DECIZIE nr. 337 din 17 martie 2009referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (1^1) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 7 mai 2009



    Ioan Vida - preşedinteAspazia Cojocaru - judecătorAcsinte Gaspar - judecătorPetre Lăzăroiu - judecătorIon Predescu - judecătorPuskas Valentin Zoltan - judecătorTudorel Toader - judecătorAugustin Zegrean - judecătorSimona Ricu - procurorMihai Paul Cotta - magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (1^1) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, excepţie ridicată de Gheorghe Onofrei şi alţii în Dosarul nr. 1.219/62/2008 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca inadmisibilă, deoarece Curtea Constituţională nu poate modifica textul de lege.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 7 octombrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 1.219/62/2008, Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (1^1) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003, excepţie ridicată de Gheorghe Onofrei şi alţii în cauza ce are ca obiect judecarea cererii privind drepturi băneşti.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile art. 21 alin. (1^1) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 sunt neconstituţionale în raport cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie. Sunt invocate totodată şi prevederile art. 23 pct. 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 2 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Se arată că textul legal criticat instituie o salarizare discriminatorie între poliţiştii care desfăşoară activităţi privind prevenirea şi combaterea corupţiei şi ceilalţi poliţişti de poliţie judiciară, prin instituirea în favoarea primei categorii a unui spor de anticorupţie de 30% din salariul de bază. Se apreciază că, în realitate, toţi poliţiştii ar trebui să beneficieze de acest spor.Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Se apreciază că prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile art. 16 din Constituţie.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale. Se arată că aplicarea prin textul de lege a unui tratament juridic diferenţiat în cadrul aceleiaşi categorii de persoane reprezentată de poliţişti, fără ca această diferenţă să fie justificată obiectiv şi raţional, constituie o încălcare a principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 21 alin. (1^1) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 2 februarie 2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 353/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 519 din 18 iulie 2003, cu modificările şi completările ulterioare.Textul de lege considerat a fi neconstituţional are următorul conţinut:- Art. 21: "(1^1) Poliţiştii care desfăşoară activităţi privind prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului Ministerului Administraţiei şi Internelor beneficiază de un spor lunar de 30% din salariul de bază."Se susţine că au fost încălcate dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, precum şi ale art. 23 pct. 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului privind dreptul la salariu egal pentru muncă egală, art. 2 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice referitor la egalitate şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind interzicerea discriminării.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:Textul de lege criticat prevede acordarea unui spor lunar de 30% din salariul de bază acelor poliţişti care execută activităţi privind prevenirea şi combaterea corupţiei.Referitor la criticile formulate, Curtea constată, conform jurisprudenţei sale, că sporurile, adaosurile şi alte drepturi salariale suplimentare nu reprezintă drepturi fundamentale. Instituirea şi diminuarea acestora, acordarea într-o anumită perioadă de timp, modificarea lor ori încetarea acordării, stabilirea categoriilor de personal salarizat care beneficiază de acestea, ca şi a altor condiţii şi criterii de acordare ţin de competenţa şi de opţiunea exclusivă a legiuitorului, cu singura condiţie de ordin constituţional ca măsurile dispuse să vizeze deopotrivă toate categoriile de personal care se află într-o situaţie identică. Or, este evident că poliţiştii care participă la activităţi de prevenire şi combatere a corupţiei se află într-o situaţie diferită de ofiţerii de poliţie judiciară.De asemenea, autorii excepţiei sunt nemulţumiţi pentru că acordarea sporului lunar de 30% s-a dispus numai pentru poliţiştii care desfăşoară activităţi privind prevenirea şi combaterea corupţiei, iar nu şi pentru ceilalţi poliţişti. Prin aceste susţineri autorii excepţiei solicită, în realitate, modificarea textului de lege, ceea ce, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excedează competenţei Curţii Constituţionale.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (1^1) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, excepţie ridicată de Gheorghe Onofrei şi alţii în Dosarul nr. 1.219/62/2008 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 martie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mihai Paul Cotta___________