NORMĂ din 26 martie 2003 (*actualizată*)cu privire la definirea, descrierea şi prezentarea oţetului(actualizată până la data de 26 august 2004*)
EMITENT
  • MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTAŢIEI ŞI PĂDURILOR
  • MINISTERUL SĂNĂTĂŢII ŞI FAMILIEI
  • AUTORITATEA NAŢIONALA PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORILOR




  • ---------------*) Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 573 din 11 august 2003. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra Neamt până la data de 26 august 2004, cu modificările şi completările aduse de ORDINUL nr. 530 din 28 iulie 2004.  +  Capitolul I Dispoziţii generale  +  Articolul 1Prezenta norma stabileşte condiţiile privind definirea, descrierea şi prezentarea oţetului destinat comercializării pentru consum uman.  +  Articolul 2Fabricarea şi comercializarea produsului menţionat la art. 1 se fac cu respectarea prevederilor prezentei norme.  +  Capitolul II Definiţii şi descriere  +  Articolul 3În sensul prezentei norme, termenii folosiţi se definesc după cum urmează: a) oţetul este produsul obţinut exclusiv prin procedeul biologic al dublei fermentari, alcoolică şi acetică, a lichidelor sau a altor substanţe de origine agricolă; b) oţetul din vin este produsul obţinut prin fermentarea acetică a vinului sau a amestecului fermentabil, în care vinul intervine în proporţie de minimum 70% în volume; c) oţetul din fructe şi oţetul din fructe de pădure (fructe mici) sunt sortimente de oţet obţinute din fructe, respectiv fructe de pădure (fructe mici), prin procedeul biologic al fermentaţiei alcoolice şi acetice; d) oţetul din vin de fructe şi oţetul din vin de fructe de pădure (fructe mici) sunt oteturile obţinute din vin de fructe, respectiv din vin de fructe de pădure (fructe mici), prin procedeul biologic al fermentaţiei acetice; e) oţetul din cidru este oţetul obţinut din cidru prin procedeul biologic al fermentaţiei acetice; f) oţetul din alcool este oţetul obţinut din alcool etilic rafinat, de fermentaţie, prin procedeul biologic al fermentaţiei acetice; g) oţetul din cereale este oţetul obţinut fără distilare intermediara, prin procedeul definit la lit. a), din cereale al căror amidon a fost zaharificat prin alt procedeu decât cel cu diastazele din malt; h) oţetul din malt este oţetul obţinut fără distilare intermediara, din malt, cu sau fără adaugare de cereale al căror amidon a fost zaharificat numai de către diastazele din malt, conform lit. a); i) oţetul din malt distilat este oţetul obţinut prin distilarea sub presiune redusă a oţetului din malt, conform lit. h). Acest oţet nu conţine decât constituentii volatili ai oţetului din care este obţinut; j) oţetul condimentat şi oţetul aromatizat sunt sortimentele de oţet obţinute conform lit. b)-i), cărora li s-au adăugat plante pentru condimentare, arome şi alte ingrediente conform art. 4 alin. (2); k) alte tipuri de oţet, de exemplu: oţet obţinut din zer, oţet obţinut din bere, oţet obţinut din miere.  +  Articolul 4 (1) Oţetul poate fi fabricat din una dintre următoarele materii prime (ingrediente): a) vin, conform reglementărilor în vigoare; b) fructe sau fructe de pădure (fructe mici), vin din fructe, vin din fructe de pădure (fructe mici), cidru; c) alcool etilic rafinat, conform SR nr. 14-1998 sau conform Normelor cu privire la definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, al ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 268/441/117/2003; d) cereale, malt, zer şi alte produse de origine agricolă care conţin amidon, zaharuri sau amidon şi zaharuri. (2) Alte ingrediente care pot fi utilizate la fabricarea oţetului: a) zahăr, conform reglementărilor în vigoare; b) sare, conform reglementărilor în vigoare; c) miere, conform reglementărilor în vigoare; d) sucuri de fructe, conform reglementărilor în vigoare; e) aditivi alimentari, conform reglementărilor în vigoare; f) arome: aromatizanti naturali şi substanţe aromatizante naturale admise de reglementările în vigoare; g) auxiliari tehnologici:- substanţe organice: preparate din malt, hidrolizat de amidon, glucoza;- substanţe anorganice: fosfati şi saruri de amoniu;- agenţi pentru limpezire, purificare şi filtrare: cei prevăzuţi în reglementările în vigoare pentru vin. (3) Substanţe interzise a fi folosite la fabricarea oţetului: a) arome artificiale şi arome identic naturale, asa cum sunt definite în reglementările în vigoare; b) arome sau uleiuri eterice artificiale ori naturale de struguri; c) reziduuri de distilare, reziduuri de fermentare şi produsele derivate; d) extracte din marcuri de toate felurile; e) acizi de toate tipurile, cu excepţia celor naturali continuti în materiile prime utilizate sau în substanţele a căror adaugare este autorizata.  +  Articolul 5Utilizarea colorantilor, aromatizantilor sau a altor aditivi autorizaţi la prepararea oţetului se face cu respectarea reglementărilor în vigoare.  +  Articolul 6Pentru diluarea sau dizolvarea colorantilor, aromatizantilor sau a altor aditivi autorizaţi folosiţi la prepararea oţetului se foloseşte alcool etilic rafinat.  +  Articolul 7Oţetul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) aciditatea totală a oţetului din vin trebuie să fie de minimum 60 g/1.000 ml, exprimată în acid acetic pur; b) aciditatea totală a celorlalte sortimente de oţet trebuie să fie de minimum 50 g/1.000 ml, exprimată în acid acetic pur; c) conţinutul în alcool rezidual trebuie să aibă următoarele valori:- maximum 1,5% v/v pentru oţetul din vin; v/v - fractie volumica;- maximum 3% v/v pentru oţetul de specialităţi obţinut din oteturile din vin;- maximum 0,5% v/v pentru alte tipuri de oţet; d) caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice ale oteturilor trebuie să corespundă specificatiilor tehnice ale producătorilor, de respectarea cărora aceştia rămân răspunzători; e) nivelul de admisibilitate pentru contaminanti trebuie să fie în conformitate cu reglementările în vigoare.  +  Capitolul III Marcare, etichetare  +  Articolul 8 (1) Etichetarea, prezentarea şi publicitatea sortimentelor de oţet se fac cu respectarea reglementărilor în vigoare. (2) Elemente suplimentare de etichetare: a) denumirea "Oţet" nu poate fi utilizata decât pentru produsele obţinute din materii prime de origine agricolă conform prevederilor art. 3; b) denumirea "Oţet" nu poate fi utilizata pentru amestecuri de oţet şi acid acetic de calitate alimentara; c) oţetul obţinut dintr-o singura materie prima se denumeste "oţet de X", unde "X" reprezintă numele materiei prime utilizate; d) oţetul obţinut din mai multe materii prime se denumeste "Oţet de X şi Y", unde "X" şi "Y" reprezintă lista completa a materiilor prime utilizate, în ordinea descrescătoare a cantităţii lor, determinate în momentul introducerii în fabricaţie; e) în cazul în care la obţinerea oţetului se utilizează unul sau mai multe dintre ingredientele menţionate la art. 4 alin. (2), acestea vor fi incluse în denumirea sub care se vinde produsul; f) sortimentele de oţet cu una sau mai multe arome naturale menţionate la art. 4 alin. (2) lit. f) vor avea în denumire menţiunea "aromatizate cu ...", care se va completa cu numele acestor arome; g) denumirea "Oţet" poate fi utilizata împreună cu o indicaţie de origine (cherry, vinegar, aceto di vino Chianti), dacă materia prima utilizata provine din regiunea menţionată sau dacă produsul însuşi a fost fabricat în regiunea menţionată ori a fost obţinut conform unui procedeu particular; h) concentraţia acetică a oţetului, corespunzătoare aciditatii sale totale exprimate în grame la 1.000 ml, trebuie trecută pe eticheta cu menţiunea "... grame/litru (g/l)". (3) Oţetul nu trebuie etichetat sau prezentat în asa fel încât consumatorul să fie indus în eroare asupra originii lui, în special atunci când este adăugat drept colorant caramelul (neautorizat pentru oţetul din vin). (4) Sortimentele de oţet destinate comercializării nu sunt descrise prin asociere cu cuvinte cum ar fi "placut", "tip", "util", "fabricat" sau cu alte indicaţii similare.-------