LEGE nr. 35 din 13 martie 1997privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 20 martie 1997
Parlamentul României adopta prezenta lege. + Capitolul 1 Dispoziţii generale + Articolul 1 (1) Instituţia Avocatul Poporului are drept scop apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor în raporturile acestora cu autorităţile publice. (2) Sediul instituţiei Avocatul Poporului este în municipiul Bucureşti. + Articolul 2 (1) În activitatea sa, avocatul poporului este independent faţă de orice autoritate publică. (2) În exercitarea atribuţiilor sale, avocatul poporului nu se substituie autorităţilor publice. (3) Avocatul poporului nu poate fi supus nici unui mandat imperativ sau reprezentativ. Numeni nu îl poate obliga pe avocatul poporului să se supună instrucţiunilor sau dispoziţiilor sale. + Articolul 3 (1) Activitatea avocatului poporului, a adjunctilor săi şi a salariaţilor care lucrează sub autoritatea acestora are caracter public. (2) La cererea persoanelor lezate în drepturile şi libertăţile lor sau datorită unor motive întemeiate, avocatul poporului poate decide asupra caracterului confidenţial al activităţii sale. + Articolul 4Autorităţile publice sunt obligate sa comunice sau, după caz, sa pună la dispoziţia avocatului poporului, în condiţiile legii, informaţiile, documentele sau actele pe care le deţin în legătură cu cererile care au fost adresate avocatului poporului, acordindu-i sprijin pentru exercitarea atribuţiilor sale. + Articolul 5 (1) Avocatul poporului prezintă, în şedinţa comuna a celor două Camere ale Parlamentului, rapoarte, anual sau la cererea acestora. Rapoartele trebuie să cuprindă informaţii cu privire la activitatea instituţiei Avocatul Poporului. Ele pot conţine recomandări privind modificarea legislaţiei sau măsuri de alta natura pentru ocrotirea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. (2) Raportul anual vizează activitatea instituţiei pe un an calendaristic şi se înaintează Parlamentului până la data de 1 februarie a anului următor, în vederea dezbaterii acestuia în şedinţa comuna a celor două Camere. Raportul anual se da publicităţii. + Capitolul 2 Numirea şi încetarea din funcţie a avocatului poporului + Articolul 6 (1) Avocatul poporului este numit de Senat pe o durată de 4 ani. Mandatul avocatului poporului poate fi reînnoit o singură dată. (2) Poate fi numit avocat al poporului orice cetăţean român care îndeplineşte condiţiile de numire prevăzute pentru judecători la Curtea Constituţională. + Articolul 7 (1) Propunerile de candidaţi sunt făcute de Biroul permanent al Senatului, la recomandarea grupurilor parlamentare din cele două Camere ale Parlamentului. (2) Candidaţii depun la Comisia juridică, de numiri, disciplina, imunităţi şi validari a Senatului actele prin care dovedesc ca îndeplinesc condiţiile prevăzute de Constituţie şi de prezenta lege pentru a îndeplini funcţia de avocat al poporului. Candidaţii vor fi audiati de Comisia juridică, de numiri, disciplina, imunităţi şi validari. Senatul hotărăşte asupra audierii în plen. Candidaţii vor fi prezenţi la dezbateri. (3) Numirea avocatului poporului se face cu votul majorităţii senatorilor. Dacă la primul tur de scrutin nu se obţine aceasta majoritate, se vor organiza noi tururi de scrutin, la care vor participa numai candidaţii situaţi pe primele doua locuri la turul de scrutin anterior. + Articolul 8 (1) Mandatul de avocat al poporului începe pe data numirii sale de către Senat şi durează până la instalarea noului avocat al poporului. (2) Înainte de începerea exercitării mandatului, avocatul poporului va depune în faţa preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului următorul jurămînt:"Jur sa respect Constituţia şi legile tarii şi sa apar drepturile şi libertăţile cetăţenilor, indeplinindu-mi cu buna-credinţa şi imparţialitate atribuţiile de avocat al poporului. Asa să-mi ajute Dumnezeu!" (3) Jurămîntul poate fi depus şi fără formula religioasă. (4) Refuzul depunerii jurământului împiedica intrarea în funcţie a avocatului poporului şi deschide procedura pentru o noua numire în funcţie. + Articolul 9 (1) Mandatul avocatului poporului încetează înainte de termen în caz de demisie, revocare din funcţie, incompatibilitate cu alte funcţii publice sau private, imposibilitate de a-şi îndeplini atribuţiile mai mult de 90 de zile, constatată prin examen medical de specialitate, ori în caz de deces. (2) Revocarea din funcţie a avocatului poporului, ca urmare a încălcării Constituţiei şi a legilor, se face, la propunerea Biroului permanent al Senatului, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunităţi şi validari, cu votul majorităţii senatorilor. (3) Demisia, incompatibilitatea, imposibilitatea de îndeplinire a funcţiei sau decesul se constata de către Biroul permanent al Senatului în cel mult 10 zile de la apariţia cauzei care determina încetarea mandatului. + Capitolul 3 Adjunctii avocatului poporului + Articolul 10 (1) Avocatul poporului este asistat de doi adjuncţi care asigura coordonarea exercitării atribuţiilor instituţiei Avocatul Poporului, pe domenii de activitate, potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare a instituţiei Avocatul Poporului. (2) Adjunctii avocatului poporului îndeplinesc, în ordinea stabilită de avocatul poporului, atribuţiile acestuia în caz de imposibilitate temporară a exercitării funcţiei. + Articolul 11 (1) Adjunctii avocatului poporului sunt numiţi de către acesta pe durata mandatului, cu avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunităţi şi validari a Senatului. (2) Numirea adjunctilor avocatului poporului se publică în Monitorul Oficial al României. + Articolul 12Dispoziţiile art. 8 se aplică, în mod corespunzător, jurămîntul depunându-se în faţa unui vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor şi a unui vicepreşedinte al Senatului. + Capitolul 4 Atribuţiile avocatului poporului + Articolul 13Avocatul poporului are următoarele atribuţii: a) coordonează activitatea instituţiei Avocatul Poporului; b) primeşte şi repartizează cererile făcute de persoanele lezate prin încălcarea drepturilor sau libertăţilor cetăţeneşti de către autorităţile administraţiei publice şi decide asupra acestor cereri; c) urmăreşte rezolvarea legală a cererilor primite şi cere autorităţilor sau funcţionarilor administraţiei publice în cauza încetarea încălcării drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, repunerea în drepturi a petitionarului şi repararea pagubelor; d) reprezintă instituţia Avocatul Poporului în faţa Camerei Deputaţilor, a Senatului şi a celorlalte autorităţi publice, precum şi în relaţiile cu persoanele fizice sau juridice; e) angajează salariaţii instituţiei Avocatul Poporului şi exercită dreptul de autoritate disciplinară asupra acestora; f) exercita funcţia de ordonator principal de credite; g) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege sau de Regulamentul de organizare şi funcţionare a instituţiei Avocatul Poporului. + Articolul 14 (1) Avocatul poporului îşi exercită atribuţiile, din oficiu sau la cererea persoanelor lezate prevăzute la art. 13 lit. b). (2) Cererile pot fi adresate de orice persoană fizica, fără deosebire de cetăţenie, vârsta, sex, apartenenţa politică sau convingeri religioase. + Articolul 15 (1) Cererile adresate avocatului poporului trebuie să se facă în scris şi sa indice numele şi domiciliul persoanei lezate în drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, drepturile şi libertăţile incalcate, precum şi autoritatea administrativă ori funcţionarul public în cauza. Petiţionarul trebuie să dovedească intirzierea sau refuzul administraţiei publice de a soluţiona legal cererea. (2) Nu pot fi luate în considerare plingerile anonime sau cele îndreptate împotriva unor încălcări ale drepturilor cetăţeneşti mai vechi de un an de la data la care persoana în cauza a luat cunoştinţa despre faptele care fac obiectul plingerii. (3) Avocatul poporului poate respinge motivat cererile vadit nefondate sau poate cere date suplimentare pentru analiza şi soluţionarea cererilor. (4) Nu fac obiectul activităţii instituţiei Avocatul Poporului şi vor fi respinse fără motivare cererile privind actele emise de Camera Deputaţilor, de Senat sau de Parlament, actele şi faptele deputaţilor şi senatorilor, ale Preşedintelui României şi ale Guvernului, precum şi ale Curţii Constituţionale, ale preşedintelui Consiliului Legislativ şi ale autorităţii judecătoreşti. + Articolul 16Cererile adresate avocatului poporului sunt scutite de taxa de timbru. + Articolul 17 (1) Conducerea penitenciarelor, a instituţiilor de reeducare şi resocializare, precum şi Ministerul Public şi organele de poliţie sunt obligate să permită, fără nici o restrictie, persoanelor care executa pedeapsa închisorii sau, după caz, se afla arestate ori reţinute, să se adreseze în orice mod avocatului poporului cu privire la lezarea drepturilor şi libertăţilor lor, cu excepţia restringerilor legale. (2) Aceasta obligaţie revine şi comandantilor unităţilor militare în privinta persoanelor care îşi satisfac serviciul militar obligatoriu sau serviciul utilitar alternativ, cu privire la lezarea drepturilor şi libertăţilor lor, cu excepţia restringerilor legale. + Articolul 18În situaţiile în care avocatul poporului constata ca soluţionarea cererii cu care a fost sesizat este de competenţa Ministerului Public, se afla pe rolul unei instanţe judecătoreşti sau are ca obiect erori judiciare, el îl va sesiza pe procurorul general sau Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit competentei acestora, care sunt obligaţi sa comunice concluziile la care s-a ajuns şi măsurile luate. + Articolul 19 (1) Avocatul poporului are acces la documentele secrete deţinute de autorităţile publice, în măsura în care le considera necesare pentru soluţionarea plângerilor care i s-au adresat. (2) Avocatul poporului are obligaţia de a nu divulga sau de a nu face publice informaţiile sau documentele secrete la care a avut acces. Aceasta obligaţie se menţine şi după încetarea activităţii sale ca avocat al poporului şi se extinde asupra adjunctilor săi, precum şi asupra personalului aflat în serviciile sale, sub sancţiunea prevăzută de legea penală. + Articolul 20 (1) În exercitarea atribuţiilor sale, avocatul poporului emite recomandări care nu pot fi supuse controlului parlamentar şi nici controlului judecătoresc. (2) Prin recomandările emise, avocatul poporului sesizează autorităţile administraţiei publice asupra ilegalitatii actelor sau faptelor administrative. Sunt asimilate actelor administrative tacerea organelor administraţiei publice şi emiterea tardivă a actelor. + Articolul 21 (1) Avocatul poporului are dreptul să facă anchete proprii, sa ceara autorităţilor administraţiei publice orice informaţii sau documente necesare anchetei, sa audieze şi sa ia declaraţii de la conducătorii autorităţilor administraţiei publice şi de la orice funcţionar care poate da informaţiile necesare soluţionării cererii. (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică autorităţilor administraţiei publice, instituţiilor publice, precum şi oricăror servicii publice aflate sub autoritatea autorităţilor administraţiei publice. + Articolul 22 (1) În cazul în care, în urma cererilor făcute, avocatul poporului constata ca plîngerea persoanei lezate este intemeiata, el va cere în scris autorităţii administraţiei publice care a încălcat drepturile sa reformeze sau sa revoce actul administrativ şi sa repare pagubele produse, precum şi sa repuna persoana lezata în situaţia anterioară. (2) Autorităţile publice în cauza vor lua de îndată măsurile necesare pentru înlăturarea ilegalitatilor constatate, repararea pagubelor şi înlăturarea cauzelor care au generat sau au favorizat încălcarea drepturilor persoanei lezate şi îl vor informa despre aceasta pe avocatul poporului. + Articolul 23 (1) În cazul în care autoritatea administraţiei publice sau funcţionarul public nu inlatura, în termen de 30 de zile de la data sesizării, ilegalitatile comise, avocatul poporului se adresează autorităţilor administraţiei publice ierarhic superioare, care sunt datoare sa îi comunice, în termen de cel mult 45 de zile, măsurile luate. (2) Dacă autoritatea publică sau funcţionarul public aparţine administraţiei publice locale, avocatul poporului se adresează prefectului. De la data depunerii cererii la prefectul judeţului curge un nou termen de 45 de zile. + Articolul 24 (1) Avocatul poporului este îndreptăţit sa sesizeze Guvernul cu privire la orice act sau fapt administrativ ilegal al administraţiei publice centrale şi al prefecţilor. (2) Neadoptarea de către Guvern, în termen de cel mult 20 de zile, a măsurilor privitoare la ilegalitatea actelor sau faptelor administrative semnalate de avocatul poporului se comunică Parlamentului. + Articolul 25 (1) Avocatul poporului va aduce la cunoştinţa persoanei care i-a adresat cererea rezultatele cererii sale. Acestea pot fi făcute publice de către avocatul poporului, prin mijloace de informare în masa, cu consimţământul persoanei sau al persoanelor interesate şi cu respectarea prevederilor art. 19 privind informaţiile şi documentele secrete. (2) Dacă avocatul poporului constata, cu prilejul cercetărilor întreprinse, lacune în legislaţie sau cazuri grave de corupţie ori de nerespectare a legilor tarii, va prezenta un raport, conţinând cele constatate, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului sau, după caz, primului-ministru. + Articolul 26Prevederile prezentei legi se aplică şi actelor administrative ale regiilor autonome. + Capitolul 5 Răspundere, incompatibilităţi şi imunităţi + Articolul 27Avocatul poporului şi adjunctii săi nu răspund juridic pentru opiniile exprimate sau pentru actele pe care le îndeplinesc, cu respectarea legii, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de prezenta lege. + Articolul 28 (1) Pe durata exercitării mandatului, avocatul poporului şi adjunctii săi nu pot fi reţinuţi, perchezitionati, arestaţi sau trimişi în judecata penală sau contravenţională fără încuviinţarea Senatului. (2) În cazul infracţiunilor flagrante săvârşite de avocatul poporului ori de adjunctii acestuia, ministrul justiţiei îl va informa neîntîrziat pe preşedintele Senatului asupra reţinerii sau arestării, Senatul incuviintind sau nu măsura luată. Hotărârea cu privire la încuviinţarea arestării şi trimiterea în judecata se adoptă cu votul majorităţii senatorilor. (3) Dacă avocatul poporului sau adjunctii săi sunt arestaţi sau trimişi în judecata penală, Senatul va hotărî suspendarea din funcţie până la rămînerea definitivă a hotărârii judecătoreşti. + Articolul 29 (1) În timpul exercitării funcţiei, avocatul poporului şi adjunctii acestuia nu pot fi membri ai unui partid politic şi nu pot îndeplini nici o alta funcţie publică sau privată. (2) Incompatibilităţile prevăzute la alin. (1) se aplică şi personalului cu funcţii de execuţie de specialitate, fiind exceptate funcţiile didactice din învăţământul superior. + Capitolul 6 Serviciile instituţiei Avocatul Poporului + Articolul 30Structura serviciilor instituţiei Avocatul Poporului şi numărul de personal se aproba de către Biroul permanent al Senatului, în funcţie de necesităţile realizării atribuţiilor ce le revin şi în limitele bugetului aprobat. + Articolul 31Funcţiile de specialitate de execuţie se ocupa prin concurs, în condiţiile legii. Concursul se organizează de Comisia de numiri şi disciplina, constituită din 3 consilieri desemnaţi de avocatul poporului. + Articolul 32Încălcarea prevederilor prezentei legi sau ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a instituţiei Avocatul Poporului atrage răspunderea penală, disciplinară sau administrativă, după caz. Răspunderea disciplinară este cea prevăzută de lege pentru funcţionarii publici. + Capitolul 7 Dispoziţii tranzitorii şi finale + Articolul 33 (1) Cheltuielile necesare pentru funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului sunt finanţate din bugetul de stat. (2) Pentru anul 1997 sumele necesare funcţionarii instituţiei Avocatul Poporului se asigura de către Guvern, din Fondul de rezerva bugetară aflat la dispoziţia acestuia. (3) Funcţia de avocat al poporului se asimilează cu funcţia de ministru, funcţia de adjunct al avocatului poporului, cu cea de secretar de stat, iar funcţiile de conducere şi de execuţie de specialitate sunt asimilate funcţiilor din serviciile Senatului. + Articolul 34Până la constituirea Comisiei de numiri şi disciplina a instituţiei Avocatul Poporului, atribuţiile acesteia se exercită de către avocatul poporului, împreună cu adjunctii săi. + Articolul 35În situaţia în care în funcţia de avocat al poporului este ales un magistrat, rezervarea postului acestuia este obligatorie. + Articolul 36Regulamentul de organizare şi funcţionare a instituţiei Avocatului Poporului se adoptă de către Biroul permanent al Senatului, la propunerea avocatului poporului, în termen de 60 de zile de la numirea acestuia.Această lege a fost adoptată în şedinţa comuna a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 21 februarie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORION DIACONESCUPREŞEDINTELE SENATULUIPETRE ROMAN-------------
EMITENT |
Parlamentul României adopta prezenta lege. + Capitolul 1 Dispoziţii generale + Articolul 1 (1) Instituţia Avocatul Poporului are drept scop apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor în raporturile acestora cu autorităţile publice. (2) Sediul instituţiei Avocatul Poporului este în municipiul Bucureşti. + Articolul 2 (1) În activitatea sa, avocatul poporului este independent faţă de orice autoritate publică. (2) În exercitarea atribuţiilor sale, avocatul poporului nu se substituie autorităţilor publice. (3) Avocatul poporului nu poate fi supus nici unui mandat imperativ sau reprezentativ. Numeni nu îl poate obliga pe avocatul poporului să se supună instrucţiunilor sau dispoziţiilor sale. + Articolul 3 (1) Activitatea avocatului poporului, a adjunctilor săi şi a salariaţilor care lucrează sub autoritatea acestora are caracter public. (2) La cererea persoanelor lezate în drepturile şi libertăţile lor sau datorită unor motive întemeiate, avocatul poporului poate decide asupra caracterului confidenţial al activităţii sale. + Articolul 4Autorităţile publice sunt obligate sa comunice sau, după caz, sa pună la dispoziţia avocatului poporului, în condiţiile legii, informaţiile, documentele sau actele pe care le deţin în legătură cu cererile care au fost adresate avocatului poporului, acordindu-i sprijin pentru exercitarea atribuţiilor sale. + Articolul 5 (1) Avocatul poporului prezintă, în şedinţa comuna a celor două Camere ale Parlamentului, rapoarte, anual sau la cererea acestora. Rapoartele trebuie să cuprindă informaţii cu privire la activitatea instituţiei Avocatul Poporului. Ele pot conţine recomandări privind modificarea legislaţiei sau măsuri de alta natura pentru ocrotirea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. (2) Raportul anual vizează activitatea instituţiei pe un an calendaristic şi se înaintează Parlamentului până la data de 1 februarie a anului următor, în vederea dezbaterii acestuia în şedinţa comuna a celor două Camere. Raportul anual se da publicităţii. + Capitolul 2 Numirea şi încetarea din funcţie a avocatului poporului + Articolul 6 (1) Avocatul poporului este numit de Senat pe o durată de 4 ani. Mandatul avocatului poporului poate fi reînnoit o singură dată. (2) Poate fi numit avocat al poporului orice cetăţean român care îndeplineşte condiţiile de numire prevăzute pentru judecători la Curtea Constituţională. + Articolul 7 (1) Propunerile de candidaţi sunt făcute de Biroul permanent al Senatului, la recomandarea grupurilor parlamentare din cele două Camere ale Parlamentului. (2) Candidaţii depun la Comisia juridică, de numiri, disciplina, imunităţi şi validari a Senatului actele prin care dovedesc ca îndeplinesc condiţiile prevăzute de Constituţie şi de prezenta lege pentru a îndeplini funcţia de avocat al poporului. Candidaţii vor fi audiati de Comisia juridică, de numiri, disciplina, imunităţi şi validari. Senatul hotărăşte asupra audierii în plen. Candidaţii vor fi prezenţi la dezbateri. (3) Numirea avocatului poporului se face cu votul majorităţii senatorilor. Dacă la primul tur de scrutin nu se obţine aceasta majoritate, se vor organiza noi tururi de scrutin, la care vor participa numai candidaţii situaţi pe primele doua locuri la turul de scrutin anterior. + Articolul 8 (1) Mandatul de avocat al poporului începe pe data numirii sale de către Senat şi durează până la instalarea noului avocat al poporului. (2) Înainte de începerea exercitării mandatului, avocatul poporului va depune în faţa preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului următorul jurămînt:"Jur sa respect Constituţia şi legile tarii şi sa apar drepturile şi libertăţile cetăţenilor, indeplinindu-mi cu buna-credinţa şi imparţialitate atribuţiile de avocat al poporului. Asa să-mi ajute Dumnezeu!" (3) Jurămîntul poate fi depus şi fără formula religioasă. (4) Refuzul depunerii jurământului împiedica intrarea în funcţie a avocatului poporului şi deschide procedura pentru o noua numire în funcţie. + Articolul 9 (1) Mandatul avocatului poporului încetează înainte de termen în caz de demisie, revocare din funcţie, incompatibilitate cu alte funcţii publice sau private, imposibilitate de a-şi îndeplini atribuţiile mai mult de 90 de zile, constatată prin examen medical de specialitate, ori în caz de deces. (2) Revocarea din funcţie a avocatului poporului, ca urmare a încălcării Constituţiei şi a legilor, se face, la propunerea Biroului permanent al Senatului, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunităţi şi validari, cu votul majorităţii senatorilor. (3) Demisia, incompatibilitatea, imposibilitatea de îndeplinire a funcţiei sau decesul se constata de către Biroul permanent al Senatului în cel mult 10 zile de la apariţia cauzei care determina încetarea mandatului. + Capitolul 3 Adjunctii avocatului poporului + Articolul 10 (1) Avocatul poporului este asistat de doi adjuncţi care asigura coordonarea exercitării atribuţiilor instituţiei Avocatul Poporului, pe domenii de activitate, potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare a instituţiei Avocatul Poporului. (2) Adjunctii avocatului poporului îndeplinesc, în ordinea stabilită de avocatul poporului, atribuţiile acestuia în caz de imposibilitate temporară a exercitării funcţiei. + Articolul 11 (1) Adjunctii avocatului poporului sunt numiţi de către acesta pe durata mandatului, cu avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunităţi şi validari a Senatului. (2) Numirea adjunctilor avocatului poporului se publică în Monitorul Oficial al României. + Articolul 12Dispoziţiile art. 8 se aplică, în mod corespunzător, jurămîntul depunându-se în faţa unui vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor şi a unui vicepreşedinte al Senatului. + Capitolul 4 Atribuţiile avocatului poporului + Articolul 13Avocatul poporului are următoarele atribuţii: a) coordonează activitatea instituţiei Avocatul Poporului; b) primeşte şi repartizează cererile făcute de persoanele lezate prin încălcarea drepturilor sau libertăţilor cetăţeneşti de către autorităţile administraţiei publice şi decide asupra acestor cereri; c) urmăreşte rezolvarea legală a cererilor primite şi cere autorităţilor sau funcţionarilor administraţiei publice în cauza încetarea încălcării drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, repunerea în drepturi a petitionarului şi repararea pagubelor; d) reprezintă instituţia Avocatul Poporului în faţa Camerei Deputaţilor, a Senatului şi a celorlalte autorităţi publice, precum şi în relaţiile cu persoanele fizice sau juridice; e) angajează salariaţii instituţiei Avocatul Poporului şi exercită dreptul de autoritate disciplinară asupra acestora; f) exercita funcţia de ordonator principal de credite; g) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege sau de Regulamentul de organizare şi funcţionare a instituţiei Avocatul Poporului. + Articolul 14 (1) Avocatul poporului îşi exercită atribuţiile, din oficiu sau la cererea persoanelor lezate prevăzute la art. 13 lit. b). (2) Cererile pot fi adresate de orice persoană fizica, fără deosebire de cetăţenie, vârsta, sex, apartenenţa politică sau convingeri religioase. + Articolul 15 (1) Cererile adresate avocatului poporului trebuie să se facă în scris şi sa indice numele şi domiciliul persoanei lezate în drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, drepturile şi libertăţile incalcate, precum şi autoritatea administrativă ori funcţionarul public în cauza. Petiţionarul trebuie să dovedească intirzierea sau refuzul administraţiei publice de a soluţiona legal cererea. (2) Nu pot fi luate în considerare plingerile anonime sau cele îndreptate împotriva unor încălcări ale drepturilor cetăţeneşti mai vechi de un an de la data la care persoana în cauza a luat cunoştinţa despre faptele care fac obiectul plingerii. (3) Avocatul poporului poate respinge motivat cererile vadit nefondate sau poate cere date suplimentare pentru analiza şi soluţionarea cererilor. (4) Nu fac obiectul activităţii instituţiei Avocatul Poporului şi vor fi respinse fără motivare cererile privind actele emise de Camera Deputaţilor, de Senat sau de Parlament, actele şi faptele deputaţilor şi senatorilor, ale Preşedintelui României şi ale Guvernului, precum şi ale Curţii Constituţionale, ale preşedintelui Consiliului Legislativ şi ale autorităţii judecătoreşti. + Articolul 16Cererile adresate avocatului poporului sunt scutite de taxa de timbru. + Articolul 17 (1) Conducerea penitenciarelor, a instituţiilor de reeducare şi resocializare, precum şi Ministerul Public şi organele de poliţie sunt obligate să permită, fără nici o restrictie, persoanelor care executa pedeapsa închisorii sau, după caz, se afla arestate ori reţinute, să se adreseze în orice mod avocatului poporului cu privire la lezarea drepturilor şi libertăţilor lor, cu excepţia restringerilor legale. (2) Aceasta obligaţie revine şi comandantilor unităţilor militare în privinta persoanelor care îşi satisfac serviciul militar obligatoriu sau serviciul utilitar alternativ, cu privire la lezarea drepturilor şi libertăţilor lor, cu excepţia restringerilor legale. + Articolul 18În situaţiile în care avocatul poporului constata ca soluţionarea cererii cu care a fost sesizat este de competenţa Ministerului Public, se afla pe rolul unei instanţe judecătoreşti sau are ca obiect erori judiciare, el îl va sesiza pe procurorul general sau Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit competentei acestora, care sunt obligaţi sa comunice concluziile la care s-a ajuns şi măsurile luate. + Articolul 19 (1) Avocatul poporului are acces la documentele secrete deţinute de autorităţile publice, în măsura în care le considera necesare pentru soluţionarea plângerilor care i s-au adresat. (2) Avocatul poporului are obligaţia de a nu divulga sau de a nu face publice informaţiile sau documentele secrete la care a avut acces. Aceasta obligaţie se menţine şi după încetarea activităţii sale ca avocat al poporului şi se extinde asupra adjunctilor săi, precum şi asupra personalului aflat în serviciile sale, sub sancţiunea prevăzută de legea penală. + Articolul 20 (1) În exercitarea atribuţiilor sale, avocatul poporului emite recomandări care nu pot fi supuse controlului parlamentar şi nici controlului judecătoresc. (2) Prin recomandările emise, avocatul poporului sesizează autorităţile administraţiei publice asupra ilegalitatii actelor sau faptelor administrative. Sunt asimilate actelor administrative tacerea organelor administraţiei publice şi emiterea tardivă a actelor. + Articolul 21 (1) Avocatul poporului are dreptul să facă anchete proprii, sa ceara autorităţilor administraţiei publice orice informaţii sau documente necesare anchetei, sa audieze şi sa ia declaraţii de la conducătorii autorităţilor administraţiei publice şi de la orice funcţionar care poate da informaţiile necesare soluţionării cererii. (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică autorităţilor administraţiei publice, instituţiilor publice, precum şi oricăror servicii publice aflate sub autoritatea autorităţilor administraţiei publice. + Articolul 22 (1) În cazul în care, în urma cererilor făcute, avocatul poporului constata ca plîngerea persoanei lezate este intemeiata, el va cere în scris autorităţii administraţiei publice care a încălcat drepturile sa reformeze sau sa revoce actul administrativ şi sa repare pagubele produse, precum şi sa repuna persoana lezata în situaţia anterioară. (2) Autorităţile publice în cauza vor lua de îndată măsurile necesare pentru înlăturarea ilegalitatilor constatate, repararea pagubelor şi înlăturarea cauzelor care au generat sau au favorizat încălcarea drepturilor persoanei lezate şi îl vor informa despre aceasta pe avocatul poporului. + Articolul 23 (1) În cazul în care autoritatea administraţiei publice sau funcţionarul public nu inlatura, în termen de 30 de zile de la data sesizării, ilegalitatile comise, avocatul poporului se adresează autorităţilor administraţiei publice ierarhic superioare, care sunt datoare sa îi comunice, în termen de cel mult 45 de zile, măsurile luate. (2) Dacă autoritatea publică sau funcţionarul public aparţine administraţiei publice locale, avocatul poporului se adresează prefectului. De la data depunerii cererii la prefectul judeţului curge un nou termen de 45 de zile. + Articolul 24 (1) Avocatul poporului este îndreptăţit sa sesizeze Guvernul cu privire la orice act sau fapt administrativ ilegal al administraţiei publice centrale şi al prefecţilor. (2) Neadoptarea de către Guvern, în termen de cel mult 20 de zile, a măsurilor privitoare la ilegalitatea actelor sau faptelor administrative semnalate de avocatul poporului se comunică Parlamentului. + Articolul 25 (1) Avocatul poporului va aduce la cunoştinţa persoanei care i-a adresat cererea rezultatele cererii sale. Acestea pot fi făcute publice de către avocatul poporului, prin mijloace de informare în masa, cu consimţământul persoanei sau al persoanelor interesate şi cu respectarea prevederilor art. 19 privind informaţiile şi documentele secrete. (2) Dacă avocatul poporului constata, cu prilejul cercetărilor întreprinse, lacune în legislaţie sau cazuri grave de corupţie ori de nerespectare a legilor tarii, va prezenta un raport, conţinând cele constatate, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului sau, după caz, primului-ministru. + Articolul 26Prevederile prezentei legi se aplică şi actelor administrative ale regiilor autonome. + Capitolul 5 Răspundere, incompatibilităţi şi imunităţi + Articolul 27Avocatul poporului şi adjunctii săi nu răspund juridic pentru opiniile exprimate sau pentru actele pe care le îndeplinesc, cu respectarea legii, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de prezenta lege. + Articolul 28 (1) Pe durata exercitării mandatului, avocatul poporului şi adjunctii săi nu pot fi reţinuţi, perchezitionati, arestaţi sau trimişi în judecata penală sau contravenţională fără încuviinţarea Senatului. (2) În cazul infracţiunilor flagrante săvârşite de avocatul poporului ori de adjunctii acestuia, ministrul justiţiei îl va informa neîntîrziat pe preşedintele Senatului asupra reţinerii sau arestării, Senatul incuviintind sau nu măsura luată. Hotărârea cu privire la încuviinţarea arestării şi trimiterea în judecata se adoptă cu votul majorităţii senatorilor. (3) Dacă avocatul poporului sau adjunctii săi sunt arestaţi sau trimişi în judecata penală, Senatul va hotărî suspendarea din funcţie până la rămînerea definitivă a hotărârii judecătoreşti. + Articolul 29 (1) În timpul exercitării funcţiei, avocatul poporului şi adjunctii acestuia nu pot fi membri ai unui partid politic şi nu pot îndeplini nici o alta funcţie publică sau privată. (2) Incompatibilităţile prevăzute la alin. (1) se aplică şi personalului cu funcţii de execuţie de specialitate, fiind exceptate funcţiile didactice din învăţământul superior. + Capitolul 6 Serviciile instituţiei Avocatul Poporului + Articolul 30Structura serviciilor instituţiei Avocatul Poporului şi numărul de personal se aproba de către Biroul permanent al Senatului, în funcţie de necesităţile realizării atribuţiilor ce le revin şi în limitele bugetului aprobat. + Articolul 31Funcţiile de specialitate de execuţie se ocupa prin concurs, în condiţiile legii. Concursul se organizează de Comisia de numiri şi disciplina, constituită din 3 consilieri desemnaţi de avocatul poporului. + Articolul 32Încălcarea prevederilor prezentei legi sau ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a instituţiei Avocatul Poporului atrage răspunderea penală, disciplinară sau administrativă, după caz. Răspunderea disciplinară este cea prevăzută de lege pentru funcţionarii publici. + Capitolul 7 Dispoziţii tranzitorii şi finale + Articolul 33 (1) Cheltuielile necesare pentru funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului sunt finanţate din bugetul de stat. (2) Pentru anul 1997 sumele necesare funcţionarii instituţiei Avocatul Poporului se asigura de către Guvern, din Fondul de rezerva bugetară aflat la dispoziţia acestuia. (3) Funcţia de avocat al poporului se asimilează cu funcţia de ministru, funcţia de adjunct al avocatului poporului, cu cea de secretar de stat, iar funcţiile de conducere şi de execuţie de specialitate sunt asimilate funcţiilor din serviciile Senatului. + Articolul 34Până la constituirea Comisiei de numiri şi disciplina a instituţiei Avocatul Poporului, atribuţiile acesteia se exercită de către avocatul poporului, împreună cu adjunctii săi. + Articolul 35În situaţia în care în funcţia de avocat al poporului este ales un magistrat, rezervarea postului acestuia este obligatorie. + Articolul 36Regulamentul de organizare şi funcţionare a instituţiei Avocatului Poporului se adoptă de către Biroul permanent al Senatului, la propunerea avocatului poporului, în termen de 60 de zile de la numirea acestuia.Această lege a fost adoptată în şedinţa comuna a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 21 februarie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORION DIACONESCUPREŞEDINTELE SENATULUIPETRE ROMAN-------------