REGULAMENT din 28 ianuarie 2006 privind poşta de scrisori (Anexa 1)*)
EMITENT
  • ACT INTERNAŢIONAL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 489 bis din 6 iunie 2006



    ------- Notă *) Aprobat de Ordinul nr. 220 din 16 mai 2006, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 489 din 6 iunie 2006.

    ANEXA Nr. 1

    Uniunea Poștală Universală

    image

    Regulamentul poștei de scrisori Protocol final

    Berna 2005

    Notă privind imprimarea Regulamentului poștei de scrisori și a Protocolului său final

    image

    REGULAMENTUL POȘTEI DE SCRISORI

    image

    RL 126

    RL 127

    RL 128

    RL 129

    RL 130

    RL 131

    Ambalaje speciale

    Trimiteri în plic cu fereastră Trimiteri normalizate

    Condiţii de acceptare şi marcare a trimiterilor conţinând materii biologice perisabile (inclusiv eşantioane de diagnostic)

    Condiţii de acceptare şi marcare a trimiterilor conţinând materii infecţioase Condiţii de acceptare şi marcare a trimiterilor conţinând materii radioactive

    Capitolul 5

    Servicii suplimentare

    RL 132

    RL 133

    RL 134

    RL 135

    RL 136

    RL 137

    RL 138

    RL 139

    RL 140

    RL 141

    RL 142

    RL 143

    Trimiteri recomandate Trimiteri cu predare atestată Trimiteri cu valoare declarată Trimiteri contra ramburs Trimiteri expres

    Confirmarea de primire Predarea în mână proprie

    Trimiteri scutite de taxe şi drepturi

    Serviciul de corespondenţă comercială-răspuns internaţională (CCRI) Serviciul de corespondenţă comercială-răspuns internaţională la nivel local Cupoane-răspuns internaţionale (CRI)

    Serviciul de grupaj "Consignment"

    Capitolul 6

    Materiale periculoase interzis a se introduce în trimiterile poştei de scrisori. Prelucrarea trimiterilor admise din greşeală.

    Reexpediere. Înapoierea la origine. Retragerea. Reclamaţii.

    RL 144

    RL 145

    RL 146

    RL 147

    RL 148

    RL 149

    RL 150

    RL 151

    Materii periculoase interzise în trimiterile poştei de scrisori Prelucrarea trimiterilor admise din greşeală

    Reexpedierea

    Trimiteri nedistribuibile. Returarea în ţara de origine sau la expeditor şi termenul de păstrare

    Retragere. Modificarea sau corectarea adresei la cererea expeditorului

    Retragere. Modificarea sau corectarea adresei. Trimiteri prezentate într-o alta ţară decât cea care primeşte cererea

    Reclamaţii.

    Reclamaţii privind trimiterile prezentate într-o alta ţară

    Capitolul 7 Probleme vamale

    RL 152

    RL 153

    Trimiteri supuse controlului vamal Taxa de prezentare la vamă

    RL 154

    Capitolul 8

    Anularea drepturilor vamale şi altor drepturi

    Responsabilitatea administraţiilor poştale

    RL 155

    RL 156

    RL 157

    RL 158

    RL 159

    RL 160

    RL 161

    RL 162

    RL 163

    RL 164

    RL 165

    RL 166

    Capitolul 9

    Aplicarea responsabilităţii administraţiilor poştale

    Predarea unei trimiteri cu valoare declarată spoliată sau avariată Constatarea responsabilităţii expeditorului

    Plata despăgubirii

    Termenul de plata a despăgubirii Plata din oficiu a despăgubirii

    Determinarea responsabilităţii între administraţiile poştale

    Modalităţi pentru determinarea responsabilităţii administraţiilor poştale Recuperarea de la transportatorii aerieni a despăgubirilor plătite Rambursarea despăgubirii către administraţia plătitoare

    Lichidarea despăgubirilor între administraţiile poştale

    Decontarea sumelor datorate cu titlu de despăgubire pentru trimiterile poştei de scnson

    Modalităţi referitoare la transmiterea, îndrumarea şi primirea depeşelor/trimiterilor

    RL 167

    RL 168

    Schimbul de trimiteri

    Prioritatea de prelucrare a trimiterilor prioritare şi a trimiterilor-avion

    RL 169

    Depeşe

    RL 170

    Schimbul depeşelor închise

    RL 171

    RL 172

    Tranzit deschis

    Căi şi modalităţi de transmitere a trimiterilor cu valoare declarată

    RL 173

    Confecţionarea depeşelor

    RL 174

    Foaia de aviz

    RL 175

    Transmiterea trimiterilor recomandate

    RL 176

    RL 177

    RL 178

    Transmiterea trimiterilor cu predare atestată Transmiterea trimiterilor cu valoare declarată

    Transmiterea mandatelor poştale şi trimiterilor contra ramburs nerecomandate

    RL 179

    Transmiterea trimiterilor expres

    RL 180

    Transmiterea trimiterilor CCRI

    RL 181

    Transmiterea sacilor M

    RL 182

    Transmiterea trimiterilor în număr

    RL 183

    Transmiterea trimiterilor destinate accesului direct în regimul intern

    RL 184

    Etichetarea depeşelor

    RL 185

    Utilizarea de coduri cu bare

    RL 186

    RL 187

    Îndrumarea depeşelor

    Transbordarea depeşelor-avion şi a depeşelor de suprafaţă transportate pe

    cale

    RL 188

    aeriană (S.A.L.)

    Măsuri de luat când transbordarea directă a depeşelor-avion nu se poate efectua

    aşa

    cum s-a prevăzut.

    RL 189

    Întocmirea buletinelor de încercare

    RL 190

    Predarea depeşelor

    RL 191

    Întocmirea şi verificarea borderourilor de predare CN 37, CN 38 sau CN 41

    RL 192

    Absenţa borderoului de predare CN 37, CN 38 sau CN 41

    RL 193

    RL 194

    RL 195

    RL 196

    RL 197

    RL 198

    RL 199 RL200 RL201

    Verificarea depeşelor Buletine de verificare Trimiteri greşit îndrumate

    Măsuri de luat în caz de accident

    Măsuri de luat în caz de întrerupere a zborului, deviere sau îndrumare greşită a curierului-avion

    Măsuri de luat în caz de întrerupere a zborului, deviere sau îndrumare greşită a curierului de suprafaţă transportat pe cale aeriană (SAL)

    Măsuri de luat în caz de suspendare temporară şi de reluare a serviciului Returarea sacilor goi

    Depeşe schimbate cu unităţi militare

    Capitolul IO

    Calitatea serviciului

    RL202 Obiective în materie de calitate a serviciului Capitolul 11

    Cheltuieli de tranzit şi cheltuieli terminale

    RL203

    A.

    RL204 RL205 RL206 RL207 RL208

    RL209 RL210 RL211

    B.

    RL212 RL213 RL214

    RL215

    RL216

    RL217 RL218 RL219 RL220

    Cheltuieli de tranzit şi cheltuieli terminale. Dispoziţii generale.

    Cheltuieli de tranzit

    Aplicarea cheltuielilor de tranzit Cheltuieli de tranzit

    Distanţe kilometrice

    Servicii extraordinare. Transport multimodal

    Calculul şi decontarea cheltuielilor de tranzit a trimiterilor neprioritare şi trimiterilor de suprafaţă în tranzit deschis

    Cheltuielile de tranzit ale depeşelor deviate sau greşit îndrumate Depeşe-avion şi SAL în tranzit pe cale de suprafaţă

    Plata cheltuielilor de tranzit a sacilor goi

    Cheltuieli terminale. Dispoziţii generale

    Adeziunea voluntară a ţărilor din sistemul tranzitoriu la sistemul ţintă. Accesul direct la sistemul intern

    Calculul taxelor cheltuielilor terminale aplicabile schimburilor între ţările din

    sistemul ţintă

    Remunerarea cheltuielilor terminale în funcţie de calitatea serviciului între ţările din

    sistemul ţintă!

    Cheltuieli terminale legate de calitatea serviciului. Dispoziţii aplicabile fluxului de curier către, de la şi între ţările din sistemul tranzitoriu

    Mecanismul de revizuire a taxelor cheltuielilor terminale Mecanismul de armonizare a sistemelor

    Cerere de remunerare specifică curierului în număr Depeşe închise schimbate cu unităţi militare

    C.

    RL221

    RL222 RL223 RL224

    D.

    RL225 RL226 RL227

    RL228 RL229 RL230 RL231 RL232

    RL233

    RL234 RL235 RL236

    Operaţii de eşantionare

    Principii generale privind eşantionarea statistică şi estimarea numărului mediu de trimiteri pe kilogram

    Eşantionarea statistică pentru schimburile de curier între ţările din sistemul ţintă Alte metode statistice pentru schimburile de curier între ţările din sistemul ţintă Statistică specială pentru aplicarea mecanismului de revizuire sau a mecanismului de armonizare a sistemelor

    Întocmirea, transmiterea şi acceptarea releveelor şi conturilor privind cheltuielile de tranzit şi cheltuielile terminale

    Întocmirea, transmiterea şi acceptarea releveelor CN 53 şi CN 54 pentru schimburile de curier între ţările din sistemul ţintă

    Întocmirea, transmiterea şi acceptarea releveelor CN 53 şi CN 54 pentru mecanismul de revizuire şi mecanismul de armonizare a sistemelor

    Regularizarea diferenţelor decurgând din aplicarea mecanismului de armonizare a sistemelor.

    Întocmirea releveelor de depeşe CN 55 şi CN 56

    Transmiterea şi acceptarea releveelor de depeşe CN 55 şi CN 56 Contabilitatea privind curierul în număr

    Contabilitatea privind curierul destinat accesului direct în regimul intern Întocmirea, transmiterea şi acceptarea conturilor de cheltuieli de tranzit şi de cheltuieli terminale

    Adresă specială pentru transmiterea formularelor privind cheltuielile de tranzit şi cheltuielile terminale

    Acceptarea conturilor de cheltuieli de tranzit şi cheltuieli terminale Plăţi provizorii a cheltuielilor de tranzit şi a cheltuielilor terminale

    Plata sumelor datorate Fondului pentru ameliorarea calităţii serviciului în ţările în dezvoltare

    Capitolul 12

    Cheltuieli de transport aerian

    RL237 RL238

    RL239 RL240 RL241 RL242

    RL243 RL244 RL245 RL246 RL247

    Formula de stabilire a taxei de bază şi calculul cheltuielilor de transport aerian al depeşelor închise

    Calculul şi decontarea cheltuielilor de transport aerian al trimiterilor prioritare, al trimiterilor-avion şi al trimiterilor S.A.L. în caz de reîndrumare pe cale aeriană în tranzit deschis.

    Modalităţi de decontare a cheltuielilor de transport aerian Întocmirea releveelor de greutate CN 66 şi CN 67

    Întocmirea conturilor particulare CN 51 şi conturilor generale CN 52

    Transmiterea şi acceptarea releveelor CN 55, CN 66 şi CN 67, a conturilor particulare CN 51 şi a conturilor generale CN 52

    Modificările taxelor cheltuielilor de transport aerian Plata cheltuielilor de transport aerian

    Plata de cheltuielilor de transport aerian a sacilor goi

    Cheltuielile de transport aerian al depeşelor sau sacilor deviaţi sau greşit îndrumaţi Cheltuielile de transport aerian al curierului pierdut sau distrus

    Capitolul 13

    Reglarea conturilor. Plata

    RL248 RL249 RL250 RL251 RL252

    Transferul electronic al releveelor şi conturilor Întocmirea şi reglementarea conturilor

    Lichidarea conturilor prin intermediul Biroului Internaţional Plata creanţelor exprimate în OST. Dispoziţii generale

    Reguli de plată a conturilor a căror reglare nu se efectuează prin intermediul Biroului Internaţional

    Capitolul 14 Serviciul EMS

    RL253 RL254

    Serviciul EMS

    Exploatarea serviciului EMS

    Capitolul 15

    Curier electronic. Legături telematice.

    RL255 RL256 RL257 RL258 RL259 RL260 RL261

    Curier electronic Serviciul de telecopiere

    Serviciul de teleimprimare

    Dispoziţii generale privind legăturile telematice Dispoziţii particulare privind legăturile telematice Reguli de plată a legăturilor telematice

    Serviciul de logistică integrată

    Capitolul 16 Dispoziţii diverse

    RL262 RL263 RL264 RL265 RL266 RL267 RL268 RL269

    Capitolul 17

    Informat,ii de fumizat de către administrat,ii Publicat,iile Biroului Internat,ional

    Adrese telegrafice

    Termen de păstrare a documentelor Formulare

    Formulare pentru uzul publicului Aplicarea normelor

    Aspecte privind mediul înconjurător

    Dispoziţii tranzitorii şi finale

    RL270 Punerea în aplicare şi durata Regulamentului poştei de scrisori

    Protocolul final al Regulamentului poştei de scrisori

    Art.

    RLI RL II RL III RLIV RLV RLVI RLVII

    RL VIII RLIX RLX RLXI RLXII RL XIII RLXIV RLXV RLXVI RLXVII RL XVIII

    RLXIX

    RLXX RLXXI

    RLXXII

    RLXXIII

    Imprimate. Greutate maximă

    Dispoziţii speciale aplicabile fiecărei categorii de trimiteri Trimiteri normalizate

    Condiţii de aplicare a taxelor de francare Sacii M recomandaţi

    Limite maxime pentru trimiterile cu valoare declarată Trimiterile cu valoare declarată

    Facturarea serviciului CCRI

    Prelucrarea trimiterilor admise din greşeală

    Tratarea reclamaţiilor

    Trimiteri supuse controlului vamal Plata despăgubirilor

    Saci

    Îndrumarea depeşelor Cheltuieli de tranzit speciale

    Statistică pentru schimburile de curier între ţările din sistemul ţintă

    Contabilitatea referitoare la curierul în număr

    Formula de stabilire a taxei de bază şi calcul a cheltuielilor de transport aerian al depeşelor închise

    Transmiterea şi acceptarea releveelor CN 55, CN 66 şi CN 67, a conturilor particulare CN 51 şi a conturilor generale CN 52

    Cupoane-răspuns internaţionale emise înainte de 01 ianuarie 2001

    Plata datoriilor care rezultă din reglarea conturilor efectuată prin intermediul decontului final privind cupoanele-răspuns internaţionale distribuite înainte de O1 ianuarie 2002

    Plata datoriilor care rezultă din reglarea conturilor efectuată prin intermediul sistemului de compensare a Biroului Internaţional în vigoare înainte de O1 ianuarie 2001

    Formulare

    Lista formularelor

    Numărul

    Denumirea sau natura formularului

    Referinţa

    CNOI

    Cupon-răspuns internaţional

    RL 142.5

    CN02bis

    Releveu particular. Cupoane-răspuns

    RLXX.4

    CN03

    Releveu particular. Cupoane-răspuns schimbate

    RL 142.9

    CN03bis

    Enunţ recapitulativ. Cupoane-răspuns

    RLXX.6

    CN04

    Eticheta "R" pentru trimiterile recomandate

    RL 132.5.2

    CN05

    Eticheta pentru trimiterile cu predare atestată

    RL 133.4.1

    CN06

    Eticheta "V" pentru trimiterile cu valoare declarată

    RL 134.6.1

    CN07

    Confirmare de primire/de livrare/de plată/de înscriere

    RL 137.2.2

    CN08

    Reclamaţie

    RL 150.2.1

    CN08

    Recipisă

    RL 150.2.8

    CN09

    Releveu de trimiteri CCRI expediate

    RL 140.5.1

    CNlO

    Releveu recapitulativ de trimiteri CCRI

    RL 140.5.1

    CNll

    Buletin de francare

    RL 139.4.2

    CN12

    Cont particular lunar. Cheltuieli vamale,etc.

    RL 139.6.1

    CN13

    Proces-verbal. Informaţie privind reţinerea unei trimiteri

    RL 145.5

    poştale

    CN14

    Plic colector. Reexpedierea trimiterilor poştei de scrisori

    RL 146.8.1

    CN15

    Eticheta "Retur"

    RL 147.8.2

    CN16

    Foaie de trimitere. Trimiteri cu valoare declarată

    RL 177.1

    CN17

    Cerere:

    RL 148.3.1

    - de retragere

    de modificare sau de corectare a adresei

    de anulare sau de modificare a sumei rambursului

    CN18

    Declaraţie privind neprimirea (sau primirea) unei trimiteri

    RL 150.2.6

    poştale

    CN19

    Cont particular. Cheltuieli privind serviciul CCRI

    RL 140.5.3.2

    CN20

    Releveu. Cheltuieli privind serviciul CCRI

    RL 140.5.4.1

    CN21

    Aviz. Reexpedierea unui formular CN 08

    RL 150.4.6

    CN22

    Eticheta "Declaraţie vamală"

    RL 152.1

    CN23

    Declaraţia vamală

    RL 152.3

    CN24

    Proces-verbal (nereguli constatate la trimiterile poştei de

    RL 156.1

    scrisori cu valoare declarată sau la coletele poştale)

    CN25

    Etichete pentru legături

    RL 171.6.1

    CN26

    Etichete pentru legături

    RL 171.6.2

    CN27

    Tabel. Căi şi moduri de transmitere a trimiterilor cu valoare

    RL 172.1

    declarată

    CN28

    Plic pentru confecţionarea depeşelor-avion

    RL 173.3.4

    CN29

    Eticheta "Ramburs"

    RL 135.4.2

    CN29bis

    Eticheta pentru trimiterile contra ramburs

    RL 135.4.1

    CN30

    Eticheta "R" combinată cu numele biroului de ongme,

    RL 135.4.2

    numărul trimiterii ş1 triunghiul purtând menţiunea

    "Ramburs"

    CN31

    Foaia de aviz. Schimb de depeşe

    RL 174.1

    CN32

    Foaia de aviz. Depeşe curier în număr

    RL 182

    CN33

    Lista specială. Trimiteri recomandate

    RL 175.1

    CN34

    Eticheta sacilor de suprafaţă

    RL 184.1.1

    CN35

    Eticheta sacilor-avion

    RL 184.1.2

    CN36

    Eticheta sacilor SAL

    RL 184.1.3

    CN37

    Borderou de predare. Depeşe pe cale de suprafaţă

    RL 190.1.1

    CN38

    Borderou de predare. Depeşe-avion

    RL 190.2.1

    CN41

    Borderou de predare. Depeşe-suprafaţă transportate pe cale

    RL 190.2.1

    aeriană (SAL)

    CN42

    Eticheta "Transbordare directă"

    RL 187.3

    CN43

    Buletin de verificare. Schimb de depeşe

    RL 194.1

    CN44

    Buletin de încercare

    RL 189.1

    CN45

    Plic de transmitere a borderourilor CN 38, CN 41 şi CN 47

    RL 190.2.4

    CN46

    Borderou de predare de substituire

    RL 192.3

    CN47

    Borderou de predare. Depeşe de saci goi

    RL 200.3

    CN48

    Cont. Sume datorate cu titlu de despăgubire

    RL 166.1

    CN51

    Cont particular. Curier-avion

    RL241

    CN52

    Cont general

    RL241

    CN53

    Releveu pe depeşă. Număr de trimiteri ş1 greutatea

    RL 225.1.1

    CN54

    CN54bis

    recipienţilor

    Releveu recapitulativ de trimiteri Releveu recapitulativ anual

    RL 225.1.2

    RL 225.2.1

    CN55

    Releveu depeşe

    RL 228.1

    CN56

    Releveu recapitulativ depeşe

    RL 228.2

    CN57

    Cont. Curier în număr primit

    RL 230.2.1

    CN58

    Releveu recapitulativ. Conturi de cheltuieli terminale privind curierul în număr

    RL 230.2.3

    CN61

    Cont particular. Cheltuieli terminale

    RL 232.2.2

    CN61bis

    Cont particular - Regularizare. Cheltuieli terminale

    RL 227.1.1

    CN62

    Cont particular. Cheltuieli de tranzit

    RL 232.2.1

    CN63

    Releveu. Cheltuieli de tranzit

    RL 234.2

    CN64

    Releveu. Cheltuieli terminale

    RL 234.2

    CN64bis

    Releveu particular. Fondul "Calitatea serviciului"

    RL 236.1

    CN65

    Borderou. Greutatea trimiterilor prioritare/avion în tranzit

    deschis

    RL 238.2.2

    CN66

    Releveu de greutate. Depeşe-avion şi SAL

    RL 240.1

    CN67

    Releveu de greutate. Trimiteri prioritare/avion în tranzit

    RL 240.2

    deschis

    CN68

    Lista generală a serviciilor aeropoştale

    RL 263.2.11

    Regulamentul poştei de scrisori

    Având în vedere articolul 22, paragraful 5, al Constituţiei Uniunii Poştale Universale adoptată la Viena la 1O iulie 1964, Consiliul de Exploatare Poştală a trasat următoarele măsuri cu scopul de a asigura implementarea regulilor aplicabile în comun serviciului poştal internaţional şi poştei de scnson.

    Capitolul 1 Dispoziţii generale

    Articolul RL 10 I

    Aplicarea libertăţii de tranzit

    1. Statele-membre care nu asigură serviciul de trimiteri cu valoare declarată sau care nu îşi asumă responsabilitatea pentru trimiterile cu valoare declarată transportate de către serviciile lor maritime sau aeriene sunt totuşi obligate să îndrume pe căile lor cele mai rapide şi prin mijloacele lor cele mai sigure depeşele închise care le sunt predate de către celelalte administraţii.

    Articolul RL 102

    Nerespectarea libertăţii de tranzit

    1. 1. Suprimarea serviciului poştal cu o ţară care nu respectă libertatea de tranzit trebuie să fie semnalată în prealabil administraţiilor interesate prin curier electronic sau orice alt mijloc de telecomunicaţie. Faptul este comunicat Biroului Internaţional.

    Articolul RL 103 Unitate monetară

    1. 1. Unitatea monetară prevăzută la articolul 7 al Constituţiei şi utilizată în Convenţie şi în celelalte Acte ale Uniunii este Dreptul Special de Tragere (DST).

    2. 2. Ţările membre ale Uniunii pot să aleagă, de comun acord, o altă unitate monetară decât DST sau una dintre monedele lor naţionale pentru întocmirea şi reglarea conturilor.

    Articolul RL 104 Securitatea poştală

    1. 1. Strategia pusă în practică de către administraţiile poştale în materie de securitate poştală vizează:

      1. 1.1 ameliorarea calităţii serviciului de exploatare în ansamblul său;

      2. 1.2 o mai mare conştientizare a angajaţilor asupra importanţei securităţii;

      3. 1.3 crearea sau întărirea serviciilor de securitate

      4. 1.4 asigurarea, în timp oportun, a difuzării informaţiilor referitoare sau privind exploatarea, securitatea şi anchetele conduse în materie; şi

      5. 1.5 încurajarea propunerii organelor legislative, de câte ori este necesar, de reglementări, legi specifice şi măsuri destinate ameliorării calităţii şi securităţii serviciilor poştale în lume.

    Capitolul 2

    Taxe, suprataxe aeriene şi scutiri de la plata francării poştale

    Articolul RL 105 Taxe de francare

    1. 1. Taxele de francare indicative sunt menţionate în tabloul de mai jos:

      Categorie

      Trepte de greutate

      Taxe indicative

      Taxe indicative

      ale trimiterilor

      ale trimiterilor

      pentru zona

      pentru zona

      geografică cea

      geografică cea mai

      mai ieftină

      scumpă

      1

      2

      3

      4

      DST

      DST

      1.1 Taxe în sistemul fondat pe rapiditatea transmiterii curierului:

      Trimiteri

      Până la 20 g

      0,43

      0,62

      prioritare

      Peste 20 g până la 100 g

      0,96

      1,53

      Peste 100 g până la 250 g

      1,80

      3,14

      Peste 250 g până la 500 g

      3,54

      6,22

      Peste 500 g până la 1000 g

      5,99

      10,83

      Peste 1OOO g până la 2000 g

      9,55

      19,33

      Pe treapta suplimentară de

      5,66(facultativ)

      8,67(facultativ)

      1000 g

      Trimiteri

      Până la 20 g

      0,37

      0,43

      neprioritare

      Peste 20 g până la 100 g

      0,67

      0,99

      Peste 100 g până la 250 g

      1,33

      1,71

      Peste 250 g până la 500 g

      2,60

      3,43

      Peste 500 g până la 1OOO g

      4,33

      5,68

      Peste 1OOO g până la 2000 g

      6,99

      10,43

      Pe treapta suplimentară de

      3,86 (facultativ)

      5,42 (facultativ)

      1000 g

      1.2 Taxe în sistemul fondat pe conţinut:

      Scrisori

      Până la 20 g

      0,34

      0,51

      Peste 20 g până la 100 g

      0,83

      1,42

      Peste 100 g până la 250 g

      1,97

      3,26

      Peste 250 g până la 500 g

      3,71

      5,97

      Peste 500 g până la 1OOO g

      6,62

      11,31

      Peste 1OOO g până la 2000 g Pe treapta suplimentară de 1000 g

      11,53

      6,02 (facultativ)

      20,15

      7,75 (facultativ)

      Cărţi poştale

      0,27

      0,38

      Imprimate

      Până la 20 g

      0,23

      0,36

      Peste 20 g până la 100 g

      0,60

      1,05

      Peste 100 g până la 250 g

      1,29

      2,52

      Peste 250 g până la 500 g

      2,33

      4,82

      Peste 500 g până la 1OOO g

      4,44

      9,05

      Peste 1OOO g până la 2000 g

      7,52

      14,58

      Pe treapta suplimentară de

      3,44

      5,10

      1000 g

      Pachete mici

      până la 100 g

      0,70

      1,16

      Peste 100 g până la 250 g

      1,40

      2,52

      Peste 250 g până la 500 g

      2,52

      4,73

      Peste 500 g până la 1OOO g

      4,29

      7,85

      Peste 1OOO g până la 2000 g

      6,36

      13,16

      Pe treapta suplimentară de

      4,80 (facultativ)

      10,40 (facultativ)

                                                               1000  g                                                  

    2. 2. Consiliul de exploatare poştală este autorizat să revizuiască şi să modifice taxele indicative menţionate la punctul 1 în intervalul dintre două Congrese. Taxele revizuite vor avea ca bază media taxelor fixate de către membrii Uniunii pentru trimiterile internaţionale prezentate în ţara lor.

    3. 3. Taxa aplicabilă sacilor M este calculată pe treaptă de 1 kilogram până la concurenţa greutăţii totale a fiecărui sac. Administraţia de origine are posibilitatea să acorde pentru astfel de saci o reducere de taxă care poate ajunge la 20% din taxa aplicabilă pentru categoria de trimiteri utilizată. Această reducere poate fi independentă de reducerile vizate în articolul 107.7.

    4. 4. În sistemul fondat pe conţinut, reunirea într-o singură trimitere de obiecte pasibile de taxe diferite este autorizată, cu condiţia ca greutatea totală să nu fie superioară greutăţii maxime a categoriei a cărei limită de greutate este cea mai ridicată. Taxa aplicabilă unei astfel de trimiteri este, după dorinţa administraţiei de origine, aceea a categoriei al cărei tarif este cel mai ridicat sau suma diferitelor taxe aplicabile fiecărui element al trimiterii. Aceste trimiteri poartă menţiunea "Trimiteri mixte".

    Articolul RL 106 Taxe speciale

    1. 1 Nici o taxă de predare nu poate fi percepută de la destinatar pentru pachetele mici cu o greutate mai mică de 500 g. Atunci când pachetele mici de peste 500 g sunt grevate de o taxă de predare în regimul intern, aceeaşi taxă poate fi percepută pentru pachetele mici provenind din străinătate.

    2. 2 Administraţiile poştale sunt autorizate să perceapă, în cazurile menţionate mai jos, aceleaşi taxe ca în regimul intern.

      1. 2.1 Taxa de prezentare după ora limită a unei trimiteri a poştei de scrisori, percepută de la expeditor.

      2. 2.2 Taxa de prezentare în afara programului normal de lucru al ghişeelor, percepută de la expeditor.

      3. 2.3 Taxa de ridicare de la domiciliul expeditorului, percepută de la acesta din urmă.

      4. 2.4 Taxa de predare a unei trimiteri a poştei de scrisori în afara programului normal de lucru al ghişeelor, percepută de la destinatar.

      5. 2.5 Taxa de post restant, percepută de la destinatar; în caz de returare a unui colet la expeditor sau de reexpediere, suma preluării nu poate depăşi suma fixată prin Regulamentul privind coletele poştale.

      6. 2.6 Taxa de magazinaj pentru orice trimitere a poştei de scrisori care depăşeşte 500 g, al cărei destinatar nu a ridicat trimiterea în termenele prescrise. Această taxă nu se aplică cecogramelor.

    3. 3 Administraţiile poştale dispuse să se însărcineze cu riscuri putând rezulta din cazul de forţă majoră, sunt autorizate să perceapă o taxă pentru riscul de forţă majoră a cărei valoare indicativă este fixată la O,13 DST pe trimitere recomandată.

    Articolul RL 107

    Condiţii de aplicare a taxelor de francare

    1. 1 Ţările membre care, din cauza regimului lor intern, nu pot adopta tipul de greutate metric­ zecimal, au posibilitatea să aplice echivalenţi corespunzători sistemului lor naţional.

    2. 2 Ţările membre pot modifica structura treptelor de greutate indicate la a1iicolul RL 105.

      1. 2.1 Pentru fiecare categorie, ultima treaptă de greutate nu trebuie să depăşească greutatea maximă indicată la articolul RL 121.

    3. 3 Ţările membre care au suprimat cărţile poştale, imprimatele sau pachetele mici ca şi categorii distincte de trimiteri în serviciul lor interior pot să procedeze la fel în ceea ce priveşte curierul cu destinaţie externă.

    4. 4 Taxele aplicabile trimiterilor prioritare ale poştei de scrisori vor include şi eventualele costuri suplimentare ale transmiterii rapide.

    5. 5 Administraţiile care aplică sistemul fondat pe conţinutul trimiterilor poştei de scrisori sunt autorizate să:

      1. 5.1 perceapă suprataxe pentru trimiterile avion ale poştei de scrisori;

      2. 5.2 perceapă pentru trimiterile de suprafaţă transportate pe cale aeriană cu prioritate redusă "S.A.L." suprataxe inferioare celor pe care ele le percep pentru trimiterile-avion;

      3. 5.3 fixeze taxe combinate pentru francarea trimiterilor-avion şi a trimiterilor S.A.L. ţinând cont de costul prestaţiilor lor poştale şi de taxele de plătit pentru transportul aerian.

    6. 6 Suprataxele trebuie să fie în relaţie cu cheltuielile de transport aerian şi să fie uniforme cel puţin pentru întregul teritoriu al fiecărei ţări de destinaţie, oricare ar fi îndrumarea utilizată; pentru calculul suprataxei aplicabile unei trimiteri avion a poştei de scrisori, administraţiile sunt autorizate să ţină cont de greutatea formularelor pentru uzul publicului eventual anexate.

    7. 7 Administraţia de origine are posibilitatea de a acorda, pentru trimiterile poştei de scrisori conţinând:

      1. 7.1 ziare şi scrieri periodice publicate în ţara sa, o reducere care în principiu nu poate să depăşească 50% din tariful aplicabil categoriei de trimiteri utilizată;

      2. 7.2 cărţi şi broşuri, partituri muzicale şi hărţi geografice care nu conţin nici o publicitate sau reclamă, alta decât cea care figurează pe copertă sau paginile de gardă ale acestor obiecte, aceeaşi reducere ca cea de la 7.1.

    8. 8 Administraţiile poştale au dreptul să limiteze reducerea prevăzută la 7 pentru ziare şi scrieri periodice care îndeplinesc condiţiile cerute de reglementarea internă pentru transmiterea lor la tarif de ziare. Sunt excluse de la reducere, oricare ar fi periodicitatea de publicare a lor, imprimatele comerciale cum ar fi cataloage, prospecte, preţuri curente, etc. Aceeaşi prevedere se va aplica şi pentru reclamele imprimate pe foi anexate la ziare şi scrieri periodice. Reducerea este totuşi posibilă dacă este vorba de elemente publicitare detaşate putând fi considerate ca părţi integrante ale ziarului sau scrierii periodice.

    9. 9 Administraţia de origine are posibilitatea să aplice trimiterilor nenormalizate taxe diferite de cele aplicabile trimiterilor normalizate definite la articolul RL 128.

    1O Reducerea taxelor conform 7 se aplică de asemenea trimiterilor transportate par avion, dar nici o reducere nu este acordată pentru partea de taxă destinată să acopere cheltuielile acestui transport.

    A11icolul RL 108

    Calculul suprataxelor pentru trimiterile avion

    1. 1. Administraţiile sunt autorizate să aplice, pentru calculul suprataxelor pentru trimiterile avion, trepte de greutate inferioare celor indicate la articolul RL 105.1.

      Articolul RL 109 Echivalenţi

      1. 1. Administraţiile poştale fixează echivalenţii taxelor poştale prevăzute de către Convenţie şi celelalte Acte ale Uniunii precum şi preţul de vânzare al cupoanelor-răspuns internaţionale. Ele îi comunică Biroului Internaţional în vederea notificării acestora administraţiilor poştale. În acest scop, fiecare administraţie poştală trebuie să facă cunoscut Biroului Internaţional valoarea medie a DST în moneda ţării sale.

      2. 2. Valoarea medie a DST care va intra în vigoare la l ianuarie a fiecărui an, doar în scopul fixării taxelor, va fi determinată cu patru zecimale, pe baza datelor publicate de FMI în cursul perioadei de douăsprezece luni care a luat sfârşit la 30 septembrie precedent.

      3. 3. Pentru o moneda al cărei curs de schimb zilnic în raport cu DST nu este publicat de către FMI, calculul este efectuat prin intermediul unei monede cotate.

      4. 4. Statele-membre ale Uniunii al căror curs al monedei în raport cu DST nu este calculat de către FMI sau care nu fac parte din această instituţie specializată sunt invitate să declare unilateral un echivalent între moneda lor şi DST.

      5. 5. Administraţiile poştale trebuie să comunice cât mai curând posibil Biroului internaţional echivalenţii sau schimbările echivalenţilor taxelor poştale, indicând data intrării lor în vigoare.

      6. 6. Biroul Internaţional publică o culegere care indică, pentru fiecare ţară, echivalenţii taxelor, valoarea medie a DST şi preţul de vânzare a cupoanelor-răspuns internaţionale menţionate la punctul 1.

      7. 7. Fiecare administraţie notifică direct Biroului Internaţional echivalentul fixat de către ea pentru despăgubirile prevăzute în caz de pierdere a unei trimiteri recomandate sau a unui sac M recomandat.

      Articolul RL 11O

      Scutirea de la plata taxelor poştale aplicabilă trimiterilor privind serviciul poştal

      1. 1 Sunt scutite de toate taxele poştale, trimiterile poştei de scrisori privind serviciul poştal expediate de către administraţiile poştale sau birourile lor, fie par avion, fie pe cale de suprafaţă sau pe cale de suprafaţă şi transportate par avion (S.A.L.).

      2. 2 Sunt scutite de toate taxele poştale, cu excepţia suprataxelor aeriene, trimiterile poştei de scrisori privind serviciul poştal:

        1. 2.1 schimbate între organele Uniunii Poştale Universale şi organele Uniunilor restrânse;

        2. 2.2 schimbate între organele acestor Uniuni;

        3. 2.3 trimise de către aceste organe administraţiilor poştale sau birourilor lor.

      Articolul RL 111

      Aplicarea scutirii de la plata taxelor poştale a organismelor care se ocupă de prizonierii de război şi internaţii civili

      1. 1 Beneficiază de scutire poştală în sensul articolului 7.2 din Convenţie:

        1. 1.1 Birourile de informaţii prevăzute la articolul 122 al Convenţiei de la Geneva din 12 August 1949 referitor la tratamentul prizonierilor de război;

        2. 1.2 Agenţia centrală de informaţii privind prizonierii de război prevăzută la articolul 123 al aceleaşi Convenţii;

        3. 1.3 Birourile de informaţii prevăzute la articolul 136 al Convenţiei de la Geneva din 12 August 1949 privind protecţia persoanelor civile în timp de război;

        4. 1.4 Agenţia centrală de informaţii prevăzută la articolul 140 al acestei ultime Convenţii.

      Articolul RL 112

      Desemnarea trimiterilor expediate în scutire de la plata taxelor poştale

      1. 1 Trimiterile care beneficiază de scutire de la plata taxelor poştale trebuie să poarte pe partea cu înscrisuri, în unghiul superior drept, indicaţiile de mai jos care pot fi urmate de o traducere:

        1. 1.1 "Serviciu poştal" sau o menţiune analogă, pentru trimiterile prevăzute în articolul 7.1 al Convenţiei şi la articolul RL 11O;

        2. 1.2 "Serviciul prizonierilor de război" sau "Serviciul internaţilor civili" pentru trimiterile prevăzute în articolul 7.2 al Convenţiei şi articolul RL 111 precum şi pentru formularele care se raportează la acestea;

        3. 1.3 "Cecograme", pentru trimiterile prevăzute în articolul 7.3 al Convenţiei.

      Capitolul 3

      Timbre poştale. Moduri de francare Articolul RL 113

      Timbre poştale. Notificarea emisiunilor şi schimbul între administraţii

      1. 1. Fiecare nouă emisiune de timbre poştale este notificată de către administraţia în cauză tuturor celorlalte administraţii prin intermediul Biroului Internaţional, cu indicaţiile necesare.

      2. 2. Administraţiile schimbă, prin intermediul Biroului Internaţional, trei exemplare din fiecare din noile lor emisiuni de timbre poştale şi trimit un exemplar Biroului Internaţional.

      Articolul RL 114

      Francare. Moduri de francare

      1. 1 Principiu

        1. 1.1 Ca regula generală, trimiterile trebuie să fie complet francate de către expeditor.

      2. 2 Modalităţi de francare

        1. 2.1 Francarea este operată prin intermediul unei din oricare dintre modalităţile următoare:

          1. 2.1.1 Timbre poştale imprimate sau lipite pe trimiteri şi valabile în ţara de origine;

          2. 2.1.2 Mărci de francare poştală valabile în ţara de origine şi debitate de către distribuitoarele automate instalate de către administraţiile poştale de origine;

          3. 2.1.3 Amprentele maşinilor de francat valabile în ţara de origine şi oficial adoptate şi care funcţionează sub controlul imediat al administraţiei poştale de origine;

          4. 2.1.4 Amprente cu presa de imprimerie sau alte procedee de imprimare sau timbrare când un astfel de sistem este autorizat de către regulamentele administraţiei de origine.

        2. 2.2 Trimiterile pot fi de asemenea prevăzute cu o menţiune care indică faptul că totalitatea francării a fost plătită, de exemplu "Taxă percepută". Această menţiune trebuie să figureze în partea superioară dr aptă a feţei cu înscrisuri şi trebuie să fie confirmată cu ştampila de zi a biroului de origine. In cazul trimiterilor nefrancate sau insuficient francate, ştampila biroului care a francat trimiterea sau a completat francarea acesteia este pusă lângă menţiunea respectivă.

      Articolul RL 115

      Caracteristicile timbrelor poştale, ale mărcilor sau amprentelor de francare

      1. 1 Timbre poştale şi mărci de francare poştală

        1. 1.1 Timbrele poştale şi mărcile de francare poştală pot avea indiferent ce formă, sub rezerva că, în principiu, dimensiunile lor verticale sau orizontale să nu fie inferioare la 15 mm nici superioare la 50 mm.

        2. 1.2 Ele pot fi distinct marcate prin perforaţii ştanţate sau impresiuni în relief conform condiţiilor fixate de către administraţia care le-a emis, cu condiţia ca aceste operaţii să nu afecteze claritatea indicaţiilor prevăzute la articolul 8 din Convenţie.

        3. 1.3 Timbrele poştale comemorative sau filantropice pot să poarte, în cifre arabe, indicaţia anului de emitere. De asemenea, ele pot să poarte, în indiferent ce limbă, o menţiune care să indice cu ce ocazie au fost emise. Când este de plătit o suprataxă independent de valoarea lor de francare, ele trebuie să fie confecţionate astfel încât să se evite orice îndoială privind aceasta valoare.

      2. 2 Amprentele maşinilor de francat

        1. 2.1 Administraţiile poştale pot utiliza ele însele sau autoriza utilizarea de maşini de francat care să reproducă pe trimiteri indicaţiile ţării de origine şi a valorii de francare precum şi cele ale locului de origine şi a datei prezentării. Totuşi, aceste ultime două indicaţii nu sunt obligatorii. Pentru maşinile de francat utilizate chiar de către administraţiile poştale, indicaţia valorii de francat poate fi înlocuită printr-o menţiune care să indice că francarea a fost plătită, de exemplu "Taxă percepută".

        2. 2.2 Amprentele produse de către maşinile de francat trebuie, în principiu, să fie de culoare roşu aprins. Totuşi, administraţiile poştale pot să permită ca amprentele produse de către maşinile de francat să fie de o altă culoare. Amprentele sloganurilor publicitare care ar putea fi utilizate cu maşinile de francat pot să fie de asemenea produse într-o altă culoare decât roşie.

        3. 2.3 Indicaţiile ţării şi a locului de origine trebuie să figureze în caractere latine, completate eventual cu aceleaşi indicaţii în alte caractere. Valoarea de francare trebuie să fie indicată în cifre arabe.

      3. 3 Amprente de francare

        1. 3.1 Amprentele de francare obţinute cu presa de imprimerie sau un alt procedeu de imprimerie sau timbrare trebuie să comporte indicaţia ţării de origine şi eventual a biroului de prezentare în caractere latine, completate după caz prin aceeaşi indicaţie în alte caractere. Ele trebuie de asemenea să comporte o menţiune care să indice că francarea a fost plătită, de exemplu "Taxa percepută". În toate cazurile, menţiunea adoptată trebuie să figureze în litere vizibile într-un cadru, pe cât posibil dreptunghiular, clar trasat, a cărui suprafaţă nu trebuie să fie mai mică de 300 mm2. Ştampila de zi, în cazul în care este pusă, nu trebuie să figureze în acest cadru.

          Articolul RL 116

          Utilizarea presupus frauduloasă a timbrelor poştale, a mărcilor sau a amprentelor de francare

          1. 1 Sub rezerva dispoziţiilor legislaţiei sau a procedurii penale în vigoare la nivel naţional, procedura de mai jos va fi urmată în caz de presupunere de infracţiune voluntară privind mijloacele de francare.

            1. 1.1 Când, la poşta de plecare este bănuită o infracţiune voluntară privind mijloacele de francare şi când expeditorul nu este cunoscut, timbrul sau impresiunea nu este alterată în nici un mod. Trimiterea, însoţită de un aviz, este adresată în plic recomandat biroului de destinaţie. Un exemplar după acest aviz este transmis, pentru informare, administraţiilor ţărilor de origine şi de destinaţie. Orice administraţie poate solicita, printr-o notificare adresată Biroului Internaţional, ca aceste avize care privesc serviciul său să fie transmise administraţiei sale centrale sau unui birou special desemnat.

            2. 1.2 Destinatarul este convocat pentru constatarea faptului. Trimiterea nu îi este predată decât dacă el plăteşte francarea, face cunoscut numele şi adresa expeditorului şi pune la dispoziţia poştei, după ce a luat la cunoştinţă de conţinut, obiectul infracţiunii presupuse. Poate fi vorba fie de trimiterea întreagă dacă este inseparabilă de corpul delict, fie de partea trimiterii (plic, bandă, porţiune din scrisoare, etc.) care conţine adresa şi amprenta sau timbrul semnalat ca îndoielnic. Rezultatul convocării este constatat într-un proces verbal, semnat de agentul poştal şi destinatar. Refuzul eventual al acestuia din urmă este constatat pe acest document.

          2. 2 Procesul verbal este transmis, cu document de sprijin la recomandarea oficiului, administraţiei ţării de origine, care îi dă urmarea pe care o comportă legislaţia sa.

            3. Administraţiile a căror legislaţie nu permite procedura prevăzută la 1.1 şi 1.2 trebuie să informeze Biroul Internaţional în scopul notificării celorlalte administraţii.

            Articolul RL 117 Aplicarea ştampilei de zi

            1. 1 Trimiterile sunt marcate, pe partea înscrisurilor, cu amprenta ştampilei de zi care indică, în caractere latine, numele biroului însărcinat cu obliterarea precum şi data acestei operaţiuni. O menţiune echivalentă, în caracterele limbii ţării de origine, poate fi adăugată.

            2. 2 Aplicarea ştampilei de zi nu este obligatorie:

              1. 2.1 pentru trimiterile francate cu ajutorul amprentelor maşinilor de francat dacă indicaţia locului de origine şi a datei de prezentare la poştă figurează pe aceste amprente;

              2. 2.2 pentru trimiterile francate cu amprente obţinute cu presa de imprimerie sau un alt procedeu de imprimare sau de timbrare;

              3. 2.3 pentru trimiterile cu tarif redus nerecomandate, cu condiţia ca locul de origine să fie indicat pe aceste trimiteri;

              4. 2.4 pentru trimiterile poştei de scrisori referitoare la serviciul poştal şi enumerate în articolul 7.1

                din Convenţie şi în articolul RL 110.

            3. 3 Toate timbrele poştale valabile pentru francare trebuie să fie obliterate.

            4. 4 Cu condiţia ca administraţiile să nu fi prescris anularea cu ajutorul unui sigiliu special, timbrele poştale neobliterate ca urmare a unei erori sau a unei omisiuni în serviciul de origine trebuie să fie anulate de către biroul care constată neregula prin unul din următoarele mijloace:

              1. 4.1 cu o linie groasă cu cerneală sau creion care nu se şterge;

              2. 4.2 cu marginea ştampilei de zi astfel încât indicaţia biroului de poştă să nu fie identificabilă.

            5. 5 Trimiterile eronat îndrumate, în afara celor cu tarif redus nerecomandate, trebuie să fie marcate cu ştampila de zi a biroului la care au ajuns din eroare. Această obligaţie revine nu numai birourilor fixe, ci şi birourilor ambulante, în măsura posibilului. Ştampila trebuie să fie pusă pe verso trimiterilor prioritare în plic şi al scrisorilor şi pe recto cărţilor poştale.

            Articolul RL 118

            Trimiteri nefrancate sau insuficient francate

            1. 1. Administraţia de origine are posibilitatea să predea trimiterile nefrancate sau insuficient francate expeditorilor pentru ca aceştia să completeze ei înşişi francarea. Identificarea expeditorilor unor astfel de trimiteri poate fi făcută prin orice mijloc prevăzut în reglementarea internă a administraţiei de origine, inclusiv cele aplicabile trimiterilor nedistribuibile.

            2. 2. Administraţia de origine poate de asemenea să se însărcineze să francheze trimiterile nefrancate sau să completeze francarea trimiterilor insuficient francate şi să încaseze valoarea lipsă de la expeditor. În aceste cazuri, ea este autorizată să perceapă şi o taxă de prelucrare de o valoare indicativă de 0,33 DST maxim.

            3. 3. Dacă administraţia de origine nu aplică niciuna din posibilităţile prevăzute la 1 şi 2 sau dacă francarea nu poate fi completată de expeditor, trimiterile prioritare, scrisorile şi cărţile poştale nefrancate sau insuficient francate sunt întotdeauna îndrumate spre ţara de destinaţie. Celelalte trimiteri nefrancate sau insuficient francate pot de asemenea să fie îndrumate.

            4. 4. Prin derogare la dispoziţiile prevăzute la 3, administraţia de origine nu este obligată să Îndrume către ţările de destinaţie categoriile de trimiteri de mai jos, în cazul în care acestea au fost depuse în cutiile poştale sau în alte instalaţii ale administraţiei poştale:

              1. 4.1 trimiteri nefrancate sau insuficient francate care nu poartă numele expeditorului sau nu permit identificarea expeditorului;

              2. 4.2 cărţi poştale nefrancate pe care figurează vignete sau mărci care presupun atestarea plăţii francării.

            5. 5. Prin derogare de la dispoziţiile prevăzute la punctul 9, administraţia de origine nu este obligată să îndrume spre ţara de destinaţie cărţile poştale nefrancate pe care figurează vignete sau mărci care presupun atestarea plăţii francării, când aceste cărţi poştale au fost prezentate în cutiile de scrisori sau în alte instalaţii ale administraţiei poştale.

            6. 6. Revine administraţiei de origine să fixeze modalităţile de îndrumare a trimiterilor nefrancate sau insuficient francate spre ţara de destinaţie. Totuşi, administraţiile trebuie, în general, să expedieze pe calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă) trimiterile indicate de expeditor ca trebuind să fie îndrumate ca trimiteri prioritare sau trimiteri-avion.

            7. 7. O administraţie de origine care doreşte ca francarea lipsă să fie percepută de la destinatar aplică procedura indicată la 8 şi 10. Trimiterile nefrancate sau insuficient francate supuse acestei proceduri sunt pasibile, în sarcina destinatarului, sau a expeditorului când este vorba de trimiteri returate, de o taxă specială al cărei calcul este indicat la punctul 11.

            8. 8. Înainte de a fi îndrumate spre ţara de destinaţie, trimiterile nefrancate sau insuficient francate sunt marcate de ştampila T (taxa de plătit) în mijlocul părţii superioare a feţei trimiterii. Lângă amprenta acestei ştampile, administraţia de origine înscrie foarte citeţ, în moneda ţării sale, valoarea francării care lipseşte şi, sub o bară de fracţie, valoarea minimă a taxei nereduse valabile pentru prima treaptă de greutate a trimiterilor prioritare sau a scrisorilor expediate în străinătate.

            9. 9. Administraţia de origine poartă responsabilitatea de a verifica dacă trimiterile poştale internaţionale prezentate în ţara sa sunt corect francate. La sosirea în ţara de destinaţie, orice trimitere care nu poartă amprenta ştampilei T conform dispoziţiilor punctului 8 este considerată corect francată şi tratată în consecinţă.

            10. 10. Când o administraţie de primă destinaţie doreşte ca francarea care lipseşte să fie percepută de la destinatar (trimiteri reexpediate) sau de la expeditor (trimiteri returate) aplică ştampila T precum şi indicaţia valorilor sub forma de fracţie care revine acestei administraţii. Acelaşi lucru este valabil şi dacă este vorba de trimiteri care provin din ţări care aplică taxe reduse în relaţiile cu administraţia reexpeditoare. În asemenea cazuri, fracţia trebuie să fie stabilită după taxele prevăzute în prezentul Regulament şi valabile în ţara de origine a trimiterii.

            11. 11. Administraţia de distribuire care doreşte să perceapă francarea care lipseşte marchează trimiterile cu taxa de perceput. Ea determină această taxă multiplicând fracţia care rezultă din datele menţionate la punctul 8 cu valoarea, în moneda sa naţională, a taxei aplicabile în serviciul său internaţional pentru prima treaptă de greutate a trimiterilor prioritare sau a scrisorilor expediate în străinătate. La această taxă, ea adaugă taxa de prelucrare menţionată la punctul 2. Administraţia de distribuire poate, dacă doreşte, să perceapă numai taxa de prelucrare.

            12. 12. Dacă fracţia prevăzută la punctul 8 nu a fost indicată lângă ştampila T de către administraţia de origine, sau de către administraţia reexpeditoare în caz de nepredare, administraţia de destinaţie are dreptul să distribuie trimiterea insuficient francată rară să perceapă taxe.

            13. 13. Nu se ţine seama de timbrele poştale şi de amprentele de francat care nu sunt valabile în francare. În aceste cazuri, cifra zero (O) este plasată lângă aceste timbre sau aceste amprente, care trebuie să fie încadrate cu creionul.

            14. 14. Trimiterile recomandate şi trimiterile cu valoare declarată sunt considerate, la sosire, ca francate corect.

            Articolul RL 119

            Francarea şi timbrarea trimiterilor la bordul vapoarelor

            1. 1 Trimiterile prezentate la bordul vapoarelor în timpul staţionării în două puncte extreme ale parcursului sau într-una din escalele intermediare trebuie să fie francate cu timbre poştale şi după tariful ţării în apele căreia se găseşte vaporul.

            2. 2 Dacă prezentarea la bordul vaporului are loc în plină mare, trimiterile pot fi francate, excepţie făcând o înţelegere între administraţiile interesate, cu timbre poştale şi după tariful ţării de care aparţine sau depinde respectivul vapor. Trimiterile francate în aceste condiţii trebuie să fie predate biroului de poştă de escală imediat ce este posibil după sosirea vaporului.

            3. 3 Timbrarea trimiterilor prezentate pe vapoare intră în sarcina agentului poştal sau a ofiţerului de bord însărcinat cu acest serviciu sau, în lipsa acestora, biroului poştal al escalei în care aceste trimiteri sunt predate. În acest caz, biroul le marchează cu ştampila de zi şi adaugă menţiunea "vapor", ,,pachebot" sau orice menţiune analogă.

            Capitolul 4

            Categorii de trimiteri şi condiţii de admitere Articolul RL 120

            Servicii de bază

            1. 1 Fiecare administraţie poştală este liberă să aleagă sistemul bazat pe rapiditatea prelucrării trimiterilor sau pe conţinutul lor pe care aceasta îl aplică traficului de plecare.

            2. 2 În sistemul bazat pe viteza de prelucrare a trimiterilor acestea din urmă se împart în două categorii:

              1. 2.1 trimiterile prioritare: trimiteri transportate pe calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă) cu prioritate;

              2. 2.2 trimiterile neprioritare: trimiteri pentru care expeditorul a ales un tarif mai mic care implică un termen de distribuire mai mare.

            3. 3 În sistemul de clasificare bazat pe conţinut:

            3. I trimiterile transportate pe cale aeriană cu prioritate sunt denumite "trimiteri-avion".

        2. 3.2 trimiterile de suprafaţă transportate pe cale aeriană cu prioritate redusă sunt denumite "trimiteri SAL".

      4. 4 Fiecare administraţie are posibilitatea să admită ca trimiterile prioritare şi trimiterile-avion să fie constituite dintr-o foaie de hârtie, îndoită în mod convenabil şi lipită pe toate laturile.

        Asemenea trimiteri sunt denumite "aerograme". Aerogramele sunt asimilate scrisorilor­ avion în sistemul de clasificare bazat pe conţinut.

      5. 5 Curierul constituit din trimiteri prezentate în număr de către un acelaşi expeditor, primite în aceeaşi depeşă sau în depeşe separate, conform condiţiilor precizate în articolul RL 124.8, este denumit "curier în număr".

      Articolul RL 121

      Particularităţi referitoare la limitele de greutate

        1. 1.1 Trimiterile prioritare şi neprioritare pot cântări până la 5 kilograme:

          1. 1.1.1 în relaţiile între administraţiile care admit din partea clienţilor lor trimiteri din această categorie;

          2. 1.1.2 pentru trimiterile conţinând cărţi şi broşuri, administraţia de origine având posibilitatea de a admite trimiteri din această categorie.

        2. 1.2 În sistemul de clasificare bazat pe conţinut:

      1.2.l Scrisorile şi pachetele mici pot cântări până la 5 kilograme în relaţiile între administraţiile care admit din partea clienţilor lor trimiteri din această categorie;

      1.2.2 Imprimatele pot cântări până la 5 kilograme, administraţiile de origine având posibilitatea de a admite trimiteri din această categorie.

      1. 2. Limita de greutate a trimiterilor conţinând cărţi sau broşuri poate merge până la 1O kilograme pe baza înţelegerii între administraţiile interesate.

      2. 3. Trimiterile referitoare la serviciul poştal despre care este vorba în articolul 7.1 din Convenţie şi articolul RL 11O nu sunt supuse limitelor de greutate şi de dimensiuni fixate prin articolul 12 din Convenţie şi de 1 şi 2 de mai sus. Totuşi, ele nu trebuie să depăşească greutatea maximă de 30 kilograme pe sac.

      3. 4. Administraţiile pot aplica trimiterilor poştei de scrisori prezentate în ţara lor limita de greutate maximă prescrisă pentru trimiterile de aceeaşi natură din serviciul lor intern, cu condiţia ca trimiterile să nu depăşească limita de greutate menţionată în articolul 12 din Convenţie şi la 1 şi 2 de mai sus.

      Articolul RL 122 Limite de dimensiuni

      1. 1 Limitele de dimensiuni ale trimiterilor altele decât cărţile poştale şi aerogramele sunt menţionate mai jos:

        1. 1.1 maxime: lungimea, lăţimea şi grosimea însumate: 900 mm, fără ca dimensiunea cea mai mare să depăşească 600 mm, cu o toleranţă de 2 mm; în rulouri: lungimea plus de două ori diametrul: 1040 mm, fără ca dimensiunea cea mai mare să depăşească 900 mm, cu o toleranţă de2mm;

        2. 1.2 minime: să aibă o faţă a căror dimensiuni să nu fie mai mici de 90 x 140 mm, cu o toleranţă de 2 mm; în rulouri: lungimea plus de două ori diametrul: 170 mm, fără ca dimensiunea cea mai mare să fie mai mică de 100 mm.

      2. 2 Limitele de dimensiuni ale cărţilor poştale sunt următoarele:

    2. 2. I Maxime: 120 x 235 mm, cu o toleranţă de 2 mm, cu condiţia ca ele să fie suficient de rigide pentru a suporta prelucrarea fără dificultate;

      2.2 Minime: 90 x 140 mm, cu o toleranţă de 2 mm. Lungimea trebuie să fie cel puţin egală cu lăţimea multiplicată cu 2 (valoare aproximativă 1,4).

      1. 3 Limitele de dimensiuni ale aerogramelor sunt următoarele:

        1. 3.1 Maxime: 11O x 220 mm, cu o toleranţă de 2 mm;

        2. 3.2 Minime: 90 x 140 mm, cu o toleranţă de 2 mm. Lungimea trebuie să fie cel puţin egală cu lăţimea multiplicata cu 2 (valoare aproximativă 1,4).

          Articolul RL 123

          Condiţii de acceptare a trimiterilor. Condiţionare. Ambalare

          1. 1 Trimiterile trebuie să fie condiţionate solid şi în aşa fel încât celelalte trimiteri să nu rişte să se rătăcească printre ele. Plicul sau ambalajul trebuie să fie adaptate formei şi naturii conţinutului şi condiţiilor de transport. În cazul scrisorilor şi al pachetelor mici, acesta trebuie să garanteze integritatea conţinutului trimiterii în timpul transportului. Orice trimitere trebuie să fie condiţionată astfel încât să nu afecteze sănătatea agenţilor. Condiţionarea trebuie să împiedice orice pericol dacă trimiterea conţine obiecte de natură să rănească agenţii însărcinaţi să o manipuleze, să murdărească sau să deterioreze celelalte trimiteri sau echipamentul poştal. Agrafele metalice care servesc la închiderea trimiterilor nu trebuie să fie tăioase. Ele nu trebuie nici să împiedice executarea serviciului poştal.

            1. 1.1 Administraţiile poştale pot conveni între ele să schimbe trimiteri în număr care nu sunt nici ambalate nici condiţionate. Administraţia poştală expeditoare şi administraţia de destinaţie fixează de comun acord condiţiile de prezentare a acestor trimiteri.

          2. 2 Codul de identificare UPU, aşa cum este definit în norma S18 din Culegerea de norme tehnice, poate fi pus pe trimiterile poştei de scrisori pentru a uşura prelucrarea curierului în ţara de origine şi de destinaţie şi pentru a uşura schimbul de informaţii privind prelucrarea între administraţiile poştale interesate. Codul de identificare este pus sub responsabilitatea administraţiei poştale, conform specificaţiilor adoptate de către Consiliul de Exploatare Poştală şi dispoziţiilor normei S18 şi S19 din Culegerea de norme tehnice a UPU. Pentru a maximiza lizibilitatea codului de identificare, administraţiile:

            1. 2.1 pot coda informaţiile în câmpul Rl în maniera prevăzută de norma S19, doar în conformitate cu dispoziţiile tehnice ale normelor S18 şi S19;

            2. 2.2 sunt încurajate să nu permită utilizarea câmpului Rl în scopuri care pot interfera cu utilizarea prevăzută pentru acest câmp (înscrierea codului de identificare UPU) sau pentru care această utilizare poate reprezenta un obstacol.

          3. 3 Administraţiile trebuie să recomande insistent clienţilor lor să respecte următoarele reguli:

            1. 3.1 Cel puţin jumătatea dreaptă a feţei trimiterii trebuie să fie rezervată adresei destinatarului precum şi timbrelor poştale, mărcilor sau amprentelor de francat sau menţiunilor care le ţin locul. Acestea din urmă sunt aplicate, pe cât posibil, în unghiul superior drept. Revine administraţiei de origine să trateze conform legislaţiei sale trimiterile a căror francare nu este conformă cu această condiţie.

            2. 3.2 Adresa destinatarului trebuie să fie pusă în sensul lungimii trimiterii şi, dacă este vorba de un plic, pe partea simplă care nu este prevăzută cu clapă de închidere. Pentru trimiterile ale căror dimensiuni depăşesc limitele trimiterilor normalizate definite de articolul RL 128, adresa poate fi pusă paralel cu lăţimea trimiterii.

            3. 3.3 Adresa destinatarului va fi redactată în mod precis şi complet. Ea va fi scrisă foarte citeţ cu caractere latine şi cifre arabe. Dacă alte caractere şi cifre sunt utilizate în ţara de destinaţie, se recomandă redactarea adresei şi în aceste caractere şi cifre. Numele localităţii de destinaţie şi numele ţării de destinaţie, scrise cu majuscule, vor fi completate, după caz, cu numărul codului poştal sau numărul zonei de distribuire corespondent. Numele ţării de destinaţie este scris de preferinţă în limba ţării de origine. Pentru a se evita orice dificultate în ţara de tranzit, este de dorit să se adauge numele ţării de destinaţie într-o limbă cunoscută pe plan internaţional.

            4. 3.4 Hârtia plicului trebuie să fie fabricată pornind de la un material de papetărie care suportă prelucrarea mecanică.

            5. 3.5 Pentru a uşura lectura automată, adresa destinatarului va fi scrisă în mod compact, fără a

              distanţa literele cuvintelor şi fără spaţii între linia care poartă locul de destinaţie şi celelalte

              elemente ale adresei. Localitatea şi ţara de destinaţie, precum ş1, eventual, numărul de îndrumare poştală nu vor fi subliniate.

            6. 3.6 Numele şi adresa expeditorului vor fi indicate pe tnm1tere cu, după caz, numărul de îndrumare poştală sau numărul zonei de distribuire. Când figurează pe partea cu adresa plicurilor, aceste indicaţii trebuie să fie plasate în unghiul superior stâng şi să fie suficient de îndepărtate de adresa destinatarului pentru a evita orice confuzie.

            7. 3.7 Adresele expeditorului şi destinatarului vor fi indicate în mod corespunzător în interiorul trimiterii şi pe cât posibil pe obiectul inclus în trimitere. Acest lucru este mai ales valabil pentru trimiterile expediate deschise.

            8. 3.8 Se poate cere clienţilor care depun trimiteri în număr de un acelaşi format şi de o aceeaşi greutate să le reunească într-o legătură în funcţie de numărul codului poştal şi al zonei de distribuire, astfel ca acest curier să poată fi tratat cât mai repede posibil în ţara de destinaţie. Administraţia de destinaţie poate cere acest gen de prelucrare, sub rezerva acordului administraţiei de origine.

          4. 4 Excepţie cazurile în care se dispune altfel în prezentul Regulament, menţiunile şi etichetele de serviciu sunt puse alături de înscrierile de pe trimitere. Ele vor fi plasate pe cât este posibil în unghiul superior stâng, eventual sub numele şi adresa expeditorului. Menţiunile de serviciu sunt redactate în limba franceză sau o altă limbă în general cunoscută în ţara de destinaţie. O traducere în limba ţării de origine poate fi adăugată respectivelor menţiuni.

            image

            Adresa expeditorului

            Timbre poştale, mărci sau amprente de francare

            Indicaţii de serviciu

            Adresa destinatarului

            Exemplu:

          5. 5 Timbrele nepoştale şi vignetele de binefacere sau altele precum şi desenele susceptibile să fie confundate cu timbrele-poştale sau etichetele de serviciu nu pot fi aplicate sau imprimate pe partea cu înscrisuri. Acelaşi lucru este valabil pentru amprentele de timbre care ar putea fi confundate cu amprentele de francare.

          6. 6 În toate cazurile în care trimiterea este plasată sub bandă, adresa destinatarului trebuie să figureze pe aceasta.

          7. 7 Plicurile ale căror margini sunt prevăzute cu bare colorate sunt rezervate în exclusivitate trimiterilor-avion.

          8. 8 Adresa trimiterilor expediate post-restant trebuie să indice numele destinatarului, al localităţii, al ţării de destinaţie şi, pe cât este posibil, al biroului poştal de unde trimiterea trebuie să fie retrasă. Menţiunea "Post restant" trebuie să fie înscrisă cu caractere îngroşate alături de adresă. Utilizarea de iniţiale, cifre, simple prenume, porecle sau mărci convenţionale oarecare nu este admisă pentru aceste trimiteri.

          9. 9 Cu titlu excepţional şi pentru imprimate, numele destinatarului poate să fie urmat de menţiunea "sau oricărui alt ocupant al locului", în franceză sau într-o limbă acceptată de către ţara de destinaţie.

          1O Plicul sau ambalajul nu poate să comporte decât o singură adresă a expeditorului şi o singură adresă a destinatarului. În cazul trimiterilor în număr, adresa expeditorului trebuie să se situeze în ţara de prezentare a trimiterilor.

          11 Trimiterile de orice natură a căror parte rezervată adresei este împărţită, în totalitate sau parţial, în mai multe casete destinate primirii de adrese succesive nu sunt admise.

          Articolul RL 124

          Dispoziţii speciale aplicabile fiecărei categorii de trimiteri

          1. 1 Trimiteri prioritare/ne prioritare şi scrisori

            1. 1.1 Sub rezerva dispoziţiilor privind trimiterile normalizate şi a ambalării trimiterilor, mei o condiţie de formă sau închidere nu este cerută pentru trimiterile prioritare/neprioritare sau pentru scrisori. Totuşi, asemenea trimiteri în plic trebuie să fie dreptunghiulare pentru a nu provoca dificultăţi în cursul prelucrării lor. Trebuie, de asemenea să fie plasate în plic dreptunghiular acele trimiteri care au consistenţa unei cărţi poştale dar care nu au forma acesteia. Se recomandă să se adauge cuvântul "Prioritar" sau "Scrisoare" pe partea adresei trimiterilor care, datorită volumului lor sau condiţionării lor, ar putea fi confundate cu trimiteri francate la o taxă redusă.

          2. 2 Aerograme

            1. 2.1 Aerogramele trebuie să fie dreptunghiulare şi confecţionate astfel încât să nu îngreuneze prelucrarea curierului.

            2. 2.2 Faţa aerogramei este rezervată adresei, francării şi menţiunilor sau etichetelor de serviciu. Ele poartă, în mod obligatoriu menţiunea "Aerogramă" şi, facultativ, o menţiune echivalentă în limba ţării de origine. Aerograma nu trebuie să conţină nici un obiect. Ea poate fi expediată recomandat dacă reglementarea ţării de origine o permite.

            3. 2.3 Fiecare administraţie fixează, în limitele definite în art. RL 122.3, condiţiile de emitere, fabricare sau vânzare a aerogramelor.

    3. 3. Cărţi poştale

      1. 3.1 Cărţile poştale trebuie să fie dreptunghiulare şi confecţionate din carton sau hârtie suficient de rigidă pentru a nu îngreuna prelucrarea curierului. Ele nu pot să comporte parţi proeminente sau în relief şi trebuie să răspundă condiţiilor fixate de către administraţia de origine.

      2. 3.2 Cărţile poştale trebuie să poarte, pe faţă în partea de sus, titlul "carte poştală" în franceză sau echivalentul acestui titlu într-o alta limbă. Acest titlu nu este obligatoriu pentru cărţile poştale ilustrate.

      3. 3.3 Cărţile poştale trebuie să fie expediate deschis, adică fără bandă sau plic.

      4. 3.4 Jumătatea dreaptă a feţei trimiterii este rezervată adresei destinatarului, francării şi menţiunilor sau etichetelor de serviciu. Expeditorul dispune de spatele trimiterii şi de partea din faţă stânga.

      5. 3.5 Cărţile poştale care nu îndeplinesc condiţiile prescrise pentru această categorie de trimiteri sunt tratate ca scrisori, excepţie, totuşi, acelea a căror neregulă rezultă doar din aplicarea francării pe spatele trimiterii. Acestea din urmă sunt considerate ca nefrancate şi tratate în consecinţă.

        1. 4 Imprimate

          1. 4.1 Pot fi expediate ca imprimate reproducerile obţinute pe hârtie, pe carton sau alte materiale cu utilizare obişnuită în imprimerie, în mai multe exemplare identice, printr-un procedeu autorizat de către administraţia de origine. Imprimatele care nu răspund acestei definiţii pot fi de asemenea admise în serviciul internaţional dacă ele sunt admise în serviciul interior al ţării de origine.

          2. 4.2 Imprimatele trebuie să poarte în caractere foarte vizibile, pe partea adresei, pe cât este posibil în unghiul superior stâng, eventual sub numele şi adresa expeditorului, menţiunea "Imprimat" sau "Imprimat cu taxa redusă", după caz, sau echivalentul într-o limbă cunoscută în ţara de destinaţie. Aceste menţiuni indică faptul că trimiterile nu conţin decât imprimate.

          3. 4.3 Imprimatele care răspund în acelaşi timp condiţiilor general aplicabile imprimatelor şi cărţilor poştale sunt admise deschis la tariful de imprimate, chiar dacă ele poartă titlul "Carte poştală" sau echivalentul acestui titlu într-o limbă oarecare.

          4. 4.4 Mai multe imprimate pot fi reunite într-o singură trimitere, cu condiţia să nu poarte adrese de diferiţi destinatari. Administraţiile de origine au posibilitatea să limiteze imprimatele astfel reunite la cele care provin de la un singur expeditor.

          5. 4.5 Este permis să se anexeze tuturor imprimatelor o carte poştală, un plic sau o bandă cu inscripţionarea adresei expeditorului trimiterii sau a mandatarului sau în ţara de prezentare sau de destinaţie a imprimatelor în cauză; aceste anexe pot fi în prealabil francate pentru retur cu timbre poştale sau mărci de francare poştale ale ţării de destinaţie a imprimatelor în cauză.

          6. 4.6 Administraţia de origine poate autoriza adnotări sau anexe conform legislaţiei sale interne.

          7. 4.7 Imprimatele trebuie să fie condiţionate astfel încât conţinutul lor să fie suficient protejat, permiţând o verificare promptă şi uşoară. Condiţiile sunt definite de către administraţia de ongme.

          8. 4.8 Administraţiile pot autoriza închiderea imprimatelor depuse în număr eliberând în acest scop un permis utilizatorilor care o solicită. În asemenea cazuri, numărul permisului trebuie să fie indicat sub menţiunea "Imprimat" sau "Imprimat cu taxă redusă".

          9. 4.9 Administraţiile de origine sunt de asemenea autorizate să permită închiderea tuturor imprimatelor fără să aibă nevoie de o autorizaţie pentru aceasta dacă, în serviciul lor interior, nici o condiţie specială de închidere nu este cerută.

              1. 4.1 O Imprimatele pot fi introduse în ambalaj din material plastic, închis, fie transparent, fie opac, în condiţiile fixate de către administraţia de origine.

            4.11 Imprimatele sigilate pot fi deschise pentru a li se verifica conţinutul.

        2. 5 Cecograme

          1. 5.1 Pot fi expediate drept cecograme scrisorile cecografice prezentate deschis şi clişeele care poartă semne ale cecografiei. Acelaşi lucru este valabil şi pentru înregistrările sonore şi pe hârtie specială destinate numai pentru folosinţa orbilor, cu condiţia ca ele să fie expediate de către un institut oficial recunoscut pentru orbi sau adresate unui astfel de institut.

          2. 5.2 Administraţiile de origine au posibilitatea să admită drept cecograme înregistrările sonore expediate de un orb sau adresate unui orb, dacă această posibilitate există în serviciul lor intern.

          3. 5.3 Administraţiile de origine au posibilitatea de a admite drept cecograme trimiterile apreciate ca admisibile ca atare în serviciul lor intern.

          4. 5.4 Cecogramele trebuie să fie condiţionate astfel încât conţinutul să fie suficient protejat, permiţând totuşi o verificare promptă şi uşoară.

          5. 5.5 Administraţiile poştale recomandă clienţilor lor să prevadă cecogramele, pe partea adresei destinatarului, cu o etichetă albă care să poarte următorul simbol:

            image

            Fond alb

            Simbol negru şi alb

            (Dimensiuni 52 x 65 mm)

        3. 6 Pachete mici

          1. 6.1 Pachetele mici trebuie să poarte în caractere foarte vizibile, pe partea adresei, pe cât posibil în unghiul superior stâng, eventual sub nwnele şi adresa expeditorului, menţiunea "Pachet mic" sau echivalentul său într-o limbă cunoscută în ţara de destinaţie. Indicarea adresei expeditorului în exteriorul trimiterii este obligatorie.

          2. 6.2 Este permis să se introducă orice document care are caracter de corespondenţă actuală şi personală. Totuşi, asemenea documente nu pot fi adresate unui destinatar nici să provină de la un expeditor alţii decât cei ai pachetului mic. În plus, reglementarea internă a administraţiei interesate trebuie să autorizeze această inserţie. Administraţia de origine decide dacă documentul sau documentele introduse răspund acestor condiţii. Ea fixează celelalte eventuale condiţii referitoare la anexele autorizate.

          3. 6.3 Nici o condiţie specială de închidere nu este cerută pentru pachetele mici; trimiterile desemnate ca atare pot fi deschise din oficiu pentru verificarea conţinutului lor.

        4. 7 Sacii M

          1. 7.1 Este posibil să se includă alte obiecte în sacii M, dacă următoarele condiţii sunt respectate:

            1. 7.1.1 Aceste obiecte se limitează la următoarele articole: (discuri, benzi magnetice, casete, eşantioane comerciale expediate de fabricanţi şi distribuitori, alte articole comerciale dar nepasibile de drepturi vamale, sau materiale de informare care nu pot fi vândute) ataşate sau asociate printr-un alt mijloc imprimatelor pe care le însoţesc ;

            2. 7.1.2 Obiecte care au un raport cu imprimatele cu care ele sunt expediate;

            3. 7.1.3 Greutatea fiecărei trimiteri care conţine obiectele menţionate la 7.1.1. împreună cu imprimatele nu depăşeşte 2 kilograme;

            4. 7.1.4 Sacii M sunt prevăzuţi cu o etichetă "Vamă" CN 22 sau o declaraţie vamală CN 23 întocmită de expeditor, conform dispoziţiilor art. RL 152.4.

          2. 7.2 Adresa destinatarului va fi indicată pe fiecare pachet cu imprimat inclus într-un sac special şi expediat pe adresa aceluiaşi destinatar şi pentru aceeaşi destinaţie.

          3. 7.3 Fiecare sac M trebuie să fie prevăzut cu o etichetă-adresă dreptunghiulară furnizată de expeditor şi care indică toate informaţiile privind destinatarul. Eticheta-adresa trebuie să fie din pânză suficient de rigidă, carton tare, material plastic, pergament sau hârtie lipite pe o

            plăcuţă şi prevăzută cu un orificiu. Dimensiunile ei nu trebuie să fie mai mici de 90 x 140 mm, cu o toleranţă de 2 mm.

          4. 7.4 Francarea totală a sacilor M este reprezentată pe eticheta-adresa a sacului.

          5. 7.5 Cu acordul administraţiei poştale de destinaţie, pachetele de imprimate pot fi de asemenea admise ca saci M dacă nu sunt ambalate într-un sac. Pachetele trebuie atunci să poarte un M aplicat de manieră foarte vizibilă în apropierea adresei destinatarului. Natura conţinutului va fi indicată direct pe trimitere (CN 22/CN 23).

        5. 8 Curier în număr

          1. 8.1 Curierul în număr este caracterizat prin:

            1. 8.1.1 primirea, într-o aceeaşi depeşă, sau într-o zi atunci când sunt confecţionate mai multe depeşe pe zi, a 1500 de trimiteri sau mai mult prezentate de un acelaşi expeditor;

            2. 8.1.2 primirea, într-o perioadă de două săptămâni, a 5000 trimiteri sau mai mult prezentate de un acelaşi expeditor.

          2. 8.2 în termenii acestui articol, este considerat drept expeditor al trimiterilor în număr persoana sau organizaţia care a prezentat efectiv trimiterile;

          3. 8.3 în caz de nevoie, expeditorul poate fi identificat prin orice particularitate comună a trimiterilor sau indicaţie pusă pe trimiteri (ex. adresa de retur, nume, marcă sau sigiliu al expeditorului, numărul autorizaţiei poştale, etc.)

        Articolul RL 125

        Semnalizarea priorităţii sau a modului de îndrumare

        1. 1. Cu excepţia unei înţelegeri speciale între administraţiile interesate, trimiterile de tratat ca trimiteri prioritare sau trimiteri-avion în administraţiile de tranzit sau de destinaţie trebuie să poarte o etichetă specială de culoare albastru deschis sau o amprentă de aceeaşi culoare sau de culoare neagră, dacă reglementarea administraţiei de expediere o permite, comportând cuvintele "Prioritar" sau "Par avion". Eventual, aceste menţiuni în caractere îngroşate pot fi scrise cu mâna sau dactilografiate, cu traducere facultativă în limba ţării de origine. Eticheta, amprenta sau menţiunea "Prioritar" sau "Par avion" trebuie să fie aplicată pe partea adresei, pe cât posibil în unghiul superior stâng, eventual sub numele şi adresa expeditorului.

        2. 2. Menţiunea "Prioritar" sau "Par avion" şi orice adnotare referitoare la transportul prioritar sau aerian trebuie să fie barate cu două linii accentuate transversale atunci când îndrumarea nu are loc pe calea cea mai rapidă.

        3. 3. Administraţia de origine are posibilitatea ceară, de asemenea, semnalizarea trimiterilor neprioritare şi de suprafaţă.

        Articolul RL 126 Ambalaje speciale

        1. 1. Obiectele din sticlă şi alte obiecte fragile trebuie să fie ambalate într-o cutie rezistentă, umplută cu materiale protectoare corespunzătoare. Orice frecare sau lovire în cursul transportului, fie între obiecte, fie între obiecte şi pereţii cutiei, trebuie să fie împiedicată.

        2. 2. Lichidele şi corpurile uşor lichefiabile trebuie să fie închise în recipienţi perfect etanşi. Fiecare recipient trebuie să fie plasat într-o cutie specială rezistentă, prevăzută cu material protector corespunzător în cantitate suficientă pentru a absorbi lichidul în caz de spargere a recipientului. Capacul cutiei trebuie să fie fixat astfel încât să nu poată să se detaşeze cu uşurinţă.

        3. 3. Corpurile grase greu lichefiabile, cum ar fi unguentele, săpunul moale, răşinile, etc. precum şi gogoşile viermilor de mătase al căror transport oferă mai puţine inconveniente, trebuie să fie închise într-un prim ambalaj (cutie, sac de pânză, material plastic, etc.), plasat el însuşi într-o cutie suficient de rezistentă pentru a împiedica scurgerile din conţinut.

        4. 4. Pudrele uscate colorante, cum ar fi albastru de anilină, nu sunt admise decât în cutii de metal perfect etanşe, plasate la rândul lor în cutii rezistente, cu material absorbant şi protector corespunzător între cele două ambalaje.

        5. 5. Pudrele uscate necolorante trebuie să fie plasate în recipienţi (cutie, sac) rezistenţi. Aceşti recipienţi trebuie să fie la rândul lor închişi într-o cutie solidă.

        6. 6. Albinele vii, muştele din familia drosophilidelor lipitorile şi paraziţii trebuie să fie închise în cutii concepute în aşa fel încât să se evite orice pericol.

        7. 7. Administraţia poştală are posibilitatea să recomande clienţilor săi să plaseze o etichetă de culoare verde deschis pe trimiterile care conţin medicamente urgente sau substanţe chimice de referinţă, pe partea cu adresa destinatarului. Aceasta etichetă poartă menţiunea şi simbolul următor:

          Simbol şi înscrieri de culoare neagră

          image

          image

          URGENT

                   

          MEDlt'.::AMENTS:1 SUBST.A.NCES CHIMl'QUES DE REFEHENCE

          Fond vert clair (F1ANTONF proce,is coated F.URO DF i'864 C)

          image

          (Dimensiuni 62 x 44 mm)

        8. 8. Nu se solicita ambalaj pentru obiectele dintr-o singură piesă, cum ar fi piesele din lemn, piesele metalice, etc. care de obicei în comerţ nu se ambalează. În aceste cazuri, adresa destinatarului trebuie să fie indicată chiar pe obiect.

        Articolul RL 127

        Trimiteri în plic cu fereastră

        1. 1 Trimiterile în plic cu fereastră transparentă sunt admise în următoarele condiţii:

          1. 1.1 Fereastra trebuie să se găsească pe partea simplă a plicului care nu este prevăzută cu clapă de închidere;

          2. 1.2 Fereastra trebuie să fie confecţionată dintr-un material şi de manieră ca adresa să fie uşor vizibilă prin fereastră.

          3. 1.3 Fereastra trebuie să fie dreptunghiulară. Dimensiunea sa cea mai mare trebuie să fie paralelă cu lungimea plicului. Adresa destinatarului trebuie să apară în acelaşi sens. Totuşi, pentru trimiterile de format C4 (229 x 324 mm) sau formate similare, administraţiile pot să admită ca fereastra transparentă să fie dispusă transversal, în aşa fel încât cea mai mare dimensiune a ei să fie paralelă cu lăţimea plicului

            image

            P.P.

            Adresă

          4. 1.4 Toate marginile ferestrei trebuie să fie impecabil lipite pe marginile interioare ale decupajului plicului. În acest scop, trebuie să existe un spaţiu suficient între marginile laterale şi marginea inferioară a plicului şi ferestrei.

          5. 1.5 Adresa destinatarului trebuie să apară singură prin fereastră, sau cel puţin, să se detaşeze clar printre alte indicaţii eventual vizibile prin fereastră.

          6. 1.6 Fereastra trebuie plasată astfel încât să lase un spaţiu suficient pentru aplicarea ştampilei cu data.

          7. 1.7 Conţinutul trimiterii trebuie să fie pliat în aşa fel încât, în caz de alunecare în interiorul plicului, adresa să rămână în totalitate vizibilă prin fereastră.

        2. 2 Trimiterile în plic în întregime transparent pot fi admise dacă suprafaţa plicului este concepută astfel încât să nu îngreuneze prelucrarea curierului. O etichetă suficient de mare pentru a face să apară adresa destinatarului, francarea precum şi menţiunile de serviciu trebuie să fie solid fixată pe suprafaţă exterioară a trimiterii. Trimiterile în plic cu fereastră deschisă nu sunt admise.

        3. 3 Administraţiile de origine au posibilitatea să admită plicuri cu două sau mai multe ferestre transparente. Fereastra rezervată adresei destinatarului trebuie să răspundă condiţiilor fixate la punctul 1. Pentru celelalte ferestre, condiţiile prevăzute la punctele 1.2, 1.4, 1.6 şi 1.7 sunt aplicabile prin analogie.

        Articolul RL 128 Trimiteri normalizate

        1. 1 Sunt considerate ca normalizate trimiterile de formă dreptunghiulară a căror lungime nu este inferioară lăţimii multiplicate cu 2 (valoare aproximativă 1,4). Aceste trimiteri trebuie să răspundă următoarelor condiţii:

          1. 1.1 dimensiuni minime: 90 x 140 mm, cu o toleranţă de 2 mm;

          2. 1.2 dimensiuni maxime: 120 x 235 mm, cu o toleranţă de 2 mm. Dimensiunile maxime de mai jos sunt admise când plicurile în cauză sunt larg utilizate într-o ţara dată:

            150 x 245 mm, cu o toleranţă de 2 mm 165 x 235 mm, cu o toleranţă de 2 mm

          3. 1.3 greutate maximă: 20 g;

          4. 1.4 grosime maximă: 5 mm;

          5. 1.5 scrisorile trebuie să fie închise prin lipirea continuă a clapei de închidere a plicului şi înscrisurile trebuie să fie realizate pe partea simplă a plicului care nu este prevăzută cu clapa de închidere.

          6. 1.6 Adresa trebuie să fie scrisă în zona dreptunghiulară situată la o distanţă minimă de: 40 mm de marginea superioară a plicului (toleranţă de 2 mm)

            15 mm de marginea laterală dreapta; 15 mm de marginea inferioară;

            şi o distanţa maximă de 140 mm de marginea laterală dreapta.

            1.1 Pe partea înscrisurilor, o zona dreptunghiulară de 40 mm (-2 mm) înălţime începând de la marginea superioară şi 74 mm lungime începând de la marginea dreaptă este rezervată francării şi amprentelor de obliterare. În interiorul acestei zone, timbrele poştale sau amprentele de francare trebuie să fie aplicate în unghiul superior drept.

            image

            image

            image

            image

            image

            image

            Spatiu rezervat francarii si stampilarii

            .o...

            I

            I:?

            E

            !l

            j limn,

            Zona de codaj

            Spatiu pentru inscrierea adresei Panou transparent

    ţ

      +  

    image

    140,r,rn                           i-

    1o61')lmimage image

    1. 2 Dispoziţiile prevăzute la punctul 1 se aplică şi trimiterilor în plic cu fereastră transparentă, ale căror condiţii generale sunt fixate în articolul RL 127. Fereastra transparentă în care apare adresa destinatarului trebuie, în plus, să se găsească la o distanţă minima de:

      40 mm de marginea superioară a plicului (toleranţă de 2 mm) 15 mm de marginea laterală dreapta

      15 mm de marginea laterală stânga 15 mm de marginea inferioară

      1. 2.1 fereastra nu poate să fie delimitată printr-o bandă sau un cadru colorat. Menţiunile de serviciu pot fi plasate chiar deasupra adresei destinatarului.

    2. 3 Nici o menţiune sau grafism parazit de orice fel nu trebuie să apară:

      1. 3.1 sub adresă;

      2. 3.2 la dreapta adresei începând de la zona francării şi obliterării până la marginea inferioară a trimiterii;

      3. 3.3 la stânga adresei într-o zonă lată de cel puţin 15 mm mergând de la primul rând al adresei până la marginea inferioară a trimiterii;

      4. 3.4 într-o zona de 15 mm înălţime începând de la marginea inferioară a tiimiterii şi 140 mm lungime începând de la marginea dreaptă a trimiterii; această zonă poate să se confunde în parte cu cele definite mai sus.

    1. 4. Administraţiile care, în serviciul lor intern, admit ca trimiteri normalizate trimiterile în plic a căror lăţime nu este mai mare de 162 mm, cu o toleranţă de 2 mm, pot să admită asemenea trimiteri ca normalizate şi în serviciul internaţional.

    1. 5 Trimiterile sub forma de cărţi-poştale care ajung până la un format de 120 x 235 mm pot fi admise ca trimiteri normalizate, cu condiţia ca ele să fie confecţionate din hârtie-carton de un gramaj care să ofere o rigiditate suficientă pentru a permite o prelucrare fără dificultate.

    2. 6 Nu sunt considerate ca trimiteri normalizate:

      1. 6.1 Cărţile-poştale pliate;

      2. 6.2 Trimiterile care sunt închise cu agrafe, orificii metalice sau croşete îndoite;

      3. 6.3 Cărţile-poştale perforate expediate deschise (fără plic);

      4. 6.4 Trimiterile al căror plic este confecţionat dintr-un material care posedă proprietăţi fizice fundamental diferite de cele ale hârtiei (excepţie făcând materialul utilizat pentru confecţionarea ferestrelor la plicurile cu fereastră);

      5. 6.5 Trimiterile conţinând obiecte care produc murdărire;

      6. 6.6 Trimiterile pliate expediate deschis (fără plic) care nu sunt închise pe toate părţile şi care nu prezintă o rigiditate suficientă pentru a permite o prelucrare mecanică.

    Articolul RL 129

    Condiţii de acceptare şi marcarea trimiterilor care conţin materii biologice perisabile (inclusiv eşantioane de diagnosticare)

    1. 1 Materiile biologice perisabile, inclusiv eşantioanele de diagnosticare, care nu intră în categoria substanţelor infecţioase sunt acceptate în condiţiile enunţate mai jos:

      1. 1.1 Expeditorii trebuie să se asigure ca trimiterile au fost pregătite astfel încât să ajungă la destinaţie în bună stare. Trimiterile nu trebuie să prezinte în cursul transportului nici un pericol pentru persoane sau animale.

      2. 1.2 Ambalajul se compune din elementele următoare:

        1. 1.2.1 o condiţionare interioară care cuprinde:

          1. 1.2.1.1 unul sau mai mulţi recipienţi primari etanşi;

          2. 1.2.1.2 un ambalaj secundar etanş;

          3. 1.2.1.3 excepţie făcând pentru substanţele solide, un material absorbant în cantitate suficientă pentru a absorbi întregul conţinut, care poate fi pus între recipientul sau recipienţii primari şi ambalajul secundar; dacă mai mulţi recipienţi primari sunt plasaţi într-un singur ambalaj secundar, fiecare trebuie învelit;

        2. 1.2.2 un ambalaj exterior de o soliditate care corespunde capacităţii, greutăţii şi utilizării prevăzute pentru recipient; aceste ambalaje trebuie să măsoare cel puţin 100 milimetri în dimensiunea lor exterioară globală cea mai mică.

      3. 1.3 Recipientul în întregime trebuie să poată să reziste probelor de cădere prescrise în instrucţiunile tehnice ale OACI, caz în care înălţimea căderii nu trebuie să fie inferioară Ia 1,2 metri.

      4. 1.4 O descriere a conţinutului, articol cu articol, trebuie să fie introdusă între ambalajul secundar şi peretele său exterior.

      5. 1.5 Trimiterile trebuie să fie ambalate în conformitate cu specificaţiile următoare:

        1. 1.5.1 Materii liofilizate

          1. 1.5.1.1 Recipienţii primari trebuie să fie fiole din sticlă sigilate la flacără sau flacoane din sticlă închise ermetic cu un cauciuc şi prevăzute cu sigilii metalice.

        2. 1.5.2 Substanţe lichide sau solide

          1. 1.5.2.1 Substanţe transportate la temperatura ambiantă sau la o temperatură superioară. Recipienţii primari trebuie să fie numai din sticlă, din metal sau din plastic. Pentru a le garanta etanşeitatea, vor fi utilizate mijloace eficiente, cum ar fi sigilare la cald, dopuri acoperitoare sau capsule metalice. Dacă recipienţii sunt închişi cu capsule cu şurub, ele trebuie întărite cu bandă adezivă.

          2. 1.5.2.2 Substanţele transportate îngheţate sau congelate. Gheaţa sau alţi refrigeratori, care nu sunt mărfuri periculoase conform Instrucţiunilor tehnice ale OACI, trebuie să fie plasaţi în

            exteriorul unuia sau al ambalajelor secundare. Proptele interioare vor fi prevăzute pentru a asigura echilibrul ambalajului secundar în momentul în care se topeşte substanţa refrigeratoare. Ambalajul primar şi ambalajul secundar nu trebuie să fie alterate de temperatura refrigeratorului utilizat şi nici de temperaturile şi presiunile la care ar putea fi supus în timpul transportului aerian dacă refrigerarea şi-ar pierde efectul.

      6. 1.6 Recipientul primar sau ambalajul secundar utilizate pentru materialele biologice perisabile, inclusiv eşantioane pentru diagnosticare, trebuie să poată să reziste unor temperaturi între -40° şi +55° C şi, atunci când este vorba despre lichide, ele trebuie să poată să reziste, fără pierderea etanşeităţii, la o presiune internă care produce o presiune diferenţială cel puţin egală cu 95 kPa.

      7. 1.7 Recipienţii primari nu trebuie să depăşească o capacitate de 500 mililitri şi volumul total al ambalajului exterior nu trebuie să fie mai mare de 4 litri.

      8. 1.8 Ambalajul exterior precum şi materialul ce înconjoară trimiterea trebuie să poarte menţiunea "Eşantion de diagnosticare" şi trebuie fie prevăzute, pe partea care poartă adresele laboratoarelor expeditoare şi de destinaţie, cu o etichetă de culoare violet purtând menţiunea şi simbolul următor:

    image

    (Dimensiuni 62 x 44 mm)

    Articolul RL 130

    Condiţii de acceptare şi marcare a trimiterilor conţinând materii infecţioase

    1. 1 Materiile biologice perisabile care sunt infecţioase, sau care în mod rezonabil sunt considerate a fi infecţioase pentru om sau pentru animale, trebuie să fie declarate "substanţe infecţioase".

    2. 2 Expeditorii substanţelor infecţioase trebuie să se asigure ca trimiterile au fost pregătite astfel încât să ajungă la destinaţie în bună stare. Trimiterile nu trebuie să prezinte, în cursul transportului, nici un pericol pentru persoane sau pentru animale.

    3. 3 Ambalajul trebuie să comporte următoarele elemente:

      1. 3.1 o condiţionare interioară cuprinzând:

        1. 3.1.1 unul sau mai mulţi recipienţi primari etanşi;

        2. 3.1.2 un ambalaj secundar etanş;

        3. 3.1.3 excepţie făcând substanţele solide, un material absorbant, în cantitate suficientă pentru a absorbi întregul conţinut, care trebuie pus într-unul sau mai mulţi recipienţi primari şi în ambalaj secundar; dacă mai mulţi recipienţi primari sunt plasaţi într-un singur ambalaj secundar, fiecare trebuie învelit;

      2. 3.2 un ambalaj exterior de o soliditate corespunzătoare capacităţii, greutăţii şi utilizării prevăzute recipientului; condiţionările trebuie să măsoare cel puţin 100 mililitri în dimensiunea lor exterioară globală cea mai mică.

    4. 4 Ambalajul trebuie, aşa cum vor atesta probele, să fie capabil să treacă cu succes probele normalizate prescrise în Instrucţiunile tehnice ale OACI. Ambalajele exterioare trebuie să fie marcate conform prescripţiilor în materie de marcare şi ambalare de specificaţii ONU.

    5. 5 Descrierea conţinutului, articol cu articol, trebuie să fie introdusă între ambalajul secundar şi peretele exterior.

    6. 6 Substanţele infecţioase trebuie să fie ambalate conform următoarelor specificaţii:

      1. 6.1 Substanţe liofilizate

        6.1.1

      2. 6.2

        Recipienţii primari trebuie să fie fiole din sticlă sigilate închise cu cauciuc şi prevăzute cu sigilii metalice.

        Substanţe lichide sau solide

        la cald sau flacoane din sticlă

        1. 6.2.1 Substanţe transportate la temperatura ambiantă sau la o temperatură superioară. Recipienţii primari trebuie să fie numai din sticlă, din metal sau din plastic. Pentru garantarea etanşeităţii, trebuie să fie utilizate mijloace eficiente cum ar fi sigilarea la cald, dopuri acoperitoare sau capsule metalice. Capsulele cu şurub trebuie să fie întărite cu bandă adezivă.

        2. 6.2.2 Substanţe îngheţate sau congelate în timpul transportului. Gheaţa, zăpada carbonică sau alţi refrigeratori trebuie să fie plasaţi în exteriorul unuia sau mai multor ambalaje secundare. Proptele interioare trebuie să fie prevăzute pentru menţinerea ambalajului sau ambalajelor secundare în poziţie iniţială dacă gheaţa sau gheaţa carbonică se topeşte. Dacă se recurge la gheaţă, ambalajul exterior trebuie să fie etanş şi dacă se utilizează gheaţa carbonică, ambalajul exterior trebuie să permită dioxidului de carbon gazos să se evacueze. Recipientul primar şi ambalajul secundar trebuie să îşi păstreze integritatea la temperatura refrigeratorului utilizat precum şi la temperaturi şi presiuni ale aerului la care recipientul şi ambalajul secundar ar putea fi supuse în timpul transportului dacă refrigerarea şi-ar pierde efectul.

    7. 7 Recipientul primar şi ambalajul secundar utilizate pentru substanţele infecţioase trebuie să poată rezista, în cazul pierderii etanşeităţii, la o presiune internă care produce o presiune diferenţială cel puţin egală la 95 kPa şi la temperaturi care se situează între -40°şi +55°C.

    8. 8 Cantitatea maximă netă pe care o poate conţine un ambalaj exterior este 50 mililitri sau de 50 grame.

    9. 9 Ambalajele exterioare trebuie să poarte următoarele marcări:

      1. 9.1 Desemnarea generică a substanţei, urmată de numele său tehnic (biologic) al substanţei sau substanţelor şi de numărul corespunzător al ONU, precedat de literele "UN";

      2. 9.2 Numele şi adresa persoanei (companiei) care se ocupă să fie trimisă substanţa infecţioasă şi numele destinatarului;

      3. 9.3 Numele şi numărul de telefon al unei persoane responsabile cu trimiterea.

    1O Ambalajul exterior trebuie să fie prevăzut, pe partea care poartă adresele laboratoarelor expeditoare şi de destinaţie reglementar autorizate, cu o etichetă care poartă menţiunea "Substanţa infecţioasă". Această etichetă este în formă de romb de 10 x 10 cm sau de 5 x 5 centimetri, cu litere negre şi fond alb-jumătatea superioară poartă simbolul aprobat pentru substanţele infecţioase şi jumătatea inferioară cuvintele "Substanţa infecţioasă". În caz de deteriorare sau scurgere, să se avertizeze imediat autorităţile sanitare publice ". Eticheta se prezintă după cum urmează:

    image

    1O.1 Dacă zăpada carbonică este utilizată pentru refrigerarea trimiterii, se convine să se utilizeze eticheta de risc "Diverse". Aceasta eticheta este în formă de romb cu o dimensiune minimă de 1O x 1O centimetri cum prevede desenul de mai jos:

    image

    Divers

    FOND BLANC

    BARRES

    ET INSCRIPTIONS

    ENNOIR

    10.2 Pentru once transport prin avion, se convine să se stabilească un document de transport conform Instrucţiunilor tehnice ale OACI sau reglementării IATA privind mărfurile periculoase. În plus, borderoul de predare CN 38 care corespunde acestei trimiteri trebuie să

    poarte menţiunea următoare "Mărfuri periculoase care fac obiectul declaraţiei anexate a expeditorilor".

    10.3 În ceea ce priveşte sacii care conţin doar substanţe infecţioase şi identificaţi prin etichetele speciale "Substanţă infecţioasă", autoritatea poştală trebuie să îi predea companiilor aeriene fără să îi închidă cu sigilii.

    Articolul RL 131

    Condiţii de acceptare şi marcare a substanţelor radioactive

    1. 1. Trimiterile de materii radioactive al căror conţinut şi condiţionare sunt conform reglementarilor Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice, care prevăd excepţii speciale pentru anumite categorii de trimiteri, sunt admise la transport prin poştă cu condiţia autorizării prealabile a organismelor competente din ţara de origine.

    2. 2. Ambalajul exterior al trimiterilor care conţin materii radioactive trebuie să fie marcat vizibil şi durabil de către expeditor, cu menţiunea "Materii radioactive. Cantităţi admise în transportul prin poştă" şi cu numărul ONU aplicabil. În plus, el trebuie să poarte, pe lângă numele şi adresa expeditorului, o menţiune cu majuscule care solicită returarea trimiterilor în caz de nepredare.

    3. 3. Expeditorul trebuie să indice pe ambalajul interior numele şi adresa sa precum şi conţinutul trimiterii.

    4. 4. Menţiunea "Materii radioactive. Cantităţi admise în transportul prin poştă" trebuie să fie barată din oficiu în caz de returare a ambalajului la origine.

    5. 5. Administraţiile pot desemna birourile poştale special prevăzute pentru acceptarea la prezentare a trimiterilor conţinând materii radioactive.

    Capitolul 5

    Servicii speciale

    Articolul RL 132 Trimiteri recomandate

    1. 1 Trimiterile poştei de scrisori pot fi transmise sub recomandare, conform dispoziţiilor articolului 13.1.1, 13.1.2 şi 13.2 din Convenţie.

    2. 2 Taxa de trimiteri recomandate trebuie achitată în avans. Ea se compune din taxa de francare şi

      dintr-o taxă fixă de recomandare, a cărei valoare maximă indicată este de 1,31 DST. Pentru fiecare sac M, administraţiile percep, în locul taxei unitare, o taxă globală care nu depăşeşte de cinci ori taxa unitară.

    3. 3 În cazul în care sunt necesare măsuri excepţionale de securitate, administraţiile poştale pot percepe de la expeditori sau de la destinatari, în plus faţă de taxa menţionată la 2, taxele speciale prevăzute de legislaţia lor internă.

    4. 4 Admitere

      1. 4.1 Nici o condiţie specială de formă, de închidere sau redactare a adresei nu este solicitată pentru trimiterile recomandate.

      2. 4.2 Trimiterile care poartă o adresă înscrisă cu creionul sau cu ajutorul oricărui tip de cerneluri care se şterg sau este constituită din iniţiale nu sunt admise la recomandate. Totuşi, adresa trimiterilor altele decât cele care sunt expediate în plic cu fereastră transparentă poate fi scrisă cu creion chimic.

      3. 4.3 O recipisă trebuie eliberată gratuit, în momentul prezentării, expeditorului unei trimiteri recomandate.

    5. 5 Desemnarea şi prelucrarea trimiterilor

      1. 5.1 Trimiterile recomandate trebuie să poarte în mod clar şi în caractere foarte vizibile antetul "Recomandată", însoţit, eventual, de o menţiune analogă în limba ţării de origine.

      2. 5.2 Trimiterile recomandate trebuie prevăzute cu o etichetă CN 04 perfect aderentă.

      3. 5.3 Administraţiile care se găsesc în imposibilitatea de a confecţiona etichete CN 04 pot utiliza etichete încadrate în dimensiunile modelului CN 04 sau doar litera R imprimată. Celelalte indicaţii ale respectivului model trebuie să fie adăugate în mod clar, curat şi de neşters printr­ un procedeu oarecare.

      4. 5.4 Eticheta şi antetul "Recomandată" trebuie să fie puse pe partea cu înscrisurile, pe cât posibil în unghiul superior stâng, eventual sub numele şi adresa expeditorului. Dacă este vorba de trimiteri sub formă de cărţi poştale, aceste indicaţii sunt plasate deasupra adresei, în aşa fel încât să nu afecteze claritatea acesteia. Pentru sacii M recomandaţi, eticheta CN 04 trebuie perfect lipită pe eticheta-adresă furnizată de expeditor.

      5. 5.5 Administraţiile care au adoptat în serviciul lor intern sistemul de acceptare mecanică a trimiterilor recomandate pot, în loc să utilizeze eticheta CN 04, să imprime direct pe aceste trimiteri, pe paiiea cu înscrisurile, aceleaşi indicaţii ca acelea care figurează pe respectiva etichetă. Eventual, ele pot lipi în acelaşi loc o bandă imprimată de maşină, cu aceleaşi indicaţii.

      6. 5.6 Cu acordul administraţiei de origine, utilizatorii pot utiliza pentru trimiterile lor recomandate plicuri care poartă preimprimat, în locul prevăzut pentru amplasarea etichetei CN 04, un facsimil al acesteia ale cărei dimensiuni nu trebuie să fie inferioare celor ale etichetei CN 04. La nevoie, numărul de serie poate fi aici indicat printr-un procedeu oarecare, cu condiţia ca el să fie adăugat într-un mod clar, curat şi de neşters. Un facsimil al etichetei CN 04 poate fi imprimat şi pe eticheta-adresă sau direct pe conţinutul trimiterilor expediate în plic cu fereastră transparentă, cu condiţia totuşi ca acest facsimil să fie plasat, în toate cazurile, în extremitatea stânga a ferestrei.

      7. 5.7 Administraţia de origine se asigură ca trimiterile recomandate să fie desemnate conform dispoziţiilor mai sus menţionate. Ea este obligată să îndepărteze anomaliile eventual constatate înainte să transmită trimiterile către ţările de destinaţie.

      8. 5.8 Nici un număr de ordine nu trebuie înscris pe faţă trimiterilor recomandate de către administraţiile intermediare.

      9. 5.9 Administraţia de distribuire trebuie să obţină semnătura persoanei care ia în primire trimiterea, indicând acceptarea sa, sau orice altă formă de certificare a primirii cu ocazia distribuirii sau predării unei trimiteri recomandate.

      1. 5.1 O De altfel administraţiile pot să stabilească sisteme pentru a genera date de confirmare electronică a distribuirii şi să convină să schimbe acest gen de date cu administraţiile de origine ale trimiterilor.

    CN04

    image

    image

    !·,,.R•image-L-AUN_S°4_6A0-NN_E_1 ,.,./\/I

    Dimensiuni 37x13 mm, litera majusculă R

    de culoare roşie sau neagră, dacă reglementarea administraţiei de origine o permite

    R

    CN04

    image

    LAUSANNE 1

    RR 00 OOO 460 3 CH

    image

    image

    liiIIIIllllllliIIIlllllillllllIIIIIII lilililiIII

    Dimensiuni 74 x 26 mm, litera majusculă R şi linie sub numărul de prezentare de culoare roşie sau neagră, dacă reglementarea administraţiei de origine o permite

    Articolul RL 133

    Trimiteri cu predare atestată

    1. 1 Trimiterile poştei de scrisori pot fi expediate prin serviciul de trimiteri cu predare atestată în relaţiile dintre administraţiile care acceptă acest serviciu.

    2. 2 Taxa trimiterilor cu predare atestată trebuie să fie achitată în avans. Ea se compune din taxa de francare şi o taxă de predare atestată fixată de administraţia de origine. Această taxă trebuie să fie inferioară taxei de recomandare.

    3. 3 Admitere

      1. 3.1 Nici o condiţie specială de formă, de închidere sau de redactare a adresei nu este cerută.

      2. 3.2 O recipisă trebuie să fie furnizată în mod gratuit, în momentul prezentării, expeditorului.

    4. 4 Desemnarea trimiterilor

      1. 4.1 Trimiterile trebuie să fie prevăzute cu o etichetă CN 05 perfect aderentă.

      2. 4.2 Eticheta trebuie să fie aplicată pe partea cu înscrisurile, pe cât posibil în unghiul superior stâng, eventual sub numele şi adresa expeditorului. Dacă este vorba de trimiteri sub formă de cărţi poştale, eticheta este plasată deasupra adresei, astfel încât să nu afecteze claritatea acesteia.

      3. 4.3 Cu autorizaţia administraţiei de origine, utilizatorii pot folosi pentru trimiterile lor plicuri care poartă preimprimat, în locul prevăzut pentru plasarea etichetei CN 05, un facsimil al acesteia ale cărui dimensiuni nu trebuie să fie inferioare celor ale etichetei CN 05. La nevoie, numărul de serie poate fi aici indicat printr-un procedeu oarecare, cu condiţia ca el să fie adăugat în mod clar, curat şi de neşters. Un facsimil al etichetei CN 05 poate fi imprimat şi pe eticheta­ adresă sau direct pe conţinutul trimiterilor expediate în plic cu fereastră transparentă, cu condiţia totuşi ca acest facsimil să fie plasat, în toate cazurile, în extremitatea stânga a ferestrei.

      4. 4.4 Administraţia de origine trebuie să se asigure că trimiterile sunt corect semnalate, conform

        dispoziţiilor de mai sus. Ea este obligată să îndrepte anomaliile eventual constatate înainte de a transmite trimiterile către ţările de destinaţie.

      5. 4.5 Nici un număr de ordine nu este înscris pe faţa trimiterilor de către administraţiile intermediare.

    CN05

    image

    image

    Livraison attestee

    A 123466

    image

    Dimensiuni 37x13 mm, culoare galbenă

    image

    image

    image

    Livraison attestee

    CN05

    image

                 AA  00 123 456 e SE        

    image

    "

    ,liIllllllllllllIl

    lilllllIIIID111111

    Dimensiuni 74 x 26 mm, culoare galbenă

    Articolul RL 134

    Trimiteri cu valoare declarată

    1. 1 Trimiterile prioritare şi neprioritare şi scrisorile care conţin hârtii de valoare, documente sau obiecte de valoare pot fi schimbate cu asigurarea conţinutului pentru valoarea declarată de către expeditor. Acest schimb este limitat în relaţiile dintre administraţiile poştale care şi-au declarat acordul de a accepta aceste trimiteri, fie în relaţiile lor reciproce, fie într-un singur sens.

    2. 2 Declararea valorii

      1. 2.1 În principiu valoarea declarată este nelimitată. Fiecare administraţie are posibilitatea de a limita declararea valorii, în ceea ce o priveşte, la o valoare care nu poate fi inferioară la 4000 DST, sau la o valoare cel puţin egală cu cea adoptată în serviciul interior, dacă aceasta este inferioară la 4.000 DST. Limita valorii declarate adoptate în serviciul interior nu este aplicabilă decât dacă ea este egală sau superioară sumei de indemnizaţie fixată pentru pierderea unei trimiteri recomandate. Suma maximă este notificată în DTS ţărilor membre ale Uniunii.

      2. 2.2 În relaţiile între ţări care au adoptat limite maxime diferite în declararea valorii, limita cea mai joasă trebuie să fie respectată şi de o parte şi de cealaltă.

      3. 2.3 Declararea valorii nu poate depăşi valoarea reală a conţinutului trimiterii, dar este permis să nu se declare decât o parte din această valoare. Suma valorii declarate a hârtiilor care reprezintă valoarea datorată producerii lor nu poate depăşi cheltuielile eventuale de înlocuire a acestor documente în caz de pierdere a acestora.

      4. 2.4 Orice declarare frauduloasă a unei valori superioare valorii reale a conţinutului unei trimiteri este pasibilă de urmări judiciare prevăzute prin legislaţia ţării de origine.

      5. 2.5 Valoarea declarată trebuie să fie exprimată în moneda ţării de origine. Ea trebuie să fie înscrisă, de către expeditor sau mandatarul său .deasupra adresei trimiterii, cu caractere latine şi cifre arabe, fără ştersături sau îngroşări, chiar dacă sunt certificate. Indicaţia referitoare la suma valorii declarate nu poate fi făcută nici cu creionul nici cu creionul chimic.

      6. 2.6 Suma valorii declarate trebuie să fie convertită în DST de către expeditor sau de către biroul de origine. Rezultatul convertirii, rotunjit acolo unde este necesar la unitatea superioară, trebuie să fie indicat în cifre lângă sau sub cele care reprezintă valoarea în moneda ţării de origine. Convertirea nu este operată în relaţiile directe dintre ţările care au monedă comună.

      7. 2.7 Când anumite împrejurări sau declaraţiile celor interesaţi permit să se constate o declarare frauduloasă a unei valori superioare valorii reale incluse într-o trimitere, avizarea acestui fapt este făcută către administraţia de origine în cel mai scurt timp. Orice documente în sprijinul anchetei sunt anexate avizului. Dacă trimiterea nu a fost încă predată destinatarului, administraţia de origine are posibilitatea să ceară ca ea să îi fie returată.

    3. 3 Taxe. Valoare maximă

      1. 3.1 Taxa trimiterilor cu valoare declarată trebuie să fie achitată în avans. Ea se compune din taxa de francare, taxa fixă de recomandată prevăzută la articolul RL 132 şi din taxa de asigurare.

      2. 3.2 În locul unei taxe fixe de recomandare, administraţiile poştale au posibilitatea să perceapă taxa corespondentă din serviciul lor interior sau, în mod excepţional, o taxă a cărei sumă indicativă este de 3,27 DST.

        1. 3.2.1 Suma indicativă a taxei de asigurare este de la 0,33 DST pentru fiecare fracţiune de 65,34 DST din valoarea declarată, sau 0,5% din valoarea declarată. Această taxă este aplicabilă pentru oricare ţară de destinaţie, chiar şi în ţările care admit riscuri care pot rezulta dintr-un caz de forţă majoră.

      3. 3.3 În cazurile în care sunt necesare măsuri de securitate excepţionale, administraţiile pot să perceapă de la expeditor sau destinatar, în plus faţă de taxele menţionate la 3.1.1 şi 3.1.2 taxe speciale prevăzute de legislaţia lor internă.

    4. 4 Administraţiile poştale au dreptul să furnizeze clienţilor lor un serviciu de trimiteri cu valoare declarată corespunzător unor specificaţii altele decât cele definite în prezentul articol.

    5. 5 Admitere

      1. 5.1 Administraţiile iau măsurile necesare pentru a asigura, pe cât este posibil, serviciul de trimiteri cu valoare declarată în toate birourile ţării lor.

      2. 5.2 Trimiterile cu valoare declarată trebuie să îndeplinească următoarele condiţii pentru a fi admise la expediere:

        1. 5.2.1 Trimiterile cu valoare declarată trebuie să fie confecţionate astfel încât să nu poată fi spoliate fără ca plicul, ambalajul sau sigiliile să fie afectate şi ele trebuie să fie sigilate corect, cu o bandă adeziva fină, de exemplu, şi să poarte o amprentă sau marcă uniformă specială a expeditorului. Administraţiile pot totuşi să convină să nu solicite o asemenea amprentă sau marcă. În acest caz administraţia de origine aplică sigilii pe banda adezivă sau pe partea de închidere a trimiterii pentru a evita orice deteriorare. Dacă reglementarea sa o permite, administraţia de origine trebuie să recomande clienţilor săi să utilizeze plicuri special concepute pentru trimiterile cu valoare declarată. Utilizarea plicurilor autocolante care nu sunt prevăzute cu elemente de închidere de securitate este interzisă pentru trimiterile cu valoare declarată.

        2. 5.2.2 Plicurile sau ambalajele transparente la fel ca şi plicurile care au unul sau mai multe panouri transparente, nu sunt autorizate.

        3. 5.2.3 Contrar dispoziţiilor prevăzute la 5.2.1, administraţiile pot solicita ca trimiterile cu valoare declarată să fie sigilate cu sigilii identice din ceară, cu plumbi sau alte mijloace eficace, cu o amprentă sau marcă uniformă specială a expeditorului.

        4. 5.2.4 Administraţiile care nu respectă dispoziţiile prevăzute la 5.2.1 şi 5.2.3 şi care expediază trimiterile cu valoare declarată fără sigilii nu au dreptul la nici o despăgubire în caz de pierdere, spoliere sau avariere a acestor trimiteri. Ele sunt tratate ca trimiteri recomandate şi suma despăgubirii este fixată În consecinţă.

        5. 5.2.5 Sigiliile, timbrele poştale reprezentând francarea şi etichetele care se raportează la serviciul

          poştal şi alte servicii oficiale trebuie să fie spaţiate pentru ca să nu poată servi la mascarea leziunilor plicului sau ambalajului. Timbrele poştale şi etichetele nu trebuie să fie îndoite peste cele două feţe ale plicului sau ambalajului pentru a acoperi o margine. Este interzis să se aplice pe trimiteri etichete altele decât cele oficiale care se raportează la serviciul poştal, fie la servicii oficiale a căror intervenţie ar putea fi solicitată în virtutea legislaţiei naţionale a ţării de origine.

        6. 5.2.6 Dacă trimiterile sunt înconjurate de o cruce din sfoară şi sigilate în modul indicat la 5.2.1, nu este necesar să se sigileze şi sfoara însăşi.

      3. 5.3 Trimiterile care se prezintă în exterior sub formă de cutii trebuie să îndeplinească condiţiile suplimentare următoare:

        1. 5.3.1 Trebuie să fie vorba de cutii din lemn, metal sau material plastic suficient de rezistente.

        2. 5.3.2 Pereţii cutiilor din lemn trebuie să aibă o grosime minimă de 8 mm

        3. 5.3.3 Feţele inferioare şi superioare trebuie să fie acoperite cu hârtie albă pentru a primi adresa destinatarului, declaraţia valorii şi amprentele menţiunilor de serviciu. Aceste cutii trebuie

          să fie sigilate pe cele patru feţe laterale, în modul indicat la 5.2.1. Dacă aceasta este necesar pentru a le asigura inviolabilitatea, cutiile trebuie să fie înconjurate cu o cruce din sfoară solidă, rară noduri. Cele două capete ale sforii trebuie să fie unite sub un sigiliu din ceară care poartă o amprentă sau o marcă specială uniformă a expeditorului.

      4. 5.4 O recipisă trebuie să fie furnizată în mod gratuit, în momentul prezentării, expeditorului unei trimiteri cu valoare declarată.

      5. 5.5 Francarea poate fi reprezentată printr-o menţiune care indică faptul că totalitatea francării a fost plătită, de exemplu "Taxă percepută". Această menţiune trebuie să fie aplicată în unghiul superior drept al feţei cu înscrisuri şi să fie certificată cu o ştampilă de zi a biroului de ongme.

      6. 5.6 Trimiterile adresate sub iniţiale sau a căror adresă este indicată cu creionul precum şi cele care poartă ştersături sau îngroşări în înscrisuri nu sunt admise. Trimiterile în speţă care ar fi putut fi admise din greşeală sunt în mod obligatoriu returate biroului de origine.

    6. 6 Desemnarea şi prelucrarea trimiterilor

      1. 6.1 Trimiterile cu valoare declarată sunt prevăzute cu eticheta CN 06 care poartă, în caractere latine, litera V, numele biroului de origine şi numărul de serie al trimiterii.

      2. 6.2 Greutatea exactă în grame este înscrisă pe trimitere.

      3. 6.3 Eticheta CN 06 precum şi indicaţia greutăţii sunt plasate pe partea cu înscrisuri şi pe cât este posibil în unghiul superior stâng, eventual sub numele şi adresa expeditorului.

      4. 6.4 Administraţiile au totuşi posibilitatea să înlocuiască eticheta CN 06 prin eticheta CN 04 prevăzută în articolul RL 132.5.2 şi o etichetă roz de dimensiuni mici, care poartă în caractere foarte vizibile menţiunea "Valoare declarată".

      5. 6.5 O amprentă a ştampilei care indică biroul şi data prezentării trebuie să fie aplicată pe partea cu înscrisuri.

      6. 6.6 Nici un număr de ordine nu trebuie înscris pe faţa trimiterilor de către administraţiile intermediare.

      7. 6.7 Biroul de destinaţie aplică, pe verso fiecărei trimiteri, amprenta ştampilei lui care indică data primirii.

      8. 6.8 Administraţia de distribuire trebuie să obţină semnătura persoanei care ia în primire trimiterea, care indică acceptarea ei, sau orice altă formă de confirmare a primirii, cu ocazia distribuirii sau predării unei trimiteri cu valoare declarată.

      9. 6.9 Pe de altă parte, administraţiile pot să stabilească sisteme care să genereze date de confirmare electronică a distribuirii şi să convină să schimbe acest gen de date cu administraţiile de origine ale trimiterilor.

    CN06

    image

    image

    IV

    STOCKHOLM 1

    Î\J":372

    image

    Dimensiuni 37 x 13 mm, culoare roz

    image

    image

    V V\/

    STOCKHOLM 1

    00 OOO 372 1

    CN06

    image

    image

    image

    n··· ·-, ·,                                                                         

    I

    Hllllllllllli

    11IU

    II llllllllllllll

    Dimensiuni 74 x 26 mm, culoare roz

    Articolul RL 135 Trimiteri contra ramburs

    1. 1 Anumite trimiteri ale poştei de scrisori pot fi expediate contra ramburs. Schimbul de trimiteri contra ramburs necesită acordul prealabil al administraţiilor de origine şi de destinaţie.

    2. 2 Trimiteri admise

      1. 2.1 Pe baza acordurilor bilaterale, pot fi expediate contra ramburs trimiterile simple, trimiterile recomandate şi trimiterile cu valoare declarată care satisfac condiţiile prevăzute prin prezentul Regulament.

      2. 2.2 Administraţiile au posibilitatea să nu admită în serviciul de trimiteri contra ramburs decât anumite categorii din trimiterile menţionate mai sus.

    3. 3 Taxe

      1. 3.1 Administraţia de origine a trimiterii determină în mod liber taxa de achitat de către expeditor, în afară de taxele poştale aplicabile categoriei căreia îi aparţine trimiterea.

    4. 4 Rolul biroului de prezentare

      1. 4.1 Indicaţii de marcat pe trimiterile contra ramburs. Trimiterile recomandate sau nu şi trimiterile cu valoare declarată trebuie să poarte în mod foarte vizibil, pe partea cu înscrisurile, antetul "Ramburs" urmat de indicaţia sumei rambursului, conform dispoziţiilor prevăzute în articolele RF 201.2 şi RF 303 din Regulamentul Aranjamentului privind serviciile de plată ale poştei. Administraţiile au totuşi posibilitatea să furnizeze aceste indicaţii prin intermediul unei etichete CN 29bis.

      2. 4.2 Etichete. Când sunt grevate de ramburs, trimiterile sunt prevăzute, pe partea cu înscrisuri, pe cât este posibil în unghiul superior stâng, eventual sub numele şi adresa expeditorului, cu o etichetă de culoare portocalie conform modelului CN29. Eticheta modelului CN04 prevăzută în articolul RL 132.5.2 (sau amprenta unei ştampile speciale care îi ţine locul) este aplicată pe cât este posibil în unghiul superior al etichetei CN29; totuşi, este permis ca administraţiile să utilizeze, în locul celor două etichete prevăzute mai sus, o singură etichetă conform modelului CN 30 care poartă în caractere latine numele biroului de origine, litera R, numărul de serie al trimiterii şi un triunghi de culoare portocalie în care figurează cuvântul "Ramburs".

      3. 4.3 Formular de anexat trimiterilor. Orice trimitere contra ramburs este însoţită de un formular de mandat, conform dispoziţiilor prevăzute în articolul RF 201.2 din Regulamentul Aranjamentului privind serviciile de plată ale poştei.

    5. 5 Rolul biroului de destinaţie

      1. 5.1 Trimiterile grevate de ramburs sunt predate destinatarilor în condiţiile fixate de către administraţia de destinaţie. Sumele încasate sunt tratate conform dispoziţiilor prevăzute de Arartjamentul privind serviciile de plată ale poştei.

    6. 6 Reexpediere

      1. 6.1 Orice trimitere grevată de ramburs poate să fie reexpediată dacă ţara noii destinaţii asigură acest serviciu în relaţiile sale cu ţara de origine.

        CN29

        image

        Dimensiuni 37 x 18mm (baza x înălţimea), culoare portocalie

        image

        image

        image

        image

        image

        image

        image

        Dimensiuni 105 x 75mm, triunghi de culoare portocalie

        CN 30

        ..

        R

        LAUSANNE 1.·

        Q

        o ..

        .

        >;jj ,;;·ii:•·:,;: ii ii: ii '11 ;;,.;,· 'i -• ii: ii",._ ii,·fi I -ii oi: ii-Ji' ij ·ii ii: ă 'Ici: Ji· I :t ii ic li·ii:•i' ii :t : ii:i;

        ."'

        CN 29bis

        Remboursement

        Urnte monetaire/montant

        t'i porter au cfedit du cornpte n de {banque)

        centre dE: ct1eques postaux/ Agenco bancaire

        ii'• ii:·«

        Dimensiuni 37 x 13mm, triunghi de culoare portocalie Articolul RL 136

        Trimiteri expres

        1. 1 La cererea expeditorilor, trimiterile cu destinaţia ţărilor ale căror administraţii acceptă acest serviciu sunt predate la domiciliu de către un agent special cât mai curând posibil după sosirea lor la biroul de distribuire. Orice administraţie are dreptul să limiteze acest serviciu la trimiteri prioritare, trimiteri avion sau, dacă este vorba de o singură cale utilizată între administraţii la trimiterile LC de suprafaţă.

        2. 2 Taxe

          1. 2.1 Trimiterile expres sunt supuse în plus faţă de taxa de francare, la o taxă care nu va fi inferioară taxei de francare a unei trimiteri simple prioritare/neprioritare, după caz, sau a tmei scrisori simple iar suma indicativă a acestei taxe este de 1,63 DST._Pentru fiecare sac M, administraţiile percep, în locul taxei unitare, o taxă globală care nu depăşeşte de cinci ori taxa unitară. Această taxă trebuie să fie achitată în totalitate în avans.

          2. 2.2 Dacă predarea expres antrenează operaţiuni speciale, o taxă suplimentară poate fi percepută conform dispoziţiilor aferente trimiterilor de acelaşi gen din regimul interior.

          3. 2.3 Dacă reglementarea administraţiei de destinaţie o permite, destinatarii pot să ceară biroului de distribuire predarea expres încă de la sosirea trimiterilor care le stmt destinate. În acest caz, administraţia de destinaţie este autorizată să perceapă, în momentul distribuirii, taxa aplicabilă în serviciul său intern.

        3. 3 Desemnare

          1. 3.1 Trimiterile de predat prin expres sunt prevăzute fie cu o etichetă specială imprimată în culoare roşu deschis, fie cu o amprentă a unei ştampile în aceeaşi culoare care poartă în caractere foarte vizibile menţiunea "Expres". În lipsa etichetei sau a amprentei ştampilei, cuvântul "Expres" trebuie să fie înscris în mod foarte vizibil, cu majuscule de culoare roşie. Eticheta sau amprenta ştampilei trebuie, pe cât este posibil, să corespundă modelului reprodus mai jos. Eticheta, amprenta sau menţiunea "Expres" trebuie să fie plasată pe partea cu înscrisurile, pe cât este posibil în unghiul superior stâng, eventual sub numele şi adresa expeditorului.

        4. 4 Prelucrarea trimiterilor

          1. 4.1 Trimiterile expres pot fi tratate în mod diferit atâta timp cât nivelul general de calitate al

            image

            serviciului oferit destinatarului este cel puţin la fel de ridicat ca acela obţinut făcând apel la un curier special.

          2. 4.2 Administraţiile care au mai multe filiere de transmitere a curierului poştei de scrisori trebuie să facă să treacă trimiterile expres prin filiera de transmitere internă cea mai rapidă, la sosirea acestora în biroul de schimb al curierului de sosire şi să prelucreze apoi aceste trimiteri cât mai rapid posibil.

          3. 4.3 Dacă trimiterile sosesc la biroul de distribuire după ultima distribuire obişnuită a zilei, ele sunt distribuite prin curier special în aceeaşi zi şi în aceleaşi condiţii ca acelea aplicate în regimul intern în ţările care oferă această prestaţie.

          4. 4.4 Pe de altă parte, administraţiile pot să aducă o confirmare electronică de distribuire şi să convină să schimbe date de acest gen privind distribuirea cu administraţiile de origine ale

            · acestor trimiteri.

          5. 4.5 Când reglementarea sa o permite, administraţia de destinaţie are posibilitatea să facă să fie predat prin expres un aviz de sosire a unei trimiteri cu valoare declarată şi nu a trimiterii însăşi.

          6. 4.6 Dacă trimiterile expres trebuie să fie supuse unui control vamal, administraţiile sunt obligate:

            1. 4.6.1 Să le prezinte la vamă de îndată ce este posibil după sosirea lor;

            2. 4.6.2 Să încurajeze autorităţile vamale din ţara lor să efectueze controlul vamal al acestor trimiteri cu rapiditate.

          7. 4.7 Trimiterile expres incomplet francate pentru valoarea totală a taxelor care se plătesc în avans sunt distribuite prin mijloace obişnuite, cu condiţia ca ele să nu fi fost tratate ca expres de către biroul de origine. În acest ultim caz, trimiterile sunt taxate conform articolului RL 118.7.

          8. 4.8 Este permis administraţiilor să se mărginească la o singură încercare de predare prin expres. Orice nouă tentativă de predare expres a trimiterii nu este obligatorie. Trimiterea este tratată în acest caz ca o trimitere simplă.

    Articolul RL 137 Confirmarea de primire

    1. 1 În cadrul acelor administraţii care asigură serviciul confirmărilor de primire pentru clienţii lor, expeditorul unei trimiteri recomandate, a unei trimiteri cu predare atestată sau a unei trimiteri cu valoare declarată poate să ceară o confirmare de primire în momentul prezentării, plătind o taxă a cărei sumă indicativă este de 0,98 DST. Confirmarea de primire este returată expeditorului pe calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă).

    2. 2 Desemnarea trimiterilor cu confirmare de primire

      1. 2.1 Trimiterile pentru care expeditorul solicită o confirmare de primire trebuie să poarte pe partea cu înscrisurile, în caractere foarte vizibile, literele A.R. Expeditorul trebuie să indice pe exteriorul trimiterii numele şi adresa sa în caractere latine. Aceasta ultimă indicaţie, atunci când ea figurează pe partea cu înscrisuri, trebuie să fie realizată în unghiul superior stâng. Această amplasare trebuie, pe cât este posibil, să fie afectată de asemenea literelor A.R. care pot, eventual, să îşi găsească loc sub numele şi adresa expeditorului.

      2. 2.2 Trimiterile vizate la punctul 2.1 sunt însoţite de un formular CN 07 de consistenţa unei cărţi poştale, de culoare roşu deschis. Acest formular trebuie să poarte, în caractere foaiie vizibile, literele A.R. Expeditorul completează, în caractere latine şi altfel decât cu creion simplu, diferitele rubrici conform textului formularului. Acesta este completat de către biroul de origine sau de orice alt birou desemnat de către administraţia expeditoare, apoi este fixat solid la trimitere. Dacă formularul nu parvine biroului de destinaţie, acesta întocmeşte din oficiu o nouă confirmare de primire.

      3. 2.3 Pentru calcularea francării unei trimiteri cu confirmare de primire, se poate ţine seama la calcularea suprataxei aeriene, dacă este cazul, de greutatea formularului CN07. Taxa confirmării de primire este reprezentată pe trimitere cu celelalte taxe.

    3. 3 Prelucrarea confirmării de primire

      1. 3.1 Confirmarea de primire trebuie să fie semnată cu prioritate de către destinatar şi, dacă nu este posibil, de către o altă persoană autorizată să facă acest lucru în virtutea reglementărilor ţării de destinaţie. Dacă aceste reglementari o prevăd, şi exceptând cazul de predare în mână proprie destinatarului, confirmarea poate să fie semnată de către un agent al biroului de destinaţie.

      2. 3.2 Biroul de destinaţie returează cu primul curier formularul CN07, corect completat, direct expeditorului. Acest formular este transmis deschis şi în scutire de taxă poştală pe calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă). Dacă confirmarea de primire este returată fără să fi fost corect completată, neregula este semnalată prin intermediul formularului CN 08 prevăzut în articolul RL 150.2, căruia îi este anexată confirmarea de primire în cauză.

      3. 3.3 Când expeditorul reclamă că nu i-a parvenit confirmarea de primire în termeni normali, această confirmare este solicitată gratuit prin intermediul formularului CN 08. Un duplicat al confirmării de primire purtând pe recto în caractere foarte vizibile menţiunea "Duplicata", este anexat reclamaţiei CN 08. Aceasta din urma este tratată conform articolului RL 150.

    Articolul RL 138 Predare în mână proprie

    1. 1 La cererea expeditorului şi în relaţiile dintre administraţiile care şi-au dat consimţământul, trimiterile recomandate, trimiterile cu predare atestată şi trimiterile cu valoare declarată sunt predate în mână proprie. Administraţiile pot să convină să nu admită această facilitate decât pentru trimiterile care sunt însoţite de o confirmare de primire.

    2. 2 În toate cazurile, expeditorul plăteşte o taxă de predare în mână proprie a cărei sumă indicativă

      este de 0,16 DST.

    3. 3 Desemnarea şi prelucrarea trimiterilor de predat în mână proprie

      1. 3.1 Trimiterile de predat în mână proprie trebuie să pomie în caractere foarte vizibile, menţiunea "De predat în mână proprie" sau o menţiune echivalentă într-o limbă cunoscută în ţara de destinaţie. Această menţiune trebuie să figureze pe partea cu înscrisurile şi pe cât este posibil în unghiul superior stâng, eventual sub numele şi adresa expeditorului.

      2. 3.2 Când expeditorul a solicitat o confirmare de primire şi o predare în mână proprie destinatarului, formularul CN 07 trebuie să fie semnat de către acesta din urmă sau, în caz de imposibilitate, de către mandatarul său autorizat.

      3. 3.3 Administraţiile nu sunt obligate să facă o a doua încercare de predare a acestor trimiteri, decât dacă aceasta este de presupus că va reuşi şi dacă reglementarea internă o permite.

    Articolul RL 139

    Trimiteri scutite de taxe şi drepturi

    1. 1 În relaţiile dintre administraţiile poştale care s-au declarat de acord în această privinţă, expeditorii pot să ia în sarcina lor, în baza unei declaraţii prealabile la biroul de origine, totalitatea taxelor şi drepturilor de care trimiterile poştei de scrisori sunt grevate la predare. Atâta timp cât o trimitere a poştei de scrisori nu a fost predată destinatarului, expeditorul poate să ceară ulterior predării, ca trimiterea să fie predată scutită de taxe şi drepturi.

    2. 2 Taxe

      1. 2.1 Expeditorul trebuie să se angajeze să plătească sumele care ar putea fi reclamate de către biroul de destinaţie. Dacă este cazul, el trebuie să efectueze o plată provizorie.

      2. 2.2 Administraţia de origine percepe de la expeditor o taxă a cărei sumă indicativă este de 0,98 DST şi pe care ea o păstrează ca remuneraţie pentru serviciile furnizate în ţara de origine.

      3. 2.3 În caz de cerere formulată ulterior prezentării unei trimiteri a poştei de scrisori, administraţia de origine percepe pe de altă parte o taxă adiţională a cărei sumă indicativă este de 1,31 DST pe cerere.

      4. 2.4 Administraţia de destinaţie este autorizată să perceapă o taxă de comision a cărei sumă indicativă este de 0,98 DST. Această taxă este independentă de taxa de prezentare la vamă. Ea este percepută de la expeditor în profitul administraţiei de destinaţie.

    3. 3 Orice administraţie poştală are dreptul să limiteze serviciul trimiterilor scutite de taxe şi drepturi la trimiterile poştei de scrisori recomandate şi cu valoare declarată.

    4. 4 Desemnarea şi prelucrarea trimiterilor

      1. 4.1 Trimiterile de predat destinatarilor scutite de taxe şi drepturi trebuie să poarte, în caractere foarte vizibile, antetul "Scutit de taxe şi drepturi" sau o menţiune analogă în limba ţării de origine. Aceste trimiteri sunt prevăzute cu o etichetă de culoare galbenă purtând şi ea, în caractere foarte vizibile, indicaţia "Scutit de taxe şi drepturi". Antetul şi eticheta trebuie să fie puse pe partea cu înscrisurile, pe cât posibil în unghiul superior stâng, eventual sub numele şi adresa expeditorului.

      2. 4.2 Orice trimitere expediată ca scutită de taxe şi drepturi este însoţită de un buletin de francare CN 11. Expeditorul trimiterii completează textul feţei buletinului de francare, partea dreaptă a părţilor A şi B. Biroul expeditor aplică aici indicaţiile aferente serviciului poştal. Înscrisurile

        expeditorului pot fi efectuate cu ajutorul indigoului. Textul trebuie să comporte angajamentul prevăzut în articolul 2.1. Buletinul de francare, corect completat, este solid ataşat de trimitere.

      3. 4.3 Expeditorul poate solicita, ulterior prezentării, ca trimiterea să fie predată în scutire de taxe şi drepturi.

        1. 4.3.1 Dacă cererea este destinată a fi transmisă pe cale poştală, biroul de origine avertizează biroul de destinaţie printr-o notă explicativă. Aceasta este prevăzută cu francarea reprezentând taxa datorată. Ea este transmisă recomandat şi pe calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă) biroului de destinaţie, însoţită de un buletin de francare corect completat. Biroul de destinaţie aplică pe trimitere eticheta prevăzută la punctul 4.1.

        2. 4.3.2 Dacă cererea este destinată a fi transmisă pe calea telecomunicaţiilor, biroul de origine avertizează pe calea telecomunicaţiilor biroul de destinaţie şi îi comunică în acelaşi timp indicaţiile referitoare la prezentarea trimiterii. Biroul de destinaţie întocmeşte din oficiu un buletin de francare.

    5. 5 Returarea buletinelor de francare (partea A). Recuperarea taxelor şi drepturilor.

      1. 5.1 După predarea către destinatar a unei trimiteri scutite de taxe şi drepturi, biroul care a făcut avansarea taxelor, drepturilor vamale şi a celorlalte cheltuieli în contul expeditorului completează în ceea ce îl priveşte, cu ajutorul indigoului, indicaţiile care figurează pe verso părţilor A şi B ale buletinului de francare. El transmite biroului de origine a trimiterii partea A însoţită de documente justificative; această transmitere are loc prin plic închis, fără indicarea conţinutului. Paiiea B este păstrată de către administraţia de destinaţie a trimiterii, în vederea decontării cu administraţia debitoare.

      2. 5.2 Totuşi, fiecare administraţie are dreptul să procedeze prin birouri special desemnate la returarea părţii A a buletinelor de francare grevate de cheltuieli şi să solicite ca această parte să îi fie transmisă unui birou determinat.

      3. 5.3 Numele biroului căruia partea A a buletinelor de francare trebuie să fie returată este înscris, în toate cazurile, de către biroul expeditor al trimiterii pe această parte.

      4. 5.4 Când o trimitere purtând menţiunea "Scutit de taxe şi drepturi" parvine în serviciul de destinaţie fără buletin de francare, biroul însărcinat cu vămuirea întocmeşte un duplicat al acestui buletin. Pe părţile A şi B ale acestui buletin, el menţionează numele ţării de origine şi pe cât este posibil, data prezentării trimiterii.

      5. 5.5 Când buletinul de francare este pierdut după predarea trimiterii, un duplicat este întocmit în aceleaşi condiţii.

      6. 5.6 Părţile A şi B ale buletinului de francare aferente trimiterilor care pentru un motiv oarecare sunt returate la origine trebuie să fie anulate prin grija administraţiei de destinaţie.

      7. 5.7 La primirea părţii A a unui buletin de francare care indică cheltuielile efectuate de către serviciul de destinaţie, administraţia de origine converteşte valoarea acestor cheltuieli în propria sa monedă. Cursul utilizat nu trebuie să fie superior cursului fixat pentru emiterea de mandate poştale cu destinaţia ţării corespondente. Rezultatul convertirii este indicat pe corpul formularului şi pe cuponul lateral. După ce a acoperit valoarea cheltuielilor, biroul desemnat în acest scop predă expeditorului cuponul buletinului şi eventual, piesele justificative.

    6. 6 Decontarea cu administraţia de prezentare a trimiterilor

      1. 6.1 Decontarea referitoare la taxele, drepturile vamale şi alte cheltuieli realizate de fiecare administraţie în contul alteia este efectuată prin intermediul conturilor speciale lunare CN 12, întocmite de către administraţia creditoare în moneda ţării sale. Datele părţilor B ale buletinelor de francare pe care ea le-a păstrat sunt înscrise în ordinea alfabetică a birourilor care au făcut avansarea cheltuielilor şi conform ordinii numerice care le-a fost dată.

      2. 6.2 Dacă cele două administraţii interesate asigură şi serviciul de colete poştale în relaţiile lor reciproce, ele pot să cuprindă cu excepţia unui aviz contrar, în decontarea taxelor, drepturilor vamale şi a celorlalte cheltuieli ale acestui ultim serviciu, pe cele ale poştei de scrisori.

      3. 6.3 Contul special CN 12, însoţit de părţile B ale buletinelor de francare este transmis administraţiei debitoare cel mai târziu la sfârşitul lunii care urmează celei la care el se raportează. Nu se întocmeşte cont negativ.

      4. 6.4 Decontările dau loc la o lichidare specială. Fiecare administraţie poate totuşi, să solicite ca aceste conturi să fie reglate cu cele de mandate poştale, colete poştale CP 75 sau cu conturile SFP 3 ale trimiterilor contra ramburs, fără să fie încorporate în acestea.

    Articolul RL 140

    Serviciul de corespondenţă comercială-răspuns internaţional (CCRI)

    1. 1 Generalităţi

      1. 1.1 Administraţiile poştale pot să convină între ele să participe la serviciul facultativ "corespondenţă comercială-răspuns internaţional" (CCRI)

      2. 1.2 Serviciul de corespondenţă comercială-răspuns internaţional (CCRI) are ca obiect să permită unor expeditori autorizaţi să francheze în prealabil trimiterile de răspuns prezentate de către corespondenţii lor rezidenţi în străinătate.

      3. 1.3 Administraţiile care asigură acest serviciu, trebuie să respecte dispoziţiile definite mai jos.

      4. 1.4 Administraţiile pot totuşi, să convină pe cale bilaterală să stabilească un alt sistem între ele.

      5. 1.5 Administraţiile pot să realizeze un sistem de compensare care să ţină seama de costurile suportate.

    2. 2 Modalităţi de funcţionare

      1. 2.1 Serviciul CCRI funcţionează în modul următor:

        1. 2.1.1 Trimiterile expeditorului autorizat rezident în ţara A trimise corespondenţilor săi rezidenţi într-o ţară (ţări) B conţin fiecare câte un plic, o carte poştală sau o etichetă CCRI;

        2. 2.1.2 Corespondenţii rezidenţi într-o ţară (ţări) B pot să utilizeze plicurile, cărţile poştale sau etichetele CCRI pentru a răspunde expeditorului; trimiterile CCRI sunt considerate ca trimiteri prioritare sau trimiteri avion simple francate conform articolului RL 114.2.1.4

        3. 2.1.3 Trimiterile CCRI prezentate sunt transmise ţării A şi predate expeditorului autorizat.

      2. 2.2 Administraţiile poştale sunt libere să fixeze taxele şi condiţiile pentru autorizarea utilizării serviciului şi pentru prelucrarea trimiterilor predate.

      3. 2.3 Administraţiile care asigura serviciul CCRI pot să îl facă fie pe bază de reciprocitate, fie într­ un singur sens (serviciul "de retur"). Această ultimă modalitate presupune că administraţia unei ţări B acceptă la prezentare trimiteri CCRI, dar nu eliberează autorizaţie de utilizare a serviciului clienţilor rezidenţi pe teritoriul său.

      4. 2.4 Administraţiile care asigură serviciul precizează clienţilor lor cu ocazia autorizării utilizării serviciului, obligaţia de a se conforma dispoziţiilor prezentului articol şi prevederilor conţinute în Manualul poştei de scrisori.

    3. 3 Caracteristicile trimiterilor CCRI

      1. 3.1 Trimiterile CCRI pot să se prezinte sub formă de cărţi poştale sau plicuri conform modelului prevăzut şi prevederilor din Manualul poştei de scrisori.

      2. 3.2 Sunt de asemenea, admise ca trimiteri CCRI trimiterile constituite din plicuri sau pachete care comportă o etichetă conform modelului prevăzut şi conform prevederilor din Manualul poştei de scrisori.

      3. 3.3 Trimiterile CCRI trebuie să fie conform limitelor de dimensiuni aplicabile trimiterilor poştei de scrisori echivalente specificate în articolul RL 122. Când este vorba de cărţi poştale sau de trimiteri sub formă de cărţi poştale, trimiterile CCRI care răspund dispoziţiilor articolului RL

        128.5 sunt de asemenea admisibile. Trimiterile CCRI nu trebuie să cântărească mai mult de 50 grame.

      4. 3.4 Trimiterile CCRI pot să conţină corespondenţă şi imprimate.

      5. 3.5 Prin derogare de la dispoziţiile de la 3.3 şi 3.4, administraţiile pot conveni bilateral să admită mărfuri fără valoare comercială în trimiterile CCRI şi să le limiteze greutatea la 250 grame. Administraţiile pot de asemenea să convină bilateral orice altă extindere a serviciului.

        image

        image

        A nu se franca

        PAR AVION

        CCRIN:

        REPONSE PAYEE GRANDE-BRET AGNE

        MESSRS. T. Smith Co. 99 Temple Strect PRESTON

        GREAT BRITAIN PRI IZY

        Prioritaire

    1. 4 Facturarea serviciului CCRI

      1. 4.1 Orice administraţie care returează trimiteri CCRI altei administraţii are dreptul să perceapă de la aceasta din urmă o sumă corespunzătoare cheltuielilor pe care ea le-a făcut pentru returarea trimiterilor CCRI.

      2. 4.2 Fixarea acestei sume este fondată pe o taxă pe trimitere şi o taxă pe kilogram. Aceste taxe se calculează în felul următor:

        1. 4.2.1 Taxa pe trimitere este fixată la O,15 DST;

        2. 4.2.2 Taxa pe kilogram este fondată pe taxele publicate în Lista CN 68 în virtutea articolului RL

          238.1.1; administraţiile ale căror taxe nu sunt indicate în Lista CN 68 calculează taxa pe kilogram conform modalităţilor enunţate în articolul RL 238.1.1, cu excluderea majorării de 5% menţionate în respectivul articol.

      3. 4.3 Orice revizuire a taxelor menţionate la 4.2.1 trebuie să se fondeze pe datele economice disponibile.

      4. 4.4 Dacă administraţiile interesate nu decid altfel, nu există nici o compensare a cheltuielilor CCRI atunci când numărul anual de trimiteri returate de fiecare administraţie este inferior sau egal cu 1OOO. Când numărul de trimiteri CCRI depăşeşte 1OOO pentru o administraţie, compensarea ţine seama de numărul de trimiteri returate de către cele două administraţii.

    2. 5 Contabilitatea cheltuielilor serviciului CCRI

      1. 5.1 Întocmirea releveurilor de trimiteri CN 09 şi CN I O;

        1. 5.1.1 După transmiterea ultimei depeşe a fiecărei luni, biroul de schimb de origine a trimiterilor CCRI întocmeşte, pe birou de schimb de destinaţie, după datele din foile de aviz CN 31, un releveu CN 09 de trimiteri CCRI expediate. El transmite apoi aceste releveuri administraţiei sale centrale.

          1. 5.1.1.1 Când foaia de aviz CN31 nu comportă nici o dată referitoare la greutatea trimiterilor CCRI returate, se aplică, în lipsă, o greutate de 5 grame pe trimitere.

        2. 5.1.2 Pentru fiecare administraţie de destinaţie a trimiterilor CCRI, administraţia de origine întocmeşte trimestrial, după releveurile CN09, pe birou de origine şi pe birou de destinaţie şi, eventual, pe cale de îndrumare, un releveu recapitulativ de trimiteri CN1O.

        3. 5.1.3 Releveurile CN09 sunt furnizate în sprijinul releveului recapitulativ CNl O administraţiei de destinaţie.

      2. 5.2 Transmiterea şi acceptarea releveurilor de trimiteri CN09 şi CNl0

        1. 5.2.1 Releveul recapitulativ CNl0 este transmis în dublu exemplar administraţiilor de destinaţie a trimiterilor CCRI într-o perioada de şase luni de la sfârşitul trimestrului la care se raportează.

        2. 5.2.2 După acceptarea lui, administraţia de destinaţie a trimiterilor CCRI returează un exemplar administraţiei care l-a întocmit. Dacă administraţia în cauză nu a primit nici o observaţie

          rectificativă în termen de trei luni începând de la ziua expedierii, ea îl consideră ca admis de drept. Dacă verificările fac să apară divergente, releveul CN09 rectificat trebuie să fie anexat în sprijinul releveului recapitulativ CNlO modificat şi acceptat. Dacă administraţia de origine a trimiterilor CCRI contestă modificările aduse pe acest releveu CN09, ea confirmă datele reale transmiţând fotocopii după formularele CN 31 întocmite de către biroul de origine cu ocazia expedierii depeşelor în litigiu.

        3. 5.2.3 Administraţiile se pot pune de acord ca releveurile CN09 şi CNlO să fie întocmite de către administraţia de destinaţie a trimiterilor CCRI. În acest caz, procedura de acceptare prevăzută la 5.2.1 şi 5.2.2 este adaptată în consecinţă.

      3. 5.3 Întocmirea, transmiterea şi aprobarea conturilor serviciului CCRI

        1. 5.3.1 Grija întocmirii conturilor revine administraţiei creditoare, care le transmite administraţiei de origine.

        2. 5.3.2 Conturile particulare sunt întocmite pe un formular CN19 şi după diferenţa sumelor de contabilizat bazate pe numărul şi greutatea trimiterilor CCRI primite şi expediate aşa cum reies din releveurile recapitulative CN1O.

        3. 5.3.3 Contul particular CN19 este adresat în dublu exemplar administraţiei debitoare de îndată ce este posibil după sfârşitul perioadei la care el se referă.

        4. 5.3.4 Administraţia debitoare nu este obligată să accepte conturile speciale care nu i-au fost transmise într-un termen de douăsprezece luni care urmează expirării anului de referinţă.

        5. 5.3.5 Dacă administraţia care a transmis contul particular nu a primit nici o observaţie rectificativă într-un interval de trei luni începând de la transmitere, contul este considerat ca admis de drept.

        6. 5.3.6 Administraţia creditoare are posibilitatea să rezume conturile speciale CN 19 într-un cont general CN 52, în condiţiile prevăzute în articolul RL 242.5

      4. 5.4 Decontul general şi plata cheltuielilor pentru serviciul CCRI

    5.4. l Articolul RL 250 este aplicabil cheltuielilor aferente serviciului CCRI pentru care administraţia creditoare întocmeşte un releveu CN 20.

    Articolul RL 141

    Serviciul de corespondenţă comercială - răspuns internaţională la nivel local

    1. 1. Administraţiile pot conveni bilateral să exploateze un serviciu facultativ "CCRI - răspuns la nivel local" fie pe baza de reciprocitate, fie într-un singur sens (serviciu de retur).

    2. 2. Serviciul CCRI- răspuns la nivel local se bazează pe acelaşi principiu ca CCRI, cu diferenţa ca răspunsurile prefrancate se prezintă sub aceeaşi formă ca răspunsurile comerciale din serviciul interior al administraţiei în care ele sunt prezentate. Administraţia poştală a ţării de prezentare distribuie aceste răspunsuri pe adresa unei căsuţe poştale, de pe teritoriul său, le retrage din această căsuţă poştală şi le expediază administraţiei de origine a curierului internaţional.

    3. 3. Modalităţile de funcţionare a acestui serviciu sunt convenite bilateral între administraţiile interesate, pe baza directivelor stabilite de către Consiliul de Exploatare Poştală.

    Articolul RL 142

    Cupoane - răspuns internaţionale

    1. 1. Administraţiile poştale au posibilitatea de a vinde cupoane răspuns internaţionale emise prin Biroul Internaţional şi să limiteze vânzarea conform legislaţiei lor interne.

    2. 2. Valoarea cuponului-răspuns prevăzut în articolul 13.4.2 din Convenţie este de 0,74 DST. Preţul de vânzare fixat de administraţiile poştale interesate nu poate fi inferior acestei valori.

    3. 3. Cupoanele-răspuns sunt schimbabile în oricare ţară membră contra timbre poştale şi, dacă legislaţia interioară a ţării de schimb nu se opune, în mod egal contraîntreguri poştale sau contra

      mărci sau amprente de francare poştală reprezentând francarea minimală a unei trimiteri prioritare simple a poştei de scrisori sau a unei scrisori avion simple expediate în străinătate.

    4. 4. Administraţia poştală a unei Ţări membre are, pe de altă parte, posibilitatea de a solicita depunerea simultană a cupoanelor-răspuns şi a trimiterilor de francat în schimbul acestor cupoane-răspuns.

    5. 5. Cupoanele-răspuns internaţionale sunt conform modelului CN0l. Ele sunt imprimate pe hârtie specială care poartă în filigran literele UPU în majuscule, prin grija Biroului Internaţional. Numele ţării de origine este imprimat pe cupoane. Ele poartă în plus, între altele, imprimarea unui cod cu bare normalizat al UPU care conţine codul ISO al ţării, data imprimării şi preţul de vânzare fixat de către Biroul Internaţional, exprimat în DST. Livrarea lor se face după ce administraţiile s-au achitat de valoarea facturii care le este trimisă în prealabil de către Biroul Internaţional şi care indică valoarea cupoanelor precum şi cheltuielile conexe de producere, de transport şi de asigurare.

      CN 01

      image

      COUPON•fl!":PONSE

      INît.RNA'MONAL

      .v,

      - ,,,

      1 Această explicaţie este repetată pe verso în limbile germană, engleză, arabă, chineză, spaniolă şi rusă.

    6. 6. Administraţiile poştale tnm1t comanda cupoanelor-răspuns internaţionale la Biroul Internaţional. Biroul Internaţional întocmeşte o factură în cele zece zile lucrătoare care urmează primirii comenzii şi o trimite administraţiei interesate. Plata trebuie să fie efectuată într-un termen de şase săptămâni care urmează datei transmiterii facturii. În caz de neplată în acest termen, factura şi comanda aferente sunt anulate. Totuşi, o administraţie având un sold creditor pe lângă Biroul Internaţional, în cadrul sistemului de contabilitate a cupoanelor-răspuns internaţionale, poate să-l utilizeze pentru lichidarea parţială sau totală a facturii.

    7. 7. Fiecare administraţie are posibilitatea să indice printr-un procedeu de imprimare preţul de vânzare pe cupoanele-răspuns sau să solicite Biroului Internaţional ca acest preţ să fie indicat în momentul imprimării.

    8. 8. Perioada de valabilitate a cupoanelor este indicată pe acestea. Birourile de poştă se asigură de autenticitatea titlurilor cu ocazia schimbării lor şi verifică în special prezenţa filigranului şi a altor elemente de securitate ale căror caracteristici sunt comunicate în avans de către Biroul

      Internaţional. Cupoanele-răspuns al căror text imprimat nu corespunde textului oficial sunt refuzate ca nefiind valabile. Cupoanele-răspuns schimbate sunt ştampilate cu ştampila de zi a biroului care a efectuat schimbul.

    9. 9. Cupoanele-răspuns schimbate sunt returate Biroului Internaţional în pachete de o mie. Administraţiile care schimbă mai puţin de 1OOO de cupoane pe an pot retura cupoanele pe care ele le-au schimbat la Biroul Internaţional la sfârşitul fiecărui an. Ele sunt însoţite de un releveu CN 03 întocmit în dublu exemplar şi care comportă indicaţia globală a numărului şi valorii lor. Valoarea este calculată conform taxei prevăzute la punctul 2. În caz de modificare a taxei, toate cupoanele-răspuns schimbate anterior datei modificării fac obiectul unei transmiteri unice care le cuprinde în mod excepţional pe acestea; ele sunt însoţite de un releveu CN03 special contabilizat după vechea valoare.

    1O. După verificarea de către Biroul Internaţional, releveul CN 03 este returat administraţiilor poştale, datat şi semnat în mod corespunzător. La sfârşitul fiecărui trimestru, Biroul Internaţional întocmeşte, pe baza releveurilor CN 03 primite, un releveu recapitulativ al cupoanelor schimbate de către fiecare administraţie. El efectuează o plată pe baza acestor releveuri. Plata este efectuată într-un termen de şase săptămâni după încheierea fiecărui trimestru. Administraţiile au posibilitatea să primească plăţile direct sau să le crediteze prin contul lor CRI de pe lângă Biroul Internaţional. Nici o plată nu este efectuată pentru cupoanele schimbate care au fost falsificate sau contrafăcute.

    1. 11. Un sistem de contabilitate distinct pentru cupoanele-răspuns internaţionale, cuprinzând un cont individual pentru fiecare administraţie care participă la prestarea acestui serviciu, este creat la Biroul Internaţional. Acest sistem se derulează în conformitate cu dispoziţiile în vigoare ale Regulamentului privind gestionarea administrativă şi financiară a cupoanelor-răspuns internaţionale.

    2. 12. Biroul Internaţional preia şi cupoanele-răspuns deteriorate transmise împreună cu un releveu CN03, întocmit în două exemplare, cu condiţia ca cel puţin o parte din codurile cu bară să permită determinarea valorii lor.

    Articolul RL 143

    Serviciul de grupaj "Consignment"

    1. 1 Administraţiile poştale pot conveni între ele să participe la un serv1cm facultativ de grupaj denumit "Consignment" pentru trimiterile grupate ale unui singur expeditor destinate pentru străinătate.

    2. 2 În măsura posibilului, acest serviciu este identificat prin logo-ul definit Ia pct. 4.

    3. 3 Detaliile acestui serviciu sunt fixate bilateral între administraţia de origine şi cea de destinaţie pe baza dispoziţiilor definite de către Consiliul de Exploatare Poştală.

    4. 4 Identificarea serviciului de grupaj "Consignment"

      1. 4.1 Logo-ul destinat să identifice serviciul grupaj "Consignment"este compus din următoarele elemente:

    cuvântul "CONSIGNMENT" în albastru;

    trei benzi orizontale (una roşie, una albastră şi una verde).

    image

    Capitolul 6

    Materii periculoase interzis a se introduce în trimiteri ale poştei de scrisori. Prelucrarea trimiterilor admise din greşeală. Reexpediere. Înapoierea la origine. Retragerea. Reclamaţii.

    Articolul RL 144

    Materii periculoase interzis a se introduce în trimiteri ale poştei de scrisori

    1. Obiectele vizate prin "Recomandările referitoare la transportul mărfurilor periculoase", stabilite de către Naţiunile Unite, cu excepţia anumitor mărfuri periculoase, materii radioactive şi substanţe infecţioase prevăzute în prezentul Regulament, precum şi prin Instrucţiunile Tehnice ale Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI) şi Regulamentul pentru transportul mărfurilor periculoase ale Asociaţiei Transportului Aerian Internaţional (IATA) sunt considerate ca materii periculoase conform dispoziţiilor articolului 15.3.1 al Convenţiei, şi introducerea lor în trimiteri ale poştei de scrisori este interzisă.

    Articolul RL 145

    Prelucrarea trimiterilor admise din greşeală

    1. 1. Trimiterile care au fost admise din greşeală şi care nu sunt în dezacord fundamental cu condiţiile articolului 9 al Convenţiei, în ceea ce priveşte clasificarea sau greutatea şi cu cele din prezentul Regulament în ceea ce priveşte conţinutul, dimensiunile, prezentarea şi indicaţiile reglementare, trebuie totuşi să fie predate destinatarilor fără supliment de taxă. Trimiterile admise din greşeală conţinând materii biologice perisabile sau materiale radioactive şi cele care nu îndeplinesc dispoziţiile articolului 16 din Convenţie pot de asemenea să fie predate destinatarilor, dacă dispoziţiile aplicate în ţara de destinaţie permit acest lucru. Dacă sunt imposibil de distribuit trimiterile admise din greşeală, se convine ca ele să fie returate administraţiei de origine.

    2. 2. Trimiterile conţinând obiectele menţionate de la articolul 15.2.1.1 şi 15.3.1 din Convenţie şi

      admise din greşeală la expediere sunt tratate conform legislaţiei ţării administraţiei de origine, de tranzit sau de destinaţie care le-a constatat prezenţa.

    3. 3. Administraţia de destinaţie poate preda destinatarului partea din conţinut care nu intră sub incidenţa unei interdicţii.

    4. 4. În cazul în care o trimitere admisă din greşeală la expediere nu este nici returată la origine nici predată către destinatar, atunci administraţia de origine trebuie să fie informată imediat despre tratamentul aplicat trimiterii. Aceasta informaţie trebuie să indice într-o manieră precisă interdicţia sub incidenţa căreia se află trimiterea precum şi obiectele care au ocazionat reţinerea. O trimitere admisă din greşeală şi înapoiată la origine trebuie să fie însoţită de o informaţie similară.

    5. 5. În caz de reţinere a unei trimiteri poştale admise din greşeală la expediere, administraţia de tranzit sau de destinaţie trebuie să informeze despre acest lucru administraţia de origine prin transmiterea unui proces verbal CN 13.

    6. 6. De altfel, este rezervat dreptul oricărei Ţări-membre de a nu efectua, pe teritoriul său, transportul în tranzit deschis al trimiterilor poştei de scrisori, altele decât scrisorile, cărţile poştale şi cecogramele, faţă de care nu au fost respectate dispoziţiile legale care reglează condiţiile publicării lor sau a circulaţiei lor în această ţară. Aceste trimiteri trebuie să fie înapoiate administraţiei de origine.

      Articolul RL 146

      Reexpediere

      1. 1 În caz de schimbare a adresei destinatarului, trimiterile îi sunt reexpediate imediat în condiţiile indicate mai jos.

      2. 2 Trimiterile nu sunt totuşi reexpediate:

        1. 2.1 dacă expeditorul a interzis reexpedierea printr-o adnotare într-o limbă cunoscută în ţara de destinaţie;

        2. 2.2 dacă ele poartă, deasupra adresei destinatarului, menţiunea "sau ocupantului locurilor".

      3. 3 Administraţiile poştale care percep o taxă pentru cererea de reexpediere în serviciul lor intern sunt autorizate să perceapă aceeaşi taxă în serviciul internaţional.

      4. 4 Nici o taxă suplimentară nu este percepută pentru trimiterile poştei de scrisori reexpediate de la o ţară la altă ţară, în afară de excepţiile prevăzute mai jos. Cu toate acestea, administraţiile care percep o taxă de reexpediere în serviciul lor intern sunt autorizate să perceapă aceeaşi taxă pentru trimiterile poştei de scrisori din regimul internaţional reexpediate în propriul lor serv1cm.

      5. 5 Modalităţi de reexpediere

        1. 5.1 Trimiterile adresate unor destinatari având adresa schimbată sunt considerate ca adresate direct din locul de origine către locul noii destinaţii.

        2. 5.2 Orice trimitere cu valoare declarată al cărui destinatar este plecat în altă ţară poate fi reexpediată dacă această ţară execută serviciul în relaţiile sale cu ţara primei destinaţii. Dacă nu este cazul, trimiterea este înapoiată imediat administraţiei de origine pentru a fi predată expeditorului.

        3. 5.3 Reexpedierea dintr-o ţară către alta nu are loc decât dacă trimiterile satisfac condiţiile solicitate pentru noul transport. Aceasta este valabil de asemenea pentru trimiterile adresate de la început unei destinaţii din interiorul unei ţări.

        4. 5.4 În cazul reexpedierii, biroul reexpeditor îşi aplică ştampila de zi pe faţa trimiterilor sub formă de carte poştală şi pe spatele celorlalte categorii de trimiteri.

        5. 5.5 Trimiterile simple sau recomandate înapoiate expeditorilor pentru completarea sau rectificarea adresei nu sunt considerate, la repunerea lor în serviciul poştal, ca trimiteri reexpediate. Ele sunt tratate ca trimiteri noi, pasibile de o noua taxă.

        6. 5.6 Dacă încercarea de predare a unei trimiteri expres la domiciliu printr-un curier special rămâne infructuoasă, biroul reexpeditor trebuie să bareze eticheta sau menţiunea "EXPRES" prin două linii transversale groase.

        7. 5.7 Fiecare administraţie are posibilitatea de a fixa un termen de reexpediere conform celui care este în vigoare în serviciul sau interior.

      6. 6 Îndrumare

        1. 6.1 Trimiterile prioritare şi trimiterile avion sunt reexpediate spre noua lor destinaţie pe calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă).

        2. 6.2 Celelalte trimiteri sunt reexpediate prin mijloacele de transport normale utilizate pentru trimiterile neprioritare sau de suprafaţă (inclusiv S.A.L). Ele pot să fie reîndrumate pe cale prioritară sau aeriană la solicitarea expresă a destinatarului dacă acesta se angajează să plătească diferenţa de francare care corespunde noii transmiteri prioritare sau noului parcurs aerian. În acest caz, diferenţa de francare este percepută în principiu, în momentul predării şi rămâne în posesia administraţiei de distribuire. Toate trimiterile pot fi reîndrumate de asemenea pe calea cea mai rapidă dacă diferenţa de francare este plătită biroului expeditor de către o terţă persoană. Reexpedierea unor astfel de trimiteri pe calea cea mai rapidă în interiorul ţării de destinaţie este supusă reglementarii interne a acestei ţări.

        3. 6.3 Administraţiile care aplică taxe combinate pentru reexpedierea pe cale aeriană sau prioritară în condiţiile prevăzute la punctul 6.2, pot fixa taxe speciale care nu trebuie să depăşească taxele combinate.

      7. 7 Taxare

        1. 7.1 Trimiterile nefrancate sau insuficient francate pentru primul lor parcurs sunt supuse taxei care le-ar fi fost aplicată dacă ele ar fi fost adresate direct din punctul de origine către locul noii destinaţii.

        2. 7.2 Trimiterile corect francate pentru primul lor parcurs şi al căror supliment de taxă aferent parcursului ulterior nu a fost achitat înainte de reexpedierea lor sunt supuse unei taxe care

          reprezintă diferenţa dintre francarea deja achitată şi cea care ar fi fost percepută dacă trimiterile ar fi fost expediate de la început spre noua lor destinaţie. Acestei taxe i se adaugă taxa de prelucrare pentru trimiterile nefrancate sau insuficient francate. În caz de reexpediere pe cale prioritară sau aeriană, trimiterile sunt în plus supuse, pentru parcursul ulterior, unei suprataxe, unei taxe combinate sau unei taxe speciale conform punctelor 6.2 şi 6.3.

        3. 7.3 Trimiterile care au circulat de la început în scutire de taxe în interiorul unei ţări sunt supuse taxei de francare care ar fi trebuit să fie achitată dacă aceste trimiteri ar fi fost adresate direct din punctul de origine spre noua destinaţie. Acestei taxei se adaugă taxa de prelucrare pentru trimiteri nefrancate sau insuficient francate.

        4. 7.4 În caz de reexpediere către o altă ţară, taxele următoare trebuie să fie anulate:

          1. 7.4.1 taxa de post-restant;

          2. 7.4.2 taxa de prezentare la vamă;

          3. 7.4.3 taxa de magazinaj;

          4. 7.4.4 taxa de comision;

          5. 7.4.5 taxa suplimentară de expres;

          6. 7.4.6 taxa de predare la destinaţie a pachetelor mici.

        5. 7.5 Drepturile vamale şi celelalte drepturi a căror anulare nu a putut fi obţinută la reexpediere sau la returarea la origine sunt acoperite, pe calea rambursării, de la administraţia noii destinaţii. În acest caz, administraţia primei destinaţii anexează trimiterii o notă explicativă şi un mandat de rambursare (model TFP3 din Regulamentul Aranjamentului privind serviciile de plată ale poştei). Dacă serviciul de ramburs nu există în relaţiile dintre administraţiile interesate, drepturile în cauză sunt acoperite pe cale de corespondenţă.

        6. 7.6 Trimiterile poştei de scrisori reexpediate sunt predate destinatarilor contra plăţii taxelor cu care au fost grevate la plecare, la sosire sau pe parcurs ca urmare a reexpedierii dincolo de primul parcurs. Drepturile vamale sau celelalte cheltuieli speciale pentru care ţara reexpeditoare nu acordă anularea sunt de asemenea datorate de către destinatari.

      8. 8 Reexpedierea colectivă

        1. 8.1 Trimiterile simple de reexpediat către aceeaşi persoană care are adresa schimbată pot fi inserate în plicuri colectoare CN 14, furnizate de către administraţii. Doar numele şi noua adresa a destinatarului trebuie să fie înscrise pe aceste plicuri.

        2. 8.2 Când cantitatea de trimiteri de reexpediat colectiv o justifică, poate fi utilizat un sac. În acest caz, detaliile necesare trebuie să fie înscrise pe o etichetă specială, furnizată de către administraţie şi imprimată, în general, după acelaşi model ca şi plicul CN14.

        3. 8.3 Nu pot fi introduse în aceste plicuri sau saci trimiteri supuse controlului vamal. Trimiterile a căror formă, volum şi greutate ar risca să producă deteriorări sunt de asemenea excluse.

        4. 8.4 Plicurile colectoare CN 14 şi sacii utilizaţi pentru reexpedierea colectivă a corespondenţei sunt îndrumaţi către noua destinaţie pe calea prescrisă pentru trimiterile individuale.

        5. 8.5 Plicul sau sacul trebuie să fie prezentat deschis biroului reexpeditor. Acesta percepe dacă este cazul, suplimentele de taxe de care trimiterile reexpediate ar putea fi pasibile. Când suplimentul de francare nu este achitat, taxa de perceput la sosire este indicată pe trimiteri. După verificare, biroul reexpeditor închide plicul sau sacul. Eventual, el aplică pe plic sau pe eticheta sacului ştampila T pentru a evidenţia că trebuie percepute taxe pentru o parte sau pentru toate trimiterile reexpediate.

        6. 8.6 La sosirea la destinaţie, plicul sau sacul poate fi deschis şi conţinutul său verificat de către biroul distribuitor, care percepe, dacă este cazul, suplimentele de taxe neachitate. Taxa de prelucrare pentru trimiterile nefrancate sau insuficient francate nu este percepută decât o singură dată pentru toate trimiterile inserate în plic sau în saci.

        7. 8.7 Trimiterile simple adresate fie marinarilor, fie pasagerilor îmbarcaţi pe un acelaşi vapor, fie persoanelor care iau parte la o călătorie colectivă pot fi prelucrate şi ele aşa cum este prevăzut la punctele 8.1 până la 8.6. În acest caz, plicurile sau etichetele sacilor trebuie să poarte adresa

      vaporului (a agenţiei de navigaţie sau de călătorie, etc) căruia trebuie să-i fie predate plicurile sau sacu.

      Articolul RL 147

      Trimiteri nedistribuibile. Returarea în ţara de origine sau la expeditor şi termenul de păstrare

      1. 1 Administraţiile poştale asigură returarea trimiterilor care nu au putut fi predate destinatarilor dintr-o cauză oarecare.

      2. 2 Termenul de păstrare a trimiterilor este indicat în paragrafele de mai jos.

      3. 3 Nici o taxă suplimentară nu este percepută pentru trimiterile nedistribuite ale poştei de scrisori returate în ţara de origine, în afara excepţiilor prevăzute mai jos. Cu toate acestea, administraţiile care percep o taxă de retur în serviciul lor intern, sunt autorizate să perceapă aceeaşi taxă pentru trimiterile din regimul internaţional care le sunt returate.

      4. 4 În pofida dispoziţiilor de la punctul 3, dacă o administraţie primeşte, pentru retur la expeditor, trimiteri depuse în străinătate prin clienţi rezidenţi pe teritoriul său, ea este autorizată să perceapă de la expeditor/expeditori o taxă de prelucrare pe trimitere care să nu depăşească taxa de francare care ar fi fost percepută dacă trimiterea ar fi fost prezentată în administraţia respectivă.

        1. 4.1 În completarea dispoziţiilor de la 4, se înţelege că expeditorul sau expeditorii sunt persoanele sau entităţile al căror nume figurează pe adresa sau adresele de retur.

      5. 5 Dispoziţii generale

        1. 5.1 Sub rezerva dispoziţiilor legislaţiei din ţara de destinaţie, trimiterile nedistribuite sunt returate către administraţia poştală de origine ale cărei mărci de francare figurează pe trimitere.

        2. 5.2 Returarea trebuie să aibă loc imediat pentru trimiterile refuzate de către destinatar sau a căror predare este clar imposibilă.

        3. 5.3 Celelalte trimiteri nedistribuibile sunt păstrate de către administraţia de destinaţie pe parcursul unei perioade fixate de reglementarea sa. Totuşi, termenul de păstrare nu poate depăşi o lună, cu excepţia cazurilor particulare în care administraţia de destinaţie consideră că este necesar să îl prelungească până la maximum două luni. Înapoierea în ţara de origine trebuie să aibă loc într-un timp mai scurt dacă expeditorul a solicitat acest lucru printr-o adnotare aplicată pe faţa trimiterii într-o limbă cunoscută în ţara de destinaţie.

      6. 6 Modalităţi particulare

        1. 6.1 Trimiterile din regimul intern nedistribuibile nu sunt reexpediate în străinătate în vederea restituirii lor către expeditori, decât dacă ele îndeplinesc condiţiile cerute pentru noul transport. Se procedează la fel cu trimiterile din regim internaţional al căror expeditor şi-a transferat rezidenţa într-o altă ţară.

        2. 6.2 Cărţile poştale care nu poartă adresa expeditorului nu sunt înapoiate. Totuşi, cărţile poştale recomandate trebuie întotdeauna returate.

        3. 6.3 Returarea la origine a imprimatelor nedistribuibile nu este obligatorie, cu excepţia cazului în care expeditorul a solicitat returul printr-o adnotare menţionată pe trimitere într-o limbă cunoscută în ţara de destinaţie. Administraţiile se străduiesc totuşi să efectueze acest retur către expeditor sau să-l informeze despre aceasta, atunci când este vorba de repetarea tentativelor infructuoase de predare sau de trimiteri în număr. Imprimatele recomandate şi cu cărţi trebuie întotdeauna să fie returate.

        4. 6.4 Sunt considerate ca nedistribuibile trimiterile pentru terţi:

          1. 6.4.1 adresate prin grija serviciilor diplomatice sau consulare şi predate de către acestea biroului de poştă ca nereclamate;

          2. 6.4.2 adresate hotelurilor, locuinţelor, agenţiilor de companii aeriene sau maritime şi restituite biroului de poştă sub motivul imposibilităţii de predare către destinatari.

        5. 6.5 În nici un caz, trimiterile vizate la punctul 6.4. nu trebuie să fie considerate ca trimiteri noi supuse francării.

      7. 7 Îndrumarea

        1. 7.1 Când calea de suprafaţă nu mai este folosită de către ţara care face returul, aceasta are obligaţia de a transmite trimiterile nedistribuibile pe calea cea mai adecvată pe care o utilizează.

        2. 7.2 Trimiterile prioritare, scrisorile-avion şi cărţile poştale-avion sunt returate la origine pe calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă).

        3. 7.3 Trimiterile avion nedistribuibile, altele decât scrisorile-avion şi cărţile poştale-avion sunt returate la origine prin mijloacele de transport normal utilizate pentru trimiterile neprioritare sau de suprafaţă (SAL inclusiv), cu excepţia:

          1. 7.3.1 cazului întreruperii acestor mijloace de transport;

          2. 7.3.2 dacă administraţia de destinaţie a ales în mod sistematic calea aeriană pentru înapoierea acestor trimiteri.

        4. 7.4 Pentru înapoierea trimiterilor la origine pe calea prioritară sau aeriană la cererea expeditorului, articolul RL 146.6.2 şi 3 este aplicabil prin analogie.

      8. 8 Prelucrarea trimiterilor

        1. 8.1 Înainte de a retura către administraţia de origine trimiterile nedistribuibile dintr-un motiv oarecare, biroul de destinaţie trebuie să indice, în limba franceză, cauza nedistribuirii. Motivul va fi menţionat, într-o manieră clară şi concisă, dacă este posibil pe faţă trimiterii, sub forma următoare: necunoscut, refuzat, mutat, nereclamat, adresă incompletă, etc. În ceea ce priveşte cărţile poştale şi imprimatele sub formă de cărţi poştale, cauza nedistribuirii este indicată pe jumătatea dreaptă a feţei trimiterii.

        2. 8.2 Această indicaţie este furnizată prin aplicarea unei ştampile sau a unei etichete CN 15, completate după caz. Fiecare administratie are dreptul să adauge traducerea, în propria sa limbă, a cauzei nedistribuirii şi celelalte indicaţii care îi convin. În relaţiile cu administraţiile care s-au declarat de acord, aceste indicaţii pot să se facă într-o singură limbă convenită. De asemenea, inscripţiile scrise cu mâna referitoare la nepredare făcute de către agenţi sau de către birourile de poştă pot, în acest caz, să fie considerate suficiente.

          image

          RETUR

          CN 15

          O Necunoscut

          O Refuzat

          O Mutat

          O Nereclamat

          O Adresă insuficientă

          o

          Data returului:

          Dimensiuni maxime: 52 x 52 mm., culoare roz

        3. 8.3 Biroul de destinaţie trebuie să bareze indicaţiile care îl privesc astfel, încât ele să rămână vizibile şi să înscrie pe faţa trimiterii menţiunea "Retur" lângă indicaţia biroului de origine. El

          trebuie, în plus, să aplice ştampila sa de zi pe spatele trimiterilor prioritare în plic şi al scrisorilor şi pe faţa cărţilor poştale.

        4. 8.4 Trimiterile nedistribuibile sunt returate biroului de schimb al ţării de origine, fie izolat, fie într-o legătură specială etichetată "Trimiteri nedistribuibile", ca şi trimiteri de îndrumat spre aceasta ţară. Trimiterile nedistribuibile simple care poartă indicaţii suficiente pentru returul lor sunt înapoiate direct expeditorului.

        5. 8.5 Trimiterile cu valoare declarată nedistribuite, trebuie să fie înapoiate pe cât posibil şi cel mai târziu în termenul fixat la 5.3. Aceste trimiteri sunt înscrise în foaia de aviz CN 16 şi incluse în pachetul, plicul sau sacul etichetat "Valori declarate".

        6. 8.6 Trimiterile nedistribuibile înapoiate în ţara de origine sunt prelucrate conform articolului RL 146.7.

      Articolul RL 148

      Retragerea. Modificarea sau corectarea adresei la cererea expeditorului.

      1. 1 Expeditorul unei trimiteri a poştei de scrisori poate să o retragă din serviciu, să modifice sau să corecteze adresa în condiţiile descrise mai jos:

      2. 2 Fiecare administraţie poştală este obligată să accepte cererile de retragere, de modificare sau de corectare a adresei privind orice trimitere a poştei de scrisori prezentată în serviciul altei administraţii dacă legislaţia sa o permite.

      3. 3 Întocmirea cererii

        1. 3.1 Orice cerere de retragere a trimiterilor, de modificare sau corectare a adresei determină completarea, de către expeditor, a unui formular CN 17. Un singur formular poate fi utilizat pentru mai multe trimiteri predate simultan aceluiaşi birou de către acelaşi expeditor , pentru adresa unui acelaşi destinatar.

        2. 3.2 Depunând cererea la biroul de poştă, expeditorul trebuie să îşi justifice identitatea şi să prezinte, dacă este cazul, recipisa de prezentare. Administraţia ţării de origine îşi asumă responsabilitatea acestei justificări.

        3. 3.3 O simplă corectare a adresei (fără modificarea numelui sau calităţii destinatarului) poate fi cerută direct de către expeditor biroului de destinaţie. Taxa prevăzută la 4 nu este percepută într-un astfel de caz.

        4. 3.4 Printr-o notificare adresată Biroului Internaţional, orice administraţie poate prevede schimbul de cereri CN 17, în ceea ce o priveşte, prin intermediul administraţiei sale centrale sau al unui birou special desemnat. Această notificare trebuie să comporte numele acestui birou.

        5. 3.5 Administraţiile care utilizează posibilitatea prevăzută la 3.4. iau în sarcina lor cheltuielile pe care le poate determina transmiterea, în serviciul lor intern, pe cale poştală sau pe calea telecomunicaţiilor, a comunicaţiilor schimbate cu biroul de destinaţie. Recurgerea la calea telecomunicaţiilor sau la un serviciu similar este obligatorie atunci când expeditorul însuşi utilizează această cale şi biroul de destinaţie nu poate fi înştiinţat în timp util pe cale poştală.

        6. 3.6 Dacă trimiterea se găseşte încă în ţara de origine, cererea este tratată conform legislaţiei acestei ţări.

      4. 4 Taxe

        1. 4.1 Expeditorul trebuie să plătească, pentru fiecare cerere, o taxă specială a cărei sumă indicativă

          este de 1,31 DST.

        2. 4.2 Cererea este transmisă pe cale poştală sau pe calea telecomunicaţiilor pe cheltuiala expeditorului. Condiţiile de transmitere şi dispoziţiile referitoare la utilizarea căii telecomunicaţiilor sunt indicate la punctul 6 de mai jos.

        3. 4.3 Pentru cererea de retragere, de modificare sau de corectare a adresei privind mai multe trimiteri prezentate simultan la acelaşi birou de către acelaşi expeditor pe adresa aceluiaşi destinatar, nu se percep decât o singură dată taxele prevăzute la 4.1 şi 4.2.

      5. 5 Transmiterea cererii pe cale poştală.

        1. 5.1 Dacă cererea este destinată a fi transmisă pe cale poştală, formularul CN 17, însoţit dacă este posibil de un facsimil al plicului sau al adresei trimiterii, este expediat direct biroului de destinaţie, în plic recomandat şi pe calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă).

        2. 5.2 Dacă schimbul de cereri se efectuează prin intermediul administraţiilor centrale, o copie a cererii poate, în caz de urgenţă, să fie expediată direct de către biroul de origine biroului de destinaţie. Trebuie să se ţină seama de cererile expediate direct. Trimiterile respective sunt excluse de la distribuire până la sosirea cererii de la administraţia centrală.

        3. 5.3 La primirea formularului CN 17, biroul destinatar caută trimiterea semnalată şi dă urmare cereru.

        4. 5.4 Urmarea dată de către biroul de destinaţie oricărei cereri de retragere de trimiteri, de modificare sau de corectare a adresei este comunicată imediat biroului de origine, pe calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă), prin intermediul unei copii după formularul CN 17 corect completat în partea "Răspunsul biroului de destinaţie". Biroul de origine înştiinţează reclamantul. Acelaşi lucru este valabil şi în cazurile de mai jos:

          1. 5.4.1 cercetări infructuoase;

          2. 5.4.2 trimiterea deja predată destinatarului;

          3. 5.4.3 trimiterea confiscată, distrusă sau reţinută.

        5. 5.5 Returarea la origine a unei trimiteri neprioritare sau de suprafaţă ca urmare a unei cereri de retragere se realizează pe cale prioritară sau pe cale aeriană atunci când expeditorul se angajează să plătească diferenţa de francare corespunzătoare. Atunci când o trimitere este reexpediată pe cale prioritară sau pe cale aeriană ca urmare a cererii de modificare sau corectare a adresei, diferenţa de francare corespunzătoare noului parcurs este percepută de la destinatar şi rămâne în posesia administraţiei de distribuire.

      6. 6 Transmiterea cererii pe calea telecomunicaţiilor.

        1. 6.1 Dacă cererea trebuie făcută pe calea telecomunicaţiilor, formularul CN 17 este depus în serviciul corespunzător însărcinat să transmită termenii biroului de poştă de destinaţie. Expeditorul trebuie să plătească taxa corespunzătoare acestui serviciu.

        2. 6.2 La primirea mesajului sosit pe calea telecomunicaţiilor, biroul de destinaţie caută trimiterea semnalată şi dă cererii urmarea necesară.

        3. 6.3 Orice cerere de modificare sau corectare a adresei referitoare la o trimitere cu valoare declarată formulată pe calea telecomunicaţiilor trebuie să fie confirmată poştal prin primul curier, în forma prevăzută la punctul 5.1. Formularul CN 17 trebuie atunci să poarte ca antet, în caractere vizibile, menţiunea " Confirmare a cererii transmise pe calea telecomunicaţiilor din.......". Aşteptând această confirmare, biroul de destinaţie se mărgineşte la a păstra trimiterea. Totuşi, administraţia de destinaţie poate, pe propria responsabilitate, să dea urmare cererii transmise pe calea telecomunicaţiilor fără a aştepta confirmarea poştală.

        4. 6.4 În relaţiile între două ţări care admit acest procedeu, expeditorul poate solicita să fie informat pe calea telecomunicaţiilor despre dispoziţiile luate de către biroul de destinaţie ca urmare a cererii sale. El trebuie să plătească o taxă corespunzătoare. În caz de utilizare a telegramelor, el trebuie să achite taxa unei telegrame calculată pe baza a cincisprezece cuvinte. Când se utilizează telexul, taxa percepută de la expeditor se ridică în principiu, la aceeaşi valoare care este percepută pentru transmiterea cererii prin telex.

        5. 6.5 Dacă expeditorul unei cereri transmise pe calea telecomunicaţiilor a solicitat să fie informat printr-un mijloc similar, răspunsul este trimis pe această cale biroului de origine. Acesta informează expeditorul cât mai curând posibil. Acelaşi lucru este valabil atunci când cererea pe calea telecomunicaţiilor nu este suficient de explicită pentru a identifica în mod sigur trimiterea.

      Articolul RL 149

      Retragere. Modificarea sau corectarea adresei. Trimiteri prezentate într-o altă ţară decât cea care primeşte cererea

      1. 1 Orice birou care primeşte o cerere de retragere de trimiteri, de modificare sau de corectare a adresei introduse conform articolului RL 148.2, verifică identitatea expeditorului trimiterii. El se asigură în special ca adresa expeditorului să figureze corect în locul prevăzut acestui scop în formularul CN 17. El transmite apoi formularul CN 17 biroului de origine sau de destinaţie a trimiterii.

      2. 2 Dacă cererea priveşte o trimitere recomandată sau o trimitere cu valoare declarată, originalul recipisei trebuie să fie prezentat de către expeditor, iar formularul CNl 7 trebuie să fie însoţit de menţiunea "Văzut originalul recipisei". Înainte de a fi înapoiată expeditorului, pe recipisă se menţionează următoarele: "Cerere de retragere (modificare sau corectare de adresă) depusă la data.......... la biroul............". Aceasta indicaţie este susţinută de ştampila de zi a biroului care primeşte cererea. Formularul CN 17 este apoi transmis biroului de destinaţie prin intermediul biroului de origine al trimiterii.

      3. 3 Orice cerere introdusă pe calea telecomunicaţiilor în condiţiile prevăzute la punctul 1 este adresată direct biroului de destinaţie a trimiterii. Dacă, totuşi, ea se referă la o trimitere recomandată sau cu valoare declarată, un formular CN 17, însoţit de menţiunile: "Văzut originalul recipisei de prezentare" şi "Cerere transmisă pe calea telecomunicaţiilor la data....... la biroul............." trebuie, în plus, să fie trimisă biroului de origine a trimiterii. După ce a verificat indicaţiile, biroul de origine înscrie în antetul formularului CN 17, în caractere foarte vizibile, menţiunea "Confirmare a cererii transmise pe calea telecomunicaţiilor" şi îl transmite biroului de destinaţie. Biroul de destinaţie reţine trimiterea recomandată sau cu valoare declarată până la primirea acestei confirmări.

      4. 4 Pentru a preveni expeditorul, biroul de destinaţie a trimiterii informează biroul care primeşte cererea despre urmarea care i-a fost dată acesteia. Totuşi, când este vorba despre o trimitere recomandată sau cu valoare declarată, această informaţie trebuie să treacă prin biroul de origine a trimiterii. În caz de retragere, trimiterea retrasă este anexată acestei informări.

      5. 5 Articolul RL 148 este aplicabil, prin analogie, biroului care primeşte cererea şi administraţiei sale.

      Articolul RL 150 Reclamaţii

      1. 1 Principii

        1. 1.1 În termenul indicat în articolul 17 din Convenţie, reclamaţiile sunt acceptate de îndată ce problema este semnalată de către expeditor sau destinatar. Totuşi, când reclamaţia unui expeditor se referă la o trimitere nedistribuită şi când termenul de îndrumare prevăzut nu a expirat încă, se convine să se informeze expeditorul asupra acestui termen.

      2. 2 Întocmirea cererii

        1. 2.1 Orice reclamaţie determină întocmirea unui formular CN 08. Prin acord între administraţiile interesate, reclamaţia poate să ia forma unui fişier sau a unui mesaj informatic (formularul CN 08 electronic) transmis pe cale electronică datorită utilizării, de exemplu, a Internetului. În lipsa unui astfel de acord, ea ia forma unui document CN 08.

        2. 2.2 Formularul CN 08 trebuie să fie însoţit pe cât posibil, de un facsimil al adresei trimiterii.

          Formularul de reclamaţie trebuie să fie însoţit de toate detaliile pe care le comportă textul şi într-un mod foarte citeţ. Se vor utiliza de preferinţă, litere majuscule latine şi cifre arabe, sau şi mai bine, se va utiliza maşina de scris.

        3. 2.3 Dacă reclamaţia priveşte o trimitere contra ramburs, ea trebuie să fie însoţită, în plus, de un duplicat de mandat TFP 3 prevăzut de Regulamentul Aranjamentului privind serviciile de plată ale poştei.

        4. 2.4 Un singur formular poate fi utilizat pentru mai multe trimiteri prezentate simultan la acelaşi birou de către acelaşi expeditor şi expediate pe aceeaşi cale pe adresa aceluiaşi destinatar.

        5. 2.5 Toate administraţiile trebuie să notifice Biroului Internaţional adresele poştale şi, pe cât posibil, adresele electronice la care reclamaţiile CN 08 şi duplicatul lor trebuie să fie transmis.

        6. 2.6 Administraţia care primeşte prima formularul CN 08 şi documentele justificative de la un client trebuie în mod garantat să îşi termine ancheta în termen de zece zile şi să reexpedieze formularul CN 08 şi documentele justificative administraţiei respective. Formularul şi documentele justificative trebuie să fie returate administraţiei de unde apare reclamaţia cât mai curând posibil şi cel mai târziu în termen de două luni începând de la data reclamaţiei originale sau treizeci de zile începând de la această dată dacă reclamaţia a fost transmisă prin fax sau un alt mijloc electronic. Reclamaţiile care privesc trimiterile cu valoare declarată, recomandate sau cu predare atestată vor fi însoţite de declaraţia destinatarului, redactată pe un formular CN 18 şi care certifică neprimirea trimiterii cercetate, numai dacă expeditorul o cere. Odată scursă perioada prescrisă, un răspuns este adresat prin fax, curier electronic sau orice alt mijloc de telecomunicaţii administraţiei de origine, pe cheltuiala administraţiei de destinaţie. Nici o declaraţie a destinatarului stabilită pe un formular CN 18, care certifică neprimirea trimiterii nu este pretins pentru trimiterile poştei de scrisori simple. În cazul În care există un acord privind utilizarea unui sistem electronic, termenul de răspuns este stabilit pe baza acordului dintre administraţiile interesate, dar nu poate să depăşească termenul specificat În prezentul paragraf.

        7. 2.7 Răspunsurile la reclamaţiile transmise prin fax, curier electronic sau alte mijloace electronice trebuie să fie transmise, în măsura posibilului, pe aceeaşi cale.

        8. 2.8 La cerere, o recipisă sau un număr de referinţă trebuie să fie Înmânat gratuit clientului care formulează o reclamaţie, În cazul în care este prevăzut că, clientul sau administraţia trebuie să poată urmări evoluţia tratării reclamaţiei sau dacă administraţia tratează reclamaţia în baza formularului CN 08. Fiecare administraţie poate să creeze propriul său model de recipisă. Un exemplu este prezentat în Regulament, cu titlu indicativ.

        9. 2.9 Dacă expeditorul demonstrează că, în pofida atestării distribuirii de către administraţia de destinaţie, destinatarul pretinde că nu a primit trimiterea cercetată se procedează după cum urmează. La cererea expresă a administraţiei de origine, administraţia de destinaţie este obligată să furnizeze o confirmare de predare prin scrisoare, confirmare de primire CN 07 sau alt mijloc, semnat conform articolului RL 137.3.l sau RL 138.3.2 după caz.

      3. 3 Reclamaţii privind trimiterile cu predare atestată.

        1. 3.1 Biroul care primeşte reclamaţia o transmite din oficiu direct biroului corespondent. Acesta, după ce a strâns informaţiile necesare de la expeditor sau destinatar după caz, trimite formularul CN 08 din oficiu biroului care l-a întocmit. Pe baza acordului Între administraţiile interesate, reclamaţia şi răspunsul pot lua forma unui fişier sau a unui mesaj informatic transmis pe cale electronică datorită utilizării, de exemplu, a Internetului. În lipsa unui astfel de acord, transmiterea reclamaţiei se face în măsura posibilului prin fax sau curier electronic, fără cheltuieli suplimentare pentru client, dacă nu, transmiterea se face pe cale poştală. În acest caz, formularul este expediat, în plic şi fără scrisoare de înaintare pe calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă).

        2. 3.2 Dacă reclamaţia este recunoscută ca fondată, biroul care a întocmit-o face să parvină un formular CN 08 administraţiei sale centrale în vederea investigaţiilor ulterioare.

      4. 4 Reclamaţii privind trimiterile recomandate şi trimiterile cu valoare declarată.

        1. 4.1 Pentru cercetarea trimiterilor recomandate schimbate conform sistemului de înscriere globală, numărul şi data expedierii depeşei trebuie să figureze pe reclamaţia CN 08. Pe baza acordului Între administraţiile interesate, reclamaţia şi răspunsul pot lua forma unui

          fişier sau a unui mesaj informatic transmis pe cale electronică datorită utilizării, de exemplu, a Internetului . În lipsa unui astfel de acord, transmiterea reclamaţiei se face în măsura posibilului prin fax sau curier electronic, rară cheltuieli suplimentare pentru client, dacă nu, transmiterea se face pe cale poştală. În acest caz formularul este expediat din oficiu rară scrisoare de înaintare şi întotdeauna, pe calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă).

        2. 4.2 Dacă administraţia de origine sau administraţia de destinaţie o solicită, reclamaţia este transmisă direct de la biroul de origine către biroul de destinaţie.

        3. 4.3 Dacă la primirea reclamaţiei, administraţia centrală a ţării de destinaţie sau biroul special desemnat este în stare să furnizeze informaţiile privind situaţia definitivă a trimiterii, ea completează pe formularul CN 08 partea: "Informaţii de furnizat de către serviciul de destinaţie". În caz de distribuire întârziată, de reţinere sau de înapoiere la origine se înscrie motivul pe formularul CN08.

        4. 4.4 Administraţia care nu poate stabili nici predarea către destinatar, nici transmiterea regulată către o altă administraţie ordonă imediat ancheta necesară. Ea consemnează în mod obligatoriu hotărârea sa privind responsabilitatea, în tabelul "Răspuns definitiv" al formularului CN 08. În cazul în care este utilizată o versiune electronică a formularului CN 08 pe baza acordului între administraţii, administraţia care acceptă responsabilitatea înscrie în căsuţa "cod de autorizaţie" a formularului CN 08 electronic, numărul de referinţă care autorizează acceptarea responsabilităţii. Gradul de acceptare a responsabilităţii este indicat în căsuţa " Observaţii" (de exemplu: suma totală, jumătate din suma plătită (înscriere globală) sau, în funcţie de acordul dintre două ţări, despăgubirea de acordat solicitatorului).

        5. 4.5 Formularul CN 08, completat corespunzător în condiţiile prevăzute la punctele 4.3 şi 4.4, este înapoiat la adresa biroului care l-a întocmit, dacă este posibil prin aceleaşi mijloace ca cele utilizate la transmiterea reclamaţiei, şi anume din punct de vedere electronic, fax sau prin curier electronic sau pe calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă).

        6. 4.6 Excepţie racând cazurile de trimiteri cu valoare declarată, reclamaţiile pentru trimiteri care au tranzitat una sau mai multe administraţii intermediare se tratează direct între ţara de origine şi ţara de destinaţie finală, rară consultarea ţării sau ţărilor intermediare. În cazurile în care această consultare trebuie menţinută, administraţia intermediară, care transmite o reclamaţie CN 08 administraţiei următoare, este obligată să informeze despre aceasta administraţia de origine prin intermediul unui formular CN 21. Dacă în interval de o lună, administraţia de origine nu a primit avizul CN 21, ea adresează administraţiei în cauză o revenire însoţită de o copie după formularul CN 08.

        7. 4.7 Dacă o reclamaţie nu a parvenit retur în decurs de o lună, un duplicat al formularului CN 08, pe suport de hârtie sau în format electronic, prevăzut cu datele de transmitere este adresat administraţiei centrale a ţării de destinaţie. Duplicatul trebuie să poarte în mod vizibil menţiunea "Duplicat" şi să menţioneze de asemenea data expedierii reclamaţiei originale.

      5. 5 Reclamaţii privind nereturarea către expeditor a confirmării de primire

        1. 5.1 În cazul prevăzut la articolul RL 137.3.3 şi dacă o trimitere a fost distribuită, administraţia ţării de destinaţie, obţine pe formularul CN 07 "Confirmare de primire", purtând menţiunea "Duplicat", semnătura persoanei care a primit trimiterea. Sub rezerva dispoziţiilor legislaţiei ţării care expediază o confirmare de primire, în loc de a obţine o semnătură pe duplicatul confirmării de primire, este de asemenea autorizată să anexeze la formularul CN 07 o copie a unui document utilizat în regimul intern cu semnătura persoanei care a primit trimiterea sau o copie a semnăturii electronice dată cu ocazia predării trimiterii. Formularul CN 07 rămâne ataşat la reclamaţia CN 08 pentru a fi predat ulterior reclamantului.

      6. 6 Cereri de transmitere prin telegramă, prin telex sau prin serviciul EMS.

        1. 6.1 Dacă este solicitată transmiterea telegrafică a unei reclamaţii, în locul formularului CN 08 este adresată o telegramă, fie administraţiei centrale a ţării de destinaţie, fie biroului special desemnat în cauză. Taxa telegrafică este percepută de la solicitant.

        2. 6.2 Dacă este formulată o cerere de transmitere prin serviciul EMS, taxele prevăzute în mod normal pentru acest serviciu pot fi percepute de la solicitant.

        3. 6.3 În relaţiile dintre două ţări care admit această procedură, expeditorul poate solicita să fie avizat prin telegramă despre urmarea pe care a avut-o reclamaţia sa. În acest caz, el trebuie să achite taxa unei telegrame calculate pe baza a cincisprezece cuvinte. Când se utilizează telexul, taxa percepută de la expeditor se ridică în principiu la aceeaşi sumă care se percepe pentru transmiterea reclamaţiei prin telex. Cu titlu de reciprocitate, se procedează la recuperarea costurilor unui răspuns transmis prin alte mijloace de telecomunicaţii sau prin serviciul EMS.

        4. 6.4 Dacă reclamaţia prin telegramă sau prin telex nu permite să se determine situaţia unei trimiteri recomandate sau a unei trimiteri cu valoare declarată, reclamaţia trebuie să fie reluată pe cale poştală înainte de examinarea dreptului la despăgubire. Atunci este întocmit un formular CN 08, prelucrat conform punctelor 4.1 până la 4.7.

      Articolul RL 151

      Reclamaţii privind trimiterile prezentate într-o altă ţară

      1. 1 Dacă reclamaţia se referă la o trimitere prezentată într-o alta ţară, formularul CN 08 este transmis administraţiei centrale sau biroului special desemnat al administraţiei de origine a trimiterii. Recipisa de prezentare trebuie să fie furnizată, dar nu este ataşată formularului CN

        08. Acesta trebuie să fie prevăzut cu menţiunea "Văzut recipisa de prezentare nr.................eliberată la ......... de către biroul. ".

      2. 2 Formularul trebuie să parvină administraţiei de origine în termenul prevăzut pentru păstrarea documentelor.

      Capitolul 7 Probleme vamale

      Articolul RL 152

      Trimiteri supuse controlului vamal

      1. 1. Trimiterile de supus controlului vamal trebuie să fie prevăzute cu o declaraţie vamală CN 22 sau prevăzute cu o etichetă volantă de acelaşi model. Declaraţia vamală CN 22 este aplicată pe faţa trimiterii pe cât posibil în unghiul superior stâng, eventual sub numele şi adresa expeditorului, care trebuie în mod imperativ să figureze pe trimitere.

      2. 2. Cu autorizaţia administraţiei de origine, utilizatorii pot folosi plicuri sau ambalaje care au preimprimat, în locul prevăzut pentru amplasarea etichetei CN 22, un facsimil al acesteia. De asemenea, utilizatorii pot produce ei însăşi, cu autorizaţia administraţiei de origine, declaraţia vamală CN 22. Dimensiunile, formatul şi informaţiile cuprinse trebuie să fie conform declaraţiei vamale CN 22.

      3. 3. Dacă valoarea conţinutului declarat de către expeditor depăşeşte 300 DST sau dacă expeditorul preferă, trimiterile sunt în plus însoţite de declaraţii vamale separate CN 23 şi în numărul stabilit. Una dintre aceste declaraţii trebuie să fie obligatoriu aplicată pe trimitere. În cazul în care declaraţia nu este direct vizibilă pe faţa trimiterii, partea detaşabilă a declaraţiei vamale CN 22 este aplicată pe faţă. Este de asemenea posibil să se înlocuiască partea detaşabilă a declaraţiei vamale CN 22 cu o etichetă gumată sau autocolantă de culoare albă sau verde, care poartă următoarea menţiune:

        image

        CN 23inclus Poate fi deschis din oficiu

        Inscripţionare în negru

        (Dimensiuni 50 x 25 mm, culoare albă sau verde)

      4. 4. Declaraţiile vamale CN 23 sunt ataşate pe partea exterioară a trimiterii într-o manieră solidă, de preferinţă introduse într-un plic transparent autocolant. În mod excepţional, aceste declaraţii pot, dacă expeditorul preferă, să fie introduse şi în trimiterile recomandate în plic închis, dacă acestea conţin obiectele preţioase menţionate în articolul 15.6.1 al Convenţiei sau în trimiterile cu valoare declarată.

      5. 5. Pentru pachetele mici, formalităţile prevăzute la punctul 1 sunt obligatorii în toate cazurile.

      6. 6. Pentru sacii M, declaraţia vamală CN 22 este lipită pe eticheta-adresă dacă ţara de destinaţie solicită acest lucru. Când valoarea conţinutului declarat de către expeditor depăşeşte 300 DST sau dacă expeditorul preferă, partea detaşabilă a declaraţiei vamale CN 22 sau eticheta gumată sau autocolantă mai sus menţionată este aplicată pe eticheta-adresă şi declaraţiile vamale CN 23 sunt fixate pe aceeaşi etichetă. Când administraţia ţării de destinaţie solicită, ele sunt ataşate unei trimiteri incluse în sac.

      7. 7. Absenta declaraţiei vamale CN 22 sau CN 23 nu poate, în nici un caz să determine returarea la biroul de origine a trimiterilor de imprimate, seruri, vaccinuri, materii biologice perisabile, materiale radioactive, precum şi a trimiterilor cu medicamente de urgentă necesitate care sunt dificil de procurat.

      8. 8. Conţinutul trimiterii trebuie să fie indicat în detaliu în declaraţiile vamale CN 22 şi CN 23. Menţiuni cu caracter general nu sunt admise.

      9. 9. Administraţiile nu îşi asumă nici o responsabilitate faţă de declaraţiile vamale. Întocmirea declaraţiilor vamale este responsabilitatea exclusivă a expeditorului. Totuşi, administraţiile poştale trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a informa clienţii lor asupra modalităţilor de îndeplinire a formalităţilor vamale şi, în special, să se asigure de redactarea completă a declaraţiilor vamale CN 22 şi CN 23, pentru a se facilita vămuirea rapidă a trimiterilor.

      Articolul RL 153

      Taxa de prezentare la vamă

      1. 1. Valoarea indicativă a taxei speciale prevăzute în articolul 18.2 din Convenţie pentru trimiterile supuse controlului vamal în ţara de origine sau de destinaţie este de 2,61 DST. Pentru fiecare sac M, suma maximă indicativă a acestei taxe este de 3,27 DST .

        Articolul RL 154

        Anularea drepturilor vamale şi a altor drepturi

        I Administraţiile poştale se angajează să intervină pe lângă serviciile interesate din ţara lor pentru anularea drepturilor vamale şi a altor drepturi în cazul trimiterilor:

        1. 1.1 înapoiate la origine;

        2. 1.2 distruse datorită avarierii totale a conţinutului;

        3. 1.3 reexpediate către o ţară terţă.

      Capitolul 8

      Responsabilitatea administraţiilor poştale

      Articolul RL 155

      Aplicarea responsabilităţii administraţiilor poştale

      1. 1. Responsabilitatea administraţiilor poştale este angajată atât pentru trimiterile transportate în tranzit deschis cât şi pentru cele îndrumate în depeşe închise.

      2. 2. Administraţiile poştale care se angajează să acopere riscurile care decurg dintr-un caz de forţă majoră sunt responsabile faţă de expeditorii trimiterilor prezentate în ţările lor, de pagubele datorate unui caz de forţă majoră care survin pe durata întregului parcurs al trimiterilor. Angajamentul acoperă eventual parcursul de reexpediere sau de înapoiere la origine.

      3. 3. Administraţia în serviciul căreia a avut loc pierderea, spolierea sau avarierea trebuie să decidă, conform legislaţiei ţării lor, dacă această pierdere, spoliere sau avariere este datorată unor circumstanţe care constituie un caz de forţă majoră. Acestea sunt aduse la cunoştinţă administraţiei ţării de origine dacă aceasta din urmă o solicită.

      4. 4. Valoarea despăgubirii prevăzute la articolul 21.2.1 din Convenţie în caz de pierdere, spoliere totală sau avariere totală a unei trimiteri recomandate se ridică la 30 DST. Despăgubirea în caz de pierdere, spoliere totală sau avariere totală a unui sac M recomandat se ridică la 150 DST. Taxele şi drepturile achitate, cu excepţia taxei de recomandare, sunt adăugate la aceste valori pentru a determina suma totală a despăgubirii datorate.

      5. 5. Administraţiile care participă la schimbul de trimiteri contra ramburs sunt responsabile, până la concurenţa valorii rambursului, de predarea trimiterilor contra ramburs fără încasare de fonduri sau contra perceperii unei sume inferioare valorii rambursului. Administraţiile nu îşi asumă nici o responsabilitate faţă de întârzierile care se pot produce în încasarea şi trimiterea fondurilor.

      Articolul RL 156

      Predarea unei trimiteri cu valoare declarată spoliată sau avariată

      1. 1. Biroul care efectuează predarea unei trimiteri cu valoare declarată, spoliată sau avariată întocmeşte un proces verbal CN 24 de verificare contradictorie şi face ca acesta să fie contrasemnat, pe cât posibil, de către destinatar. O copie a procesului-verbal este predată destinatarului sau, în caz de refuz a trimiterii sau de reexpediere, este anexată acesteia. O copie este păstrată de către administraţia care a întocmit procesul-verbal.

      2. 2. Copia procesului verbal CN 24 întocmit conform articolului RL 193.10.2 este anexată trimiterii şi prelucrată, în caz de predare, conform reglementării ţării de destinaţie. În caz de refuz a trimiterii, ea rămâne anexată acesteia.

      3. 3. Când reglementarea internă o cere, o trimitere prelucrată conform punctului 1 este înapoiată expeditorului dacă destinatarul refuză să contrasemneze procesul verbal CN 24.

      Articolul RL 157

      Constatarea responsabilităţii expeditorului

      1. 1. Administraţia care constată o pagubă datorată greşelii expeditorului informează despre aceasta administraţia de origine căreia îi revine sarcina să intenteze, eventual, acţiune contra expeditorului.

      Articolul RL 158

      Plata despăgubirii

      1. 1 Administraţia de origine sau de destinaţie, după caz, este autorizată să îl despăgubească pe cel în drept în contul administraţiei care, participând la transport şi în mod regulamentar sesizată, a lăsat să treacă două luni şi dacă situaţia a fost semnalată prin fax sau prin orice alt mijloc electronic care permite confirmarea primirii reclamaţiei, treizeci de zile rară a da o soluţie definitivă problemei sau fără a semnala:

        1. 1.1 că deteriorarea pare a fi datorată unui caz de forţă majoră;

        2. 1.2 că trimiterea a fost reţinută, confiscată sau distrusă de către autoritatea competentă din cauza conţinutului său sau sechestrată în virtutea legislaţiei ţării de destinaţie.

      2. 2 Administraţia de origine sau de destinaţie, după caz, este autorizată să amâne plata despăgubirii către cel în drept în cazul în care formularul de reclamaţie este fie insuficient completat, fie inexact şi a trebuit să fie returat pentru completarea informaţiilor sau pentru modificare, antrenând depăşirea termenului prevăzut la punctul 1. Despăgubirea va putea fi plătită într-un termen suplimentar de două luni socotind de la data completării sau a modificării formularului CN 08. Dacă nu a fost adusă reclamaţiei nici o completare a informaţiilor sau modificare, administraţia interesată este autorizată să nu îl despăgubească pe cel în drept.

      Articolul RL 159

      Termenul de plată a despăgubirii

      1. Plata despăgubirii trebuie să aibă loc cât mai curând posibil, cel mai târziu în termenul de trei luni începând din a doua zi după ziua reclamaţiei.

      Articolul RL 160

      Plata din oficiu a despăgubirii

      1. 1 Înapoierea formularului CN 08, ale cărui tablouri "Informaţii de furnizat de către serviciile intermediare", "Informaţii de furnizat de către serviciul de destinaţie" şi "Răspuns definitiv", nu au fost completate, nu pot fi considerate ca un răspuns definitiv conform articolului RL 158.1.

      2. 2 Administraţiile poştale care au formulat rezerve la Protocolul final al Convenţiei privind aplicarea articolului RL 158.1 trebuie să comunice un termen, care nu va putea depăşi şase luni în care ele dau o soluţie definitivă problemei.

      Articolul RL 161

      Determinarea responsabilităţii între administraţiile poştale

      1. 1. Până la proba contrară, responsabilitatea revine administraţiei poştale care, primind trimiterea fără a face obiecţiuni şi fiind în posesia tuturor mijloacelor reglementare de investigaţie, nu poate stabili nici predarea la destinatar nici, dacă este cazul, transmiterea sa reglementară către o altă administraţie.

      2. 2. Dacă pierderea, spolierea sau avarierea s-a produs în cursul transportului fără a fi posibil să se stabilească pe teritoriul sau în serviciul cărei ţări s-a produs acest fapt, administraţiile în cauză suportă paguba în părţi egale.

      3. 3. În ceea ce priveşte trimiterile cu valoare declarată, responsabilitatea unei administraţii faţă de alte administraţii nu este în nici un caz angajată peste maximul valorii declarate pe care ea a adoptat-o.

      4. 4. Administraţiile poştale care nu asigură serviciul de trimiteri cu valoare declarată îşi asumă, pentru astfel de trimiteri transportate în depeşe închise, responsabilitatea prevăzută pentru trimiterile recomandate. Această dispoziţie se aplică de asemenea când administraţiile poştale

        nu acceptă responsabilitatea valorilor pentru transporturile efectuate la bordul navelor sau al avioanelor pe care le utilizează.

      5. 5. Dacă pierderea, spolierea sau avarierea unei trimiteri cu valoare declarată s-a produs pe teritoriul sau în serviciul unei administraţii intermediare care nu asigură serviciul de trimiteri cu valoare declarată, administraţia de origine suportă paguba neacoperită de către administraţia intermediară. Aceeaşi regulă este aplicabilă dacă suma pagubei este superioară maximului valorii declarate adoptată de către administraţia intermediară.

      6. 6. Drepturile vamale şi altele a căror anulare nu a putut fi obţinută cad în sarcina administraţiilor responsabile de pierdere, spoliere sau avariere.

      7. 7. Administraţia care a efectuat plata despăgubirii va prelua drepturile, până la concurenţa sumei

      acestei despăgubiri, a persoanei care a primit-o pe parcursul oricărui eventual recurs fie contra destinatarului, expeditorului sau terţilor.

      Articolul RL 162

      Modalităţi pentru determinarea responsabilităţii administraţiilor poştale

      1. 1 O administraţie intermediară sau de destinaţie este, până la proba contrară şi sub rezerva articolului RL 161.2, absolvită de orice responsabilitate:

        1. 1.1 când ea a respectat dispoziţiile referitoare la verificarea depeşelor şi la constatarea neregulilor;

        2. 1.2 când ea poate stabili că a fost sesizată de reclamaţie după distrugerea documentelor de serviciu referitoare la trimiterea cercetată, termenul de păstrare fiind expirat; această rezervă nu aduce atingere drepturilor reclamantului;

        3. 1.3 când în caz de înscriere individuală a trimiterilor recomandate, nu poate fi stabilită predarea reglementară a trimiterii cercetate pentru că administraţia de origine nu a înscris trimiterile recomandate în mod detaliat în foaia de aviz CN 31 sau CN 32 sau în listele speciale CN 33.

      2. 2 Până la proba contrară, administraţia expeditoare a unei trimiteri cu valoare declarată este absolvită de orice responsabilitate dacă biroul de schimb căruia i-a fost predată trimiterea nu a făcut să parvină, prin primul curier utilizabil după verificare, un proces-verbal CN 24 care să constate absenţa sau alterarea fie a întregului pachet cu valori declarate, fie doar a trimiterii însăşi.

      3. 3 Dacă spolierea sau avarierea unei trimiteri cu valoare declarată a fost constatată în ţara de destinaţie sau, în caz de retur către expeditor, în ţara de origine revine administraţiei acestei ţări să probeze:

        1. 3.1 că nici pachetul, plicul, sacul şi închiderea sa, nici ambalajul şi închiderea trimiterii nu purtau urme vizibile de spoliere sau avariere;

        2. 3.2 că greutatea constatată cu ocazia prezentării nu a variat.

      4. 4 Când proba menţionată la punctul 3 a fost adusă, nici una dintre celelalte administraţii în cauză nu îşi poate declina partea de responsabilitate invocând faptul că a predat trimiterea rară ca următoarea administraţie să fi formulat obiecţiuni.

      5. 5 Când o trimitere recomandată sau cu valoare declarată a fost pierdută, spoliată sau avariată în împrejurări de forţă majoră, administraţia pe teritoriul sau în serviciul căreia s-a produs paguba este responsabilă de aceasta faţă de administraţia de origine doar dacă cele două administraţii s­ au înţeles să îşi asume riscurile care rezultă dintr-un caz de forţă majoră.

      Articolul RL 163

      Recuperarea de la transportatorii aerieni a despăgubirilor plătite

      1. 1 Când pierderea, furtul sau avarierea s-au produs în serviciul unui transportator aerian, valoarea despăgubirii plătite expeditorului este recuperată de la transportator:

        1. 1.1 de către administraţia de origine, dacă aceasta reglează cheltuielile de transport direct cu compania aeriană;

        2. 1.2 de către administraţia care a perceput cheltuielile de transport, dacă administraţia de origine nu le reglează direct cu compania aeriană; valoarea despăgubirii plătite expeditorului va fi rambursată administraţiei de origine de către administraţia care a perceput cheltuielile de transport.

      Articolul RL 164

      Rambursarea despăgubirii către administraţia plătitoare

      1. 1. Administraţia responsabilă sau în contul căreia a fost efectuată plata trebuie să ramburseze administraţiei plătitoare valoarea despăgubirii, a taxelor şi drepturilor acordate celui în drept. Procedurile contabile de urmat sunt descrise la articolele RL 165 şi RL 166.

      2. 2. Dacă despăgubirea, taxele şi drepturile plătite care au fost rambursate celui în drept trebuie să fie suportate de mai multe administraţii, întreaga despăgubire, taxele şi drepturile plătite care au fost rambursate celui în drept trebuie să fie virate administraţiei plătitoare de către prima administraţie care, primind în mod reglementar trimiterea reclamată, nu poate să stabilească transmiterea regulamentară către serviciul corespondent. Acestei administraţii îi revine dreptul să recupereze de la celelalte administraţii responsabile eventuala cotă-parte a fiecăreia dintre ele în despăgubirea celui în drept.

      3. 3. Administraţia în sarcina căreia despăgubirea a fost stabilită şi care mai întâi şi-a declinat plata despăgubirii trebuie să ia în sarcina sa toate cheltuielile suplimentare care rezultă din întârzierea nejustificată adusă plăţii.

      Articolul RL 165

      Lichidarea despăgubirilor între administraţiile poştale

      1. 1. Imediat după ce a plătit despăgubirea, administraţia plătitoare trebuie să comunice administraţiei responsabile data şi valoarea plăţii efectuate. Dacă, într-un an de la data expedierii autorizaţiei de plată a despăgubirii, administraţia plătitoare nu a comunicat data şi valoarea plăţii sau nu a debitat contul administraţiei responsabile, autorizaţia este considerată ca fără efect. Administraţia care a primit-o nu mai are dreptul să reclame rambursarea despăgubirii eventual plătite.

      2. 2. Când responsabilitatea a fost recunoscută, la fel ca şi în cazul prevăzut la articolul RL 158.1, valoarea despăgubirii poate de asemenea să fie luată din oficiu de la administraţia responsabilă pe calea unui decont oarecare, fie direct, fie prin intermediul unei administraţii care întocmeşte în mod regulat deconturi cu administraţia responsabilă.

      3. 3. Când proba distribuirii este adusă după termenul prevăzut la articolul RL 158.1, despăgubirea vărsată rămâne în sarcina administraţiei intermediare sau de destinaţie, dacă suma plătită nu poate, dintr-un motiv oarecare, să fie recuperată de la expeditor.

      4. 4. Dacă expeditorul sau destinatarul preia trimiterea regăsită după ce a rambursat valoarea despăgubirii, această sumă este restituită administraţiei sau dacă este cazul, administraţiilor care au suportat paguba, într-un termen de un an începând de la data rambursării.

      5. 5. Administraţiile se pot înţelege să lichideze periodic despăgubirile pe care le-au plătit celor în drept şi pe care ele le-au recunoscut ca bine fondate.

      6. 6. Administraţiile de origine şi de destinaţie se pot înţelege să lase în totalitate sarcina despăgubirii administraţiei care trebuie să efectueze plata către cel în drept.

      7. 7. Rambursarea către administraţia creditoare este efectuată conform regulilor de plată prevăzute la articolul RL 251.

      Articolul RL 166

      Decontarea sumelor datorate pentru despăgubirea trimiterilor poştei de scrisori

      1. 1. Când sunt de imputat plăţi administraţiilor responsabile, administraţia creditoare întocmeşte lunar sau trimestrial conturi CN 48.

      2. 2. Contul CN 48 este transmis în dublu exemplar administraţiei debitoare pe calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă) şi cel mai târziu în cele 2 luni care urmează perioadei la care el se raportează. Nu se întocmeşte cont negativ.

      3. 3. După verificare şi acceptare, un exemplar din contul CN 48 este returat administraţiei creditoare, cel mai târziu la expirarea a două luni începând din ziua transmiterii. Dacă administraţia creditoare nu a primit nici o notificare rectificativă în termenul acordat, contul este considerat ca acceptat de drept.

      4. 4. În principiu, aceste conturi determină o lichidare specială. Totuşi, administraţiile se pot înţelege ca ele să fie reglate cu conturile particulare CN 51 sau cu conturile generale CN 52 sau eventual cu conturile CP 75.

      Capitolul 9

      Modalităţi referitoare la transmiterea, îndrumarea şi primirea trimiterilor/depeşelor

      Articolul RL 167

      Schimbul de trimiteri

      1. 1 Administraţiile pot să-şi expedieze reciproc, prin intermediul uneia sa a mai multora dintre ele, atât depeşe închise cât şi trimiteri în tranzit deschis, în funcţie de necesităţile şi exigenţele serviciului.

      2. 2 Când circumstanţe extraordinare obligă o administraţie poştală să suspende temporar şi de o manieră generală sau parţială executarea serviciului, ea trebuie să informeze imediat administraţiile interesate.

      3. 3 Când transportul în tranzit a curierului pe teritoriul unei ţări are loc rară participarea administraţiei poştale a acestei ţări, această formă de tranzit nu angajează responsabilitatea administraţiei poştale a ţării de tranzit.

      4. 4 Administraţiile au posibilitatea de a expedia cu avionul, cu prioritate redusă, depeşele de trimiteri de suprafaţă. Administraţia de destinaţie indică biroul de schimb sau aeroportul de destinaţie al acestor depeşe.

      Articolul RL 168

      Prioritatea de prelucrare a trimiterilor prioritare şi a trimiterilor-avion

      1. 1. Administraţiile sunt obligate să îndrume prin legăturile aeriene pe care le utilizează pentru transportul propriilor lor trimiteri prioritare sau trimiteri-avion, trimiterile de acest gen care le parvin de la celelalte administraţii.

      2. 2. Administraţiile care nu dispun de un serviciu aerian, îndrumă trimiterile prioritare şi trimiterile­ avion pe căile cele mai rapide utilizate de către poş. La fel şi dacă, pentru un motiv oarecare, îndrumarea pe cale de suprafaţă oferă avantaje faţă de utilizarea liniilor aeriene.

      Fiecare administraţie stipulează, în cadrul contractului său cu companiile aeriene, un termen de predare a trimiterilor către administraţia de primire. Este preferabil ca acest termen să nu depăşească o oră, maxim două ore. Administraţia de primire va face eforturi în scopul respectării acestuia, transmiţând administraţiei de expediere rezultatele urmăririi performanţelor companiilor aeriene în raport cu termenul prevăzut.

      1. 4 Administraţiile iau toate măsurile utile pentru:

        1. 4.1 a asigura în cele mai bune condiţii primirea şi reîndrumarea depeşelor care conţin trimiteri prioritare şi trimiteri-avion;

        2. 4.2 a supraveghea respectarea acordurilor încheiate cu transportatorii privind prioritatea datorată unor astfel de depeşe;

        3. 4.3 a accelera operaţiile referitoare la controlul vamal al trimiterilor prioritare şi a trimiterilor­ avion cu destinaţia ţării lor;

        4. 4.4 a reduce la minimum termenele necesare pentru îndrumarea către ţările de destinaţie a trimiterilor prioritare şi a trimiterilor-avion prezentate în ţara lor şi pentru a face să se distribuie destinatarilor trimiterile prioritare şi trimiterile-avion sosite din străinătate; trimiterile izolate care sosesc într-o depeşă prioritară sau într-o depeşă curier-avion şi care nu poartă indicaţiile referitoare la transportul prioritar sau aerian stipulate la articolul RL 125 trebuie totuşi considerate ca trimiteri prioritare sau trimiteri-avion şi prelucrate conform curierului prioritar sau a curierului-avion din regimul intern al administraţiei de destinaţie.

      2. 5 Administraţiile de tranzit şi cele de destinaţie trebuie să prelucreze în acelaşi mod trimiterile prioritare şi trimiterile-avion; administraţiile trebuie să acorde în mod egal acelaşi tratament trimiterilor LC de suprafaţă când nici un alt nivel de serviciu mai ridicat nu este la dispoziţia expeditorului. În acelaşi mod, nici o diferenţa în ceea ce priveşte viteza de prelucrare nu este făcută între trimiterile neprioritare, trimiterile AO de suprafaţă şi trimiterile SAL.

      Articolul RL 169

      Depeşe

      1. 1 Depeşele se clasifică după cum urmează:

        1. 1.1 "Depeşele avion", transportate pe cale aeriană cu prioritate. Depeşele-avion pot conţine trimiteri-avion şi trimiteri prioritare.

        2. 1.2 "Depeşele prioritare", transportate pe cale de suprafaţă, dar care au aceeaşi prioritate ca şi. depeşele-avion. Depeşele prioritare pot conţine trimiteri prioritare şi trimiteri-avion.

        3. 1.3 "Depeşe de suprafaţă transportate pe cale aeriană (SAL)" care conţin trimiteri SAL şi trimiteri neprioritare.

        4. 1.4 "Depeşele de suprafaţă" care conţin curier de suprafaţă şi trimiteri neprioritare.

      2. 2 Depeşele transportate pe cale aeriană şi pe cale de suprafaţă conţinând exclusiv trimiteri depuse în număr sunt denumite "depeşe de curier în număr".

        1. 2.1 Dispoziţiile prezentului Regulament aplicabile depeşelor de la punctul 1.1 la 1.4. se aplică şi depeşelor de curier în număr cu aceeaşi cale sau cu acelaşi mod de îndrumare, dacă dispoziţii specifice nu sunt în mod expres prevăzute.

      3. 3 Schimbul de depeşe este efectuat între birouri numite "birouri de schimb". De fiecare dată când un birou de schimb trebuie să fie specificat pe un formular poştal, aceasta trebuie să fie efectuat conform regulilor enunţate în norma tehnică S34 a UPU (identificarea/codificarea centrelor de prelucrare a curierului internaţional (CTCI). Aceasta prevede:

        1. 3.1 numele biroului de schimb;

        2. 3.2 numele operatorului de care depinde biroul de schimb;

        3. 3.3 pe identificatoarele prevăzute cu un cod în bare, codul S34 să permită identificarea biroului de schimb.

      4. 4 Toate birourile de schimb trebuie să fie îmegistrate în lista de coduri a centrelor de prelucrare a curierului internaţional de către operatorul de care depind. Această listă este publicată pe site-ul Web al UPU.

      5. 5 Un birou de schimb este identificat, prin numele său şi prin numele operatorului de care depinde, la fel ca în lista de coduri mai sus menţionată, pe toate formularele.

      6. 6 Pe identificatoarele prevăzute cu un cod în bare, codul S34 serveşte la identificarea fiecărui birou de schimb. Administraţiile trebuie să menţină o listă cu operatorii responsabili pentru fiecare cod din baza lor de date.

      Articolul RL 170

      Schimbul depeşelor închise

      1. 1. Depeşele închise trebuie să fie create din momentul în care numărul de trimiteri pe depeşă sau pe zi (când mai multe expediţii sunt efectuate în timpul unei zile) împiedică transmiterea trimiterilor în tranzit deschis în condiţiile prevăzute la articolul RL 171.

      2. 2. Schimbul de trimiteri în depeşe închise este reglat de comun acord între administraţiile interesate. Eventualele modificări de îndrumare sunt notificate de către administraţia expeditoare către administraţia de destinaţie în cel mai scurt timp şi, dacă este posibil, înaintea datei de punere în aplicare.

      3. 3. Pentru a participa la o bună calitate a îndrumării, fiecare administraţie ar trebui să formeze un minimum de trei depeşe de scrisori prioritare pe săptămână pentru fiecare destinaţie. Dacă volumul şi greutatea trimiterilor nu justifică o asemenea frecvenţă, se poate avea în vedere o îndrumare în tranzit deschis.

      4. 4. Administraţiile prin intermediul cărora depeşele închise sunt expediate trebuie să fie prevenite în timp util.

      5. 5. În cazul în care un număr important de trimiteri simple sau recomandate trebuie să fie expediat cu destinaţia unor ţări pentru care curierul este îndrumat în mod normal în tranzit deschis, administraţia de origine este autorizată să formeze depeşe închise pentru birourile de schimb ale ţării de destinaţie. Ea avertizează despre aceasta ţările de tranzit şi de destinaţie.

      Articolul RL 171

      Tranzit deschis

      1. 1 Transmiterea în tranzit deschis a trimiterilor către o administraţie intermediară trebuie să fie limitată la cazurile în care confecţionarea depeşelor închise către ţara de destinaţie nu se justifică. Transmiterea în tranzit deschis nu va fi utilizată când greutatea medie a trimiterilor depăşeşte în mod regulat 3 kilograme pe depeşă sau pe zi (când mai multe expediţii sunt efectuate în timpul unei zile) şi nu trebuie să fie utilizată pentru sacii M.

      2. 2 Administraţia expeditoare trebuie să consulte administraţiile intermediare pentru a şti dacă poate să-şi expedieze trimiterile în tranzit deschis către destinaţiile solicitate şi face cunoscut administraţiilor interesate data începerii expedierii curierului în tranzit deschis. Trimiterile în tranzit deschis trebuie, pe cât este posibil, să fie transmise unei administraţii care formează depeşe pentru administraţia de destinaţie.

      3. 3 Trimiterile în tranzit deschis îndrumate pe cale de suprafaţă sunt supuse plăţii cheltuielilor de tranzit. Cheltuielile care figurează la articolul RL 205, majorate cu I 0% sunt aplicate. Calculul şi decontarea se efectuează conform dispoziţiilor articolului RL 208.

      4. 4 Trimiterile S.A.L. în tranzit deschis îndrumate pe cale aeriană normală sunt supuse plăţii cheltuielilor de transport aerian calculate conform dispoziţiilor articolului RL 238, majorate cu 5%,

      5. 5 Cu excepţia unei înţelegeri speciale, toate trimiterile depuse la bordul unui vapor şi neincluse într-o depeşă închisă menţionată la articolul 19 din Convenţie trebuie să fie predate în tranzit deschis de către agentul vaporului, direct biroului de poştă de escală, indiferent dacă aceste trimiteri au fost sau nu timbrate la bord.

      6. 6 Cu excepţia unei înţelegeri speciale, trimiterile în tranzit deschis trebuie să fie legate după cum urmează:

        1. 6.1 trimiterile prioritare expediate prin avion şi trimiterile-avion sunt reunite în legături identificate prin etichete CN 25.

        2. 6.2 trimiterile prioritare expediate pe cale de suprafaţă, trimiterile neprioritare şi trimiterile de suprafaţă sunt reunite în legături identificate prin etichete CN 26.

      7. 7 Când numărul şi condiţionarea lor o permite, trimiterile transmise în tranzit deschis unei administraţii trebuie să fie separate pe ţări de destinaţie. Ele sunt reunite în legături prevăzute cu o etichetă care poartă în caractere latine, numele fiecărei ţări.

      Articolul RL 172

      Căi şi modalităţi de transmitere a trimiterilor cu valoare declarată

      1. 1. Cu ajutorul tablourilor CN 27 primite de la corespondenţii săi, fiecare administraţie determină căile de utilizat pentru transmiterea trimiterilor sale cu valoare declarată.

      2. 2. În raporturile între ţările separate printr-unul sau mai multe servicii intermediare, trimiterile cu valoare declarată trebuie să urmeze calea cea mai directă. Totuşi, administraţiile interesate pot să se înţeleagă pentru asigurarea transmiterii în tranzit deschis pe căi ocolite, în cazul în care transmiterea pe calea cea mai directă nu ar implica garanţia responsabilităţii pe tot parcursul.

      3. 3. Conform celor convenite asupra serviciului, trimiterile cu valoare declarată pot fi expediate în depeşe închise. Ele pot de asemenea să fie predate în tranzit deschis primei administraţii intermediare, dacă aceasta poate asigura transmiterea în condiţiile prevăzute de tablourile CN 27.

      4. 4. Administraţiile de origine şi de destinaţie se pot înţelege între ele pentru a schimba trimiteri cu valoare declarată în depeşe închise, prin intermediul serviciilor uneia sau mai multor ţări intermediare care participă sau nu la serviciul de trimiteri cu valoare declarată. Administraţiile intermediare trebuie să fie prevenite cu cel puţin o lună înainte de începerea serviciului.

      Articolul RL 173

      Confecţionarea depeşelor

      1. 1 Formarea de legături

        1. 1.1 Toate trimiterile simple ce pot fi legate sunt clasate după formatul lor (trimiteri normalizate, plicuri mari şi alte trimiteri) şi dispuse în sensul adresei. Administraţiile care aplică sistemul de clasificare prevăzut la articolul 12.3 al Convenţiei leagă trimiterile conform următoarelor categorii:

          1. 1.1.1 scrisori şi cărţi poştale;

          2. 1.1.2 ziare şi scrieri periodice menţionate la articolul RL 184.5 şi 7;

          3. 1.1.3 alte trimiteri AO.

        2. 1.2 Legăturile sunt desemnate prin etichete care poartă în caractere latine indicaţia biroului de destinaţie sau a biroului reexpeditor al trimiterilor introduse în legături. Se utilizează etichetele CN 25 dacă este vorba de trimiteri prioritare expediate prin avion sau de trimiteri-avion, şi CN26 dacă este vorba de trimiteri prioritare expediate pe cale de suprafaţă, trimiteri neprioritare sau trimiteri de suprafaţă.

        3. 1.3 Trimiterile nefrancate sau insuficient francate fac obiectul unor legături distincte care trebuie să fie plasate în sacul conţinând foaia de aviz. Eticheta legăturii este prevăzută cu ştampila T.

        4. 1.4 Grosimea legăturilor cu trimiteri normalizate este limitată la 150 mm după legare. Greutatea legăturilor cu trimiteri nenormalizate nu poate depăşi 5 kilograme.

        5. 1.5 Trimiterile prioritare şi scrisorile care poartă urme de deschidere, de deteriorare sau avariere trebuie să fie însoţite de o menţionare a faptului şi prevăzute cu ştampila de zi a biroului care a constatat. În plus, când securitatea conţinutului lor o cere, trimiterile sunt introduse de preferinţă într-un plic transparent sau într-un nou ambalaj pe care trebuie reproduse indicaţiile prezente pe plic.

      2. 2 Formarea sacilor

        1. 2.1 Depeşele, inclusiv acelea care sunt alcătuite exclusiv din saci goi sunt închise în saci al căror număr trebuie redus la strictul necesar. Aceşti saci trebuie să fie în stare bună pentru a proteja conţinutul lor. Fiecare sac trebuie să fie etichetat.

        2. 2.2 Sacii sunt închişi, de preferinţă cu plumbi. Sigiliile pot fi de asemenea din metal uşor sau din material plastic. Închiderea trebuie să fie astfel încât să nu poată fi deschisă, rară a lăsa urme de manipulare sau de violare. Amprentele sigiliilor trebuie să reproducă în caractere latine lizibile, numele biroului de origine sau o indicaţie suficientă care să permită determinarea

          acestui birou. Totuşi, dacă administraţia de origine doreşte acest lucru, amprentele sigiliilor pot reproduce numai numele administraţiei poştale de origine.

        3. 2.3 Dacă un număr şi ţara de expediere sunt indicate pe mijloacele de închidere, şi este vorba de saci cu eticheta roşie, respectivul număr poate fi înscris şi pe foile de aviz CN 31 sau CN 32 şi eventual, pe listele speciale CN 33.

        4. 2.4 În afara cazurilor prevăzute la 2.4.1, pentru confecţionarea depeşelor-avion se utilizează sacii în întregime albaştrii sau cu benzi late albastre. Cu excepţia unor înţelegeri speciale între administraţiile interesate, sacii-avion sunt folosiţi şi pentru depeşele prioritare. Pentru confecţionarea depeşelor de suprafaţă sau a depeşelor de suprafaţă transportate pe cale aeriană se utilizează saci de suprafaţă de altă culoare decât aceea a sacilor-avion (ex. culoare bej, maro, alb, etc.). Administraţiile de destinaţie trebuie să verifice toate etichetele de sac pentru a garanta o bună prelucrare.

          1. 2.4.1 Administraţiile care utilizează saci poştali obişnuiţi în multiple scopuri, pot să utilizeze aceşti saci pentru confecţionarea tuturor categoriilor de depeşe mai sus menţionate, cu condiţia ca pe etichetele sacilor să fie indicată corect categoria curierului transportat în aceşti saci.

        5. 2.5 Administraţiile pot conveni bilateral să utilizeze saci-avion speciali sau recipienţi (ex. lădiţe)

          înscriind pe ei însemne care indica faptul că aceştia nu conţin decât trimiteri-expres.

        6. 2.6 Sacii trebuie să indice în mod citeţ, în caractere latine, biroul sau ţara de origine şi să poarte menţiunea "Poşta" sau oricare alta menţiune similară care să îi desemneze ca depeşe poştale.

        7. 2.7 Când numărul sau volumul trimiterilor impune utilizarea a mai mult de un sac, trebuie să fie utilizaţi pe cât este posibil, saci distincţi pentru:

          1. 2.7.1 scrisori şi cărţi poştale;

          2. 2.7.2 acolo unde este necesar, pentru ziare şi scrieri periodice menţionate la articolul RL 184.5 şi

    7. 7.

        1. 2.7.3 alte trimiteri AO;

        2. 2.7.4 acolo unde este necesar, pentru pachete mici; etichetele acestor saci din urmă trebuie să poarte menţiunea "Pachete mici".

      1. 2.8 Pachetul sau sacul cu trimiteri recomandate sau cu valoare declarată este plasat într-unul dintre sacii cu scrisori sau într-un sac distinct; sacul exterior trebuie să poarte în orice caz o etichetă roşie. Când există mai mulţi saci cu trimiteri recomandate sau cu valoare declarată, toţi aceşti saci trebuie să fie prevăzuţi cu etichetă roşie.

      2. 2.9 Administraţiile pot conveni pe plan bilateral să nu introducă curier simplu în sacul care conţine foaia de aviz, ci să rezerve în mod exclusiv acest sac trimiterilor recomandate, cu valoare declarată şi expres.

          1. 2.1 O Greutatea fiecărui sac nu trebuie în nici un caz depăşească 30 kg.

    1. 3 Formarea de pachete sau plicuri

      1. 3.1 Excepţie făcând cazul în care există o înţelegere specială, depeşele puţin voluminoase sunt împachetate doar în hârtie groasă în aşa fel încât să se evite orice deteriorare a conţinutului.

      2. 3.2 Pachetele trebuie să fie legate, sigilate, plumbuite sau prevăzute cu sigilii din metal uşor sau material plastic.

      3. 3.3 Când pachetele nu conţin decât trimiteri simple ele pot fi închise cu ajutorul unor sigilii gumate care să poarte imprimată indicaţia biroului de origine.

      4. 3.4 Pentru depeşele avion de trimiteri prioritare sau de trimiteri-avion expediate în număr mic, se pot folosi plicuri CN 28. Acestea sunt confecţionate fie din hârtie albastră groasă, fie din material plastic sau alt material şi poartă o etichetă albastru deschis.

    1. 3 .5 Trimiterile prioritare şi trimiterile-avion depuse după ora limită, în cantităţi mici, la birourile poştale din cadrul aeroporturilor pot fi expediate cu avioanele în plic CN 28. Acest procedeu este admis numai către birourile de schimb ale administraţiilor de destinaţie care au acceptat acest mod de confecţionare a depeşelor-avion.

    2. 4 Saci colectori. Transport în containere.

      1. 4.1 Birourile de schimb includ pe cât posibil, în propriile depeşe pentru un anume birou, toate depeşele de dimensiuni mici (pachete sau saci) care le parvin pentru acest birou.

      2. 4.2 Când numărul sacilor de greutate mică, a plicurilor sau pachetelor de transportat pe un acelaşi parcurs aerian justifică, se formează pe cât este posibil, saci colectori. Aceştia sunt confecţionaţi de către birourile poştale însărcinate cu predarea depeşelor-avion către compania care asigură transportul. Etichetele sacilor colectori trebuie să poarte în caractere foarte vizibile menţiunea "Sac colector". Administraţiile interesate se pun de acord în privinţa adresei de înscris pe aceste etichete.

      3. 4.3 În vederea transportării lor, depeşele pot fi introduse în containere, sub rezerva unui acord special între administraţiile interesate asupra modalităţii de utilizare a containerelor.

      4. 4.4 Administraţiile pot conveni pe plan bilateral să schimbe depeşe în alţi recipienţi decât sacii (de exemplu lădiţe, suporturi) atunci când se stabileşte că acest lucru va facilita operaţiile de prelucrare şi va păstra în buna stare curierul.

    Articolul RL 174

    Foaia de aviz

    1. 1 O foaie de aviz CN 31 însoţeşte fiecare depeşă, excepţie depeşele de curier în număr şi depeşele pentru care este prevăzut accesul direct în regimul intern. Foaia de aviz este plasată într-un plic care poartă în caractere foarte vizibile menţiunea "Foaie de aviz". Acest plic este de culoare roz, dacă depeşa conţine trimiteri cu valoare declarată şi de culoare bleu dacă nu conţine. El este fixat în exteriorul pachetului sau sacului cu trimiteri recomandate. Dacă nu există trimiteri recomandate, plicul este, în măsura posibilului, ataşat la o legătură cu trimiteri simple.

    2. 2 Depeşele de curier în număr sunt însoţite de o foaie de aviz CN 32, conform dispoziţiilor din articolul RL 182.

    3. 3 În ceea ce priveşte depeşele pentru care este prevăzut accesul direct în regimul intern, administraţiile convin între ele documentaţia de utilizat. Poate fi vorba de o foaie de aviz CN 31 modificată sau un alt document în mod mutual acceptat, ex. un borderou utilizat pentru curierul intern.

    4. 4 Cu excepţia cazurilor prevăzute la articolele RL 178.1 şi RL 179.2, când o depeşă nu conţine curier recomandat sau cu valoare declarată, administraţiile pot conveni pe plan bilateral să ataşeze foaia de aviz în exteriorul unuia dintre sacii depeşei, într-un plic impermeabil solid care să reziste condiţiilor de transport.

    5. 5 În relaţiile dintre ţările ale căror administraţii s-au pus de acord asupra acestui mod de lucru, biroul de schimb expeditor transmite prin avion un exemplar al formularului CN31 biroului de schimb de destinaţie. Administraţiile pot, pe baza unor aranjamente speciale, să convină ca depeşele conţinând exclusiv saci goi să nu fie însoţite de o foaie de aviz.

    6. 6 Biroul expeditor completează foaia de aviz cu toate detaliile pe care le comportă textul acesteia ţinând seama de cele ce urmează:

      1. 6.1 Antet: în afara unei înţelegeri speciale, birourile expeditoare numerotează foile de aviz după o serie anuală pentru fiecare birou de destinaţie separat pentru curierul de suprafaţă, curierul SAL, curierul avion sau curierul prioritar şi neprioritar. Fiecare depeşă trebuie să aibă un număr de ordine distinct. Cu ocazia primei expediţii din fiecare an, foaia de aviz trebuie să comporte, în afară de numărul de ordine al depeşei, numărul ultimei depeşe a anului precedent. Dacă o depeşă este suprimată, biroul expeditor înscrie, lângă numărul ultimei depeşe, menţiunea "Ultima depeşă".

      2. 6.2 Tabloul 1: administraţiile se pot înţelege ca numai sacii prevăzuţi cu etichete roşii să fie înscrişi în tabloul 1 al foii de aviz.

      3. 6.3 Tabloul 3: numărul total de recomandate, conţinând în acelaşi timp trimiterile înscrise individual şi trimiterile care fac obiectul unei înscrieri globale, şi numărul total de trimiteri cu valoare declarată conţinute în depeşă trebuie să fie înscrise în tabloul 3 al foii de aviz.

      4. 6.4 Tabloul 4: numărul de saci utilizaţi de către administraţia expeditoare pe de o parte şi numărul de saci returaţi administraţiei destinatare pe de altă parte, sunt indicaţi în acest tablou. Eventual, numărul de saci goi aparţinând unei administraţii, alta decât aceea care îi este adresată depeşa, trebuie să fie menţionat separat, cu indicarea administraţiei respective. Când două administraţii au căzut de acord doar pentru înscrierea sacilor cu etichetă roşie (6.2.), numărul sacilor utilizaţi pentru confecţionarea depeşei şi numărul de saci goi aparţinând administraţiei de destinaţie nu trebuie să fie indicat în tabloul 4. Când depeşa conţine trimiteri CCRI, se completează căsuţa intitulată "Alte indicaţii" notând separat numărul şi greutatea sacilor şi legăturilor CCRI şi numărul total de trimiteri CCRI. Prezenţa trimiterilor simple sau recomandate contra ramburs trebuie să fie semnalată în căsuţa corespunzătoare atât în cazul înscrierii individuale cât şi în cel al înscrierii globale.

      5. 6.5 Când administraţiile au convenit ca pe plan bilateral să schimbe depeşele în alţi recipienţi decât saci, ele trebuie să înscrie în foaia de aviz CN 31 numărul şi greutatea fiecărui tip de recipient. Formularul CN 31 trebuie deci să fie redactat în aşa fel încât să poată fi înscrisă această informaţie.

    7. 7 Administraţiile se pot înţelege pentru a crea tablouri sau rubrici suplimentare pe foaia de aviz sau pentru a modifica tablourile conform nevoilor lor, atunci când consideră necesar.

    8. 8 În cazul trimiterilor în tranzit deschis pe cale de suprafaţă care au o greutate mai mare de 3 kilograme pe depeşă sau zi, expediate unei anume ţări de destinaţie, administraţia de tranzit este îndreptăţită să întocmească o foaia de aviz CN 31 cu destinaţia fiecărei ţări transmiţând o copie după acest document administraţiei de origine.

    9. 9 O foaie de aviz negativă este transmisă prin următoarea depeşă atunci când un birou de schimb nu are nici o trimitere de predat biroului corespondent şi când, printr-o înţelegere specială între administraţiile interesate, foile de aviz nu sunt numerotate. Dacă este vorba de depeşe numerotate anual, nu se expediază foaia de aviz negativă.

    Articolul RL 175

    Transmiterea trimiterilor recomandate

    1. 1. Trimiterile recomandate sunt transmise prin înscrierea lor individuală pe spatele foii de aviz. Se pot utiliza una sau mai multe liste speciale CN 33, fie pentru a înlocui spatele foii de aviz, fie ca supliment al acestei foi. Utilizarea de liste speciale este obligatorie dacă administraţia de destinaţie solicită acest lucru. Listele de care este vorba trebuie să indice acelaşi număr de depeşă ca şi numărul care este menţionat pe foaia de aviz a depeşei corespunzătoare. Când sunt utilizate mai multe liste speciale, ele trebuie să fie în plus numerotate după o serie proprie fiecărei depeşe. Numărul de trimiteri recomandate care poate fi înscris pe una şi aceeaşi lista specială sau pe spatele foii de aviz este limitat la numărul pe care îl comportă formatul formularului respectiv. Numărul total de trimiteri recomandate inclus în depeşă trebuie să fie înscris în tabloul 3 al foii de aviz.

    2. 2. Administraţiile se pot înţelege pentru înscrierea globală a trimiterilor recomandate. Numărul total de trimiteri recomandate incluse în depeşă este înscris în tabloul 3 al foii de aviz. Când depeşa cuprinde mai mulţi saci cu trimiteri recomandate, fiecare sac în afara celui în care este inclusă foaia de aviz, trebuie să conţină o lista specială CN 33 care să indice în litere şi în cifre în locul prevăzut, numărul total de trimiteri recomandate pe care le conţine. Numărul de trimiteri recomandate incluse în sacul care conţine foaia de aviz este menţionat pe aceasta în cadrul tabloului 6 rezervat în acest scop.

    3. 3. Trimiterile recomandate şi, dacă este cazul, listele speciale prevăzute la punctul 1, sunt reunite într-unul sau mai multe pachete sau saci distincţi care trebuie să fie ambalate în mod

      corespunzător sau închişi şi sigilaţi sau plumbuiţi, în aşa fel încât să protejeze conţinutul. Sacii şi pachetele astfel confecţionate pot fi înlocuite prin saci din material plastic închişi prin sudură la cald. Trimiterile recomandate sunt aşezate în fiecare pachet în ordinea lor de înscriere. Când se utilizează una sau mai multe liste speciale, fiecare dintre ele este legată cu trimiterile recomandate la care se raportează şi este plasată deasupra primei trimiteri din legătură. În cazul în care se utilizează mai mulţi saci, fiecare dintre ei trebuie să conţină o lista specială pe care sunt înscrise trimiterile pe care le conţine.

    4. 4. Sub rezerva unei înţelegeri între administraţiile interesate şi când volumul trimiterilor recomandate o permite, aceste trimiteri pot fi introduse în plicul special care conţine foaia de aviz. Acest plic trebuie să fie sigilat.

    5. 5. În nici un caz, trimiterile recomandate nu pot fi incluse în aceeaşi legătura cu trimiterile simple.

    6. 6. Pe cât este posibil, unul şi acelaşi sac nu trebuie să cuprindă mai mult de 600 de trimiteri recomandate.

    7. 7. Dacă trimiterile contra ramburs recomandate sunt consemnate individual pe spatele foii de aviz CN 31 sau al unei liste speciale CN 33, cuvântul "Ramburs" sau prescurtarea "Ramb", trebuie să fie înscrisă în faţă , în coloana "Observaţii".

    8. 8. Un sac M recomandat este înscris ca o singura trimitere în tabloul 6 sau pe spatele foii de aviz CN 31 sau pe lista specială CN 33. Litera M trebuie să fie menţionată în coloana "Observaţii"

    9. 9. Administraţiile pot stabili sisteme pentru a genera confirmarea electronică a transmiterii şi să convină să schimbe astfel de informaţii cu administraţiile de origine ale trimiterilor.

    Articolul RL 176

    Transmiterea de trimiteri cu predare atestată

    1. 1. Trimiterile cu predare atestată sunt transmise în acelaşi fel ca şi trimiterile simple.

      Articolul RL 177

      Transmiterea trimiterilor cu valoare declarată

      l. Biroul de schimb expeditor înscrie trimiterile cu valoare declarată în listele speciale CN 16 cu toate detaliile pe care le comportă acest formular. Când este vorba de trimiteri contra ramburs, cuvântul "Ramburs" sau prescurtarea "Ramb", trebuie să fie înscrisă în rubrica "Observaţii".

    2. 2. Trimiterile cu valoare declarată formează împreună cu lista sau listele speciale unul sau mai multe pachete speciale care sunt legate între ele. Acestea sunt învelite în hârtie solidă, legate la exterior şi sigilate cu ceară fină pe toate cutele cu ajutorul sigiliului biroului de schimb expeditor. Aceste pachete poartă menţiunea "Valori declarate".

    3. 3. În loc să fie reunite într-un pachet, trimiterile cu valoare declarată se pot introduce într-un plic din hârtie groasă, închis cu ajutorul unor sigilii din ceară.

    4. 4. Pachetele sau plicurile cu trimiteri cu valoare declarată pot fi de asemenea închise cu ajutorul unor sigilii gumate care să poarte imprimat indicativul administraţiei de origine a depeşei. Ştampila de zi a biroului expeditor trebuie să fie aplicată pe sigiliul gumat în aşa fel încât ea să figureze în acelaşi timp şi pe aceasta şi pe ambalaj. Această închidere nu este utilizată dacă administraţia de destinaţie a depeşei solicită sigilarea cu ceară sau plumbi a plicurilor şi pachetelor cu trimiteri cu valoare declarată.

    5. 5. Dacă numărul sau volumul trimiterilor cu valoare declarată îl justifică, ele pot fi introduse într­ un sac închis şi sigilat corespunzător cu ceară sau cu plumb.

    6. 6. Pachetul, plicul sau sacul conţinând trimiteri cu valoare declarată este introdus în pachetul sau sacul care conţine trimiteri recomandate sau, în lipsa acestora, în pachetul sau sacul care închide în mod normal respectivele trimiteri. Când trimiterile recomandate sunt închise în mai mulţi saci, pachetul, plicul sau sacul conţinând trimiteri cu valoare declarată trebuie să fie plasat în sacul la a cărui gură este fixat plicul special care conţine foaia de aviz.

    7. 7. Sacul exterior care conţine trimiteri cu valoare declarată trebuie să fie în stare perfectă şi prevăzut, pe cât este posibil, la marginea sa superioară, cu un sul care să împiedice deschiderea ilegală fără ca aceasta să lase urme vizibile.

    8. 8. Numărul total de trimiteri cu valoare declarată incluse în depeşă trebuie să fie înscris în tabloul 3 al foii de aviz.

    9. 9. Administraţiile pot să stabilească sisteme pentru generarea datelor de confirmare electronică a transmiterii şi să convină să schimbe aceste date cu administraţiile de origine a trimiterilor.

    Articolul RL 178

    Transmiterea de mandate poştale şi trimiteri contra ramburs nerecomandate

    1. 1. Mandatele poştale expediate deschis sunt reunite într-o legătură distinctă care trebuie să fie introdusă într-un pachet sau sac care conţine trimiteri recomandate sau eventual, în pachetul sau sacul cu valori declarate. Acelaşi lucru este valabil şi pentru trimiterile contra ramburs nerecomandate. Dacă depeşa nu conţine nici trimiteri recomandate nici valori declarate, mandatele şi eventual, trimiterile contra ran1burs nerecomandate, sunt plasate în plicul care conţine foaia de aviz sau legate de acesta.

    2. 2. Prezenţa trimiterilor contra ramburs nerecomandate este semnalată în tabloul 4 al foii de aviz CN 31 sau în tabloul 3 al foii de aviz CN 32, după caz.

    Articolul RL 179

    Transmiterea de trimiteri expres

    1. 1. Prezenţa trimiterilor expres este semnalată prin litera X în căsuţa corespunzătoare a tabloului 4 al foii de aviz CN 31 (tabloul 3 al foii de aviz CN 32).

    2. 2. Trimiterile expres sunt reunite în legături distincte prevăzute cu o etichetă care poartă menţiunea "Expres" în modul indicat în articolul RL 136. Aceste legături trebuie să fie introduse, în măsura posibilului, în recipienţi distincţi. Dacă acest lucru nu este posibil, ele trebuie să fie introduse în recipientul care conţine foia de aviz.

    3. 3. Trimiterile expres recomandate sunt clasate în ordinea lor printre celelalte trimiteri recomandate. Menţiunea "Expres" este înscrisă în coloana "Observaţii" pe spatele foii de aviz sau a listei speciale CN 33, în dreptul înscrierii fiecăreia dintre ele. În cazul înscrierii globale, prezenţa acestor trimiteri recomandate este semnalată şi prin litera X în căsuţa corespunzătoare a tabloului 4 al foii de aviz. O menţiune similară este înscrisă în coloana "Observaţii" a foilor de trimitere CN 16, în dreptul înscrierii trimiterilor cu valoare declarată de predat expres.

    Articolul RL 180

    Transmiterea de trimiteri CCRI

    ..

    1. 1 Administraţiile care asigură serviciul desemnează biroul de schimb de destinaţie specializat în prelucrarea depeşelor conţinând trimiteri CCRI. Dacă motive operaţionale justifică, administraţiile pot desemna în acest scop mai multe birouri de schimb.

    2. 2 Trimiterile CCRI sunt puse în legături specifice. Eticheta legăturii CN 25 poartă menţiunea "CCRI" şi numărul de trimiteri. Legăturile cu trimiteri CCRI sunt introduse în sacul care conţine foaia de aviz. Totuşi, ele nu trebuie să fie incluse în sacul cu trimiteri recomandate.

      1. 2.1 Când depeşa conţine mai mult de 2 kg de trimiteri CCRI, aceste trimiteri sunt puse într-un sac special. Eticheta sacului poartă menţiunea "CCRI" şi pe spate, numărul de trimiteri.

    3. 3 Trimiterile CCRI conţinute într-o depeşă sunt indicate pe foaia de aviz CN 31, în tabloul 4 (tabloul 3 al foii de aviz CN 32), în căsuţa rezervată "Alte indicaţii", în felul următor:

      1. 3.1 pentru trimiterile cuprinse în saci speciali, se scrie pe linia "Saci CCRI", numărul şi greutatea sacilor şi numărul de trimiteri;

      2. 3.2 pentru trimiteri expediate cu restul curierului se scrie pe linia "Legături CCRI", numărul şi greutatea legăturilor şi numărul de trimiteri.

    4. 4 În funcţie de volumul de trafic, administraţiile pot conveni pe cale bilaterală proceduri specifice.

    Articolul RL 181

    Transmiterea de saci M

    1. Fiecare sac M trebuie să fie prevăzut cu o etichetă CN 34, CN 35 sau CN 36 completată cu litera M în caractere groase în unghiul superior drept. Această etichetă se adaugă etichetei fumizate de către expeditor. În scopul îndrumării, pachetele M care nu sunt ambalate în saci, trebuie să fie plasate într-un sac colector M.

    Articolul RL 182

    Transmiterea de trimiteri în număr

    1. 1 Dacă administraţia de destinaţie a solicitat plata remuneraţiei specifice curierului în număr, administraţia de origine poate expedia trimiteri în număr în depeşe distincte însoţite de o foaie de aviz CN 32.

    2. 2 Foaia de aviz CN 32 cuprinde numărul şi greutatea trimiterilor.

      1. 2.1 Pentru administraţiile care s-au pus de acord faţă de acest subiect, indicaţiile privind numărul şi greutatea trimiterilor pot fi date după format.

    3. 3 Dispoziţiile articolului RL 174 se aplică prin analogie foilor de aviz CN 32.

    4. 4 Administraţiile pot conveni pe cale bilaterală să utilizeze alte formulare şi proceduri contabile pentru schimburile lor de curier în număr.

    Articolul RL 183

    Transmiterea trimiterilor destinate accesului direct în regimul intern

    1. 1. Trimiterile destinate accesului direct în regimul intern al unei administraţii conform articolului

      28.4 din Convenţie, sunt expediate în depeşe speciale însoţite de o foaie de aviz CN 31 corespunzător modificată sau de orice alt document solicitat de către administraţia de destinaţie.

    2. 2. Foaia de aviz CN 31 modificată sau orice alt document solicitat de către administraţia de destinaţie comportă numărul, greutatea şi, eventual, categoria de trimiteri sau orice altă informaţie suplimentară solicitată de către administraţia de destinaţie.

    3. 3. Dispoziţiile articolului RL 174 se aplică prin analogie foilor de aviz CN 31 sau oricărui alt document solicitat de către administraţia de destinaţie.

    4. 4. Administraţiile trebuie să convină pe cale bilaterală să utilizeze alte formulare şi proceduri pentru transmiterea trimiterilor destinate accesului direct în regimul intern dacă administraţia de destinaţie solicită acest lucru.

    Articolul RL 184

    Etichetarea depeşelor

    1. 1. Etichetele sacilor trebuie să fie confecţionate din pânză suficient de rigidă, din material plastic, din carton gros, din pergament sau din hârtie lipită pe o plăcuţă. Ele trebuie să fie prevăzute cu un orificiu. Formatul şi textul lor trebuie să fie conform modelelor anexate şi menţionate mai jos:

      1. 1.1 CN 34 când este vorba de saci de suprafaţă;

      2. 1.2 CN 35 când este vorba de saci-avion;

      3. 1.3 CN 36 când este vorba de saci de suprafaţă transportaţi pe cale aeriană (SAL)

    2. 2. În relaţiile între birouri limitrofe se pot utiliza etichete din hârtie groasă. Ele trebuie, totuşi, aibă o consistenţă suficientă pentru a rezista diverselor manipulări impuse depeşelor pe parcurs.

    3. 3. Sacii conţinând trimiteri recomandate, trimiteri cu valoare declarată şi/sau foaia de aviz sunt prevăzuţi cu o etichetă roşu aprins.

      1. 3.1 Totuşi, administraţiile au posibilitatea de a decide să nu folosească, în relaţiile lor bilaterale etichete roşii şi să opteze, din motive de securitate, pentru o altă metodă convenită între ele.

    4. 4. O etichetă albă este utilizată pentru sacii care nu conţin decât trimiterile simple din categoriile de mai jos:

      1. 4.1 trimiteri prioritare;

      2. 4.2 scrisori şi cărţi poştale expediate pe cale de suprafaţă sau aeriană;

      3. 4.3 trimiteri mixte (scrisori, cărţi poştale, ziare şi publicaţii periodice şi alte trimiteri).

    5. 5. O etichetă albă este de asemenea utilizată pentru sacii care conţin ziare prezentate în număr de către expeditori sau agenţii lor şi expediate doar pe cale de suprafaţă, excepţie făcând acelea care sunt returate expeditorului. Menţiunea "Ziare" sau indicaţia" Jx "trebuie să fie indicată pe eticheta albă atunci când sacii nu conţin decât trimiteri din aceasta categorie.

    6. 6. O etichetă albastru deschis este utilizată pentru sacii care conţin numai trimiteri din categoria neprioritare, imprimate, cecograme, pachete mici.

    7. 7. O etichetă albastru deschis este utilizată şi pentru sacii care conţin publicaţii periodice altele decât cele care au fost menţionate la punctul 5. Menţiunea "Scrieri periodice" poate fi făcută pe eticheta albastră atunci când sacii conţin numai trimiteri din această categorie.

    8. 8. O etichetă violetă este utilizată pentru sacii care conţin numai trimiteri în număr simple.

    9. 9. O etichetă albă comportând o bordură cu dungi violet şi menţiunea "Acces direct" este utilizată pentru recipienţii care conţin trimiteri din categoria respectivă.

    1O. O etichetă verde este utilizată pentru sacii care conţin numai saci goi returaţi la origine.

    1. 11. Când este vorba de o depeşa prioritară îndrumată pe cale de suprafaţă, eticheta CN 34 trebuie să poarte în caractere foarte vizibile menţiunea" PRIOR".

    2. 12. Eticheta sacului sau pachetului care conţine foaia de aviz este întotdeauna prevăzută cu litera F, trasată în mod vizibil. Ea poate să comporte indicaţia numărului de saci care compun depeşa.

    3. 13. Eticheta recipienţilor care conţin trimiteri expres trebuie să conţină o fişă sau să poarte menţiunea "Expres". Când fişa sau menţiunea "Expres" vine să se suprapună unui cod de bare sau unui text care să fie înscris pe eticheta CN 35, este permis să se fixeze la sac, o altă etichetă, mai mare, purtând menţiunea "Expres".

    4. 14. O etichetă albă poate să fie utilizată şi împreună cu un ecuson de 5 x 3 cm din una dintre culorile menţionate la punctele 3 la 7 şi 1O. O etichetă bleu sau violet poate fi utilizată şi împreună cu un ecuson analog roşu.

    5. 15. Trimiterile conţinând materii biologice perisabile infecţioase sunt închise în saci distincţi. Fiecare sac trebuie să fie prevăzut cu o etichetă de semnalizare de culoare şi prezentare asemănătoare celor ale etichetei prevăzute de aiiicolul RL 130, dar suficient de mare pentru orificiul de fixare. În plus faţă de simbolul specific al trimiterilor de substanţe infecţioase, această etichetă poartă menţiunea "Substanţă infecţioasă" şi " În caz de deteriorare sau scurgere să se avertizeze imediat autorităţile de sănătate publică".

    6. 16. Atunci când este vorba de saci care nu conţin decât trimiteri scutite de cheltuieli de tranzit şi de cheltuieli terminale, eticheta sacului trebuie să poarte în caractere foarte vizibile indicaţia "Scutit".

    7. 17. Greutatea brută a fiecărui sac, plic sau pachet care face parte din depeşă trebuie să fie indicată pe eticheta sacului sau pe adresa exterioară. În cazul utilizării unui sac colector nu se ţine seama de greutatea acestui sac. Greutatea este rotunjită la hectogramul superior atunci când fracţiunea de hectogram este egală sau mai mare de 50 grame şi rotunjită la hectogramul inferior în caz contrar. Indicaţia greutăţii este înlocuită cu cifra O pentru depeşele avion care cântăresc 50 grame sau mai puţin.

    8. 18. Birourile intermediare nu trebuie să înscrie nici un număr de ordine pe etichetele sacilor sau pachetelor din depeşele închise tranzitate.

    Articolul RL 185

    Utilizarea de coduri cu bare

    1. 1. Administraţiile au posibilitatea să utilizeze în serviciul poştal internaţional coduri cu bare generate de calculator sau un sistem de identificare unic în scopul urmăririi şi localizării sau pentru alte nevoi de identificare. Specificaţiile sunt definite de către Consiliul de Exploatare Poştală.

    2. 2. Administraţiile care optează pentru utilizarea de coduri cu bare în serviciul poştal internaţional trebuie să respecte specificaţiile tehnice definite de către Consiliul de Exploatare Poştală. Desemnarea birourilor de schimb în codurile cu bare trebuie să respecte regulile enunţate în articolul RL 169.3.

    Articolul RL 186

    Îndrumarea depeşelor

    1. 1. Depeşele închise sunt îndrumate pe calea cea mai direct posibilă.

    2. 2. Când o depeşă se compune din mai mulţi saci, aceştia trebuie, pe cât posibil, să rămână reuniţi şi să fie îndrumaţi prin acelaşi serviciu poştal.

    3. 3. Administraţia ţării de origine are posibilitatea să indice calea de urmat de către depeşele închise pe care ea le expediază, cu condiţia ca utilizarea acestei căi să nu antreneze, pentru o administraţie intermediară, cheltuieli speciale. Informaţiile asupra căii de îndrumare sunt înscrise pe borderourile CN37, CN38 sau CN41 şi pe etichetele CN34, CN35 sau CN36.

    4. 4. Depeşele-avion închise trebuie să fie îndrumate prin zborul solicitat de către administraţia ţării de origine, sub rezerva ca acest zbor să fie utilizat de către administraţia ţării de tranzit pentru transmiterea propriilor sale depeşe. Dacă nu este acesta cazul sau dacă timpul pentru transbordare nu este suficient, administraţia ţării de origine trebuie să fie avertizată despre acest lucru.

    5. 5. În caz de schimbare survenită într-un serviciu de schimb de depeşe închise stabilit între două administraţii prin intermediul uneia sau mai multor ţări terţe, administraţia de origine a depeşei face cunoscut acest lucru administrat,iilor acestor t,ări.

    6. 6. Dacă este vorba de o modificare în calea de îndrumare a depeşelor, noua cale de urmat trebuie să fie indicată administraţiilor care efectuau anterior tranzitul. Vechea cale este semnalată, spre aducere aminte, administraţiilor care vor asigura de acum înainte acest tranzit.

    Articolul RL 187

    Transbordarea depeşelor-avion şi a depeşelor de suprafaţă transportate pe cale aeriană (S.A.L.)

    1. 1. În principiu, administraţia ţării de origine îndrumă depeşele sale care trebuie să facă obiectul unei transbordări directe la aeroportul de tranzit între două zboruri ale aceleiaşi companii aeriene sau două companii diferite. Diferitele companii aeriene interesate trebuie totuşi să accepte să asigure transbordarea.

    2. 2. Când transbordarea între zboruri nu este posibilă, transbordarea este efectuată de administraţia ţării pe teritoriul căreia se găseşte aerop,ortul de tranzit şi va fi supusă cheltuielilor de prelucrare de tranzit.

    3. 3. În cazurile menţionate la punctul 1 şi atunci când administraţia de origine, de destinaţie şi

      compania aeriană în cauză s-au pus anterior de acord, compania aeriană care efectuează transbordarea are posibilitatea să întocmească, dacă este necesar, un borderou de predare special care va înlocui borderoul CN 38 sau CN 41 original. Părţile implicate se înţeleg reciproc asupra

      procedurilor de urmat şi a formularului de utilizat. Sacii depeşelor ar trebui, de preferinţă, să fie prevăzuţi, în plus faţă de etichetele prevăzute pentru transportul curierului-avion, şi cu o etichetă CN 42.

    4. 4. Când depeşele de suprafaţă ale unei administraţii sunt reîndrumate prin avion prin grija altei administraţii, condiţiile acestei reîndrumări fac obiectul unui acord special între administraţiile interesate.

    Articolul RL 188

    Măsuri de luat atunci când o transbordare directă de depeşe-avion nu se poate efectua aşa cum este prevăzut.

    1. 1. Dacă, la aeroportul de transbordare, depeşele semnalate prin documente pentru a fi transbordate direct nu au putut fi îndrumate prin zborul prevăzut, compania aeriană predă imediat aceste depeşe agenţilor poştali de la aeroportul de transbordare în vederea reîndrumării lor pe calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă).

    2. 2. Acestea nu se aplică atunci când:

      1. 2.1 administraţia care expediază depeşele a luat măsurile necesare pentru a asigura reîndrumarea lor printr-un zbor ulterior;

      2. 2.2 în absenţa dispoziţiilor menţionate la punctul 2.1, compania aeriană însărcinată cu predarea depeşelor este în măsură să le reîndrume în cele 24 de ore care urmează sosirii lor pe aeroportul de transbordare.

    3. 3. În cazul menţionat la punctul 1, biroul care asigură reîndrumarea este obligat să informeze biroul de origine al fiecărei depeşe, printr-un buletin de verificare CN 43, indicând prin acesta în special serviciul aerian care i-a predat depeşa şi serviciile utilizate (cale aeriană sau de suprafaţă) pentru reîndrumarea până la destinaţie.

    Articolul RL 189

    Întocmirea buletinelor de încercare

    1. 1. Pentru a determina parcursul cel mai favorabil şi durata de transmitere a unei depeşe, biroul de schimb de origine poate adresa biroului de destinaţie a acestei depeşe un buletin de încercare CN44. Acest buletin trebuie să fie inclus în depeşă şi anexat foii de aviz CN 31, pe care prezenţa sa este semnalată printr-o cruce în căsuţa corespunzătoare a tabloului 4 (tabloul 3 al foii de aviz CN 32). Dacă, cu ocazia sosirii depeşei, formularul CN 44 lipseşte, biroul de destinaţie trebuie să îi întocmească un duplicat. Buletinul de încercare corect completat de către biroul de destinaţie, este returat pe calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă) fie la adresa indicată, fie în lipsa unei asemenea indicaţii, biroului care l-a întocmit.

    2. 2. Pentru a determina parcursul cel mai favorabil şi durata de transmitere a trimiterilor în tranzit deschis prin intermediul unei administraţii, biroul de schimb de origine poate adresa administraţiei de destinaţie a acestor trimiteri un buletin de încercare CN 44. Acest buletin trebuie să fie introdus într-un plic pe care se înscrie menţiunea "CN 44" în unghiul superior drept al feţei plicului. Buletinul de încercare completat corespunzător de către administraţia de destinaţie este returat pe calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă).

    3. 3. Ori de câte ori administraţia de destinaţie constată întârzieri importante şi descoperă o cale de îndrumare mai rapidă, ea poate întocmi un buletin de încercare CN 44 şi poate sugera parcursul cel mai favorabil atât pentru depeşele închise cât şi pentru trimiterile expediate în tranzit deschis prin intermediul unei alte administraţii. Administraţia de origine trebuie să ia în consideraţie solicitarea biroului de destinaţie.

    Articolul RL 190

    Predarea depeşelor

    1. 1. Depeşe prioritare şi depeşe de suprafaţă

      1. 1.1. În afara unei înţelegeri speciale între administraţiile interesate, predarea depeşelor între două birouri corespondente se efectuează prin intermediul unui borderou de predare CN 37. Acest borderou este întocmit în două exemplare. Primul este destinat biroului care primeşte, al doilea biroului care predă. Biroul care primeşte dă descărcare pe al doilea exemplar, pe care îl returează imediat pe calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă).

      2. 1.2. Borderoul de predare CN 37 poate fi întocmit în trei exemplare atunci când predarea depeşelor între două birouri corespondente are loc prin intermediul unui serviciu de transport. În acest caz, primul exemplar este destinat biroului care primeşte şi însoţeşte depeşele. Al doilea primeşte descărcarea serviciului transportator şi este predat biroului care predă. Al treilea este păstrat de către serviciul transportator după semnarea lui de către biroul care primeşte.

      3. 1.3. Borderoul de predare CN37 poate fi întocmit în trei exemplare şi atunci când transmiterea depeşelor se efectuează prin intermediul unui mijloc de transport fără intervenţia unui personal de însoţire. Primele două exemplare sunt transmise cu depeşele şi al treilea este păstrat de către biroul care predă. Primul exemplar este destinat biroului care primeşte şi al doilea, contrasemnat de către acesta din urmă, este returat pe calea cea mai rapidă biroului care predă.

      4. 1.4. Datorită organizării lor interne, anumite administraţii pot solicita ca borderourile CN 37 distincte să fie întocmite pentru depeşele poştei de scrisori, pe de o parte, şi pentru colete poştale, pe de altă parte.

      5. 1.5. Când predarea depeşelor între două birouri corespondente are loc prin intermediul unui serviciu maritim, biroul de schimb care predă poate întocmi un al patrulea exemplar din borderoul de predare CN 37 care să îi fie returat de către biroul de schimb care primeşte, după ce l-a aprobat. În acest caz, exemplarele 3 şi 4 însoţesc depeşele. O copie a borderoului CN 37 trebuie să fie transmisă în prealabil prin avion sau prin email, sau orice alt mijloc de telecomunicaţie corespunzător, fie biroului de schimb care primeşte din portul de debarcare, fie administraţiei sale centrale.

    2. 2. Depeşe-avion şi depeşe-suprafaţă transportate pe cale aeriană (S.A.L)

      1. 2.1. Depeşele de predat la aeroport sunt însoţite de cinci exemplare, pe escală aeriană, din borderoul de predare CN 38 dacă este vorba de depeşe-avion, sau CN 41 dacă este vorba de depeşe-suprafaţă transportate pe cale aeriană (S.A.L).

      2. 2.2. Un exemplar din borderoul CN 38 sau CN 41, semnat pentru predarea depeşelor de către compania aeriană sau organismul însărcinat al serviciului terestru, este păstrat de către biroul expeditor.

      3. 2.3. Două exemplare din borderoul CN 38 sau CN 41 sunt păstrate la aeroportul de îmbarcare de către compania care transportă depeşele.

      4. 2.4. Două exemplare din borderoul CN 38 sau CN 41 sunt introduse într-un plic CN 45. Acestea sunt transportate în sacoşa de bord a avionului sau în alt sac special în care sunt păstrate documentele de bord. La sosirea pe aeroportul de descărcare a depeşelor, primul exemplar, contrasemnat de predarea depeşelor, este păstrat de către compania aeriană care a transportat depeşele. Al doilea exemplar însoţeşte depeşele la biroul poştal căruia îi este adresat borderoul CN 38 sau CN 41.

      5. 2.5. Borderourile CN 38 sau CN 41 transmise electronic de către transportatorul aerian pot fi acceptate la biroul de schimb de sosire atunci când cele două exemplare vizate la punctul 2.4 nu sunt imediat disponibile. În această eventualitate, două exemplare din borderoul CN 38 sau CN 41 sunt semnate de către reprezentantul companiei aeriene în aeroportul de destinaţie înainte de predarea depeşelor către administraţia de primire.

        Cu excepţia cazurilor prevăzute la punctele 2.5.1. şi 2.5.2., un exemplar este semnat de către administraţia de primire pentru recepţionarea depeşelor şi păstrat de către transportatorul aerian. Al doilea exemplar, în toate cazurile, însoţeşte depeşele până la biroul poştal căruia îi este adresat borderoul CN 38 sau CN 41.

        1. 2.5.1 administraţiile care au pus la punct un sistem de înscriere electronic al depeşelor ce le sunt transmise de către transportatori, pot să utilizeze datele acestui sistem în loc să urmeze procedura ce implică borderourile CN 38 sau CN 41 descrisă la punctul 2.5. În locul exemplarului semnat din formularele CN 38 sau CN 41, administraţia de primire poate să furnizeze transportatorului aerian o versiune imprimată a datelor electron.iee privind primirea depeşei.

        2. 2.5.2 Pe de altă parte, administraţiile care schimbă mesaje EDI privind depeşele şi expediţiile, pot să utilizeze mesajele EDI de sosir ! în loc să urmeze procedura ce implică formularele CN 38 sau CN 41 descrisă la punctul 2.5. Administraţia de primire poate să transmită mesajul EDI de sosire în locul copiei semnate din formularele CN 38 sau CN 41.

      6. 2.6. Administraţiile se pot înţelege între ele pentru utilizarea sistematică a curierului electronice sau a oricărui alt mijloc de telecomunicaţie corespunzător pentru a transmite borderourile CN 38 sau CN 41 între biroul care întocmeşte acest documerit şi biroul care îl primeşte.

      7. 2.7. Când depeşele sunt transmise pe cale de suprafaţă unei administraţii intermediare pentru a fi reîndrumate pe cale aeriană, ele sunt însoţite de un borderou CN 38 sau CN 41 în atenţia biroului intermediar. Un borderou CN 38 sau CN 41 este întocmit şi în atenţia ţării de destinaţie pentru depeşele-avion reîndrumate pe cale de suprafaţă.

    3. 3. Depeşele trebuie să fie predate în stare bună. Totuşi, o depeşă nu poate fi refuzată pe moti,; de avariere sau spoliere.

    4. 4. Când borderourile de predare CN 37, CN 38 şi CN 41 sunt generate electronic şi transmise on line fără intervenţia personalului administraţiei poştale, unei întreprinderi de transport sau mandatarului care cooperează cu aceasta, şi borderourile sunt imprimate de către aceştia, administraţiile sau întreprinderile care participă la operaţiunile de transport pot conveni că nu va mai fi necesar să se semneze borderourile de predare.

    5. 5. Dispoziţiile prevăzute la punctele 1 la 4 se aplică şi depeşelor de curier în număr.

    Articolul RL 191

    Întocmirea şi verificarea borderourilor de predare CN 37, CN38 sau CN 41

    1. 1. Borderourile de predare sunt completate conform textului lor pe baza indicaţiilor care figurează pe eticheta sacilor sau pe adrese. Numărul total şi greutatea totală a sacilor şi plicurilor fiecărei depeşe sunt înscrise global pe categorie. Administraţiile de origine pot, dacă doresc, să opteze pentru înscrierea individuală a fiecărui sac. Numărul şi greutatea sacilor prevăzuţi cu etichetă roşie trebuie să. fie indicaţi separat; ei sunt semnalaţi printr-un "R" în coloana "Observaţii" a borderoului de predare. Dacă greutăţile înscnse includ pe cele ale curierului scutit de taxe de tranzit şi cheltuieli terminale, coloana ''Observaţii" este utilizată şi pentru a semnala pe categorie, greutatea de dedus.

    2. 2. Prezenţa depeşelor prioritare îndrumate pe cale de suprafaţă este semnalată prin menţiunea '·PRIOR" în coloana "Observaţii" a borderoului CN 37.

    3. 3. Sunt de asemenea înscrise în borderoul CN 38:

      1. 3.1 individual, depeşele incluse într-un sac colector, cu indicaţia că ele sunt conţinute într-un astfel de sac;

      2. 3.2 depeşele în plic CN 28.

    4. 4. Orice birou intermediar sau de destinaţie care constată erori în indicaţiile care figurează pe borderourile CN 38 sau CN 41 trebuie imediat să le rectifice. El le semnalează, prin buletin de verificare CN 43, ultimului birou de schimb expeditor şi biroului de schimb care a confecţionat depeşa. Administraţiile se pot înţelege ca pentru semnalarea neregulilor să utilizeze sistematic curierul electronic sau orice alt mijloc de telecomunicaţie corespunzător.

    5. 5. Atunci când depeşele expediate sunt introduse în containere sigilate de către serviciul poştal, numărul de ordine şi numărul sigiliului fiecărui container sunt înscrise în cadrul rubricii borderoului CN 37, CN 38 sau CN 41 rezervat în acest scop.

    Articolul RL 192

    Absenţa borderoului de predare CN 37, CN 38 sau CN 41

    1. 1. În cazul absenţei borderoului CN 37, biroul care primeşte trebuie să întocmească un astfel de borderou, în trei exemplare, conform încărcăturii primite. Două exemplare, însoţite de un buletin de verificare CN 43, sunt transmise biroului care predă, care returează din acestea un exemplar, după examinare şi semnare.

    2. 2. Când o depeşa soseşte la aeroportul de destinaţie - sau la un aeroport intermediar care trebuie să îi asigure reîndrumarea prin intermediul altei întreprinderi de transport - fără a fi însoţită de un borderou CN 38 sau CN 41, administraţia de care depinde acest aeroport întocmeşte din oficiu acest document. Acesta trebuie să fie corespunzător vizat de către agentul de transport de la care a primit depeşa. Faptul este semnalat, prin buletin de verificare CN 43 împreună cu două exemplare din borderoul CN 38 astfel întocmit, biroului responsabil de încărcarea acestei depeşe. Acesta din urmă este invitat retureze o copie din document corespunzător autentificată.

    3. 3. Dacă borderoul CN38 sau CN41 original lipseşte, administraţia care a primit depeşa trebuie să accepte borderoul de substituire CN 46 întocmit de către compania aeriană. Faptul este semnalat printr-un buletin de verificare CN 43 transmis biroului de origine, însoţit de două copii din borderoul de substituire CN 46.

    4. 4. Administraţiile se pot înţelege ca pentru reglarea cazurilor de absenţă a borderoului CN 38 sau CN 41 să utilizeze sistematic curierul electronic sau orice alt mijloc de telecomunicaţie corespunzător.

    5. 5. Biroul de schimb de la aeroportul de destinaţie - sau dintr-un aeroport intermediar însărcinat cu îndrumarea printr-un alt transport - poate să accepte fără să întocmească buletin de verificare CN 43, un borderou CN 38 sau CN 41 furnizat de primul transportator şi transmis electronic de la biroul său din aeroportul de expediere şi semnalat corespunzător de către reprezentantul său la aeroportul de descărcare a depeşei.

    6. 6. Dacă nu poate fi determinată escala de încărcare, buletinul de verificare este adresat direct biroului expeditor al depeşei, cu sarcina ca acesta să îl transmită biroului prin care depeşa a fost tranzitată.

    Articolul RL 193

    Verificarea depeşelor

    1. 1. Orice birou care primeşte o depeşă trebuie să verifice:

      1. 1.1 originea şi destinaţia sacilor care compun depeşa şi care sunt înscrişi în borderoul de predare;

      2. 1.2 închiderea şi condiţionarea sacilor care poartă o etichetă roşie;

      3. 1.3 exactitatea informaţiilor care figurează pe borderoul de predare.

    2. 2. Greutatea indicată pe eticheta CN 34, CN 35 sau CN 36 este verificată prin sondaj sau în mod sistematic. Datele biroului de origine sunt considerate ca valabile dacă ele diferă faţă de greutăţile sau numărul de trimiteri constatate:

      1. 2.1 cu 200 sau mai puţin de 200 gr, când este vorba de saci de depeşe-suprafaţă sau de depeşe-suprafaţă transportate pe cale aeriană (SAL);

      2. 2.2 cu 100 sau mai puţin de 100 gr, când este vorba de depeşe-avion, depeşe prioritare sau depeşe de curier în număr;

      3. 2.3 100 gr sau mai puţin, sau de 20 de trimiteri sau mai puţin atunci când este vorba de trimiteri CCRI.

    3. 3. Când biroul intermediar sau de destinaţie constată ca diferenţa între greutatea reală şi greutatea anunţată a unui sac sau diferenţa între greutatea reală sau numărul real de trimiteri CCRI şi greutatea lor sau numărul lor anunţat depăşeşte limitele prevăzute la punctele 2.1, 2.2 sau 2.3, după caz, el rectifica eticheta sacului şi borderoul de predare. El semnalează imediat eroarea biroului de schimb expeditor şi, după caz, ultimului birou de schimb intermediar printr-un buletin de verificare CN 43.

    4. 4. Când un birou intermediar primeşte o depeşă în stare proastă, el trebuie să îi verifice conţinutul dacă presupune că acesta nu a rămas intact. El o predă aşa cum este într-un alt ambalaj. Acest birou trebuie reia indicaţiile etichetei originale pe noua etichetă şi să îi aplice acesteia ştampila sa de zi, precedată de menţiunea "Reambalat la.....". El întocmeşte un buletin de verificare CN 43 şi introduce o copie după acesta în depeşa reambalată.

    5. 5. Cu ocazia primirii unei depeşe, biroul de destinaţie procedează după cum urmează:

      1. 5.1 verifică dacă depeşa este completă şi dacă a sosit în ordinea expediţiei sale;

      2. 5.2 verifică dacă înscrierile din foaia de aviz şi, eventual, din foile CN 16 şi listele speciale CN 33 sunt exacte;

      3. 5.3 se asigură că sacul exterior şi pachetul, plicul sau sacul interior conţinând trimiteri cu valoare declarată nu prezintă vreo anomalie în ceea ce priveşte starea lor exterioară;

      4. 5.4 procedează la verificarea prin confruntare a numărului de trimiteri cu valoare declarată şi la verificarea individuală a acestora, verificând, printre altele, greutatea, sigiliile şi mărcile, şi verifică dacă trimiterile contra ramburs sunt corect semnalate ca atare şi dacă sunt însoţite de formularele de plată corespunzătoare.

      5. 5.5 Procedează în aşa fel încât trimiterile expres transmise în saci speciali sau incluse în sacul care conţine foaia de aviz să fie imediat introduse în reţeaua internă pentru a fi îndrumate şi distribuite în cel mai scurt timp.

      6. 5.6 În cazul lipsei unei depeşe sau a mai multor saci care fac parte din aceasta, faptul este constatat imediat de către doi agenţi. Aceştia fac rectificările necesare pe foile de aviz sau în listele speciale. Ei au grijă, eventual, să anuleze indicaţiile eronate, dar în aşa fel încât să lase lizibile înscrierile primare. Cu excepţia cazului unei erori evidente, rectificările prevalează asupra declaraţiei originale.

      7. 5.7 Procedura prevăzută la punctul 5.6 se aplică şi atunci când este vorba de orice altă neregulă cum ar fi lipsa de trimiteri cu valoare declarată, de trimiteri recomandate, a unei foi de aviz, a unei foi de trimitere sau a unei liste speciale.

      8. 5.8 În cazul lipsei foii de aviz, a unei foi de trimitere sau a unei liste speciale, biroul de sosire trebuie să întocmească, în plus, o foaie de aviz, o foaie de trimitere sau o listă specială suplimentară sau să noteze cu exactitate trimiterile cu valoare declarată sau trimiterile recomandate primite.

    6. 6. Particularităţi suplimentare privind depeşele de curier în număr.

      1. 6.1 Un buletin de verificare CN 43 este adresat administraţiei de origine, însoţit de o foaie de aviz CN 32 de substituire care comportă caracteristicile trimiterilor în număr primite, în următoarele cazuri:

        1. 6.1.1 administraţia de origine a optat pentru confecţionarea de depeşe de curier în număr şi expediază trimiteri în număr prin alte depeşe;

        2. 6.1.2 depeşele de curier în număr nu sunt însoţite de o foaie de aviz CN 32;

        3. 6.1.3 administraţia de destinaţie primeşte trimiteri în număr nesemnalate pentru care remuneraţia specifică este aplicată cu efect imediat; în acest caz,

          administraţia de destinaţie transmite administraţiei de ongme a depeşelor formularele CN 43 şi CN 32 pe calea telecomunicaţiilor.

          6.2. În cazurile prevăzute la punctele 6.1.1. şi 6.1.3, foaia de aviz CN 31 a depeşei care conţine trimiterile în număr este rectificată în consecinţă şi transmisă anexat buletinului de verificare CN 43.

    7. 7. La deschiderea depeşelor, elementele constitutive ale închiderii (plumbi, ştampile, sigilii, sfori, etichete) trebuie să rămână reunite. În vederea atingerii acestui scop, sfoara este tăiată într-un singur loc.

    8. 8. Când un birou primeşte foi de aviz, foi de trimitere sau liste speciale care nu îi sunt destinate, el trimite biroului de destinaţie pe calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă) aceste documente sau, dacă reglementarea prevede, copii certificate în conformitate.

    9. 9. Neregulile constatate la primirea unei depeşe care conţine trimiteri cu valoare declarată fac imediat obiectul unor rezerve faţă de serviciul care predă. Constatarea unor lipsuri, a unei deteriorări sau a oricăror alte nereguli de natură să angajeze responsabilitatea administraţiilor faţă de trimiterile cu valoare declarată este imediat semnalată pe calea telecomunicaţiilor biroului de schimb expeditor sau serviciului intermediar. În plus, este întocmit un proces-verbal CN 24. În el trebuie să fie indicată starea în care a fost găsit ambalajul depeşei. Procesul-verbal este trimis, recomandat, administraţiei centrale a ţării căreia îi aparţine biroul de schimb expeditor, independent de buletinul de verificare CN 43 de transmis imediat acestui birou. O copie a procesului-verbal este în acelaşi timp adresată fie administraţiei centrale de care depinde biroul de schimb de primire, fie oricărui alt organ de conducere desemnat de către ea.

    10. 10. Biroul de schimb care primeşte de la un birou corespondent o trimitere cu valoare declarată avariată sau insuficient ambalată trebuie să semnaleze acest lucru respectând următoarele reguli: 1O. I Dacă este vorba de o deteriorare uşoară sau o distrugere parţială a sigiliilor, este suficient să se sigileze trimiterea cu valoare declarată din nou, pentru a se asigura conţinutul. Acest lucru este autorizat cu condiţia ca, în mod evident, conţinutul să nu fie

      nici deteriorat, nici după constatarea greutăţii, diminuat. Sigiliile existente trebuie să fie respectate. Dacă este cazul, trimiterile cu valoare declarată trebuie să fie reambalate menţinându-li-se pe cât este posibil, ambalajul original. Eventual, reambalarea se poate realiza prin introducerea trimiterii deteriorate într-un sac prevăzut cu etichetă şi sigilat. În acest caz, este inutil să se sigileze din nou trimiterea deteriorată. Eticheta sacului trebuie să poarte menţiunea "Trimitere cu valoare declarată deteriorată". Ea trebuie să fie prevăzută cu următoarele informaţii: numărul de serie, biroul de origine, suma valorii declarate, numele şi adresa destinatarului, ştampila de zi şi semnătura agentului care introduce trimiterea în sac.

        1. 10.2 Dacă starea trimiterii cu valoare declarată este astfel încât conţinutul ar fi putut fi sustras, biroul trebuie să procedeze la deschiderea din oficiu a trimiterii atunci când legislaţia ţării nu se opune verificării conţinutului. Rezultatul acestei verificări trebuie să facă obiectul unui proces verbal CN 24. O copie după procesul-verbal este anexată trimiterii cu valoare declarată. Aceasta trebuie să fie reambalată.

        2. 10.3 În toate cazurile, greutatea trimiterii cu valoare declarată la sosire şi greutatea după refacere trebuie să fie consemnată şi indicată pe plic. Această indicaţie este urmată de menţiunea "Sigilat din oficiu ..." sau "Reambalat la ......". Această indicaţie este completată cu ştampila de zi şi semnătura agenţilor care au aplicat sigiliile sau au realizat reambalarea.

    11. 11. Constatarea, cu ocazia verificării, a oricărei nereguli nu poate în nici un caz să motiveze returarea unei trimiteri conţinute în depeşa examinată, excepţie cazul prevăzut prin articolul 15 din Convenţie.

    Articolul RL 194

    Buletine de verificare

    1. 1. Neregulile constatate sunt semnalate imediat biroului de origine a depeşei, prin intermediul unui buletin de verificare CN 43, întocmit în dublu exemplar, cu ocazia verificării complete a depeşei. Dacă a avut loc o tranzitare, buletinul de verificare este adresat ultimului birou intermediar care a transmis depeşa în stare proastă.

    2. 2. Indicaţiile din buletinul de verificare trebuie să specifice cât se poate de exact despre care sac, plic, pachet sau trimitere este vorba. Dacă depeşa conţine legături prevăzute cu etichete CN 26 şi CN 25, aceste etichete trebuie în caz de neregulă, să fie anexate buletinului de verificare. Când este vorba de nereguli importante care permit să se presupună o pierdere sau o spoliere, pe buletinul de verificare trebuie să fie indicată starea în care a fost găsit ambalajul depeşei, într-o manieră cât mai detaliată.

    3. 3. Mai puţin în cazul unei imposibilităţi motivate, elementele de mai jos sunt păstrate intacte timp de şase săptămâni începând de la data verificării şi sunt transmise administraţiei de origine dacă aceasta o solicită:

      1. 3.1 sacul, plicul, cu sforile, etichetele, sigiliile sau plumbii sau sigiliile de închidere;

      2. 3.2 toate pachetele sau sacii interiori şi exteriori în care erau închise trimiterile cu valoare declarată şi trimiterile recomandate;

      3. 3.3 ambalajul trimiterilor deteriorate a căror predare ar putea fi obţinută de la destinatar.

    4. 4. Când transmiterea depeşelor are loc prin intermediul unei întreprinderi de transport, borderoul de predare CN 37, CN 38 sau CN 41 pe care sunt menţionate neregulile constatate la primirea depeşelor de către administraţia intermediară sau de destinaţie trebuie să fie, pe cât este posibil contrasemnate de către transportator sau de către reprezentantul sau. Exemplarele borderoului CN 37, CN 38 sau CN 41 trebuie în mod obligatoriu să comporte menţiunea rezervelor luate faţă de serviciul transportator. În cazul transportului de depeşe prin container, aceste rezerve se referă doar la starea containerului, a elementelor sale de închidere şi a sigiliilor sale.

    5. 5. În cazurile prevăzute în articolul RL 193.4, 5 şi 8, biroul de origine şi, eventual, ultimul birou de schimb intermediar pot, în plus, să fie avizate pe calea telecomunicaţiilor pe cheltuiala administraţiei care expediază avizul. Un asemenea aviz trebuie să fie emis ori de câte ori depeşa prezintă urme evidente de spoliere, pentru ca biroul expeditor sau intermediar să treacă fără întârziere la investigarea situaţiei. Eventual, biroul intermediar avizează şi pe calea telecomunicaţiilor administraţia precedentă pentru continuarea anchetei.

    6. 6. Când absenţa unei depeşe este rezultatul unei greşeli de coincidenţă a curierului sau când ea este corect explicată pe un borderou de predare, se întocmeşte doar un buletin de verificare CN 43 dacă depeşa nu parvine biroului de destinaţie prin următorul curier.

    7. 7. La sosirea unei depeşe a cărei absenţă fusese semnalată biroului de origine şi, eventual, ultimului birou de schimb intermediar, trebuie să se adreseze acestor birouri, pe calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă), un al doilea buletin de verificare care să anunţe primirea acestei depeşe.

    8. 8. Când un birou care primeşte şi căruia îi revine sarcina să verifice depeşa nu a făcut să parvină biroului de origine şi, eventual, ultimului birou de schimb intermediar, pe calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă) un buletin de verificare CN 43 care să constate nereguli, se consideră, până la proba contrară, că el a primit depeşa şi conţinutul sau. Aceiaşi presupunere există pentru neregulile a căror menţionare a fost omisă sau semnalată în mod incomplet în buletinul de verificare. Acelaşi lucru este valabil şi atunci când dispoziţiile prezentului articol şi ale articolului RL 193 privind formalităţile de îndeplinit nu au fost respectate.

    9. 9. Buletinele de verificare sunt de preferinţă transmise prin telefax sau prin alt mijloc electronic de comunicare. Dacă nu este posibil, aceste buletine sunt transmise prin curier pe calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă).

    10. 10. Buletinele de verificare transmise prin curier sunt expediate în plicuri care poartă în litere vizibile menţiunea "Buletin de verificare". Aceste plicuri pot fi în prealabil imprimate, fie semnalate cu ajutorul unei ştampile care reproduce respectiva menţiune cu claritate.

    11. 11. Birourile cărora le sunt adresate buletinele de verificare le returează cât mai curând posibil de preferinţă pe cale electronică, biroului de schimb de unde sunt emise, după ce le-au examinat şi au menţionat pe ele observaţiile lor, dacă este cazul. Buletinele de verificare sunt considerate, până la proba contrară, ca acceptate:

      1. 11.1 dacă un răspuns nu a fost dat în termen de o lună începând de la data transmiterii lor;

      2. 11.2 dacă administraţia de origine nu a fost avizată în acest termen de anchetele care ar putea să se dovedească necesare sau de expedierea suplimentară de documente utile;

    Articolul RL 195

    Trimiteri greşit îndrumate

    1. 1. Trimiterile de orice natură greşit îndrumate sunt fără nici o întârziere, reîndrumate la destinaţia lor pe calea cea mai rapidă.

      Articolul RL 196

      Măsuri de luat în caz de accident

      1. 1. Când, urmare a unui accident survenit în timpul transportului, un vapor, un tren, un avion sau orice alt mijloc de transport nu poate urma traseul său şi nu poate preda curierul în escalele sau staţiile prevăzute, personalul de bord, trebuie să predea depeşele biroului poştal celui mai apropiat de locul accidentului sau celui mai calificat pentru reîndrumarea curierului. În cazul în care personalul de bord este în imposibilitate, acest birou, informat despre accident, intervine fără întârziere pentru preluarea curierului şi pentru a-l reîndruma la destinaţie pe calea cea mai rapidă după constatarea stării şi, eventual, recondiţionarea trimiterilor deteriorate.

      2. 2. Administraţia ţării în care s-a produs accidentul trebuie să informeze pe calea telecomunicaţiilor toate administraţiile escalelor sau staţiilor precedente asupra situaţiei curierului. Acestea avizează la rândul lor pe aceeaşi cale toate celelalte administraţii interesate.

      3. 3. Administraţiile de origine al căror curier se găsea în mijlocul de transport accidentat trebuie să transmită o copie după borderourile de predare CN37, CN38 sau CN41 administraţiei ţării în care s-a produs accidentul.

      4. 4. Biroul calificat semnalează apoi, printr-w1 buletin de verificare CN 43, birourilor de destinaţie a depeşelor accidentate detaliile împrejurărilor accidentului şi constatările făcute. O copie după fiecare buletin de verificare este adresată birourilor de origine a depeşelor corespunzătoare şi una administraţiei ţării de care depinde compania de transport. Aceste documente sunt expediate pe calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă).

      Articolul RL 197

      Măsuri de luat în caz de întrerupere a zborului, deviere sau îndrumare greşită a curierului - avion

      1. 1. Când un avion îşi întrerupe parcursul pentru o durată susceptibilă să determine întârzierea curierului sau când, dintr-o cauză oarecare, curierul este debarcat la un aeroport altul decât cel care este indicat pe borderoul CN 38, compania aeriană remite imediat acest curier agenţilor administraţiei ţării în care are loc escala. Aceştia îl reîndrumă pe căile cele mai rapide (aeriene sau de suprafaţă).

      2. 2. Administraţia care primeşte depeşele-avion sau sacii greşit îndrumaţi ca urmare a unei erori de etichetare trebuie să aplice o nouă etichetă la depeşă sau la sac, cu indicarea biroului de origine, şi să o îndrume către adevărata sa destinaţie.

      3. 3. În toate cazurile, biroul care a asigurat reîndrumarea este obligat să informeze biroul de origine al fiecărei depeşe sau sac, printr-un buletin de verificare CN 43, în care să indice în special serviciul aerian căruia l-a predat, serviciile utilizate (cale aeriană sau de suprafaţă) pentru reîndrumarea până la destinaţie şi cauza îndrumării greşite, de exemplu o eroare de transport sau de etichetare.

      Articolul RL 198

      Măsuri de luat în caz de întrerupere a zborului, deviere sau îndrumare greşită a curierului de suprafaţă transportat pe cale aeriană ( S.A.L.)

      l. Când curierul care face parte dintr-o depeşă-suprafaţă transportată pe cale aeriană (SAL) face obiectul unei întreruperi de zbor sau este debarcat la un aeroport altul decât cel care este indicat pe borderoul CN 41, se procedează după cum urmează:

      1. 1.1 Agenţii administraţiei ţării în care curierul se găseşte în tranzit îl preiau în sarcină şi îl reîndrumă pe cale de suprafaţă dacă condiţiile reîndrumării asigură transmiterea în ţara de destinaţie în cel mai scurt timp. Administraţia de origine este informată prin email sau orice alt mijloc de telecomunicaţii.

      2. 1.2 Dacă transmiterea rapidă a curierului pe cale de suprafaţă către ţara de destinaţie nu poate fi asigurată, administraţia ţării de tranzit ia contact pe calea telecomunicaţiilor cu administraţia de origine a curierului pentru a determina în ce mod curierul trebuie să fie reîndrumat la destinaţie şi cum trebuie să fie calculată şi reglată eventuala remuneraţie pentru noua îndrumare.

      3. 1.3 Administraţia ţării de tranzit întocmeşte un nou borderou de predare (CN 37, CN 41 sau CN 38 după caz) şi reexpediază curierul conform instrucţiunilor primite de la administraţia de origine.

    Articolul RL 199

    Măsuri de luat în caz de suspendare temporară şi reluare a serviciilor

    1. 1. În caz de suspendare temporară a serviciilor, administraţia sau administraţiile interesate trebuie să fie avizate pe calea telecomunicaţiilor, indicând, dacă este posibil, durata probabilă de suspendare a serviciilor. Aceeaşi procedură trebuie să fie aplicată atunci când sunt reluate serviciile suspendate.

    2. 2. Biroul Internaţional trebuie să fie avizat de suspendarea sau reluarea serviciilor dacă este apreciată ca necesară o notificare generală. Eventual, Biroul Internaţional trebuie să avizeze administraţiile pe calea telecomunicaţiilor.

    3. 3. Administraţia de origine are posibilitatea să ramburseze expeditorului taxele de francare, taxele speciale şi suprataxele aeriene dacă, datorită suspendării serviciilor, prestaţia legată de transportul trimiterii sale nu a fost furnizată decât parţial sau de loc.

    Articolul RL 200

    Returarea sacilor goi

    1. 1. Proprietarii sacilor goi decid dacă doresc ca sacii lor să le fie returaţi sau nu, şi, dacă da, modalitatea de transport folosită în acest scop. Administraţia de destinaţie are totuşi dreptul sa retureze sacii care nu pot fi distruşi uşor şi la cel mai mic cost în ţara sa. Administraţia de origine trebuie să suporte costul acestei returări.

    2. 2. În afara unei înţelegeri între administraţiile interesate, sacii trebuie să fie returaţi goi, prin următorul curier, într-o depeşă pentru ţara căreia îi aparţin aceşti saci şi dacă este posibil, pe calea normală urmată la venire. Numărul sacilor returaţi prin fiecare depeşă trebuie să fie înscris

      în tabloul 4 al foii de aviz CN 31 (tabloul 3 al foii de aviz CN 32). Se renunţă la această înscriere atunci când două administraţii au convenit să menţioneze pe foaia de aviz numai sacii prevăzuţi cu etichetă roşie.

    3. 3. Administraţiile de origine pot să formeze depeşe speciale pentru returarea sacilor goi. Totuşi, formarea de depeşe speciale este obligatorie atunci când administraţiile de tranzit sau de destinaţie solicită. Pentru sacii returaţi pe cale aeriană, formarea de depeşe speciale este obligatorie. Depeşele speciale sunt descrise în borderourile CN 47 şi în foile de aviz CN 31. Dacă nu sunt formate depeşe speciale pentru sacii goi returaţi pe cale de suprafaţă, numărul şi greutatea legăturilor cu saci goi sunt indicate de coloana corespunzătoare din borderoul CN37.

    4. 4. Returarea este efectuată între birourile de schimb desemnate în acest scop. administraţiile interesate se pot înţelege în privinţa modalităţilor de returare. În relaţiile de lungă durată, ele nu trebuie, în general, să desemneze decât un singur birou însărcinat să asigure primirea sacilor goi care le sunt returaţi.

    5. 5. Sacii goi trebuie să fie rulaţi în pachete convenabile. Eventual, plăcuţele cu eticheta precum şi etichetele din pânză, pergament sau alt material solid trebuie să fie plasate în interiorul sacilor.

    6. 6. Sacii goi returaţi pe cale de suprafaţă, dacă nu sunt prea numeroşi, pot fi plasaţi în sacii care conţin trimiterile poştei de scrisori. În toate celelalte cazuri, inclusiv în cazul sacilor goi returaţi pe cale aeriană, ei trebuie să fie plasaţi separat în sacii etichetaţi cu numele birourilor de schimb. Aceşti saci pot fi sigilaţi ca urmare a unui acord între administraţiile interesate. Etichetele trebuie să poarte menţiunea" Saci goi".

    7. 7. Sacii care conţin imprimate adresate aceluiaşi destinatar şi pentru aceiaşi destinaţie (saci M) trebuie să fie recuperaţi cu ocazia predării lor către destinatari şi returaţi, conform dispoziţiilor de mai sus, administraţiilor ţărilor cărora le aparţin.

    8. 8. Dacă controlul exercitat de către o administraţie stabileşte că sacii care îi aparţin nu au fost returaţi serviciilor sale într-un termen superior celui care este necesar pentru durata îndrumării (dus-întors), ea trebuie să solicite rambursarea valorii sacilor prevăzută la punctul 9. Această rambursare nu poate fi refuzată de către administraţia în cauză decât dacă ea este în măsură să probeze returarea sacilor care lipsesc.

    9. 9. Fiecare administraţie fixează, periodic şi uniform pentru toate categoriile de saci care sunt utilizaţi de către birourile sale de schimb, o valoare în DST şi o comunică administraţiilor interesate prin intermediul Biroului Internaţional. În caz de rambursare, se ţine seama de costul de înlocuire a sacilor.

    10. 10. În funcţie de un acord prealabil, o administraţie poate utiliza pentru formarea depeşelor sale avion sacii care aparţin administraţiei de destinaţie.

    11. 11. Depeşele de saci goi sunt supuse la plata a 30% din cheltuielile de tranzit, aplicabile

      depeşelor poştei de scrisori.

    12. 12. O administraţie expeditoare are posibilitatea să indice dacă ea doreşte sau nu ca rec1p1enţii utilizaţi pentru o depeşă anume să îi fie returaţi. Ea înscrie această indicaţie pe foaia de aviz întocmită pentru depeşă.

    13. 13. Decontarea cheltuielilor de returare a sacilor goi se efectuează conform procedurilor descrise în Ghidul statistic şi contabil, publicat de către Biroul Internaţional al Uniunii Poştale Universale.

    Articolul RL 201

    Depeşe schimbate cu unităţi militare

    1. Stabilirea unui schimb de depeşe închise menţionat în articolul 19 din Convenţie, trebuie să fie notificată pe cât este posibil anterior, administraţiilor intermediare.

    image

    sau

    : la divi ai

    na ală( su aeriar,ă)_ ( a o ali te)(. d se n • divi ei)}(ţara)

    De la [ vaporul (naţionalitatea) (numele vaporului) din..................

    Pentru biroul din .......................

    sau

    :}:iet;:: - l- - - - : - : :. }ţara)

    De la vaporul (naţionalitatea) (numele vaporului) din ....................

    Pentru divizia navală (sau aeriană) (desemnarea diviziei) din leţara)

    vaporul (naţionalitatea) (numele vaporului) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. f

    1. 3. Depeşele despre care este vorba sunt îndrumate pe calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă), conform indicaţiei înscrise pe adresă şi în aceleaşi condiţii ca depeşele schimbate între birourile de poştă.

    2. 4. Căpitanul unui vapor poştal care transportă depeşe cu destinaţia unei divizii navale sau cel al unui vapor de război le ţine la dispoziţia comandantului diviziei sau al vaporului de destinaţie în vederea cazului că acesta ar veni să îi solicite predarea acestora pe parcurs.

    3. 5. Dacă vapoarele nu se găsesc în locul de destinaţie atunci când le parvin aici depeşele pe adresa lor, aceste depeşe sunt păstrate la biroul poştal până la retragerea lor de către destinatar sau până la reexpedierea lor către un alt punct. Reexpedierea poate fi solicitată fie de către administraţia de origine, fie de către comandantul diviziei navale sau al vaporului de destinaţie, fie de către un consul de aceeaşi naţionalitate.

    4. 6. Depeşele despre care este vorba poartă menţiunea "Prin grija Consulului......" şi sunt păstrate la consulatul indicat. Ele pot ulterior, la cererea consulului, să fie reintegrate în serviciul poştal şi reexpediate spre locul de origine sau spre o altă destinaţie.

    5. 7. Depeşele destinate unui vapor de război sunt considerate ca fiind în tranzit până la predarea lor către comandantul acestui vapor, chiar dacă ar fi fost de la început adresate în grija unui birou poştal sau a unui Consul însărcinat să servească drept agent de transport intermediar. Ele nu sunt deci considerate ca fiind parvenite la adresa lor, atâta timp cât nu au fost predate vaporului de război de destinaţie.

    6. 8. După un acord între administraţiile interesate, procedura de mai sus este de asemenea aplicabilă, eventual, depeşelor schimbate cu unităţile militare puse la dispoziţia Organizaţiei Naţiunilor Unite şi cu avioanele militare.

      CAPITOLUL 10

      Calitatea serviciului Articolul RL 202

      Obiective în materie de calitate a serviciului

      1. 1. Administraţiile poştale întreprind verificarea periodică a respectării termenelor stabilite, fie în cadrul anchetelor organizate de către Biroul Internaţional sau de către Uniunile restrânse, fie pe bază de acorduri bilaterale.

      2. 2. Este de asemenea de dorit ca administraţiile poştale să verifice periodic respectarea termenelor stabilite prin intermediul altor sisteme de control, mai ales al controalelor externe.

      3. 3. Pe cât posibil, administraţiile aplică sisteme de control al calităţii serviciului pentru depeşele de curier internaţional (atât la sosire cât şi la plecare); este vorba de o evaluare efectuată, în măsura posibilului, începând de la depunere până la distribuire (cap-la-cap).

      4. 4. Toate Ţările-membre furnizează Biroului Internaţional informaţii actualizate asupra orelor limite ale mijlocului de transport (LTAT) care le servesc lor de referinţă în exploatarea serviciului lor poştal internaţional. Ele avizează Biroul Internaţional de schimbările eventuale de îndată ce acestea sunt prevăzute pentru a-i permite să comunice aceste schimbări administraţilor poştale înainte de aplicarea acestora.

      5. 5. Pe cât este posibil, informaţiile trebuie să fie furnizate separat pentru fluxurile de curier prioritar şi neprioritar

    CAPITOLUL 11

    Cheltuieli de tranzit şi cheltuieli terminale

    Articolul RL 203

    Cheltuieli de tranzit şi cheltuieli terminale. Dispoziţii generale

    1. 1. Cheltuieli de tranzit

      1. 1.1 Decontul cheltuielilor de tranzit ale curierului de suprafaţă şi cel al cheltuielilor de prelucrare a depeşelor-avion în tranzit sunt întocmite anual de către administraţia de tranzit pentru fiecare administraţie de origine. Ele se bazează pe greutatea depeşelor primite în tranzit şi expediate în cursul anului luat în consideraţie. Se aplică taxele fixate la articolul RL 205.

      2. 1.2 Cheltuielile de tranzit şi cheltuielile de prelucrare a depeşelor-avion în tranzit sunt în sarcina administraţiei de origine a depeşelor. Acestea sunt plătibile, sub rezerva excepţiilor prevăzute la 1.4, administraţiilor ţărilor traversate sau ale căror servicii care participă la transportul teritorial sau maritim al depeşelor.

      3. 1.3 Când administraţia ţării traversate nu participă la transportul teritorial sau maritim al depeşelor, cheltuielile de tranzit corespunzătoare sunt plătibile administraţiei de destinaţie dacă aceasta suportă costurile aferente acestui tranzit.

      4. 1.4 Cheltuielile de transport maritim al depeşelor în tranzit pot fi reglate direct între administraţiile poştale de origine ale depeşelor şi companiile de navigaţie maritimă sau agenţii acestora. Administraţia poştală a portului de îmbarcare trebuie să-şi dea acordul său în prealabil.

    2. 2. Cheltuieli terminale

      1. 2.1 Pentru trimiterile poştei de scrisori, cu excepţia sacilor M, decontul cheltuielilor terminale este întocmit anual de către administraţia creditoare după greutatea reală a depeşelor şi numărul real al trimiterilor recomandate şi cu valoare declarată primite şi, dacă e cazul, numărul de trimiteri primite în anul luat în considerare. Se aplică taxele fixate la articolele 29 şi 30 din Convenţie.

      2. 2.2 Pentru sacii M, decontul de cheltuieli terminale este întocmit anual de către administraţia creditoare după greutatea supusă cheltuielilor terminale conform condiţiilor fixate de articolele 29 şi 30 din Convenţie.

      3. 2.3 Pentru a permite determinarea greutăţii şi a numărului de trimiteri anuale, administraţiile de origine a depeşelor trebuie să indice în permanenţă pentru fiecare depeşă:

        greutatea curierului (sacii M excluşi) greutatea sacilor M de peste 5 kg numărul sacilor M până în 5 kg

        numărul de trimiteri recomandate incluse în depeşă numărul de trimiteri cu valoare declarată incluse în depeşă.

      4. 2.4 Cu excepţia unei înţelegeri speciale între administraţiile interesate, în relaţiile între ţări din sistemul ţintă, determinarea numărului de trimiteri se face conform articolelor RL 222 si RL 223.

      5. 2.5 Când se dovedeşte necesar să se determine numărul şi greutatea trimiterilor în număr, se aplică modalităţile indicate la articolul RL 182 pentru această categorie de curier.

      6. 2.6 Administraţiile interesate pot conveni să deconteze cheltuielile terminale în relaţiile lor reciproce prin metode statistice diferite. De asemenea, ele pot conveni asupra unei periodicităţi alta decât cele prevăzute la articolul RL 224 pentru perioada de statistică.

    3. 3. Orice administraţie este autorizată să supună aprecierii unei comisii de arbitrii rezultatele anuale care, după ea, diferă prea mult de realitate. Acest arbitraj va fi fixat aşa cum este prevăzut la articolul 132 din Regulamentul general. Arbitrii au dreptul să fixeze pe baze legale suma cheltuielilor de tranzit şi a cheltuielilor terminale de plătit.

    4. 4. Scutirea de cheltuieli de tranzit şi de cheltuieli terminale

      1. 4.1 sunt scutite de cheltuieli de tranzit teritorial sau maritim şi de cheltuieli terminale trimiterile poştei de scrisori referitoare la serviciul poştal menţionate la articolul RL

        110.2 şi trimiterile poştale nedistribuite returate la origine în depeşe închise. Trimiterile de recipienţi goi sunt scutite de cheltuieli terminale, dar nu si de cheltuielile de tranzit a căror plată revine administraţiei poştale proprietară a recipienţilor.

      2. 4.2 trimiterile CCRI sunt scutite de cheltuieli terminale

    1. A. Cheltuieli de tranzit

      Articolul RL 204

      Aplicarea taxelor de tranzit

      1. 1 Sunt considerate ca servicii terţe, cu excepţia unei înţelegeri speciale, transporturile maritime efectuate direct între două ţări prin intermediul vapoarelor uneia dintre ele.

      2. 2 Tranzitul maritim începe din momentul în care depeşele încetează de a fi sub controlul unei administraţii poştale şi ia sfârşit când depeşele sunt predate administraţiei de destinaţie. Cheltuielile de tranzit maritim includ toate costurile înregistrate de compania maritimă în portul de sosire. Totuşi, toate cheltuielile de magazinaj înregistrate după ce compania maritimă a făcut cunoscut că depeşele îi sunt la dispoziţie şi pot fi luate în sarcină fizic, sunt asumate de către administraţia de destinaţie. Dacă administraţia trebuie să plătească costuri suplimentare pentru servicii furnizate înainte de notificare, cum ar fi taxe portuare, taxă de acostare, cheltuieli de prelucrare în terminal sau pe chei pentru serviciul în cauză şi toate celelalte cheltuieli analoge pentru prelucrarea depeşelor în container sau în vrac, administraţia de destinaţie poate obţine de la administraţia expeditoare o rambursare a acestor cheltuieli suplimentare.

        1. 2.1 Faţă de dispoziţiile de la punctul 2, administraţia de destinaţie a depeşelor percepe de la administraţia de origine suma care corespunde cheltuielilor de antrepozitare portuară, atunci când biroul expeditor neglijează să îi trimită la timp o copie a borderoului CN 37 aşa cum prevede articolul RL 190.1.5.

      3. 3 Când un serviciu de transport străin traversează teritoriul unei ţări fără participarea serviciilor acesteia din urmă, conform articolului RL 167, depeşele astfel îndrumate nu sunt supuse plăţii cheltuielilor de tranzit teritorial.

      Articolul RL 205

      Cheltuieli de tranzit

      1. 1. Cheltuielile de tranzit în sarcina administraţiei de origine a depeşelor sunt calculate pe baza elementelor următoare:

        1. 1.1 O taxă de prelucrare a depeşelor în tranzit, fixată la O,195 DST pe kilogram pentru depeşele avion şi depeşele S.A.L şi la 0,170 OST pe kilogram pentru 2006, la 0,180 OST pe kilogram pentru 2007, la 0,190 OST pe kilogram pentru 2008 şi la 0,195 DST pe kilogram pentru 2009 pentru depeşele de suprafaţă.

        2. 1.2 O taxă de distanţă care va fi:

          1. 1.2.1 Pentru transportul aerian o taxă de bază a transportului aerian stabilit de către Consiliul de Exploatare Poştală plecând de la formula dată la articolul RL 237;

          2. 1.2.2 Pentru transportul teritorial:

            1. 1.2.2.1 0,200 miimi de DST per kilogram şi per kilometru până la 1500 de kilometri;

            2. 1.2.2.2 0,140 miimi de DST per kilogram şi per kilometru suplimentar până la 5000 de kilometri;

            3. 1.2.2.3 O,100 miimi de DST per kilogram şi per kilometru suplimentar;

            4. 1.2.2.4 taxa pe distanţă este calculată pe treaptă de distanţă de 100 kilometri, începând cu valoarea mediană a fiecărei trepte;

          3. 1.2.3 Pentru transportul maritim:

            1. 1.2.3.1 0,070 miimi de DST per kilogram şi per milă marină (1852 metri) până la 1OOO de mile marine;

            2. 1.2.3.2 0,040 miimi de DST per kilogram şi per milă marină suplimentară până la 2000 de mile marine;

            3. 1.2.3.3 0,034 miimi de DST per kilogram şi per milă marină suplimentară până la 4000 de mile marine;

            4. 1.2.3.4 0,022 miimi de DST per kilogram şi per milă marină suplimentară până la 10000 de mile marine;

            5. 1.2.3.5 0,015 miimi de DST per kilogram şi per milă marină suplimentară;

            6. 1.2.3.6 taxa pe distanţă este calculată pe treaptă de distanţă de 100 mile marine, începând cu valoarea mediană a fiecărei trepte;

              Articolul RL 206

              Distanţe kilometrice

              1. 1. Distanţele care servesc la determinarea cheltuielilor de tranzit pentru parcursurile teritoriale conform articolului RL 205.1.2 sunt luate din ăLista distanţelor kilometrice aferente parcursurilor teritoriale ale depeşelor în tranzit'', publicată de Biroul Internaţional.

              Articolul RL 207

              Servicii extraordinare. Transport multimodal

              1. 1. Cheltuielile de tranzit specificate la articolul RL 205 nu se aplică transportului efectuat prin intermediul serviciilor extraordinare create în mod special sau întreţinute de către o

                administraţie poştală la cererea uneia sau mai multor alte administraţii. Condiţiile acestei categorii de transport sunt reglate de comun acord de către administraţiile interesate.

              2. 2. Când depeşele de suprafaţă provenind de la o administraţie sunt reîndrumate prin mijloace de transport în acelaşi timp teritoriale şi maritime, condiţiile acestei reîndrumări fac obiectul unui acord special între administraţiile interesate.

              Articolul RL 208

              Calculul şi decontarea cheltuielilor de tranzit al trimiterilor neprioritare şi al trimiterilor de suprafaţă în tranzit deschis

              1. 1. Generalităţi

                1. 1.1 Cheltuielile de tranzit privind trimiterile neprioritare si trimiterile de suprafaţă în tranzit deschis sunt calculate, în principiu, conform articolului RL 205, dar după greutatea netă. Ele sunt fixate pe baza unui anumit număr de tarife medii care nu poate să depăşească 10 şi care, fiecare relativ la un grup de ţări de destinaţie, este determinată în funcţie de tonaj, de curierul pentru diversele destinaţii ale acestui grup. Valoarea acestor cheltuieli, care nu poate depăşi sumele care trebuie să fie plătite pentru tranzitul teritorial sau maritim/ transport S.A.L, este majorată cu 10%.

                2. 1.2 Decontarea cheltuielilor de tranzit pentru trimiterile în tranzit deschis se efectuează, în principiu, după datele releveelor statistice, dar dacă administraţia de tranzit o solicită, ea se efectuează pe baza greutăţilor reale.

                3. 1.3 Decontarea are loc pe baza greutăţii reale atunci când este vorba de trimiteri greşit îndrumate, depuse la bordul navelor sau transmise la intervale neregulate sau în cantităţi care variază prea mult. Totuşi, această decontare nu este stabilită decât dacă administraţia intermediară cere să fie remunerată pentru serviciul de tranzit efectuat. Administraţiile intermediare pot de asemenea să se înţeleagă cu administraţia de origine pentru efectuarea decontării cheltuielilor de tranzit ale trimiterilor greşit îndrumate după releveele statistice.

              2. 2. Operaţiuni statistice

                1. 2.1 Operaţiunile statistice sunt efectuate anual şi alternativ în timpul lunii mai în anii impari şi lunii octombrie în anii pari.

                2. 2.2 În timpul perioadei statistice, trimiterile în tranzit deschis sunt însoţite de borderouri CN

                  65. Eticheta de legătura CN 26 şi borderoul CN 65 trebuie să aibă imprimată litera "S". Când nu există trimiteri în tranzit deschis recomandate sau nerecomandate de inclus într-o depeşă care de obicei conţine acest tip de trimiteri, foaia de aviz trebuie să fie însoţită după caz, de unul sau două borderouri CN 65 care poartă menţiunea "Neant".

                3. 2.3 În timpul perioadei de statistică, toate trimiterile în tranzit deschis sunt plasate cu borderoul CN 65 într-un sac închis, care poate fi un sac transparent din plastic, inclus în sacul care conţine foaia de aviz.

                4. 2.4 Fiecare administraţie care expediază trimiteri în tranzit deschis este obligată să informeze administraţiile intermediare de orice schimbare care intervine în cursul perioadei de decontare la dispoziţiile luate pentru schimbul acestui curier.

              3. 3. Întocmirea şi verificarea borderourilor CN 65

                1. 3.1 Greutăţile sunt indicate separat pentru fiecare grupă de ţări de destinaţie pe borderourile CN65. Acestea sunt supuse unei numerotări speciale după două serii continue, una pentru

                  trimiteri nerecomandate, cealaltă pentru trimiteri recomandate. Numărul de borderouri CN 65 este înscris în rubrica corespunzătoare a tabelului 4 al foii de aviz CN 31 (tabloul 3 al foii de aviz CN 32). Administraţiile de tranzit au posibilitatea de a solicita utilizarea de borderouri CN 65 care să menţioneze într-o ordine fixă grupele de ţări cele mai importante. Toate borderourile CN 65 sunt introduse în sacul care conţine foaia de aviz CN31.

                2. 3.2 Greutatea trimiterilor în tranzit deschis pentru fiecare grupă de ţări este rotunjită Ia decagramul superior atunci când fracţiunea decagramului este egală sau superioară Ia 5 grame; greutatea este rotunjită la decagramul inferior în caz contrar.

                3. 3.3 Dacă biroul intermediar constată că greutatea reală a trimiterilor în tranzit deschis diferă cu mai mult de 20 grame faţă de greutatea anunţată, rectifică borderoul CN 65 şi semnalează imediat eroarea biroului de schimb expeditor printr-un buletin de verificare CN 43. Dacă diferenţa constatată rămâne în limita susmenţionată, indicaţiile biroului expeditor sunt considerate ca valabile.

                4. 3.4 În caz de absenţă a borderoului CN 65, un borderou CN 65 este, dacă este cazul, întocmit din oficiu şi neregula face obiectul unui buletin CN 43 pe adresa biroului de origine.

              4. 4. Trimiteri în tranzit deschis pentru care conturile sunt stabilite pe baza greutăţii reale.

                1. 4.1 Dacă administraţia de tranzit cere ca decontarea cheltuielilor de tranzit pentru trimiterile în tranzit deschis să fie efectuată pe baza greutăţii reale, depeşele conţinând astfel de trimiteri sunt însoţite de borderouri CN 65 care sunt anexate la foaia de aviz. Aceeaşi procedură se aplică trimiterilor în tranzit deschis excluse de la operaţiunile de statistică şi pentru care conturile sunt întocmite pe baza greutăţii reale. Dacă greutatea trimiterilor greşit îndrumate, originare de Ia un acelaşi birou de schimb şi conţinute într­ o depeşă a acestui birou, nu depăşeşte 50 grame, întocmirea din oficiu a borderoului CN 65 conform dispoziţiilor prevăzute Ia punctul 3.4 nu au Ioc.

                2. 4.2 Trimiterile prezentate Ia bordul unui vapor aflat pe mare şi francate cu ajutorul timbrelor poştale din ţara căreia îi aparţine sau în care el este înmatriculat, trebuie să fie însoţite în momentul predării lor în tranzit deschis administraţiei dintr-un port de escală intermediară de un borderou CN 65. Dacă vaporul nu este prevăzut cu un birou poştal, ele sunt însoţite de un releveu de greutate care trebuie să servească drept bază administraţiei intermediare pentru reclamarea cheltuielilor de tranzit teritorial sau maritim/cheltuieli de transport S.A.L. Borderoul CN 65 sau releveul de greutate trebuie să cuprindă greutatea trimiterilor pentru fiecare ţară de destinaţie, data, numele şi pavilionul vaporului şi trebuie să fie numerotate după o serie anuală continuă pentru fiecare vapor. Aceste indicaţii sunt verificate de către biroul căruia îi sunt predate trimiterile de către vapor.

              Articolul RL 209

              Cheltuieli de tranzit ale depeşelor deviate sau greşit îndrumate

              1. Administraţiile poştale de tranzit fac tot posibilul să îndrume depeşele pe căile specificate de către administraţia expeditoare. Dacă depeşele sunt totuşi deviate sau greşit îndrumate, cheltuielile de tranzit sunt datorate administraţiilor care participă la transportul în tranzit al respectivelor depeşe, fără ca articolul RL 234.7 să fie aplicabil. Administraţia de origine va putea, la rândul său, să se facă rambursată de către administraţia ale cărei servicii au comis eroarea de îndrumare.

              Articolul RL 210

              Depeşe-avion şi S.A.L. în tranzit pe cale de suprafaţă

              1. 1. În afara unei înţelegeri speciale între administraţiile interesate, depeşele-avion precum şi depeşele SAL transportate frecvent pe cale de suprafaţă pe o porţiune din parcursul lor în ţări terţe sunt supuse remuneraţiei cheltuielilor de tranzit.

              2. 2. În cazul prevăzut mai sus, cheltuielile de tranzit sunt stabilite după greutatea brută reală indicată în borderourile CN 38 pentru depeşele-avion şi în borderourile CN 41 şi, eventual, după etichetele CN 36 pentru depeşele S.A.L.

              Articolul RL 211

              Plata cheltuielilor de tranzit al sacilor goi

              1. 1. Cheltuielile de tranzit al sacilor goi, calculate pe baza articolului RL 205 sunt plătite de către administraţia proprietară a sacilor.

              2. 2. Administraţia care returează sacii goi, nu are dreptul la rambursarea cheltuielilor efectuate în ţara sa dacă distanţa medie ponderată parcursă pentru transportul sacilor goi până la frontiera ţării sale nu depăşeşte 300 de kilometri. Dacă distanţa medie ponderată depăşeşte 300 de kilometri, cheltuielile de transport, dar nu şi cheltuielile de prelucrare, sunt plătite pentru numărul de kilometri peste 300.

              3. 3. Cheltuielile datorate cu titlu de transport în interiorul ţării care returează sacii sunt fixate sub forma unui preţ unic pe kilogram. Acest preţ unic include costul de transport în interiorul ţării între diferitele birouri de schimb şi frontiere. El este calculat pe baza taxelor efectiv plătite pentru transportul curierului în interiorul ţării de destinaţie, fără a putea depăşi taxa definită la articolul RL 205. Distanţa medie ponderată este calculată de către Biroul Internaţional în funcţie de greutatea brută a tuturor depeşelor de saci goi expediate din ţara considerată.

              4. 4. Administraţiile care reclamă rambursarea cheltuielilor de transport sunt obligate să comunice Biroului Internaţional, cel mai târziu la 1 iulie datele necesare pentru calculul distanţei medii ponderate şi remuneraţiei. Biroul Internaţional comunică distanţa medie ponderată şi taxa de remuneraţie tuturor administraţiilor, cel mai târziu la 1 octombrie, în vederea intrării lor în vigoare la 1 ianuarie a anului următor.

    2. B. Cheltuieli terminale. Dispoziţii generale

      Articolul RL 212

      Adeziunea voluntară a ţărilor din sistemul tranzitoriu la sistemul ţintă

      1. 1. Conform articolului 29.7 din Convenţie, orice ţară din sistemul tranzitoriu poate declara adeziunea sa voluntară la sistemul ţintă. Administraţia poştală a ţării aderente transmite o declaraţie oficială Biroului Internaţional în acest scop cel mai târziu la 1 iunie al anului care precede adeziunea sa la sistemul ţintă. Biroul Internaţional informează despre aceasta ţările din sistemul ţintă în 30 de zile după primirea acestei declaraţii

      2. 2. În declaraţia sa, administraţia poştală a ţării care aderă se angajează să efectueze de la 1 ianuarie a anului următor toate operaţiunile statistice, contabile şi altele legate de participarea la sistemul ţintă.

      3. 3. Administraţia poştală a ţării care aderă trimite Biroului Internaţional înainte sau o dată cu declaraţia sa, tariful intern al unei scrisori prioritare de 20 grame în vigoare în regimul său intern. Biroul Internaţional informează ţările din sistemul ţintă şi administraţia poştală a ţării care aderă înainte de 1 iulie a anului de aderare asupra taxelor pe trimitere şi pe kilogram plătibile ţării care aderă începând cu 1 ianuarie al anului următor.

      4. 4. Toate dispoziţiile legate de sistemul ţintă, inclusiv termenul de notificare al taxei unei scrisori prioritare de 20 grame în regimul său intern, se aplică ţării care aderă începând cu 1 ianuarie al anului de intrare în vigoare a adeziunii sale la sistemul ţintă.

      Articolul RL 213

      Accesul direct la regimul intern

      1. 1. Toate administraţiile poştale din sistemul ţintă şi cele din sistemul de tranziţie care autorizează accesul direct la serviciile lor interne, trebuie să comunice Biroului Internaţional coordonatele persoanei responsabile (gestionar de conturi), produsele, tarifele, condiţiile lor operaţionale şi financiare, precum si legăturile spre site-urile Internet care oferă completări asupra informaţiilor. Administraţiile poştale urmăresc ca orice modificare adusă tarifelor lor sau altor condiţii şi care au repercusiuni asupra accesului direct să fie comunicată Biroului Internaţional înainte de a intra în vigoare.

      2. 2. La primirea informaţiilor comunicate, Biroul Internaţional pune la dispoziţia administraţiilor, pe situl web al UPU şi pe CD-ROM, baza de date a Ţărilor-membre ale UPU privind accesul direct şi o Culegere operaţională privind accesul direct. Biroul Internaţional actualizează periodic această bază de date.

      3. 3. Totuşi, orice administraţie care doreşte să utilizeze posibilităţile de acces direct oferite de către o altă administraţie, o va contacta pentru a obţine de la aceasta din urmă informaţiile valabile cele mai recente cu privire la acest lucru şi să regleze în prealabil în mod bilateral, orice chestiune rămasă în suspans.

      4. 4. Conform articolului 28.4.3.1 din Convenţie, atunci când o administraţie din sistemul de tranziţie declară ca autorizează accesul la condiţiile oferite În regimul său intern, această autorizaţie se aplică tuturor administraţiilor Uniunii într-o manieră nediscriminatorie.

      5. 5. Totuşi, administraţiile poştale din sistemul de tranziţie au posibilitatea, din motive de capacitate, să deschidă accesul la serviciile lor interne într-un mod gradual. Aceste administraţii pot, în timpul unei perioade limitate la maxim doi ani şi cu titlu de încercare, să propună un acces direct bilateral unui număr restrâns de ţări.

      Articolul RL 214

      Calculul taxelor cheltuielilor terminale aplicabile schimburilor între ţările din sistemul ţintă

      1. 1. Remunerarea cheltuielilor terminale între ţările din sistemul ţintă se bazează pe tariful intern al unei scrisori de 20 grame, conform dispoziţiilor articolului RL 128, în vigoare de la 1 iunie a anului precedent anului calendaristic pentru care taxele terminale sunt aplicate. În principiu, serviciul prioritar este utilizat ca bază.

      2. 2. Pe baza acestei taxe, exprimată în monedă locală, care trebuie să fie comunicată Biroului Internaţional nu mai târziu de 1 iunie, acesta din urmă transformă anual valoarea comunicată în taxă pe trimitere şi taxă pe kg, exprimate în DST. Pentru a calcula·taxele în DST, Biroul Internaţional utilizează taxa de schimb medie lunară stabilită pe baza ultimelor date disponibile pentru o perioadă de 12 luni. Taxele care rezultă sunt comunicate, prin intermediul scrisorilor circulare, cel mai târziu la 1 iulie.

      3. 3. Dacă nici o taxă nu a fost comunicată Biroului internaţional, taxa utilizată în anul precedent pentru calculul remuneraţiei cheltuielilor terminale ale administraţiei în cauză

        este aplicată. Când calculul este efectuat pentru prima dată, pentru administraţia în cauză, se aplică taxele indicate la articolul 25.4 din Convenţie.

      4. 4. În pofida dispoziţiilor prevăzute la 2 şi 3, în cazul reducerii tarifului intern al unei scrisori de 20 grame, Biroul Internaţional trebuie să fie informat de către administraţia în cauză.

      5. 5. Noile taxe calculate pe baza acestui articol intră în vigoare la 1 ianuarie şi rămân în vigoare întreg anul calendaristic.

      6. 6. Administraţiile care expediază mai mult de 100 de tone de trimiteri ale poştei de scrisori pe an într-un flux de curier dat sau reglează conturile de cheltuieli terminale bazându-se pe estimări bazate pe estimări de trafic individuale utilizează identificatorul normalizat S9 al UPU pentru toţi recipienţii poştali (inclusiv recipienţii pentru trimiterile avion, trimiterile S.A.L şi trimiterile pe cale de suprafaţă) şi ar trebui, în măsura posibilului, să transmită:

        1. 6.1 Mesaje electronice normalizate ale UPU de preaviz pentru toate depeşele de plecare, inclusiv identificatorul S9, tipul recipientului utilizând codurile de recipienţi normalizate ale UPU şi dacă este cazul identificatorii aplicabili recipienţilor pentru trimiterile recomandate, trimiterile cu valoare declarată şi trimiterile cu predare atestată conform normei S10-C al UPU;

        2. 6.2 Mesaje electronice normalizate ale UPU de confirmare pentru depeşele de sosire care au făcut obiectul unui preaviz pe cale electronică, cu indicarea tipului de recipient, utilizând codurile normalizate ale UPU pentru recipienţi.

      Articolul RL 215

      Remunerarea cheltuielilor terminale în funcţie de calitatea serviciului între ţările din sistemul ţintă

      I. Remunerarea cheltuielilor terminale între ţările din sistemul ţintă va fi în funcţie de rezultatele obţinute în materie de calitate a serviciului de către ţara de destinaţie, conform condiţiilor fixate de către Consiliul de Exploatare Poştală în acest scop.

      1. 2. Aderarea la sistemul corespunzător al UPU pentru evaluarea calităţii serviciului a ţărilor industrializate este facultativă. Dacă o ţară de origine nu participă la măsurarea traficului de curier de plecare, ţara de destinaţie are dreptul la ajustarea remuneraţiei sale cu titlu de cheltuieli terminale în funcţie de calitatea serviciului, care nu poate în nici un caz să fie calculată la taxe inferioare la 100% din taxele aplicabile fără ajustare în funcţie de calitatea serviciului. Dacă ţara de destinaţie nu ia măsurile necesare unei evaluări fiabile, diagnostic şi certificată a traficului de curier de sosire, va percepe 100% din cheltuielile terminabile aplicabile, fără primă de încurajare a calităţii serviciului sau ajustare în funcţie de aceasta.

      2. 3. Ţările participante la sistemul de evaluare a cheltuielilor terminale beneficiază, cu titlu de încurajare, de o creştere a cheltuielilor terminale de 2,5 % pentru întregul lor flux de trimiteri ale poştei de scrisori de sosire. Dacă obiectivul în materie de calitate a serviciului este atins în anul considerat, ţările interesate au dreptul la o creştere suplimentară de 2,5%. Totuşi, nici o ţară nu poate primi mai mult de 100% din tarifele sale interne cu titlu de primă de încurajare.

      3. 4. Sub rezerva nivelului fixat pentru cheltuielile terminale la articolul 29.4 din Convenţie, ţările fac obiectul unei penalizări dacă obiectivul fixat în materie de calitate a serviciului nu a fost atins. Această penalizare este de 1/3% din remuneraţia cheltuielilor terminale pentru fiecare procent inferior obiectivului fixat. Penalizarea nu poate în nici un caz să depăşească 5%.

      Articolul RL 216

      Cheltuieli terminale legate de calitatea serviciului. Dispoziţii aplicabile fluxului de curier spre, de la şi între ţările din sistemul tranzitoriu.

      1. 1. Administraţiile care fac parte din sistemul tranzitoriu pot lua parte la aceleaşi sisteme de control ca cele utilizate de către ţările din sistemul ţintă. Dispoziţiile articolului RL 215 sunt aplicabile de asemenea administraţiilor din sistemul tranzitoriu care au ales să adere la sisteme de control de acest gen. Totuşi, cheltuielile terminale plătibile pentru curierul cu destinaţia acestor ţări nu pot fi inferioare taxelor de cheltuieli terminale prevăzute la articolul 30.1 din Convenţie.

      Articolul RL 217

      Mecanismul de revizuire a taxelor de cheltuieli terminale

      1. 1. Administraţia expeditoare sau de destinaţie a unui trafic mai mare de 100 tone de curier pe an (sacii M excluşi) poate să ceară administraţiei corespondente aplicarea mecanismului de revizuire descris mai jos şi care are ca scop determinarea unei noi taxe de cheltuieli terminale adaptată traficului lor. Această cerere poate să intervină în orice moment al anului şi este supusă următoarelor condiţii:

      I. I când o administraţie din sistemul ţintă constată că numărul mediu de trimiteri primite de la o administraţie din sistemul tranzitoriu este superior la 17;

      1.1.1 mecanismul prevăzut la 1.1 nu se poate aplica la un flux dat între o administraţie din sistemul tranzitoriu şi o administraţie din sistemul ţintă decât dacă administraţia din sistemul ţintă nu optează pentru aplicarea mecanismului de armonizare a sistemelor prevăzut la articolul RL 218 pentru acelaşi flux;

        1. 1.2 când o administraţie din sistemul tranzitoriu constată ca numărul mediu de trimiteri expediate unei administraţii oarecare este inferior la 13;

          1. 1.2.1 dacă administraţia din sistemul tranzitoriu cere aplicarea mecanismului de revizuire prevăzut la 1.2 pentru un flux destinat unei administraţii din sistemul ţintă, aceasta din urmă poate de asemenea să ceară aplicarea mecanismului în sens invers dacă celelalte condiţii cerute pentru o revizuire în jos sunt îndeplinite;

        2. 1.3 când administraţia din sistemul tranzitoriu constată că numărul mediu de trimiteri primite de la o administraţie din sistemul ţintă sau de la o altă administraţie din sistemul tranzitoriu este mai mare decât 17;

        3. 1.4 când o administraţie cere aplicarea mecanismului de revizuire prevăzut la un flux superior la 100 tone pe an, administraţia corespondentă, poate să facă la fel, chiar dacă fluxul în celălalt sens este inferior la 100 tone pe an, dacă celelalte condiţii cerute pentru o revizuire în sus sau în jos sunt îndeplinite.

      1. 2 Mecanismul de revizuire constă în realizarea unei statistici speciale destinată calculului numărului mediu de trimiteri pe kilogram, conform modalităţilor practice precizate la articolele RL 224 şi RL 226.

      2. 3 Administraţia care are intenţia să aplice mecanismul de revizuire trebuie să ave1iizeze, cu cel puţin trei luni în avans, administraţia corespondentă.

      3. 4 Cererea trebuie să se bazeze pe date statistice care să arate că numărul mediu de trimiteri pe kilogram al fluxului în cauză se îndepărtează de media mondială. Aceste date statistice trebuie să fie obţinute după o eşantionare pe parcursul a cel puţin şase zile de observare pe o perioada de o lună.

      4. 5 În scopul de a respecta termenul prevăzut la punctul 3, perioada statistică începe la debutul unei perioade contabile trimestriale. Noua taxă are efect începând din acel moment şi rămâne în vigoare cel puţin un an până când o nouă cerere de revizuire poate fi făcută de către una din administraţiile în cauză în termenii articolului 30 din Convenţie.

      5. 6 Dacă rezultatele statisticii confirmă constatările administraţiei care a cerut mecanismul de revizuire, aceasta are dreptul să aplice traficului în cauză noua taxă de cheltuieli terminale, calculată în DST în modul următor: taxa pe kilogram= (numărul mediu de trimiteri pe kg x 0,147) + 1,491.

      6. 7 În cazul în care numărul mediu de trimiteri pe kilogram rezultând din această revizuire este cuprins între 13 şi 17 trimiteri, taxa prevăzută la articolul 30.1.1 din Convenţie se aplică traficului în cauză.

      Articolul RL 218

      Mecanismul de armonizare a sistemelor

      1. 1. Calculul pragului

        1. 1.1 Pentru fiecare flux de curier dinspre o administraţie din sistemul tranzitoriu spre o administraţie din sistemul ţintă, greutatea curierului expediat în 2005, curier în număr exclus şi majorată cu 10%, determină pragul de aplicat în 2006.

        2. 1.2 Pentru fiecare flux de curier al unei administraţii din sistemul tranzitoriu spre o altă administraţie din sistemul tranzitoriu, media greutăţii curierului expediat în 2003 şi 2004, majorată cu 21% în 2005 şi curier în număr exclus, determină pragul de aplicat în.2006.

          1. 1.2.1 Dacă greutatea curierului expediat în 2005, majorată cu 10%, este superioară mediei greutăţii curierului expediat, calculată conform formulei enunţate la 1.2, această greutate majorată cu 10%, determină pragul de aplicat în 2006.

        3. 1.3 Pentru anii următori, pragurile prevăzute la 1.1 şi 1.2 sunt actualizate pe baza unei taxe

          de creştere de 10% pe an.

        4. 1.4 În circumstanţe excepţionale care afectează transmiterea normală a curierului, cum ar fi catastrofe naturale, Consiliul de Exploatare Poştală poate să fixeze o perioadă de referinţă diferită celei prevăzute la 1.2 pentru calculul pragului la cererea unei administraţii, dacă ea aduce dovada că perioada în cauză nu este reprezentativă pentru curierul său expediat.

      1. 2 Cererea de aplicare a mecanismului

        1. 2.1 Administraţia de destinaţie care are intenţia să aplice mecanismul de armonizare trebuie să avertizeze administraţia corespondentă. Cererea poate să intervină în orice moment al anului.

          1. 2.1.1 Administraţia de destinaţie care cere aplicarea mecanismului de armonizare prevăzut în prezentul articol pentru un flux provenind de la o altă administraţie renunţă la aplicarea mecanismului de revizuire prevăzut la articolul RL 217.

      1. 3. Aplicarea mecanismului.

        1. 3.1 Mecanismul de armonizare a sistemelor constă în realizarea unei statistici speciale destinate calculului numărului mediu de trimiteri pe kilogram, conform modalităţilor practice precizate la articolul RL 224.

        2. 3.2 Mecanismul se aplică fluxului mai mare de 50 de tone de curier pe an, sacii M excluşi, care a depăşit în timpul unui an calendaristic pragul menţionat la 1. Rezultatele statisticii speciale sunt aplicate curierului care a depăşit pragul în cauză.

        3. 3.3 Rezultatele statisticii speciale au efect la începutul anului în care s-a formulat cererea de aplicare a mecanismului. Ele rămân în vigoare cel puţin un an şi până la o nouă cerere de statistică specială, care poate fi făcută de către una din administraţiile în cauză.

        4. 3.4 Când cererea de aplicare a mecanismului de armonizare intervine până la 30 iunie a unui an, rezultatele statisticii speciale pot fi aplicate curierului primit în anul precedent dacă acesta nu a fost supus mecanismului de armonizare.

      Articolul RL 219

      Cererea remuneraţiei specifice curierului în număr

      1. 1 Administraţia de destinaţie este abilitată să ceară aplicarea remuneraţiei specifice curierului în număr când ea constată:

        1. 1.1 Primirea, în aceeaşi depeşă, sau într-o zi în cazul în care sunt confecţionate mai multe depeşe pe zi, a 1500 de trimiteri sau mai multe prezentate de acelaşi expeditor.

        2. 1.2 Primirea, într-o perioadă de două săptămâni, a 5000 de trimiteri sau mai multe prezentate de acelaşi expeditor.

      2. 2 Administraţia de destinaţie care doreşte să aplice remuneraţia specifică curierului în număr trebuie să notifice acest lucru administraţiei de origine într-un termen de două săptămâni socotite de la data primirii primei depeşe de curier în număr. Aceasta notificare este transmisă, prin fax sau pe cale electronică, la adresa specială prevăzută la articolul RL 233 şi ea indică numărul depeşei, data de expediţie, biroul de schimb de origine cât şi biroul de schimb de destinaţie, şi cuprinde o fotocopie a unui eşantion din trimiterile respective.

        1. 2.1 În afara de cazurile prevăzute la punctele 3 şi 4, remuneraţia specifică nu are efect decât după un termen de trei luni socotite de la data primirii notificării transmise de către administraţia de destinaţie. Această remuneraţie specifică este aplicabilă numai depeşelor de curier în număr expediate după expirarea termenului de notificare de trei luni.

        2. 2.2 Primirea depeşelor de curier în număr prevăzută la 2.1 trebuie să fie constatată de către administraţia de destinaţie conform dispoziţiilor articolului RL 193.6.

      3. 3 În pofida dispoziţiilor punctului 2.1 administraţia de destinaţie este abilitată să aplice cu efect imediat remuneraţia specifică curierului în număr când ea constată:

        1. 3.1 Primirea, în aceeaşi depeşă, sau într-o zi în cazul în care sunt confecţionate mai multe depeşe pe zi, a 3000 de trimiteri sau mai multe prezentate de acelaşi expeditor;

        2. 3.2 Primirea, într-o perioadă de două săptămâni, a 1O OOO de trimiteri sau mai multe prezentate de acelaşi expeditor.

      4. 4 Administraţia de destinaţie care doreşte să aplice remuneraţia specifică curierului în număr cu efect imediat trebuie să notifice aceasta administraţiei de origine într-un termen de trei zile lucrătoare socotind de la data primirii depeşei de curier în număr. Aceasta notificare este transmisă, prin fax sau pe cale electronică, la adresa specială prevăzută la articolul RL 233, sub forma unui buletin de verificare indicând numărul depeşei, data expediţiei, biroul de schimb de origine cât şi biroul de schimb de destinaţie, şi cuprinde o fotocopie a unui eşantion din trimiterile respective.

      5. 5 Din momentul în care administraţia de destinaţie a cerut aplicarea remuneraţiei specifice curierului în număr, administraţia de origine dispune de trei luni pentru a cere aplicarea acestei remuneraţii specifice asupra întregului curier în număr pe care ea îl va expedia acestei administraţii, mai puţin cazul în care cererea iniţială a administraţiei de destinaţie nu a fost retrasă.

      6. 6 Întreruperea remuneraţiei specifice curierului în număr prevăzută la 5 trebuie să fie notificată de către administraţia de origine cu trei luni mai înainte sau să fie decisă de comun acord.

      Articolul RL 220

      Depeşe închise schimbate cu unităţi militare

      1. 1. Administraţiilor poştale din ţările cărora le aparţin unităţile militare, navele de război sau avioanele militare, le revine obligaţia să regleze direct cu administraţiile corespondente cheltuielile de tranzit şi cheltuielile terminale, ca urmare a depeşelor expediate de către aceste unităţi militare, aceste nave sau aceste avioane.

      2. 2. Dacă aceste depeşe sunt reexpediate, administraţia reexpeditoare informează administraţia din ţara căreia îi aparţine unitatea militară, nava sau avionul.

    3. C. Operaţiuni de eşantionare

      Articolul RL 221

      Principii generale privind eşantionarea statistică ş1 estimarea numărului mediu de trimiteri pe kilogram

      1. 1 Principiile care urmează se aplică tuturor tipurilor de eşantionări a fluxurilor de curier în vederea calculării plăţii cheltuielilor terminale pe baza taxei pe trimitere şi pe kilogram (eşantionarea privind mecanismul de revizuire, mecanismul de armonizare a sistemelor, schimburile între administraţiile din sistemul ţintă).

        1. 1.1 Eşantionarea şi estimarea numărului mediu de trimiteri pe kilogram trebuie să reflecte compoziţia curierului. Dat fiind ca această compoziţie variază în funcţie de modul de transport, tipul de recipient, perioada din an (lună) şi ziua săptămânii, eşantionul de curier trebuie să reflecte aceste variaţii şi să reprezinte, cât mai fidel posibil, ansamblul fluxului de curier. În acelaşi timp metoda de estimare trebuie să reflecte de asemenea aceste variaţii.

        2. 1.2 Programul de eşantionare statistică trebuie să fie conceput cu o marjă de eroare de± 5% şi un coeficient de încredere de 95% în ceea ce priveşte estimarea numărului mediu de trimiteri pe kilogram şi numărului de trimiteri schimbate între administraţiile poştale.

          1. 1.2.1 Această marjă de eroare statistică constituie un scop pe care toate administraţiile care efectuează operaţiuni de eşantionare trebuie să se străduiască să-l atingă datorită metodelor lor de eşantionare. Ea nu corespunde unei prescrieri minime în materie de precizie.

        3. 1.3 Conceperea programului de eşantionare, selecţia eşantioanelor, metoda de colectare a datelor şi procedeul de estimare trebuie să fie conform principiilor general acceptate în materie de statistică matematică, eşantionare probabilistică şi a conceptului de anchete statistice.

        4. 1.4 În limitele impuse de aceste principii, fiecare administraţie beneficiază de o marjă de manevră suficientă pentru a-şi adapta conceperea programului său de eşantionare în funcţie de caracteristicile fluxului său de curier şi constrângerilor financiare. Totuşi, fiecare administraţie trebuie să informeze administraţia corespondentă asupra deciziilor sale în această privinţă, inclusiv în ceea ce priveşte metoda de estimare, înainte de perioada de observare.

      Articolul RL 222

      Statistica pentru schimburile de curier între ţările din sistemul ţintă

      1. 1 Pentru schimburile între ţările din sistemul ţintă se realizează o statistică. Totuşi, pentru a evita cheltuielile de eşantionare în ceea ce priveşte schimburile mici între ţările din sistemul ţintă, se aplică numărul mediu de trimiteri pe kilogram fluxului de curier sub un anumit prag, numai dacă una din cele două ţări în cauză (sau ambele) insistă asupra necesităţii eşantionării pentru a cunoaşte numărul exact de trimiteri pe kilogram într­ unul sau în ambele sensuri. Consiliul de Exploatare Poştală fixează pragul şi numărul mediu de trimiteri pe kilogram ce se va aplica.

      2. 2 Statistica se efectuează pe baza principiilor enunţate la articolul RL 221. Zilele de observare sunt repartizate cât mai uniform posibil pe ansamblul zilelor lucrătoare ale săptămânii (nu sunt luate în considerare decât zilele lucrătoare pentru biroul de schimb în cauză) şi trebuie să reflecte modurile de transport utilizate pe ansamblul fluxului de curier. Statistica trebuie să

        cuprindă minimum 48 de zile de observare pe an, cu 4 zile pe lună. În timpul unei zile de observare, administraţiile pot efectua o eşantionare parţială, în cazul în care nu este posibil să se procedeze la o statistică completă a curierului primit în ziua respectivă.

        1. 2.1 În loc să se efectueze o eşantionare în numărul de zile specificate, administraţiile pot să utilizeze o eşantionare continuă selecţionând sistematic un eşantion de recipienţi de testat în toată perioada de observare. Administraţiile interesate se înţeleg asupra formulelor statistice de utilizat.

      3. 3 Estimarea numărului anual de trimiteri

        1. 3.1 Numărul anual de trimiteri corespunde mediei ponderate a numărului de tnm1teri estimat separat pe fiecare mod de transport şi fiecare lună sau fiecare trimestru. Se calculează după cum urmează:

          1. 3.1.1 Numărul mediu de trimiteri pe kilogram obţinut prin eşantionare, pentru un mod de transport dat, în timp de o lună sau un trimestru dat, este multiplicat cu greutatea totală a curierului transmis prin acest mod de transport în luna sau în trimestrul respectiv, scopul fiind estimarea numărului total de trimiteri pentru modul de transport şi luna sau trimestrul considerat.

          2. 3.1.2 Estimările numărului total de trimiteri pentru fiecare mod de transport şi fiecare lună, sau fiecare trimestru, sunt însumate pentru determinarea numărului anual estimat de trimiteri.

          3. 3.1.3 În scopul eşantionării continue, în cadrul procedurii de la 3.1 şi 3.1.2 administraţiile pot înlocui luna sau trimestrul cu o zi.

      4. 4 Fiecare administraţie trebuie să informeze administraţia corespondentă asupra deciziilor sale privind programul de eşantionare, în special în ceea ce priveşte metoda aleasă pentru estimare, cu cel puţin două luni înaintea perioadei de observare. Totuşi, administraţia de primire nu este obligată să informeze în avans administraţia de expediere asupra zilelor de observare şi nici asupra recipienţilor aleşi pentru eşantionare.

      Articolul RL 223

      Altă metodă statistică pentru schimburile de curier între ţările din sistemul ţintă

      1. 1 Administraţiile din sistemul ţintă care schimbă curier în casete şi/sau baxuri plate pot lua măsuri în vederea stabilirii estimărilor bazate pe tipul de recipient. Statistica se efectuează conform principiilor enunţate în articolul RL 221. Zilele de observare sunt repartizate cât mai uniform posibil pe ansamblul zilelor lucrătoare ale săptămânii (nu sunt luate în considerare decât zilele lucrătoare pentru biroul de schimb în cauză) şi trebuie să reflecte modurile de transport utilizate pentru ansamblul fluxului de curier. Statistica trebuie să se desfăşoare pe o durată minimă de 48 de zile de observare pe an de eşantionare, cu 4 zile pe lună. Într-o zi de observare administraţiile pot efectua o eşantionare parţială dacă nu este posibil să se procedeze la o statistică completă a curierului primit în ziua respectivă.

        1. 1.1 În loc să se efectueze o eşantionare pe un număr de zile specificat, administraţiile pot să efectueze o eşantionare continuă selecţionând sistematic un eşantion de recipienţi de testat în timpul perioadei de observare. Administraţiile interesate se înţeleg asupra formulelor statistice de utilizat.

      2. 2 Estimarea numărului anual de trimiteri

        1. 2.1 Numărul anual de trimiteri corespunde mediei ponderate a numărului de trimiteri estimate separat pe fiecare tip de recipient şi fiecare mod de transport. Se calculează după cum urmează:

          1. 2.1.1 Numărul mediu de trimiteri pe kilogram obţinut prin eşantionare, pentru un tip de recipient dat şi pentru un mod de transport dat, este multiplicat cu greutatea totală a curierului transmis

            în acest tip de recipient prin acest mod de transport, scopul fiind estimarea numărului total de trimiteri pe tip de recipient şi modul de transport considerat.

          2. 2.1.2 Estimările numărului total de trimiteri pe fiecare tip de recipient şi pe fiecare mod de transport sunt însumate pentru determinarea numărului anual estimat de trimiteri.

      3. 3 Administraţiile trebuie să indice greutatea curierului expediat pe tip de recipient (de exemplu greutatea trimiterilor din casete, baxuri plate, saci, etc.) pe formulare modificate corespunzător şi să furnizeze informaţii referitoare la recipienţi, pe cât posibil prin schimb de date electronice (EDI).

      4. 4 Fiecare administraţie trebuie să informeze administraţia corespondentă asupra deciziilor sale privind programul de eşantionare, în special în ceea ce priveşte metoda aleasă pentru estimare, cu cel puţin două luni înaintea perioadei de observare. Totuşi, administraţia de primire nu este obligată să informeze în avans administraţia expeditoare nici asupra zilelor de observare şi nici asupra recipienţilor aleşi pentru eşantionare.

      Articolul RL 224

      Statistică specială pentru aplicarea mecanismului de revizuire sau a mecanismului de armonizare a sistemelor

      1. 1 Pentru aplicarea mecanismului de revizuire sau a mecanismului de armonizare a sistemelor, în afara unei înţelegeri speciale, se realizează o statistică după eşantionarea fluxului în cauză.

        1. 1.1 Eşantionarea trebuie să reflecte compoziţia curierului şi trebuie să fie conformă cu principiile enunţate în articolul RL 221. Statistica trebuie să comporte minimum 24 de zile de observare în perioada de 12 luni la care se referă. Într-o zi de observare, administraţiile pot efectua o eşantionare parţială dacă nu este posibil să se procedeze la o statistică completă a curierului primit în ziua respectivă.

          1. 1.1.1 În loc să se efectueze o eşantionare într-un număr de zile specificate, administraţiile pot efectua o eşantionare continuă selecţionând sistematic un eşantion de recipienţi de testat în toată perioada de observare. Administraţiile interesate se înţeleg asupra formulelor statistice de utilizat.

        2. 1.2 Zilele de observare sunt repartizate cât mai uniform posibil în ansamblul zilelor lucrătoare ale săptămânii (nu sunt luate în considerare decât zilele lucrătoare pentru biroul de schimb în cauză) şi trebuie să reflecte modalităţile de transport utilizate pentru ansamblul de flux de curier. Ele sunt alese pe o bază anuală, trimestrială sau lunară, după cum urmează:

          1. 1.2.1 baza anuală: cel puţin 24 de zile de observare într-o perioada de 12 luni; fiecare zi lucrătoare a săptămânii trebuie observată cel puţin o dată pe trimestru;

          2. 1.2.2 baza trimestrială: cel puţin 6 zile de observare într-un trimestru; fiecare zi lucrătoare a săptămânii trebuie observată cel puţin o dată, acelaşi proces fiind repetat la fel în următoarele trei trimestre;

          3. 1.2.3 baza lunară: 24 de zile de observare într-o lună sau, dacă nu este posibil, toate zilele lucrătoare ale lunii; statistica are loc în luna mai în anii impari şi în luna octombrie în anii pan.

      2. 2 Estimarea numărului mediu de trimiteri pe kilogram

        1. 2.1 În cazul unei eşantionări pe bază anuală sau trimestrială, numărul mediu anual de trimiteri pe kilogram corespunde mediei ponderate a numărului mediu de trimiteri pe kilogram estimat separat pentru fiecare mod de transport şi fiecare luna. Se calculează după cum urmează:

          1. 2.1.1 Numărul mediu de trimiteri pe kilogram obţinut prin eşantionare, pentru un mod de transport dat, în timp de o lună dată este multiplicat cu greutatea totală a curierului transmis pe această cale de transport în luna respectivă, scopul fiind estimarea numărului total de trimiteri pentru modul de transport şi luna considerată.

          2. 2.1.2 Suma estimărilor numărului total de trimiteri pentru fiecare mod de transport şi fiecare lună se împarte la greutatea totală anuală a curierului.

          3. 2.1.3 În cadrul procedurii de la 2.1.1 şi 2.1.2 administraţiile pot înlocui luna printr-o zi sau printr­ un trimestru.

        2. 2.2 În cazul eşantionării pe bază lunară, numărul mediu anual de trimiteri pe kilogram corespunde mediei ponderate a numărului mediu de trimiteri pe kilogram estimate separat pe fiecare mod de transport. Se calculează după cum urmează:

          1. 2.2.1 Numărul mediu de trimiteri pe kilogram obţinut prin eşantionare, pentru un mod de transport dat, este multiplicat cu greutatea totală a curierului transmis prin acest mod de transport în luna sau trimestrul respectiv, scopul fiind estimarea numărului total de trimiteri în acest mod de transport şi pentru luna sau trimestrul respectiv.

          2. 2.2.2 Suma estimărilor numărului lunar sau trimestrial total de trimiteri pentru fiecare mod de transport se împarte la greutatea totală anuală a curierului.

      3. 3 Administraţia care cere aplicarea mecanismului de revizuire sau a mecanismului de armonizare a sistemelor, alege sistemul statistic de aplicat, inclusiv metoda de estimare şi informează administraţia corespondentă, pentru ca aceasta să poată lua eventuale măsuri de control.

      4. 4 Administraţia care cere aplicarea mecanismului de revizuire sau a mecanismului de armonizare a sistemelor nu este obligată să informeze în avans asupra zilelor de observare pe care le-a ales.

    4. D. Stabilirea, transmiterea şi acceptarea releveelor şi conturilor referitoare la cheltuielile de tranzit şi la cheltuielile terminale

    Articolul RL 225

    Întocmirea, transmiterea şi acceptarea releveelor CN 53 şi CN 54 pentru schimburile de curier între ţările sistemului ţintă

    1. 1 Întocmirea, transmiterea şi acceptarea releveelor CN 53 şi CN 54.

      1. 1.1 Pentru a efectua statistica aplicabilă schimburilor de curier între ţările din sistemul ţintă conform articolelor RL 222 şi RL 223, biroul de schimb al administraţiei de primire înscrie, pentru fiecare recipient care face obiectul eşantionării, numărul şi greutatea trimiterilor pe un releveu CN 53. Relevee CN 53 distincte sunt întocmite pentru fiecare mod de transport (avion, S.A.L, suprafaţă) şi tip de recipient.

      2. 1.2 Cu ajutorul releveelor CN 53, administraţia de primire întocmeşte un releveu recapitulativ CN

        54 care reia releveele CN 53 pe tip de recipient, pe mod de transport (avion, S.A.L, suprafaţă) şi pe lună pentru un trimestru din anul calendaristic.

      3. 1.3 Releveul recapitulativ CN54, însoţit de formularele CN 53, este transmis celeilalte administraţii interesate, pentru fiecare trimestru, cel mai târziu într-un termen de 5 luni care urmează primirii ultimei depeşe supuse statisticii. Releveele CN 53 şi CN 54 sunt furnizate în măsura posibilului, nu numai pe suport de hârtie dar şi sub o formă electronică normalizată, de preferinţă sub forma unei foi de calcul ca cele utilizate în mod obişnuit.

      4. 1.4 Dacă administraţia expeditoare a primit releveele CN 53 şi CN 54 pe suport de hârtie şi nu a făcut observaţii într-un termen de trei luni începând cu data de transmitere a releveului recapitulativ CN54, acesta din urmă este considerat ca acceptat de drept.

      5. 1.5 Dacă administraţia expeditoare a primit releveele CN 53 şi CN 54 sub formă electronică normalizată şi nu a făcut observaţii într-un termen de două luni începând cu data de transmitere a releveului recapitulativ CN 54, acesta din urmă este considerat ca acceptat de drept.

    2. 2 Întocmirea, transmiterea şi acceptarea releveelor recapitulative CN 54 bis

      1. 2.1 Cu ajutorul releveelor recapitulative CN 54 şi CN 56 acceptate, administraţia de primire întocmeşte un releveu recapitulativ anual CN54bis care reia datele referitoare la depeşele eşantionate pe mod de transport şi pe trimestru, pe baza cărora este calculat numărul anual de trimiteri pentru anul considerat.

      2. 2.2 Releveul anual recapitulativ CN54bis este transmis celeilalte administraţii interesate cel mai târziu într-un termen de o lună care urmează acceptării releveelor recapitulative CN54 şi CN56 referitoare la trimestrul patru. Releveul CN54bis este furnizat, în măsura posibilului, nu numai pe suport de hârtie cât şi sub formă electronică normalizată.

      3. 2.3 Dacă administraţia expeditoare a primit releveul CN54bis şi nu a făcut observaţii într-un termen de o lună începând cu data transmiterii releveului recapitulativ anual CN54bis, acesta din urmă este considerat ca acceptat de drept.

    3. 3 În cazul în care administraţia expeditoare a realizat o statistică de control, datele stabilite de către administraţia de primire vor fi considerate ca valabile dacă ele nu diferă cu mai mult de 10% faţă de cele stabilite de cealaltă administraţie.

      1. 3.1 În caz de diferenţă mai mare de 10%, administraţiile în cauză se înţeleg asupra valorilor de utilizat pentru reglarea cheltuielilor terminale luând în considerare precizia sistemelor statistice utilizate de fiecare administraţie.

    4. 4 În caz de dezacord între cele două părţi privind aplicarea acestui articol, administraţiile pot recurge la procedura de arbitraj prevăzută la articolul 132 din Regulamentul general.

    Articolul RL 226

    Întocmirea, transmiterea şi acceptarea releveelor CN 53 şi CN 54 pentru mecanismul de revizuire şi mecanismul de armonizare a sistemelor

    1. 1 Întocmirea, transmiterea şi acceptarea releveelor CN53 şi CN54

      1. 1.1 În zilele de observare, biroul de schimb al administraţiei care solicită aplicarea mecanismului de revizuire sau a mecanismului de armonizare a sistemelor înscrie, pentru fiecare depeşă eşantionată, numărul şi greutatea trimiterilor pe un releveu CN53.

      2. 1.2 Cu ajutorul releveelor CN53 administraţia care a primit cererea de statistică specială întocmeşte un releveu recapitulativ CN54 care reia datele privind depeşele eşantionate pe mod de transport şi pe lună pentru un trimestru al anului calendaristic.

      3. 1.3 Releveul recapitulativ CN54, însoţit de formularele CN53, este transmis celeilalte administraţii interesate, după fiecare trimestru şi/sau la sfârşitul perioadei de eşantionare, cel mai târziu în termen de o lună urmând expedierii sau recepţiei ultimei depeşe supuse statisticii. Releveele CN 53 şi CN 54 sunt furnizate, în măsura posibilului, nu numai pe suport de hârtie dar şi sub o formă electronică normalizată.

      4. 1.4 Dacă cealaltă administraţie interesată a primit releveele CN53 şi CN54 pe suport de hârtie şi nu a făcut nici o observaţie în termen de trei luni începând cu data transmiterii releveului recapitulativ CN54, acesta din urmă este considerat ca admis de drept.

      5. 1.5 Dacă cealaltă administraţie interesată a primit releveele CN53 şi CN54 sub formă electronică normalizată şi nu a făcut nici o observaţie în termen de două luni începând cu data transmiterii releveului recapitulativ CN54, acesta din urmă este considerat ca admis de drept.

    2. 2 Întocmirea, transmiterea şi acceptarea releveelor recapitulative CN54bis

      1. 2.1 Cu ajutorul releveelor recapitulative CN54 şi CN55 acceptate, administraţia care a solicitat statistica specială întocmeşte un releveu recapitulativ anual CN54bis care reia datele referitoare la depeşele eşantionate pe mod de transport şi pe trimestru.

      2. 2.2 Cu ajutorul releveului recapitulativ anual CN54bis administraţia care a cerut statistica va calcula numărul mediu de trimiteri pe kilogram şi, în caz de aplicare a mecanismului de revizuire, noua taxă de cheltuieli terminale prin aplicarea formulei descrise la articolul RL 217.6.

      3. 2.3 Releveul anual recapitulativ CN54bis este transmis celeilalte administraţii interesate, cel mai târziu în termen de o lună de la acceptarea releveelor recapitulative CN54 şi CN56 referitoare la trimestrul 4. Releveul CN54bis este furnizat, în măsura posibilului, pe suport de hârtie dar şi sub o formă electronică normalizată.

      4. 2.4 Dacă cealaltă administraţie interesată a primit releveul CN54bis şi nu a făcut nici o observaţie în termen de o lună de la data transmiterii releveului recapitulativ anual CN54bis, acesta din urmă este considerat ca admis de drept.

    3. 3 În cazul în care cealaltă administraţie interesată a realizat o statistică de control, datele stabilite de administraţia care a cerut aplicarea mecanismului de revizuire şi/sau a mecanismului de armonizare a sistemelor vor fi considerate ca valabile dacă ele nu diferă cu mai mult de 10% de cele stabilite de cealaltă administraţie.

      1. 3.1 În caz de diferenţă mai mare de 10%, administraţiile în cauză se înţeleg asupra valorilor de utilizat pentru reglarea cheltuielilor terminale luând în considerare precizia sistemelor statistice utilizate de fiecare administraţie.

    4. 4 În caz de dezacord între cele două părţi referitor la aplicarea mecanismului de revizuire şi/sau a mecanismului de armonizare a sistemelor, administraţiile pot recurge la procedura de arbitraj prevăzută de articolul 132 din Regulamentul general.

    Articolul RL 227

    Regularizarea diferenţelor ce decurg din aplicarea mecanismului de armonizare a sistemelor

    În cazurile prevăzute la articolul RL 218.3.3.1 sau când rezultatele statisticii speciale privind mecanismul de armonizare nu sunt cunoscute decât după întocmirea contului particular CN61 privind anul de aplicare a mecanismului respectiv, regularizarea diferenţelor de remunerare a cheltuielilor terminale se efectuează conform următoarelor dispoziţii:

      1. 1.1 Imediat ce releveul anual recapitulativ CN54bis este acceptat sau considerat ca acceptat de drept, administraţia creditoare întocmeşte un nou cont particular CN61, indicând suma cheltuielilor terminale decurgând din aplicarea mecanismului de armonizarea sistemelor. Acest nou cont CN61, purtând menţiunea "Regularise" este transmis administraţiei în cauză, în dublu exemplar, sub forma unei anexe a contului particular CN6lbis.

      2. 1.2 Contul particular CN6 l bis este transmis administraţiei interesate pe calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă). Dacă administraţia care a transmis contul particular nu a primit nici o observaţie rectificativă într-un termen de trei luni socotite din ziua transmiterii, acest cont este considerat ca acceptat de drept.

      3. 1.3 Soldul contului particular CN61bis este repo1iat în următorul releveu CN64, întocmit între administraţiile interesate conform dispoziţiilor articolului RL 234.

    Articolul RL 228

    Întocmirea releveelor de depeşe CN 55 şi CN 56

    1. 1. După primirea ultimei depeşe a fiecărei luni, biroul de schimb de destinaţie întocmeşte, pe tip de depeşă şi pe birou de schimb expeditor în baza datelor foilor de aviz CN3 l un releveu al depeşelor CN55. El transmite apoi aceste relevee administraţiei sale centrale.

    2. 2. Pentru fiecare administraţie de origine a depeşelor, dacă e cazul pentru fiecare administraţie de tranzit, administraţia de destinaţie întocmeşte trimestrial în baza releveelor CN55 pe tip de

      depeşă, birou de origine şi birou de destinaţie şi dacă e cazul pe tip de îndrumare, un releveu recapitulativ al depeşelor CN56.

    3. 3. Releveele CN55 sunt furnizate administraţiei de ongme în sprijinul releveului recapitulativ CN56. Dacă este cazul, aceasta, după acceptarea lor, repartizează releveele recapitulative CN56 între administraţiile de tranzit şi înapoiază un exemplar administraţiei de destinaţie a depeşelor.

    4. 4. În caz de diferenţe administraţia de tranzit poate să reporteze greutăţile indicate pe borderoul de predare CN37 aşa cum este stipulat la punctele 1 până la 3.

    Articolul RL 229

    Transmiterea şi acceptarea releveelor de depeşe CN55 şi CN56

    1. 1 Releveul recapitulativ CN56 este transmis în dublu exemplar administraţiilor de origine ale depeşelor într-un termen de maxim cinci luni de la sfârşitul trimestrului la care se referă.

    2. 2 După acceptarea lui, administraţia de origine a depeşelor înapoiază un exemplar administraţiei care l-a întocmit. Dacă administraţia respectivă nu a primit nici o observaţie rectificativă într­ un termen de trei luni socotind din ziua transmiterii, ea îl consideră ca admis de drept. Dacă în urma verificărilor au apărut divergenţe, releveul CN55 rectificat trebuie să fie anexat în sprijinul releveului recapitulativ CN56 corectat şi acceptat. Dacă administraţia de destinaţie a depeşelor contestă modificările efectuate pe acest releveu CN55, administraţia de origine confirmă datele reale transmiţând fotocopii ale formularelor CN3 l întocmite de către biroul de origine cu ocazia expedierii depeşelor în litigiu.

    3. 3 Administraţiile se pot pune de acord pentru ca releveele CN55 şi CN56 să fie întocmite de către administraţia de origine a depeşelor. În acest caz, procedura de acceptare prevăzută la 1 şi 2 este adaptată în consecinţă.

    Articolul RL 230

    Contabilitatea privind curierul în număr

    1. 1 Când administraţia de origine a decis să expedieze depeşe de curier în număr conform dispoziţiilor articolului RL 219.5, releveele CN55 întocmite de către biroul de schimb de destinaţie cuprind de asemenea curierul în număr, pe baza datelor din foile de aviz CN32.

      1. 1.1 Datele privind curierul în număr sunt utilizate pentru întocmirea trimestrială a releveelor recapitulative CN56.

      2. 1.2 În caz de divergenţă privind datele referitoare la curierul în număr din releveele CN55, administraţia de origine transmite fotocopii ale foilor de aviz CN32 privind depeşele în litigiu.

    2. 2 Când administraţia de destinaţie a aplicat remuneraţia specifică pentru curierul în număr conform articolului RL 219.1, sunt aplicabile procedurile de la 1.1 şi 1.2.

      1. 2.1 În momentul întocmirii releveelor recapitulative CN56 administraţia de destinaţie întocmeşte un cont CN57 în baza foilor de aviz CN32 transmise administraţiei de origine a depeşelor, conform articolului RL 193.6.1.3. Administraţia de origine poate să refuze să verifice şi să accepte orice cont CN57 care nu a fost prezentat în termen de 6 luni după trimestrul la care se referă.

      2. 2.2 Contul CN57 trebuie să fie acceptat şi reglat de către administraţia de origine în şase săptămâni care urmează după întocmirea sa.

        2.3 Conturile CN57 reglate de către administraţia de origine a depeşelor fac obiectul unui releveu recapitulativ CN58. Suma releveului recapitulativ CN58 este dedusă din contul particular CN61. O copie a formularului CN58 este anexată contului particular CN61.

    3. 3 Administraţiile pot conveni bilateral să utilizeze alte formulare şi proceduri contabile pentru schimburile lor de curier în număr.

    Articolul RL 231

    Contabilitatea privind curierul destinat accesului direct în regimul interior

    1. 1. Cheltuielile privind curierul destinat accesului direct în regimul interior sunt facturate de către administraţia de destinaţie prin intermediul formularelor contabile a căror utilizare este convenită între administraţiile interesate.

    2. 2. Conturile sunt reglate de către administraţia de origine în termenul fixat de către administraţia de destinaţie. Acest termen nu trebuie să fie inferior celui fixat de către administraţia respectivă pentru clienţii săi naţionali. Administraţia de destinaţie determină de asemenea moneda în care trebuie să fie efectuată plata, conform dispoziţiilor articolului RL 252.1

    3. 3. În caz de divergenţă în ceea ce priveşte datele înscrise în releveele de conturi referitoare la curierul destinat accesului direct în regimul interior, administraţia de origine transmite fotocopii ale formularelor contabile care au însoţit depeşele în litigiu.

    Articolul RL 232

    Întocmirea, transmiterea şi aprobarea conturilor de cheltuieli de tranzit şi de cheltuieli terminale

    1. 1 Datoria de a întocmi conturile revine administraţiei creditoare, care le transmite administraţiei debitoare. Transmiterea conturilor nu va fi totuşi impusă în măsura în care soldul respectiv este inferior minimului prevăzut în acest scop la articolul RL 234.7 şi 8.

    2. 2 Conturile particulare sunt întocmite după cum urmează:

      1. 2.1 Cheltuieli de tranzit. Pe un formular CN62 şi în baza greutăţii totale a categoriilor de curier aşa cum rezultă din releveele recapitulative CN56.

      2. 2.2 Cheltuieli terminale. Pe un formular CN61 şi în baza diferenţelor sumelor de contabilizat bazate pe greutăţile curierului primit şi expediat pentru fiecare categorie de curier aşa cum rezultă din releveele recapitulative CN56 şi conturile CNl 9.

    3. 3 Conturile particulare CN62 şi CN61 sunt adresate în dublu exemplar administraţiei debitoare cât mai curând posibil după sfârşitul anului la care se referă.

    4. 4 Administraţia debitoare nu este obligată să accepte conturile particulare care nu i-au fost transmise într-un termen de 12 luni după expirarea anului la care se referă.

    5. 5 Dacă administraţia care a transmis contul particular nu a primit nici o observaţie rectificativă într-un interval de trei luni socotind de la data transmiterii, acest cont este considerat ca acceptat de drept.

    6. 6 Cu titlu excepţional, conturi particulare suplimentare pot fi transmise administraţiei debitoare numai dacă acestea vin în completarea conturilor deja existente din anul respectiv. Le sunt aplicabile condiţiile de la 4 şi 5.

    7. 7 Administraţiile pot conveni să regleze separat conturile de cheltuieli terminale ale depeşelor de suprafaţă şi ale depeşelor-avion. În acest caz, administraţiile interesate determină modalităţile de întocmire, acceptare şi de reglare a acestor conturi.

    Articolul RL 233

    Adresa specială pentru transmiterea formularelor privind cheltuielile de tranzit şi cheltuielile terminale

    1. Fiecare administraţie notifică celorlalte administraţii, prin intermediul Biroului Internaţional, adresa specială, care ar putea include o adresă electronică, la care trebuie să fie transmise toate formularele care intră pe linie de cont pentru reglarea cheltuielilor de tranzit şi a cheltuielilor terminale (CN 43, CN54, CN54bis,CN56, CN57, CN 58, CN 61, CN 6lbis, CN 62, CN63 şi CN64).

    Articolul RL 234

    Acceptarea conturilor de cheltuieli de tranzit şi cheltuieli terminale

    1. 1 Când nici o plată provizorie nu a fost efectuată, plăţile cheltuielilor de tranzit şi a cheltuielilor terminale pot fi efectuate exclusiv în baza conturilor particulare CN61, CN61 bis şi CN62, în care trebuie să fie indicat modul de reglare dorit.

    2. 2 În cazul în care o plată provizorie a fost efectuată, imediat ce conturile particulare CN61, CN61bis şi CN62 între administraţii sunt acceptate sau considerate ca acceptate de drept, administraţia creditoare întocmeşte, în dublu exemplar, un releveu distinct pentru cheltuielile de tranzit şi pentru cheltuielile terminale CN63 şi CN64.

    3. 3 Releveele CN63 sau CN64, după caz, sunt transmise, în dublu exemplar, administraţiei interesate pe calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă). Dacă, în termenul de o lună, socotind din ziua transmiterii acestor relevee, administraţia care le-a întocmit nu a primit nici o obiecţiune de la administraţia interesată, releveele sunt considerate ca acceptate de drept.

    4. 4 Orice modificare adusă releveelor CN63 sau CN64 de către administraţia debitoare trebuie să fie însoţită de conturile particulare CN61 sau CN62.

    5. 5 Atunci când, în cazul schimburile între o administraţie care contribuie la Fondul pentru ameliorarea calităţii serviciului şi o administraţie care beneficiază de acest Fond, administraţia beneficiară adresează organizaţiei însărcinate cu facturarea sumelor datorate la Fondul pentru ameliorarea calităţii serviciului un exemplar din conurile particulare CN61 şi dacă este cazul, din releveele CN64, acceptate sau considerate ca acceptate de drept. Această organizaţie nu este obligată să accepte releveele CN64 şi CN61 primite mai târziu de un an după admiterea lor. În caz de nerespectare a termenului de transmitere a releveelor CN61 şi CN64:

      1. 5.1 ţara care a primit deja un acont cu titlu de facturare accelerată, în cadrul Fondului pentru

        ameliorarea calităţii serviciului va fi obligată să îl ramburseze, inclusiv dobânzile percepute, ţării contribuabile respective, prin intermediul organizaţiei responsabile cu facturarea.

      2. 5.2 ţara care nu a cerut un acont pierde dreptul la Fondul pentru ameliorarea calităţii serviciului cu ţara contribuabilă respectivă, pentru anul în cauză.

    6. 6 În cazul prevăzut la punctul 3, releveele trebuie să poarte menţiunea "Nici o observaţie a administraţiei debitoare nu a sosit în termenul regulamentar".

    7. 7 Administraţia debitoare este scutită de plata cheltuielilor de tranzit dacă soldul anual nu depăşeşte 163,35 DST. Acest sold anual inferior sumei de 163,35 DST trebuie să fie inclus în soldul anului următor de către administraţia creditoare.

    8. 8 Administraţia debitoare este scutită de plata cheltuielilor terminale dacă soldul anual nu depăşeşte 326,70 DST. Acest sold anual inferior sumei de 326,70 DST trebuie să fie inclus în soldul anului următor de către administraţia creditoare.

    9. 9 Reglările se pot efectua conform dispoziţiilor articolelor RL 249 şi RL 250.

    Articolul RL 235

    Plăţi provizorii ale cheltuielilor de tranzit şi ale cheltuielilor terminale

    1. 1. Administraţiile creditoare pot pretinde plăţi provizorii referitoare la cheltuieli de tranzit şi la cheltuieli terminale. Plăţile provizorii referitoare la un an sunt calculate după greutăţile curierului şi după caz, rezultatele statistice care au servit ca bază a reglărilor definitive ale anului precedent. Dacă contul anului precedent nu a fost încă reglat, plăţile provizorii sunt calculate în baza releveelor recapitulative de depeşe CN56 corect acceptate pentru ultimele patru trimestre şi a releveelor recapitulative de trimiteri CN54 corespunzătoare, corect acceptate (după caz). Plăţile provizorii referitoare la un an intervin cel târziu înainte de sfârşitul lunii iulie a acestui an. În continuare se procedează la o regularizare a plăţilor provizorii imediat ce conturile definitive ale anului sunt acceptate sau acceptate de drept.

    2. 2. Releveele CN63 sau CN64 privind plăţile provizorii, fixate la punctul 1, sunt adresate administraţiei debitoare de către administraţia creditoare în al doilea trimestru al anului calendaristic corespunzător.

    Articolul RL 236

    Plata sumelor datorate la Fondul pentru ameliorarea calităţii serviciului în ţările în curs de dezvoltare

    1. 1 În baza releveelor CN64 sau a conturilor particulare CN61 acceptate sau considerate ca acceptate de drept care i-au fost transmise, organizaţia responsabilă cu facturarea pregăteşte releveele CN64bis în atenţia administraţiilor ţărilor industrializate. Aceste relevee cuprind următoarele informaţii:

      1. 1.1 numele administraţiilor ţărilor în curs de dezvoltare la care se referă datele;

      2. 1.2 suma în DST supusă majorărilor prevăzute la articolul 31 din Convenţie;

      3. 1.3 suma totală de plătit de către administraţia respectivă.

    2. 2 Un releveu CN 64bis este transmis spre aprobare pe calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă) fiecărei administraţii interesate. Dacă, în intervalul de o lună socotind de la transmiterea releveului, nici o remarcă nu a fost făcută organizaţiei responsabile cu facturarea, suma acestui releveu este considerată ca acceptată de drept.

    3. 3 Sumele releveelor CN64bis pot fi reglate prin intermediul sistemului de compensare al Biroului Internaţional.

    CAPITOLUL 12

    Cheltuieli pentru transport aerian

    Articolul RL 237

    Formula de stabilire a taxei de bază şi calcul ale cheltuielilor de transport aerian al depeşelor închise

    1. 1 Calculul cheltuielilor de transport aerian ale depeşelor închise, trimiteri prioritare, trimiteri avion şi trimiteri S.A.L., numai în caz de reîndrumare pe cale aeriană/prioritară în tranzit deschis, şi ale metodelor de decontare este descris în acest capitol.

    2. 2 Taxa de bază maximă aplicabilă pentru transporturile aeriene este stabilită pornind de la formula de mai jos, ale cărei elemente sunt extrase din informaţiile financiare referitoare la întreprinderile de transport aerian internaţional stabilite de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale. Aceasta taxă este fixată în miimi de DST per kilogram de greutate brută şi pe kilometru; ea se aplică proporţional fracţiunilor de kilogram.

      T = ( A-B-C+D+E+F ), unde:

      T= taxa de bază pe t/km (prioritatea este garantată curierului-avion transportat pe baza acestei taxe); A= cheltuieli de exploatare medii pe t/km ;

      B= costuri ale serviciilor pentru pasageri pe t/km;

      C= procentaj din preţul de vânzare al biletelor, vânzărilor, promovării (bazat pe numărul de pasageri raportat la volumul de trafic);

      D= cheltuieli aferente transportului pe t/km efectuat al trimiterilor din afara exploatării; E= 10% din (A-B-C+D) ca beneficii;

      F= impozitele asupra venitului corespunzător transportului unei t/km.

    3. 3 Cheltuielile de transport aerian referitoare la depeşele-avion sunt calculate după taxa de bază efectivă (inferioară şi cel mult egală taxei de bază definite conform formulei de la punctul 2) şi distanţele kilometrice menţionate în Lista distanţelor aero-poştale pe de o parte şi după greutatea brută a acestor depeşe, pe de altă parte. Nu se ţine seama, dacă este cazul, de greutatea sacilor colectori.

    4. 4 Cheltuielile datorate pentru transportul aerian în interiorul ţării de destinaţie sunt fixate, dacă este cazul, sub forma unui preţ unitar. Acest preţ unitar include toate cheltuielile de transport aerian în interiorul ţării, indiferent care ar fi aeroportul de sosire ale depeşelor, mai puţin cheltuielile de transport corespunzătoare căii de suprafaţă. El este calculat pe baza taxei efectiv plătite pentru transportul curierului în interiorul ţării de destinaţie, fără a putea să depăşească taxa maximă definită conform formulei de la punctul 1 şi după distanţa medie ponderată a parcursurilor efectuate de către curierul internaţional în reţeaua internă. Sub rezerva articolului

      33.7 din Convenţie, distanţa medie ponderată este calculată de Biroul Internaţional în funcţie de greutatea brută totală a tuturor depeşelor-avion care sosesc în ţara de destinaţie, inclusiv curierul care nu este îndrumat pe cale aeriană în interiorul acestei ţări.

      1. 4.1 Administraţiile care aplică o remuneraţie a cheltuielilor terminale fondate pe costuri sau pe tarife interne sunt obligate să comunice Biroului Internaţional, în termenul prevăzut în articolul RL 243, informaţiile care permit calculul noii distanţe medii ponderate.

    5. 5 Cheltuielile datorate pentru transport aerian, între două aeroporturi ale aceleiaşi ţări, a depeşelor-avion în tranzit pot de asemenea să fie fixate sub forma unui preţ unitar. Acest preţ este calculat pe baza taxei efectiv plătite pentru transportul aerian al curierului în interiorul ţării de tranzit, fără a putea să depăşească taxa maximă definită conform formulei de la punctul 1, şi după distanţa medie ponderată a parcursurilor efectuate de curierul internaţional în reţeaua aeriană internă a ţării de tranzit. Distanţa medie ponderată este determinată în funcţie de greutatea brută a tuturor depeşelor-avion care tranzitează ţara intermediară.

    6. 6 Valoarea cheltuielilor prevăzute la punctele 4 şi 5 nu poate depăşi în ansamblu pe cele care trebuie să fie efectiv plătite pentru transport.

    7. 7 Preţurile pentru transportul aerian internaţional şi interior, obţinute prin multiplicarea taxei de bază efectivă cu distanţa şi care servesc la calcularea cheltuielilor prevăzute la punctele 3, 4 şi 5 sunt rotunjite la zecimala superioară atunci când numărul format de cifra sutimilor şi cea a miimilor este egal sau superior la 50; în caz contrar ele sunt rotunjite la zecimala inferioară.

    8. 8 Fără o înţelegere specială între administraţiile interesate, baremele cheltuielilor de tranzit indicate la aiiicolul RL 205 se aplică depeşelor avion pentru eventualele lor parcursun teritoriale sau maritime. Totuşi sunt scutite de toate cheltuielile de tranzit teritorial:

      1. 8.1 transbordarea depeşelor avion între două aeroporturi care deservesc acelaşi oraş;

      2. 8.2 transportul acestor depeşe între un aeroport care deserveşte un oraş şi un depozit situat în acelaşi oraş şi returul acestor depeşe în vederea reîndrumării lor.

    Articolul RL 238

    Calculul şi decontarea cheltuielilor de transport aerian ale trimiterilor prioritare, ale trimiterilor avion şi ale trimiterilor S.A.L. în caz de reîndrumare pe cale aeriană în tranzit deschis

    1. 1 Generalităţi

      1. 1.1 Cheltuielile de transport aerian referitoare la trimiterile prioritare, trimiterile avion şi trimiterile S.A.L. de reexpediat pe cale aeriană în tranzit deschis sunt calculate, în principiu, aşa cum este indicat în articolul RL 237.3, dar după greutatea lor netă. Ele sunt fixate pe baza unui anumit număr de tarife medii care nu poate să depăşească 1O fiecare relativ la un grup de ţări de destinaţie, şi determinate în funcţie de tonajul curierului debarcat la diversele destinaţii ale acestui grup. Valoarea acestor cheltuieli, care nu poate depăşi sumele care trebuie să fie plătite pentru transport, este majorată cu 5%.

      2. 1.2 Decontarea cheltuielilor de transport aerian ale trimiterilor prioritare, trimiterilor avion şi al trimiterilor S.A.L. de reexpediat pe cale aeriană în tranzit deschis are loc, în principiu, după datele releveelor statistice. Totuşi, dacă administraţia de tranzit o cere, ele se efectuează total sau parţial pe baza greutăţii reale.

      3. 1.3 Decontarea se efectuează pe baza greutăţii reale atunci când este vorba de trimiteri prioritare, trimiteri avion şi trimiteri S.A.L. greşit îndrumate, de reexpediat pe cale aeriană, prezentate la bordul vapoarelor sau transmise cu frecvenţe neregulate sau în cantităţi prea variabile. Totuşi, această decontare nu este întocmită decât dacă administraţia intermediară solicită să fie remunerată pentru transport.

    2. 2 Operaţiuni statistice

      1. 2.1 Operaţiunile statistice sunt efectuate anual şi alternativ în luna mai în anii impari şi luna octombrie în anii pari. Administraţia de tranzit poate totuşi să aleagă să stabilească statistici trimestriale sau anuale.

      2. 2.2 În timpul perioadei statistice, trimiterile prioritare, trimiterile avion şi trimiterile S.A.L. de reexpediat pe cale aeriană în tranzit deschis sunt însoţite de borderouri CN65. Eticheta de legătură CN25 şi borderoul CN65 trebuie să aibă imprimata litera S. Când nu există trimiteri prioritare nici trimiteri avion nici trimiteri S.A.L. în tranzit deschis recomandate sau nerecomandate de inclus într-o depeşă care de obicei conţine acest tip de trimiteri, foaia de aviz trebuie să fie însoţită după caz, de unul sau două borderouri CN65 care poartă menţiunea "Neant".

      3. 2.3 În timpul perioadei statistice, toate trimiterile prioritare şi toate trimiterile avion şi toate trimiterile S.A.L. de reexpediat pe cale aeriană în tranzit deschis sunt plasate cu borderoul CN65 într-un sac închis, care poate fi un sac transparent din plastic, inclus în sacul care conţine foaia de aviz.

      4. 2.4 Fiecare administraţie care expediază trimiteri prioritare, trimiteri avion sau trimiteri S.A.L. de reexpediat pe cale aeriană în tranzit deschis este obligată să informeze administraţiile intermediare de orice schimbare care intervine în cursul unei perioadei de decontare, în dispoziţiile luate pentru schimbul acestui curier.

    3. 3 Întocmirea şi verificarea borderourilor CN65

      1. 3.1 Greutăţile sunt indicate separat pentru fiecare grupă de ţări de destinaţie pe borderourile CN65. Acestea sunt supuse unei numerotări speciale după două serii continue, una pentru trimiteri nerecomandate, cealaltă pentru trimiteri recomandate. Numărul de borderouri CN65 este înscris în rubrica corespunzătoare a tabelului 4 al foii de aviz CN3 l (tabloul 3 al foii de aviz CN32). Administraţiile de tranzit au posibilitatea de a solicita utilizarea de borderouri

        CN65 care să menţioneze într-o ordine fixă grupele de ţări cele mai importante. Toate borderourile CN65 sunt introduse în sacul care conţine foaia de aviz CN3 l.

      2. 3.2 Greutatea trimiterilor prioritare ale trimiterilor avion şi ale trimiterilor S.A.L. de reexpediat pe cale aeriană în tranzit deschis pentru fiecare grupă de ţări este rotunjită la decagramul superior atunci când fracţiunea decagramului este egală sau superioară la 5 grame; greutatea este rotunjită la decagramul inferior în caz contrar.

      3. 3.3 Dacă biroul intermediar constată că greutatea reală a trimiterilor prioritare, a trimiterilor avion şi a trimiterilor S.A.L. de reexpediat pe cale aeriană în tranzit deschis diferă cu mai mult de 20 grame faţă de greutatea anunţată, el rectifică borderoul CN65 şi semnalează imediat eroarea biroului de schimb expeditor printr-un buletin de verificare CN43. Dacă diferenţa constatată rămâne în limita susmenţionată, indicaţiile biroului expeditor sunt considerate ca valabile.

      4. 3.4 În caz de absenţă a borderoului CN65, trimiterile prioritare, trimiterile avion şi trimiterile

        S.A.L. de reexpediat pe cale aeriană în tranzit deschis trebuie să fie reexpediate pe cale aeriană, cu condiţia să nu fie mai rapidă calea de suprafaţă. Eventual, borderoul CN65 este întocmit din oficiu şi neregula face obiectul unui buletin CN43 pe adresa biroului de origine.

    4. 4 Trimiterile prioritare, trimiterile avion şi trimiterile S.A.L. de reexpediat pe cale aeriană

      în tranzit deschis excluse de la operaţiile de statistică.

      1. 4.1 Trimiterile prioritare, trimiterile avion şi trimiterile S.A.L. de reexpediat pe cale aeriană în tranzit deschis excluse de la operaţiile de statistică şi pentru care conturile sunt întocmite pe baza greutăţii reale trebuie să fie însoţite de borderouri CN65. Dacă greutatea trimiterilor prioritare, trimiterilor avion şi a trimiterilor S.A.L. greşit îndrumate originare de la un acelaşi birou de schimb şi conţinute într-o depeşă a acestui birou nu depăşeşte 50 grame întocmirea din oficiu a borderoului CN65 conform punctului 3.4 nu are loc.

      2. 4.2 Trimiterile prioritare, trimiterile avion şi trimiterile S.A.L. prezentate la bordul unui vapor aflat pe mare, francate cu ajutorul timbrelor poştale din ţara căreia îi aparţine sau de care depinde vaporul, trebuie să fie însoţite în momentul predării lor în tranzit deschis administraţiei dintr-un port de escală intermediară de un borderou CN65. Dacă vaporul nu este prevăzut cu un birou poştal atunci ele sunt însoţite de un releveu de greutate care trebuie să servească drept bază administraţiei intermediare pentru reclamarea cheltuielilor de transport aerian. Borderoul CN65 sau releveul de greutate trebuie să cuprindă greutatea trimiterilor prioritare, trimiterilor avion şi a trimiterilor S.A.L pentru fiecare ţară de destinaţie, data, numele şi pavilionul vaporului şi să fie numerotate după o serie anuală continuă pentru fiecare vapor. Aceste indicaţii sunt verificate de către biroul căruia îi sunt predate trimiterile de către vapor.

    Articolul RL 239

    Modalităţi de decontare a cheltuielilor de transport aerian

    1. 1. Decontarea cheltuielilor de transport aerian se realizează conform articolelor RL 237 şi RL 238.

    2. 2. Prin derogare de la regula menţionată la punctul 1, administraţiile pot, de comun acord, să decidă ca reglarea conturilor pentru depeşele-avion să aibă loc după releveele statistice. În acest caz, ele însele îşi fixează modalităţile de organizare a statisticilor şi de întocmire a conturilor.

    Articolul RL 240

    Întocmirea releveelor de greutate CN66 şi CN67

    1. 1. Fiecare administraţie creditoare întocmeşte lunar sau trimestrial, la alegerea sa şi după indicaţiile referitoare la depeşele-avion înscrise pe borderourile CN38, un releveu CN66. Depeşele transportate pe un acelaşi parcurs aerian sunt descrise pe acest releveu pe birou de origine, apoi pe ţară şi birou de destinaţie şi pentru fiecare birou de destinaţie în ordinea cronologică a depeşelor. Când sunt utilizate duplicate ale releveului CN55 pentru reglarea cheltuielilor de transport aerian în interiorul ţării de destinaţie conform articolului 33.5 din Convenţie atunci se utilizează releveele CN55 întocmite pe baza foilor de aviz CN31 şi CN32.

    2. 2. Pentru trimiterile prioritare, trimiterile avion şi trimiterile S.A.L. reexpediate pe cale aeriană sosite în tranzit deschis şi reîndrumate pe cale aeriană, administraţia creditoare întocmeşte anual, la sfârşitul fiecărei perioade statistice prevăzute de articolul RL 238.2.1 şi după indicaţiile care figurează pe borderourile CN 65 întocmite în timpul acestei perioade, un releveu CN67. Greutăţile totale sunt multiplicate cu 12 pe releveul CN67. Dacă trebuie stabilite conturi după greutatea reală a trimiterilor prioritare, trimiterilor avion şi a trimiterilor S.A.L., releveele CN67 sunt întocmite conform periodicităţii prevăzute la punctul 1 pentru releveele CN 66 şi pe baza borderourilor CN65 corespunzătoare.

    3. 3. Dacă, în cursul unei perioade de decontare, o schimbare survenită în dispoziţiile luate pentru schimbul de trimiteri prioritare, trimiteri avion şi trimiteri S.A.L. de reexpediat pe cale aeriană în tranzit deschis provoacă o modificare de cel puţin 20% şi care depăşeşte 163,35 DST la totalul sumelor de plătit de către administraţia expeditoare administraţiei intermediare, la cererea uneia sau celeilalte, aceste administraţii se înţeleg să înlocuiască înmulţitorul menţionat la punctul 2 cu un altul care este valabil numai pentru anul considerat.

    4. 4. Când administraţia debitoare solicită, se întocmesc relevee CN55, CN66 şi CN67 separate pentru fiecare birou de schimb expeditor de depeşe-avion sau de trimiteri prioritare, trimiteri avion şi trimiteri S.A.L. reexpediate pe cale aeriană în tranzit deschis.

      Articolul RL 241

      Întocmirea conturilor particulare CN51 şi a conturilor generale CN52

      1. 1 Administraţia creditoare întocmeşte, pe un formular CN51, conturile pa1iiculare care indică sumele care îi revin după releveele CN55, CN66 şi CN67. Conturi particulare distincte sunt întocmite pentru depeşele-avion închise, pe de o parte, şi pentru trimiterile prioritare, trimiterile avion şi trimiterile S.A.L. în tranzit deschis în caz de reîndrumare pe cale aeriană, pe de altă parte. În anumite conturi particulare CN51 întocmite pentru depeşe-avion închise, trebuie să se indice separat pentru LC/AO, CP şi EMS greutatea şi sumele datorate, în conformitate cu releveele de greutate CN66.

      2. 2 Sumele de cuprins în conturile particulare CN51 sunt calculate:

        1. 2.1 pentru depeşele închise, pe baza greutăţii brute care figurează pe releveele CN55 şi CN66;

        2. 2.2 pentru trimiterile prioritare, trimiterile avion şi trimiterile S.A.L. în tranzit deschis, după greutăţile nete care figurează pe releveele CN67, cu o majorare de 5%.

      3. 3 Când sunt de reglat cheltuielile de transport aerian în interiorul ţării de destinaţie atunci administraţia acestei ţări transmite, pentru acceptare, conturi CN51 referitoare la acest transport simultan cu releveele CN55 şi CN56.

      4. 4 Conturile CN51 sunt întocmite lunar, trimestrial, semestrial sau anual de către administraţia creditoare, conform înţelegerii între administraţiile interesate.

      5. 5 Conturile particulare CNS 1 pot fi reluate într-un cont general CN52 întocmit trimestrial de către administraţiile creditoare care au adoptat sistemul de reglare prin compensare a conturilor. Acest cont poate să fie întocmit semestrial, după o înţelegere între administraţiile interesate.

      Articolul RL 242

      Transmiterea şi acceptarea releveelor CN55, CN66 şi CN67, a conturilor particulare CN51 ş1 a conturilor generale CN52

      1. 1. Deîndată ce este posibil şi în termen maxim de 6 luni de la sfârşitul perioadei la care ele se raportează, administraţia creditoare transmite împreună şi în dublu exemplar administraţiei debitoare releveele CN66, duplicatele releveelor CN55 şi releveele CN67 când plata este efectuată pe baza greutăţii reale a trimiterilor prioritare, a trimiterilor avion şi a trimiterilor

        S.A.L în tranzit deschis în caz de reîndrumare pe cale aeriană şi conturile particulare CN51 corespunzătoare. Administraţia debitoare poate să refuze să accepte conturile care nu i-au fost transmise în acest termen.

      2. 2. După ce au fost verificate releveele CN55, CN66 şi CN67 şi a fost acceptat contul particular CN51 corespunzător, un exemplar din conturile CN51 este returat administraţiei creditoare. În caz de rectificare este însoţit de releveele CN55, CN66 şi CN67. Dacă administraţia creditoare contestă modificările aduse acestor relevee, administraţia debitoare va confirma datele reale transmiţând fotocopii după formularele CN38 sau CN65 întocmite de către biroul de origine cu ocazia expedierii depeşelor litigioase. Orice contestaţie asupra modificărilor trebuie să fie emisă în următoarele două luni de la primirea releveelor şi conturilor rectificate. Administraţia creditoare care nu a primit nici o observaţie rectificativă într-un termen de două luni începând din ziua transmiterii lor consideră conturile ca acceptate de drept.

      3. 3. Administraţiile care au un sold creditor net în timpul anului precedent pot alege să fie plătite conform unei frecvenţe lunare, trimestriale, semestriale sau anuale. Opţiunea aleasă rămâne în vigoare pe o perioadă de un an calendaristic începând de la 1 ianuarie.

      4. 4. Administraţiile au posibilitatea să utilizeze sistemul de facturare directă sau cel de compensare bilaterală.

      5. 5. Dispoziţiile de la punctele 1 şi 2 se aplică în mod egal trimiterilor prioritare şi trimiterilor avion pentru care plata se efectuează pe baza datelor statistice.

      6. 6. În cadrul sistemului de facturare directă, conturile CN51 servesc drept factură pentru reglare directă. Administraţia debitoare trebuie să efectueze plata sumei facturate în termen de şase săptămâni conform articolului RL 252.10. Ea poate refuza să verifice şi să accepte orice cont CN51 care nu a fost prezentat de către administraţia creditoare în termen de 6 luni care se scurg după perioada la care el se referă. Orice diferenţă depăşind 9,80 DST care ar putea fi evidenţiată de către administraţia debitoare este indicată în contul CN51 care este returat administraţiei creditoare însoţit de releveele CN55, CN66 şi CN67. Diferenţa constatată va fi încorporată în următorul cont CN51 supus administraţiei debitoare sau va trebui să facă obiectul unei contestaţii în două luni care urmează primirii contului în care apare diferenţa. Dacă nu se întâmplă acest lucru, administraţia care a semnalat diferenţa o va considera ca acceptată de drept şi o va face să apară ca atare în viitorul său cont CN5l, modificat în consecinţă.

      7. 7. În cadrul sistemului de compensare bilaterală, administraţia creditoare întocmeşte conturile CN51 şi CN52 şi le supune în acelaşi timp administraţiei debitoare cu o frecvenţă lunară, trimestrială, semestrială sau anuală. Administraţia debitoare acceptă sau modifică co1;turile CN51 şi CN52 şi transmite plata sa administraţiei creditoare într-un termen de două luni. In caz de modificare a conturilor CN51 sau CN52, plata se efectuează pe baza sumei modificate. Dacă

        în termen de două luni administraţia care a transmis conturile nu a primit nici o notificare rectificativă atunci conturile sunt considerate ca acceptate de drept.

      8. 8. Orice modificare a conturilor generale CN52 de către administraţia debitoare trebuie să fie însoţită de conturile particulare CNl 9 şi CN51 şi de conturile recapitulative CP75 corespunzătoare.

      9. 9. Ori de câte ori statisticile au loc în luna octombrie, plăţile anuale aferente trimiterilor prioritare şi trimiterilor avion în tranzit deschis pot fi efectuate în mod provizoriu pe baza statisticilor întocmite în luna mai a anului precedent. Plăţile provizorii sunt apoi ajustate în anul următor, când conturile întocmite după statisticile din octombrie sunt acceptate sau considerate ca acceptate de drept.

      10. 10. Dacă o administraţie nu poate efectua operaţiile de statistică anuală atunci ea se înţelege cu administraţiile interesate pentru a regla plata anuală pe baza statisticii anului precedent şi să utilizeze, dacă este cazul, multiplicatorul special prevăzut în articolul RL 240.3.

      11. 11. Dacă soldul unui cont CN51 sau CN52 nu depăşeşte 163,35 DST atunci acesta este reportat în contul CN51 sau CN52 următor atunci când administraţiile interesate nu participă la sistemul de compensare al Biroului Internaţional.

      12. 12. Releveele CN55, CN66 şi CN67 precum şi conturile CN51 şi CN52 corespunzătoare sunt întotdeauna transmise pe calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă).

      13. 13. Reglările pot să se efectueze conform dispoziţiilor articolelor RL 249 şi RL 251.

      Articolul RL 243

      Modificări ale taxelor de transport aerian

      1. 1 Modificările aduse taxelor de transport aerian menţionate în miicolele RL 237.4 şi RL 238.1

        trebuie:

        1. 1.1 să intre în vigoare exclusiv la 1 ianuarie;

        2. 1.2 să fie notificate cel puţin cu 3 luni înainte Biroului Internaţional, care le comunică tuturor administraţiilor cu cel puţin cu 2 luni înainte de data fixată la punctul 1.1.

      Articolul RL 244

      Plata cheltuielilor de transport aerian

      1. 1 Cheltuielile de transport aerian referitoare la depeşele avion sunt plătibile companiei aeriene care le asigură transportul pentru o parte sau pentru totalitatea parcursului.

      2. 2 Prin derogare de la această regulă, sub rezerva unui acord între compania aeriană interesată şi administraţia respectivă cheltuielile de transport pot fi plătite administraţiei ţării de care depinde compania aeriană care a asigurat transportul depeşelor avion.

      3. 3 Cheltuielile referitoare la transportul aerian al trimiterilor prioritare, al trimiterilor avion şi al trimiterilor S.AL în tranzit deschis în caz de reîndrumare pe cale aeriană sunt plătite administraţiei care asigură reîndrumarea acestor trimiteri.

      4. 4 Cu condiţia ca alte dispoziţii să nu fi fost luate, cheltuielile de transport ale depeşelor avion transbordate direct între două companii aeriene diferite sunt reglate de către administraţia de origine:

        1. 4.1 fie primului transportator, caz în care acesta este însărcinat să remunereze transportatorul

          următor;

        2. 4.2 fie fiecărui transportator care intervine în transbordare.

      Articolul RL 245

      Plata cheltuielilor de transport aerian ai sacilor goi

    5. 5. Cheltuielile de transport aerian ai sacilor goi sunt plătite de către administraţia proprietară a sacilor.

    6. 6. Taxa maximă aplicabilă pentru transportul aerian al depeşelor de saci goi corespunde la 30% din taxa de bază fixată conform dispoziţiilor articolului RL 237.2.

    Articolul RL 246

    Cheltuielile de transport aerian al depeşelor sau sacilor deviaţi sau greşit îndrumaţi

    1. 1 Administraţia de origine a unei depeşe deviate din parcursul normal trebuie să plătească cheltuielile de transport ale acestei depeşe referitoare la parcursurile real urmate.

    2. 2 Ea reglează cheltuielile de transport până la aeroportul de descărcare iniţial prevăzut în borderoul de predare CN38 când:

      1. 2.1 calea de îndrumare reală nu este cunoscută;

      2. 2.2 cheltuielile pentru parcursurile reale urmate nu au fost încă reclamate;

      3. 2.3 devierea este imputabilă companiei aeriene care a asigurat transportul.

    3. 3 Cheltuielile suplimentare care rezultă din parcursurilc reale urmate de către depeşa deviată sunt rambursate după cum urmează:

      1. 3.1 de către administraţia ale cărei servicii au comis eroarea de îndrumare;

      2. 3.2 de către administraţia care a perceput cheltuielile de transport virate companiei aeriene care a efectuat debarcarea într-un alt loc decât cel care este indicat pe borderoul de predare CN38.

    4. 4 Dispoziţiile prevăzute la punctele 1 la 3 sunt aplicabile prin analogie atunci când doar o parte a unei depeşei este debarcată la un aeroport altul decât cel care este indicat pe borderoul de predare CN38.

    5. 5 Administraţia de origine a unei depeşe sau a unui sac greşit îndrumat ca urmare a unei erori de etichetare trebuie să plătească cheltuielile de transport aferente întregului parcurs aerian, conform articolului 33.3.1. din Convenţie.

    Articolul RL 247

    Cheltuielile de transport aerian al curierului pierdut sau distrus

    1. 1. În caz de pierdere sau distrugere a curierului ca urmare a unui accident survenit aeronavei sau din orice altă cauză care angajează responsabilitatea întreprinderii de transport aerian, administraţia de origine este scutită de orice plată, pentru indiferent care parte a parcursului liniei utilizate, pentru transportul aerian al curierului pierdut sau distrus.

    CAPITOLUL 13

    Reglarea conturilor. Plata

    Articolul RL 248

    Transferul electronic al releveelor şi conturilor

    1. 1. Administraţiile pot conveni să schimbe releveele şi conturile pe cale electronică.

    2. 2. În caz de transfer electronic, termenele următoare sunt aplicate pentru acceptarea releveelor şi conturilor,  exceptând  aranjamentele  contrare:                                    

    Denumire sau tip Formular Termen

    image

    Despăgubire Curier avion Cont general

    Releveu recapitulativ anual

    CN48 CN 51

    CN 52

    CN 54bis

    Două luni O lună

    O lună

    Mecanism de revizuire / armonizare O lună

    Schimburi de curier între ţările industrializate

    Releveu recapitulativ al depeşelor Cont particular. Cheltuieli terminale

    Cont particular - Regularizare. Cheltuieli terminale

    Cont particular. Cheltuieli de tranzit. Releveu. Cheltuieli de tranzit.

    Releveu. Cheltuieli terminale Colete.

    CN56 CN 61

    CN 61bis

    CN62 CN63 CN64 CP 75

    Două luni

    Două luni O lună

    O lună

    Două luni O lună

    O lună O lună

    image

    Articolul RL 249

    Întocmirea şi reglarea conturilor

    I. Între administraţiile poştale reglările conturilor internaţionale care provin din traficul poştal pot fi considerate ca tranzacţii curente şi efectuate conform obligaţiilor internaţionale uzuale ale Ţărilor membre interesate, atunci când există acorduri privind acest subiect. În absenţa unor acorduri de acest gen, aceste reglări de conturi sunt efectuate conform dispoziţiilor prevăzute

    mal JOS.

    1. 2. Cu excepţia conturilor CN51 şi CN52, care sunt întocmite conform articolului RL 241, fiecare administraţie îşi întocmeşte conturile şi le transmite corespondenţilor săi în dublu exemplar. Unul dintre exemplarele acceptate, eventual modificat sau însoţit de un ştat de diferenţe, este returat administraţiei creditoare. Acest cont serveşte ca bază pentru stabilirea, dacă este cazul, decontului final între cele două administratii.

    2. 3. În valoarea fiecărui cont întocmit în DST pe formularele CN02bis, CN03, CN03bis, CN48, CN51, CN52, CN57, CN61, CN61bis, CN62, CN63, CN64 şi CN64 bis se abandonează zecimalele la total sau la sold. Diferenţele în conturile înscrise pe formularele enumerate mai sus nu sunt luate în consideraţie dacă ele nu depăşesc în total 9,80 DST pe cont.

    3. 4. Administraţiile poştale au posibilitatea să îşi regleze conturile fie bilateral, fie prin sistemul de compensare multilaterală al Biroului Internaţional, fie prin orice alt sistem de lichidare a conturilor. Doar administraţiile poştale care au semnat acordul care notifică aderarea lor la sistem sunt abilitate să participe la compensarea multilaterală efectuată de către Biroul Internaţional.

    4. 5. Administraţia creditoare alege modalităţile de lichidare după consultarea administraţiei debitoare. În caz de dezacord, prevalează întotdeauna alegerea administraţiei creditoare. În caz de reglare prin intermediul sistemului de compensare multilaterală a Biroului Internaţional, administraţia creditoare şi administraţia debitoare trebuie amândouă să semneze acordul de aderare corespunzător şi să convină de comun acord să includă contul respectiv în sistem.

    Articolul RL 250

    Lichidarea conturilor prin intermediul Biroului Internaţional

    1 Lichidarea conturilor prin intermediul sistemului de compensare al Biroului Internaţional se efectuează conform dispoziţiilor fixate de către grupul Utilizatorilor UPU *Clearing.

    Articolul RL 251

    Plata creanţelor exprimate în DST. Dispoziţii generale

    1. 1. Regulile de plată prevăzute mai jos sunt aplicabile tuturor creanţelor exprimate în DST şi rezultate dintr-un schimb de trafic poştal. Creanţele pot rezulta fie din conturi generale sau borderouri întocmite de Biroul Internaţional, fie din deconturi sau relevee întocmite fără intervenţia sa. Respectivele reguli privesc şi reglarea diferenţelor, ale dobânzilor sau eventual, ale plăţilor în acont.

    2. 2. Orice administraţie este liberă să verse aconturi şi din valoarea cărora să fie scăzute datoriile sale atunci când ele au fost stabilite.

    3. 3. Orice administraţie poate regla prin compensare creanţele poştale stabilite în DST, în creditul şi în debitul său, în relaţiile cu o altă administraţie, sub rezerva ca termenele de plată să fie respectate. Compensarea poate fi extinsă de comun acord asupra creanţelor serviciilor de telecomunicaţii, atunci când cele două administraţii asigură serviciile de poştă şi telecomunicaţii. Compensarea cu creanţe, care rezultă din traficuri delegate unui organism sau unei societăţi sub controlul unei administraţii poştale, nu poate fi realizată dacă această administraţie se opune.

    4. 4. Includerea unui cont de poştă aeriană într-un cont general care cuprinde diferite creanţe nu trebuie să aibă ca rezultat întârzierea plăţii cheltuielilor de transport aerian datorate companiei aeriene interesate.

    Articolul RL 252

    Reguli de plată a conturilor a căror reglare nu se efectuează prin intermediul Biroului Internaţional

    1. 1 Creanţele sunt plătite în moneda aleasă de către administraţia creditoare după consultarea administraţiei debitoare. În caz de dezacord, alegerea administraţiei creditoare, trebuie să prevaleze în toate cazurile. Dacă administraţia creditoare nu specifică o monedă specială, alegerea aparţine administraţiei debitoare.

    2. 2 Valoarea plăţii, aşa cum este ea determinată mai jos în moneda aleasă, trebuie să aibă o valoare echivalentă celei a soldului contului exprimat în DST.

    3. 3 Sub rezerva dispoziţiilor prevăzute la punctul 4, suma de plătit în moneda aleasă este stabilită prin convertirea DST- ului în moneda de plată conform dispoziţiilor de mai jos.

      1. 3.1 dacă este vorba de monede al căror curs în raport cu DST este publicat de Fondul Monetar Internaţional (FMI), este aplicat cursul în vigoare în ajunul plăţii sau ultimul curs publicat.

      2. 3.2 dacă este vorba de alte monede de plată, suma în DST este convertită, în prima etapă, într-o monedă intermediară a cărei valoare în DST este publicată în fiecare zi de FMI, prin aplicarea ultimei valori publicate a acestui curs. În a două etapă, rezultatul astfel obţinut este convertit în moneda de plată prin aplicarea ultimului curs cotat pe piaţa de schimb a ţării debitoare.

      3. 3.3 în cazul plăţilor provizorii prevăzute de articolul RL 235, procedurile descrise la punctele 3. I şi 3.2 de mai sus diferă. Astfel, atunci când este vorba de o monedă al cărei curs în raport cu DST este publicat de Fondul Monetar Internaţional se aplică cursul în vigoare la 30 iunie al acestui an sau al următoarei zile lucrătoare dacă ziua de 30 iunie este o zi de sărbătoare; în cazul prevăzut la punctul 3.2 convertirea într-o monedă intermediară se efectuează la ultimul curs publicat în luna iunie a acestui an.

    4. 4 Dacă, de comun acord, administraţia creditoare şi administraţia debitoare au ales moneda unei ţări care nu este membră a FMI şi ale cărei legi nu permit aplicarea dispoziţiilor prevăzute la punctul 3, administraţiile interesate se înţeleg asupra raportului între DST şi valoarea monedei alese.

    5. 5 Pentru a determina echivalentul unei monede pe piaţa oficială a schimburilor sau pe piaţa normal admisă, se convine să se bazeze pe cursul de închidere aplicabil în majoritatea tranzacţiilor comerciale sau pe cursul cel mai recent.

    6. 6 La data plăţii, administraţia debitoare trebuie să transmită suma în moneda aleasă prin virament poştal sau bancar sau dacă aceste mijloace nu sunt disponibile, printr-un cec bancar, poliţă sau

      orice alt mijloc acceptabil de cele două administraţii. Dacă administraţia creditoare nu îşi exprimă vreo preferinţă, alegerea aparţine administraţiei debitoare.

    7. 7 Administraţiile creditoare trebuie să publice, prin intermediul unei circulare difuzate de către Biroul Internaţional, orice schimbare referitoare la coordonatele de utilizat pentru transmiterea cecurilor sau a viramentelor.

    8. 8 Plata cheltuielilor (drepturi, cheltuieli de clearing, provizioane, comisioane, etc.) percepute în ţara debitoare sunt în sarcina administraţiei debitoare. Cheltuielile percepute în ţara creditoare, inclusiv cheltuielile de plată colectate de către băncile intermediare din ţările terţe, sunt în sarcina administraţiei creditoare. Când este utilizat viramentul poştal în scutire de taxe, scutirea este acordată de asemenea de către biroul de schimb din ţara/ţările terţe care servesc drept intermediar între administraţia debitoare şi administraţia creditoare atunci când nu există schimburi directe între ele.

    9. 9 Dacă între transmiterea ordinului de virament sau a plăţii efectuate prin alte mijloace şi primirea de către administraţia creditoare, se produce o variaţie a valorii echivalente a monedei alese, calculate conform punctelor 3, 4 sau 5, şi dacă diferenţa care rezultă în urma acestei variaţii depăşeşte 5% din valoarea sumei datorate (calculate ca urmare a respectivei variaţii), diferenţa totală este împărţită pe jumătate între cele două administraţii.

    l O Plata trebuie să fie efectuată cât mai rapid posibil şi cel mai târziu înainte de expirarea unui termen de şase săptămâni începând de la data acceptării sau notificării acceptării de drept a conturilor şi deconturilor care indică sumele sau soldurile de reglat. Depăşit fiind acest termen, sumele datorate sunt productive de dobânzi de 6% pe an începând de a doua zi după expirarea acestui termen. Prin plată se înţelege transmiterea de fonduri sau instrumente de plată (cec, poliţă, etc.) sau înscrierea ordinului de virament sau vărsământ de către organismul însărcinat cu transferul în ţara debitoare.

    11 Când se efectuează plata, formularul de plată, cecul, poliţa, etc. este însoţit de informaţii privind plătitorul, perioada, valoarea în DST, cursul de schimb utilizat şi data de aplicare a acestui curs pentru fiecare cont cuprins în suma totală plătită. Dacă nu este posibil ca detaliile necesare să însoţească viramentul sau titlul de plată, o scrisoare explicativă trebuie să fie transmisă pe cale electronică sau prin curier utilizând calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă) în ziua în care este efectuată plata. Explicaţia detaliată trebuie să fie dată în limba franceză sau o limbă cunoscută în administraţia în care este efectuată plata.

    Capitolul 14 Serviciul EMS

    Articolul RL 253

    Serviciul EMS

    1. 1. Serviciul EMS constituie cel mai rapid dintre serviciile poştale efectuat prin mijloace fizice şi, în schimburile dintre administraţiile care au decis să asigure acest serviciu, are prioritate asupra altor trimiteri poştale. Serviciul constă în colectarea, transmiterea şi distribuirea în timp foarte scurt a corespondenţei, documentelor sau mărfurilor.

    2. 2. Serviciul EMS este reglementat prin acorduri multilaterale sau bilaterale. Aspectele care nu sunt în mod expres reglementate prin astfel de acorduri sunt supuse dispoziţiilor corespunzătoare din Actele Uniunii.

    3. 3. Acest serviciu este, în măsura în care este posibil, identificat printr-o siglă având modelul de mai jos, compus din următoarele elemente:

      o aripă portocalie;

      literele EMS cu albastru;

      trei benzi orizontale portocalii.

      Sigla poate fi completată cu numele serviciului naţional.

      image

    4. 4. Tarifele aferente acestui serviciu sunt stabilite de către administraţia de origine ţinând cont de costuri şi de cerinţele pieţei.

    Articolul RL 254

    Exploatarea serviciului EMS

    1. 1. În vederea păstrării reţelei EMS şi dacă împrejurările o solicită, o administraţie are posibilitatea să asigure serviciul EMS cu concursul unor societăţi private care operează într-o altă ţară, sub rezerva respectării legislaţiei interne a acestei ţări.

    Capitolul 15

    Curier electronic. Legături telematice.

    Articolul RL 255

    Curierul electronic

    1. 1. Curierul electronic este un serviciu poştal care utilizează calea telecomunicaţiilor pentru a transmite, conform cu originalul şi în câteva secunde, mesaje primite de la expeditor sub formă fizică sau electronică şi care trebuie să fie predate destinatarului sub formă fizică sau electronică. În cazul predării sub formă fizică, informaţiile sunt în general transmise pe cale electronică pe cea mai mare distanţă posibilă şi reproduse sub formă fizică cât mai aproape de destinatar. Mesajele sub formă fizică sunt predate în plic destinatarului ca trimitere a poştei de scrisori.

    2. 2. Tarifele privind curierul electronic sunt fixate de către administraţii luând în consideraţie costurile şi cerinţele pieţei.

    Articolul RL 256

    Serviciul de telecopiere

    1. 1. Gama serviciilor de tip postfax permite transmiterea de texte şi ilustraţii conform cu originalul prin telecopiere.

    Articolul RL 257

    Serviciul de teleimprimare

    1. 1. Gama de servicii permite transmiterea de texte şi ilustraţii generate de echipamente informatice (PC, calculator central).

      Articolul RL 258

      Dispoziţii generale privind legăturile telematice

      1. 1. Administraţiile poştale pot conveni să stabilească legături telematice între ele şi cu alţi parteneri.

      2. 2. Administraţiile poştale în cauză sunt libere să aleagă furnizorii şi suporturile tehnice (material şi logistică informatică) care servesc la realizarea schimburilor de date.

      3. 3. În înţelegere cu furnizorul de servicii de reţea, administraţiile poştale convin bilateral asupra modului de plată a acestor servicii.

      4. 4. Administraţiile poştale nu sunt nici financiar nici juridic responsabile dacă o altă administraţie nu se achită de plăţile datorate cu titlu de servicii legate de executarea schimburilor telematice.

      Articolul RL 259

      Dispoziţii speciale privind legăturile telematice

      1. 1. Administraţiile poştale sunt obligate să respecte normele agreate la nivel internaţional pentru asigurarea compatibilităţii sistemelor.

      2. 2. Biroul internaţional publică, ţine la zi şi actualizează un ghid al mesajelor UPU şi un manual UPU de utilizator, în atenţia administraţiilor poştale.

      3. 3. În schimburile lor de date cu celelalte administraţii poştale şi parteneri externi, administraţiile poştale utilizează mesaje puse la punct în cadrul UPU şi publicate de către Biroul Internaţional în Ghidul mesajelor UPU, dacă aceste mesaje se pretează schimburilor pe care ele doresc să le facă. Mesajele elaborate de alte organizaţii pot fi de asemenea utilizate, după ce au fost aprobate de UPU şi publicate în Ghidul de mesaje.

      4. 4. Administraţiile poştale sunt obligate să se conformeze specificaţiilor operaţionale şi tehnice descrise în Manualul de utilizare al UPU, care defineşte procedurile schimburilor de date.

      5. 5. Biroul Internaţional publică în mod regulat o listă de documente şi ghiduri care tratează legăturile telematice şi le pune, la cerere, la dispoziţia administraţiilor care asigură servicii telematice.

      Articolul RL 260

      Reguli de plată a legăturilor telematice

      1. 1 Administraţiile poştale decid asupra modului de plată a serviciilor de reţea alegând una dintre procedurile descrise mai jos:

        1. 1.1 administraţia emitentă plăteşte numai pentru mesajele pe care ea le transmite;

        2. 1.2 administraţia de recepţie plăteşte numai pentru mesajele pe care ea le primeşte;

        3. 1.3 administraţiile emitente şi de recepţie se pun de acord pentru a împărţi în mod egal costurile de transmitere şi recepţie a mesajelor.

      2. 2 În cazul în care două administraţii nu vor putea să convină asupra unui mod de plată pentru serviciile de reţea, atunci modalitatea descrisă la punctul 1.1 se aplică în mod automat, în afară de cazul când aceste două administraţii pot să ajungă la un acord bilateral privind oricare alt mod de plată.

      Articolul RL 261

      Serviciul de logistică integrată

      1. 1 În cadrul schimburilor efectuate între administraţiile care au decis să asigure această prestaţie, serviciul de logistică integrată poate cuprinde colectarea, primirea, prelucrarea, stocarea, întreţinerea, expedierea, transferul, transportul şi predarea fizică de documente sau de mărfuri izolate sau grupate.

      2. 2 Modalităţile referitoare Ia un serviciu de logistică integrată privind două sau mai multe administraţii poştale trebuie să fie bazate pe acorduri bilaterale. Aspectele care nu sunt în mod expres reglate prin acestea din urmă sunt supuse dispoziţiilor corespunzătoare Actelor Uniunii.

      3. 3 Tarifele aferente serviciului respectiv sunt fixate de către administraţia de origine ţinând cont de costurile şi cerinţele pieţei.

      Capitolul 16 Dispoziţii diverse

      Articolul RL 262

      Informaţii de fumizat de către administraţii

      Administraţiile trebuie să comunice Biroului Internaţional, pe formularele transmise de către acesta, informaţiile utile privind executarea serviciului poştal. Aceste informaţii se referă în special la următoarele probleme:

      1. 1.1 deciziile luate referitor la posibilitatea de a aplica sau nu anumite dispoziţii generale ale Convenţiei şi Regulamentelor sale;

      2. 1.2 taxele reduse adoptate în virtutea articolului 8 din Constituţie şi indicarea relaţiilor în care sunt aplicabile aceste taxe;

      3. 1.3 taxele poştale interne aplicate;

      4. 1.4 conform articolului 20 din Convenţie:

        1. 1.4.1 obiectivele în materie de calitate a serviciului fixate pentru distribuirea în ţările lor a trimiterilor prioritare, a trimiterilor-avion şi a trimiterile neprioritare şi de suprafaţă;

        2. 1.4.2 orele limită de acceptare a curierului internaţional care soseşte, la aeroport sau în alte locuri corespunzătoare;

        3. 1.4.3 orele limita de acceptare în birourile de schimb de sosire;

        4. 1.4.4 nivelul de serviciu de furnizat (de exemplu distribuire a doua zi în capitală sau a treia zi în restul ţării);

      5. 1.5 diferite taxe de transport aerian percepute în virtutea articolelor RL 237.4 şi RL 238.1.1, cu datele de aplicare;

      6. 1.6 suprataxele aeriene sau taxele combinate pentru diferitele categorii de trimiteri avion şi pentru diferite ţări, cu indicarea numelor ţărilor pentru care serviciul de curier nesuprataxat este admis.

    2. 2. Toate modificările la informaţiile menţionate la punctul 1 trebuie să fie transmise fără întârziere Biroului Internaţional pe calea cea mai rapidă. Cele privind indicaţiile menţionate la punctul 1.5 trebuie să parvină Biroului Internaţional în termenul prevăzut în articolul RL 243.

    3. 3. Administraţiile se pot înţelege să îşi comunice direct informaţiile referitoare la serviciile aeriene care le interesează, în special orarele şi orele limită la care trimiterile avion provenind din străinătate trebuie să sosească pentru a atinge diversele distribuiri.

    4. 4. Administraţiile ţărilor participante la serviciul de trimiteri cu valoare declarată care asigură schimburi directe îşi notifică mutual, prin tablourile CN27, informaţiile care privesc schimbul acestor trimiteri.

    5. 5. Administraţiile trebuie să furnizeze Biroului Internaţional două exemplare din documentaţia pe care ele o publică atât pentru serviciul intern cât şi pentru serviciul internaţional. Ele furnizează de asemenea, pe cât este posibil, alte lucrări publicate în ţara lor şi referitoare la serviciul poştal.

    Articolul RL 263

    Publicaţii ale Biroului Internaţional

    1. 1 Biroul Internaţional publică, conform informaţiilor furnizate în virtutea articolului RL 262, o culegere oficială de informaţii de interes general referitoare la executarea, de către fiecare ţară membră, a Convenţiei şi a Regulamentelor sale. El publică de asemenea o culegere analogă care se referă la executarea Aranjamentului privind serviciile de plată ale poştei şi a

      Regulamentului său, conform informaţiilor furnizate de către administraţiile interesate în virtutea dispoziţiilor corespunzătoare din Regulamentul respectivului Aranjament.

    2. 2 El publică în plus, din informaţiile furnizate de către administraţii şi eventual de către Uniunile restrânse în ceea ce priveşte punctul 2.1 sau de către Organizaţia Naţiunilor Unite în ceea ce priveşte punctul 2.5:

      1. 2.1 o listă a adreselor, a şefilor şi funcţionarilor superiori ai administraţiilor poştale şi Uniunilor restrânse, cuprinzând mai ales adresele lor electronice. Această listă trebuie de asemenea să conţină, cel puţin în ceea ce priveşte administraţiile poştale, informaţii asupra tuturor adreselor specifice, inclusiv adresele electronice în domeniile următoare:

        1. 2.1.1 relaţii internaţionale;

        2. 2.1.2 securitate;

        3. 2.1.3 relaţii cu clientela internaţională;

        4. 2.1.4 reclamaţii;

        5. 2.1.5 mediu înconjurător;

        6. 2.1.6 contabilitate;

        7. 2.1.7 informaţii urgente referitoare la exploatare (EmIS);

      2. 2.2 o nomenclatură internaţională a birourilor de poştă;

      3. 2.3 o culegere de tranzit cuprinzând:

        1. 2.3.1 o listă a distanţelor kilometrice aferente parcursurilor teritoriale ale depeşelor în tranzit;

        2. 2.3.2 o listă a serviciilor de tranzit oferite pentru curierul de suprafaţă (inclusiv curierul SAL);

      4. 2.4 o listă a echivalenţilor;

      5. 2.5 o listă a obiectelor interzise, cuprinzând de asemenea narcoticele care cad sub incidenţa tratatelor multilaterale asupra stupefiantelor precum şi definiţiile mărfurilor periculoase interzise în transportul poştal, stabilite de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale;

      6. 2.6 o culegere de taxe interne ale administraţiilor poştale;

      7. 2.7 datele statistice ale serviciilor poştale (intern şi internaţional);

      8. 2.8 studii, avize, rapoarte şi alte expuneri referitoare la serviciul poştal;

      9. 2.9 următoarele trei cataloage:

        1. 2.9.1 catalogul bibliotecii Biroului Internaţional (conţinând lista lucrărilor achiziţionate de către bibliotecă);

        2. 2.9.2 catalogul periodicelor Biroului Internaţional (conţinând lista periodicelor primite de Biroul Internaţional);

        3. 2.9.3 catalogul cinematecii Biroului Internaţional (conţinând lista filmelor pe care Biroul Internaţional le poate împrumuta administraţiilor poştale)

      10. 2.10 un catalog al echipamentelor poştale;

      11. 2.11 o listă generală a serviciilor aeropoştale (numita "Lista CN68");

      12. 2.12 o listă a distanţelor aeropoştale, întocmită în cooperare cu transportatorii aerieni.

    3. 3 El publică de asemenea:

      1. 3.1 Manualele Convenţiei şi al Aranjamentului privind serviciile de plată ale poştei;

      2. 3.2 alte Acte UPU adnotate de către Biroul Internaţional;

      3. 3.3 Vocabularul poliglot al serviciului poştal internaţional.

    4. 4 Modificările aduse diverselor publicaţii enumerate la punctele I la 3 sunt notificate prin circulară, buletin, supliment sau alt mijloc convenabil. Totuşi, modificările publicaţiilor menţionate la punctele 2.11 şi 2.12 precum şi data intrării în vigoare a acestor modificări sunt aduse la cunoştinţa administraţiilor pe calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă), în cel mai scurt timp şi sub forma cea mai potrivită.

    5. 5 Publicaţiile editate de către Biroul Internaţional sunt distribuite administraţiilor conform regulilor următoare:

      1. 5.1 Toate publicaţiile, cu excepţia celei menţionate la punctul 5.2, sunt distribuite în 3 exemplare, dintre care unul în limba oficială. Celelalte două sunt remise fie în limba oficială, fie într-o limbă solicitată conform articolului 110 din Regulamentul general.

      2. 5.2 Revista "Uniunea Poştală" este distribuită în proporţia numărului de unităţi contributive care revin fiecărei administraţii prin aplicarea articolului 130 din Regulamentul general.

      3. 5.3 Peste numărul de exemplare distribuite cu titlu gratuit în virtutea regulilor prevăzute la punctul 5.1, administraţiile pot achiziţiona publicaţiile Biroului Internaţional la preţul de cost.

    6. 6 Publicaţiile editate de Biroul Internaţional sunt de asemenea transmise şi Uniunilor restrânse.

    Articolul RL 264

    Adrese telegrafice

    1. 1 Pentru comunicările telegrafice pe care le schimbă între ele, administraţiile utilizează următoarele adrese telegrafice:

      1. 1.1 "Postgen" pentru telegrame destinate administraţiilor centrale;

      2. 1.2 "Postbur" pentru telegrame destinate birourilor de poştă;

      3. 1.3 "Postex" pentru telegrame destinate birourilor de schimb.

    2. 2 Aceste adrese telegrafice sunt urmate de indicaţia localităţii de destinaţie şi dacă este cazul, de orice altă precizare considerată necesară.

    3. 3 Adresa telegrafică a Biroului Internaţional este "UPU Berne".

    4. 4 Adresele telegrafice indicate la punctele 1 şi 3 şi completate după caz prin indicaţia biroului expeditor servesc de asemenea ca semnătură a comunicaţiilor telegrafice.

    Articolul RL 265

    Termenul de păstrare a documentelor

    1. 1. Documentele din serviciul internaţional trebuie să fie păstrate o perioadă minimă de 18 luni începând de a doua zi de la data la care se referă aceste documente. Totuşi, dacă documentele sunt reproduse pe microfilm, microfişă sau un suport analog, ele pot fi distruse de îndată ce s-a constatat că reproducerea este satisfăcătoare.

    2. 2. Documentele privind un litigiu sau o reclamaţie trebuie să fie păstrate până la lichidarea afacerii. Dacă administraţia reclamantă, informată reglementar de concluziile anchetei, lasă să se scurgă şase luni începând de la data comunicării fără să formuleze obiecţii, problema este considerată ca lichidată.

    Articolul RL 266

    Formulare

    l. Formularele trebuie să fie în conformitate cu modelele anexate.

    1. 2. Textele, culorile şi dimensiunile formularelor precum şi alte caracteristici cum ar fi amplasarea rezervată pentru înscrierea codului în bare trebuie să fie cele pe care le prescrie prezentul Regulament.

    2. 3. Formularele de folosit de către public trebuie să comporte o traducere interliniară în limba franceză atunci când ele nu sunt imprimate în această limbă.

    3. 4. Formularele de utilizat de către administraţiile poştale în relaţiile lor reciproce trebuie să fie redactate în limba franceză, cu sau fără traducere interliniară, cu excepţia cazului în care administraţiile interesate nu dispun altfel printr-o înţelegere directă.

    4. 5. Formularele precum şi eventualele lor copii trebuie să fie completate în aşa fel încât înscrisurile să fie perfect vizibile. Formularul original este transmis administraţiei respective sau părţii celei mai interesate.

    5. 6. De fiecare dată când un birou de schimb trebuie să fie menţionat pe un formular poştal sunt aplicabile regulile specificate la articolul RL 169.

    Articolul RL 267

    Formulare utilizate de către public

    1. 1. În vederea aplicării articolului RL 266.3 sunt considerate ca formulare utilizate de către public următoarele:

      CN0I (Cupon-răspuns internaţional);

      CN07 (Confirmare de primire/ de predare/ de plată/ de înscriere); CN08 (Reclamaţie);

      CNI 1 (Buletin de francare); CN14 (Plic colector);

      CNI 7 (Cerere de retragere, de modificare sau corectare a adresei, de anulare sau de modificare a valorii rambursului);

      CN18 (Declaraţie privind neprimirea (sau primirea) unei trimiteri poştale);

      CN22 (Eticheta "Vamă"); CN23 (Declaraţie vamală); CN29 (Eticheta "Ramburs");

      CN30 (Eticheta "R" combinată cu numele biroului de origine, numărul trimiterii şi triunghiul care poartă menţiunea "Ramburs");

      Articolul RL 268

      Aplicarea normelor

      1 Executarea diferitelor dispoziţii ale Regulamentului poate necesita aplicarea anumitor standarde. Administraţiile ar trebui să se refere la publicaţiile pertinente conţinând standardele aprobate de către UPU. Lor le este recomandat să respecte normele referitoare la exploatarea lor pentru a ameliora interoperabilitatea sistemelor şi procedurilor lor.

      Articolul RL 269

      Aspecte privind mediul

      1. 1. Administraţiile ar trebui să-şi facă produsele şi serviciile lor, să respecte pe cât posibil mediul, ţinând cont de constrângerile privind tehnologiile şi resursele.

      2. 2. Consumul de materiale şi de energie ar trebui să fie optimizat, rămânând totuşi compatibil cu o exploatare eficientă.

      3. 3. Materialele utilizate ar trebui să respecte normele de poluare şi de toxicitate stabilite de către organismele naţionale şi internaţionale competente.

      4. 4. Administraţiile ar trebui să promoveze reciclarea hârtiei şi a altor materiale. Ele ar trebui de asemenea să încurajeze utilizarea de materiale reciclate

      Capitolul 17

      Dispoziţii tranzitorii şi finale

      Articolul RL 270

      Punerea în aplicare şi durata regulamentului poştei de scrisori

      1. 1. Prezentul Regulament va fi executoriu începând din ziua intrării în vigoare a Convenţiei Poştale Universale.

      2. 2. El va avea aceeaşi durată ca această Convenţie, cu condiţia ca să nu se decidă altfel de către Consiliul de Exploatare Poştală.

      Întocmit la Berna, la data de 28 ianuarie 2005

      În numele Consiliului de Exploatare Poştală :

      Preşedinte James P. WADE

      Semnătură indescifrabilă

      Secretar general Edouard DAYAN

      Semnătură indescifrabilă

      P R O T O C O L U L F I N A L

      al Regulamentului poștei de scrisori

      image

    2. 2. Administraţiile din India şi din Afganistan nu sunt obligate să descurajeze utilizarea de plicuri al căror format este superior sau inferior dimensiunilor recomandate în articolul RL 128, atunci când aceste plicuri sunt larg utilizate în ţările lor.

    Articolul RL IV

    Condiţii de aplicare a taxelor de francare

    1. 1. În pofida dispoziţiilor articolului RL 107.2, administraţia poştală din Irlanda îşi rezerva dreptul de a fixa la 25 grame limita superioară a primei trepte de greutate pentru baremele taxelor aplicabile poştei de scrisori.

    Articolul RL V Sacii M recomandaţi

    1. 1. Administraţiile poştale din Statele Unite ale Americii şi din Canada sunt autorizate să nu accepte saci M recomandaţi şi să nu asigure serviciul rezervat trimiterilor recomandate din sacii de acest gen care provin de la alte ţări.

    Articolul RL VI

    Limite maxime pentru trimiterile cu valoare declarată

    1. 1. Prin derogare de la articolul RL 134, Suedia îşi rezerva dreptul de a limita valoarea conţinutului trimiterilor poştei de scrisori recomandate şi cu valoare declarată cât şi a coletelor cu şi rară valoare declarată cu destinaţia Suedia, conform următoarelor limite maxime indicate în tabloul de mai jos:

      Trimiteri ale poştei de scrisori care sosesc

      Valoarea Valoarea comercială maximă declarată a conţinutului maximă

      Indemnizaţia maximă

      Trimiteri recomandate Trimiteri cu valoare declarată

      500 DST

      1000 DST 1000 DST

      30 DST (saci M 150 DST)

      1000 DST

    2. 2. Această restricţie nu poate fi ocolită înscriind o asigurare parţială pentru valoarea care depăşeşte 1OOO DST. Natura conţinutului trimiterilor recomandate şi a trimiterilor cu valoare declarată nu face obiectul nici unei noi restricţii. Trimiterile a căror valoare depăşeşte limita vor fi înapoiate biroului de origine.

    3. 3. Prin derogare de la articolul RL 134, Danemarca îşi rezervă dreptul de a limita valoarea conţinutului trimiterilor poştei de scrisori recomandate şi cu valoare declarată care conţin bani sau titluri la purtător de orice fel cu destinaţia Danemarca, conform următoarelor limite maxime indicate în tabelul de mai jos:

      Trimiteri ale poştei de scrisori care sosesc

      Valoarea Valoarea comerciala maximă declarată a conţinutului maximă

      Indemnizaţia maximă

      Trimiteri recomandate

      80DST

      30DST

      Trimiteri cu 4000 DST 4000 DST valoare declarată

      4000 DST

      1. 3.1 Restricţia nu poate fi ocolită înscriind o asigurare parţială pentru valoarea care depăşeşte 4000 OST.

    Articolul RL VII

    Trimiteri cu valoare declarată

    1. 1. Prin derogare de la articolul RL 134, Franţa îşi rezerva dreptul de a limita valoarea conţinutului trimiterilor poştei de scrisori recomandate şi cu valoare declarată destinate ţării lor cu următoarele limite maxime indicate mai jos:

      Valoarea comercială Valoarea Indemnizaţia maximă

      maximă conţinutului

      Trimiteri cu 630 DST valoare declarată

      a declarată maximă 630 DST

      630 DST

    2. 2. Restricţia nu poate fi ocolită înscriind o asigurare parţială pentru valoarea care depăşeşte 630 DST. Trimiterile a căror valoare depăşeşte limita vor fi returate la origine. Nu este posibil sa se declare o valoare inferioara valorii comerciale a trimiterii.

    Articolul RL VIII

    Facturarea serviciului CCRI

    1. 1. Administraţiile poştale din Cap-verde, Egipt, Kazahstan, Kirghistan, Maroc, Nepal, Oman, Uzbekistan şi Qatar îşi rezervă dreptul să efectueze compensarea cheltuielilor serviciului CCRI chiar şi atunci când numărul anual de trimiteri returate este inferior sau egal pragului fixat în articolul RL 140.4.4.

    Articolul RL IX

    Prelucrarea trimiterilor admise din greşeală

    1. 1. Administraţiile poştale din Afganistan, Angola, Djibouti şi Pakistan nu sunt obligate să respecte dispoziţiile prevăzute în articolul RL 145.4, conform cărora "Aceasta informaţie trebuie indice în mod precis interdicţia sub incidenţa căreia cade trimiterea precum şi obiectele care ocazionează confiscarea".

    2. 2. Administraţiile poştale din Afganistan, Angola, Australia, Azerbaidjan, Djibuti, Estonia, Kazahstan, Kirghistan, Nepal, Uzbekistan, Rep. Pop. Dem. Coreea, Sudan, Tadjikistan, Turkmenistan, Ukraina şi Vietnam îşi rezervă dreptul de a nu furniza informaţii asupra motivelor confiscării unei trimiteri poştale decât în limitele informaţiilor care provin de la autorităţile vamale şi conform legislaţiei interne.

    Articolul RL X Tratarea reclamaţiilor

    1. 1. Prin derogare de la articolul RL 150, Statele Unite ale Americii îşi rezervă dreptul de a nu acceptă reclamaţiile CN 08 ale administraţiilor de origine pentru trimiterile recomandate în tranzit deschis şi îşi declină orice responsabilitate pentru acest tip de trimiteri interzise.

    Articolul RL XI

    Trimiteri supuse controlului vamal

    1. 1. Prin derogare de la articolul RL 152, administraţia poştală din Regatul Marii Britanii şi al Irlandei de Nord nu acceptă obligaţia de a obţine semnătura expeditorului pe formularele CN22 şi CN23 pentru a avea confirmarea că trimiterea nu conţine obiecte periculoase, interzise prin legislaţia poştală.

    Articolul RL XII

    Plata despăgubirilor

    1. 1. Administraţiile poştale din Bangladesh, Bolivia, Egipt, Guineea, Kuweit, Nepal, Nigeria, Rep. Democrată Congo şi Zimbabwe nu sunt obligate să respecte articolul RL 158.1 în ceea ce priveşte acordarea unui răspuns definitiv într-un termen de două luni sau de a aduce la cunoştinţa administraţiei de origine sau de destinaţie, după caz, că o trimitere a poştei de scrisori a fost reţinută, confiscată sau distrusă de către autoritatea competentă din cauza conţinutului său, sau că a fost confiscată în virtutea legislaţiei sale interne.

    2. 2. Administraţiile poştale din Arabia Saudită, Congo, Djibuti, Egipt, Guineea, Kuweit, Liban, Madagascar, Rep. Democrată Congo, Vietnam şi Zimbabwe nu sunt obligate să respecte articolul RL 158.1 în ceea ce priveşte acordarea unui răspuns definitiv la o reclamaţie referitoare la o trimitere a poştei de scrisori în termen de două luni. În plus, ele nu acceptă, ca cel în drept să fie despăgubit, în contul lor, de către o altă administraţie la expirarea termenului mai sus citat.

    3. 3. Administraţiile poştale din Egipt, Kuweit, Nepal, Niger, Rep. Democrată Congo şi Zimbabwe nu sunt obligate să respecte articolul RL 158.1 în ceea ce priveşte acordarea unui răspuns definitiv într-un termen de treizeci de zile la o reclamaţie care le este transmisă prin telecopie. Ele nu acceptă nici ca o altă administraţie să îl despăgubească pe cel în drept în numele lor la expirarea termenului mai sus menţionat.

    4. 4. Contrar dispoziţiilor articolului RL 158.1, Statele Unite ale Americii, Australia, Franţa, Israel, Malaiezia, Filipine, Rep. Democrată Congo şi Thailanda îşi rezervă dreptul de a acorda o soluţie definitivă la reclamaţii într-un termen de două luni socotite de la data prezentării lor, indiferent de modalităţile utilizate pentru transmiterea lor.

    5. 5. Administraţia poştală din Ukraina nu este obligată să respecte prevederile articolului RL

      159 dacă o altă administraţie poştală, bazându-se pe dispoziţiile articolului 22.2.6 din Convenţie şi pe dispoziţiile articolului RL 161, a adus dovada acţiunii frauduloase a reclamautului.

    6. 6. Contrar dispoziţiilor articolului RL 159.1, Tadjikistanul îşi rezervă dreptul de a plăti despăgubirea într-un termen de cel târziu patru luni socotind de a doua zi de la reclamaţie.

    7. 7. Administraţiile poştale din Kazahstan, Kirghistan, Moldova, Uzbekistan, Tadjikistan şi Ukraina nu sunt obligate să respecte dispoziţiile articolului 159 dacă o altă administraţie poştală a prezentat dovezile care confirmă acţiunile frauduloase ale reclamantului.

    8. 8. Contrar dispoziţiilor articolului 158.1, administraţia poştală din India îşi rezervă dreptul de a da o soluţie definitivă la reclamaţii într-un termen de patru luni socotind de la data prezentării reclamaţiei cu informaţii complete, indiferent de modalităţile de transmitere a reclamaţiei.

    9. 9. Contrar dispoziţiilor articolului 158.1, Vietnamul îşi rezervă dreptul de a da o soluţie definitivă la reclamaţii într-un termen de două luni socotind de la data primirii formularelor de reclamaţie de către administraţia sa, indiferent de modalităţile utilizate pentru transmiterea lor. În plus, Vietnamul nu acceptă ca cei în drept să fie despăgubiţi în numele său de către o altă administraţie la expirarea termenului mai sus citat.

    Articolul RL XIII Saci

    1. 1. Dispoziţiile articolului RL 173.2.10 nu se aplică Marii Britanii, a cărei legislaţie naţională impune o limită a greutăţii inferioare. Legislaţia privind sănătatea şi securitatea limitează la 20 de kilograme greutatea sacilor cu curier.

    Articolul RL XIV

    Îndrumarea depeşelor

    1. 1. Administraţiile poştale din Azerbaidjan, Bolivia, Estonia, Letonia, Uzbekistan, Tadjikistan şi Turkmenistan nu recunosc decât cheltuielile de transport efectuate în conformitate cu dispoziţia privind linia aeriană indicată pe etichetele sacilor CN35 ale depeşei avion şi pe borderourile de predare CN38.

    2. 2. Referitor la dispoziţia de la punctul 1, administraţiile poştale din Statele Unite ale Americii, Franţa, Grecia, Italia, Senegal şi Thailanda nu vor asigura îndrumarea depeşelor avion închise decât în condiţiile prevăzute de articolul RL 186.4.

    Articolul RL XV

    Cheltuieli de tranzit speciale

    1. 1 Administraţia poştală din Grecia îşi rezerva dreptul de a majora, pe de o parte, cu 30% cheltuielile de tranzit teritorial şi, pe de altă parte, cu 50% cheltuielile de tranzit maritime prevăzute în articolul RL 205.1.

    2. 2 Administraţiile poştale din Australia şi Finlanda îşi rezervă dreptul de a majora cu 50% cheltuielile de tranzit teritorial şi maritim indicate în articolul RL 205.1.

    3. 3 Administraţia poştală din Rusia (Federaţie) este autorizată să perceapă un supliment de 0,65 DTS în plus faţă de cheltuielile de tranzit menţionate în articolul RL 205.1 pentru fiecare kilogram de trimiteri ale poştei de scrisori transportat în tranzit pe ruta Trans-siberiană.

    4. 4 Administraţiile poştale din Egipt şi Sudan sunt autorizate să perceapă un supliment de O,16 DTS faţă de cheltuielile de tranzit menţionate în articolul RL 205.1 pentru fiecare sac al poştei de scrisori în tranzit pe lacul Nasser între Shallal (Egipt) şi Wadi Halfa (Sudan).

    5. 5 Administraţia poştală din Panama (Republica) este autorizată să perceapă un supliment de 0,98 DTS faţă de cheltuielile de tranzit menţionate în articolul RL 205.1 pentru fiecare sac al poştei de scrisori în tranzit prin istmul Panama între porturile Balboa la Oceanul Pacific şi Cristobal la Oceanul Atlantic.

    6. 6 Administraţia poştală din Finlanda este autorizată să perceapă un supliment pentru fiecare kilogram de trimiteri din poşta de scrisori cu destinaţia Insulele Aland.

      1. 6.1 Pentru curierul-avion şi curierul prioritar, suplimentul este echivalentul taxei de cheltuieli de tranzit teritorial şi taxei de cheltuieli de transport aerian aplicabile.

      2. 6.2 Pentru curierul suprafaţă şi curierul neprioritar, suplimentul este echivalentul taxei de cheltuieli de tranzit teritorial şi taxei de cheltuieli de tranzit maritim.

    7. 7 Cu titlu excepţional, administraţia poştală din Panama (Rep.) este autorizată să perceapă taxa de 0,65 DTS per sac pentru toate depeşele antrepozitate sau transbordate în portul Balboa sau Cristobal, în condiţiile în care această administraţie nu primeşte nici o remuneraţie pentru tranzitul teritorial sau maritim pentru aceste depeşe.

    8. 8 Prin derogare de la articolul RL 205.1, administraţia poştală din Afganistan este autorizată provizoriu, datorită dificultăţilor particulare pe care le întâmpină în materie de mijloace de transport şi comunicare, să efectueze tranzitul depeşelor închise şi a trimiterilor de corespondenţă în tranzit deschis prin ţara sa în condiţii special convenite între ea şi administraţiile poştale interesate.

    9. 9 Prin derogare de la articolul RL 205.1 serviciile auto Siria-Irak sunt considerate ca servicii extraordinare care ocazionează perceperea de taxe de tranzit speciale.

    10. 10 Administraţia poştală din Danemarca este autorizată să perceapă un supliment pentru fiecare kilogram de trimiteri ale poştei de scrisori cu destinaţia insulele Feroe sau Groenlanda.

      1. 10.1 Pentru depeşele-avion, depeşele prioritare şi depeşele S.A.L., suplimentul este echivalent cheltuielilor de prelucrare a depeşelor-avion în tranzit şi cheltuielilor de transport aerian aplicabile.

      2. 10.2 Pentru depeşele de suprafaţă şi depeşele neprioritare, suplimentul este echivalent cheltuielilor de tranzit teritorial şi cheltuielilor de tranzit maritim aplicabile.

    11. 11 Administraţia poştală din Ukraina îşi rezervă dreptul de a majora cu 50% cheltuielile de tranzit maritim indicate la articolul RL 205.1.

    12. 12 Germania este autorizată să majoreze cu 50% cheltuielile de tranzit maritim indicate la articolul RL 205.1.

    Articolul RL XVI

    Statistica pentru schimburile de curier între ţările din sistemul ţintă

    1. Prin derogare de la articolul RL 222.2 administraţia poştală din Canada este autorizată să aplice minimum douăzeci şi patru de zile de observare pe an de eşantionare.

    Articolul RL XVII

    Contabilitatea referitoare la curierul în număr

    1. Prin derogare de la articolul RL 230.2.2, conturile supuse administraţiilor poştale din Statele Unite ale Americii, Australia şi Canada nu sunt considerate ca admise, nici plăţile considerate ca datorate, în perioada de şase săptămâni care urmează primirii acestor conturi, decât cu condiţia ca acestea să parvină în cele şapte zile care urmează datei la care ele au fost expediate de către administraţia creditoare.

    Articolul RL XVIII

    Formula de stabilire a taxei de bază şi calcul a cheltuielilor de transport aerian al depeşelor închise

    1. 1. Prin derogare de la articolul RL 237.4.1, administraţiile poştale din Australia şi Canada sunt autorizate să recupereze de la administraţiile poştale în cauză cheltuielile de transport aerian intern ocazionate de curierul lor de sosire care nu sunt luate în cont la compensarea cheltuielilor terminale bazată specific pe costuri sau pe tarifele interne.

      Articolul RL XIX

      Transmiterea şi acceptarea releveelor CN55, CN66 şi CN67, a conturilor particulare CN51 ş1 a conturilor generale CN52

      1. 1. Prin derogare de la articolul RL 242.6, conturile supuse administraţiilor poştale din Statele Unite ale Americii şi Laos (Republica democrată populară) nu sunt considerate ca admise, nici plăţile nu sunt considerate ca datorate, în perioada de şase săptămâni care urmează primirii acestor conturi, decât dacă acestea parvin în cele şapte zile care urmează datei la care ele au fost expediate de către administraţia creditoare.

      2. 2. Prin derogare de la articolul RL 242.6 şi 7, conturile supuse administraţilor poştale din Arabia Saudită, Australia şi China nu sunt considerate ca admise în perioada de două luni, nici plăţile considerate ca datorate în perioada de şase săptămâni, în caz de aplicare a sistemului de facturare directă, care urmează primirii acestor conturi, decât cu condiţia ca ele să parvină în cele şapte zile care urmează datei la care ele au fost expediate de către administraţia creditoare.

      A1iicolul RL XX

      Cupoane-răspuns internaţionale emise înainte de O1 ianuarie 2001

      l. Cupoanele-răspuns internaţionale de tip anterior emis înainte de 01 ianuarie 2001 şi schimbate până la 31 decembrie 2004 se reglează direct între administraţiile interesate, conform dispoziţiilor indicate mai jos. Ele nu mai pot să facă obiectul unui decont general de cupoane­ răspuns internaţionale întocmit de către Biroul Internaţional.

      1. 2. După aceasta perioadă tranzitorie, cupoanele-răspuns internaţionale de un tip anterior nu mai dau loc la o reglare între administraţii, cu excepţia unei înţelegeri speciale.

      2. 3. În decontările între administraţii, valoarea cupoanelor-răspuns este calculată cu taxa de 0,74 DTS pe bucată.

      3. 4. Cupoanele-răspuns schimbate sunt trimise în toţi anii, cel mai târziu în termen de şase luni după expirarea perioadei considerate, administraţiilor care le-au emis, cu indicarea globală a numărului lor şi a valorii lor pe un releveu conform modelului CN 02bis anexat.

      4. 5. Cupoanele-răspuns prinse în cont din eroare unei administraţii alta decât administraţia de emitere sunt deduse din contul destinat acesteia din urmă de către administraţia care le-a trimis din greşeală; în acest caz ele sunt prevăzute cu o remarcă corespunzătoare. Această

        contabilizare poate fi efectuată cu ocazia perioadei contabile următoare pentru a evita un cont suplimentar. Această dispoziţie nu este aplicabilă dincolo de anul 2005.

      5. 6. De îndată ce două administraţii s-au pus de acord asupra numărului de cupoane-răspuns internaţionale schimbate în relaţiile lor reciproce, administraţia creditoare întocmeşte şi transmite administraţiei debitoare spre aprobare, în dublu exemplar, un releveu conform modelului CN 03bis anexat, dacă soldul depăşeşte 74 DTS şi dacă o reglare specială nu a fost prevăzută între administraţiile în cauză. Dacă în intervalul de o lună începând de la transmiterea releveului nu a fost făcută nici o remarcă administraţiei creditoare atunci valoarea acestui releveu este considerată ca admisă de drept.

      6. 7. Când soldul între două administraţii nu depăşeşte 74 DTS atunci acest sold poate fi reportat în cel al anului următor de către administraţia creditoare. Dacă soldul este inferior sumei de 74 DST în contul final al cupoanelor-răspuns schimbate până la 31 decembrie 2004 atunci nici o plată nu este efectuată.

      7. 8. Plata trebuie să fie efectuată cât mai rapid posibil şi cel mai târziu, înainte de expirarea termenului de şase săptămâni începând de la data acceptării sau a notificării de acceptare de drept a soldului de reglat.

      Articolul RL XXI

      Plata datoriilor care rezultă din reglarea conturilor efectuată prin intermediul decontului final privind cupoanele-răspuns internaţionale distribuite înainte de O1 ianuarie 2002

      1. 1. Dacă, urmare reglării conturilor efectuate prin intermediul decontului final al Biroului Internaţional referitor la cupoanele-răspuns internaţionale distribuite înainte de O1 ianuarie 2002, apare că o administraţie are datorii de plătit unei alte administraţii a căror scadenţă este fixată după 1 aprilie 2003, este posibil de reglat aceste datorii prin intermediul creanţelor pe care administraţia debitoare respectivă le are pe lângă indiferent care altă administraţie. Înainte de a lua aceasta măsură, Biroul Internaţional consultă administraţia creditoare respectivă şi transmite o intervenţie debitorului în cauză. Dacă nici o plată nu a fost efectuată în luna care a urmat intervenţia, Biroul Internaţional are competenţa să facă în mod unilateral transferurile contabile necesare după ce a informat despre aceasta toate părţile interesate. Consimţământul debitorului în cauză nu este necesar.

      2. 2. Cu ocazia acestor operaţiuni contabile, Biroul Internaţional efectuează numai compensarea conturilor care au fost acceptate atât de către debitorul în cauză cât şi de către administraţia care datorează bani acestuia din urmă.

      3. 3. Debitorul în cauză nu poate să facă să fie valabil nici un drept pe lângă administraţia care îi datorează bani în ceea ce priveşte creanţele atribuite de către Biroul Internaţional creditorului conform procedurilor descrise la 1.

      Articolul RL XXII

      Plata datoriilor care rezultă din reglarea conturilor efectuată prin intermediul sistemului de compensare al Biroului Internaţional în vigoare înainte de O1 ianuarie 2001

      1. 1. Dacă, urmare reglării conturilor efectuate prin intermediul sistemului de compensare al Biroului Internaţional înainte de O1 ianuarie 2001, apare că o administraţie are datorii a căror scadenţă este fixată după termenul de prelucrare a ultimelor relevee ale sistemului de compensare al ultimului trimestru al anului 2000, este posibil de reglat aceste datorii prin intermediul creanţelor pe care administraţia debitoare respectivă le are pe lângă indiferent care altă administraţie. Înainte de a lua această măsură, Biroul Internaţional consultă administraţia creditoare respectivă şi transmite o

      intervenţie debitorului în cauză. Dacă nici o plată nu a fost efectuată într-o lună de la data intervenţiei, Biroul Internaţional are competenţa să facă în mod unilateral transferurile contabile necesare după ce a informat despre aceasta toate părţile interesate. Consimţământul debitorului în cauză nu este necesar.

    2. 2. Cu ocazia acestor operaţiuni contabile, Biroul Internaţional efectuează numai compensarea conturilor care au fost acceptate atât de către debitorul în cauză cât şi de către administraţia care datorează bani acestuia din urmă.

    3. 3. Debitorul în cauză nu poate să facă să fie valabil nici un drept pe lângă administraţia care îi datorează bani în ceea ce priveşte creanţele atribuite de către Biroul Internaţional creditorului conform procedurilor descrise la 1.

    Articolul RL XXIII

    FORMULARE

    1. 1 Prin derogare de la articolul RL 266, administraţiile poştale din Germania, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Ungaria (Rep.) şi Luxemburg pot modifica dimensiunile şi formatul formularului CN07.

    2. 2 Prin derogare de la articolul RL 266.2, Franţa poate să aducă următoarele modificări formularului CN07:

      1. 2.1 să adauge un cod în bare versiune bare şi/sau versiune în cifre respectând specificaţiilor tehnice admise de normele aprobate de UPU.

      2. 2.2 să includă o zonă liberă în partea de jos.

      3. 2.3 să adauge în căsuţa "Destinatar" linii de ghidare a scrierii de o culoare portocalie cu scopul de a permite citirea mecanică şi de a evidenţia zonele de completat din căsuţele "Destinatarul trimiterii" şi "Destinatarul returului".

      4. 2.4 să integreze versiunea engleză a menţiunilor obligatoriu de completat la destinaţie.

        Prezentul Protocol va avea aceeaşi forţă şi aceeaşi valoare ca şi cum dispoziţiile sale ar fi introduse în însăşi textul Regulamentului la care el se referă.

        Întocmit la Berna, la data de 28 ianuarie 2005.

        În numele Consiliului de Exploatare Poştală:

        Preşedinte

        James P. WADE

        Semnătură indescifrabilă

        Secretar General Edouard DAYAN Semnătură indescifrabilă

        Anexe: Formulare

        Uniunea Poștală Universală

        ANEXA Nr. 2

        image

        Regulamentul privind coletele poștale Protocol final

        Berna 2005

        Notă privind imprimarea Regulamentului privind coletele poștale și Protocolul său final

        image

        R E G U L A M E N T U L

        privind coletele poștale

        image

        RC 125

        RC 126

        RC 127

        RC 128

        RC 129

        RC 130

        RC 131

        Colete contra ramburs Colete expres

        Colete cu confirmare de primire Colete scutite de taxe şi drepturi Colete fragile. Colete voluminoase Serviciul de grupaj "Consignment" Serviciu de logistică integrată

        Capitolul 4

        Materiale periculoase a căror introducere în coletele poştale este interzisă. Excepţie la interdicţii. Tratarea coletelor acceptate din greşeală. Reexpediere. Înapoiere la expeditor. Retragere. Reclamaţii.

        RC 132

        RC 133

        RC 134

        RC 135

        RC 136

        RC 137

        RC 138

        RC 139

        RC 140

        RC 141

        RC 142

        RC 143

        RC 144

        Materiale periculoase a căror introducere în coletele poştale este interzisă

        Excepţii de la interdicţii

        Tratarea coletelor acceptate din greşeală Condiţii de reexpediere a coletelor Termene de păstrare

        Colete reţinute din oficiu

        Înapoierea la expeditor a coletelor nepredate

        Înapoierea la expeditor a coletelor acceptate din greşeală Înapoierea la expeditor ca urmare a suspendării serviciilor Nerespectarea de către o administraţie a instrucţiunilor date Colete conţinând obiecte a căror deteriorare sau alterare viitoare sunt de temut

        Tratarea cererilor de retragere a coletelor, de modificare sau de corectare a adresei

        Reclamaţii

        Capitolul 5 Probleme vamale

        RC 145

        RC 146

        RC 147

        Declaraţia vamală şi vămuirea coletelor poştale Taxe de prezentare la vamă

        Anularea drepturilor vamale şi a altor drepturi

        Capitolul 6

        Responsabilitatea administraţiilor poştale

        RC 148

        RC 149

        RC 150

        RC 151

        RC 152

        RC 153

        Aplicarea responsabilităţii administraţiilor poştale Livrarea coletelor spoliate sau avariate Constatarea responsabilităţii expeditorului

        Plata despăgubirii

        Termenul de plată al despăgubirii Plata din oficiu a despăgubirii

        RC 154

        RC 155

        RC 156

        RC 157

        RC 158

        RC 159

        Stabilirea responsabilităţii între administraţiile poştale Modalităţi pentru a determina responsabilitatea administraţiilor poştale

        Recuperarea indemnizaţiilor plătite de la întreprinderile de transport aerian

        Rambursarea indemnizaţiilor administraţiei plătitoare Lichidarea indemnizaţiilor între administraţiile poştale Decontarea sumelor datorate cu titlu de indemnizaţii pentru colete

        Capitolul 7

        Modalităţi privind transmiterea, îndrumarea şi primirea coletelor

        RC 160

        RC 161

        RC 162

        RC 163

        RC 164

        RC 165

        RC 166

        RC 167

        RC 168

        RC 169

        RC 170

        RC 171

        RC 172

        RC 173

        RC 174

        RC 175

        RC 176

        RC 177

        RC 178

        RC 179

        RC 180

        RC 181

        RC 182

        RC 183

        RC 184

        Principii generale de schimb al coletelor

        Aplicarea codurilor bară pe coletele poştale

        Măsuri de întreprins în caz de suspendare temporară ş1 de reluare a serviciilor

        Diverse modalităţi de transmitere Transmiterea în depeşe închise Utilizarea codurilor de bare

        Foi de rută

        Întocmirea foii de rută CP 87

        Transmiterea documentelor de însoţire ale coletelor Îndrumarea depeşelor

        Transbordarea depeşelor avion şi a depeşelor de suprafaţă transportate pe cale aeriană (S.A.L.)

        Măsuri de luat în cazul în care o transbordare directă a depeşelor avion nu poate fi efectuată aşa cum era planificată Întocmirea şi verificarea borderourilor de predare CN 37,CN 38 şi CN 41

        Absenţa borderoului de predare CN 37,CN 38 şi CN 41 Măsuri de luat în caz de accident

        Măsuri de luat în caz de întrerupere a zborului, de deviere sau de îndrumare greşită a coletelor-avion

        Măsuri de luat în caz de întrerupere a zborului, de deviere sau de îndrumare greşită a coletelor de suprafaţă transportate pe cale aeriană (S.A.L.)

        Întocmirea buletinelor de încercare Predarea depeşelor

        Verificarea depeşelor

        Constatarea neregulilor şi tratarea buletinelor de verificare Divergenţe privind greutatea sau dimensiunile coletelor Primirea de către un birou de schimb a unui colet avariat sau insuficient ambalat

        Constatarea unor nereguli care angajează responsabilitatea administraţiilor

        Verificarea depeşelor de colete înscrise global

        RC 185

        RC 186

        Reexpedierea unui colet ajuns în direcţie greşită Înapoierea recipienţilor goi

        Capitolul 8

        Obiective în materie de calitate a serviciului

        RC 187 Obiective în materie de calitate a serviciului Capitolul 9

        Cote-părţi şi cheltuieli de transport aerian

        RC 188

        RC 189

        RC 190

        RC 191

        RC 192

        RC 193

        RC 194

        RC 195

        RC 196

        RC 197

        RC 198

        RC 199 RC200

        RC201 RC202

        Nivelul de bază al cotelor-părţi teritoriale de sosire fondat pe caracteristicele serviciului furnizat

        Modificarea cotelor-părţi teritoriale de sosire Cote-părţi teritoriale de tranzit

        Aplicarea cotelor-părţi teritoriale de tranzit Cota-parte maritimă

        Aplicarea cotei-părţi maritime

        Aplicarea noilor cote-părţi ca urmare a modificărilor imprevizibile de îndrumare

        Greutatea depeşelor luată în calcul pentru remunerarea administraţiilor

        Atribuirea cotelor părţi

        Cote-părţi şi cheltuieli trecute în creditul altor administraţii de către administraţia de origine a depeşei

        Atribuirea şi recuperarea cotelor-părţi, taxelor şi drepturilor în caz de înapoiere la expeditor sau de reexpediere

        Calculul cheltuielilor de transport aerian

        Cheltuieli de transport aerian ale coletelor-avion pierdute sau distruse

        Cheltuieli de transport aerian ale depeşelor sau sacilor deviaţi sau greşit îndrumaţi

        Plata cheltuielilor de transport aerian a sacilor goi

        Capitolul 1O

        Întocmirea şi reglarea conturilor

        RC203 RC204 RC205 RC206

        RC207 RC208

        Întocmirea conturilor Reglarea conturilor

        Lichidarea conturilor prin intermediul Biroului Internaţional Plata datoriilor restante rezultată din reglarea conturilor efectuată prin sistemul de compensare al Biroului Internaţional Plata datoriilor exprimate în DST. Dispoziţii generale

        Reguli de plată a conturilor a căror reglare nu se efectuează prin Intermediul Biroului Internaţional

        Capitolul 11 Dispoziţii diverse

        RC209 RC210 RC211 RC212 RC213 RC214

        Informaţii de fumizat de către administraţii Publicaţii ale Biroului Internaţional

        Adrese telegrafice

        Termen de păstrare a documentelor Formulare

        Aplicarea standardelor

        Capitolul 12

        Dispoziţii tranzitorii şi finale

        RC215 Punerea în aplicare şi durata Regulamentului

        Protocolul final al Regulamentului privind coletele poştale

        Art. RCI RCII RC III RCIV RCV RCVI RC VII

        RC VIII RCIX RCX RCXI RC XII RC XIII RC XIV RCXV RC XVI RC XVII RC XVIII RC XIX

        RCXX

        Prestarea serviciului de colete poştale

        Particularităţi privind limitele de greutate ale coletelor Procedura de distribuire

        Limite maxime pentru trimiterile cu valoare declarată Tratarea coletelor acceptate din greşeală

        Colete reţinute din oficiu Tratarea reclamaţiilor Plata despăgubirii

        Termenul de plată al despăgubirii

        Aplicarea responsabilităţii administraţiilor poştale

        Transmiterea în depeşe închise Îndrumarea depeşelor Stabilirea cotelor-parţi medii

        Cote-părţi teritoriale de tranzit excepţionale Cote-părţi maritime

        Cote-părţi suplimentare Întocmirea conturilor Cheltuieli de transport aerian

        Plata datoriilor rezultată din reglarea conturilor efectuată prin sistemul de compensare al Biroului Internaţional în vigoare înainte de 1 ianuarie 2001

        Formulare

        Lista formularelor

        image

        Număr Denumirea sau natura formularului Referinţe

        image

        CP 71 CP72

        Buletin de expediţie

        Formular compus. Declaraţie vamală/Buletin de expediţie

        RC 121.1

        RC 121.1

        CP 73

        Etichetă pentru colet, cu numărul coletului şi numele

        RC 123.1

        biroului de origine

        CP 74

        Etichetă "V" pentru colete cu valoare declarată

        RC 124.6.1

        CP 75

        Cont recapitulativ. Ştate (formular CP 94)

        RC 128.8.3

        CP 77

        Borderou de taxe

        RC 138.10

        CP 78

        Buletin de verificare

        RC 137.1

        CP 81

        Tablou. Colete de suprafaţă

        RC 160.5

        CP 82

        Tablou. Colete avion

        RC 160.5

        CP 83

        Etichetă de depeşă de colete-suprafaţă

        RC 164.3.1

        CP 84

        Etichetă de depeşă de colete-avion

        RC 164.3.1

        CP 85

        Etichetă de depeşă de colete S.AL.

        RC 164.3.1

        CP 87

        Foaie de rută, colete suprafaţă, colete S.A.L. şi

        RC 166.1

        colete avion

        CP 88

        Foaie de rută specială. Bonificaţie a cotelor părţi

        RC 166.11

        datorate pentru tranzitul coletelor

        CP 91

        Plic de transmitere a buletinului de expediţie a

        RC 168.3

        documentelor de vamă, etc.

        CP 92

        Plic de transmitere a buletinului de expediţie, a

        RC 168.3

        documentelor de vamă, etc.

        CP 94

        Ştatul sumelor datorate, colete suprafaţă, colete

        RC 203.1.2

        CP 95

        S.A.L. şi colete avion

        Etichetă "contra Ramburs"

        RC 125.3.2.1

        image

        Regulamentul privind coletele poştale Capitolul 1

        Dispoziţii generale

        A1iicolul RC 1O1

        Utilizarea abrevierii "colete"

        1. 1. Utilizarea abrevierii "colete" în prezentul Regulament şi în Protocolul său final se aplică la toate coletele.

        2. 2. Coletele transportate pe cale aeriană cu prioritate sunt denumite "colete avion"

    Articolul RC 102

    Aplicarea libertăţii de tranzit

    1. 1. Statele-membre care nu asigură serviciul de colete poştale cu valoare declarată, sau care nu acceptă responsabilitatea valorilor pentru transporturile efectuate prin serviciile lor maritime sau aeriene, sunt totuşi obligate să îndrume pe căile cele mai rapide şi mijloacele cele mai sigure, depeşele închise care le-au fost remise de către celelalte administraţii.

    Articolul RC 103

    Nerespectarea libertăţii de tranzit

    1. 1. Suprimarea serviciului poştal cu o ţară care nu respectă libertatea de tranzit trebuie semnalată în prealabil administraţiilor interesate prin email sau prin oricare alt mijloc de telecomunicaţie. Biroul Internaţional trebuie informat asupra acestui lucru.

      A1iicolul RC 104 Unitatea monetară

      1 Unitatea monetară prevăzută în articolul 7 din Constituţie şi utilizată în Convenţie şi în celelalte Acte ale Uniunii este Dreptul Special de Tragere (DST).

    2. 2. Ţările-membre ale Uniunii pot alege, de comun acord, o altă unitate monetară decât DST sau una din unităţile lor monetare naţionale pentru stabilirea şi reglarea conturilor.

    Articolul RC 105 Securitate poştală

    1. 1. Strategia implementată de către administraţiile poştale în materie de securitate poştala are în vedere:

      1. 1.1 să amelioreze calitatea serviciului de exploatare în ansamblul sau;

      2. 1.2 să sensibilizeze mai mult angajaţii conştienţi de importanţa securităţii;

      3. 1.3 să creeze sau să consolideze servicii de securitate;

      4. 1.4 să asigure difuzarea, în timp oportun, a informaţiilor cu privire la exploatare, la securitate şi la studiile efectuate în domeniu;

      5. 1.5 să propună legislatorilor de drept, de câte ori este necesar norme, reglementări şi măsuri specifice pentru a îmbunătăţi calitatea şi pentru a consolida securitatea serviciilor poştale în lume.

    Articolul RC 106

    Executarea serviciului de către întreprinderile de transport

    1. 1. Administraţia poştală care execută serviciul prin întreprinderi de transport trebuie să se înţeleagă cu acestea pentru a asigura executarea completă, de către acestea din urmă, a tuturor clauzelor Convenţiei şi ale Regulamentului privind coletele poştale, în special pentru a organiza serviciul de schimb. Ea este responsabilă de toate relaţiile lor cu administraţiile altor ţări contractante şi cu Biroul Internaţional.

    Capitolul 2

    Condiţii de acceptare şi de depunere. Taxe. Franciza poştală. Procedura de distribuire. Articolul RC 107

    Scutirea de la plata taxelor poştale pentru coletele de serviciu

    1. 1. Coletele legate de serviciul poştal vor fi scutite de toate taxele poştale dacă schimburile au loc intre:

      1. 1.1 administraţii poştale;

      2. 1.2 administraţii poştale şi Biroul Internaţional;

      3. 1.3 oficii poştale ale Ţărilor-membre;

      4. 1.4 oficii poştale şi administraţii poştale.

    2. 2. Coletele-avion, cu excepţia celor care provin de la Biroul Internaţional, vor fi scutite de suprataxe aeriene.

    Articolul RC 108

    Aplicarea scutirii de taxe poştale a organelor care se ocupă de prizonierii de război şi de internaţii civili

    1. 1. Beneficiază de scutirea taxelor poştale conform articolului 7.2 din Convenţie:

      1. 1.1 Birourile de Informaţii prevăzute in articolul 122 din Convenţia de la Geneva

        din 12 august 1949, cu privire la tratarea prizonierilor de război;

      2. 1.2 Agenţia Centrală de Informaţii cu privire la Prizonierii de Război prevăzută în articolul 123 din aceeaşi Convenţie;

      3. 1.3 Birourile de Informaţii prevăzute în articolul 136 din Convenţia de Ia Geneva din 12 august 1949, cu privire la protecţia persoanelor civile pe timp de război;

      4. 1.4 Agenţia Centrală de Informaţii prevăzută în articolul 140 din această ultimă Convenţie.

    Articolul RC 109 Francarea

    1. 1. Coletele trebuie să fie francate cu ajutorul timbrelor poştale sau orice alt procedeu autorizat de reglementările administraţiei de origine.

      Articolul RC 110

      Calculul suprataxelor aeriene

      1. 1. Administraţiile stabilesc suprataxele care vor fi percepute pentru coletele-avion.

      2. 2. Suprataxele trebuie corelate cu cheltuielile de transport aerian şi trebuie să fie uniforme cel puţin pe întregul teritoriu al fiecărei ţări de destinaţie, indiferent de ruta utilizată.

      3. 3. Administraţiile poştale sunt autorizate să aplice, pentru calculul suprataxelor aeriene, eşaloane de greutate mai mici de un kilogram.

        Articolul RC 111 Taxe speciale

        l. Administraţiile poştale sunt autorizate să perceapă, în cazurile următoare, aceleaşi taxe ca în regimul intern.

        1. 1.1 Taxa de depunere în afara orelor normale de deschidere a ghişeelor, percepută de la expeditor.

        2. 1.2 Taxa de ridicare de la domiciliul expeditorului, percepută de la acesta din urmă.

        3. 1.3 Taxa de post restant, percepută de la destinatar; în caz de retur la expeditor sau de reexpediere a unui colet adresat post restant a cărui taxă indicativă maximă este de 0,49 DST, conform articolului 13.6 din Convenţie.

        4. 1.4 Taxa de magazinaj pentru orice colet pe care destinatarul nu l-a ridicat în intervalul prescris. Această taxă este percepută de către administraţia care efectuează livrarea în beneficiul administraţiilor în serviciul cărora coletul a fost păstrat peste timpul prescris. În caz de retur la expeditor sau de reexpediere a unui colet supus unei taxe de magazinaj, suma indicativă maximă este de 6,53 DST, conform articolului 13.6 din Convenţie.

        5. 1.5 Administraţiile poştale dispuse să-şi asume riscuri ce ar putea rezulta din cazuri de forţă majoră sunt autorizate să perceapă o taxă pentru risc de forţă majoră. Pentru coletele fără valoare declarată, aceasta taxa indicativă maximă este de 0,20 DST pe colet, conform articolului 13.6.9 din Convenţie. Pentru coletele cu valoare declarată, suma indicativă maximă este prevăzută în articolul RC 124.

        6. 1.6 În mod normal când un colet este livrat la domiciliul destinatarului, nici o taxa de livrare nu poate fi percepută acestuia din urmă. În cazul în care livrarea la domiciliul destinatarului nu este asigurată în mod normal, avizul

          de sosire a coletului trebuie să fie trimis gratuit. În acest caz, dacă livrarea la domiciliul destinatarului este oferită ca opţiune ca răspuns la un aviz de sosire, o taxă de livrare poate fi percepută de la destinatar. Această taxă trebuie să fie aceeaşi cu cea aplicată în serviciul intern.

          Articolul RC 112

          Desemnarea coletelor poştale expediate în scutire de taxe poştale

          1. 1. Orice colet de serviciu şi buletinul său de expediţie trebuie să poarte, în imediata apropiere a adresei, menţiunea "Service de postes", (Serviciu poştal) sau o menţiune analogă; această menţiune poate să fie urmată de o traducere într-o altă limbă.

      4. 4. Orice colet aparţinând prizonierilor de război şi internaţilor civili şi buletinul său de expediţie trebuie să poarte, în imediata apropiere a adresei, una dintre menţiunile "Service des prisonniers de guerre", (Serviciul prizonierilor de război) sau "Service des internes civils"; (Serviciul internaţilor civili) aceste menţiuni pot fi urmate de o traducere într-o altă limbă.

      Articolul RC 113

      Sistem de greutate. Sistem englez de cântărire în livre

      1 Greutatea coletelor se exprimă in kilograme.

      1. 2. Ţările care, din cauza regimului lor intern, nu pot adopta sistemul de greutate metric zecimal au posibilitatea de a substitui greutăţile exprimate in kilograme în echivalentul sistemului englezesc de cântărire în livre.

      Articolul RC 114

      Particularităţi privind limitele de greutate

      1. 1. Schimbul coletelor a căror greutate individuală depăşeşte 20 kilograme este opţional, cu o limită maximă a greutăţii individuale de 50 de kilograme.

      2. 2. Ţările care fixează o greutate inferioară celei de 50 kilograme au totuşi posibilitatea de a admite coletele care tranzitează în saci sau alţi recipienţi închişi şi care cântăresc între 20 şi 50 Kg.

      3. 3. Coletele privind serviciul poştal şi vizate la articolul RC 107.1 şi 2, pot atinge greutatea maximă de 20 kilograme. În relaţiile dintre ţările care au fixat o limită mai ridicată, coletele care privesc serviciul poştal pot avea o greutate mai mare de 20 kilograme, dar să nu depăşească 50 Kg.

      Articolul RC 115 Limite de dimensiuni

      1. 1. Coletele nu trebuie să depăşească 2 m, pentru una dintre dimensiuni, nici 3 m pentru suma lungimii şi a celui mai mare perimetru, luat în alt sens decât cel al lungimii.

      2. 2. Administraţiile care nu sunt în măsură să admită, pentru toate coletele sau numai pentru coletele avion, dimensiunile prevăzute la paragraful 1 pot adopta în locul lor una din următoarele dimensiuni:

        1. 2.1 1,50 m pentru una dintre dimensiuni sau 3 m pentru suma lungimii şi a celui mai mare perimetru, luat în alt sens decât cel al lungimii.

        2. 2.2 1,05 m pentru una dintre dimensiuni sau 2 m pentru suma lungimii si a celui mai mare perimetru, luat în alt sens decât cel al lungimii.

      3. 3. Coletele nu trebuie să aibă dimensiuni inferioare dimensiunilor minimale prevăzute pentru scrisori.

      Articolul RC 116

      Procedura de distribuire

      1. 1. Ca regulă generală, coletele sunt livrate destinatarilor în cel mai scurt timp posibil şi în conformitate cu dispoziţiile în vigoare în ţara de destinaţie. Atunci când coletele nu sunt livrate la domiciliu, destinatarii trebuie, doar dacă nu este imposibil, să fie înştiinţaţi fără întârziere de sosirea lor.

      2. 2. Administraţia de distribuire trebuie să obţină semnătura persoanei care primeşte trimiterea, indicând acceptul său, orice altă formă care atestă primirea, la distribuirea sau remiterea unui colet simplu.

      Articolul RC 117

      Condiţii de acceptare a coletelor. Condiţionare şi ambalaj. Adresare.

      1. 1 Condiţii generale de ambalare

        1. 1.1 Orice colet trebuie să fie ambalat şi închis de o manieră care să corespundă greutăţii, formei şi naturii conţinutului cât şi modului de transport şi duratei acestuia. Ambalajul şi modul de închidere al acestuia trebuie să protejeze conţinutul în aşa fel încât acesta să nu poată fi deteriorat nici de presiune, nici de manipulările succesive, iar accesul la conţinut să fie imposibil fără a lăsa o urmă clară de violare.

        2. 1.2 Orice colet trebuie să fie condiţionat într-un mod deosebit de solid dacă trebuie:

          1. 1.2.1 să fie transportat pe distanţe lungi;

          2. 1.2.2 să suporte numeroase transbordări sau manipulări multiple;

          3. 1.2.3 să fie protejat împotriva modificărilor importante de climă, de temperaturi sau, în caz de transport pe cale aeriană, contra variaţiilor presiunii atmosferice.

        3. 1.3 Acesta trebuie să fie ambalat şi închis în aşa fel încât să nu ameninţe sănătatea agenţilor cât şi pentru a se evita orice pericol dacă conţine obiecte prin a căror natură pot răni agenţii însărcinaţi cu manipularea lui, de a murdări sau de a deteriora celelalte colete sau echipamentul poştal.

        4. 1.4 Acesta trebuie să prezinte, pe ambalaj sau plic, spaţii suficiente pentru înscrierea indicaţiilor de serviciu şi aplicarea timbrelor şi etichetelor.

        5. 1.5 Sunt acceptate rară ambalaj şi eventual cu adresa destinatarului înscrisă deasupra:

          1. 1.5.1 obiectele care pot fi îmbinate sau retmite şi menţinute printr-o legătură solidă asigurată cu plumbii sau sigilii în aşa fel încât să formeze un colet ce nu se poate dezagrega.

          2. 1.5.2 coletele dintr-o singură bucată, precum bucăţi de lemn, piese metalice, etc., a căror ambalare nu intră în uzanţele comerţului.

    2. 2. Adresele expeditorului şi destinatarului.

      1. 2.1 Pentru a fi admis la prezentare, orice colet trebuie să poarte, în caractere latine şi în cifre arabe, chiar pe colet sau pe o etichetă ataşată solid pe acesta

        din urmă, adresele complete ale destinatarului şi expeditorului. Dacă în ţara de destinaţie sunt folosite alte caractere şi cifre, este recomandat să se înscrie adresa şi în aceste caractere şi cifre. Adresele scrise în creion nu sunt admise; totuşi sunt acceptate coletele a căror adresă este scrisă cu creion chimic, pe un fond în prealabil udat.

      2. 2.2 Nu poate fi desemnată decât o singură persoană fizică sau juridică ca destinatar. Totuşi, adresele ca " M.A. la ......... pentru M.Z. la........ 11 sau 11 Banca A la...... pentru M.Z. la ......." pot fi admise, înţelegându-se că doar persoana desemnată sub A este considerată ca destinatar de către administraţii. În plus, adresele lui A si Z trebuie să se afle în aceeaşi ţară.

      3. 2.3 În plus, biroul de origine, trebuie să recomande expeditorului să introducă în colet o copie a adresei sale şi a adresei destinatarului.

    3. 3. Dovada prezentării.

      1. 3.1 O dovadă a prezentării este înmânată gratuit expeditorului coletului în momentul depunerii.

    Articolul RC 118 Ambalaje speciale

    1. 1. Obiectele din sticlă sau alte obiecte fragile trebuie ambalate într-o cutie rezistentă, umplută cu un material protector corespunzător. Orice frecare sau izbire pe parcursul transportului, fie a obiectelor între ele fie între obiecte şi pereţii cutiei, trebuie împiedicată.

    2. 2. Lichidele şi corpurile uşor lichefiabile trebuie închise în recipienţi perfect etanşi. Fiecare recipient trebuie plasat într-o cutie specială rezistentă, prevăzută cu un material protector corespunzător în cantitate suficientă pentru a absorbi lichidul în caz de spargere a recipientului. Capacul cutiei trebuie să fie fixat în aşa fel încât să nu se poată desprinde uşor.

    3. 3. Corpurile grase greu lichefiabile, precum unguentele, săpunul moale, răşinile, etc. şi gogoşile de viermi de mătase, al căror transport presupune mai puţine inconveniente, trebuie să fie închise într-un prim ambalaj (cutie, sac din pânză, material plastic, etc.), iar acesta trebuie plasat într-o cutie suficient de rezistentă pentru a împiedica pierdea conţinutului.

    4. 4. Prafurile uscate colorante, precum albastru de anilină, etc. nu sunt admise decât în cutii metalice perfect etanşe, plasate la rândul lor în cutii rezistente, cu un material absorbant şi protector corespunzător între cele două ambalaje.

    5. 5. Prafurile uscate necolorante trebuie să fie plasate în recipienţi (cutie, sac) rezistente. La rândul lor aceşti recipienţi trebuie să fie închişi într-o cutie solidă.

    6. 6. Albinele vii, lipitorile şi paraziţii trebuie să fie închise în cutii aranjate în aşa fel încât să se evite orice pericol.

    7. 7. Administraţia poştală are posibilitatea să recomande clienţilor săi să pună o etichetă de culoare verde deschis pe trimiterile care conţin medicamente urgente sau substanţe chimice de referinţă, pe partea unde se găseşte adresa destinatarului. Această etichetă poartă următoarea menţiune şi simbol:

      Litere şi simboluri negre

      image

      image

      0

      MEDICAMENTE 1

      SUBSTANŢE DE NATURĂ CHIMICĂ 1

      1 Bifaţi căsuţa adecvată

      Fundal verde deschis

      (Dimensiune 62 x 44 mm)

    8. 8. Nu este necesar ambalaj pentru obiectele dintr-o singură bucată, precum obiecte din lemn, obiecte metalice, etc., care de obicei în comerţ nu se ambalează. În acest caz, adresa destinatarului trebuie să fie indicată chiar pe obiect.

    9. 9. Trebuie să fie respectate, în plus, următoarele condiţii:

      1. 9.1 Metalele preţioase trebuie ambalate fie într-o cutie de metal rezistent, fie într-o casetă de lemn. Aceasta trebuie să aibă o grosime minimă de 1 cm pentru colete pană la 10 Kg şi de 1,5 cm pentru coletele de mai mult de 10 Kg. Ambalajul poate să fie constituit din doi saci fără cusătură formând un dublu ambalaj. Atunci când se folosesc casete de lemn contraplacate, grosimea lor poate fi limitată la 5 milimetri, cu condiţia ca marginile să fie întărite cu cormere.

      2. 9.2 Ambalajul coletelor conţinând animale vii şi buletinul lor de expediţie trebuie să fie prevăzute cu o etichetă purtând, în caractere foarte vizibile, menţiunea "Animale vii"(Animaux vivants).

    Articolul RC 119

    Condiţii de acceptare şi de marcaj a coletelor conţinând materiale radioactive

    1. 1. Coletele care conţin materiale radioactive, al căror conţinut şi condiţionare sunt conforme cu recomandările Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice, prevăzând excepţii speciale pentru anumite categorii de trimiteri, sunt admise la transportul prin poştă pe baza unei autorizaţii prealabile din partea organismelor competente ale ţării de origine.

    2. 2. Conţinutul şi condiţionarea coletelor conţinând materiale radioactive trebuie să fie conforme recomandărilor Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice. Ambalajul exterior al coletelor ce conţin materiale radioactive trebuie să fie prevăzut de către expeditor cu menţiunea aparentă şi durabilă "Materii radioactive. Cantităţi admise la transportul prin poştă " şi a numărului ONU aplicabil; această menţiune trebuie să fie barată din oficiu în cazul înapoierii ambalajului la origine. Mai mult, ele trebuie să poarte, în afara de numele şi adresa expeditorului, o menţiune clară

      solicitând înapoierea coletului în caz de nepredare. Expeditorul trebuie să indice pe ambalajul interior atât numele şi adresa sa cât şi conţinutul coletului.

    3. 3. Administraţiile pot desemna oficii poştale speciale pentru depunerea coletelor conţinând materii radioactive.

    A1ticolul RC 120

    Semnalarea modului de îndrumare

    1. 1 Orice colet avion trebuie prevăzut, la plecare, cu o etichetă specială de culoare albastră purtând cuvintele "Par avion", cu traducerea facultativă în limba ţării de origine. Modul de îndrumare trebuie fie de asemenea clar indicat pe buletinul de expediţie al coletului fie prin aplicarea etichetei speciale "Par avion", fie printr-o indicaţie echivalentă în rubrica corespunzătoare.

    2. 2 Dacă buletinul de expediţie este introdus într-o anvelopă autocolantă, bine lipită pe colet şi prevede o rubrică albastră, corect bifată, nu este obligatoriu fie aplicată eticheta menţionată la punctul 1 pe anvelopa ce conţine buletinul de expediţie sau pe colet.

    Articolul RC 121

    Formalităţi de completat de către expeditor

    1. 1 Fiecare colet trebuie să fie însoţit de un buletin de expediţie CP 71, fie ca parte dintr-un formular compus CP 72, fie ca formular unic CP 71.

    2. 2 O declaraţie vamală CN 23 este anexată fiecărui colet, fie ca formular unic, fie ca parte dintr-un formular compus CP 72. Conţinutul coletului trebuie să fie indicat aici în detaliu, menţiuni cu caracter general nu sunt admise. Declaraţia vamală trebuie fie solid ataşată buletinului de expediţie.

    3. 3 Expeditorul poate ataşa de asemenea la buletinul de expediţie orice document (factură, licenţă de export, licenţă de import, certificat de origine, certificat de sănătate, etc.) necesar tratamentului vamal în ţara de plecare şi în ţara de destinaţie.

    4. 4 Adresa expeditorului şi cea a destinatarului cât şi toate celelalte indicaţii de furnizat de către expeditor trebuie să fie identice pe colet şi pe buletinul de expediţie. În caz de divergenţe, indicaţiile figurând pe colet sunt valabile.

    5. 5 Cu excepţia coletelor cu valoare declarată, a coletelor scutite de taxe şi de drepturi şi a coletelor contra ramburs, un singur buletin de expediţie, însoţit de numărul declaraţiilor vamale cerut pentru un singur colet, poate servi pentru mai multe colete, dacă acestea sunt depuse simultan la acelaşi birou şi de către acelaşi expeditor, îndrumate pe aceeaşi cale, supuse aceloraşi taxe şi destinate aceleiaşi persoane. Numele şi adresa completă a expeditorului şi a destinatarului trebuie să fie înscrise corect şi integral pe fiecare colet. Totuşi, fiecare administraţie poate pretinde un buletin de expediţie şi numărul regulamentar de declaraţii vamale pentru fiecare colet.

    Articolul RC 122

    Instrucţiuni ale expeditorului în momentul prezentării

    1. 1. În momentul prezentării unui colet, expeditorul este obligat să indice tratamentul de aplicat în caz de nepredare. În acest scop, expeditorul bifează rubrica desemnată în buletinul de expediţie.

    2. 2. El nu poate da decât una dintre instrucţiunile următoare:

      1. 2.1. înapoierea imediată la expeditor, pe calea cea mai economică, sau pe cale aeriană;

          1. 2.2 înapoierea la expeditor, pe calea cea mai economică, sau pe cale aeriană, la expirarea unui termen care nu poate depăşi termenul de păstrare reglementat în ţara de destinaţie;

          2. 2.3 reexpedierea, pe calea cea mai economică sau pe cale aeriană, a coletului pentru a fi remis destinatarului;

          3. 2.4 abandonarea coletului de către expeditor

    3. 3. Administraţiile de origine au posibilitatea de a nu autoriza toate instrucţiunile menţionate la punctul 2. În acest caz, ele reduc numărul de rubrici în consecinţă. Totuşi ele trebuie întotdeauna să menţioneze instrucţiunile 2.1 şi 2.4. Expeditorului îi este permis să reproducă sau să imprime pe buletinul de expediţie doar una din instrucţiunile autorizate. Instrucţiunea indicată pe buletinul de expediţie trebuie să fie reprodusă şi pe colet fie cu ajutorul unei copii a buletinului de expediţie CP 71 sau a foii "etichetă-adresă" din formularul CP 72, fie de o altă manieră ce respectă instrucţiunea dată pe acest formular. Ea trebuie să fie redactată în franceză, sau într-o limbă cunoscută în ţara de destinaţie.

    4. 4. Dacă expeditorul doreşte să interzică orice reexpediere, coletul şi buletinul de expediţie trebuie să fie prevăzute cu menţiunea ăA nu se reexpedia" ("Ne pas reexpedier") redactată în franceză sau o limbă cunoscută în ţara de destinaţie.

    5. 5. Coletele sunt returate fără aviz dacă expeditorul nu a dat in :frucţiuni sau dacă acestea sunt contradictorii.

    Articolul RC 123

    Formalităţi de completat de către biroul de origine

    1. 1. Biroul de origine sau biroul de schimb expeditor este obligat să aplice pe colet, lângă adresă, şi pe buletinul de expediţie o etichetă CP 73. Această etichetă trebuie să indice clar numărul de serie al coletului şi numele biroului de origine. Dacă administraţia de origine o permite, partea etichetei CP 73 de aplicat pe buletinul de expediţie poate fi înlocuită cu o indicaţie preimprimată având aceeaşi prezentare ca partea corespondentă a etichetei.

    2. 2. Greutatea coletului, în kilograme şi sute de grame, trebuie să fie indicată pe colet şi pe buletinul de expediţie. Orice fracţiune de sută de grame este rotunjită la suta superioară.

    3. 3. O ştampilă cu dată este aplicată pe buletinul de expediţie.

    4. 4. Timbrele sau indicaţiile de francare conforme oricărui alt procedeu autorizat prin reglementarea administraţiei de origine sunt aplicate fie pe colet, fie pe buletinul de expediţie.

    5. 5. Administraţiile pot să se înţeleagă să nu efectueze formalităţile menţionate la 1 şi 4.

    6. 6. Acelaşi birou de origine sau acelaşi birou de schimb expeditor nu poate folosi

    în acelaşi timp două sau mai multe serii de etichete, decât dacă seriile sunt diferenţiate printr-un semn distinctiv.

    Capitolul 3

    Servicii speciale Articolul RC 124

    Colete cu valoare declarată

    1. 1. Coletele pot fi schimbate cu asigurare de conţinut pentru valoarea declarată de către expeditor. Acest schimb este limitat la relaţiile dintre administraţiile care s-au declarat de acord cu acceptarea acestor trimiteri, fie reciproc, fie într-un singur sens.

      1. 2 Declararea valorii.

        1. 2.1 Suma valorii declarate este în principiu, nelimitată. Suma limită de declarare a valorii pe care fiecare administraţie o poate fixa, nu poate fi mai mică de 4000 DST sau la o valoare cel puţin egală cu cea adoptată în serviciul său intern, dacă această valoare este mai mică de 4000 DST. În orice caz limita valorii adoptate pentru serviciul intern va fi aplicabilă numai dacă este egală sau mai mare decât despăgubirea fixată pentru un colet de un kilogram. Valoarea maximă va fi comunicată în DST Ţărilor membre ale Uniunii.

        2. 2.2 În relaţiile dintre ţările care au adoptat maxime diferite de declarare a valorii, limita cea mai joasă trebuie să fie respectată de ambele părţi.

        3. 2.3 Declararea valorii nu poate depăşi valoarea reală a conţinutului coletului, dar este permis de a nu declara decât o parte a acestei valori.

        4. 2.4 Orice declaraţie frauduloasă a unei valori superioare valorii reale a conţinutului unui colet este pasibilă de urmări judiciare prevăzute de legislaţia ţării de origine.

        5. 2.5 Valoarea declarată trebuie să fie exprimată în moneda ţării de origine şi înscrisă de expeditor pe colet şi pe buletinul de expediţie. Aceste indicaţii trebuie să fie formulate în caractere latine, în majuscule şi în cifre arabe, fără ştersături sau supraimprimare. Suma valorii declarate nu poate fi indicată nici în creion, nici în creion chimic.

        6. 2.6 Suma valorii declarate trebuie să fie transformată în DST de către expeditor, sau de către biroul de origine. Rezultatul transformării, rotunjit eventual la unitatea superioară, trebuie să fie indicat în cifre alături sau dedesubtul celor care reprezintă valoarea în moneda ţării de origine. Transformarea nu se efectuează în relaţiile directe între ţările având monedă comună.

        7. 2.7 Atunci când circumstanţe oarecare relevă o declaraţie frauduloasă a valorii superioare valorii reale a conţinutului coletului, este avizată administraţia de origine în cel mai scurt timp. Dacă este cazul, îi sunt transmise documentele anchetei. Dacă coletul nu a fost încă predat destinatarului, administraţia de origine are posibilitatea de a cere înapoierea sa.

      1. 3. Taxe

        1. 3.1 Taxa coletelor cu valoare declarată trebuie să fie achitată dinainte.

        2. 3.2 Ea se compune dintr-o taxă principală, o taxă de expediere percepută cu titlul facultativ şi o taxă obişnuită de asigurare; suprataxele aeriene şi taxele pentru servicii speciale se adaugă eventual la taxa principală; taxa de expediere indicativă maximală este aceeaşi cu taxa de recomandare a trimiterilor poştei de scrisori, şi anume de 1,31 DST, sau taxa corespunzătoare din serviciul intern dacă aceasta este superioară sau în mod excepţional, o taxă a cărui indicativ maximal este de 3,27 DST.

        3. 3.3 Taxa obişnuită de asigurare indicativă maximală este de 0,33 DST pentru fiecare 65,34 DST valoare declarată, sau fracţie din 65,34 DST declaraţi, sau de 0,5% pe treaptă de valoare declarată.

        4. 3.4 În cazul coletelor, taxa eventuala pentru riscuri de forţă majoră va fi fixată în aşa fel încât suma totală formată din această taxă şi din taxa obişnuită de asigurare să nu depăşească suma maximală a taxei de asigurare.

        5. 3.5 În cazurile în care sunt necesare măsuri excepţionale de securitate, administraţiile pot percepe asupra expeditorilor sau a destinatarilor, în plus faţă de taxele menţionate de la 3.2 la 4, taxe speciale prevăzute de legislaţia lor internă.

      2. 4. Administraţiile poştale au dreptul să furnizeze clienţilor lor un serviciu de trimiteri cu valoare declarată corespunzător altor specificaţii decât cele definite în articolul de faţă.

      3. 5. Admitere

        1. 5.1 Orice colet cu valoare declarată este supus regulilor particulare de condiţionare de mai jos:

          1. 5.1.1 trimiterile cu valoare declarată trebuie să fie confecţionate în aşa fel încât să nu poată fi spoliate fără a se deteriora anvelopa, ambalajul sau sigiliile şi trebuie să fie sigilate prin mijloace eficace cu bandă adezivă fină, cu o ştampilă sau marca uniformă specială a expeditorului. În acelaşi timp, administraţiile pot conveni să nu ceară o astfel de ştampilă sau marcă.

          2. 5.1.2 în ciuda dispoziţiilor prevăzute la punctul 5.1.1., administraţiile pot cere ca trimiterile cu valoare declarată să fie sigilate cu sigilii identice de ceară, cu plumbi sau alte mijloace eficace, cu o ştampilă sau marcă uniformă specială a expeditorului.

          3. 5.1.3 ştampilele, sigiliile, etichetele de orice fel şi când este cazul, timbrele poştale aplicate pe aceste colete trebuie să fie spaţiate, în aşa fel încât să nu ascundă deteriorările ambalajului.

          4. 5.1.4 etichetele şi ştampilele nu trebuie să fie îndoite pe două din feţele ambalajului în aşa fel încât să acopere o margine.

          5. 5.1.5 o etichetă adresă poate fi lipită chiar pe ambalaj.

        2. 5.2 Fiecare administraţie are posibilitatea de a fixa o sumă maximă de declarare a valorii până la concurenţa asupra căreia ea va renunţa să aplice dispoziţiile prevăzute la 5.1.1 si 5.1.2. Se aplică valoarea cea mai mică în relaţiile între ţările ale căror administraţii au fixat maxime diferite.

        3. 5.3 O recipisă trebuie să fie livrată gratuit, în momentul prezentării, expeditorului unui colet cu valoare declarată.

      4. 6. Desemnarea şi tratarea coletelor.

        1. 6.1 Orice colet cu valoare declarată şi buletinul său de expediţie trebuie prevăzut cu o eticheta roz CP 74. Aceasta trebuie să poarte, în caractere latine, litera "V", numele biroului de origine şi numărul de serie al coletului. Ea trebuie să fie lipită pe colet pe partea cu adresa şi în apropierea acesteia.

        2. 6.2 Administraţiile au totuşi posibilitatea de a utiliza simultan eticheta CP 73 prevăzută la articolul RC 123.1 şi o etichetă roz, de mici dimensiuni, purtând în caractere foarte aparente menţiunea ăValoare declarată" ("Valeur declaree").

        3. 6.3 Greutatea în kilograme şi zeci de grame este indicată, pe de o parte, pe colet pe faţa cu adresa şi pe buletinul de expediţie în locul rezervat. Orice fracţiune de zeci de grame este rotunjită la zecimea superioară.

        4. 6.4 Nici un număr de serie nu trebuie trecut pe spatele coletului cu valoare declarată de către administraţiile intermediare.

      5. 7. Procedura de distribuire

        1. 7.1 Rolul biroului de destinaţie

          1. 7.1.1 Administraţia de distribuire trebuie să obţină semnătura persoanei care primeşte trimiterea, indicând acceptul sau, orice altă formă care confirmă primirea, la distribuirea sau remiterea unui colet cu valoare declarată.

      Articolul RC 125

      Colete contra ramburs

      1. 1 Coletele pot fi trimise contra ramburs. Schimbul coletelor contra ramburs se efectuează în baza unui acord anterior între administraţiile de origine şi de destinaţie .

      2. 2 Colete admise şi taxe

        1. 2.1 Pe baza acordurilor bilaterale, pot fi trimise coletele care îndeplinesc condiţiile stabilite în acest Regulament.

        2. 2.2 Administraţia de origine a coletului trebuie să decidă liber suma ce urmează a fi plătită de expeditor în concordanţă cu taxele poştale plătibile din categoria din care aparţin coletele .

      3. 3 Rolul biroului de prezentare

        1. 3.1 Indicaţiile ce trebuie date pe coletele şi buletinele de expediţie

          1. 3.1.1 Coletele grevate de ramburs şi buletinele de expediţie corespondente trebuie să poarte, înscris foarte vizibil, în apropierea adresei, în ceea ce priveşte coletele, menţiunea "Remboursement" ("Ramburs") urmată de indicaţia sumei de plată a rambursului, conform dispoziţiilor prevăzute în articolele RF 201.2 şi RF 303 din Regulamentul Aranjamentului privind serviciile de plată ale poştei.

                1. 3.1.1 Expeditorul trebuie să indice, în apropierea adresei coletului şi pe spatele buletinului de expediţie, numele şi adresa sa în caractere latine.

        2. 3.2 Eticheta

          1. 3.2.1 Buletinele de expediţie ale coletelor contra ramburs sunt însoţite de o etichetă de culoare p01iocalie, conform modelului CN 29. Dacă buletinul de expediţie este introdus într-o anvelopă autocolantă şi poartă indicaţia exactă a sumei de plătit la distribuire, eticheta CN 29 nu mai este obligatorie. În plus, coletele ramburs sunt însoţite, în apropierea adresei, de două etichete suplimentare conform modelelor CN 29 bis şi respectiv CP 95.

        3. 3.3 Formulare asociate coletelor

          1. 3.3.1 Orice colet contra ramburs trebuie să fie însoţit de un formular de mandat conform dispoziţiilor articolului RF 201.2 din Regulamentul Aranjamentului privind serviciile de plată ale poştei.

      4. 4 Rolul biroului de destinaţie

        1. 4.1 Coletele grevate de ramburs sunt predate destinatarilor în condiţiile fixate de administraţia de destinaţie. Sumele încasate sunt tratate potrivit articolului RF 701 din Regulamentul Aranjamentului privind serviciile de plată ale poştei.

      5. 5 Reexpedierea

        1. 5.1 Orice colet grevat de ramburs poate fi reexpediat dacă ţara noii destinaţii asigură în relaţiile cu ţara de origine, serviciul de trimiteri în speţă.

      6. 6 Despăgubirile

        1. 6.1 În cazul livrării unui colet cu ramburs fără colectarea sumei de ramburs, administraţia de destinaţie trebuie să plătească administraţiei de expediere o despăgubire corespunzătoare sumei de rambursat .

        1. 6.2 Dacă trimiterea este parţial spoliată, despăgubirea trebuie stabilită la valoarea reală a pagubei pe baza sumei de ramburs .

        2. 6.3 În eventualitatea pierderii despăgubirea se limitează la suma totală de ramburs.

      Articolul RC 126 Coletele expres

      1. 1 Desemnarea coletelor

        1. 1.1 Fiecare colet expres şi buletinul său de expediţie trebuie să fie prevăzute cu o etichetă roşu deschis pe care este printat foarte vizibil indicaţia "Expres". Această etichetă trebuie să fie ataşată de câte ori este posibil lângă numele locului de destinaţie.

      1. 2. Taxe

        1. 2.1 Taxa indicativă maximă suplimentară pentru coletele expres trebuie să fie de 1,63 DST. Această taxă trebuie să fie plătită în totalitate în avans. Este plătibilă chiar şi în cazul în care coletul nu poate fi livrat expres, ci numai avizul de sosire .

        2. 2.2 O taxă adiţională poate fi colectată în conformitate cu prevederile ce se referă la expedierile de acelaşi tip din serviciul intern, când livrarea expres implică cereri speciale. Această taxă trebuie să fie plătită chiar şi în cazul în care coletul este returat expeditorului sau redirecţionat. În acest caz, suma indicativă maximă suplimentară fixată în 2.1 este de 1,63 DST.

        3. 2.3 Destinatarii pot cere biroului de destinaţie, sub rezerva dispoziţiilor menţionate în 2.1, livrarea expres a trimiterilor care le sunt destinate, dacă regulamentele administraţiei de destinaţie permit acest lucru. În acest caz administraţia de destinaţie trebuie să fie autorizată să colecteze la livrare suma care se aplică în serviciul său intern.

      2. 3. Tratarea coletelor

        1. 3.1 În ţările în care administraţia poştală nu asigură predarea la domiciliu, coletele expres dau loc la predarea printr-un curier special a unui aviz de sosire. Avizul poate fi transmis prin mijloace de telecomunicaţii.

        2. 3.2 Dacă domiciliul destinatarului este situat în afara zonei locale de predare a oficiului de destinaţie predarea unui colet expres sau a unui aviz de sosire· prin curier special nu este obligatorie .

        3. 3.3 Livrarea prin curier special a unui colet expres sau a avizului de sosire trebuie sa fie făcută cel puţin o dată. Dacă prima încercare este fără succes orice altă încercare de livrare a coletului sau a avizului de sosire prin curier special nu este neapărat obligatorie .

        4. 3.4 Administraţiile care participă la schimbul de colete expres trebuie să ia toate măsurile pentru a grăbi vămuirea .

      Articolul RC 127

      Colete cu confirmare de primire

      1. 1 Pentru acele administraţii care oferă servicii de confirmare de primire clienţilor lor, expeditorul unui colet poate solicita o confirmare de primire în momentul prezentării coletului plătind o taxă a cărei valoare maximă indicativă este stabilită la punctul 3.1. Confirmarea de primire este returată expeditorului pe calea

        cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă). Administraţiile pot restricţiona acest serviciu pentru coletele cu valoare declarată dacă o astfel de restricţie există în serviciul său intern.

      2. 2 Desemnarea coletelor

        1. 2.1 Fiecare colet pentru care expeditorul solicită o confirmare de primire va purta la vedere ştampila A.R. Aceeaşi indicaţie va fi făcută pe buletinul de expediţie.

        2. 2.2 Coletele cu confirmări de primire sunt însoţite de un exemplar al formularului CN 07 completat corect. Acest formular este ataşat la buletinul de expediţie. Dacă formularul CN 07 nu ajunge în oficiul de destinaţie, acel oficiu va face automat un nou aviz de primire .

      3. 3 Taxarea

        1. 3.1 Taxa maximă indicativă pentru o confirmare de primire prevăzută la punctul 1 este 0,98 DST.

      4. 4 Tratarea confirmărilor de primire

        1. 4.1 Cu prioritate confirmarea de primire trebuie semnată de către destinatar, iar dacă acest lucru nu este posibil, de o altă persoană autorizată conform reglementărilor ţării de destinaţie. Dacă aceste reglementări permit confirmarea de primire poate fi semnată de către un lucrător al oficiului de destinaţie.

        2. 4.2 Imediat ce coletul a fost livrat, oficiul de destinaţie returează formularul CN 07 completat corect, la adresa specificată de către expeditor. Acest formular este transmis deschis şi gratuit pe calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă). În cazul în care confirmarea de primire este returată fără a fi completată corect, neregula este semnalată prin intermediul formularului CN 08 specificat la articolul RC 144, la care este ataşată confirmarea de primire în cauză.

        3. 4.3 Când expeditorul reclamă o confirmare de primire care nu i-a parvenit într-o perioadă considerată normală, acest aviz este cerut gratuit prin intermediul formularului CN 08. Un duplicat al avizului de primire având înscris pe faţă cu litere îngroşate cuvântul "Duplicata", este ataşat la reclamaţia CN 08. Aceasta este tratată în conformitate cu articolul RC 144.

      Articolul RC 128

      Colete scutite de taxe si drepturi

      1. 1 În relaţiile dintre administraţiile poştale care s-au declarat de acord în această privinţă, expeditorii pot să ia în sarcina lor, conform unei declaraţii anterioare dată oficiului de origine, totalitatea taxelor şi a drepturilor cu care coletele sunt grevate la livrare.

      2. 2 Expeditorul trebuie să se angajeze să plătească sumele care ar putea fi reclamate de biroul de destinaţie. Dacă este cazul, trebuie să facă o plată provizorie.

      3. 3 Administraţia de origine percepe de la expeditori o taxă, a cărei sumă maximă indicativă prevăzută la punctul 6.1, şi pe care ea o reţine ca remuneraţie pentru serviciile furnizate în ţara de origine.

      4. 4 Administraţia de destinaţie este autorizată să perceapă o taxă de comision a cărei sumă maximă indicativă este fixată la punctul 6.2. Această taxă este independentă de taxa de prezentare la vamă. Ea este percepută de la expeditori în profitul administraţiei de destinaţie.

      5. 5 Desemnarea şi tratarea coletelor

        1. 5.1 Orice colet ce trebuie încredinţat destinatarului scutit de taxe şi de drepturi şi buletinul său de expediţie trebuie să poarte în caractere foarte vizibile, menţiunea "Franc de taxes et de droits" (Scutit de taxe şi drepturi), sau o menţiune analogă în limba ţării de origine. Coletul şi buletinul de expediţie sunt prevăzute cu o etichetă de culoare galbenă purtând, de asemenea, în caractere foarte vizibile, indicaţia "Franc de taxes et de droits" (Scutit de taxe şi drepturi).

        2. 5.2 Orice colet expediat scutit de taxe şi de drepturi este însoţit de un buletin de francare CN 11, confecţionat din hârtie galbenă. Expeditorul coletului completează textul buletinului de francare pe verso, pe partea dreaptă a părţilor A şi B. Biroul expeditor adaugă aici indicaţiile aferente serviciului poştal. Înscrierile expeditorului pot fi efectuate cu ajutorul indigoului. Textul trebuie să comporte angajamentul prevăzut la punctul 2. Buletinul de expediţie, declaraţiile vamale şi buletinul de francare trebuie să fie solid ataşate între ele.

      6. 6 Taxe

        1. 6.1 Suma maximă indicativă a taxei vizate la punctul 3 este 0.98 DST pe colet.

        2. 6.2 Suma maximă indicativă a taxei de comision prevăzută la punctul 4 este de

          0.98 DST pe colet.

      7. 7 Înapoierea buletinelor de francare (partea A). Recuperarea taxelor şi drepturilor

        1. 7.1 Sunt aplicabile dispoziţiile Regulamentului Poştei de Scrisori.

        2. 7.2 În cazul în care expeditorul contestă suma cheltuielilor trecută pe partea A a buletinului de francare, administraţia de destinaţie verifică valoarea sumelor plătite. Acesta intervine, dacă este cazul, pe lângă serviciile vamale din ţara sa. După ce a procedat eventual la rectificări utile, ea înapoiază partea A a buletinului în cauză administraţiei de origine. De asemenea, dacă administraţia de destinaţie constată o eroare, sau o omisiune privind cheltuielile referitoare la un colet scutit de taxe şi drepturi a cărui parte A a buletinului de francare a fost înapoiată administraţiei de origine, acesta emite un duplicat rectificativ. Acesta transmite partea A administraţiei de origine în vederea regularizării.

      8. 8 Decontarea cu administraţia de prezentare

        1. 8.1 Decontarea privind taxele, drepturile vamale şi alte cheltuieli ce trebuie plătite de fiecare administraţie în contul alteia este efectuată cu ajutorul conturilor particulare CN12 întocmite trimestrial de administraţia creditoare. Datele părţilor B ale buletinelor de francare pe care ea le-a păstrat sunt înscrise în ordinea alfabetică a birourilor care au avansat cheltuielile, respectând ordinea numerică care le-a fost dată. Nu se întocmeşte cont negativ.

        2. 8.2 Contul particular, însoţit de părţile B ale buletinelor de francare, este transmis administraţiei debitoare cel mai târziu până la sfârşitul celei de-a doua luni următoare trimestrului la care se referă.

        3. 8.3 Deconturile se fac prin intermediul contului CP 75 menţionat la articolul RC 203.

        4. 8.4 În afara de cazul în care administraţiile interesate nu au convenit altfel, suma

          ultimei linii din contul CN 12 va trebui să fie inclusă de administraţia creditoare în următorul cont CP 75 trimis de această administraţie, cu justificare în coloana "Observaţii".

        5. 8.5 Pentru cazul în care administraţia nu va utiliza contul CP 75 în relaţiile sale cu administraţia debitoare, contul CN 51 va putea fi, cu titlu de excepţie, utilizat într-un mod similar.

          Articolul RC 129

          Colete fragile. Colete voluminoase

          1. 1 Orice colet care conţine articole care se pot sparge uşor şi care este necesar a fi manevrat cu atenţie specială este denumit "colet fragil".

          2. 2 Este denumit "colet voluminos" orice colet :

            1. 2.1 ale cărui dimensiuni depăşesc limitele stabilite în acest Regulament sau cele pe care administraţiile pot să le fixeze între ele.

            2. 2.2 care prin forma sau structura sa, nu se pretează uşor la încărcarea cu alte colete sau care cere precauţii speciale.

          3. 3 Coletele fragile şi coletele voluminoase sunt pasibile unei taxe suplimentare, a cărei sumă maximă indicativă este stabilită la punctul 6.1. Dacă coletul este fragil şi voluminos taxa suplimentară nu este percepută decât o singură dată. Totuşi, suprataxele aeriene privind aceste colete, nu suportă nici o majorare.

          4. 4 Schimbul de colete fragile şi colete voluminoase este limitat la relaţiile între administraţiile care acceptă aceste trimiteri.

          5. 5 Desemnarea coletelor fragile şi a coletelor voluminoase

            1. 5.1 Sub rezerva de a respecta regulile generale de condiţionare şi ambalare, orice colet fragil trebuie să fie prevăzut, fie de către expeditor, fie de către biroul de origine, cu o etichetă cu o imagine reprezentând un pahar imprimat roşu pe fond alb.

            2. 5.2 Buletinul de expediţie corespunzător trebuie să fie prevăzut, pe faţă, cu o menţiune foarte vizibilă "Colis fragile" ("Colet fragil"), scrisă de mână, sau imprimată pe o etichetă.

            3. 5.3 Orice colet a cărui fragilitate a conţinutului este semnalată printr-un semn exterior oarecare aplicat de expeditor este prevăzut obligatoriu de către biroul de origine cu eticheta prevăzută la 5.1. Taxa suplimentară corespunzătoare este percepută. Dacă expeditorul nu doreşte ca acest colet să fie tratat ca fragil, biroul de origine anulează semnul aplicat de expeditor.

            4. 5.4 Orice colet voluminos şi faţa buletinului de expediţie corespondent trebuie să fie prevăzute cu o etichetă purtând, în caractere foarte vizibile, menţiunea "Encombrant " ("Voluminos").

            5. 5.5 Administraţiile care admit limitele de dimensiuni fixate la articolul RC 115.1 au posibilitatea de a taxa ca voluminos orice colet ale cărui dimensiuni depăşesc limitele indicate la articolul RC 115.2, dar a cărui greutate este inferioară celei de 1O Kg. În asemenea caz, menţiunea "Voluminos" trebuie să fie completată, doar pe buletinul de expediţie, prin cuvintele "in virtutea articolului RC 129.5.5".

          6. 6 Taxe

            1. 6.1 Suma maximă indicativă a taxei suplimentare vizată la punctul 3 este de 50% din taxa principală.

      Articolul RC 130

      Serviciul de grupaj "Consignment

      1. 1 Administraţiile poştale pot să convină între ele să participe la un serviciu de grupaj denumit "Consignment" opţional pentru trimiterile grupate de la un singur expeditor destinate străinătăţii.

      2. 2 În măsura în care este posibil, acest serviciu este identificat prin logo-ul definit la punctul 4.

      3. 3 Detaliile acestui serviciu sunt stabilite bilateral între administraţia de origine şi cea de destinaţie în baza dispoziţiilor definite de Consiliul de Exploatare Poştală.

      4. 4 Identificarea serviciului de grupaj "Consignment"

        1. 4.1 Logo-ul destinat să identifice serviciul de grupaj "Consignment" este compus din următoarele elemente:

          cuvântul "CONSIGNMENT" în albastru;

          trei benzi orizontale (una roşie, una albastră şi una verde) .

          ut    a .:CONSIGNMENT:••

          Articolul RC 131

          Serviciul de logistică integrată

          1. 1 În cadrul schimburilor între administraţiile care au decis să asigure această prestaţie, serviciul de logistică integrată poate să includă colectarea, primirea, prelucrarea, depozitarea, manipularea, expedierea, transferul, transportul şi livrarea fizică de documente sau de mărfuri izolate sau grupate.

          2. 2 Modalităţile referitoare la un serviciu de logistică integrată privind două sau mai multe administraţii poştale trebuie să se bazeze pe acorduri bilaterale. Aspectele care nu sunt menţionate în mod expres de acestea din urmă sunt supuse dispoziţiilor corespunzătoare din Actele Uniunii.

          3. 3 Tarifele inerente acestui serviciu sunt stabilite de către administraţiile de origine ţinând cont de costurile şi cererile pieţei.

          Capitolul 4

          Materiale periculoase a căror introducere în coletele poştale este interzisă. Excepţii la interdicţii. Colete acceptate din greşeală. Reexpediere. Înapoierea la expeditor. Retragere. Reclamaţii

          Articolul RC 132

          Materiale periculoase a căror introducere în coletele poştale este interzisă.

          1. 1 Obiectele vizate prin ăRecomandările referitoare la transportul mărfurilor periculoase, stabilite de către Naţiunile Unite, cu excepţia anumitor mărfuri periculoase şi materii radioactive prevăzute în prezentul Regulament, precum şi prin

          ăInstrucţiunile tehnice ale Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI) şi "Regulamentul pentru transportul mărfurilor periculoase" al Asociaţiei Transportului Aerian Internaţional (IATA) sunt considerate ca materiale periculoase conform dispoziţiilor articolului 15.3 al Convenţiei, şi introducerea lor în coletele poştale este interzisă.

          Articolul RC 133

          Excepţii la interdicţii

          1. 1 Interdicţia privind stupefiantele şi substanţele psihotrope nu se aplică expediţiilor efectuate în scop medical sau ştiinţific, pentru ţările care admit această condiţie.

          2. 2 Dacă reglementarea interioară a administraţiilor interesate o permite, coletele pot conţine orice document schimbat între expeditorul şi destinatarul coletului, sau persoane locuind cu ei.

          3. 3 Articolul 15.6.1.3 al Convenţiei nu este aplicabil atunci când schimbul de colete între două administraţii, care admit schimbul coletelor cu valoare declarată, nu se poate efectua decât în tranzit deschis prin intermediul unei administraţii care nu le admite.

          Articolul RC 134

          Tratarea coletelor acceptate din greşeală

          1. 1 Coletele conţinând obiectele citate la articolul 15.2, 15.4.3 şi 15.5 din Convenţie şi acceptate din greşeală la expediţie sunt tratate conform legislaţiei din ţara administraţiei care le constată prezenţa.

          2. 2 În cazul introducerii unei singure corespondenţe neautorizate conform articolului 15.5 din Convenţie, aceasta este tratată ca o trimitere poştală de corespondenţă netimbrată. Coletul nu poate fi înapoiat expeditorului pentru acest motiv.

          3. 3 Administraţia de destinaţie este autorizată să livreze destinatarului, în condiţiile fixate de reglementarea sa, un colet fără valoare declarată provenind dintr-o ţară care admite declararea valorii şi conţinând obiectele citate la articolul 15.6.1.2 şi

            15.6.1.3 din Convenţie. Dacă livrarea nu este admisă, coletul este înapoiat expeditorului.

          4. 4 Dispoziţiile de la pct. 3 sunt aplicabile coletelor ale căror greutăţi sau dimensiuni depăşesc sensibil limitele admise. Totuşi, aceste colete pot fi, eventual, livrate destinatarului dacă acesta a achitat în prealabil taxele datorate.

          5. 5 Dacă un colet admis din greşeală sau o parte din conţinutul lui, nu sunt nici predate destinatarului nici înapoiate expeditorului, administraţia de origine trebuie să fie informată fără întârziere de tratamentul aplicat acestui colet. Această informaţie trebuie să indice în mod precis interdicţia sub incidenţa căreia cade coletul sau obiectele care au determinat sechestrul.

          6. 6 În caz de sechestrare a unui colet admis din greşeală la expediţie, administraţia de destinaţie sau administraţia de tranzit trebuie să informeze administraţia de origine prin trimiterea unui formular CN 13.

          Articolul RC 135

          Condiţii de reexpediere a coletelor

          1. 1 Reexpedierea în interiorul ţării de destinaţie se poate efectua la cererea expeditorului sau a destinatarului, sau din oficiu dacă regulamentul acestei ţări o permite.

          2. 2 Reexpedierea în afara ţării de destinaţie nu poate fi făcută decât la cererea expeditorului sau a destinatarului. În acest caz, coletul trebuie să corespundă condiţiilor cerute pentru noua transmitere.

          3. 3 La cererea expeditorului sau destinatarului, reexpedierea poate avea loc pe cale aeriană. Plata suprataxelor aeriene aferente noii transmiteri trebuie să fie garantată.

          4. 4 Pentru prima reexpediere, sau pentru orice eventuală reexpediere ulterioară a fiecărui colet, pot fi percepute:

            1. 4.1 taxe autorizate pentru această reexpediere prin regulamentul administraţiei interesate, în cazul reexpedierii în interiorul ţării de destinaţie.

            2. 4.2 cotele-părţi şi suprataxele aeriene pe care le comportă nouă transmitere, în cazul reexpedierii în afara ţării de destinaţie.

            3. 4.3 taxele şi drepturile pentru care administraţiile de destinaţie anterioare nu acceptă anularea.

          5. 5 Taxele, cotele-părţi şi drepturile menţionate la pct. 4 sunt percepute de la destinatar.

          6. 6 Dacă taxele, cotele-părţi şi drepturile menţionate la pct. 4 sunt achitate în momentul reexpedierii, coletul este tratat ca şi cum ar fi fost originar din ţara de reexpediere şi destinat noii ţări de destinaţie.

          7. 7 Dacă un colet expres de reexpediat a dat loc unei încercări infructuoase de livrare la domiciliu prin comisionar special, biroul de reexpediere trebuie să bareze eticheta sau menţiunea "EXPRES" cu două linii groase transversale.

          Articolul RC 136

          Termene de păstrare

          1. 1 Orice colet a carm sosire a fost anunţată destinatarului este păstrat la dispoziţia sa cincisprezece zile sau, cel mult, o lună socotind de a doua zi de la expedierea avizului. Acest termen poate fi în mod excepţional prelungit la două luni dacă regulamentul administraţiei de destinaţie o permite.

          2. 2 În cazul în care sosirea coletului nu a putut fi anunţată destinatarului, se aplică termenul de păstrare prescris prin regulamentul ţării de destinaţie. Acelaşi lucru este valabil pentru coletele adresate la post restant. Acest termen începe să curgă de a doua zi din care coletul este ţinut la dispoziţia destinatarului. Acesta nu poate depăşi două luni. Înapoierea coletului trebuie să aibă loc într-un termen mai scurt dacă expeditorul o cere într-o limbă cunoscută în ţara de destinaţie.

          3. 3 Termenele de păstrare prevăzute la 1 şi 2 sunt aplicabile, în caz de reexpediere, coletelor ce trebuie distribuite de către noul birou de destinaţie.

          4. 4 Dacă, la sfârşitul controlului vamal asupra unui colet, s-a scurs o perioadă de timp mai mare de trei luni, administraţia de destinaţie trebuie să ceară administraţiei de origine instrucţiuni referitoare la colet.

          5. 5 Dacă administraţia de destinaţie nu se conformează dispoziţiilor prevăzute la punctele 1 - 4 ea este obligată să plătească cotele-părţi şi taxele datorate pentru înapoierea la origine.

            Articolul RC 137

            Coletele reţinute din oficiu

            1. 1 Pentru orice colet reţinut din oficiu sau în instanţă din cauze de spoliere, avarie, sau alte cauze de aceeaşi natură, administraţia de destinaţie întocmeşte un buletin de verificare CP 78. Această măsură nu este, totuşi, obligatorie în caz de forţă majoră sau dacă numărul de colete reţinute din oficiu face practic imposibilă transmiterea unui aviz.

            2. 2 Buletinul de verificare CP 78 este întocmit de către administraţia intermediară în cauză pentru orice colet reţinut din oficiu în cursul transportului fie de către serviciul poştal (întrerupere accidentală de trafic), fie de către vamă. Rezerva prevăzută la 1 se aplică în egală măsură în acest caz.

            3. 3 Buletinul de verificare CP 78 trebuie să reproducă toate indicaţiile care figurează pe etichetele CP 74 şi CP 73 cât şi data de prezentare a coletului. Buletinul de verificare CP 78 este adresat, pe calea cea mai rapidă, administraţiei ţării de domiciliu al expeditorului.

            4. 4 Buletinul de verificare CP 78 este însoţit de o copie a buletinului de expediţie. În cazurile vizate la 1 şi 2, formularul CP 78 trebuie să poarte, în caractere foarte vizibile, menţiunea "Colis retenu d'office" (Colet reţinut din oficiu). Dacă coletul este în instanţă din cauze de spoliere sau avarie, el face obiectul unui proces verbal CN 24. O copie a procesului verbal care furnizează informaţii despre dimensiunile pagubei trebuie să fie anexată formularului CP 78.

          5 Mai multe colete prezentate simultan de către acelaşi expeditor pe adresa aceluiaşi destinatar pot face obiectul unui singur buletin de verificare CP 78, chiar dacă aceste colete au fost însoţite de mai multe buletine de expediţie. În acest caz, toate aceste buletine sunt anexate la buletinul CP 78.

          6 Ca regulă generală, un buletin CP 78 este schimbat între biroul de destinaţie şi biroul de schimb de origine. Totuşi, fiecare administraţie poate cere ca buletinele CP 78 privind serviciul său să fie transmise administraţiei sale centrale sau unui birou special desemnat. Numele acestui birou trebuie să fie indicat administraţiilor prin intermediul Biroului internaţional. Administraţiei ţării de domiciliu al expeditorului îi revine obligaţia de a-l aviza pe acesta. Schimbul de buletine de verificare CP 78 trebuie să fie pe cât posibil accelerat de către toate birourile interesate.

          Articolul RC 138

          Înapoierea la expeditor a coletelor nepredate

          1. 1 Orice colet care nu poate fi livrat destinatarului sau dacă este reţinut din oficiu, este tratat în conformitate cu instrucţiunile date de expeditor în cadrul limitelor fixate în articolul RC 122 .

          2. 2 Înapoierea unui colet care nu a putut fi predat are loc imediat dacă:

            1. 2.1 expeditorul a cerut înapoierea imediată;

            2. 2.2 expeditorul a făcut o cerere neautorizată;

            3. 2.3 instrucţiunile expeditorului date în momentul prezentării nu au atins rezultatul dorit .

          3. 3 Înapoierea unui colet care nu a putut fi livrat are loc în cazurile următoare imediat după expirarea :

            1. 3.1 termenului eventual fixat de către expeditor;

            2. 3.2 termenelor de păstrare prevăzute la articolul RC 136, dacă expeditorul nu s-a conformat articolului RC 122. În acest caz expeditorului i se pot cere instrucţiuni pe orice cale convenabilă;

            3. 3.3 unui termen corespunzător termenului de păstrare a coletelor contra ramburs neplătite aplicat în regimul intern.

          4. 4 Orice colet este înapoiat pe calea utilizată în mod normal pentru expedierea depeşelor a căror prioritate este cea mai redusă. El este înapoiat prin avion numai dacă expeditorul a garantat plata suprataxelor aeriene. Totuşi, atunci când caJea de suprafaţă nu mai este folosită de către ţara care îl înapoiază, acesta are obligaţia de a transmite trimiterile nedistribuibile pe calea cea mai adecvată pe care o utilizează.

          5. 5 Biroul care efectuează înapoierea unui colet menţionează cauza nepredării pe colet şi pe buletinul de expediţie. El utilizează în acest scop o ştampilă sau o etichetă CN 15. În cazul lipsei buletinului de expediţie, motivul returului este înscris pe foaia de rută. Menţiunea trebuie redactată în limba franceză. Fiecare administraţie are posibilitatea de a adăuga traducerea în propria limbă şi orice altă indicaţie.

          6. 6 Biroul de destinaţie trebuie să bareze indicaţiile care îl privesc şi să treacă pe faţa coletului şi pe buletinul de expediţie menţiunea "Retour" (Înapoiat). El trebuie să aplice ştampila sa cu data alături de această menţiune.

          7. 7 Coletele sunt înapoiate expeditorului în ambalajul lor iniţial. Ele sunt însoţite de buletinul de expediţie întocmit de expeditor. Dacă un colet trebuie să fie reambalat sau buletinul de expediţie iniţial înlocuit, numele biroului de origine al coletului, numărul de serie iniţial şi, dacă este posibil, data prezentării trebuie să figureze pe noul ambalaj şi pe buletinul de expediţie.

          8. 8 Dacă un colet avion este înapoiat pe cale de suprafaţă, eticheta "PAR AVION" şi toate adnotările referitoare la transmiterea pe cale aeriană trebuie să fie barate din oficiu.

          9. 9 Un colet înapoiat expeditorului este supus cotelor-părţi pe care le comportă noua transmitere. El este supus de asemenea taxelor şi drepturilor neanulate care sunt datorate administraţiei de destinaţie în momentul înapoierii la expeditor. Acest colet este tratat de către administraţia de destinaţie conform propriei sale legislaţii. Totuşi, dacă expeditorul abandonează un colet care nu a putut fi predat destinatarului, nici expeditorului, nici administraţiile nu sunt obligate să plătească taxe poştale, drepturi vamale sau alte cheltuieli la care ar putea fi expus coletul respectiv.

          1. 1 O Atribuirea şi recuperarea cotelor-părţi, taxelor şi drepturilor de care este grevat coletul sunt efectuate aşa cum este menţionat la articolul RC 198. Ele trebuie să fie indicate în detaliu pe un borderou de taxe CP 77. Borderoul este lipit pe o margine de buletinul de expediţie.

          1. 11 Cotele-părţi, taxele şi drepturile prevăzute la 9 sunt percepute de la expeditor. Administraţiile pot renunţa la calculul sumelor exacte pentru aceste taxe şi drepturi şi să opteze pentru fixarea de taxe standard pentru coletele de returat expeditorului.

          2. 12 Coletele înapoiate la expeditor şi care nu pot fi predate sunt tratate de către administraţia în cauză în conformitate cu propria legislaţie .

          Articolul RC 139

          Înapoierea la expeditor a coletelor acceptate din greşeală

          l. Orice colet acceptat din greşeală şi returat la expeditor este supus cotelor-părţi, taxelor şi drepturilor prevăzute în articolul RC 138.9.

    2. 2. Aceste cote-părţi, taxe şi drepturi, sunt în sarcina expeditorului, dacă coletul a fost admis din greşeală în urma unei erori a acestuia sau în cazul în care cade sub incidenţa uneia dintre interdicţiile de la articolul 15 din Convenţie.

    3. 3. Ele sunt în sarcina administraţiei responsabile de eroare dacă coletul a fost admis din greşeală în urma unei erori imputabile serviciului poştal. În acest caz expeditorul are dreptul la restituirea taxelor achitate.

    4. 4. Daca cotele-părţi atribuite administraţiei care înapoiază coletul sunt insuficiente pentru acoperirea cotelor-părţi, taxele şi drepturile vizate la 1, cheltuielilor care rămân datorate sunt recuperate de la administraţia ţării de domiciliu a expeditorului.

    5. 5. Dacă există excedent, administraţia care înapoiază coletul restituie administraţiei ţării de domiciliu a expeditorului soldul cotelor-părţi pentru a fi rambursat acestuia.

    Articolul RC 140

    Înapoierea la expeditor ca urmare a suspendării serviciilor

    1 Înapoierea unui colet expeditorului datorită suspendării serviciilor este gratuită. Cotele-părţi percepute pentru traseul de parcurs şi neatribuite sunt creditate administraţiei ţării de domiciliu a expeditorului pentru a fi rambursate acestuia.

    Articolul RC 141

    Nerespectarea de către o administraţie a instrucţiunilor date

    1. 1 În cazul în care administraţia de destinaţie sau o administraţie intermediară n­ a respectat instrucţiunile date în momentul prezentării sau ulterior, trebuie să ia în sarcina ei părţile de transport (dus şi întors) şi celelalte taxe sau drepturi neanulate. Totuşi, cheltuielile plătite la dus rămân în sarcina expeditorului dacă acesta, la prezentare sau ulterior, a declarat că abandonează coletul în caz de nepredare.

    2. 2 Administraţia ţării de domiciliu a expeditorului este autorizată să treacă în cont din oficiu cheltuielile menţionate la 1 administraţiei care nu a observat instrucţiunile date şi care, sesizată regulamentar de caz, a lăsat să treacă trei luni fără să dea o soluţie definitivă cazului. Termenul se socoteşte din ziua în care această administraţie a fost informată de caz.

    3. 3 Dispoziţia prevăzută la 2 este aplicabilă de asemenea dacă administraţia ţării de domiciliu a expeditorului nu a fost informată că nerespectarea se datorează unui caz de forţă majoră sau că, coletul a fost reţinut, sechestrat sau confiscat în virtutea reglementării ţării de destinaţie.

    Articolul RC 142

    Colete conţinând obiecte a căror deteriorare sau alterare viitoare este de temut

    1. 1. Articolele dintr-un colet a căror deteriorare sau alterare viitoare este de temut, şi numai aceste articole, pot fi vândute imediat, fără aviz prealabil şi fără formalitate judiciară. Vânzarea se face în beneficiul celui în drept, pe parcursul transmisiei atât la

      ducere cât şi la întoarcere. Dacă vânzarea este imposibilă, obiectele deteriorate sau alterate, sunt distruse.

    2. 2. Dacă un colet este vândut sau distrus conform dispoziţiilor de la 1, se

      întocmeşte un proces verbal al vânzării sau distrugerii. O copie a procesului verbal, anexată buletinului de expediţie, este transmisă biroului de origine a coletului.

    3. 3. Sumele obţinute în urma vânzării coletului vor servi în primul rând pentru a acoperi cheltuielile care grevează coletul. Dacă este cazul, excedentul este transmis oficiului poştal de origine pentru a fi remis expeditorului. Acesta suportă cheltuielile expedierii.

    Articolul RC 143

    Tratarea cererilor de retragere a coletelor, de modificare sau corectare a adresei

    1. 1 Expeditorul unui colet poate cere ca acesta să-i fie returat sau săi se modifice adresa. El trebuie să garanteze plata sumelor datorate pentru orice nouă transmitere.

    2. 2 Totuşi, administraţiile au posibilitatea de a nu admite cererile vizate la punctul 1, când acestea nu sunt acceptate în serviciul lor intern.

    1. 3. Întocmirea cererii

      1. 3.1. Orice cerere de retragere a trimiterii, de modificare sau corectare a adresei determină completarea, de către expeditor, a unui formular CN 17. Un singur formular poate fi utilizat pentru mai multe trimiteri predate simultan aceluiaşi birou de către acelaşi expeditor, pe adresa aceluiaşi destinatar.

          1. 3.2 Depunând cererea la biroul de poştă, expeditorul trebuie să îşi justifice identitatea şi să prezinte, dacă este cazul, recipisa de prezentare. Administraţia ţării de origine îşi asumă responsabilitatea acestei justificări.

          2. 3.3 O simplă corectare a adresei (fără modificarea numelui sau calităţii destinatarului) poate fi cerută direct de către expeditor biroului de destinaţie. Taxa prevăzută la pct. 4 nu este percepută într-un astfel de caz.

          3. 3.4 Printr-o notificare adresată Biroului Internaţional, orice administraţie poate prevede schimbul de cereri CN 17, în ceea ce o priveşte, prin intermediul administraţiei sale centrale sau al unui birou special desemnat. Această notificare trebuie să comporte numele acestui birou.

          4. 3.5 Administraţiile care utilizează posibilitatea prevăzută la pct. 3.4 iau în sarcina lor cheltuielile pe care le poate determina transmiterea în serviciul lor intern, pe cale poştală sau pe calea telecomunicaţiilor, a comunicaţiilor schimbate cu biroul de destinaţie. Recurgerea la calea telecomunicaţiilor sau la un serviciu analog este obligatorie atunci când expeditorul însuşi utilizează această cale şi când biroul de destinaţie nu poate fi înştiinţat în timp util pe cale poştală.

          5. 3.6 Dacă trimiterea se găseşte încă în ţara de origine, cererea este tratată conform legislaţiei acestei ţări.

    2. 4. Taxe

      1. 4.1. Expeditorul trebuie să plătească, pentru fiecare cerere, o taxă specială a cărei suma maximă indicativă este de 1,31 DST.

      2. 4.2. Cererea este expediată pe cale poştală sau pe calea telecomunicaţiilor pe cheltuiala expeditorului. Condiţiile expedierii şi instrucţiunile legate de utilizarea telecomunicaţiei sunt indicate la pct. 6.

      3. 4.3. Pentru fiecare cerere de retragere, de modificare sau de corectare a adresei privind mai multe trimiteri prezentate simultan la acelaşi birou de către

        acelaşi expeditor pe adresa aceluiaşi destinatar, nu se percep decât o singură dată taxele prevăzute la 4.1 şi 4.2.

    3. 5. Transmiterea cererii pe cale poştală

      1. 5.1. Dacă cererea este destinată a fi transmisă pe cale poştală, formularul CN 17, însoţit dacă este posibil de un facsimil perfect al plicului sau al adresei trimiterii, este expediat direct biroului de destinaţie, în plic recomandat şi pe calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă).

          1. 5.2 Dacă schimbul de cereri se efectuează prin intermediul administraţiilor centrale, o copie a cererii poate, în caz de urgenţă, să fie expediată direct de către biroul de origine biroului de destinaţie. Trebuie să se ţină seama de cererile expediate direct. Trimiterile respective sunt excluse de la distribuire până la sosirea cererii de la administraţia centrală.

          2. 5.3 La primirea formularului CN 17, biroul destinatar caută trimiterea semnalată şi dă urmarea necesară cererii.

          3. 5.4 Urmarea dată de către biroul de destinaţie oricărei cereri de retragere a trimiterii, de modificare sau de corectare a adresei este comunicată imediat biroului de origine, pe calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă), prin intermediul unei copii după formularul CN 17 corect completat în partea "Răspunsul biroului de destinaţie". Biroul de origine înştiinţează reclamantul. Acelaşi lucru este valabil şi în cazurile de mai jos:

            1. 5.4.1 cercetări infructuoase;

            2. 5.4.2 trimiterea deja predată destinatarului;

            3. 5.4.3 trimiterea confiscată, distrusă sau reţinută.

          4. 5.5 Returarea la origine a unei trimiteri neprioritare sau de suprafaţă ca urmare a unei cereri de retragere se realizează pe cale prioritară sau pe cale aeriană atunci când expeditorul se angajează să plătească diferenţa de francare corespunzătoare. Atunci când o trimitere este reexpediată pe cale prioritară sau pe cale aeriană ca urmare a cererii de modificare sau corectare a adresei, diferenţa de francare corespunzătoare noului parcurs este percepută de la destinatar şi rămâne în posesia administraţiei de distribuire.

    4. 6. Transmiterea cererii prin intermediul telecomunicaţiilor

      1. 6.1 Dacă cererea trebuie făcută pe calea telecomunicaţiilor, formularul CN 17 este depus în serviciul corespunzător însărcinat să transmită termenii biroului de poştă de destinaţie. Expeditorul trebuie să plătească taxa corespunzătoare acestui serviciu.

      2. 6.2 La primirea mesajului sosit pe calea telecomunicaţiilor, biroul de destinaţie caută trimiterea semnalată şi dă cererii urmarea necesară.

      3. 6.3 Orice cerere de modificare sau corectare a adresei referitoare la o trimitere cu valoare declarată formulată pe calea telecomunicaţiilor trebuie să fie confirmată poştal prin primul curier, în forma prevăzută la punctul 5.1. Formularul CN 17 trebuie atunci să poarte ca antet, în caractere foarte vizibile menţiunea "Confirmarea cererii transmise pe calea telecomunicaţiilor din...". Aşteptând această confirmare, biroul de destinaţie se limitează la a reţine trimiterea. Totuşi, administraţia de destinaţie poate, sub propria responsabilitate, să dea urmare cererii transmise pe calea telecomunicaţiilor fără a aştepta confirmarea poştală.

      4. 6.4 În relaţiile între două ţări care admit această procedură, expeditorul poate solicita să fie informat pe calea telecomunicaţiilor de dispoziţiile luate de către biroul de destinaţie ca urmare a cererii sale. El trebuie să plătească o

        taxă corespunzătoare. În caz de utilizare a telegramelor, el trebuie să achite taxa unei telegrame calculată pe baza a cincisprezece cuvinte. Când se utilizează telexul, taxa percepută de la expeditor se ridică în principiu, la aceeaşi valoare ca cea percepută pentru transmiterea cererii prin telex.

      5. 6.5 Dacă expeditorul unei cereri transmise pe calea telecomunicaţiilor a solicitat să fie informat printr-un mijloc analog, răspunsul este trimis pe această cale biroului de origine. Acesta informează expeditorul cât mai curând posibil. Acelaşi lucru este valabil atunci când cererea pe calea telecomunicaţiilor nu este suficient de explicită pentru a identifica în mod sigur trimiterea.

    Articolul RC 144

    Reclamaţii

    1. 1. Coletele simple şi coletele cu valoare declarată trebuie să facă obiectul reclamaţiilor distincte.

    2. 2. Orice reclamaţie privind un colet este tratată conform dispoziţiilor următoare.

    3. 3. Principii

      1. 3.1. În termenul indicat în articolul 17 din Convenţie, reclamaţiile sunt acceptate de îndată ce problema este semnalată de către expeditor sau destinatar. Totuşi, când reclamaţia unui expeditor se referă la o trimitere nedistribuită şi când termenul de îndrumare prevăzut nu a expirat încă, se convine să se informeze expeditorul asupra acestui termen.

    4. 4. Întocmirea cererii

      1. 4.1. Orice reclamaţie determină întocmirea unui formular CN 08.

          1. 4.2 Formularul CN 08 trebuie să fie însoţit pe cât posibil, de un facsimil al adresei trimiterii. Formularul de reclamaţie trebuie să fie completat cu toate detaliile pe care le comportă textul şi într-un mod foarte citeţ. Se vor utiliza de preferinţă, litere majuscule latine şi cifre arabe, sau şi mai bine, maşina de sens.

          2. 4.3 Dacă reclamaţia priveşte o trimitere contra ramburs, ea trebuie să fie însoţită, în plus, de un duplicat de mandat TFP 3 prevăzut de Regulamentul Aranjamentului privind serviciile de plată ale poştei.

          3. 4.4 Un singur formular poate fi utilizat pentru mai multe trimiteri prezentate simultan la acelaşi birou de către acelaşi expeditor şi expediate pe aceeaşi cale pe adresa aceluiaşi destinatar.

          4. 4.5 Orice administraţie poate solicita printr-o notificare adresată Biroului Internaţional, ca reclamaţiile CN 08 care privesc serviciul său să fie transmise administraţiei centrale sau unuia sau mai multor birouri special desemnate.

          5. 4.6 Administraţia care primeşte prima formularul CN 08 şi documentele justificative de la un client trebuie în mod garantat să îşi termine ancheta în termen de zece zile şi să reexpedieze formularul CN 08 şi documentele justificative administraţiei respective. Formularul şi documentele justificative trebuie să fie returate administraţiei de unde a venit reclamaţia cât mai curând posibil şi cel mai târziu în termen de două luni începând de la data reclamaţiei originale sau treizeci de zile începând de la această dată dacă reclamaţia a fost transmisă prin fax sau un alt mijloc electronic. Dacă expeditorul solicită ele vor fi însoţite de declaraţia destinatarului, redactată pe un formular CN 18 şi care certifică neprimirea trimiterii reclamate. Odată scursă perioada prescrisă, un răspuns este adresat prin fax, e-mail sau orice

            alt mijloc de telecomunicaţii administraţiei de ongme, pe cheltuiala administraţiei de destinaţie.

          6. 4.7 Răspunsurile la reclamaţiile transmise prin fax sau e-mail trebuie să fie transmise, în măsura posibilului, pe aceeaşi cale.

    5. 5. Reclamaţiile cu privire la coletele simple şi coletele cu valoare declarată

      1. 5.1. Pentru cercetarea coletelor simple schimbate conform sistemului de înscriere globală, numărul şi data expedierii depeşei trebuie să figureze pe reclamaţia CN 08. Transmiterea formularului se face, în măsura posibilului, prin fax sau e-mail, rară cheltuieli suplimentare pentru client, dacă nu, transmiterea se face pe cale poştală. În acest caz formularul este expediat din oficiu rară scrisoare de înaintare şi întotdeauna, pe calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă).

    5.2 Dacă administraţia de origine sau administraţia de destinaţie o solicită, reclamaţia este transmisă direct de la biroul de origine către biroul de destinaţie.

    5.3. Daca, după primirea reclamaţiei, administraţia centrală a ţării de destinaţie sau biroul special desemnat este în stare să furnizeze informaţiile privind situaţia definitivă a trimiterii, completează pe formularul CN 08 partea: "Informaţii de furnizat de către serviciul de destinaţie". În caz de distribuire întârziată, de reţinere sau de înapoiere la origine se înscrie motivul in formularul CN 08.

      1. 5.4 Administraţia care nu poate stabili nici predarea către destinatar, nici transmiterea regulată către o altă administraţie ordonă imediat ancheta necesară. Ea consemnează în mod obligatoriu hotărârea sa privind responsabilitatea, în tabelul "Răspuns definitiv" al formularului CN 08.

      2. 5.5 Formularul CN 08, completat corespunzător în condiţiile prevăzute la punctele 5.3 şi 5.4, este înapoiat în măsura posibilului prin fax sau e-mail, dacă nu, pe calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă) pe adresa biroului care l-a întocmit.

      3. 5.6 Excepţie racând trimiterile cu valoare declarată, reclamaţiile pentru trimiteri care au tranzitat una sau mai multe administraţii intermediare se tratează direct între ţara de origine şi ţara de destinaţie finală, rară consultarea ţării sau ţărilor intermediare. În cazurile în care această consultare trebuie menţinută, administraţia intermediară, care transmite o reclamaţie CN 08 administraţiei următoare, este obligată să informeze despre aceasta administraţia de origine prin intermediul unui formular CN 21. Dacă în interval de o lună, administraţia de origine nu a primit avizul CN 21, ea adresează administraţiei în cauză o revenire însoţită de o copie după formularul CN 08.

      4. 5.7 Dacă o reclamaţie nu a parvenit retur în decurs de o lună, un duplicat al formularului CN 08 prevăzut cu datele de transmitere este adresat administraţiei centrale a ţării de destinaţie. Duplicatul trebuie să poarte în mod vizibil menţiunea "Duplicata" şi să menţioneze de asemenea data expedierii reclamaţiei originale.

    1. 6 Reclamaţii cu privire la neînapoierea către expeditor a confirmării de primire

      1. 6.1 În cazul prevăzut la articolul RC 127.4.3. şi dacă o trimitere a fost distribuită, administraţia ţării de destinaţie obţine pe formularul CN 07 "Confirmare de primire" care poartă menţiunea "Duplicata", semnătura persoanei care a primit coletul. Sub rezerva dispoziţiilor

        legislative ale ţării care înapoiază confirmarea de primire, în loc de a obţine semnătura pe duplicatul confirmării de primire, aceasta este autorizată să însoţească formularul CN 07 de o copie a unui document utilizat în regimul său interior cu semnătura persoanei care a primit trimiterea sau o copie a semnăturii electronice a celui care a primit trimiterea. Formularul CN 07 rămâne ataşat reclamaţiei CN 08 pentru predarea ulterioară către reclamant.

    2. 7 Cereri de trimis prin telegramă, telex sau prin serviciul EMS

      1. 7.1 Dacă este solicitată transmiterea telegrafică a unei reclamaţii, în locul formularului CN 08 este adresată o telegramă, fie administraţiei centrale a ţării de destinaţie, fie biroului special desemnat în cauză. Taxa telegrafică este percepută de la solicitant.

      2. 7.2 Dacă este formulată o cerere de transmitere prin serviciul EMS, taxele prevăzute în mod normal pentru acest serviciu pot fi percepute de la solicitant.

      3. 7.3 În relaţiile dintre două ţări care admit această procedură, expeditorul poate solicita să fie avizat prin telegramă despre urmarea pe care a avut-o reclamaţia sa. În acest caz, el trebuie să achite taxa unei telegrame calculate pe baza a 15 cuvinte. Când se utilizează telexul, taxa percepută de la expeditor se ridică în principiu la aceeaşi sumă care se percepe pentru transmiterea reclamaţiei prin telex. Cu titlu de reciprocitate, nu se procedează la recuperarea costurilor unui răspuns transmis prin alte mijloace de telecomunicaţii sau prin serviciul EMS.

      4. 7.4 Dacă reclamaţia prin telegramă sau prin telex nu permite să se determine situaţia unei trimiteri recomandate sau a unei trimiteri cu valoare declarată, reclamaţia trebuie să fie reluată pe cale poştală înainte de a examina dreptul la despăgubire. Atunci este redactat un formular CN 08 şi este prelucrat conform punctelor 5.1 până la 5.7.

    3. 8 Dacă reclamaţia se referă la un colet depus într-o alta ţară, formularul CN 08 este transmis administraţiei centrale sau biroului special desemnat al administraţiei de origine a trimiterii. Acesta trebuie să-i parvină în termenul prevăzut pentru păstrarea documentelor. Recipisa de prezentare trebuie să fie furnizată, dar nu este ataşată formularului CN 08. Acesta trebuie să fie prevăzut cu menţiunea "Vu recepisse de depot No..... le.....par le bureau de.......". ("Văzut recipisa de prezentare nr din

    data.....oficiul. ).

    Capitolul 5 Probleme vamale

    Articolul RC 145

    Declaraţia vamală şi vămuirea coletelor poştale

    1. Administraţiile nu îşi asumă nici o responsabilitate în ceea ce priveşte declaraţiile vamale. Responsabilitatea întocmirii declaraţiilor vamale revine în exclusivitate expeditorului. Cu toate acestea, administraţiile trebuie să ia toate măsurile necesare în scopul informării clienţilor lor asupra modalităţilor de îndeplinire a formalităţilor vamale şi, în special, să asigure întocmirea completă a declaraţiilor vamale CN 23, astfel încât să faciliteze vămuirea rapidă a trimiterilor.

    2 Administraţiile iau toate măsurile pentru a accelera atât cât este posibil vămuirea coletelor-avion.

    Articolul RC 146

    Taxa de prezentare la vamă

    1. Suma maximă indicativă a taxei de prezentare la vamă vizată la articolul

    18.2 din Convenţie, de care pot fi grevate coletele supuse controlului vamal în ţara de origine, este de 0,65 DST per colet.

    1. 2 Coletele supuse controlului vamal în ţara de destinaţie pot fi grevate de o taxă a cărei sumă maximă indicativă este de 3,27 DST pe colet, conform articolului 18.2 din Convenţie.

    2. 3 Fără o înţelegere specială, încasarea sumei se face în momentul predării coletului către destinatar. Totuşi, atunci când este vorba de un colet scutit de taxe şi drepturi, taxa de prezentare la vamă este percepută de către administraţia de origine în folosul administraţiei de destinaţie.

    Articolul RC 147

    Anularea drepturilor vamale şi a altor drepturi

    1. 1. Administraţiile se angajează să intervină pe lângă autorităţile competente din ţările lor pentru ca drepturile (printre care şi drepturile vamale) să fie anulate când ele privesc un colet:

      1. 1.1 înapoiat expeditorului;

      2. 1.2 reexpediat spre o terţă ţară;

      3. 1.3 abandonat de expeditor;

      4. 1.4 pierdut în serviciul lor sau distrus din cauza avariei totale a conţinutului;

      5. 1.5 spoliat sau avariat în serviciul lor.

    2 În caz de spoliere şi avarie, anularea drepturilor nu este cerută decât pentru valoarea conţinutului absent sau pentru deprecierea suferită de conţinut.

    Capitolul 6

    Responsabilitatea administraţiilor poştale Art. RC 148

    Aplicarea responsabilităţii administraţiilor poştale

    1. 1. Principii

      1. 1.1. Responsabilitatea administraţiilor poştale este angajată atât pentru coletele transportate în tranzit deschis cât şi pentru cele îndrumate în depeşe închise sau returate fără indicaţia pe colet a motivului de nelivrare

      1. 1.2 Administraţiile poştale care se angajează să acopere riscurile decurgând dintr­ un caz de forţă majoră sunt responsabile faţă de expeditorii coletelor depuse în ţara lor de pierderile, spolierile sau avarierile datorate unui caz de forţă majoră care survine pe durata întregului parcurs al coletelor. Angajamentul acoperă eventual parcursul reexpedierii sau al înapoierii la expeditor.

      2. 1.3 Administraţia în serviciul căreia pierderea, spolierea, avarierea sau returarea fără motiv a avut loc trebuie să decidă, în conformitate cu

        legislaţia ţării sale, dacă această pierdere, această spoliere, această avariere sau această returare fără motiv este datorată unor circumstanţe constituind un caz de forţă majoră. Acestea sunt aduse la cunoştinţa administraţiei ţării de origine dacă aceasta din urmă o cere.

      3. 1.4 Administraţiile care participă la schimbul de colete contra ramburs sunt responsabile, până la concurenţa sumei rambursului, de predarea coletelor contra ramburs fără încasarea fondurilor sau contra perceperii unei sume inferioare sumei rambursului. Administraţiile nu îşi asumă mc1 o responsabilitate asupra întârzierilor care se pot produce în încasarea şi transmiterea fondurilor.

    1.5. Cu aplicare din data de 1 martie 2006, toate cererile vizând angajarea responsabilităţii administraţiilor poştale vor trebui să fie limitate doar la colete identificate printr-un identificator unic în conformitate cu Standardul S10 ( Identificarea trimiterilor poştale ) conform celor publicate în Culegerea de norme tehnice UPU.

    1. 2 Despăgubiri

      1. 2.1 Despăgubirea prevăzută în articolul 21.4.1 din Convenţie nu poate în nici un caz să depăşească pentru coletele simple, sumele calculate din combinarea taxei de 40 DST pe colet şi taxa de 4,50 DST pe kilogram.

      2. 2.2 Administraţiile pot conveni să aplice în relaţiile lor reciproce suma de 130 DST pe colet, fără a ţine seama de greutatea sa.

      3. 2.3 Despăgubirea pentru returarea fără motiv a unui colet corespunde cu suma taxelor plătite la momentul prezentării coletului în ţara de origine şi cheltuielile ocazionate de returarea lui.

    Articolul RC 149

    Livrarea coletelor spoliate sau avariate

    1. Biroul care efectuează predarea unui colet spoliat sau avariat întocmeşte, în două exemplare, un proces verbal CN 24 de verificare contradictorie, contrasemnat, pe cât posibil, de destinatar. Un exemplar este înmânat destinatarului sau, în caz de refuz al coletului sau de reexpediere, anexat coletului. Celălalt exemplar este păstrat de administraţia care a întocmit procesul verbal.

    1. 2 În cazul în care reglementarea internă o impune, un colet tratat conform 1 este înapoiat expeditorului dacă destinatarul refuză să contrasemneze procesul-verbal CN 24.

    2. 3 Exemplarul procesului-verbal CN 24 întocmit de biroul de schimb de primire conform articolului RC 182.2. este tratat, în caz de livrare, conform reglementărilor ţării de destinaţie. În caz de refuz al coletului, el rămâne anexat la acesta.

    3. 4 Dacă responsabilitatea asumată conform articolului 22.1 din Convenţie trebuie să fie împărţită cu o altă administraţie, cererea în acest scop îi este transmisă printr-o scrisoare, însoţită de o copie sau o traducere a procesului verbal CN 24. Dacă este cazul, o copie a buletinului de verificare CP 78 menţionat în articolul RC 179.4 este de asemenea anexată la scrisoare.

    Articolul RC 150

    Constatarea responsabilităţii expeditorului

    1. 1. Administraţia care constată o pagubă datorată greşelii expeditorului informează despre aceasta administraţia de origine, căreia îi revine sarcina să intenteze, eventual, acţiune contra expeditorului.

    Articolul RC 151

    Plata despăgubirii

    1. 1. Administraţia de ongme sau de destinaţie, după caz, este autorizată să despăgubească pe cel în cauză în contul administraţiei care, participând la transport şi în mod reglementar atenţionată, a lăsat să se scurgă două luni şi dacă faptul a fost semnalat prin fax sau prin orice alt mijloc electronic care ar permite confirmarea primirii reclamaţiei, treizeci de zile, fără să dea o soluţie definitivă afacerii sau fără să fi semnalat:

      1. 1.1 că paguba pare să fie datorată unui caz de forţă majoră;

      2. 1.2 că trimiterea ar fi fost reţinută, confiscată sau distrusă de către autoritatea competentă datorită conţinutului său sau este reţinută în virtutea legislaţiei ţării de destinaţie.

    2. 2. Administraţia de origine sau de destinaţie, după caz, este de asemenea autorizată să amâne plata indemnizaţiei către cel în drept în cazul în care formularul de reclamaţie este insuficient completat sau incorect şi a trebuit să fie returat pentru completarea informaţiilor sau modificare, antrenând depăşirea termenului prevăzut la pct. 1. Plata despăgubirii va putea avea loc într-un termen suplimentar de două luni socotind de la data completării sau modificării formularului CN 08. Dacă nu a fost adusă reclamaţiei nici o completare a informaţiei sau modificare, administraţia în cauză este autorizată să nu despăgubească pe cel în drept.

    3. 3. În cazul unei reclamaţii referitoare la o trimitere contra ramburs, administraţia de origine este autorizată să despăgubească pe cel în drept la valoarea sumei de rambursat în contul administraţiei de destinaţie care, sesizată reglementar, a lăsat să curgă două luni fără a da o soluţie definitivă acestui lucru.

    Articolul RC 152

    Termenul de plată a despăgubirii

    1. 1. Plata despăgubirii trebuie să aibă loc cât mai repede posibil, cel târziu în termen de trei luni începând din a doua zi după ziua reclamaţiei.

    1. 2 Atunci când trimiterile sunt prevăzute cu un cod de bare şi când acestea au făcut obiectul unei urmăriri şi unei localizări pe tot parcursul lor, se aplică regulile următoare:

      1. 2.1 Cerere de anchetă: administraţia de origine solicită în primul rând administraţiei de destinaţie informaţiile obţinute datorită sistemului .de urmărire; administraţia de destinaţie le trimite în următoarele 36 de ore dacă cele două administraţii pot comunica prin e-mail.

      2. 2.2 Cercetare specială: dacă cererea de anchetă nu dă nici un rezultat, administraţia de origine poate atunci să solicite administraţiei de destinaţie să efectueze o anchetă în cadrul birourilor şi centrelor de distribuire prin care trimiterea se consideră că ar fi trecut în îndrumarea sa; informaţiile obţinute trebuie să fie comunicate în 72 de ore dacă administraţiile respective dispun de e-mail.

      3. 2.3 Cercetare specială complementară: dacă trimiterea nu poate fi localizată prin căutarea specială, este necesar să se facă o cercetare mai aprofundată în următoarele trei săptămâni; la sfârşitul acestei perioade, administraţia de origine îl poate despăgubi pe cel în drept în contul administraţiei de destinaţie.

        Articolul RC 153

        Plata din oficiu a despăgubirii

        1. Înapoierea formularului CN 08 ale cărui secţiuni "Informaţii de furnizat de către serviciile intermediare", "Informaţii de furnizat de către serviciul de destinaţie" şi "Răspuns definitiv" nu au fost completate nu poate fi considerat ca un răspuns definitiv conform articolului RC 151.1.

        2 Administraţiile poştale care au formulat rezerve la Protocolul final privind aplicarea articolului RC 151.1 trebuie să comunice un termen în care dau o soluţie definitivă afacerii.

        Articolul RC 154

        Stabilirea responsabilităţii între administraţiile poştale

        1. Până la proba contrară, responsabilitatea revine administraţiei poştale care, primind trimiterea fără a face observaţie şi având la dispoziţie toate mijloacele regulamentare de investigare, nu poate stabili nici remiterea la destinatar nici, dacă are loc, transmiterea pe baze regulate către o altă administraţie.

        1. 2 Dacă pierderea, spolierea sau avarierea este produsă în timpul transportului fără a fi posibil de stabilit pe teritoriul sau în serviciul cărei ţari s-a întâmplat faptul, administraţiile în cauză suportă paguba în părţi egale. Totuşi, când este vorba de un colet simplu şi când suma despăgubirii nu depăş