ORDIN nr. 4.342 din 14 mai 2008privind publicarea rezoluţiilor Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite nr. 733(1992), 1.356(2001), 1.425 (2002) şi 1.801 (2008) privind situaţia din Somalia
EMITENT
  • MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 423 din 5 iunie 2008



    În baza art. 3 din Legea nr. 206/2005 privind punerea în aplicare a unor sancţiuni internaţionale,în temeiul art. 4 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 100/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin.  +  Articolul UNICSe dispune publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezoluţiilor Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite nr. 733 (1992), 1.356 (2001), 1.425 (2002) şi 1.801 (2008) privind situaţia din Somalia, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.p. Ministrul afacerilor externe,Iulian Buga,secretar de statBucureşti, 14 mai 2008.Nr. A/4.342.  +  Anexa REZOLUŢIA Nr. 733 (1992)din 23 ianuarie 1992Consiliul de Securitate,luând în considerare cererea Somaliei ca situaţia din Somalia să fie analizată de Consiliul de Securitate,după prezentarea raportului secretarului general privind situaţia din Somalia şi apreciind iniţiativa luată de acesta în domeniul umanitar,fiind serios alarmat de deteriorarea rapidă a situaţiei din Somalia, de pierderile grave de vieţi omeneşti şi de stricăciunile materiale pe scară largă provocate de conflictul din ţară şi fiind conştient de consecinţele acestuia asupra stabilităţii şi păcii din regiune,fiind preocupat de faptul că, în cazul prelungirii situaţiei, aceasta constituie o ameninţare la adresa păcii şi securităţii internaţionale, aşa cum afirmă raportul secretarului general,amintind de responsabilitatea sa principală prevăzută de Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite vizând menţinerea păcii şi securităţii internaţionale,amintind, de asemenea, prevederile cap. VIII al Cartei,exprimându-şi aprecierea faţă de organizaţiile internaţionale şi regionale care au furnizat asistenţă populaţiilor afectate de conflict şi regretând faptul că unii membri ai personalului acestor organizaţii şi-au pierdut viaţa în exerciţiul sarcinilor lor umanitare,luând notă de apelurile adresate părţilor de preşedintele Organizaţiei Conferinţei Islamice pe 16 decembrie 1991, de secretarul general al Organizaţiei Unităţii Africane pe 18 decembrie 1991 şi de Liga Statelor Arabe pe 5 ianuarie 1992:1. ia notă de raportul secretarului general privind situaţia din Somalia şi îşi exprimă îngrijorarea faţă de situaţia care predomină în această ţară;2. cere secretarului general să adopte imediat măsurile necesare pentru intensificarea asistenţei umanitare acordate de Organizaţia Naţiunilor Unite şi de agenţiile sale specializate populaţiei afectate din toate regiunile Somaliei, în colaborare cu celelalte organizaţii umanitare internaţionale şi, în acest scop, să numească un coordonator care să supravegheze furnizarea efectivă a acestei asistenţe;3. cere, de asemenea, secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, în colaborare cu secretarul general al Organizaţiei Unităţii Africane şi cu secretarul general al Ligii Statelor Arabe, să contacteze imediat toate părţile implicate în conflict, să urmărească angajamentul acestora de a înceta ostilităţile pentru a permite oferirea asistenţei umanitare, să promoveze un acord de încetare a focului şi respectarea imediată a acestuia şi să sprijine procesul de rezolvare politică a conflictului din Somalia;4. îndeamnă ferm toate părţile implicate în conflict să înceteze imediat ostilităţile, să cadă de acord asupra încetării focului şi să promoveze un proces de reconciliere şi rezolvare politică în Somalia;5. hotărăşte, conform cap. VII din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, că, în scopul instaurării păcii şi stabilităţii în Somalia, toate statele vor implementa imediat un embargo general şi complet asupra tuturor livrărilor de arme şi echipament militar către Somalia până când Consiliul va lua o altă decizie;6. solicită tuturor statelor să se abţină de la orice acţiune care ar putea contribui la creşterea tensiunii, împiedicarea sau întârzierea soluţionării paşnice şi negociate a conflictului din Somalia, ceea ce ar permite tuturor somalezilor să hotărască asupra viitorului lor şi să îl clădească în pace;7. solicită tuturor părţilor să coopereze cu secretarul general în acest scop şi să faciliteze furnizarea de către Organizaţia Naţiunilor Unite, agenţiile sale specializate şi alte organizaţii umanitare de asistenţă umanitară tuturor celor care au nevoie de aceasta, sub supravegherea coordonatorului;8. îndeamnă toate părţile să adopte măsurile necesare vizând siguranţa personalului trimis să ofere asistenţă umanitară, să îl sprijine în sarcinile sale şi să asigure respectarea regulilor şi principiilor dreptului internaţional privind protejarea populaţiilor civile;9. solicită tuturor statelor şi organizaţiilor internaţionale să contribuie la eforturile de a oferi asistenţă umanitară populaţiei din Somalia;10. cere secretarului general să prezinte Consiliului de Securitate un raport privind această chestiune cât de curând posibil;11. hotărăşte să rămână activ sesizat cu această chestiune. Adoptată în unanimitate la cea de-a 3039-a întrunire.REZOLUŢIA Nr. 1.356 (2001)adoptată de Consiliul de Securitate în cadrul celei de-a4.332-a întruniri, la 19 iunie 2001Consiliul de Securitate,reafirmând Rezoluţia sa nr. 733 (1992) din 23 ianuarie 1992 şi Rezoluţia sa nr. 751 (1992) din 24 aprilie 1992,exprimându-şi dorinţa ca pacea şi securitatea să fie restabilite în Somalia,recunoscând eforturile permanente ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, ale agenţiilor şi organizaţiilor sale umanitare specializate de a oferi asistenţă umanitară în Somalia,acţionând în temeiul cap. VII din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite:1. reiterează obligaţia tuturor statelor de a respecta măsurile impuse prin Rezoluţia nr. 733 (1992) şi îndeamnă fiecare stat să adopte măsurile necesare pentru a asigura implementarea şi aplicarea deplină a embargoului asupra armelor;2. hotărăşte că măsurile impuse prin paragraful 5 al Rezoluţiei nr. 733 (1992) nu se aplică echipamentului de protecţie, inclusiv jachetelor antiglonţ şi căştilor militare, exportate temporar în Somalia de către personalul Organizaţiei Naţiunilor Unite, reprezentanţii presei, lucrătorii umanitari şi de dezvoltare şi de către personalul asociat numai pentru uzul lor personal;3. hotărăşte, de asemenea, că măsurile impuse prin paragraful 5 al Rezoluţiei nr. 733 (1992) nu se aplică furnizării de echipament militar neletal destinat exclusiv uzului umanitar şi de protecţie, conform aprobării prealabile a comitetului înfiinţat potrivit Rezoluţiei nr. 751 (1992) (Comitetul);4. solicită Comitetului să analizeze şi să ia decizii privind cererile de derogări stabilite în paragraful 3;5. hotărăşte să rămână activ sesizat cu această chestiune.REZOLUŢIA Nr. 1.425 (2002)adoptată de Consiliul de Securitate în cadrul celei de-a4.580-a întruniri, la 22 iulie 2002Consiliul de Securitate,reafirmând rezoluţiile sale anterioare referitoare la situaţia din Somalia, mai ales privind embargoul asupra armelor şi echipamentului militar stabilit prin paragraful 5 al Rezoluţiei nr. 733 (1992) din 23 ianuarie 1992 (denumit în prezenta rezoluţie embargoul asupra armelor), Rezoluţia nr. 1.407 (2002) din 3 mai 2002 şi declaraţia preşedintelui Consiliului din 28 martie 2002 (S/PRST/2002/8),luând notă cu serioasă îngrijorare de continuarea furnizării de arme şi muniţie către şi prin Somalia din surse din afara ţării, cu încălcarea embargoului asupra armelor, ceea ce subminează grav pacea, securitatea şi eforturile politice de reconciliere naţională din Somalia,reiterându-şi cererea adresată tuturor statelor şi altor actori să respecte scrupulos embargoul asupra armelor, insistă ca toate statele, în special cele din regiune, să nu se amestece în afacerile interne ale Somaliei. Asemenea imixtiuni nu fac altceva decât să destabilizeze suplimentar Somalia, contribuind la un climat de teamă şi având un impact negativ asupra drepturilor omului, putând periclita suveranitatea, integritatea teritorială, independenţa politică şi unitatea Somaliei,subliniind rolul Autorităţii Interguvernamentale de Dezvoltare (AIGD), în special al statelor de pe linia frontului (Djibouti, Etiopia şi Kenya) în instaurarea unei păci durabile în Somalia şi exprimându-şi sprijinul şi dorinţa ca planurile pentru Conferinţa de Reconciliere Naţională pentru Somalia, care urmează să fie organizată la Nairobi, să avanseze de urgenţă, cu implicarea pragmatică şi orientată către rezultate a statelor de pe linia frontului,salutând raportul secretarului general de pe 27 iunie 2002 (S/2002/709) şi raportul echipei de experţi numite de secretarul general (S/2002/722), care detaliază resursele şi expertiza necesare unei comisii de experţi pentru a oferi informaţii independente privind încălcările şi pentru îmbunătăţirea aplicării embargoului asupra armelor, conform Rezoluţiei nr. 1.407 (2002),acţionând în temeiul cap. VII din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite:1. subliniază că embargoul asupra armelor din Somalia interzice finanţarea oricăror achiziţii şi livrări de arme şi echipament militar;2. hotărăşte că embargoul asupra armelor interzice furnizarea directă sau indirectă către Somalia de consiliere tehnică, asistenţă financiară sau de altă natură şi de instruire privind activităţile militare;3. cere secretarului general să înfiinţeze, în termen de o lună de la data adoptării prezentei rezoluţii, prin consultarea comitetului înfiinţat prin Rezoluţia nr. 751 (1992) din 24 aprilie 1992 (denumit în prezenta rezoluţie Comitetul), o comisie de experţi alcătuită din 3 membri, care să aibă sediul la Nairobi, pe o perioadă de 6 luni, pentru a oferi informaţii independente privind încălcările embargoului şi ca un pas înainte către aplicarea şi întărirea embargoului, având următorul mandat:- investigarea încălcărilor embargoului privind accesul în Somalia pe uscat, prin aer şi pe mare, în special prin urmărirea oricăror surse care ar putea oferi informaţii legate de încălcări ale embargoului, inclusiv statele relevante, organizaţiile interguvernamentale şi instituţiile de cooperare pentru aplicarea dreptului internaţional, organizaţiile neguvernamentale, instituţiile şi intermediarii financiari, alte agenţii de brokeraj, companiile şi autorităţile de aviaţie civilă, membrii guvernului naţional de tranziţie, autorităţile locale, liderii politici şi tradiţionali, societatea civilă şi comunitatea de afaceri;- oferirea de informaţii detaliate din domenii de competenţă relevante legate de încălcări ale embargoului şi privind măsurile pentru aplicarea şi întărirea embargoului asupra armelor sub diversele sale aspecte;- realizarea de cercetare de teren, dacă este posibil, în Somalia, în statele care se învecinează cu Somalia şi în alte state, după necesitate;- evaluarea capacităţii statelor din regiune să implementeze în totalitate embargoul asupra armelor, inclusiv printr-o verificare a regimului vămilor naţionale şi al controalelor la frontieră;- oferirea de recomandări privind posibile măsuri practice pentru aplicarea şi întărirea embargoului asupra armelor;4. cere în continuare secretarului general să se asigure că această comisie de experţi are la dispoziţie şi poate avea acces la suficientă expertiză în domeniile armamentului, finanţării acestuia, aviaţiei civile, transportului maritim, afacerilor regionale, inclusiv la cunoştinţe specializate despre Somalia, potrivit necesităţilor de resurse, aranjamentelor administrative şi financiare rezumate în raportul echipei de experţi potrivit Rezoluţiei nr. 1.407 (2002);5. cere Comisiei de experţi ca, în activitatea sa, conform mandatului său, să ia pe deplin în considerare recomandările din raportul echipei de experţi conform Rezoluţiei nr. 1.407 (2002), inclusiv privind mijloacele de cooperare, metodologia şi chestiunile legate de întărirea embargoului asupra armelor;6. cere tuturor statelor, guvernului naţional de tranziţie şi autorităţilor locale din Somalia să coopereze pe deplin cu Comisia de experţi în timpul căutării de informaţii de către aceasta potrivit prezentei rezoluţii, inclusiv prin facilitarea vizitării locaţiilor şi actorilor implicaţi şi prin oferirea unui acces total la oficialii şi documentele guvernamentale, conform cererilor Comisiei de experţi;7. cere din nou tuturor statelor, în special celor din regiune, să ofere Comitetului toate informaţiile disponibile privind încălcări ale embargoului asupra armelor;8. îndeamnă toate celelalte persoane şi entităţi contactate de Comisia de experţi să coopereze pe deplin prin furnizarea de informaţii relevante şi facilitarea investigaţiilor sale, inclusiv liderii politici şi tradiţionali, membrii societăţii civile şi ai comunităţii de afaceri, instituţiile şi intermediarii financiari, alte agenţii de brokeraj, companiile şi autorităţile de aviaţie civilă, organizaţiile neguvernamentale, organizaţiile interguvernamentale şi instituţiile de cooperare pentru aplicarea dreptului internaţional;9. cere Comisiei de experţi să notifice Consiliului de Securitate, prin Comitet, orice lipsă de cooperare din partea statelor, autorităţilor, persoanelor şi entităţilor menţionate în paragrafele 6 şi 8;10. cere în continuare Comisiei de experţi să ofere informaţii preşedintelui Comitetului pentru a-şi prezenta misiunea în regiune, eveniment programat pentru octombrie 2002, şi să prezinte Consiliului de Securitate, prin Comitet, o informare orală în noiembrie 2002;11. cere Comisiei de experţi să prezinte Consiliului de Securitate, prin Comitet, un raport final la sfârşitul perioadei mandatate pentru a fi analizat de acesta;12. cere preşedintelui Comitetului ca, în termen de două săptămâni de la primirea raportului Comisiei de experţi, să îl înainteze Consiliului de Securitate pentru a fi analizat;13. îşi exprimă hotărârea de a lua în considerare raportul Comisiei de experţi şi orice propunere relevantă de acţiune ulterioară, precum şi recomandările privind posibile măsuri practice vizând întărirea embargoului asupra armelor;14. cere secretarului general ca în următorul său raport, programat pe 31 octombrie 2002, să includă informaţii de ultimă oră privind:- acţiunile întreprinse în vederea coordonării iniţiativelor de consolidare a păcii aflate în derulare şi pentru dezvoltarea lor treptată, precum şi informaţii privind acţiunile preliminare întreprinse pe teren în vederea pregătirii unei misiuni de consolidare a păcii, odată ce condiţiile de securitate o vor permite, potrivit declaraţiei preşedintelui din 28 martie 2002;- asistenţa tehnică şi cooperarea oferite pentru a mări capacitatea administrativă şi judiciară pe întreg teritoriul Somaliei, pentru a contribui la monitorizarea şi aplicarea pe deplin a embargoului asupra armelor, conform declaraţiei preşedintelui de pe 28 martie 2002 şi Rezoluţiei nr. 1.407 (2002);- prezentarea de rapoarte de către state Comitetului privind măsurile adoptate pentru a asigura implementarea deplină şi eficientă a embargoului asupra armelor, conform Rezoluţiei nr. 1.407 (2002);15. cere în continuare secretarului general să invite statele membre să contribuie la Trust Fundul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Consolidarea Păcii în Somalia, salutând contribuţiile deja făcute, şi să asigure coordonarea adecvată a agenţiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite implicate, în vederea implementării sarcinilor ce trebuie îndeplinite conform declaraţiei preşedintelui din 28 martie 2002;16. solicită statelor membre să contribuie la activităţile Organizaţiei Naţiunilor Unite vizând sprijinul acordat Somaliei, inclusiv Apelul interagenţii consolidat pentru 2002;17. hotărăşte să rămână activ sesizat cu această chestiune.REZOLUŢIA Nr. 1.801 (2008)adoptată de Consiliul de Securitate în cadrul celei de-a5.842-a întruniri, la 20 februarie 2008Consiliul de Securitate,amintind rezoluţiile sale anterioare referitoare la situaţia din Somalia, mai ales Rezoluţia sa nr. 733 (1992), Rezoluţia sa nr. 1.356 (2001), Rezoluţia sa nr. 1.425 (2002), Rezoluţia sa nr. 1.725 (2006), Rezoluţia sa nr. 1.744 (2007), Rezoluţia sa nr. 1.744 (2007) şi Rezoluţia sa nr. 1.772 (2007), precum şi declaraţiile preşedintelui Consiliului, în special cele din 13 iulie 2006 (S/PRST/2006/31), 22 decembrie 2006 (S/PRST/2006/59), 30 aprilie 2007 (S/PRST/2007/13), 14 iunie 2007 (S/PRST/2007/19) şi 19 decembrie 2007 (S/PRST/2007/49),reafirmându-şi respectul pentru suveranitatea, integritatea teritorială, independenţa politică şi unitatea Somaliei,reiterându-şi angajamentul cu privire la o rezolvare completă şi durabilă a situaţiei din Somalia prin Carta Federală de Tranziţie şi subliniind importanţa existenţei unor instituţii cu o largă reprezentare, instituite printr-un proces politic integrator, aşa cum prevede Carta Federală de Tranziţie, şi reiterându-şi sprijinul pentru instituţiile federale de tranziţie ale Somaliei,salutând numirea de către preşedintele Yusuf a primului-ministru Nur "Adde" Hassan Hussein, numirea ulterioară a unui nou cabinet al guvernului federal de tranziţie şi mutarea guvernului federal de tranziţie la Mogadishu,elogiind activitatea Reprezentantului Special al Secretarului General (RSSG), domnul Ahmedou Ould-Abdallah, şi afirmându-şi sprijinul ferm acordat eforturilor sale,subliniind importanţa instaurării şi menţinerii stabilităţii şi securităţii pe întreg teritoriul Somaliei şi accentuând importanţa dezarmării, demobilizării şi reintegrării miliţiei şi foştilor combatanţi din Somalia,condamnând toate actele de violenţă şi extremism din Somalia şi exprimându-şi îngrijorarea privind continuarea violenţelor în Somalia,subliniind îngrijorarea sa faţă de agravarea pirateriei pe lângă coasta somaleză, fenomen descris în paragraful 22 al raportului secretarului general şi amintind de comunicatul comun al Organizaţiei Maritime Internaţionale şi al Programului Alimentar Mondial din 10 iulie 2007,reiterându-şi aprecierea faţă de eforturile comunităţii internaţionale, în special cele ale Uniunii Africane, precum şi cele ale Ligii Statelor Arabe, ale Autorităţii Interguvernamentale pentru Dezvoltare şi ale Uniunii Europene, de a promova pacea, stabilitatea şi reconcilierea în Somalia şi salutând continuarea angajamentului acestora,salutând comunicatul Consiliului pentru Pace şi Securitate al Uniunii Africane din 18 ianuarie 2008, care afirmă că Uniunea Africană va prelungi mandatul misiunii sale în Somalia (AMISOM) pentru încă 6 luni,subliniind contribuţia pe care AMISON şi contingentele sale din Uganda şi Burundi o au la instaurarea stabilităţii şi păcii durabile în Somalia, inclusiv importantele eforturi ale forţelor ugandeze vizând furnizarea de asistenţă medicală cetăţenilor somalezi, condamnând orice ostilitate faţă de aceştia şi îndemnând toate părţile din Somalia şi din regiune să sprijine şi să coopereze cu AMISOM,salutând angajamentul susţinut al Guvernului Ugandei de a sprijini eforturile AMISOM în ultimul an şi implicarea recentă a Guvernului din Burundi,luând notă de Raportul secretarului general privind Somalia din 7 noiembrie 2007 (S/2007/658), în special paragraful 32, şi exprimându-şi aprecierea faţă de sprijinirea AMISOM de către acesta,subliniind că mobilizarea totală a AMISOM va facilita retragerea completă a altor forţe străine din Somalia şi va crea condiţiile necesare păcii şi stabilităţii durabile în Somalia,observând că acel comunicat al Consiliului pentru Pace şi Securitate al Uniunii Africane din 18 ianuarie 2008 cere Organizaţiei Naţiunilor Unite să trimită o operaţiune de menţinere a păcii în Somalia, care să sprijine stabilizarea pe termen lung şi refacerea după conflict a ţării,amintind cererea sa din Declaraţia sa din 19 decembrie 2007 (S/PRST/2007/49) ca secretarul general să raporteze Consiliului de Securitate privind elaborarea unor planuri de urgenţă vizând posibila mobilizare a unei operaţiuni de menţinere a păcii a Organizaţiei Naţiunilor Unite care să succeadă AMISON, aşa cum prevede Rezoluţia nr. 1772 (2007),hotărând că situaţia din Somalia continuă să constituie o ameninţare la adresa păcii şi securităţii internaţionale din regiune,acţionând în temeiul cap. VII din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite:1. hotărăşte să înnoiască autorizaţia acordată statelor membre ale Uniunii Africane de a menţine, pentru încă 6 luni, o misiune în Somalia, care va fi autorizată să adopte toate măsurile necesare pentru a îndeplini mandatul prevăzut în paragraful 9 al Rezoluţiei nr. 1.772 (2007) şi subliniază, în special, că AMISOM este autorizată să adopte toate măsurile necesare pentru asigurarea securităţii infrastructurii-cheie şi să contribuie, după necesitate şi potrivit capacităţilor sale, la crearea condiţiilor de securitate necesare oferirii de asistenţă umanitară;2. afirmă că prevederile paragrafelor 11 şi 12 ale Rezoluţiei nr. 1.772 (2007) se vor aplica în continuare misiunii menţionate în paragraful 1;3. îndeamnă statele membre ale Uniunii Africane să contribuie la AMISOM pentru a facilita retragerea completă a altor forţe străine din Somalia şi pentru crearea condiţiilor necesare păcii şi stabilităţii durabile în Somalia;4. îndeamnă statele membre să furnizeze resurse financiare, personal, echipament şi servicii pentru mobilizarea totală a AMISOM;5. îşi reafirmă intenţia de a lua măsuri împotriva celor care încearcă să împiedice sau să blocheze procesul politic paşnic, împotriva celor care ameninţă prin forţă instituţiile federale de tranziţie sau AMISOM ori a celor care întreprind acţiuni care subminează stabilitatea în Somalia sau în regiune;6. aşteaptă cu nerăbdare raportul apropiat al secretarului general, planificat pe 10 martie 2008, privind inclusiv opţiunile specifice vizând întărirea capacităţii Oficiului Politic al Organizaţiei Naţiunilor Unite (OPONU) de a sprijini în continuarea mobilizarea totală a AMISON şi de a pregăti o posibilă mobilizare a unei forţe de menţinere a păcii a Organizaţiei Naţiunilor Unite care va succeda AMISOM şi îşi afirmă intenţia de a se întruni din nou, imediat după publicarea raportului, pentru a stabili ce acţiuni va întreprinde în continuare în lumina opţiunilor şi recomandărilor conţinute de acesta;7. solicită secretarului general să continue şi să îşi intensifice eforturile de a promova continuarea procesului politic, inclusiv al tuturor, şi prin sprijinirea instituţiilor federale de tranziţie în vederea realizării acestuia şi a serviciilor oferite poporului somalez, precum şi prin colaborarea cu comunitatea internaţională, inclusiv Uniunea Africană, Liga Statelor Arabe, Autoritatea Interguvernamentală pentru Dezvoltare, Uniunea Europeană şi Grupul Internaţional de Contact privind Somalia şi membrii acestuia;8. cere tuturor organizaţiilor internaţionale şi statelor membre să sprijine acţiunile RRSG vizând consolidarea securităţii şi instaurarea unei păci totale şi durabile în Somalia şi le solicită acestora să acţioneze permanent prin el, astfel încât să se ajungă la un efort unitar;9. îndeamnă instituţiile federale de tranziţie şi toate părţile din Somalia să respecte concluziile Congresului de Reconciliere Naţională (CRN) şi să susţină continuarea procesului politic, inclusiv al tuturor de după momentul respectiv, implicându-i, până la urmă, pe toţi cei interesaţi, inclusiv pe liderii politici, liderii de clan, liderii religioşi, comunitatea de afaceri, pe reprezentanţi ai societăţii civile, cum ar fi grupurile femeilor, şi îi încurajează pe aceştia să se unească în vederea promovării unui asemenea dialog inclusiv;10. salută eforturile guvernului federal de tranziţie de a elabora un plan pentru implementarea concluziilor CRN, inclusiv pentru finalizarea procesului constituţional, şi reiterează necesitatea unui acord vizând încetarea totală şi de durată a ostilităţilor şi a unui plan privind traseul critic pentru etapa rămasă din procesul de tranziţie, incluzând alegeri libere şi democratice în 2009, după cum prevede Carta Federală de Tranziţie a Somaliei;11. subliniază contribuţia permanentă la pacea şi securitatea din Somalia a embargoului asupra armelor impus prin Rezoluţia nr. 733 (1992), extinsă şi amendată de rezoluţiile ulterioare, cere ca toate statele membre, în special cele din regiune, să îl aplice în totalitate şi îşi reiterează intenţia de a analiza modalităţi de a-i spori eficienţa;12. încurajează statele membre ale căror vase şi aeronave militare operează în apele internaţionale şi în spaţiul aerian adiacent coastei Somaliei să urmărească toate incidentele de piraterie din aceste spaţii şi să acţioneze corespunzător pentru protejarea transporturilor comerciale, în special a transportării de ajutoare umanitare, de orice astfel de acte, conform dreptului internaţional relevant, şi salută contribuţia Franţei la protejarea convoaielor navale ale Programului Alimentar Mondial şi sprijinul acordat acum de Danemarca în acest scop;13. reafirmă Rezoluţia sa anterioară nr. 1.325 (2000) privind femeile, pacea şi securitatea, Rezoluţia sa nr. 1.674 (2006) şi Rezoluţia sa nr. 1.738 (2006) privind protejarea civililor în conflictul armat şi subliniază responsabilitatea tuturor părţilor şi a grupărilor armate din Somalia de a adopta măsurile corespunzătoare pentru a apăra populaţia civilă din ţară, conform dreptului umanitar internaţional, drepturilor omului şi dreptului privind refugiaţii, în special prin evitarea tuturor atacurilor fără discernământ asupra zonelor populate;14. sprijină ferm şi încurajează continuarea eforturilor umanitare în Somalia, aminteşte Rezoluţia sa nr. 1.502 (2003) privind apărarea personalului umanitar şi al Organizaţiei Naţiunilor Unite, solicită tuturor părţilor şi grupărilor armate din Somalia să ia măsurile corespunzătoare pentru asigurarea siguranţei şi securităţii personalului umanitar şi al AMISOM şi să ofere acces rapid, sigur şi neobstrucţionat în vederea acordării de asistenţă umanitară tuturor celor care au nevoie de ea şi îndeamnă ţările din regiune să faciliteze oferirea de asistenţă umanitară pe uscat, prin aer sau prin porturile maritime;15. reafirmă Rezoluţia sa anterioară nr. 1.612 (2005) privind copiii şi conflictele armate şi aminteşte concluziile ulterioare ale Grupului de Lucru al Consiliului de Securitate privind Copiii în Conflictul Armat relevante pentru părţile din conflictul armat din Somalia (S/AC.51/2007/14);16. hotărăşte să rămână activ sesizat cu această chestiune.------