Aparate de măsură şi control5.8.1. Aparatura de măsură şi control aflată în exploatare trebuie înregistrată şi verificată metrologic conform legislaţiei în domeniul metrologiei.5.8.2. Semestrial se verifică cursa liberă a pistonului manometrului diferenţial, pe tot domeniul, şi se înregistrează rezultatele.5.9. Cabluri pentru legături echipotenţiale5.9.1. Cablurile de legătură electrică, clemele şi tamburii trebuie verificaţi zilnic, pentru condiţia generală şi rigiditatea legăturii.5.9.2. Săptămânal trebuie măsurată continuitatea electrică în timpul desfăşurării complete a cablului de pe tambur şi înregistrate rezultatele. Valoarea rezistenţei nu trebuie să depăşească 25 ohm.5.10. Sisteme de siguranţă5.10.1. Sistemele de control al alimentării ("dead-man") trebuie testate lunar, în condiţii de debit maxim de lucru.5.10.2. Sigiliile sistemelor de interblocare ("interlock") trebuie verificate zilnic.5.10.3. Săptămânal, sistemele de interblocare trebuie testate.5.10.4. Lunar trebuie verificată corecta funcţionare a butoanelor de oprire a motoarelor în caz de urgenţă.5.10.5. Sistemele de control al presiunii (la capătul furtunului şi în linie) trebuie verificate/testate trimestrial.5.10.6. Sistemele de avertizare/oprire a umplerii la un nivel prestabilit trebuie testate cel puţin trimestrial.5.11. Extinctoare5.11.1. Extinctoarele trebuie să fie uşor accesibile şi în bune condiţii şi să fie marcate cu numere sau coduri de identificare.5.11.2. Extinctoarele trebuie verificate zilnic pentru poziţionarea corectă, lunar privind starea lor şi cel puţin anual de către o unitate specializată conform recomandărilor fabricantului. Ele trebuie etichetate pentru evidenţierea datei de verificare.5.12. Punerea în serviciu a autoalimentatoarelor noi sau recondiţionate5.12.1. Înainte de punerea în serviciu, orice autoalimentator nou sau transferat, precum şi toate echipamentele/materialele care au suferit o reparaţie importantă sau o recondiţionare completă trebuie să fie verificate, spălate şi încercate, pentru a se asigura că sunt în stare bună.5.12.2. O atenţie specială trebuie acordată funcţionării corecte a sistemelor de reglare a presiunii, interblocărilor, sistemului "dead-man" şi opririi de urgenţă. Trebuie verificate precizia debitmetrelor, precum şi circuitul de alimentare, inclusiv furtunurile - la presiunea normală de lucru, pentru a fi identificate şi eliminate orice defecte.5.12.3. Rezervoarele şi filtrele trebuie inspectate în interior în ceea ce priveşte curăţenia, starea protecţiei epoxidice interioare (dacă este cazul) şi a subansamblelor.5.12.4. Toate elementele de filtrare vor fi înlocuite cu altele noi şi se va efectua testul gravimetric sau dublu colorimetric.  +  Capitolul 6 Proceduri de alimentare cu combustibili a aeronavelor pe aerodromuri6.1. Personalul6.1.1. Activităţile de alimentare a aeronavelor trebuie efectuate de personal competent, instruit şi autorizat intern pentru procedurile de alimentare a aeronavelor, operarea echipamentelor de alimentare şi acţiunile ce trebuie întreprinse în cazul situaţiilor de urgenţă.6.1.2. Personalul trebuie să fie familiarizat cu localizarea şi operarea butoanelor/sistemelor de întrerupere în caz de urgenţă existente pe echipamentul de alimentare.6.2. Conducerea şi poziţionarea vehiculelor6.2.1. Conducerea vehiculelor trebuie făcută la viteze reduse, fără a se depăşi vitezele stabilite prin reglementările aeroportuare locale sau cele impuse de fabricanţii echipamentelor.6.2.2. Utilizarea telefoanelor mobile în timpul conducerii vehiculelor este strict interzisă.6.2.3. Alimentatoarele nu trebuie apropiate de aeronavă dacă luminile anticoliziune nu au fost stinse.6.2.4. Apropierea la aeronavă trebuie făcută cu atenţie, astfel încât orice coliziune să fie evitată în cazul în care accidental, în momentul respectiv, s-ar defecta frânele autoalimentatorului.6.2.5. Autoalimentatorul ar trebui să fie manevrat la aeronavă către poziţia de alimentare pe cât posibil spre înainte şi să fie poziţionat astfel încât să poată ieşi din poziţie mergând înainte, fără manevre. Dacă pentru poziţionare este obligatorie o manevră spre înapoi, manevra trebuie dirijată de o persoană aflată în spatele autoalimentatorului.6.2.6. Este interzisă manevrarea spre înapoi a autoalimentatoarelor cu remorcă.6.2.7. În timpul poziţionării la aeronavă, alimentatoarele trebuie manevrate cu atenţie maximă pentru a se evita coliziunea cu orice parte a aeronavei sau echipament de handling.6.2.8. Alimentatoarele trebuie poziţionate astfel încât: a) să nu împiedice accesul vehiculelor şi echipelor de salvare şi stingere a incendiului; b) să existe un traseu fără obstacole pentru a fi uşor şi rapid îndepărtate în caz de urgenţă; c) desfăşurarea toboganelor de evacuare din avion în caz de avarie şi ieşirile pasagerilor să nu fie blocate; d) să fie imposibil contactul cu aripile şi cu toate celelalte suprafeţe ale aeronavei, inclusiv în situaţia când aeronava se lasă în jos datorită creşterii în greutate prin alimentarea cu combustibil; e) să fie permise cuplarea şi decuplarea rapidă a furtunurilor, o derulare (lungime) minimă a acestora, un acces bun la comenzi, precum şi posibilitatea maximă de supraveghere vizuală a acestora.6.3. Legătura echipotenţială între aeronavă şi echipamentul de alimentare6.3.1. Pe timpul operaţiunilor de alimentare, aeronava, autoalimentatoarele şi, unde este cazul, pistoalele de alimentare trebuie să fie interconectate electric, pentru a garanta că între acestea nu există nicio diferenţă de potenţial electric.6.3.2. Operaţiunile de legătură echipotenţială trebuie efectuate înainte de cuplarea furtunurilor sau de deschiderea buşoanelor de umplere a rezervoarelor aeronavei (în cazul alimentării pe aripă). Legătura va fi menţinută până la decuplarea furtunurilor şi punerea la locul lor a tuturor buşoanelor de umplere a rezervoarelor aeronavei.6.4. Reguli generale de alimentare6.4.1. Alimentarea aeronavelor cu combustibili nu este permisă pe timpul furtunilor locale puternice, însoţite de descărcări electrice.6.4.2. La alimentarea pe aripă (cu pistolul), dacă tipul de combustibil cerut nu este inscripţionat clar lângă buşonul rezervorului, pilotul sau responsabilul serviciilor de sol trebuie să îl confirme în scris.6.4.3. Este strict interzisă alimentarea aeronavelor cu benzină auto sau cu motorină.6.4.4. Extinctoarele de incendiu trebuie fixate pe echipamentele de alimentare în suporturi prin prinderi demontabile rapid şi să fie accesibile cu uşurinţă.6.4.5. Se va evita plierea sau îndoirea furtunurilor de alimentare, acestea trebuind să fie amplasate astfel încât să nu fie traversate de roţile altor vehicule care deservesc aeronava. Cuplele de alimentare şi pistoalele nu trebuie târâte pe sol.6.4.6. Pe timpul alimentării, se verifică existenţa scurgerilor de combustibil, se observă presiunea diferenţială pe filtru şi buna funcţionare a dispozitivelor de reglare a presiunii, prin supravegherea manometrelor de pe tabloul de comandă al autoalimentatorului.6.4.7. Dacă se constată scurgeri de combustibil care creează riscul la incendiu şi poluarea mediului, operaţiunea de alimentare trebuie întreruptă şi vor fi luate măsurile stabilite de reglementările de pe aerodrom.6.4.8. Pe durata livrării, operatorul va sta într-un loc din care să aibă o vizibilitate bună a panoului de comandă al autoalimentatorului şi a punctelor de alimentare ale aeronavei.6.4.9. Pe timpul alimentării cu combustibil nu trebuie efectuată nicio operaţiune de întreţinere la aeronavă care ar putea provoca aprinderea vaporilor de combustibil. În situaţia în care se defectează vreun echipament de deservire aflat la mai puţin de 6 m faţă de autoalimentator, funcţionarea echipamentului respectiv trebuie oprită pe toată durata alimentării.6.4.10. Utilizarea telefoanelor mobile pe timpul alimentării este strict interzisă; când din motive operaţionale este necesară utilizarea acestora, operatorul va întrerupe alimentarea şi pe durata convorbirii va ramâne în cabina autoalimentatorului.6.4.11. Pentru motive de siguranţă (emisii ale vaporilor, viteza de decuplare a furtunurilor şi îndepărtarea vehiculelor în situaţii de urgenţă), în timpul alimentării nu este permis transferul de la autoalimentator la autoalimentator.6.4.12. a) Personalul organizaţiei care efectuează alimentarea nu va opera comenzile sistemului de combustibil al aeronavei, aceasta fiind responsabilitatea companiei aeriene deservite. Personalul companiei aeriene are şi responsabilitatea de a determina cantitatea de combustibil livrată şi de a face calculele corespunzătoare. b) Face excepţie de la prevederea de mai sus personalul care este instruit de către compania aeriană deservită pentru a opera comenzile sistemului de combustibil al aeronavei şi care deţine un certificat în acest sens, eliberat de compania în cauză.6.5. Alimentarea/extracţia cu pasageri la bord sau în curs de îmbarcare/debarcare6.5.1. Alimentarea sau extracţia de combustibil în astfel de condiţii poate fi efectuată numai dacă o asemenea acţiune este autorizată prin reglementările locale ale aeroportului şi dacă este cerută de compania aeriană, de preferinţă în scris.6.5.2. Compania aeriană trebuie să îşi asume întreaga responsabilitate pentru a se asigura că: a) sunt respectate dispoziţiile locale ale aeroportului referitoare la alimentare/extracţie; b) angajaţii săi cunosc instrucţiunile pentru siguranţa tuturor pasagerilor pe timpul alimentării şi că aceste instrucţiuni sunt respectate cu stricteţe; c) pasagerii îmbarcaţi/debarcaţi sunt conduşi într-o manieră sigură, sub supravegherea unei persoane responsabile, nu le este permis să fumeze sau să întârzie şi sunt ţinuţi cât mai departe posibil de locul operaţiunii de alimentare.6.5.3. Alimentarea/extracţia trebuie oprită imediat ce se constată apariţia unei situaţii periculoase, cum ar fi scurgeri de combustibil, sau dacă orice abatere de la instrucţiuni ar conduce la un incident periculos.6.5.4. Pe timpul alimentării cu petrol de aviaţie a elicopterelor nu este permisă prezenţa pasagerilor la bordul acestora. De asemenea, alimentarea cu benzină a aeronavelor cu pasageri la bord este strict interzisă.6.6. Alimentarea unei aeronave având APU în funcţiune6.6.1. În cazul în care evacuarea gazelor APU se află în afara zonei de alimentare: a) pe timpul alimentării, APU poate fi oprit sau pornit fără o înştiinţare prealabilă; b) în cazul scurgerii de combustibil, APU trebuie oprit imediat şi va fi repornit numai după ce combustibilul scurs a fost îndepărtat şi nu mai există pericolul degajării vaporilor inflamabili.6.6.2. Dacă evacuarea gazelor APU se află în zona de alimentare: a) APU trebuie pornit înaintea desfacerii capacelor de protecţie ale gurilor de umplere ale rezervoarelor aeronavei şi de efectuarea oricărei conexiuni cu punctele de alimentare; b) dacă APU este oprit pe timpul alimentării, acesta nu trebuie repornit înainte de a fi întreruptă livrarea combustibilului către aeronavă; c) când APU evacuează gazele lateral faţă de aeronavă, autoalimentatorul trebuie poziţionat pe partea opusă; d) în cazul scurgerii de combustibil, APU trebuie oprit imediat şi va fi repornit numai după ce combustibilul scurs a fost îndepărtat şi nu mai există pericolul degajării vaporilor inflamabili; e) când gazele de evacuare ale APU trec peste aripă, alimentarea aeronavei pe aripă (cu pistolul) nu trebuie efectuată cu APU pornit.6.7. Alimentarea unei aeronave cu GPU în funcţiune6.7.1. GPU trebuie poziţionat la cel puţin 6 m distanţă faţă de autoalimentator şi în afara zonelor de ventilaţie a rezervoarelor aeronavei.6.7.2. Motorul GPU trebuie pornit şi conexiunea electrică trebuie efectuată înaintea începerii alimentării. Pe timpul alimentării, GPU nu trebuie decuplat şi nu trebuie acţionat niciun întrerupător al acestuia.6.7.3. În cazul scurgerii de combustibil, GPU trebuie oprit imediat şi va fi repornit numai după ce combustibilul scurs a fost îndepărtat şi nu mai există pericolul degajării vaporilor inflamabili.6.8. Alimentarea unei aeronave cu sistemul de aer condiţionat în funcţiuneOperaţiunile de alimentare pot fi efectuate în aceleaşi condiţii generale ale alimentării, cu excepţia cazului scurgerilor de combustibil, caz în care sistemul de aer condiţionat trebuie oprit pentru a preveni pătrunderea vaporilor inflamabili în compartimentul de pasageri al avionului.6.9. Alimentarea unei aeronave având un motor în funcţiune6.9.1. Alimentarea cu un motor în funcţiune va fi executată numai dacă un reprezentant autorizat al companiei aeriene îşi asumă în scris întreaga responsabilitate pentru acest gen de operaţiune.6.9.2. Operaţiunea de alimentare trebuie să fie supervizată de un reprezentant calificat al companiei aeriene.6.9.3. Din cauza caracterului ei de excepţie, operaţiunea trebuie pregătită în avans de către reprezentanţii companiei aeriene şi ai organizaţiei care face alimentarea cu combustibil.6.9.4. Aeronava trebuie poziţionată la o distanţă de cel puţin 50 m faţă de zona de îmbarcare pasageri a terminalului şi faţă de alte construcţii sau alte aeronave.6.9.5. Alimentarea va începe numai după ce toţi pasagerii au părăsit aeronava şi sunt ţinuţi la o distanţă de cel puţin de 50 m.6.9.6. Tot personalul angajat în operaţiunea de alimentare trebuie să stea în afara zonei motorului pornit, iar celelalte categorii de personal, neimplicate direct în activitatea de alimentare, trebuie să stea la o distanţă de cel puţin 50 m faţă de aeronavă.6.9.7. Aeronava trebuie orientată cu faţa spre vânt.6.9.8. Autovehiculele de stins incendii, cu tot personalul necesar, trebuie să stea cu motoarele pornite, în apropierea aeronavei.6.9.9. Combustibilul va fi alimentat pe partea opusă motorului aeronavei în funcţiune, autoalimentatorul fiind poziţionat la o distanţă maximă faţă de motorul în funcţiune.6.9.10. Alimentarea pe aripă, cu un motor în funcţiune, este strict interzisă, indiferent de împrejurări.6.10. Alimentarea aeronavelor cu combustibili din butoaie6.10.1. Înainte de utilizare, butoaiele trebuie verificate pentru asigurarea că sunt în bune condiţii şi toate marcajele sunt clar identificabile.6.10.2. Butoaiele trebuie ţinute în poziţie verticală 10 minute şi prin intermediul unei pompe de extracţie se va preleva, din punctul cel mai de jos, proba pentru control vizual.6.10.3. Alimentarea trebuie făcută utilizându-se o pompă portabilă echipată cu filtru monitor, printr-o conductă fixă tăiată pe diagonală la 75 mm faţă de fundul butoiului.6.10.4. Alimentările ar trebui făcute numai din butoaie pline. Totuşi, dacă după livrare rămâne o cantitate semnificativă în butoaie (stocate orizontal, ambele buşoane se află sub nivelul lichidului), butoaiele vor fi resigilate şi se va marca data deschiderii.6.10.5. După folosire, butoaiele goale nu trebuie reumplute cu combustibil pentru scopuri aviatice, acestea trebuind să fie returnate la furnizorul de combustibil.  +  Capitolul 7 Instruirea personalului, protecţia muncii, procedurile de urgenţă şi protecţia mediului7.1. Instruirea personalului7.1.1. Orice organizaţie care desfăşoară activităţi de depozitare şi/sau de alimentare a aeronavelor cu combustibili de aviaţie pe un aerodrom trebuie să aibă întocmite şi să aplice proceduri proprii, specifice activităţii. De asemenea, trebuie să aibă proceduri privind protecţia muncii, protecţia mediului, siguranţa aeronautică şi de acţiune în situaţii de urgenţă, corespunzând normelor locale (aeroportuare) şi naţionale.7.1.2. Activităţile de recepţie, depozitare şi/sau de alimentare cu combustibili de aviaţie pe un aerodrom trebuie efectuate numai de personal competent şi instruit corespunzător sarcinilor pe care le execută.7.1.3. Conducătorul organizaţiei răspunde de organizarea şi executarea unei instruiri corecte a personalului subordonat.7.1.4. Personalul nou-angajat trebuie instruit minuţios pentru activităţile şi procedurile incluse în sarcinile sale, precum şi pentru toate acţiunile care trebuie luate în caz de urgenţă, rezultatele pregătirii fiind evaluate prin teste teoretice şi practice. În mod corespunzător, personalul existent care primeşte noi responsabilităţi trebuie instruit amănunţit înainte de a le îndeplini fără supraveghere.7.1.5. Pentru fiecare angajat trebuie păstrate înregistrări ale instruirii în care să fie menţionate cel puţin următoarele informaţii: a) sarcinile pentru care a fost instruit şi data la care s-a efectuat instruirea; b) semnătura persoanei instruite şi a instructorului; c) testele prin care a fost evaluat; d) rezultatele instruirii practice şi teoretice.7.2. Protecţia muncii7.2.1. La locul de muncă trebuie asigurat echipament de protecţie pentru personal, care trebuie să cuprindă cel puţin: căşti antizgomot, ochelari şi cască de protecţie, mănuşi şi încălţăminte rezistentă la produse petroliere, uniforme/ combinezoane antistatice, veste reflectorizante antistatice.7.2.2. Echipamentul de protecţie trebuie purtat corespunzător operaţiunilor desfăşurate.7.2.3. În scopul eliminării riscurilor asupra sănătăţii, determinate de manipularea produselor de aviaţie şi a altor materiale care pot fi păstrate în incinta depozitelor, trebuie afişată la loc vizibil o listă cu măsurile de precauţii, personalul fiind instruit privind aplicarea acestora.7.2.4. Întregul personal trebuie instruit pentru a se preveni vătămările corporale şi materiale, care pot fi produse în timpul executării activităţilor, precum şi inhalarea de vapori de combustibili. De asemenea, personalul trebuie instruit pentru acordarea de prim ajutor în caz de accidente.7.2.5. Niciun angajat având un grad de daltonism, care îl împiedică să aprecieze corect culoarea produselor de aviaţie şi codul lor de culoare corespondent pentru identificare, nu va fi însărcinat pentru manipularea produselor de aviaţie.7.3. Proceduri de acţiune în situaţii de urgenţă7.3.1. În fiecare depozit trebuie să fie afişat la locul de muncă, în mod vizibil, planul de urgenţă care să includă localizarea echipamentelor de stins incendiu, comutatoarelor şi comenzilor de oprire de urgenţă, drumurile de acces şi punctele de ieşire.7.3.2. Personalul trebuie să fie capabil să analizeze situaţiile de urgenţă şi să acţioneze în mod disciplinat, aplicând corect procedurile.7.3.3. Procedurile trebuie să fie specifice tipului şi locului urgenţei şi să includă cel puţin următoarele: a) detalii ale acţiunilor ce trebuie luate; b) precizarea responsabilităţilor fiecărei persoane; c) lista numerelor de telefon pentru contactare în caz de urgenţă; d) disponibilitatea şi sursele echipamentului de urgenţă; e) regulile de actualizare.7.3.4. Lista urgenţelor care trebuie luate în considerare include: a) defecte de material care afectează capacitatea operaţională; b) pană de energie; c) deversarea combustibilului; d) răniri grave ale personalului propriu şi/sau al terţilor, decurgând din activitatea organizaţiei; e) acţiuni teroriste, ameninţare cu bomba, tulburări civile etc.; f) probleme privind calitatea combustibilului; g) accidente/incidente la aeronavă; h) incendii.7.3.5. Aproximativ o dată pe an, vor fi organizate exerciţii de intervenţii la incendii, pe tipuri de incendii care pot fi întâlnite, la care să participe întreg personalul utilizând extinctoarele şi echipamentele fixe antiincendiu. Exerciţiile respective, precum şi numele persoanelor care au participat trebuie înregistrate.7.3.6. Situaţiile de urgenţă care ar putea apărea pe timpul operaţiunilor trebuie simulate, în vederea formării unei experienţe practice asupra măsurilor celor mai eficace care trebuie aplicate şi pentru a se asigura că întregul personal îşi cunoaşte clar îndatoririle. Pe cât posibil, instruirea ar trebui făcută în cooperare cu aeroportul sau serviciile de urgenţă locale.7.4. Protecţia mediului7.4.1. Scurgerile şi deversarea combustibilului trebuie evitate permanent. Orice scurgere de produs poate constitui un pericol de incendiu şi de poluare a mediului şi trebuie tratat imediat.7.4.2. Personalul trebuie să fie instruit şi antrenat pentru a fi capabil să acţioneze prompt, cu o judecată şi iniţiativă corecte, în prevenirea pericolului rezultat din scurgerile de combustibili.7.4.3. Conducătorul organizaţiei este responsabil pentru respectarea în totalitate a reglementărilor locale şi naţionale de protecţie a mediului. În acest sens, trebuie inclus în procedurile de urgenţă un plan de urgenţă în cazul deversărilor de combustibil.  +  Capitolul 8 Înregistrări8.1. Rezultatele tuturor controalelor/testelor efectuate conform cerinţelor prezentei reglementări trebuie să fie înregistrate.8.2. Toate înregistrările trebuie să fie datate şi semnate de către persoane responsabile/autorizate intern.8.3. Înregistrările includ următoarele categorii de activităţi, fără a fi însă limitate la acestea:8.3.1. Activităţi de recepţie/depozitare: a) activităţile de recepţie, incluzând numărul lotului şi certificatelor de calitate/rapoartelor de inspecţii de la rafinărie, tipul de combustibil, cantitatea, mijloacele de transport (număr de identificare, verificarea înainte de umplere, dedicat sau nu), rezervoarele, în care a fost descărcată cantitatea, densitatea măsurată şi corectată la 15°C, diferenţa de densitate; b) verificările efectuate înainte şi după umplerea rezervoarelor, care trebuie să includă informaţii despre tipul combustibilului, numărul de lot intern, ora de umplere şi de punere în serviciu a rezervorului, numărul şi data buletinului de analiză de la furnizor şi/sau de recertificare, valoarea conductivităţii, precum şi certificarea "fără apă şi impurităţi"; c) detalii ale livrărilor/umplerii autoalimentatoarelor; d) stocurile zilnice şi purjările; e) testele de laborator efectuate (recertificare, periodicitate), controalele vizuale şi de acceptabilitate, rezultatele măsurării conductivităţii, Millipore (cu păstrarea membranelor); f) inspecţia şi curăţarea rezervorului; g) inspecţia filtrului şi schimbarea elementelor filtrante; h) inspecţia şi testarea furtunurilor; i) graficul săptămânal al presiunilor diferenţiale; j) verificarea extinctoarelor; k) verificarea instalaţiilor fixe; l) detalii ale tuturor lucrărilor de întreţinere.8.3.2. Activităţi de întreţinere a echipamentelor de alimentare cu combustibil a aeronavelor: a) purjările zilnice; b) testele de filtrare pe membrană, păstrându-se membranele folosite; c) graficul săptămânal al presiunilor diferenţiale; d) jurnalul de bord (înregistrarea alimentărilor), în care se înregistrează cel puţin: controalele vizuale la rezervor şi filtru, detalii ale tipului de combustibil, numărului lotului/avizului de livrare şi cantităţilor livrate la aeronavă, presiunea diferenţială şi debitul, compania deservită; e) verificările stării de funcţionare a autoalimentatorului; f) verificările dead-man-ului şi interlock-ului; g) controlul sistemelor de presiune (la capătul furtunului şi în linie); h) inspecţia şi testarea furtunurilor; i) verificarea litrometrelor/debitmetrelor, manometrelor; j) inspecţia şi verificarea cuplelor, sitelor şi pistoalelor de alimentare; k) inspecţia şi curăţarea rezervorului autoalimentatorului; l) inspecţia filtrului şi schimbarea elementelor filtrante; m) verificarea extinctoarelor.8.3.3. Accidente/incidente/sănătate şi securitate în muncă:- investigarea incidentului existent sau potenţial;- activităţile de remediere şi corective întreprinse;- statisticile privind incidentele semnalate pe anumite perioade de timp.8.3.4. Instruirea personalului8.3.5. Auditurile interne ale sistemului calităţii, neconformităţi, acţiuni corective şi preventive.  +  Anexa A -------la reglementare---------------Criterii de schimbare a elementelor filtranteA1. Microfiltre a) presiunea diferenţială se modifică brusc, fără un motiv aparent; b) debitul este redus într-un mod anormal; c) în avalul filtrelor se constată cantităţi anormale de sedimente; d) după perioada recomandată de fabricant.A2. Filtre separatoare de apăA2.1. Prima treaptă: elemente coalescente a) presiunea diferenţială se modifică brusc, fără un motiv aparent; b) presiunea diferenţială măsurată sau corectată la debitul nominal atinge valoarea maximă indicată de fabricant; c) în avalul filtrelor se constată cantităţi anormale de sedimente şi/sau apă liberă; d) testele de filtrare pe membrană indică faptul că filtrele nu mai sunt performante; e) după perioada recomandată de fabricant.NOTĂ: În cazul în care se constată la un control că există cel puţin un element coalescent deteriorat, atunci toate elementele coalescente se vor schimba.A2.2. Treapta a doua: elemente separatoare din teflon sau sintetice a) vor fi inspectate şi testate anual, conform recomandărilor constructorului şi/sau când se schimbă elementele coalescente; b) vor fi schimbate, dacă spălarea recomandată de constructor nu poate să le redea performanţele.A2.3. Elementele separatoare din hârtie vor fi schimbate ori de câte ori vor fi schimbate elementele coalescente.A3. Filtre monitor a) presiunea diferenţială măsurată sau corectată la debitul maxim de lucru atinge valoarea maximă indicată de fabricant; b) presiunea diferenţială se modifică brusc, fără un motiv aparent; c) debitul se reduce în mod inacceptabil; d) rezultatele testelor de filtrare pe membrană nu se încadrează în limite normale; e) în avalul filtrelor se constată cantităţi neobişnuite de sedimente sau mai mult decât urme de apă; f) după perioada maximă de lucru recomandată de fabricant.--------------