| EMITENT |
Notă *) Regulamentul a fost aprobat în Plenul Consiliului Concurentei şi a fost pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurentei nr. 34/1997, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 21 martie 1997.
R E G U L A M E N T U L
privind autorizarea concentrărilor economice*)
Scopul controlului concentrărilor economice de către Consiliul Concurenţei este de a veghea împotriva creării de monopoluri sau de agenţi economici cu poziţie dominantă pe piaţă, care pot conduce la restrângerea, înlăturarea sau denaturarea semnificativă a concurenţei pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia, cu efecte nefavorabile asupra consumatorilor.
Concentrarea economică, conform art. 11 alin. (2) din Legea concurenţei nr. 21/1996, denumită în continuare lege, realizată prin fuzionare şi/sau prin dobândirea controlului, poate fi oportună pentru agenţi economici mici, în vederea îmbunătăţirii competitivi- tăţii lor.
În aceste condiţii, conform art. 16 din lege, prevederile privind concentrările economice nu se aplică decât dacă, în cadrul aces- tei operaţiuni, agenţii economici implicaţi totalizează o cifră de afaceri care depăşeşte pragul de 1O miliarde lei.**)
Agenţii economici implicaţi în operaţiuni de concentrare econo- mică, care depăşesc pragul prevăzut la art. 16 alin. (1) din lege, sunt obligaţi să notifice Consiliului Concurenţei intenţia de con- centrare economică, în vederea analizei compatibilităţii acesteia cu un mediu concurenţial normal.
Atribuţiile Consiliului Concurenţei pe linia controlului concentră- rilor economice sunt:
a) ia deciziile prevăzute la art. 27 lit. a) din lege, pentru cazurile de încălcare a dispoziţiilor art. 13 şi ale art. 16 alin. (1) şi (2);
b) ia decizii de admitere a concentrărilor economice, conform prevederilor art. 14 din lege.
În aplicarea prevederilor art. 28 alin. (2) şi (3) din lege, Consiliul Concurenţei adoptă Regulamentul privind autorizarea concentrărilor economice, care este obligatoriu pentru Consiliul Concurenţei, Oficiul Concurenţei, agenţii economici sau asociaţiile de agenţi economici, precum şi pentru organele administraţiei publice centrale sau locale, urmărind aplicarea în mod unitar şi transparent, în condiţii de siguranţă juridică, a legii.
Regulamentul privind autorizarea concentrărilor economice cuprinde următoarele părţi:
Partea I - Precizări cu privire la concentrările economice; Partea a II-a - Investigarea operaţiunilor de concentrare eco-
nomică;
Partea a III-a - Instrucţiuni privind notificarea concentrărilor economice;
*) Regulamentul a fost aprobat în Plenul Consiliului Concurenţei şi a fost pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 34/1997, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 21 martie 1997.
**) Cifra de afaceri valabilă la data aplicării regulamentelor Consiliului Concurenţei va putea fi modificată de acesta ori de câte ori este necesar, dar nu la un interval mai mic de 6 luni.
Partea a IV-a - Model de prezentare a notificării unei concentrări economice.
PARTEA I
CAPITOLUL I
Introducere
În lege sunt utilizaţi termeni cărora Consiliul Concurenţei le dă următoarea interpretare:
1. Concentrarea economică se referă la măsura în care un număr redus de agenţi economici deţine o pondere ridicată a acti- vităţii economice - exprimată prin totalul vânzărilor activelor sau forţei de muncă utilizate etc. - pe o anumită piaţă. Această măsură caracterizează gradul de concentrare economică la un moment dat.
Operaţiuni de concentrare economică, în accepţiunea art. 11 alin. (2) din lege, se realizează prin fuzionare sau prin dobândirea controlului.
2. Fuzionare este combinarea a doi sau mai mulţi agenţi eco- nomici într-unul singur, cu scopul de a creşte eficienţa economică şi uneori de a evita concurenţa.
3. Agen,tii economici implica,ti sunt agenţi economici sau per- soane fizice, participanţi la o operaţiune de concentrare econo- mică, a căror cifră de afaceri se ia în calcul şi care, în caz de încălcare a legii, sunt supuşi sancţiunilor prevăzute la cap. VI din lege.
4. Controlul, în accepţiunea art. 11 alin. (1) din lege, repre- zintă dreptul şi/sau posibilitatea unor agenţi economici sau per- soane fizice de a exercita, direct sau indirect, o influenţă determinantă asupra unor alţi agenţi economici.
5. Dobândirea controlului, în accepţiunea art. 11 alin. (2) lit. b) din lege, reprezintă o formă de realizare a concentrărilor econo- mice prin care agenţi economici sau persoane fizice obţin, direct sau indirect, o influenţă determinantă asupra unuia sau mai multor agenţi economici, ori asupra unor părţi ale acestora, fie prin luare de participare la capital, fie prin cumpărare de elemente de activ, fie prin instituirea sau întărirea unei situaţii de dependenţă econo- mică, prin contracte sau prin alte mijloace.
Elementele conceptului de dobândire a controlului sunt: subiec- tul, obiectul şi modalitatea de dobândire a controlului.
6. Subiectul controlului (Cine dobândeşte controlul?) Controlul poate fi dobândit de către:
a) un agent economic sau o persoană fizică care controlează deja, singură sau în comun, un alt agent economic (control unic);
b) doi sau mai mulţi agenţi economici acţionând în comun ori o asociaţie de agenţi economici (control în comun);
c) două sau mai multe persoane fizice acţionând în comun şi care controlează deja cel puţin un alt agent economic (control în comun).
7. Obiectul controlului (Ce se controlează?) Controlul se poate exercita asupra:
a) unuia sau mai multor agenţi economici care constituie enti- tăţi independente (control total);
b) unor active ale agentului economic (control parţial), cum ar fi:
- una sau mai multe entităţi legale separate (filiale etc.);
- subdiviziuni interne ale agentului economic (de exemplu: o secţie sau o unitate);
- elemente specifice de patrimoniu, cărora li se poate atribui în mod clar o cifră de afaceri pe piaţă (de exemplu: mărci de fabrică, mărci de producţie, licenţe).
8. Modalitatea de dobândire a controlului (Cum se dobândeşte controlul?)
Formele uzuale de dobândire a controlului sunt:
a) luarea de participare la capital prin achiziţionare de acţiuni (părţi sociale), inclusiv în cadrul procesului de privatizare;
b) cumpărarea de active;
c) relaţiile de dependenţă economică.
9. Situa,tia de dependen,tă economică poate fi determinată de acorduri foarte importante de livrare pe termen lung sau mediu,
încheiate de furnizori şi de clienţi, combinate cu legături structu- rale, care conferă o influenţă determinantă a furnizorului sau a clientului asupra partenerului.
În aceste condiţii, dobândirea controlului se realizează pe baza unui număr de elemente particulare, pe fiecare caz în parte.
1O. Controlul direct este controlul exercitat de persoane fizice sau de agenţi economici, dobândit în mod oficial.
11. Controlul indirect se realizează, în cazuri excepţionale, atunci când deţinătorul oficial al dreptului de control diferă de per- soanele fizice sau de agenţii economici care deţin puterea reală de exercitare a influenţei determinante.
Astfel de situaţii se pot întâlni atunci când o persoană fizică sau un agent economic aflat în spatele operaţiunii foloseşte o altă persoană sau un alt agent economic (deţinătorul oficial al dreptu- lui de control) pentru a-şi exercita de facto controlul (influenţa determinantă).
Exercitarea controlului indirect se poate stabili analizând, de exemplu, sursa de finanţare, legături familiale etc.
12. Societate controlată În comun, denumită în continuare socie- tate În comun, este un agent economic creat sau achiziţionat de alţi agenţi economici care o controlează.
13. Societate (agent economic, companie) -mamă este un agent economic care deţine acţiuni (părţi sociale) la o societate în comun, pe care o controlează fie prin înfiinţarea acesteia, singur sau împreună cu alţi investitori, fie ca urmare a achiziţionării de participaţii la capitalul unui agent economic deja existent.
CAPITOLUL II
Distincţia între operaţiunile de asociere concentrative şi de cooperare, în aplicarea art. 11 alin. (3) din lege
A. Introducere
14. Agenţii economici de pe o piaţă execută operaţiuni speci- fice prin care se asociază, păstrându-şi însă caracterul de entităţi economice independente, în vederea realizării unor obiective comune.
Astfel de operaţiuni de asociere îmbracă forme diferite, cum ar fi: coordonarea comportamentului concurenţial, crearea de socie- tăţi în comun, cooperarea pentru activităţi specifice (cercetare-dez- voltare, producţie, distribuţie etc.)
15. Aceste operaţiuni de asociere sunt tratate în mod diferit de lege, în funcţie de efectul lor asupra mediului concurenţial pe piaţă.
16. Problema esenţială în acest context o reprezintă distincţia între operaţiunile de asociere care au ca efect o concentrare eco- nomică - care va fi tratată conform prezentului regulament - şi acelea care conduc la coordonarea acţiunilor agenţilor economici pe piaţă, ce cad sub incidenţa art. 5 alin. (1) din lege.
17. Legea face în mod explicit această distincţie în art. 11 alin. (3): ,,Operaţiunile de asociere, având ca obiect sau ca efect coordonarea comportamentului concurenţial al agenţilor economici participanţi care rămân independenţi, nu constituie concentrare prin dobândirea controlului, chiar când asemenea operaţiuni ar consta în crearea de entităţi economice comune. Dacă entitatea economică comună este o persoană juridică îndeplinind statornic toate funcţiile unei entităţi economice autonome, fără însă a rea- liza o coordonare a comportamentului concurenţial fie între agenţi economici fondatori, fie între ea şi aceştia, operaţiunea este o concentrare în sensul prevederilor alin. (2) lit. b)".
18. În acest capitol sunt definite operaţiunile de asociere care au ca efect o concentrare economică (operaţiuni de asociere con- centrative), distingându-le de operaţiunile de asociere care dau naştere la societăţi în comun de cooperare.
B. Societăţi in comun concentrative
19. O operaţiune de asociere constituie o concentrare econo- mică în sensul art. 11 alin. (2) din lege, dacă îndeplineşte conco- mitent următoarele condiţii:
a) existenţa controlului în comun;
b) autonomia structurală a societăţii în comun;
c) societatea în comun să nu aibă ca obiect sau ca efect coordonarea comportamentului concurenţial al societăţilor-mamă.
Control În comun
2O. O societate în comun cade sub incidenţa reglementărilor privind concentrările economice, dacă există o dobândire în comun a controlului asupra acesteia de către doi sau mai mulţi agenţi economici.
Autonomie structurală
21. O societate în comun are autonomie structurală atunci când, în calitate de persoană juridică, îndeplineşte statornic toate funcţiile unei entităţi economice autonome, respectiv are funcţio- nare deplină.
22. O societate în comun are funcţionare deplină atunci când dispune de resursele financiare, umane şi tehnice necesare des- făşurării pe termen îndelungat a tuturor activităţilor sau funcţiilor îndeplinite în mod normal de oricare alt agent economic care acţionează pe piaţa respectivă.
23. O societate în comun nu va fi considerată cu funcţionare deplină în cazul în care preia numai o funcţie specifică din aface- rile societăţilor-mamă, fără a avea acces pe piaţă în nume pro- priu. Acesta este cazul, de exemplu, al societăţilor în comun, limitate la cercetare-dezvoltare, producţie, distribuţie sau de vân- zarea produselor societăţilor-mamă în calitate de agenţi de vânzări sau create în vederea participării la o licitaţie publică.
Atunci când societatea în comun foloseşte reţeaua de distribu- ţie a uneia sau a mai multora dintre societăţile-mamă, care acţio- nează în acest caz ca agenţi ai societăţii în comun, aceasta din urmă se considera că are funcţionare deplină.
24. Un aspect suplimentar care se are în vedere la aprecierea caracterului de funcţionare deplină a unei societăţi în comun este faptul că acea societate în comun îşi realizează aproape integral vânzările către societăţile-mamă sau se aprovizionează aproape în totalitate de la acestea.
Această situaţie se întâlneşte frecvent în perioadele iniţiale, de pornire a activităţii, când societăţile în comun îşi câştigă şi îşi consolidează poziţia pe piaţă.
Stabilirea duratei perioadei iniţiale depinde de condiţiile speci- fice de pe piaţa respectivă, dar nu poate fi mai mare de 3 ani.
Înăuntrul acestei perioade, societatea în comun se consideră că funcţionează deplin.
25. În cazul în care vânzările către societăţile-mamă se extind pe o perioadă îndelungată, societatea în comun are caracter de funcţionare deplină, numai dacă are un rol activ pe piaţă, adică:
(i) proporţia vânzărilor către societăţile-mamă în producţia totală nu este substanţială; (ii) vânzările către societăţile-mamă se efec- tuează în condiţii normale de piaţă.
26. Caracterul de funcţionare deplină, în cazul aprovizionării făcute de societatea în comun de la societăţile-mamă pe o perioadă îndelungată, se apreciază în funcţie de criteriul valorii adăugate produselor implicate.
În cazul în care produselor achiziţionate de la societăţile- mamă li se adaugă o valoare scăzută în procesul de producţie şi/sau de comercializare, societatea mixtă nu are funcţionare deplină, fiind mai apropiată de un agent de vânzare.
În cazul în care societatea în comun are un rol activ pe piaţă, respectiv: (i) proporţia aprovizionărilor din alte surse decât de la societăţile-mamă este substanţială; (ii) are facilităţile necesare (de exemplu, pentru o specializare în activitatea de distribuţie: maga- zine, depozite, mijloace de transport, personal etc.); (iii) cumpără- rile de la societăţile-mamă se fac în condiţii normale de piaţă, ea are funcţionare deplină.
27. Un alt aspect suplimentar care se are în vedere la defini- rea funcţionării depline este durata de funcţionare, ca regulă generală funcţionarea deplină asociindu-se cu o activitate pe ter- men lung.
Faptul că societăţile-mamă asigură societăţilor în comun toate resursele necesare (financiare, materiale etc.) demonstrează o intenţie de activitate pe termen lung. Această constatare va fi întărită, dacă în contractul de societate şi în statut se prevede o durată de funcţionare suficient de lungă pentru a determina o schimbare de durată în structura agenţilor economici implicaţi. O societate în comun nu va fi considerată ca funcţionând deplin, dacă este constituită pentru o perioadă scurtă. Acesta este cazul unei societăţi în comun, înfiinţată exclusiv pentru realizarea unui proiect specific şi care urmează să-şi înceteze activitatea în
momentul înfăptuirii acestuia.
C. Elemente relevante pentru aprecierea coordonării comportamen- tului concurenţial al agenţilor economici implicaţi
28. În evaluarea riscului de coordonare a comportamentului concurenţial al agenţilor economici implicaţi - acesta fiind un cri- teriu major de departajare a societăţilor în comun de tip concen- trativ de cele de tip cooperativ - se va avea în vedere dacă agenţii economici implicaţi sunt concurenţi, actuali sau potenţiali, pe piaţa relevantă.
29. Coordonarea comportamentului concurenţial al agenţilor economici independenţi este exclusă, dacă societăţile-mamă îşi transferă integral activităţile sau totalitatea activităţilor dintr-un anu- mit sector industrial către societatea în comun.
3O. Coordonarea poate fi exclusă, dacă societăţile-mamă nu sunt active pe piaţa societăţilor în comun sau îşi transferă totali- tatea activităţilor lor pe această piaţă către societatea în comun. Situaţia este valabilă şi în cazul în care doar o societate-mamă rămâne activă pe piaţa societăţii în comun sau îşi menţine doar o
mică parte a activităţii pe această piaţă.
31. Spre deosebire de cazul menţionat la pct. 3O, există o mare probabilitate de coordonare a comportamentului concurenţial atunci când două sau mai multe societăţi-mamă îşi păstrează, într-o măsură semnificativă, activităţile pe aceeaşi piaţă a produ- sului cu aceea a societăţii în comun, în măsura în care aceste activităţi se vor desfăşura pe aceeaşi piaţă geografică.
32. Există probabilitatea coordonării şi în cazul în care socie- tăţile-mamă sau societatea în comun se specializează pe seg- mente specifice mai mari ale pieţei produsului.
Fac excepţie cazurile în care aceste segmente sunt de impor- tanţă minoră în comparaţie cu activităţile de bază ale societăţilor- mamă sau ale societăţii în comun şi când societăţile-mamă au motive obiective să-şi reţină anumite activităţi, cum ar fi cele bazate pe tehnologii proprii. În aceste cazuri, simpla existenţă a societăţii în comun nu justifică presupunerea că ar exista o coor- donare a comportamentului concurenţial în aceste domenii.
33. Atunci când există deja o reţea de legături de cooperare între societăţile-mamă pe piaţa societăţii în comun, obiectivul sau efectul principal al societăţii în comun poate fi suplimentarea legă- turilor şi, astfel, întărirea coordonării existente.
34. În cazul în care societăţile-mamă sunt active pe piaţa din avalul pieţei societăţii în comun, poate apărea o coordonare între acestea, dacă societatea în comun este principalul lor furnizor şi dacă la nivelul societăţilor-mamă se adaugă produselor o valoare nouă, relativ mică; în mod similar, atunci când societăţile-mamă sunt active pe piaţa din amonte a pieţei societăţii în comun, poate apărea coordonarea, dacă principalul lor client este societa- tea în comun.
35. Dacă două sau mai multe societăţi-mamă au activităţi semnificative pe o piaţă învecinată pieţei societăţii în comun, care din punct de vedere economic are o importanţă semnificativă comparativ cu piaţa societăţii în comun, colaborarea în cadrul societăţii în comun poate conduce la coordonarea comportamen- tului concurenţial al societăţilor-mamă pe piaţa învecinată. În acest context, o piaţă învecinată este o piaţă separată, dar strâns legată de piaţa societăţii în comun, ambele pieţe având caracte- ristici comune, incluzând tehnologie, clienţi sau concurenţi.
36. Atunci când societatea-mamă şi societatea în comun sunt active pe pieţe geografice diferite, existenţa coordonării se evalu- ează în funcţie de legăturile dintre pieţe şi de probabilitatea inte- racţiunii lor prezente sau viitoare. Evaluarea se va face în mod similar şi în cazul în care doar o societate-mamă este prezentă pe piaţa societăţii în comun, celelalte societăţi-mamă fiind active pe alte pieţe geografice.
37. În cazul în care societăţile-mamă sunt active pe aceeaşi piaţă geografică, care este diferită de cea a societăţii în comun, există posibilitatea coordonării comportamentului concurenţial al societăţilor-mamă, dacă activitatea societăţii în comun are o impor- tanţă economică deosebită comparativ cu activităţile societăţilor- mamă pe piaţa lor şi dacă există interacţiune între piaţa societăţi- lor-mamă şi piaţa societăţii în comun, în prezent sau în viitorul apropiat.
38. Faptul că printr-o societate în comun se realizează coor- donarea comportamentului concurenţial al societăţilor-mamă nu eli- mină posibilitatea unei concentrări atunci când elementele de cooperare sunt doar de importanţă economică minoră (condiţie de minimis) în comparaţie cu ansamblul operaţiunii. Totuşi un cumul însemnat de elemente minore de coordonare poate conduce la aprecierea că operaţiunea în ansamblu este de tip cooperativ.
CAPITOLUL III
Operaţiunile de concentrare economică şi agenţii economici implicaţi
39. Scopul acestui capitol este să ofere un cadru unitar pri- vind modul în care Consiliul Concurenţei aplică prevederile art. 11 alin. (2) din lege, conform căruia o operaţiune de concentrare economică are loc atunci când:
a) doi sau mai mulţi agenţi economici, anterior independenţi, fuzionează;
b) una sau mai multe persoane care deţin deja controlul cel puţin asupra unui agent economic ori unul sau mai mulţi agenţi economici dobândesc, direct sau indirect, controlul asupra unuia sau mai multor alţi agenţi economici ori asupra unor părţi ale acestora fie prin luare de participare la capital, fie prin cumpărare de elemente de activ, prin contract sau prin alte mijloace.
A. Fuzionări intre agenţi economici
4O. O fuzionare în înţelesul art. 11 alin. (2) lit. a) din lege poate avea loc prin: fuzionare prin contopire, prin absorbţie şi de facto.
41. Fuzionarea prin contopire are loc, dacă doi sau mai mulţi agenţi economici independenţi se reunesc într-un nou agent eco- nomic şi încetează să mai existe ca persoane juridice distincte.
42. Absorbţia are loc atunci când un agent economic este înglobat de un alt agent economic, acesta din urmă păstrându-şi identitatea juridică, în timp ce primul încetează să mai existe ca persoană juridică.
43. Fuzionarea de facto este combinarea activităţilor a doi sau mai mulţi agenţi economici independenţi care, deşi îşi păstrează personalitatea juridică în absenţa unui act juridic legal, creează un grup care se manifestă concurenţial ca o singură entitate econo- mică.
44. Premise de realizare a unei fuzionări de facto pot fi:
a) existenţa unei conduceri unice, permanente, a entităţii eco- nomice;
b) compensarea internă a profiturilor şi pierderilor între agenţii economici din cadrul grupului;
c) răspunderea comună a agenţilor economici din cadrul gru- pului faţă de terţi;
d) deţinerea încrucişată de acţiuni de către agenţii economici din cadrul grupului.
45. Agenţii economici implicaţi în cazul fuzionărilor sunt fiecare dintre entităţile care fuzionează.
B. Dobândirea controlului unic şi agenţii economici implicaţi
46. Dobândirea controlului unic în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (2) lit. b) din lege conduce la o operaţiune de con- centrare economică.
47. Controlul unic se exercită, de regulă, prin deţinerea majori- tăţii drepturilor de vot sau prin deţinerea unei poziţii de ,,minoritate calificată".
48. Majoritatea drepturilor de vot este conferită, ca regulă generală, de deţinerea majorităţii capitalului social.
O excepţie de la regulă o reprezintă situaţia în care, datorită unor prevederi particulare din contractele de înfiinţare a societăţii şi din statut (de exemplu: algoritme de calcul al drepturilor de vot), deţinerea majorităţii capitalului nu conferă majoritatea dreptu- rilor de vot.
49. Controlul unic, exercitat de o minoritate calificată, poate fi realizat legal sau de facto.
a) Legal - controlul unic poate fi realizat de către un acţionar (asociat) minoritar căruia îi sunt acordate drepturi speciale, cum ar fi:
- acţiuni preferenţiale care conduc la dobândirea majorităţii drepturilor de vot;
- puterea de a stabili strategia comportamentului comercial (cum ar fi: numirea a mai mult de jumătate din numărul membri- lor organelor de conducere).
b) De facto - controlul unic este dobândit de un acţionar (asociat) minoritar, dacă există o probabilitate semnificativă ca acesta să exercite majoritatea voturilor în adunarea acţionarilor (asociaţilor) datorită faptului că acţiunile rămase sunt larg răspân- dite. Într-o asemenea situaţie, este puţin probabil ca toţi acţionarii (asociaţii) mai mici să fie prezenţi sau reprezentaţi la adunarea generală a acţionarilor (asociaţilor). Într-un asemenea caz, deter- minarea existenţei controlului unic rezultă din evidenţa prezenţei acţionarilor (asociaţilor) la adunările generale din anii anteriori. Se mai poate dobândi controlul unic, de facto, de către un acţionar (asociat) minoritar, dacă acesta are dreptul să conducă activităţile agenţilor economici şi să le determine politica comer-
cială.
Agen,tii economici implica,ti În dobândirea controlului unic
5O. În cazul în care agentul economic este achiziţionat în întregime, sunt implicaţi:
a) agentul economic achizitor;
b) agentul economic achiziţionat.
51. În situaţia în care controlul unic este dobândit asupra unei părţi (active) dintr-un agent economic, agenţi economici implicaţi sunt:
a) achizitorul;
b) partea sau părţile achiziţionate.
52. Agenţii economici implicaţi în dobândirea controlului unic al unui agent economic care a fost redus sau mărit anterior sunt:
a) agentul economic achizitor;
b) agentul sau agenţii economici achiziţionaţi în configuraţia lor la data operaţiunii.
Consiliul Concurenţei se bazează pe configuraţia agenţilor eco- nomici implicaţi, la data evenimentului care declanşează obligaţia notificării, respectiv data încheierii acordului de fuzionare, data prezentării ofertei la o licitaţie publică pentru vânzarea activelor unui agent economic sau data achiziţionării pachetului de acţiuni (părţi sociale) de control la un agent economic.
53. Agenţii economici implicaţi în dobândirea controlului unic prin intermediul unui membru al unui grup sunt:
a) agentul economic achiziţionat;
b) membrul grupului achizitor.
În ceea ce priveşte notificarea, aceasta poate fi făcută de filiala implicată sau de societatea-mamă.
În calculul cifrei de afaceri se va lua cifra de afaceri a agen- tului economic care urmează a fi achiziţionat şi cifra de afaceri a grupului.
54. Un caz special de control unic există atunci când în cadrul unei achiziţionări a controlului în comun, numai un acţionar (asociat) este în stare să se opună prin veto deciziilor strategice în cadrul unui agent economic, dar acest acţionar nu are putere proprie să impună astfel de decizii. Această situaţie se întâmplă fie dacă un acţionar (asociat) deţine 5O% dintr-un agent econo- mic, în timp ce restul de 5O% sunt deţinute de doi sau mai mulţi acţionari (asociaţi) minoritari, fie dacă există un cvorum necesar pentru deciziile strategice, care în fapt conferă un drept de veto numai unui acţionar (asociat) minoritar. În aceste situaţii, un sin- gur acţionar (asociat) posedă acelaşi nivel de influenţă ca şi cel de care se bucură câţiva acţionari (asociaţi) care controlează împreună, adică posedă puterea de a bloca adoptarea deciziilor strategice. Totuşi acest acţionar (asociat) nu deţine puterile care în mod normal sunt conferite unui agent economic cu control unic, adică puterea de a impune deciziile strategice. Întrucât acest acţionar care deţine dreptul de veto poate crea aceeaşi situaţie de blocaj ca şi în cazurile normale de control în comun, el dobândeşte influenţă decisivă şi, prin urmare, controlul în înţelesul reglementării concentrărilor economice. Întrucât acest acţionar (asociat) este singurul agent economic care dobândeşte controlul, numai acest acţionar (asociat) este obligat să întocmească şi să depună notificarea operaţiunii conform prezentului regulament.
C. Dobândirea controlului in comun şi agenţii economici implicaţi
55. Controlul În comun există, dacă doi sau mai mulţi acţionari (asociaţi), agenţi economici sau persoane fizice ajung la un acord pentru luarea deciziilor importante privind agentul economic con- trolat, având astfel posibilitatea să exercite o influenţă determi- nantă asupra acestuia.
56. Influen,tă determinantă, în acest sens, înseamnă, în mod normal, puterea de a bloca acţiunile care determină comporta- mentul strategic comercial al agentului economic controlat.
Necesitatea unui acord prealabil între părţi, realizat pe baze legale sau de facto, este esenţială datorită dificultăţii realizării unui consens în luarea deciziilor strategice.
57. Controlul în comun exercitat pe baze legale sau de facto poate avea forme diverse de realizare: egalitatea în drepturile de vot sau la numirea organelor de control, drepturile de veto, sau chiar în situaţii rezultând din exercitarea obişnuită a drepturilor de vot.
Egalitatea În drepturile de vot sau la numirea organelor de conducere
58. Cea mai clară formă de control în comun există atunci când agentul economic controlat are numai doi acţionari (asociaţi) care deţin cote egale din capitalul social şi îşi împart în mod egal drepturile de vot.
Egalitatea poate fi realizată, de asemenea, dacă ambii acţio- nari (asociaţi) au dreptul să numească un număr egal de membri în organele de conducere ale agentului economic controlat.
Drepturile de veto
59. Controlul în comun poate exista, chiar dacă nu există ega- litate în privinţa voturilor sau în reprezentarea în organele de con- ducere; aceste cazuri de control în comun se exercită când acţionarii (asociaţii) minoritari au drepturi suplimentare de veto care le permit să se opună deciziilor esenţiale pentru comporta- mentul strategic comercial al agentului economic controlat.
6O. Dreptul de veto - acela de a bloca o decizie - se pre- vede, de regulă, în statutul agentului economic controlat sau poate fi conferit prin acordul dintre acţionari (asociaţi). Dreptul de veto poate opera de facto şi prin intermediul unui cvorum specific cerut pentru deciziile care se iau în adunarea generală sau în alte organe de conducere, în măsura în care acţionarii (asociaţii) sunt reprezentaţi în acestea. Este posibil ca deciziile strategice să fie supuse aprobării unui organism (de exemplu: un comitet de supraveghere), în care acţionarii (asociaţii) minoritari sunt repre-
zentaţi şi fac parte dintr-un cvorum necesar pentru adoptarea acestor decizii.
61. Se pot acorda drepturi de veto acţionarilor (asociaţilor) minoritari în vederea protejării intereselor lor financiare în societa- tea comercială (agent economic, companie) controlată. Această protecţie normală a drepturilor acţionarilor (asociaţilor) minoritari este legată de decizii esenţiale ale societăţii în comun, cum ar fi: schimbări în statut, creşterea sau micşorarea capitalului social sau lichidarea societăţii. Drepturile de veto care asigură protecţia sus- menţionată nu conferă acţionarilor (asociaţilor) minoritari controlul în comun în accepţiunea prezentelor precizări.
62. Contrar celor prevăzute la pct. 61, drepturile de veto care asigură exercitarea controlului în comun sunt acelea care privesc deciziile strategice asupra politicii de afaceri cu impact asupra comportamentului pe piaţă al agentului economic controlat, şi anume:
a) alegerea conducerii şi adoptarea bugetului de venituri şi cheltu- ieli. Drepturile de veto asupra acestor tipuri de decizii cu influenţă decisivă asupra politicii comerciale a agentului economic controlat conferă în mod firesc controlul în comun;
b) planul de afaceri. Dreptul de veto asupra planului de afaceri conferă controlul în comun, numai dacă acesta prevede pe lângă obiectivele agentului economic şi măsurile ce vor fi luate pentru atingerea lor. În situaţia în care planul de afaceri conţine doar declaraţii generale privind obiectivele de afaceri, dreptul de veto nu conferă deţinătorului controlul în comun;
c) investi,tiile. Importanţa dreptului de veto asupra acestor deci- zii decurge din: nivelul investiţiilor, măsura în care investiţiile con- stituie o caracteristică esenţială a pieţei pe care acţionează agentul economic controlat. În legătură cu primul aspect, dacă nivelul investiţiilor este foarte mare, dreptul de veto poate fi con- siderat mai degrabă ca o protecţie normală a intereselor acţiona- rilor (asociaţilor) minoritari decât ca un drept de veto care conferă puterea de determinare a politicii comerciale a agentului economic controlor. În legătură cu al doilea aspect, politica de investiţii a unui agent economic este un element important în aprecierea existenţei controlului în comun, în măsura în care pe piaţa res- pectivă investiţiile joacă un rol semnificativ în comportamentul de piaţă al unui agent economic;
d) alte decizii cu impact asupra comportamentului de pia,tă. Acestea se referă la decizii speciale care sunt importante doar în contextul unei anumite pieţe pentru agentul economic controlat, cum ar fi: tehnologia folosită, în măsura în care aceasta repre- zintă o caracteristică esenţială pentru activitate; noi linii de pro- ducţie, în condiţiile în care agentul economic controlat îşi desfăşoară activitatea pe o piaţă caracterizată prin produse dife- renţiate şi cu un grad semnificativ de înnoire.
63. Controlul în comun există, chiar dacă acţionarii (asociaţii) nu au făcut uz de influenţa lor decisivă conferită de dreptul de veto; este suficient să existe unul sau mai multe dintre drepturile de veto privind deciziile strategice menţionate.
Exercitarea obişnuită a drepturilor de vot
64. Controlul este exercitat, de regulă, de acţionarii (asociaţii) care deţin împreună majoritatea drepturilor de vot.
Doi sau mai mulţi agenţi economici acţionari (asociaţi) minori- tari la un alt agent economic pot dobândi controlul în comun chiar când aceştia nu au drepturi de veto speciale, atunci când prevăd şi pun în aplicare împreună, printr-un acord legal sau de facto, mijloacele pentru controlul agentului economic care urmează a fi achiziţionat.
În această situaţie, acţionarii (asociaţii) minoritari vor avea majoritatea drepturilor de vot şi vor acţiona concertat pentru exer- citarea acestora.
65. Mijloacele legale pentru asigurarea exercitării în comun a drepturilor de vot pot fi sub forma:
a) unui agent economic căruia acţionarii (asociaţii) minoritari îi transferă drepturile;
b) unui acord prin care acţionarii (asociaţii) minoritari se anga- jează ei înşişi să acţioneze în acelaşi mod (pooling agreement).
În mod cu totul excepţional, acţiunea colectivă se poate realiza de facto atunci când între acţionarii (asociaţii) minoritari există inte- rese comune puternice care îi determină să nu acţioneze unul împotriva altuia în exercitarea drepturilor în legătură cu agentul economic controlat.
66. Probabilitatea existenţei unor interese comune puternice apare atunci când:
a) există legături anterioare între acţionarii (asociaţii) minoritari;
b) operaţiunea de achiziţie a pachetelor de acţiuni (părţi sociale) se face în mod concertat;
c) la înfiinţarea unui nou agent economic, societăţile-mamă pot acţiona în comun şi pot dobândi controlul în comun, iar acest lucru este valabil mai ales atunci când ei îşi aduc o contribuţie vitală (tehnologii specifice, know-how, acorduri de livrare etc.), situaţie în care cooperarea deplină pe bază de acord între acţio- nari (asociaţi) este necesară. Dacă numărul societăţilor-mamă este mare, probabilitatea de a exista cooperare deplină (control în comun) este redusă.
67. Atunci când deciziile nu se iau cu o majoritate stabilă - de fiecare dată realizându-se combinaţii diferite între acţionarii (asociaţii) minoritari -, nu se poate presupune că aceştia contro- lează în comun agentul economic respectiv.
Alte considera,tii În legătură cu controlul În comun
68. În cazul în care unul dintre acţionari (asociaţi) deţine cunoştinţe specifice şi experienţă în afacerile societăţii controlate, iar celălalt acţionar (asociat) nu are specializarea necesară, acesta din urmă poate juca un rol modest sau chiar inexistent în conducerea curentă, deşi prezenţa lui este motivată de considerente financiare, de strategie pe termen lung, imagine de marcă etc.
Dacă cel de-al doilea acţionar (asociat) îşi menţine posibilitatea reală de a contesta deciziile luate de primul acţionar (asociat), există control în comun. În caz contrar, controlul este unic.
Agen,tii economici implica,ti În cazul dobândirii controlului În comun
69. În cazul dobândirii controlului în comun asupra unui agent economic nou-creat, agenţii economici implicaţi sunt numai agenţii economici care dobândesc controlul.
7O. În cazul dobândirii controlului în comun asupra unui agent economic existent anterior, precum şi în cazul în care în urma operaţiunii se realizează o trecere de la control unic la control în comun, agenţii economici implicaţi sunt:
a) agenţii economici care dobândesc controlul în comun; şi
b) agentul economic achiziţionat.
71. În cazul în care doi sau mai mulţi agenţi economici achi- ziţionează împreună un alt agent economic, cu scopul unic de a împărţi patrimoniul dobândit, imediat după încheierea tranzacţiei, pe baza unui plan preexistent, operaţiunea de concentrare se defineşte astfel:
a) ansamblul tranzacţiei nu reprezintă o concentrare, întrucât patrimoniul dobândit este controlat în comun, în mod legal, doar temporar, până la împărţirea sa;
b) tranzacţia se constituie din mai multe operaţiuni de dobân- dire de control unic de către fiecare agent economic achizitor asupra unei părţi din agentul economic achiziţionat, pe care o va controla efectiv după împărţire.
Agenţii economici implicaţi sunt fiecare achizitor şi partea care o va dobândi după împărţire.
Schimbări În structura controlului şi agen,tii economici implica,ti
72. Structura acţionarilor (asociaţilor), respectiv identitatea, numărul şi ponderea fiecărui acţionar (asociat) în capitalul social,
se poate modifica în cursul existenţei unei societăţi în comun, de regulă prin vânzare-cumpărare de acţiuni (părţi sociale):
a) fie între acţionarii (asociaţii) existenţi (schimbarea identităţii acestora şi/sau a ponderii lor în capitalul social);
b) fie între acţionarii (asociaţii) existenţi şi acţionarii (asociaţii) noi [care poate să conducă la reducerea sau majorarea numărului de acţionari (asociaţi) şi/sau ponderii acestora în capitalul social]. Schimbarea structurii acţionarilor (asociaţilor) poate avea ca efect modificări calitative ale controlului exercitat asupra societăţii
în comun, astfel:
a) trecerea de la controlul în comun la controlul unic;
b) trecerea de la controlul unic la controlul în comun;
c) menţinerea formei de control în comun [dar se schimbă identitatea acţionarilor (asociaţilor) care-l exercită].
În cazul în care operaţiunea de schimbare în structura acţio- narilor (asociaţilor) conduce la modificări calitative ale controlului exercitat asupra societăţii în comun, operaţiunea constituie o con- centrare economică aflată sub controlul Consiliului Concurenţei. În consecinţă, agenţii economici implicaţi sunt acţionarii (asociaţii) achizitori - atât cei existenţi cât şi cei noi - şi societatea în comun în cauză. Acţionarii care nu dobândesc controlul în urma operaţiunii de schimbare a acţionarilor (asociaţilor) nu sunt agenţi economici implicaţi.
Dobândirea controlului de către o societate mixtă şi agen,tii econo- mici implica,ti
73. În tranzacţiile în care o societate în comun dobândeşte controlul unui agent economic, se pune problema dacă, din punc- tul de vedere al achizitorului, societatea în comun este singurul agent economic implicat, sau dacă fiecare dintre agenţii economici care o controlează (societăţi-mamă) sunt consideraţi, individual, drept agenţi economici implicaţi.
Agenţii economici implicaţi sunt, de regulă, agentul economic achiziţionat şi societatea în comun achizitoare, dacă aceasta din urmă îndeplineşte condiţia de funcţionare deplină, respectiv are resurse financiare şi de altă natură pentru a desfăşura activităţile de afaceri pe o perioadă îndelungată şi operează deja pe piaţă.
74. Ca excepţie, se consideră agenţi economici implicaţi socie- tatea achiziţionată şi agenţii economici - societatea-mamă - care controlează societatea în comun achiziţionată şi societatea în comun achizitoare, dacă se întâlnesc următoarele situaţii:
a) societatea în comun este creată de către doi sau mai mulţi agenţi economici (societăţi-mamă) în scopul achiziţionării unui agent economic, ca o societate ,,fantomă" (are o cifră de afaceri nesemnificativă, nu a început să funcţioneze efectiv etc.);
b) societatea în comun existentă nu are caracter de funcţio- nare deplină;
c) societatea în comun este o asociaţie de agenţi economici fără un scop clar definit sau cu un caracter de cooperare.
75. Alte elemente care conduc la identificarea unor situaţii de excepţie, în care societăţile-mamă ale societăţii în comun sunt adevăraţii participanţi la concentrare:
a) societăţile-mamă ale societăţii în comun se implică în mod semnificativ în operaţiunea de achiziţionare (organizarea şi finan- ţarea acesteia);
b) achiziţia conduce la diversificarea substanţială în natura activităţilor societăţii în comun, aşa cum se întâmplă când aceasta din urmă şi agentul economic achiziţionat acţionează pe pieţe diferite.
Ieşirea din fuziune, dezmembrarea agen,tilor economici şi agen,tii economici implica,ti
76. Atunci când doi agenţi economici fuzionează sau înfiin- ţează o societate în comun şi ulterior ies din fuziune sau desfiin- ţează societatea în comun, patrimoniul este împărţit între ei în mod diferit faţă de configuraţia iniţială, iar separarea cuprinde două operaţiuni:
a) o achiziţionare de către agentul economic A a diverselor active (unele dintre cele deţinute anterior de el însuşi, unele
deţinute anterior de agentul economic B şi unele active dobândite în comun de către entitatea economică rezultată din fuziune);
b) o achiziţionare similară pentru agentul economic B.
77. Pentru ieşirile din fuziune, agenţii economici implicaţi sunt, pentru fiecare operaţiune, agenţii economici participanţi iniţial la fuziune, luându-se în calcul patrimoniul pe care fiecare dintre aceşti agenţi economici îl achiziţionează.
Pentru dezmembrarea unei societăţi în comun, agenţii econo- mici implicaţi sunt - pentru fiecare operaţiune - partenerii iniţiali în societatea în comun, fiecare în calitate de achizitor, luându-se în calcul şi acea parte din societatea în comun achiziţionată de fiecare dintre partenerii iniţiali.
Agen,tii economici implica,ti În schimbul de active
78. Tranzacţiile prin care doi sau mai mulţi agenţi economici schimbă între ei elemente din patrimoniul propriu sunt agenţi eco- nomici implicaţi în schimbul de active.
Chiar dacă aceste transferuri de active sunt convenite printr-un singur contract sau au loc simultan, se consideră că schimbul se compune din două operaţiuni de achiziţie de active distincte.
Prin urmare, părţile implicate pentru fiecare transfer de active vor fi agentul economic achizitor şi activele dobândite.
Achizi,tionarea controlului de către un agent economic cu capital de stat şi agen,tii economici implica,ti
79. În cazul în care are loc o fuziune sau o achiziţionare a controlului între doi agenţi economici cu capital de stat, operaţiu- nea se apreciază astfel:
a) restructurare internă, dacă cei doi agenţi economici au fost anterior părţi ale aceluiaşi agent economic cu capital de stat;
b) concentrare economică, dacă cei doi agenţi economici au fost anterior părţi ale unor agenţi economici cu capital de stat diferiţi, cu putere independentă de decizie, aceştia fiind agenţi economici implicaţi.
Achizi,tionarea controlului de către persoane fizice şi agen,ti economici implica,ti
8O. Art. 11 alin. (2) lit. b) din lege prevede că o concentrare economică are loc, între altele, atunci când una sau mai multe persoane fizice care controlează deja cel puţin un agent economic dobândesc, direct sau indirect, controlul integral sau parţial asupra unuia sau mai multor agenţi economici.
Acest text arată că achiziţionările de control de către persoane fizice vor determina o schimbare de lungă durată în structura agenţilor economici implicaţi, numai dacă respectivele persoane fizice desfăşoară activităţi economice proprii.
81. Agenţii economici implicaţi sunt agentul economic care urmează a fi achiziţionat şi achizitorul individual (cifra de afaceri a agentului economic/agenţilor economici controlaţi de către această persoană fizică trebuie să fie inclusă la calculul cifrei de afaceri).
D. Exceptări in baza prevederilor Legii concurenţei cu privire la concentrările economice
82. Art. 12 din lege stabileşte trei situaţii de exceptare, în care achiziţionarea controlului nu constituie o concentrare economică:
83. Dobândirea şi exercitarea controlului de către un lichida- tor, desemnat prin hotărâre judecătorească, sau de către o altă persoană mandatată de autoritatea publică pentru îndeplinirea unor proceduri de încetare de plăţi, redresare, concordat, lichidare judiciară, urmărire silită sau altă procedură similară.
84. Achiziţionarea şi deţinerea cu titlu temporar de participări la un agent economic, de către societăţi bancare, instituţii de cre- dit sau financiare, societăţi financiare (de investiţii, de administrare de investiţii, de intermediere de valori mobiliare) sau de către societăţi de asigurare, a căror activitate normală include tranzacţii şi negocieri de titluri pe cont propriu sau pe contul terţilor, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a) achiziţionarea titlurilor de participare este făcută în vederea revânzării lor;
b) agentul economic achizitor să nu exercite drepturile de vot aferente acestor participări, în scopul determinării comportamentu- lui concurenţial al respectivului agent economic, ci să le exercite numai în vederea pregătirii şi vânzării totale sau parţiale a res- pectivelor titluri de participare;
c) agentul economic achizitor poate dispune de mijloacele sale de control pe durata unui an de la data achiziţionării, perioadă în care trebuie să-şi vândă titlurile de valoare deţinute, respectiv să-şi reducă participarea cel puţin la un nivel care să nu-i confere controlul asupra agentului economic în cauză.
Atunci când o societate bancară sau un grup de societăţi ban- care achiziţionează controlul asupra unui agent economic, prin preluarea datoriilor acestuia, în scopul redresării economice şi revânzării ulterioare, operaţiunea constituie concentrare economică. În acest caz, agenţii economici implicaţi sunt societăţile ban- care care achiziţionează controlul şi agentul economic achiziţionat.
85. Dobândirea controlului de către persoanele sau agenţii economici menţionaţi la art. 11 alin. (2) lit. b) din lege, cu condi- ţia ca drepturile de vot aferente participării deţinute să nu fie exercitate, mai ales la numirea de membri în organele de admi- nistrare, conducere executivă, supraveghere şi control ale agentu- lui economic la care deţinea participarea, decât în scopul salvgardării valorii integrale a plasamentului respectiv, şi nu pentru a determina direct sau indirect comportamentul concurenţial al agentului economic controlat.
86. La cerere, Consiliul Concurenţei poate prelungi termenul de un an, dacă solicitantul prezintă motivaţia că vânzarea partici- pării achiziţionate nu a fost în mod rezonabil posibilă în decurs de un an de la data achiziţionării.
CAPITOLUL IV
Evaluarea restricţionărilor auxiliare, legate de implementarea concentrărilor economice
87. În spiritul prevederilor din lege cu privire la concentrări, Consiliul Concurenţei va aplica principiul prin care prezentele pre- cizări se aplică şi în situaţia în care agenţii economici implicaţi în concentrarea economică notificată acceptă restricţionări direct legate de concentrare şi necesare pentru implementarea acesteia. Aceste restricţionări sunt denumite în continuare restric,tionări auxiliare şi vor fi examinate împreună cu concentrarea economică
şi în legătură cu aceasta.
Într-un alt context economic sau dacă ar fi evaluate separat, aceste restricţionări ar fi considerate practici anticoncurenţiale, fiind supuse prevederilor art. 5 alin. (1) şi (6) din lege şi reglementări- lor elaborate în aplicarea acestora.
Prin precizările din acest capitol, Consiliul Concurenţei stabi- leşte intrepretarea pe care o dă noţiunii de ,,restricţionări direct legate de concentrare şi necesare pentru implementarea acesteia", prevăzute la alin. 1.
Principiile evaluării restric,tionărilor auxiliare
88. Restricţionările auxiliare avute în vedere sunt cele conve- nite între părţile la concentrare, care limitează propria lor libertate de acţiune pe piaţă, şi nu restricţionările în detrimentul terţilor. Dacă restricţionările examinate sunt consecinţa inevitabilă a con- centrării economice, ele trebuie examinate împreună cu concen- trarea economică care le generează, în baza prevederilor din lege privind concentrările economice şi a prezentelor precizări.
O primă condiţie ca restricţionările analizate să fie auxiliare concentrării economice este ca acestea să fie direct legate de concentrarea economică, adică să fie subordonate ca importanţă obiectivului principal al concentrării. Ele trebuie să fie de acelaşi fel (natură) cu restricţionările care rezultă din însăşi concentrarea în cauză.
89. Din categoria restricţionărilor auxiliare concentrării econo- mice se exclud:
a) restricţionările substanţiale, convenite prin contract ca ele- mente care constituie concentrarea, cum sunt cele care stabilesc
legătura economică dintre părţile independente anterior sau cele de organizare a controlului în comun a doi agenţi economici asu- pra altui agent economic;
b) aranjamentele contractuale legate de etapele implementării unei concentrări înainte de instituirea controlului în accepţiunea prezentului regulament, respectiv înainte ca operaţiunea de con- centrare să îndeplinească pragul valoric prevăzut de lege;
c) restricţionările suplimentare convenite în acelaşi timp cu concentrarea economică, care nu au legătură directă cu concen- trarea. Nu este suficient ca restricţionările suplimentare să existe în acelaşi context cu concentrarea economică, pentru a li se aplica prevederile prezentului regulament.
9O. Atât timp cât nu este îndeplinită condiţia pragului valoric stabilit de lege pentru controlul concentrărilor economice, pentru concentrările din etapele intermediare anterioare se aplică preve- derile art. 5 şi 6 din lege şi precizările pentru aplicarea acestora. O a doua condiţie ca restricţionările analizate să fie auxiliare concentrării economice este ca acestea să fie necesare pentru implementarea concentrării, ceea ce înseamnă că, în absenţa lor, concentrarea nu poate fi realizată sau poate fi aplicată în condiţii mai nesigure, cu costuri substanţial ridicate, după o perioadă apreciabil mai lungă sau cu posibilitate de succes considerabil
mai mică.
În privinţa necesităţii restricţionării, este util şi necesar să se ţină seama nu numai de natura restricţionării, ci şi - în mod egal - să se asigure că durata şi subiectul restricţionării nu depăşesc cerinţele aplicării concentrării. Dacă pentru atingerea scopului legitim propus sunt disponibile alte soluţii pentru concen- trarea economică, agenţii economici implicaţi trebuie să aleagă soluţia care, în mod obiectiv, este cea mai puţin restrictivă pentru concurenţă.
91. Aceste principii vor sta la baza poziţiei care va fi adoptată de Consiliul Concurenţei faţă de restricţionările auxiliare cele mai obişnuite în legătură cu: transferul integral sau parţial al unui agent economic către agentul economic achizitor, divizarea unui agent economic sau a patrimoniului acestuia, ca urmare a achizi- ţionării controlului în comun de către mai mulţi agenţi economici, sau în legătură cu crearea de societăţi în comun concentrative.
Evaluarea restricţionărilor auxiliare obişnuite in cazurile de transfer al unui agent economic
Clauze de nonconcuren,tă
92. Asemenea restricţionări auxiliare, care îndeplinesc criteriile stabilite, sunt interdicţiile contractuale privind concurenţa, care sunt impuse vânzătorului în contextul concentrării economice realizate prin achiziţionarea unui agent economic sau a unei părţi a aces- tuia.
Astfel de interdicţii garantează transferul către achizitor al valo- rii complete a activelor cumpărate, care includ, în general, atât active corporale, cât şi active necorporale, cum ar fi: experienţa acumulată de vânzător sau know-how al acestuia.
Restricţionările auxiliare nu numai că sunt în legătură directă cu concentrarea economică, dar sunt şi necesare pentru realiza- rea concentrării, deoarece, în absenţa acestora, ar exista motive rezonabile ca vânzarea agentului economic sau a unei părţi din acesta să nu poată fi înfăptuită în mod satisfăcător. În vederea preluării şi utilizării complete a unui anumit patrimoniu transferat, achizitorul trebuie să fie capabil să beneficieze, într-o anumită măsură, de protecţie împotriva acţiunilor concurenţiale ale vânză- torului, în vederea câştigării încrederii clienţilor şi pentru asimilarea şi exploatarea tehnologiei şi/sau a know-how.
Asemenea protecţie, în general, nu este considerată ca nece- sară atunci când transferul de facto este limitat la elemente fizice de patrimoniu (cum ar fi terenul, construcţiile sau echipa- mentele) sau la dreptul de proprietate industrială şi comercială exclusivă, întrucât deţinătorii acestora pot întreprinde imediat
acţiuni împotriva încălcării prin transfer a unor asemenea drepturi obţinute.
O astfel de interdicţie a concurenţei este justificată totuşi prin obiectivul legitim presupus de realizarea concentrării economice, dacă durata ei, spaţiul geografic de aplicare, subiectul material şi persoanele implicate nu depăşesc ceea ce este necesar, în mod rezonabil, pentru înfăptuirea concentrării.
93. Cu privire la durata acceptabilă a interdicţiei concurenţei, o perioadă de 5 ani este recunoscută drept corespunzătoare atunci când transferul include tehnologia şi know-how al unui agent eco- nomic, iar o perioadă de 2 ani este recunoscută drept corespun- zătoare atunci când transferul include numai know-how. Acestea nu sunt totuşi reguli absolute. Interdicţia pe o perioadă mai înde- lungată poate fi acceptată în împrejurări specifice, atunci când, de exemplu, părţile pot demonstra că fidelitatea clienţilor va persista pe o perioadă mai lungă de 2 ani sau că ciclul de viaţă econo- mică a produselor implicate este mai lung de 5 ani şi trebuie luat în considerare la transferul de know-how.
94. Aria geografică în clauza de nonconcurenţă trebuie să fie limitată la aria pe care vânzătorul a stabilit-o pentru produsele sau serviciile respective înainte de transfer.
Nu apare necesar în mod obiectiv ca achizitorul să fie protejat de concurenţa vânzătorului în teritoriile în care acesta nu a pătruns anterior transferului.
95. Clauza de nonconcurenţă trebuie limitată la produse şi servicii care formează activitatea economică a agentului economic implicat în achiziţionare. În particular, în cazul unui transfer parţial de patrimoniu, nu este justificat ca achizitorul să fie protejat de concurenţa vânzătorului pentru produsele sau serviciile care con- stituie activităţi reţinute de vânzător după transfer.
Nici o protecţie a vânzătorului nu constituie o restricţionare auxiliară şi, prin urmare, aceasta trebuie examinată în baza art. 5 şi 6 din lege.
Licen,tierea drepturilor de proprietate industrială şi comercială şi a know-how
96. Realizarea transferului unui agent economic sau al unei părţi a unui agent economic include, în general, transferul către achizitor al patrimoniului în vederea exploatării depline a acestuia, în acest scop transferându-se şi drepturile de proprietate indus- trială şi comercială sau de know-how. Vânzătorul poate rămâne proprietarul acestor drepturi, în vederea exploatării acestora pentru alte activităţi decât cele transferate. În aceste cazuri, mijloacele uzuale care conferă achizitorului garanţia folosirii depline a patri- moniului transferat sunt încheierea de acorduri de licenţiere a mărcilor (patentelor) şi/sau a know-how.
97. Licenţierea simplă sau exclusivă a patentelor, a drepturilor similare şi a know-how, precum şi contractele pentru acordarea acestor licenţe pot fi acceptate ca necesare pentru înfăptuirea tranzacţiei. Acestea pot fi limitate la anumite domenii de utilizare, în măsura în care corespund activităţilor agentului economic trans- ferat. În mod normal, nu va fi necesar ca asemenea licenţe să includă limitări teritoriale pentru fabricare.
98. Licenţele pot fi acordate pe întreaga durata de existenţă a patentelor sau a drepturilor similare ori pe durata de viaţă econo- mică normală a know-how. Întrucât astfel de licenţe sunt echiva- lente, din punct de vedere economic, cu un transfer parţial de drepturi, ele nu trebuie limitate în timp.
99. Restricţionările prin acordurile de licenţă, altele decât cele prevăzute mai sus, sunt în afara prezentului regulament şi trebuie examinate în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2) şi (3) din lege, respectiv pe baza cererii individuale de exceptare sau pe baza notificării, prin acordarea beneficiului exceptării pe categorii pentru acorduri de licenţiere a patentelor şi/sau a know-how de la interdicţia prevăzută la art. 5 alin. (1) din lege.
Acorduri de cumpărare şi livrare
1OO. În multe cazuri, transferul unui agent economic sau al unei părţi din acesta poate implica întreruperea relaţiilor tradiţio- nale ale aprovizionării şi livrării interne, care rezultă din integrarea anterioară a activităţilor în cadrul entităţii economice a vânzătorului.
Pentru a face posibilă divizarea unităţii economice a vânzăto- rului şi transferul parţial al patrimoniului către achizitor în condiţii rezonabile, este necesar adesea să se menţină legături între vân- zător şi achizitor, cel puţin pentru o perioadă de tranziţie. Acest obiectiv este realizat în mod normal prin încheierea de acorduri de cumpărare şi livrare între vânzător şi achizitor. Ţinând seama de situaţia rezultată din divizarea entităţii economice a vânzătoru- lui, obligaţiile care pot conduce la restricţionări ale concurenţei pot fi recunoscute ca restricţionări auxiliare. Ele pot fi în favoarea vânzătorului sau a achizitorului.
1O1. Scopul legitim al unor astfel de obligaţii poate fi asigura- rea continuităţii livrării către una sau alta dintre părţi a produselor necesare pentru activităţile reţinute (pentru vânzător) sau preluate (pentru achizitor). Există deci motive de recunoaştere, pentru o perioadă de tranziţie, a necesităţii de îndeplinire a obligaţiilor de livrare în scopul garantării cantităţilor livrate anterior în cadrul întreprinderii integrate a vânzătorului sau pentru a face posibilă ajustarea lor în conformitate cu dezvoltarea pieţei.
Scopul lor poate fi, de asemenea, să prevadă continuitatea folosirii canalelor de distribuţie de către una sau alta dintre părţi, aşa cum erau asigurate anterior în cadrul entităţii economice unice.
Pentru acelaşi motiv, prevederea obligaţiilor pentru cantităţi convenite, care pot fi modificate în baza unei clauze de variaţie, poate fi recunoscută ca necesară.
1O2. Nu poate exista o justificare generală pentru obligaţiile de cumpărare sau de vânzare exclusivă.
În afara unor circumstanţe excepţionale, ca de exemplu cele rezultate din absenţa unei pieţe sau din specificitatea produselor, o astfel de exclusivitate nu este necesară în mod obiectiv pentru a permite implementarea unei concentrări sub forma transferului unui agent economic sau al unei părţi a unui agent economic.
În orice eventualitate, agenţii economici implicaţi sunt obligaţi să ia în considerare, dacă nu există o altă soluţie pentru atinge- rea scopului urmărit, acordurile pentru cantităţi convenite, care sunt mai puţin restrictive pentru concurenţă decât exclusivitatea. 1O3. În ceea ce priveşte durata obligaţiilor de aprovizionare şi livrare, aceasta trebuie limitată la perioada necesară pentru înce- tarea relaţiilor de dependenţă. Durata unei astfel de perioade tre-
buie justificată obiectiv.
Evaluarea restricţionărilor auxiliare in cazul achiziţionării in comun
1O4. Regulamentul privind autorizarea concentrărilor economice se aplică şi acordurilor al căror scop unic este împărţirea patri- moniului imediat după achiziţionare.
Este cazul în care doi sau mai mulţi agenţi economici convin să achiziţioneze în comun un agent economic, în special pe calea licitaţiilor publice sau a concursului de oferte, dacă obiectul acor- dului este împărţirea imediată, între agenţii economici achizitori, a agentului economic sau a patrimoniului achiziţionat. În acest scop, un acord pentru prezentarea unei oferte comune a agenţilor eco- nomici implicaţi în achiziţionarea controlului în comun şi pentru abţinerea de la prezentarea de oferte separate, concurenţiale, pentru achiziţionarea agentului economic respectiv, poate fi consi- derat ca o restricţionare auxiliară.
1O5. Restricţionările limitate la punerea în aplicare a divizării patrimoniului achiziţionat şi controlat în comun trebuie considerate în legătură directă şi ca necesare implementării concentrărilor eco- nomice realizate de fiecare agent economic implicat prin preluarea părţii corespunzătoare din agentul economic sau din patrimoniul împărţit. Aceste restricţionări sunt cuprinse în acordul dintre părţi
pentru achiziţionarea controlului în comun al agentului economic în cauză, în vederea împărţirii între ei a patrimoniului agentului economic achiziţionat, respectiv a facilităţilor de producţie, a reţe- lelor de distribuţie şi a mărcilor de comerţ ale acestuia.
Realizarea acestei împărţiri nu poate să conducă, în nici o cir- cumstanţă, la coordonarea comportamentului de piaţă viitor al agenţilor economici achizitori.
În măsura în care o astfel de divizare implică dezmembrarea entităţii economice existente anterior, aranjamentele care o fac posibilă în condiţii rezonabile, respectiv cât mai repede posibil după achiziţionarea controlului în comun, sunt considerate restric- ţionări auxiliare.
Evaluarea restricţionărilor auxiliare in cazul societăţilor in comun concentrative
1O6. Evaluarea trebuie să ia în considerare particularităţile societăţilor în comun concentrative, care constau în crearea unei entităţi economice autonome care exercită pe termen lung toate funcţiile unui agent economic şi absenţa coordonării comporta- mentului concurenţial între societăţile-mamă şi între acestea şi societatea în comun.
Aceste condiţii implică, în principiu, retragerea societăţilor- mamă de pe piaţa desemnată pentru societatea în comun şi, prin aceasta, dispariţia lor în calitate de concurenţi actuali sau poten- ţiali ai noii entităţi.
Obliga,tii de nonconcuren,tă
1O7. În măsura în care interdicţia pentru societăţile-mamă care concurează cu societatea în comun are ca scop retragerea reală pe termen lung a societăţilor-mamă de pe piaţa desemnată pentru societatea în comun, aceasta va fi recunoscută ca o restricţionare auxiliară concentrării.
Licen,tierea drepturilor de proprietate industrială şi comercială şi a know-how
1O8. Crearea unei noi societăţi în comun concentrative implică în mod obişnuit transferul tehnologiei necesare pentru desfăşura- rea activităţii stabilite, sub forma transferului patentelor şi al know- how respectiv. Atunci când societăţile-mamă intenţionează totuşi să reţină drepturile asupra tehnologiei, în special în scopul exploa- tării ei în alte domenii de utilizare, transferul tehnologiei şi/sau al know-how către societatea în comun poate fi făcut pe calea licen- ţierilor.
Astfel de licenţe pot fi exclusive, fără a fi limitate ca durată sau teritoriu, pentru a servi numai ca înlocuitor al transferului drepturilor de proprietate. Ele trebuie considerate, prin urmare, necesare pentru implementarea concentrării, constituind o restric- ţionare auxiliară.
Obliga,tii de cumpărare şi livrare
1O9. Dacă societăţile-mamă rămân prezente pe piaţa din amonte sau din aval faţă de piaţa societăţii în comun, orice acor- duri de cumpărare sau livrare trebuie examinate în conformitate cu principiile aplicabile în cazul transferului unui agent economic.
PARTEA a II-a
Investigarea operaţiunilor de concentrare economică
CAPITOLUL I
Investigarea şi emiterea deciziilor finale
1. Procedura de investigare şi de audiere
1.1. Consiliul Concurenţei, respectiv Oficiul Concurenţei, poate porni investigaţii:
a) din oficiu;
b) la primirea unei cereri sau plângeri privind încălcarea pre- vederilor art. 13 şi/sau ale art. 16 din lege;
c) în condiţiile pct. 9.1. lit. c) din Instrucţiunile privind notifica- rea concentrărilor economice.
Pornirea unei investigaţii, în condiţiile pct. 1.1. lit. a) şi b), este dispusă de către preşedintele Consiliului Concurenţei, res- pectiv de şeful Oficiului Concurenţei, iar în condiţiile pct. 1.1. lit. c), de către preşedintele Consiliului Concurenţei. Prin decizia de deschidere a unei investigaţii, Consiliul Concurenţei va hotărî desfăşurarea investigaţiei de către Consiliul Concurenţei sau va hotărî asupra urmăririi aplicării efective a deciziilor sale de către Oficiul Concurenţei.
1.2. Investigaţia va fi condusă de către un raportor desemnat de preşedintele Consiliului Concurenţei, respectiv de şeful Oficiului Concurenţei.
1.3. Raportorul desemnat instrumentează toate actele procedu- rii de investigaţie, propune preşedintelui Consiliului Concurenţei, respectiv şefului Oficiului Concurenţei, dispunerea măsurilor care sunt de competenţa acestora şi este răspunzător pentru întocmi- rea raportului asupra investigaţiei, comunicarea lui părţilor în cauză, primirea observaţiilor şi prezentarea raportului în plenul Consiliului Concurenţei.
1.4. Orice procedură de investigare necesită audierea agenţilor economici participanţi la concentrarea economică, inclusiv a celui care vinde şi a agentului economic care face obiectul achiziţionă- rii. Audierea este dispusă de preşedintele Consiliului Concurenţei, respectiv de şeful Oficiului Concurenţei. Aceştia pot admite şi audierea, la cerere, a oricărei persoane fizice sau juridice care declară că deţine date şi informaţii relevante pentru stabilirea ade- văratelor condiţii în care urmează a se realiza concentrarea eco- nomică investigată (cum ar fi: fur nizori, agenţi economici concurenţi, clienţi, membri ai organelor de administraţie sau de conducere ale părţilor implicate sau reprezentanţi ai salariaţilor agenţilor economici implicaţi).
1.5. Cu minimum 3O de zile înainte de data fixată de Consiliul Concurenţei pentru audiere, o copie de pe raportul asupra inves- tigaţiei va fi transmisă pentru luare la cunoştinţă:
a) părţilor participante la concentrarea economică, a căror audiere a fost dispusă;
b) persoanelor şi agenţilor economici a căror audiere a fost admisă la cererea acestora şi dacă preşedintele Consiliului Concurenţei apreciază că este util în interesul cauzei.
În adresa de remitere a copiei de pe raportul de investigaţie, Consiliul Concurenţei va indica termenul până la care părţile res- pective vor putea prezenta observaţiile lor.
În comentariile lor scrise, părţile sus-menţionate pot expune toate aspectele semnificative pentru cazul investigat şi pot ataşa orice document relevant, ca dovadă a faptelor susţinute.
1.6. Persoanele fizice şi juridice a căror audiere a fost dis- pusă, respectiv admisă, vor fi citate pentru audiere la data stabilită de Consiliul Concurenţei, precizându-se ora şi locul de desfăşu- rare.
Neprezentarea la audiere, precum şi refuzul de a face depozi- ţii nu constituie impedimente pentru continuarea procedurii de fina- lizare a investigaţiei.
1.7. Audierile vor fi făcute în plenul Consiliului Concurenţei, după prezentarea de către raportor a raportului asupra operaţiunii de concentrare economică investigată, completat cu eventualele observaţii ale părţilor. Audierile vor fi făcute separat sau, după caz, în prezenţa altor persoane citate, în care caz se va acorda atenţia cuvenită intereselor legitime ale agenţilor economici impli- caţi, pentru păstrarea secretelor lor de afaceri. Depoziţiile făcute de fiecare persoană audiată vor fi consemnate în scris şi sem- nate de persoana respectivă sau vor fi înregistrate pe bandă magnetică.
1.8. Preşedintele Consiliului Concurenţei poate permite părţilor în cauză consultarea dosarului la secretariatul Consiliului Concurenţei şi obţinerea, contra cost, de copii şi extrase de pe actele procedurii de investigaţie.
Documentele, datele şi informaţiile din dosarul cauzei, care prezintă caracter de secret de stat ori sunt confidenţiale, nu sunt accesibile pentru consultare ori pentru obţinerea de copii sau de extrase decât prin decizia preşedintelui Consiliului Concurenţei. Dispoziţiile de mai sus, referitoare la consultarea dosarului, sunt aplicabile asociaţilor şi directorilor executivi ai entităţilor eco- nomice participante la concentrare, în măsura în care aceştia jus-
tifică în cauză un interes legitim.
2. Realizarea concentrărilor economice
%0.1. Până la luarea de către Consiliul Concurenţei a unei deci- zii cu privire la concentrarea economică notificată, agenţii econo- mici implicaţi pot lua numai acele măsuri legate de concentrare, care nu sunt ireversibile şi nu modifică definitiv structura pieţei.
%0.2. Concentrările economice vor putea fi aplicate numai în următoarele situaţii:
a) la primirea de către părţile notificatoare a deciziei de admi- tere, respectiv a deciziei de neobiecţiune, emisă de Consiliul Concurenţei în condiţiile pct. 9.1. lit. a) şi b) din Instrucţiunile pri- vind notificarea concentrărilor economice;
b) în condiţiile pct. 9.3. din Instrucţiunile privind notificarea concentrărilor economice;
c) la primirea deciziei în condiţiile pct. 3.1. lit. b) şi c).
%0.3. Prevederile prezentului articol nu vor împiedica desfăşura- rea unei licitaţii publice sau achiziţionarea controlului pe bază de ofertă publică în condiţiile notificării în prealabil la Consiliul Concurenţei, cu condiţia ca drepturile de vot aferente participării obţinute să nu fie exercitate, mai ales la numirea de membri în organele de administrare, conducere executivă, supraveghere şi control ale agentului economic la care deţin controlul, decât în scopul salvgardării valorii integrale a acestei investiţii, iar nu pen- tru a determina direct sau indirect comportamentul concurenţial al agentului economic controlat. Concentrarea economică devine efectivă în acest caz numai după primirea deciziei finale de auto- rizare emise de Consiliul Concurenţei.
3. Deciziile finale emise de Consiliul Concurenţei in urma investigă- rii concentrărilor economice notificate
3.1. În termen de maximum 5 luni de la data la care notifica- rea unei operaţiuni a devenit efectivă, iar pentru operaţiunea res- pectivă de concentrare economică s-a emis o decizie de deschidere a investigaţiei (conform pct. 9.1. lit. c) din Instrucţiunile privind notificarea concentrărilor economice), după încheierea investigaţiei, după audierea părţilor şi după evaluarea operaţiunii, Consiliul Concurenţei va emite decizia finală, după cum urmează:
a) decizie de refuz, dacă prin operaţiunea respectivă de con- centrare economică se creează sau se consolidează o poziţie dominantă care conduce sau ar putea conduce la restrângerea, înlăturarea sau denaturarea semnificativă a concurenţei pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia;
b) decizie de autorizare, dacă prin operaţiunea respectivă de concentrare economică nu se creează şi nici nu se consolidează o poziţie dominantă care conduce sau ar putea conduce la restrângerea, înlăturarea sau denaturarea semnificativă a concurenţei pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia;
c) decizie de autorizare condiţionată, prin care se stabilesc obligaţiile şi/sau condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru autorizarea operaţiunii de concentrare economică în cauză, dacă operaţiunea respectivă, cu unele modificări, ar putea fi compatibilă cu un mediu concurenţial normal.
Deciziile luate în acest caz vor avea la bază şi analiza restricţionărilor auxiliare, care pot afecta mediul concurenţial, dar care sunt legate direct şi sunt necesare pentru aplicarea concen- trării.
Deciziile emise de Consiliul Concurenţei pot fi revocate şi con- centrarea economică se suspendă automat, în situaţia în care părţile implicate în concentrarea economică nu îşi îndeplinesc obligaţiile asumate - menţionate în decizia de autorizare condi- ţionată - de modificare a planului iniţial al concentrării.
3.2. Secretariatul Consiliului Concurenţei va comunica, în scris, părţilor care au înaintat notificarea, decizia finală luată în condiţiile pct. 3.1. lit. a), b) sau c).
3.3. În cazul în care Consiliul Concurenţei nu a luat nici o decizie în condiţiile pct. 3.1., operaţiunea de concentrare econo- mică notificată va putea avea loc, dreptul Consiliului Concurenţei de a porni o investigaţie şi de a lua o decizie, dacă şi atunci când consideră necesar, rămânând rezervat.
3.4. Deciziile emise conform pct. 9.1. din Instrucţiunile privind notificarea concentrărilor economice şi pct. 3.1. de mai sus pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureşti în termen de 3O de zile de la data comunicării către părţi. Preşedintele instanţei poate ordona, la cerere, suspendarea exe- cutării deciziei atacate.
3.5. Decizia emisă cu privire la operaţiunea de concentrare în care este implicată o regie autonomă va fi notificată şi ministrului de resort. În termen de 3O de zile de la notificarea deciziei, Guvernul, la propunerea ministrului de resort, poate lua, pe răs- punderea sa, o decizie diferită de cea a Consiliului Concurenţei, pentru raţiuni de interes public general. Decizia este executorie şi va fi publicată, împreună cu decizia Consiliului Concurenţei, în Monitorul Oficial al României.
CAPITOLUL II
Sancţiuni
4. Sancţiuni
4.1. Constituie contravenţii şi sunt sancţionate, potrivit art. 55 din lege, cu amendă de la 2 milioane la 1OO milioane lei, urmă- toarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni:
a) omisiunea notificării unei concentrări economice care depăşeşte pragul valoric prevăzut de lege;
b) furnizarea de informaţii inexacte sau incomplete prin notifi- carea concentrării economice.
4.2. Următoarele contravenţii se sancţionează, potrivit art. 56 din lege, cu amendă de la 5 milioane lei la 25O milioane lei, iar pentru agenţii economici cu o cifră de afaceri de peste 2,5 miliarde lei, cu amendă în sumă de până la 1O% din cifra de afaceri:
a) realizarea de concentrări economice care, având ca efect crearea sau consolidarea unei poziţii dominante, conduc sau ar putea conduce la restrângerea, înlăturarea sau denaturarea sem- nificativă a concurenţei pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia;
b) încheierea unei operaţiuni de concentrare economică cu încălcarea prevederilor art. 16 alin. (4) din lege;
c) începerea unei acţiuni de concentrare economică, declarată incompatibilă cu prevederile legii, printr-o decizie a Consiliului Concurenţei;
d) neîndeplinirea unei obligaţii sau a unei condiţii impuse printr-o decizie luată în conformitate cu prevederile legii.
4.3. Individualizarea sancţiunilor prevăzute la pct. 4.1. şi 4.2. se va face ţinând seama de gravitatea faptei şi a consecinţelor sale asupra concurenţei, după criteriile cifrei de afaceri a contra- venientului şi ale cotei de piaţă deţinute de acesta, gradate pe tranşe conform normelor adoptate de Consiliul Concurenţei.
4.4. Consiliul Concurenţei, respectiv Oficiul Concurenţei, poate obliga, potrivit prevederilor art. 59 alin. (2) din lege, prin decizie, pe agenţii economici sau asociaţiile de agenţi economici la plata unor amenzi cominatorii în sumă de până la 75O.OOO lei pentru fiecare zi de întârziere, calculată de la data stabilită prin decizie, pentru a-i determina:
a) să respecte prevederile art. 13 din lege;
b) să aplice măsurile enunţate printr-o decizie luată de Consiliul Concurenţei, conform prevederilor pct. 3.1. lit. c).
4.5. Contravenţiile la lege se constată de către personalul de control împuternicit de Consiliul Concurenţei, respectiv de Oficiul Concurenţei.
Sancţiunile pentru contravenţiile prevăzute la pct. 4.1. lit. b) şi la pct. 4.2. lit. d) se aplică de către personalul de control împu- ternicit.
Sancţiunile pentru contravenţiile prevăzute la pct. 4.1. lit. a) şi la pct. 4.2. lit. a), b) şi c), precum şi amenzile cominatorii prevă- zute la paragraful 4.4. se aplică de către comisiile Consiliului Concurenţei sau, după caz, de Oficiul Concurenţei, prin decizie. Împotriva deciziilor luate de comisiile Consiliului Concurenţei sau, după caz, de Oficiul Concurenţei se poate face plângere, în termen de 15 zile de la notificarea deciziei, la preşedintele Consiliului Concurenţei, respectiv la şeful Oficiului Concurenţei,
care se pronunţă prin decizie motivată.
Deciziile preşedintelui Consiliului Concurenţei, respectiv ale şefului Oficiului Concurenţei, luate în condiţiile alineatului de mai sus, pot fi atacate în faţa Secţiei de contencios administrativ a Curţii Supreme de Justiţie, în termen de 15 zile de la primirea notificării deciziei.
4.6. Contravenţiilor prevăzute la pct. 4.1. lit. b) şi la pct. 4.2. lit. d) li se aplică prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu excepţia art. 25-27.
CAPITOLUL III
Prevederi diverse
5. Confidenţialitatea informaţiilor
Orice persoană care utilizează sau divulgă, în alte scopuri decât cele prevăzute de lege, documente sau informaţii cu carac- ter de secret profesional, primite sau de care a luat cunoştinţă în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul, răs- punde potrivit legii penale, putând fi obligată şi la repararea pre- judiciului cauzat.
Păstrarea secretului profesional nu împiedică publicarea de informaţii generale sau de rapoarte ce nu conţin şi secretele profesionale ale agenţilor economici implicaţi în acţiunea de con- centrare.
6. Stabilirea termenului pentru modificarea planului de concentrare
Pentru modificarea planului concentrării economice notificate, în aşa fel ca aceasta să poată deveni compatibilă cu un mediu concurenţial normal, în condiţiile unei decizii de autorizare condi- ţionată [pct. 3.1.lit. c) din prezentul regulament], Consiliul Concurenţei va stabili un termen adecvat.
7. Transmiterea documentelor
7.1. Transmiterea documentelor şi citaţiilor de către Consiliul Concurenţei, destinatarilor, poate fi efectuată pe una dintre urmă- toarele căi:
a) personal, contra semnătură de primire (număr de înregis- trare);
b) scrisoare recomandată;
c) telefax;
d) telex;
e) poştă electronică, cu confirmare de primire.
7.2. Prevederile pct. 7.1. lit. a) şi b) se aplică şi pentru trans- miterea, la Consiliul Concurenţei, a documentelor, de către părţile notificatoare, de către alte părţi implicate sau de către terţi, alte informaţii putând fi transmise şi prin căile menţionate la lit. c), d) sau e).
7.3. Când un document sau o citaţie este trimisă prin telefax, telex sau poştă electronică, se consideră că a fost primit de des- tinatar în ziua în care a fost transmis.
PARTEA a III-a
Instrucţiuni privind notificarea concentrărilor economice
CAPITOLUL I
Notificarea prealabilă a concentrărilor economice
1. Părţile obligate să inainteze notificări
1.1. Concentrările economice care depăşesc pragul valoric pre- văzut de lege sunt supuse controlului şi vor fi notificate Consiliului Concurenţei.
Părţile obligate să înainteze notificări sunt:
a) în cazul concentrărilor economice realizate printr-un acord
- fiecare dintre părţile interesate;
b) în celelalte cazuri - agentul economic care a iniţiat con- centrarea economică.
În cazul concentrărilor economice care urmează să aibă loc prin achiziţionarea controlului în cadrul unei licitaţii publice sau al unui concurs de oferte, organizate pentru vânzarea unui agent economic sau a unor părţi din acesta, notificarea va fi făcută de către agenţii economici participanţi, în calitate de potenţiali cum- părători, în termen de cel mult 7 zile de la data depunerii oferte- lor pentru licitaţie, respectiv pentru concursul de oferte organizat de vânzător.
1.2. Atunci când notificările sunt semnate de reprezentanţi ai părţilor obligate să înainteze notificări, aceşti reprezentanţi trebuie să prezinte împuterniciri scrise în acest sens.
1.3. Notificările pentru operaţiunile de concentrare economică prin achiziţionarea controlului în comun vor fi prezentate de către un reprezentant autorizat să transmită şi să primească documente în numele tuturor părţilor semnatare ale notificării.
2. Publicarea notificărilor
Atunci când Consiliul Concurenţei constată că o concentrare economică notificată prezintă un interes public major, va putea publica notificarea primită, indicând numele părţilor, natura con- centrării, sectoarele economice implicate şi data primirii notificării. Eventualele completări sau modificări ale informaţiilor care pri- vesc concentrarea economică respectivă vor putea fi, de aseme-
nea, publicate.
Consiliul Concurenţei va ţine seama de interesul legitim al agenţilor economici implicaţi privind păstrarea secretului de afaceri al acestora.
3. Prezentarea notificărilor
3.1. Notificările vor fi înaintate Consiliului Concurenţei prin for- mularul prezentat în anexă. Notificările în comun vor fi făcute prin acelaşi formular.
3.2. Fiecare notificare va fi înaintată Consiliului Concurenţei în
5 (cinci) exemplare, la adresa indicată în formular. Documentele anexate la formular vor fi în original şi/sau în copii, copiile fiind certificate, pentru conformitate, de către părţile care notifică.
3.3. O dată cu prezentarea notificării, agenţii economici impli- caţi vor face dovada plăţii tarifului de notificare.
4. Informaţiile şi documentele care trebuie furnizate
4.1. Notificările vor cuprinde informaţiile, inclusiv documentele, cerute în formular.
Informaţiile trebuie să fie exacte şi complete, cuprinzând schimbările de drept şi de fapt care se produc prin operaţiunea notificată.
4.2. În situaţia comunicării de informaţii inexacte sau incom- plete, notificarea nu va fi considerată efectivă decât după comple- tarea şi/sau corectarea ei.
4.3. Pentru concentrările economice în cazul cărora cota de piaţă a noii entităţi economice rezultate nu depăşeşte 2O%, părţile în cauză pot solicita Consiliului Concurenţei permisiunea de a
prezenta notificarea în formă simplificată, care include informaţiile din cap. I-V din formular.
Părţile care urmează să înainteze notificarea sunt sfătuite să consulte Consiliul Concurenţei cu privire la posibilitatea notificării în formă redusă. Acordul în acest sens este dat, în scris, de departamentul în sfera căruia se include operaţiunea de concen- trare avută în vedere.
5. Data efectivă a notificării
Notificările vor deveni efective de la data la care sunt înregis- trate la Consiliul Concurenţei, cu excepţia cazurilor în care infor- maţiile cuprinse în notificare sunt inexacte sau incomplete.
În aceste cazuri, Consiliul Concurenţei va informa, în scris, părţile care au înaintat notificarea şi va stabili un termen limită corespunzător pentru completarea informaţiilor; notificarea devine efectivă la data la care informaţiile suplimentare primite şi înregis- trate la Consiliul Concurenţei sunt exacte şi complete.
6. Schimbarea caracterului notificării
Atunci când Consiliul Concurenţei constată că operaţiunea noti- ficată nu constituie o concentrare economică în înţelesul legii, va informa asupra acestui fapt, în scris, părţile notificatoare sau pe reprezentantul lor comun.
În astfel de cazuri, cum ar fi înfiinţarea unei societăţi în comun de cooperare cu caracter structural, părţile care au înaintat notificarea pot solicita Consiliului Concurenţei acordarea unei dis- pense individuale, caz în care se urmează procedura corespunză- toare prevăzută în Regulamentul pentru aplicarea prevederilor art. 5 şi 6 din Legea concurenţei nr. 21/1996, privind practicile anticoncurenţiale.
CAPITOLUL II
Termenele pentru examinarea notificărilor, emiterea deciziilor şi iniţierea procedurilor
7. Începutul perioadei
Perioadele de 3O de zile şi de maximum 5 luni, la care se referă legea, încep să curgă din ziua care urmează datei la care notificarea a devenit efectivă.
8. Sfârşitul perioadei
8.1. Perioada de 5 luni se va încheia la sfârşitul zilei care, în luna a cincea, cade în aceeaşi dată ca şi ziua în care a început să curgă perioada. Când o astfel de zi nu există în luna a cin- cea, perioada se va încheia la sfârşitul ultimei zile din luna a cincea.
8.2. Când ultima zi a perioadei nu este o zi lucrătoare, perioada se va încheia la sfârşitul următoarei zile lucrătoare.
8.3. Perioada de 3O de zile, respectiv de 5 luni, va fi suspen- dată, în mod excepţional, atunci când părţile implicate nu răspund, nu răspund complet şi corect, refuză să colaboreze la procesul de investigaţie sau omit să informeze despre eventualele modifi- cări ivite pe parcurs ale informaţiilor cuprinse în notificare.
9. Examinarea notificărilor, iniţierea procedurii de investigare şi emiterea deciziilor
9.1. În termen de 3O de zile de la data la care notificarea a devenit efectivă, Consiliul Concurenţei va examina operaţiunea de concentrare economică şi va proceda astfel:
a) va emite o decizie de admitere, când va ajunge la conclu- zia că operaţiunea de concentrare economică notificată nu contra- vine legii:
b) va emite o decizie de neobiecţiune, când va constata că, deşi operaţiunea de concentrare economică notificată cade sub incidenţa legii, nu există motive pentru a fi refuzată;
c) va emite o decizie de deschidere a unei investigaţii, când va constata că operaţiunea de concentrare economică notificată cade sub incidenţa legii şi prezintă îndoieli serioase privind com- patibilitatea cu un mediu concurenţial normal.
9.2. Consiliul Concurenţei va comunica, în scris, părţilor care au înaintat notificarea, decizia de deschidere a unei investigaţii.
9.3. În cazul în care Consiliul Concurenţei nu ia o decizie în termenul fixat la pct. 9.1, operaţiunea de concentrare economică notificată poate avea loc, dreptul Consiliului Concurenţei de a porni o investigaţie şi de a lua o decizie, atunci când consideră necesar, rămânând rezervat.
Deciziile emise de Consiliul Concurenţei în condiţiile pct. 9.1 lit. a) şi b) pot fi revocate atunci când au fost luate pe baza unor informaţii incorecte sau false, furnizate prin notificare sau primite ca urmare a solicitării de informaţii suplimentare de către Consiliul Concurenţei.
PARTEA a IV-a
Modul de prezentare a notificării unei concentrări economice
P R E C I Z Ă R I
privind modul de notificare şi de completare a formularului pentru notificarea concentrărilor economice
în baza Legii concurenţei nr. 21/1996
A. Scopul formularului
Formularul pentru notificarea concentrărilor economice preci- zează informaţiile care trebuie furnizate de către un agent econo- mic sau de mai mulţi agenţi economici atunci când notifică o concentrare economică.
Părţile care urmează să înainteze notificarea sunt sfătuite să consulte Consiliul Concurenţei cu privire la posibilitatea adoptării notificării în formă simplificată, în condiţiile precizate la lit. C de mai jos, renunţându-se astfel la furnizarea anumitor informaţii care nu ar fi absolut necesare pentru examinarea operaţiunii.
B. Necesitatea unei notificări corecte şi complete
Toate informaţiile cerute în formular trebuie să fie corecte şi complete; furnizarea, prin notificarea făcută, a unor informaţii ine- xacte sau incomplete reprezintă contravenţie şi este sancţionată cu amendă.
În cazul furnizării unor informaţii incomplete sau inexacte, Consiliul Concurenţei va informa, în scris, părţile notificatoare sau pe reprezentanţii acestora. Notificarea va deveni efectivă numai la data la care informaţiile complete şi corecte sunt primite de Consiliul Concurenţei.
C. Notificarea in forma simplificată
În cazul în care, printr-o operaţiune de concentrare economică, cota de piaţă deţinută de entitatea economică rezultată din con- centrare este de maximum 2O%, părţile în cauză pot solicita Consiliului Concurenţei permisiunea prezentării notificării în forma simplificată. În această formă simplificată, notificarea trebuie să conţină informaţiile prevăzute în cap. I-V din formular.
Informaţiile cuprinse în anexa la formular trebuie înaintate în cazul în care cota pe piaţa relevantă a entităţii economice, rezul- tată din concentrare, este peste limita de 2O % sus-menţionată sau în cazul în care Consiliul Concurenţei consideră că, date fiind particularităţile pieţei relevante în cauză, informaţiile din anexă sunt necesare în vederea evaluării corecte a operaţiunii de con- centrare economică.
D. Cine trebuie să notifice
În cazul unei fuzionări, notificarea se face de către participan- ţii la fuzionarea proiectată/preconizată.
În cazul în care concentrarea economică se realizează în cadrul unei operaţiuni de achizi,tionare a controlului În comun asu- pra unui agent economic, notificarea va fi făcută împreună de către părţile care achiziţionează controlul în comun.
În cazul achizi,tionării pachetului de ac,tiuni (păr,ti sociale) de control de către alt agent economic, notificarea trebuie făcută de agentul economic achizitor.
În cazul unei licita,tii publice, respectiv al unui concurs de oferte pentru vânzarea unui agent economic sau a unor părţi din acesta, notificarea va fi făcută de către cei care licitează.
Fiecare parte care întocmeşte notificarea este responsabilă pentru exactitatea şi corectitudinea informaţiilor furnizate.
E. Cum se face notificarea
Informaţiile cerute trebuie să fie completate conform capitolelor şi punctelor cuprinse în formular; la acestea se anexează docu- mentele justificative.
Documentele solicitate pot fi în original sau în copii certificate. Notificarea se face prin înaintarea formularului de notificare în
5 (cinci) exemplare şi a 5 (cinci) seturi de copii de pe documen- tele justificative anexate.
Notificarea trebuie expediată prin poştă, recomandat sau pre- zentată prin curier, în timpul programului normal de lucru al Consiliului Concurenţei.
F. Confidenţialitatea
În conformitate cu prevederile art. 65 din lege, oficialităţile şi ceilalţi funcţionari ai Consiliului Concurenţei sunt răspunzători potri- vit legii penale, putând fi obligaţi şi la repararea prejudiciului cau- zat prin utilizarea sau divulgarea, în alte scopuri decât cele ale îndeplinirii procedurii de examinare a concentrării economice noti- ficate, a documentelor sau informaţiilor cu caracter de secret pro- fesional, primite sau de care au luat cunoştinţă în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.
Aceste prevederi se aplică, pentru păstrarea confidenţialităţii, şi părţilor notificatoare şi celorlalte părţi implicate prin procedura de audiere.
În cazul în care partea sau părţile notificatoare consideră că interesele lor ar fi atinse, dacă anumite informaţii dintre cele cerute în notificare ar fi comunicate sau făcute accesibile altor părţi decât cele implicate în concentrarea economică, aceste infor- maţii pot fi înaintate separat, cu fiecare pagină numerotată şi mar- cată clar ,,secret de afaceri". În aceste cazuri, părţile notificatoare implicate vor trebui să explice, printr-o notă separată, motivele pentru care aceste informaţii constituie secrete de afaceri şi nu trebuie să fie divulgate sau publicate.
În unele cazuri, secretele de afaceri pot fi înaintate în plicuri separate, menţionate ca anexă la notificare.
G. Definiţii şi instrucţiuni privind formularul
Partea sau păr,tile care notifică - În cazurile în care notificarea este făcută numai de unul dintre agenţii economici, parte la ope- raţiune, termenul păr,tile care notifică sau păr,tile notificatoare se referă numai la agentul economic care face efectiv notificarea. Partea (păr,tile) la concentrarea economică - Acest termen se referă la părţile implicate, adică atât la părţile care achiziţionează, cât şi la părţile achiziţionate, la părţile care fuzionează sau la păr- ţile care achiziţionează controlul în comun, inclusiv la toţi agenţii economici la care pachetul de acţiuni (părţi sociale) de control este în curs de achiziţionare sau care sunt subiectul unei licitaţii
publice.
Cu excepţia cazurilor în care termenii partea (păr,tile) notifica- toare şi partea (păr,tile) la concentrare sunt altfel definiţi, aceşti termeni includ toţi agenţii economici care aparţin aceloraşi grupuri din care fac parte respectivele părţi.
Pie,tele afectate - În cap. V din formular, părţilor notificatoare li se solicită să definească pieţele relevante ale produsului şi/sau ale serviciului şi, în continuare, să identifice pieţele relevante care sunt afectate de operaţiunea notificată. Definirea pieţei afectate este folosită ca bază pentru unele întrebări cuprinse în formular. Definirile astfel prezentate de către părţile notificatoare sunt consi- derate în formular ca referindu-se la pia,ta afectată.
An - Toate referirile la cuvântul an din formular vor fi citite cu sensul de an calendaristic, dacă nu este precizat altfel. Toate informaţiile solicitate în formular se referă, dacă nu este altfel pre- cizat, la anul care precede celui în care este făcută notificarea.
Datele financiare solicitate în cap. II şi V din formular trebuie furnizate în lei, iar atunci când este cazul, în valută.
Toate cerinţele cuprinse în formular sunt relevante pentru pre- zentul regulament, dacă nu este altfel precizat.
H. Documentele solicitate (documente justificative)
1. Copiile de pe documentele finale sau de pe versiunea cea mai recentă a tuturor documentelor în baza cărora are loc opera-
ţiunea de concentrare economică. În cazul vânzării prin licitaţie publică a unui agent economic sau a unor părţi din acesta, se vor înainta copiile de pe documentele de ofertă prezentate la lici- taţie.
2. Copia de pe bilanţul contabil din anul anterior, pentru toate părţile participante la concentrarea economică, ca şi pentru grupu- rile din care acestea fac parte.
3. Copii de pe analizele, rapoartele, studiile şi cercetările pre- zentate sau pregătite pentru a fi prezentate adunării acţionarilor (asociaţilor), în scopul evaluării sau analizării concentrării econo- mice din punct de vedere al condiţiilor concurenţiale, al concuren- ţilor (actuali şi potenţiali) şi al condiţiilor pieţei.
ANEXĂ
FORMULAR DE NOTIFICARE A CONCENTRĂRILOR ECONOMICE
1.1. Pentru:
CAPITOLUL I
Informaţii despre părţi
2.2.2. structura proprietăţii şi deţinătorii controlului, aşa cum va rezulta după realizarea operaţiunii de concentrare economică.
2.3. Pentru fiecare dintre agenţii economicii implicaţi în con-
a) partea (sau părţile) care notifică; şi
b) alte părţi implicate*) în operaţiunea de concentrare econo- mică, comunicaţi:
1.1.1. numele agentului economic, sediul legal (conform certifi- catului de înregistrare la Registrul comerţului), sediul administrativ (sediul real), numărul şi data certificatului de înregistrare la Registrul comerţului, codul fiscal, nr. telefon, nr. fax, numele per- soanei indicate pentru relaţii;
1.1.2. activităţile agenţilor economici, precizând activităţile prin- cipale şi activităţile secundare.
CAPITOLUL II
Informaţii despre operaţiunea de concentrare economică
2.1. Descrieţi (pe scurt) natura operaţiunii de concentrare eco- nomică notificată, precizând:
2.1.1. dacă operaţiunea se realizează prin fuzionare, prin achi- ziţionarea controlului unic sau a controlului în comun, asupra unuia sau mai multor agenţi economici, în totalitatea lor sau asu- pra unei părţi din aceştia, ori prin crearea unei societăţi în comun concentrative, precum şi dacă achiziţionarea controlului se face direct sau indirect;
2.1.2. o scurtă descriere a structurii economice şi financiare a concentrării;
2.1.3. data propusă sau aşteptată a oricăror evenimente majore determinate de realizarea concentrării;
2.1.4. dacă, în cazul unei licitaţii publice, oferta prezentată a fost selecţionată de organizatorul licitaţiei;
2.1.5. dacă operaţiunea de concentrare economică trebuie avi- zată de alte autorităţi şi situaţia obţinerii avizelor respective;
2.1.6. dacă realizarea operaţiunii este condiţionată de anumite evenimente speciale sau de îndeplinirea unor condiţii speciale.
2.2. Prezentaţi situaţia economică şi financiară aferentă operaţiunii de concentrare economică şi furnizaţi următoarele informaţii:
2.2.1. natura şi valoarea oricărui eventual ajutor financiar sau de altă natură, de care beneficiază oricare dintre părţile implicate în concentrarea economică, în orice calitate şi de la orice entitate, inclusiv ajutor de stat;
centrarea economică, comunicaţi următoarele date pentru ultimii 3 ani financiari, iar în cazul în care un agent economic implicat aparţine unui grup, se vor comunica şi datele aferente grupului, acordându-se atenţie ca, în cazul achiziţionării parţiale de agenţi economici, datele să se refere la partea care face obiectul con- centrării economice:
%0.3.1. cifra de afaceri totală;
%0.3.2. cifra de afaceri realizată în România.
CAPITOLUL III
Deţinerea proprietăţii şi a controlului
3.1. Pentru fiecare dintre părţile implicate în concentrarea eco- nomică, furnizaţi o listă a tuturor agenţilor economici (români şi străini) aparţinând aceluiaşi grup. Această listă trebuie să includă:
3.1.1. toţi agenţii economici controlaţi sau persoanele care controlează, direct sau indirect, părţile implicate;
3.1.2. toţi agenţii economici activi pe piaţa afectată, care sunt controlaţi, direct sau indirect, de:
a) părţile implicate;
b) de oricare agent economic identificat la pct. 3.1.
3.2. Pentru fiecare dintre elementele enumerărilor de mai sus, specificaţi natura şi mijloacele de exercitare a controlului.
3.3. Informaţiile prezentate în acest capitol pot fi ilustrate prin diagrame sau prin alte metode grafice, care să uşureze înţelege- rea structurii de proprietate şi a exercitării controlului asupra agenţilor economici.
CAPITOLUL IV
Legăturile personale şi financiare şi achiziţii precedente
4.1. În legătură cu părţile implicate în concentrarea economică, precum şi cu fiecare agent economic sau persoană identificată în răspunsurile date la capitolul III, furnizaţi:
4.1.1. o listă a tuturor agenţilor economici activi pe pieţele afectate, în cazul cărora agenţii economici, persoanele sau grupul deţin, individual sau colectiv, 1O % sau mai mult din drepturile de vot, acţiunile sau alte valori mobiliare emise; în fiecare caz, numiţi deţinătorul şi procentajul deţinut;
4.1.2. în cazul fiecărui agent economic: o listă a membrilor consiliilor de administraţie şi a directorilor executivi care sunt, în
*) Alte părţi implicate în operaţiunea de concentrare economică sunt: agenţii economici care achiziţionează controlul în comun, inclusiv cei care au depus oferta pentru o licitaţie publică pentru achiziţionarea unui agent economic, agenţii economici care urmează a fi achiziţionaţi, precum şi agenţii economici care aparţin aceloraşi grupuri din care fac parte agenţii economici achizitori, respectiv achiziţionaţi.
acelaşi timp, membri ai consiliilor de administraţie sau directori la oricare alt agent economic activ pe pieţele afectate; şi (acolo unde este cazul) pentru fiecare agent economic, o listă a mem- brilor consiliilor de administraţie care sunt directori la oricare alt agent economic activ pe pieţele afectate. În fiecare caz, precizaţi denumirea celorlalţi agenţi economici şi poziţia deţinută;
4.1.3. detalii despre achiziţiile de agenţi economici, efectuate de grupurile identificate mai sus în ultimii 3 ani.
CAPITOLUL V
Informaţii despre pieţele relevante afectate de concentrarea economică
5.1. Lista produselor fabricate şi/sau comercializate de agenţii economici implicaţi în operaţiunea de concentrare economică, aşa cum sunt definite aceste produse de înşişi agenţii economici, în scopuri de marketing.
5.2. Definiţi pieţele relevante (a produsului şi geografică), afec- tate de concentrarea economică, explicând care dintre produsele şi/sau serviciile agenţilor economici implicaţi în concentrare sunt incluse, respectiv excluse din aceste pieţe şi de ce.
5.3. Furnizaţi pentru ultimii 3 ani, pentru fiecare grup de pro- duse implicate în operaţiunea de concentrare, respectiv pentru fie- care piaţă relevantă afectată de operaţiunea de concentrare:
5.3.1. mărimea estimată a pieţei relevante (volum şi valoare). Comparaţi mărimea estimată cu cea provenind din alte surse;
5.3.2. suma totală a vânzărilor de produse realizate de agenţii economici implicaţi şi grupurile lor, pe piaţă; estimaţi cota de piaţă deţinută de fiecare;
5.3.3. cota de piaţă estimată a concurenţilor mai importanţi (inclusiv importatorii), prezenţi pe piaţa geografică relevantă afec- tată de concentrare;
5.3.4. comparaţia între preţurile practicate de agenţii economici implicaţi în concentrare şi preţurile practicate de ceilalţi concurenţi importanţi, care activează pe aceeaşi piaţă relevantă;
5.3.5. estimarea impactului operaţiunii de concentrare econo- mică asupra preţului produselor şi/sau al serviciilor de pe piaţa relevantă, la nivelul consumatorilor;
5.3.6. estimarea valorii şi, dacă este posibil, a volumului importurilor (indicând ţările de origine), pentru produsele de pe pieţele relevante afectate de concentrarea economică, cât şi a procentului acestor importuri provenite de la grupurile de care aparţin agenţii economici implicaţi;
5.3.7. estimarea impactului taxelor vamale şi a barierelor de altă natură (netarifare) asupra preţului practicat la produsele de import similare cu cele de pe piaţa afectată de concentrarea eco- nomică.
A N E X Ă
la Formularul de notificare a concentrării economice
I. Condiţii generale pe pieţele afectate
Furnizaţi informaţii despre primii cinci furnizori importanţi (naţionali şi internaţionali) ai părţilor implicate în operaţiunea de concentrare economică şi precizaţi valoarea achiziţiilor părţilor implicate de la fiecare dintre aceşti furnizori, menţionând adresa şi numerele de telefon şi de fax la care pot fi contactaţi.
1. Structura ofertei pe pieţele afectate
Furnizaţi următoarele informaţii:
a) reţelele existente pentru distribuţie pe piaţă şi importanţa lor pentru extinderea vânzărilor; importanţa respectivelor reţele de distribuţie ale terţelor părţi şi ale agenţilor eonomici aparţinând grupului din care fac parte agenţii economici implicaţi în concen- trare;
b) reţeaua existentă de service (întreţinere şi reparaţii) şi importanţa ei pentru extinderea vânzărilor, respectiv importanţa reţelelor conduse de terţe părţi şi de agenţii economici care apar- ţin grupului din care fac parte agenţii economici implicaţi în con- centrarea economică în cauză;
c) o estimare a mărimii capacităţii totale a pieţei româneşti pentru ultimii 3 ani; pentru această perioadă, ce proporţie din această capacitate este deţinută de fiecare parte la concentrarea economică şi care au fost gradele respective de utilizare a capa- cităţii deţinute de fiecare parte.
2. Structura cererii pe pieţele afectate
a) Furnizaţi informaţii despre primii cinci clienţi (naţionali şi internaţionali) ai părţilor implicate şi precizaţi valoarea vânzărilor efectuate de părţi către fiecare dintre aceşti clienţi, menţionând adresa şi numerele de telefon şi de fax la care aceştia pot fi contactaţi.
b) Descrieţi structura cererii pe pieţele afectate de concen- trare. Pentru aceasta luaţi în considerare următoarele elemente:
- evaluarea ritmului de creştere a pieţelor relevante afectate de concentrare;
- importanţa preferinţelor clienţilor pentru anumite mărci de produse consacrate, diferenţele dintre produsele de pe piaţa rele- vantă şi măsura în care există o gamă completă de produse;
- gradul de concentrare sau de dispersie a clienţilor;
- segmentarea clienţilor în diferite grupuri şi descrierea consu- matorului tipic pentru fiecare dintre aceste grupuri;
- importanţa contractelor de distribuţie exclusivă şi a altor tipuri de contracte pe termen lung;
- importanţa administraţiei publice, a altor organisme de stat, a agenţilor economici cu capital de stat sau cu participarea statu- lui asupra dezvoltării cererii;
c) Descrieţi efectul operaţiunii de concentrare economică asu- pra consumatorilor intermediari şi finali şi asupra stimulării progre- sului tehnologic.
3. Intrarea pe piaţă
a) Indicaţi pentru ultimii 5 ani intrările de noi concurenţi sem- nificativi pe piaţa relevantă; furnizaţi informaţii privind noii concurenţi şi evaluaţi cota lor actuală pe piaţă, indicând adresa şi numerele de telefon şi de fax la care pot fi contactaţi.
b) Precizaţi dacă, după părerea părţilor notificatoare, există agenţi economici potenţiali, în situaţia de a intra pe pieţele rele- vante afectate; furnizaţi, în măsura în care este posibil, informaţii despre aceşti concurenţi potenţiali, indicând şi adresa şi numerele de telefon şi de fax la care pot fi contactaţi.
c) Descrieţi detaliat diferiţii factori care influenţează intrarea pe pieţele relevante afectate, pe care are loc concentrarea econo- mică.
Pentru aceasta:
- estimaţi costurile totale ale intrării (cercetare-dezvoltare, rea- lizarea sistemelor de distribuţie, activităţi de promovare, reclamă, asigurarea service-ului etc.), la scara echivalentă unui concurent semnificativ, indicând cota de piaţă a unui astfel de concurent;
- indicaţi dacă intrarea pe piaţă este condiţionată de obţinerea unei autorizaţii de natură administrativă, de respectarea unor eventuale prescripţii cu caracter de norme obligatorii sau de exis- tenţa unor controale legale sau administrative;
- clarificaţi în ce măsură intrarea pe piaţă depinde de accesul la materiile prime;
- precizaţi în ce măsură intrarea pe piaţă este condiţionată de durata contractelor dintre un agent economic care activează pe piaţă şi furnizorii şi/sau clienţii săi;
- descrieţi importanţa licenţelor pentru tehnologie şi/sau know- how sau a licenţelor pentru alte drepturi, pe pieţele afectate de concentrarea economică propusă.
4. Cercetare-dezvoltare
a) Apreciaţi importanţa cercetării şi dezvoltării asupra capaci- tăţii unui agent economic care activează pe piaţa (pieţele) relevantă(e) de a concura pe termen lung.
b) Explicaţi natura activităţilor de cercetare-dezvoltare pe pie- ţele afectate, desfăşurate de agenţii economici implicaţi în con- centrarea economică, luând în considerare următoarele elemente:
- intensitatea activităţii de cercetare-dezvoltare (definită ca raport între cheltuielile cu cercetarea-dezvoltarea şi cifra de afa- ceri) pentru pieţele relevante şi intensitatea activităţii de cercetare- dezvoltare pentru agenţii economici implicaţi; importanţa şi tendinţa cercetării-dezvoltării tehnologice pentru aceste pieţe în ultimii ani şi în viitor (atât în procesele de distribuţie, cât şi în sistemele de distribuţie);
- inovaţiile majore făcute pe pieţele pe care are loc concen- trarea economică propusă şi agenţii economici cărora acestea le sunt atribuite;
- ciclul înnoirilor şi situaţia în care se află, în raport cu acest ciclu, agenţii economici implicaţi în concentrarea economică pro- pusă;
- importanţa pentru părţi a licenţelor pentru tehnologie, know- how şi pentru alte drepturi pe pieţele implicate în concentrarea economică propusă.
5. Acorduri de cooperare
a) Precizaţi în ce măsură există acorduri de cooperare pe ori- zontală şi/sau pe verticală pe pieţele afectate de operaţiunea de concentrare economică.
b) Furnizaţi informaţii despre acordurile de cooperare cele mai importante în care sunt angajaţi agenţii economici implicaţi în ope-
raţiunea de concentrare economică pe pieţele afectate, cum ar fi acordurile de cercetare-dezvoltare, de licenţe, de producţie în comun, de specializare, de distribuţie, de livrare pe termen lung şi acordurile pentru schimburile de informaţii.
6. Asociaţii profesionale şi patronale
a) Precizaţi asociaţiile profesionale şi/sau patronale în care părţile la concentrarea economică sunt membre.
b) Indicaţi cele mai importante asociaţii profesionale şi/sau patronale la care sunt membri clienţii şi furnizorii părţilor la con- centrarea economică.
Furnizaţi numele, adresa, numerele de telefon şi de fax pentru asociaţiile profesionale şi patronale de mai sus.
II. Integrarea verticală
Descrieţi modul în care agenţii economici, inclusiv grupurile din care aceştia fac parte, implicaţi în operaţiunea de concentrare economică, produc şi îşi vând produsele şi/sau serviciile, de exemplu dacă sunt numai producători, dacă sunt numai distribui- tori, atât înainte de operaţiunea de concentrare economică pro- pusă, cât şi după înfăptuirea acesteia. Precizaţi natura şi gradul de integrare verticală a fiecărui agent economic implicat, înainte de concentrarea economică şi gradul de integrare pe verticală a noii entităţi economice rezultate prin înfăptuirea operaţiunii de con- centrare economică propuse.
III. Restricţionări auxiliare
Dacă părţile la concentrarea economică şi/sau alte părţi, inclu- siv vânzătorul şi acţionarii (asociaţii) minoritari, sunt supuse la restricţionări auxiliare, respectiv direct legate şi necesare pentru implementarea concentrării economice:
a) identificaţi fiecare restricţionare auxiliară prevăzută în acor- durile prezentate împreună cu notificarea;
b) explicaţi de ce aceste restricţionări sunt direct legate şi necesare pentru implementarea concentrării economice.
IV. Contextul internaţional
Descrieţi eventualele aspecte internaţionale ale concentrării economice propuse, precizând poziţia părţilor implicate în concen- trarea economică propusă, pe pieţele internaţionale respective.
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari