LEGE nr. 24 din 27 martie 2000 (**republicată**)(*actualizata*)privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative(actualizata până la data de 21 iunie 2007*)
**) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 189/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 463 din 24 mai 2004, dandu-se textelor o noua numerotare.Legea nr. 24/2000 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 31 martie 2000 şi a mai fost modificata prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 6/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 24 februarie 2003, respinsa prin Legea nr. 268/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 616 din 7 iulie 2004. + Capitolul I Dispozitii generaleDispozitii generale + Articolul 1Activitatea de legiferare (1) Reglementarea relatiilor sociale prin lege şi prin celelalte categorii de acte normative se realizează cu respectarea principiilor generale de legiferare proprii sistemului dreptului românesc. (2) Actele normative se initiaza, se elaboreaza, se adoptă şi se aplică în conformitate cu prevederile Constituţiei României, republicată, cu dispozitiile prezentei legi, precum şi cu principiile ordinii de drept. + Articolul 2Tehnica legislativa (1) Tehnica legislativa asigura sistematizarea, unificarea şi coordonarea legislaţiei, precum şi conţinutul şi forma juridica adecvate pentru fiecare act normativ. (2) Normele de tehnica legislativa definesc părţile constitutive ale actului normativ, structura, forma şi modul de sistematizare a continutului acestuia, procedeele tehnice privind modificarea, completarea, abrogarea, publicarea şi republicarea actelor normative, precum şi limbajul şi stilul actului normativ. + Articolul 3Respectarea normelor de tehnica legislativa (1) Normele de tehnica legislativa sunt obligatorii la elaborarea proiectelor de lege de către Guvern şi a propunerilor legislative aparţinând deputatilor, senatorilor sau cetatenilor, în cadrul exercitarii dreptului la iniţiativa legislativa, la elaborarea şi adoptarea ordonantelor şi hotărârilor Guvernului, precum şi la elaborarea şi adoptarea actelor normative ale celorlalte autorităţi cu asemenea atribuţii. (2) Normele de tehnica legislativa se aplică, în mod corespunzător, şi la elaborarea şi adoptarea proiectelor de ordine, instrucţiuni şi de alte acte normative emise de conducătorii organelor administraţiei publice centrale de specialitate, precum şi la elaborarea şi adoptarea actelor cu caracter normativ emise de autorităţile administraţiei publice locale. + Articolul 4Ierarhia actelor normative (1) Actele normative se elaboreaza în functie de ierarhia lor, de categoria acestora şi de autoritatea publică competenţa să le adopte. (2) Categoriile de acte normative şi normele de competenţa privind adoptarea acestora sunt stabilite prin Constitutia României, republicată, şi prin celelalte legi. (3) Actele normative date în executarea legilor, ordonantelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele şi potrivit normelor care le ordona. + Articolul 5Iniţierea actelor normative (1) Proiectele de legi se elaboreaza ca urmare a exercitarii, potrivit Constituţiei, a dreptului de iniţiativa legislativa. (2) Proiectele celorlalte categorii de acte normative se elaboreaza de autorităţile competente să le initieze, potrivit legii. + Articolul 6Conţinutul şi fundamentarea solutiilor legislative (1) Proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente şi posibile care să conduca la o cat mai mare stabilitate şi eficienta legislativa. Solutiile pe care le cuprinde trebuie să fie temeinic fundamentate, luandu-se în considerare interesul social, politica legislativa a statului român şi cerinţele corelarii cu ansamblul reglementarilor interne, precum şi ale armonizării legislaţiei naţionale cu legislatia comunitara şi cu tratatele internationale la care România este parte. (2) Pentru fundamentarea noii reglementari se va porni de la dezideratele sociale prezente şi de perspectiva, precum şi de la insuficientele legislaţiei în vigoare. (3) Proiectele de acte normative se supun spre adoptare insotite de o expunere de motive, o nota de fundamentare sau un referat de aprobare, precum şi de un studiu de impact, după caz.--------------Alin. (3) al art. 6 a fost modificat de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 49 din 13 martie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 194 din 21 martie 2007. + Articolul 7Forma de redactare a actelor normative (1) Proiectele de legi, propunerile legislative şi celelalte proiecte de acte normative se redacteaza în forma prescriptiva proprie normelor juridice. (2) Prin modul de exprimare actul normativ trebuie să asigure dispoziţiilor sale un caracter obligatoriu. (3) Dispozitiile cuprinse în actul normativ pot fi, după caz, imperative, supletive, permisive, alternative, derogatorii, facultative, tranzitorii, temporare, de recomandare sau altele asemenea; aceste situaţii trebuie să rezulte expres din redactarea normelor. (4) Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent şi inteligibil, fără dificultati sintactice şi pasaje obscure sau echivoce. Nu se folosesc termeni cu incarcatura afectiva. Forma şi estetica exprimarii nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia şi claritatea dispoziţiilor. + Articolul 8Avizarea proiectelor (1) În cazurile prevăzute de lege, în faza de elaborare a proiectelor de acte normative initiatorul trebuie să solicite avizul autorităţilor interesate în aplicarea acestora, în functie de obiectul reglementarii. (2) După elaborarea lor şi incheierea procedurii de avizare prevăzute la alin. (1), proiectele de legi, propunerile legislative, precum şi proiectele de ordonante şi de hotărâri cu caracter normativ ale Guvernului se supun în mod obligatoriu avizarii Consiliului Legislativ. (3) Procedura de avizare şi obiectul avizului Consiliului Legislativ sunt prevăzute în legea sa organica şi în regulamentul sau de organizare şi functionare. + Articolul 9Avizul Consiliului Legislativ (1) Avizul Consiliului Legislativ se formuleaza şi se transmite în scris. El poate fi: favorabil, favorabil cu obiectii sau propuneri ori negativ. (2) Avizele favorabile care cuprind obiectii sau propuneri, precum şi cele negative se motiveaza şi pot fi insotite de documentele sau de informaţiile pe care se sprijina. (3) Avizul Consiliului Legislativ este un aviz de specialitate şi are caracter consultativ. (4) Observatiile şi propunerile Consiliului Legislativ privind respectarea normelor de tehnica legislativa vor fi avute în vedere la definitivarea proiectului de act normativ. Neacceptarea acestora trebuie motivata în cuprinsul actului de prezentare a proiectului sau intr-o nota insotitoare. + Articolul 10Publicarea actelor normative (1) În vederea intrarii lor în vigoare legile şi celelalte acte normative adoptate de Parlament, ordonantele şi hotărârile Guvernului, actele normative ale autorităţilor administrative autonome, precum şi ordinele, instrucţiunile şi alte acte normative emise de organele administraţiei publice centrale de specialitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Legile se publică imediat după promulgare, insotite de actul prin care au fost promulgate. Celelalte acte cu caracter normativ, adoptate de Parlament, se publică sub semnatura presedintilor celor două Camere. (3) Ordonantele şi hotărârile Guvernului se publică numai după ce au fost semnate de primul-ministru şi contrasemnate de ministrii care au obligaţia să le puna în executare. (4) Celelalte acte normative se publică după ce au fost semnate de emitent. + Articolul 11Intrarea în vigoare a actelor normative (1) Legile şi ordonantele emise de Guvern în baza unei legi speciale de abilitare intră în vigoare la 3 zile de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I, sau la o dată ulterioară prevăzută în textul lor. Termenul de 3 zile se calculeaza pe zile calendaristice, începând cu data publicarii în Monitorul Oficial al României, şi expira la ora 24,00 a celei de-a treia zi de la publicare. (2) Ordonantele de urgenta ale Guvernului intră în vigoare la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I, sub condiţia depunerii lor prealabile la Camera competentă să fie sesizata, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară. (3) Actele normative prevăzute la art. 10 alin. (1), cu excepţia legilor şi a ordonantelor, intră în vigoare la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară. Atunci când nu se impune ca intrarea în vigoare să se produca la data publicarii, în cuprinsul acestor acte normative trebuie să se prevada ca ele intră în vigoare la o dată ulterioară stabilita prin text. + Capitolul II Sistematizarea şi unificarea legislaţieiSistematizarea şi unificarea legislaţiei + Articolul 12Integrarea proiectului în ansamblul legislaţieiActul normativ trebuie să se integreze organic în sistemul legislaţiei, scop în care: a) proiectul de act normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelasi nivel, cu care se afla în conexiune; b) proiectul de act normativ, întocmit pe baza unui act de nivel superior, nu poate depăşi limitele competentei instituite prin acel act şi nici nu poate contraveni principiilor şi dispoziţiilor acestuia; c) proiectul de act normativ trebuie să fie corelat cu reglementarile comunitare şi cu tratatele internationale la care România este parte. + Articolul 13Unicitatea reglementarii în materie (1) Reglementarile de acelasi nivel şi având acelasi obiect se cuprind, de regula, într-un singur act normativ. (2) Un act normativ poate cuprinde reglementari şi din alte materii conexe numai în măsura în care sunt indispensabile realizării scopului urmarit prin acest act. + Articolul 14Reglementari speciale şi derogatorii (1) O reglementare din aceeasi materie şi de acelasi nivel poate fi cuprinsa într-un alt act normativ, dacă are caracter special faţă de actul ce cuprinde reglementarea generală în materie. (2) Caracterul special al unei reglementari se determina în functie de obiectul acesteia, circumstantiat la anumite categorii de situaţii, şi de specificul solutiilor legislative pe care le instituie. (3) Reglementarea este derogatorie dacă solutiile legislative referitoare la o situaţie anume determinata cuprind norme diferite în raport cu reglementarea-cadru în materie, aceasta din urma pastrandu-şi caracterul sau general obligatoriu pentru toate celelalte cazuri. + Articolul 15Evitarea paralelismelor (1) În procesul de legiferare este interzisa instituirea acelorasi reglementari în mai multe articole sau alineate din acelasi act normativ ori în doua sau mai multe acte normative. Pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizeaza norma de trimitere. (2) În cazul existentei unor paralelisme acestea vor fi inlaturate fie prin abrogare, fie prin concentrarea materiei în reglementari unice. (3) Se supun procesului de concentrare în reglementari unice şi reglementarile din aceeasi materie dispersate în legislatia în vigoare. (4) Intr-un act normativ emis pe baza şi în executarea altui act normativ de nivel superior nu se utilizeaza reproducerea unor dispozitii din actul superior, fiind recomandabila numai indicarea textelor de referinţa. În asemenea cazuri preluarea unor norme în actul inferior poate fi facuta numai pentru dezvoltarea ori detalierea solutiilor din actul de baza. + Articolul 16Asanarea legislaţieiÎn vederea asanarii legislaţiei active, în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative se va urmări abrogarea expresa a dispoziţiilor legale cazute în desuetudine sau care înregistrează aspecte de contradictorialitate cu reglementarea preconizata. + Articolul 17Sistematizarea şi concentrarea legislaţiei în coduriÎn vederea sistematizarii şi concentrarii legislaţiei, reglementarile dintr-un anumit domeniu sau dintr-o anumita ramura de drept, subordonate unor principii comune, pot fi reunite intr-o structura unitara, sub forma de coduri. + Articolul 18Incorporarea actelor normative în codexuri pe materii (1) Pe măsura consolidării sistemului legislativ, reglementarile legale în vigoare privind acelasi domeniu sau domenii conexe, cuprinse în legi, ordonante şi hotărâri ale Guvernului, pot fi incorporate prin alaturarea textelor acestora intr-o structura omogena, prezentată sub forma de codex, care să inlesneasca cunoasterea şi aplicarea lor. (2) Codexul se elaboreaza de Consiliul Legislativ, din proprie iniţiativă sau la solicitarea unuia dintre birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului ori a Guvernului. (3) Consiliul Legislativ stabileste denumirea actului rezultat din incorporare, structura şi succesiunea dispoziţiilor legale avute în vedere, cu specificarea actelor normative din care provin şi a elementelor necesare de identificare. În cadrul operaţiunii de incorporare în codexuri actele normative incluse vor fi prezentate prin luarea în considerare a tuturor modificarilor şi completarilor ulterioare, a abrogarilor partiale, exprese ori implicite, precum şi prin actualizarea denumirilor instituţiilor şi localitatilor. + Capitolul III Elaborarea actelor normativeElaborarea actelor normative + Secţiunea 1 DocumentareaDocumentarea + Articolul 19Activitatea de documentare (1) Elaborarea proiectelor de acte normative trebuie precedata, în functie de importanţa şi complexitatea acestora, de o activitate de documentare şi analiza stiintifica, pentru cunoasterea temeinica a realitatilor economico-sociale care urmeaza să fie reglementate, a istoricului legislaţiei din acel domeniu, precum şi a reglementarilor similare din legislatia străină, în special a tarilor Uniunii Europene. (2) Initiatorii proiectelor de acte normative pot solicita, pentru documentarea lor legislativa, informaţii suplimentare de la Consiliul Legislativ şi alte autorităţi sau institutii cu atribuţii de informare în materia respectiva. + Articolul 20Jurisprudenta şi doctrina juridicaÎn activitatea de documentare pentru fundamentarea proiectului de act normativ se vor examina practica Curtii Constitutionale în acel domeniu, practica instanţelor judecătorești în aplicarea reglementarilor în vigoare, precum şi doctrina juridica în materie. + Articolul 21Raportul cu legislatia comunitara şi cu tratatele internationale (1) Solutiile legislative preconizate prin noua reglementare trebuie să aibă în vedere reglementarile în materie ale Uniunii Europene, asigurand compatibilitatea cu acestea. (2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în ceea ce priveste dispozitiile cuprinse în tratatele internationale la care România este parte. (3) Când este cazul, se vor face propuneri de modificare şi completare a actelor normative interne ale caror dispozitii nu sunt concordante cu cele ale actelor internationale la care România este parte sau nu asigura compatibilitatea cu dreptul comunitar. + Secţiunea a 2-a Alegerea solutiilor legislative şi definirea conceptelorAlegerea solutiilor legislative şi definirea conceptelor + Articolul 22Stabilirea solutiilor legislative (1) Pentru alegerea unor solutii judicioase şi durabile se pot elabora mai multe variante posibile, evaluandu-se efectele previzibile ale solutiilor preconizate. (2) Solutiile legislative avute în vedere trebuie să prezinte suplete pentru a realiza imbinarea caracterului de stabilitate a reglementarii cu cerinţele de perspectiva ale dezvoltării sociale. + Articolul 23Sfera de cuprindere a solutiilor preconizate (1) Solutiile legislative preconizate prin proiectul de act normativ trebuie să acopere întreaga problematica a relatiilor sociale ce reprezinta obiectul de reglementare pentru a se evita lacunele legislative. (2) Pentru ca solutiile să fie pe deplin acoperitoare se vor lua în considerare diferitele ipoteze ce se pot ivi în activitatea de aplicare a actului normativ, folosindu-se fie enumerarea situaţiilor avute în vedere, fie formulari sintetice sau formulari-cadru de principiu, aplicabile oricăror situaţii posibile. + Articolul 24Determinarea conceptelor şi notiunilorÎn cadrul solutiilor legislative preconizate trebuie să se realizeze o configurare explicita a conceptelor şi notiunilor folosite în noua reglementare, care au un alt înţeles decat cel comun, pentru a se asigura astfel înţelegerea lor corecta şi a se evita interpretarile gresite. + Articolul 25Solutii pentru situaţii tranzitoriiProiectul de act normativ trebuie să cuprindă solutii legislative pentru situaţii tranzitorii, în cazul în care prin noua reglementare sunt afectate raporturi sau situaţii juridice nascute sub vechea reglementare, dar care nu şi-au produs în intregime efectele până la data intrarii în vigoare a noii reglementari. + Secţiunea a 3-a Elaborarea codurilor şi a altor legi complexeElaborarea codurilor şi a altor legi complexe + Articolul 26Teze prealabile (1) În cazul proiectelor de coduri sau al altor legi complexe, anume determinate, la iniţiativa Parlamentului ori a Guvernului se pot constitui la Consiliul Legislativ sau sub coordonarea acestuia comisii de specialitate pentru elaborarea proiectelor respective. (2) În cazul proiectelor de coduri şi al altor legi complexe, care intereseaza domeniul de activitate al justiţiei, comisiile de elaborare se instituie de Ministerul Justiţiei. În componenta comisiei constituite se include un reprezentant al Consiliului Legislativ, desemnat de preşedintele acestuia. (3) Comisiile de specialitate vor întocmi, pe baza unor studii şi documentari stiintifice, teze prealabile care să reflecte conceptia generală, principiile, noile orientari şi principalele solutii ale reglementarilor preconizate. (4) Înainte de definitivarea tezelor, concluziile studiilor, cuprinzand liniile directoare ale conceptiei de ansamblu a viitoarei reglementari, se inainteaza, pentru exprimarea punctului de vedere, ministerelor şi celorlalte autorităţi publice interesate. + Articolul 27Aprobarea tezelor prealabileTezele prealabile, definitivate potrivit prevederilor art. 26, se supun aprobării Guvernului. După aprobarea tezelor de către Guvern comisia de elaborare va proceda la redactarea textului viitorului act normativ. + Articolul 28Adoptarea codurilor şi a legilor complexeProiectul de act normativ întocmit în condiţiile prevăzute la art. 26 şi 27, insotit de un raport, va fi inaintat Parlamentului sau, după caz, Guvernului, pentru declanşarea procedurii legislative. + Secţiunea a 4-a Motivarea proiectelor de acte normativeMotivarea proiectelor de acte normative + Articolul 29Instrumentele de prezentare şi motivare (1) Proiectele de acte normative trebuie insotite de urmatoarele documente de motivare: a) expuneri de motive - în cazul proiectelor de legi şi al propunerilor legislative; b) note de fundamentare - în cazul ordonantelor şi al hotărârilor Guvernului; ordonantele care trebuie supuse aprobării Parlamentului, potrivit legii de abilitare, precum şi ordonantele de urgenta se transmit Parlamentului insotite de expunerea de motive la proiectul legii de aprobare a acestora; c) referate de aprobare - pentru celelalte acte normative. d) studii de impact - în cazul proiectelor de legi de importanţa şi complexitate deosebită, al proiectelor de legi asupra cărora Guvernul şi-a angajat raspunderea, precum şi al proiectelor de legi de aprobare a ordonantelor emise de Guvern în temeiul unei legi de abilitare şi supuse aprobării Parlamentului.---------------Litera d) a alin. (1) al art. 29 a fost introdusa de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 49 din 13 martie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 194 din 21 martie 2007. (2) Expunerile de motive, notele de fundamentare, referatele de aprobare şi studiile de impact constituie instrumentele de prezentare şi motivare ale noilor reglementari propuse.---------------Alin. (2) al art. 29 a fost modificat de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 49 din 13 martie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 194 din 21 martie 2007. + Articolul 30Cuprinsul motivarii (1) Motivarea actelor normative se referă, în principal, la: a) cerinţele care reclama interventia normativa, cu referire speciala la insuficientele reglementarilor în vigoare, la existenta unor neconcordante legislative sau a unui vid legislativ; b) principiile de baza şi finalitatea reglementarii propuse, cu evidentierea elementelor noi; c) efectele avute în vedere, în functie de obiectul reglementarii; d) implicatiile pe care noua reglementare le are asupra legislaţiei în vigoare; e) implicatiile asupra legislaţiei interne, în cazul ratificarii sau aprobării unor tratate ori acorduri internationale, precum şi masurile de adaptare necesare; f) fazele parcurse în pregătirea proiectului şi rezultatele obtinute, evidentiindu-se studiile, cercetarile, evaluarile statistice, specialistii consultati, preocuparile de armonizare legislativa; g) pentru ordonantele de urgenta vor fi prezentate distinct elementele obiective ale situaţiei extraordinare care impune reglementare imediata, nefiind suficienta utilizarea procedurii parlamentare de urgenta, precum şi eventualele consecinte care s-ar produce în lipsa luării masurilor legislative propuse. (2) Pentru fiecare proiect de act normativ, motivarea trebuie să cuprindă o menţiune expresa cu privire la compatibilitatea acestuia cu reglementarile comunitare în materie, determinarea exacta a acestora şi, dacă este cazul, masurile viitoare de armonizare care se impun. (3) În situaţia în care reglementarea propusa se elaboreaza în executarea unui act normativ, motivarea trebuie să cuprindă referiri la actul pe baza şi în executarea caruia se emite. (4) Documentele de motivare a proiectelor de acte normative trebuie să cuprindă obligatoriu referiri la avizul Consiliului Legislativ şi, după caz, al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, Curtii de Conturi sau Consiliului Economic şi Social. + Articolul 31Redactarea motivarii (1) Documentele de motivare se redacteaza într-un stil explicativ, clar, folosindu-se terminologia proiectului de act normativ pe care îl prezinta. (2) Motivarea trebuie să se refere la forma finala a proiectului de act normativ; dacă pe parcurs s-au adus unele modificari proiectului, ca urmare a propunerilor şi observatiilor primite de la organele de avizare, motivarea initiala trebuie reconsiderata în mod corespunzător. + Articolul 31^1Studiul de impact (1) Scopul elaborarii studiului de impact este de a estima costurile şi beneficiile aduse în plan economic şi social prin adoptarea proiectului de lege, precum şi de a evidentia dificultatile care ar putea aparea în procesul de punere în practica a reglementarilor propuse. (2) Studiul de impact este întocmit, de regula, de structurile de specialitate în domeniu ale administraţiei publice centrale, la cererea Guvernului. Pentru propunerile legislative initiate de deputati sau de senatori, studiile de impact se intocmesc prin grija ministerelor de resort, la solicitarea comisiilor parlamentare. (3) În studiul de impact se face referire: a) la starea de fapt existenta la momentul elaborarii noii reglementari; b) la modificările care se propun a fi aduse legislaţiei existente; c) la obiectivele urmarite prin modificarea legislaţiei existente; d) la mijloacele disponibile în vederea realizării scopurilor propuse; e) la dificultatile care ar putea fi intampinate în aplicarea noilor dispozitii; f) la evaluarea costurilor impuse de adoptarea proiectului de lege şi a eventualelor economii bugetare generate de aceasta, la motivele care stau la baza acestei evaluari, precum şi la modalitatea de calcul al costurilor şi economiilor; g) la beneficiile rezultate prin implementarea proiectului de lege, altele decat cele de natura economica; h) la analiza comparativa a costurilor şi a beneficiilor pe care le implica proiectul de lege, din care să reiasă dacă beneficiile sunt justificate de costuri.---------------Art. 31^1 a fost introdus de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 49 din 13 martie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 194 din 21 martie 2007. + Articolul 32Semnarea instrumentelor de prezentare şi motivare (1) Expunerile de motive la proiectele de legi pentru care iniţiativa legislativa se exercită de Guvern, precum şi expunerile de motive la proiectele de legi de aprobare a unor ordonante sau ordonante de urgenta se semneaza de primul-ministru după adoptarea formei finale a proiectului în sedinta a Guvernului. (2) Expunerile de motive la propunerile legislative intocmite de deputati sau de senatori se semneaza de initiatorii respectivi. (3) În cazul în care iniţiativa legislativa este exercitata de cetăţeni, expunerea de motive trebuie însoţită de punctul de vedere al Curtii Constitutionale, întocmit potrivit prevederilor art. 146 lit. j) din Constitutia României, republicată. (4) Notele de fundamentare la proiectele de ordonante şi de hotărâri ale Guvernului se semneaza de ministrul sau de ministrii initiatori, precum şi de cei care le-au avizat. (5) Expunerile de motive la legi şi notele de fundamentare la ordonante şi hotărâri ale Guvernului, elaborate de initiator, se publică împreună cu actul normativ în cauza în Monitorul Oficial al României, Partea I, sau se prezinta pe Internet de către autoritatea emitenta. Dacă în cursul dezbaterilor parlamentare proiectul de lege sau propunerea legislativa a suferit modificari de fond, expunerea de motive va fi refacuta, după promulgarea legii, de către initiator, la sesizarea secretarului general al Camerei Deputatilor. + Capitolul IV Redactarea actelor normativeRedactarea actelor normative + Articolul 33Sistematizarea ideilor în textPentru asigurarea unei succesiuni logice a solutiilor legislative preconizate şi realizarea unei armonii interioare a actului normativ redactarea textului proiectului trebuie precedata de intocmirea unui plan de grupare a ideilor în functie de conexiunile şi de raportul firesc dintre ele, în cadrul conceptiei generale a reglementarii. + Articolul 34Stilul actelor normative (1) Actele normative trebuie redactate într-un limbaj şi stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar şi precis, care să excluda orice echivoc, cu respectarea stricta a regulilor gramaticale şi de ortografie. (2) Este interzisa folosirea neologismelor, dacă exista un sinonim de larga raspandire în limba română. În cazurile în care se impune folosirea unor termeni şi expresii straine, se va alatura, după caz, corespondentul lor în limba română. (3) Termenii de specialitate pot fi utilizati numai dacă sunt consacrati în domeniul de activitate la care se referă reglementarea. (4) Redactarea textelor se face prin folosirea cuvintelor în înţelesul lor curent din limba română moderna, cu evitarea regionalismelor. Redactarea este subordonata dezideratului înţelegerii cu usurinta a textului de către destinatarii acestuia. + Articolul 35Unitatea terminologica (1) În limbajul normativ aceleasi notiuni se exprima numai prin aceiasi termeni. (2) Dacă o notiune sau un termen nu este consacrat sau poate avea intelesuri diferite, semnificatia acestuia în context se stabileste prin actul normativ ce le instituie, în cadrul dispoziţiilor generale sau intr-o anexa destinata lexicului respectiv, şi devine obligatoriu pentru actele normative din aceeasi materie. (3) Exprimarea prin abrevieri a unor denumiri sau termeni se poate face numai prin explicitare în text, la prima folosire. + Articolul 36Exprimarea continutului normativ (1) Textul articolelor trebuie să aibă caracter dispozitiv, să prezinte norma instituita fără explicatii sau justificari. (2) În redactarea actului normativ, de regula, verbele se utilizeaza la timpul prezent, forma afirmativa, pentru a se accentua caracterul imperativ al dispozitiei respective. (3) Utilizarea unor explicatii prin norme interpretative este permisa numai în măsura în care ele sunt strict necesare pentru înţelegerea textului. Nu este permisa prezentarea unor explicatii prin folosirea parantezelor. + Articolul 37Referirea la alt act normativ (1) Referirea într-un act normativ la alt act normativ se face prin precizarea categoriei juridice a acestuia, a numarului sau, a titlului şi a datei publicarii acelui act sau numai a categoriei juridice şi a numarului, dacă astfel orice confuzie este exclusa. (2) Referirea la un tratat international trebuie să cuprindă atât denumirea completa a acestuia, cat şi a actului de ratificare sau de aprobare. + Capitolul V Structura actului normativStructura actului normativ + Secţiunea 1 Părţile constitutive ale actului normativPărţile constitutive ale actului normativ + Articolul 38Părţile constitutive ale actului normativActul normativ are urmatoarele părţi constitutive: titlul şi, dacă este cazul, preambulul, formula introductiva, partea dispozitiva, formula de atestare a autenticităţii actului. + Articolul 39Titlul actului normativ (1) Titlul actului normativ cuprinde denumirea generica a actului, în functie de categoria sa juridica şi de autoritatea emitenta, precum şi obiectul reglementarii exprimat sintetic. (2) Categoria juridica a actului normativ este determinata de regimul competentelor stabilit prin Constitutie, legi şi prin alte acte normative prin care se acordă prerogative de reglementare juridica autorităţilor publice. (3) Autoritatea publică este aceea investita prin Constitutie sau printr-un alt act normativ. (4) Se interzice ca denumirea proiectului unui act normativ să fie aceeasi cu cea a altui act normativ în vigoare. (5) În cazul actelor normative prin care se modifica ori se completeaza un alt act normativ, titlul actului va exprima operaţiunea de modificare sau de completare a actului normativ avut în vedere. (6) Ca element de identificare, titlul se intregeste, după adoptarea actului normativ, cu un numar de ordine, la care se adauga anul în care a fost adoptat acesta. + Articolul 40Formula introductiva (1) Formula introductiva consta intr-o propozitie care cuprinde denumirea autorităţii emitente şi exprimarea hotărârii de luare a deciziei referitoare la emiterea sau adoptarea actului normativ respectiv. (2) În cazul legilor formula introductiva este urmatoarea: "Parlamentul României adopta prezenta lege." (3) Pentru actele Guvernului formula introductiva este: "În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, Guvernul României adopta prezenta hotărâre" sau, după caz, "ordonanţa". La ordonante se face referire şi la legea de abilitare. La ordonantele de urgenta, formula introductiva este: "În temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată, Guvernul României adopta prezenta ordonanţă de urgenţă." La hotărârile date în executarea expresa a unor legi se adauga şi temeiul din legea respectiva. (4) La celelalte categorii de acte normative formula introductiva cuprinde autoritatea emitenta, denumirea generica a actului, în functie de natura sa juridica, precum şi temeiurile juridice pe baza şi în executarea cărora actul a fost emis. + Articolul 41Preambulul (1) Preambulul enunta, în sinteza, scopul şi, după caz, motivarea reglementarii. El nu poate cuprinde nici directive, nici reguli de interpretare. Preambulul preceda formula introductiva. (2) Includerea preambulului în cuprinsul actului normativ se apreciaza de la caz la caz. (3) La ordonantele de urgenta preambulul este obligatoriu şi cuprinde prezentarea elementelor de fapt şi de drept ale situaţiei extraordinare ce impune recurgerea la aceasta cale de reglementare. (4) În cazul actelor normative ale administraţiei publice centrale de specialitate sau ale administraţiei publice locale, în preambul se menţionează şi avizele prevăzute de lege. + Articolul 42Partea dispozitivaPartea dispozitiva a actului normativ reprezinta conţinutul propriu-zis al reglementarii, alcătuit din totalitatea normelor juridice instituite pentru sfera raporturilor sociale ce fac obiectul acestuia. + Articolul 43Menţiunea privind transpunerea normelor comunitare (1) În situaţia actelor normative care transpun direct norme comunitare în dreptul intern, după partea dispozitiva a acestora se face o menţiune care să cuprindă elementele de identificare a actului comunitar care a fost preluat, după modelul următor: "Prezenta/prezentul... (se menţionează tipul actului normativ) transpune Directiva nr. .../... privind..., publicată în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. .../... ." (2) Dacă printr-un act normativ se transpune doar parţial un act comunitar, menţiunea prevăzută la alin. (1) trebuie să specifice în detaliu textele (secţiuni/articole/paragrafe, după caz) transpuse. + Articolul 44Atestarea autenticităţii actului normativ (1) Actul normativ adoptat se semneaza de reprezentantul legal al emitentului, se dateaza şi se numeroteaza. (2) Data legii este aceea la care i se da numar, după promulgare. Pentru actele normative ale Parlamentului, care, potrivit legii, nu se supun promulgarii, data actului este aceea a adoptarii. (3) Actele Guvernului poarta data sedintei Guvernului în care actul a fost aprobat. Data celorlalte acte normative este aceea la care au fost semnate. (4) Numerotarea actelor normative se face în ordinea datarii lor, separat pe fiecare an calendaristic. (5) La legi este obligatoriu ca în finalul actului să se faca menţiunea despre indeplinirea dispozitiei constitutionale privind legalitatea adoptarii de către cele două Camere ale Parlamentului. (6) Formula de atestare a legalităţii adoptarii proiectului de lege, utilizata de fiecare Cameră, în ordinea adoptarii, este: a) "Acest proiect de lege a fost adoptat de Camera Deputatilor/Senat în sedinta din..., cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) sau, după caz, art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată." - în cazul în care Camera Deputatilor/Senatul adoptă proiectul de lege sau propunerea legislativa, cu sau fără amendamente; b) "Acest proiect de lege se considera adoptat de Camera Deputatilor/Senat în forma initiala, în condiţiile art. 75 alin. (2) teza a III-a sau ale art. 115 alin. (5) teza a III-a, după caz, din Constitutia României, republicată." - în cazul în care se depăşeşte termenul prevăzut pentru adoptare. (7) Formula de atestare a legalităţii adoptarii legii va avea urmatorul cuprins: Această lege a fost adoptata de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) sau (2), după caz, din Constitutia României, republicată. (8) În cazul în care legea este adoptata în sedinta comuna a celor două Camere, formula de atestare a legalităţii adoptarii acesteia va avea urmatorul cuprins: Această lege a fost adoptata de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 65 alin. (2) şi ale art. 76 alin. (1) sau (2), ori art. 148 alin. (1) sau art. 149, după caz, din Constitutia României, republicată. (9) În cazul legilor de revizuire a Constituţiei României, formula de atestare a legalităţii adoptarii acestora va avea urmatorul cuprins: Această lege a fost adoptata de Camera Deputatilor şi de Senat, cu respectarea prevederilor art. 151 alin. (1) sau alin. (2), după caz, din Constitutia României, republicată. (10) Formula de atestare este urmata de semnaturile presedintilor celor două Camere sau ale vicepresedintilor care au condus sedintele. + Articolul 45Articolul, elementul structural de baza al părţii dispozitive (1) Elementul structural de baza al părţii dispozitive îl constituie articolul. Articolul cuprinde, de regula, o singura dispoziţie normativa aplicabila unei situaţii date. (2) Structura articolului trebuie să fie echilibrata, abordand exclusiv aspectele juridice necesare contextului reglementarii. (3) Articolul se exprima în textul legii prin abrevierea "art. ". Articolele se numeroteaza în continuare, în ordinea din text, de la inceputul până la sfârşitul actului normativ, cu cifre arabe. Dacă actul normativ cuprinde un singur articol, acesta se va defini prin expresia "Articol unic". (4) În cazul actelor normative care au ca obiect modificari sau completari ale altor acte normative, articolele se numeroteaza cu cifre române, pastrandu-se numerotarea cu cifre arabe pentru textele modificate sau completate. (5) La coduri şi la legi de mare intindere, articolele vor fi prevăzute cu denumiri marginale, exprimand sintetic obiectul lor; acestea nu au semnificaţie proprie în conţinutul reglementarii. + Articolul 46Alineatul (1) În cazul în care din dispoziţia normativa primara a unui articol decurg, în mod organic, mai multe ipoteze juridice, acestea vor fi prezentate în alineate distincte, asigurandu-se articolului o succesiune logica a ideilor şi o coerenta a reglementarii. (2) Alineatul, ca subdiviziune a articolului, este constituit, de regula, dintr-o singura propozitie sau fraza, prin care se reglementeaza o ipoteza juridica specifică ansamblului articolului; dacă dispoziţia nu poate fi exprimata intr-o singura propozitie sau fraza, se pot adauga noi propozitii sau fraze, separate prin punct şi virgula. Alineatul se evidentiaza printr-o usoara retragere de la alinierea textului pe verticala. (3) Dacă în cuprinsul unui articol se utilizeaza un termen sau o expresie care are în contextul actului normativ un alt înţeles decat cel obisnuit, înţelesul specific al acesteia trebuie definit în cadrul unui alineat subsecvent. În cazul în care frecventa unor astfel de termeni şi expresii este mare, actul normativ trebuie să cuprindă în structura sa un grupaj de definitii sau o anexa cu un index de termeni. (4) În actele normative cu o anumita intindere, dacă un articol are doua sau mai multe alineate, acestea se numeroteaza la inceputul fiecaruia cu cifre arabe cuprinse în paranteza. Pentru claritatea, concizia şi caracterul unitar al textului unui articol se recomanda ca acesta sa nu fie format dintr-un numar prea mare de alineate. + Articolul 47Enumerarile în text (1) Dacă textul unui articol sau alineat contine enumerari prezentate distinct, acestea se identifica prin utilizarea literelor alfabetului românesc şi nu prin liniute sau alte semne grafice. (2) O enumerare distincta, marcată cu o litera, nu poate cuprinde, la randul ei, o alta enumerare şi nici alineate noi. (3) Dacă ipoteza marcată cu o litera necesita o dezvoltare sau o explicare separata, aceasta se va face printr-un alineat distinct care să urmeze ultimei enumerari. + Articolul 48Trimiterea la alte acte normative (1) În cazul în care o norma este complementara altei norme, pentru evitarea repetarii în text a acelei norme se va face trimitere la articolul, respectiv la actul normativ care o contine. Nu poate fi facuta, de regula, o trimitere la o alta norma de trimitere. (2) Dacă norma la care se face trimitere este cuprinsa în alt act normativ, este obligatorie indicarea titlului acestuia, a numarului şi a celorlalte elemente de identificare. (3) Trimiterea la normele unui alt act normativ se poate face la intregul sau continut ori numai la o subdiviziune, precizata ca atare. Când actul ce face obiect de trimitere a fost modificat, completat ori republicat, se face menţiune şi despre aceasta. (4) La modificarea, completarea şi abrogarea dispozitiei la care s-a facut trimitere, în actul de modificare, completare sau abrogare trebuie avuta în vedere situaţia juridica a normei de trimitere. + Secţiunea a 2-a Sistematizarea continutului actului normativSistematizarea continutului actului normativ + Articolul 49Sistematizarea continutului actului normativ (1) Conţinutul proiectului de act normativ se sistematizeaza în urmatoarea ordine de prezentare a ideilor: a) dispozitii generale sau principii generale; b) dispozitii privind fondul reglementarii; c) dispozitii tranzitorii; d) dispozitii finale. (2) În cazul unor reglementari de mica intindere se poate redacta textul fără a se marca distinct elementele prevăzute la alin. (1), urmand însă aceasta ordine de prezentare. (3) În cadrul structurii prevăzute la alin. (1) articolele pot fi grupate pe capitole, care se pot imparti în secţiuni, iar acestea, după caz, în paragrafe. La coduri şi la alte legi de mare intindere, capitolele pot fi grupate - în ordine ascendenta - în titluri şi, după caz, în părţi, care, la randul lor, se pot constitui în cărţi; gruparea se face, în toate cazurile, în functie de legătură organica dintre reglementarile pe care le cuprind. + Articolul 50Dispozitiile generaleDispozitiile generale cuprind prevederi care orienteaza întreaga reglementare, determina obiectul şi principiile acesteia. Ele se grupează în primul capitol şi nu se reiau în restul reglementarii, în afară de cazul în care sunt strict necesare pentru înţelegerea unor dispozitii cu care formeaza un tot unitar. + Articolul 51Dispozitiile de fond (1) Dispozitiile de fond cuprind reglementarea propriu-zisa a relatiilor sociale ce fac obiectul actului normativ. (2) Succesiunea şi gruparea dispoziţiilor de fond cuprinse în actul normativ se fac în ordinea logica a desfăşurării activităţii reglementate, asigurandu-se ca prevederile de drept material sa preceada pe cele de ordin procedural, iar în caz de instituire de sancţiuni, aceste norme să fie plasate inaintea dispoziţiilor tranzitorii şi finale. (3) Textele care reglementeaza similar ipoteze cuprinse în mai multe subdiviziuni ale actului normativ pot fi grupate în structuri distincte, denumite dispozitii comune. + Articolul 52Dispozitiile tranzitorii (1) Dispozitiile tranzitorii cuprind masurile ce se instituie cu privire la derularea raporturilor juridice nascute în temeiul vechii reglementari care urmeaza să fie inlocuita de noul act normativ. (2) Dispozitiile tranzitorii trebuie să asigure, pe o perioadă determinata, corelarea celor două reglementari, astfel încât punerea în aplicare a noului act normativ sa decurgă firesc şi sa evite retroactivitatea acestuia sau conflictul între norme succesive. + Articolul 53Dispozitiile finale (1) Dispozitiile finale cuprind masurile necesare pentru punerea în aplicare a actului normativ, data intrarii în vigoare a acestuia conform art. 11, implicatiile asupra altor acte normative, ca: abrogari, modificari, completari, precum şi dispoziţia de republicare, dacă este cazul.(1^1) În cazul în care, pentru punerea în aplicare a unui act normativ, sunt prevăzute norme de aplicare, în cuprinsul acestuia se va stabili termenul de elaborare a acestora şi data intrarii lor în vigoare, care să nu depăşească, de regula, 30 de zile de la data intrarii în vigoare a actului normativ.------------Alin. (1^1) al art. 53 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 173 din 12 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 406 din 18 iunie 2007. (2) La actul normativ cu caracter temporar se prevede şi perioada de aplicare sau data încetării aplicarii sale. (3) Pentru legile prevăzute de art. 115 alin. (8) din Constitutia României, republicată, în cadrul dispoziţiilor finale se prevad, dacă este cazul, masurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonantei. + Articolul 54Numerotarea şi denumirea capitolelor şi ale celorlalte grupari de articole (1) Capitolele, titlurile, părţile şi cartile se numeroteaza cu cifre române, în succesiunea pe care o au în structura din care fac parte. Secţiunile şi paragrafele se numeroteaza cu cifre arabe. (2) Titlurile, capitolele şi secţiunile se denumesc prin exprimarea sintetica a reglementarilor pe care le cuprind. + Articolul 55Anexele (1) La redactarea textului unui proiect de act normativ se pot folosi, ca părţi componente ale acestuia, anexe care conţin prevederi ce cuprind exprimari cifrice, desene, tabele, planuri sau altele asemenea. (2) Pot constitui anexe la un act normativ reglementarile ce trebuie aprobate de autoritatea publică competenţa, cum sunt: regulamente, statute, metodologii sau norme cu caracter predominant tehnic. (3) Anexa trebuie să aibă un temei-cadru în corpul actului normativ şi să se refere exclusiv la obiectul determinat prin textul de trimitere. (4) Textul-cadru de trimitere trebuie să faca, în finalul sau, menţiunea ca anexa face parte integrantă din actul normativ; dacă sunt mai multe anexe, în finalul actului normativ se include un articol distinct, cuprinzand aceeasi menţiune, însoţită de nominalizarea expresa a tuturor anexelor. (5) Titlul anexei cuprinde exprimarea sintetica a ideii din textul de trimitere. (6) Dacă sunt mai multe anexe, acestea se numeroteaza cu cifre arabe, în ordinea în care au fost enuntate în textul proiectului. + Capitolul VI Modificarea, completarea, abrogarea şi alte evenimente legislativeModificarea, completarea, abrogarea şi alte evenimente legislative + Articolul 56Evenimentele legislative (1) După intrarea în vigoare a unui act normativ, pe durata existentei acestuia pot interveni diferite evenimente legislative, cum sunt: modificarea, completarea, abrogarea, republicarea, suspendarea sau altele asemenea. (2) Evenimentele legislative pot fi dispuse prin acte normative ulterioare de acelasi nivel sau de nivel superior, având ca obiect exclusiv evenimentul respectiv, dar şi prin alte acte normative ulterioare care, în principal, reglementeaza o anumita problematica, iar ca măsura conexa dispun asemenea evenimente pentru a asigura corelarea celor două acte normative interferente. + Articolul 57Modificarea (1) Modificarea unui act normativ consta în schimbarea expresa a textului unora sau mai multor articole ori alineate ale acestuia şi în redarea lor intr-o noua formulare. (2) Pentru exprimarea normativa a intentiei de modificare a unui act normativ se nominalizeaza expres textul vizat, cu toate elementele de identificare necesare, iar dispoziţia propriu-zisa se formuleaza utilizandu-se sintagma "se modifica şi va avea urmatorul cuprins:", urmata de redarea noului text. (3) Procedeul de a se menţiona generic, în finalul unui act normativ, ca un alt act normativ conex sau texte din acel act "se modifica corespunzător" trebuie evitat. De asemenea, nu se utilizeaza, pentru a exprima o modificare, redarea doar a unor fragmente ori sintagme dintr-un text. Modificarea trebuie să cuprindă în intregime textul vizat, cuprins în articol, alineat sau în elementul marcat al unei enumerari. + Articolul 58Completarea (1) Completarea actului normativ consta în introducerea unor dispozitii noi, cuprinzand solutii legislative şi ipoteze suplimentare, exprimate în texte care se adauga elementelor structurale existente, prin utilizarea unei formule de exprimare, cum ar fi: "După articolul ... se introduce un nou articol, ... ..., cu urmatorul cuprins:" (2) Dacă actul de completare nu dispune renumerotarea actului completat, structurile, inclusiv articolele sau alineatele nou-introduse, vor dobandi numărul structurilor corespunzătoare celor din textul vechi, după care se introduc, insotite de un indice cifric, pentru diferentiere. + Articolul 59Condiţiile de fond pentru modificarea şi completarea actelor normative (1) Modificarea sau completarea unui act normativ este admisa numai dacă nu se afectează conceptia generală ori caracterul unitar al acelui act sau dacă nu priveste întreaga ori cea mai mare parte a reglementarii în cauza; în caz contrar actul se inlocuieste cu o noua reglementare, urmand să fie în intregime abrogat. (2) Prevederile modificate sau care completeaza actul normativ trebuie să se integreze armonios în actul supus modificarii ori completarii, asigurandu-se unitatea de stil şi de terminologie, precum şi succesiunea normala a articolelor. + Articolul 60Efectele dispoziţiilor de modificare şi de completareDispozitiile de modificare şi de completare se incorporeaza, de la data intrarii lor în vigoare, în actul de baza, identificandu-se cu acesta. Interventiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de baza. + Articolul 61Norma derogatoriePentru instituirea unei norme derogatorii se va folosi formula "prin derogare de la ...", urmata de menţionarea reglementarii de la care se deroga. Derogarea se poate face numai printr-un act normativ de nivel cel puţin egal cu cel al reglementarii de baza. + Articolul 62Abrogarea (1) Prevederile cuprinse într-un act normativ, contrare unei noi reglementari de acelasi nivel sau de nivel superior, trebuie abrogate. Abrogarea poate fi totala sau parţială. (2) În cazul unor abrogari partiale intervenite succesiv, ultima abrogare se va referi la intregul act normativ, nu numai la textele rămase în vigoare. (3) Abrogarea unei dispozitii sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repuna în vigoare actul normativ initial. Fac excepţie prevederile din ordonantele Guvernului care au prevăzut norme de abrogare şi au fost respinse prin lege de către Parlament. (4) Dacă o norma de nivel inferior, cu acelasi obiect, nu a fost abrogata expres de actul normativ de nivel superior, aceasta obligaţie îi revine autorităţii care a emis prima actul. (5) Abrogarile partiale sunt asimilate modificarilor de acte normative, actul normativ abrogat parţial ramanand în vigoare prin dispozitiile sale neabrogate. + Articolul 63Condiţiile de forma şi de fond ale abrogarii (1) Abrogarea poate fi dispusa, de regula, printr-o dispoziţie distincta în finalul unui act normativ care reglementeaza o anumita problematica, dacă aceasta afectează dispozitii normative anterioare, conexe cu ultima reglementare. (2) În cadrul operaţiunilor de sistematizare şi unificare a legislaţiei se pot elabora şi adopta acte normative de abrogare distincte, având ca obiect exclusiv abrogarea mai multor acte normative. (3) În vederea abrogarii, dispozitiile normative vizate trebuie determinate expres, începând cu legile şi apoi cu celelalte acte normative, prin menţionarea tuturor datelor de identificare a acestora. + Articolul 64Suspendarea actului normativ (1) În cazuri speciale aplicarea unui act normativ poate fi suspendata printr-un alt act normativ de acelasi nivel sau de nivel superior. În aceasta situaţie se vor prevedea, în mod expres, data la care se produce suspendarea, precum şi durata ei determinata. (2) La expirarea duratei de suspendare actul normativ sau dispoziţia afectată de suspendare reintra de drept în vigoare. (3) Prelungirea suspendarii ori modificarea sau abrogarea actului normativ ori a dispozitiei suspendate poate face obiectul unui act normativ sau al unei dispozitii exprese, cu aplicare de la data expirarii suspendarii. + Articolul 65Evenimentele legislative implicite (1) În cazuri deosebite, în care la elaborarea şi adoptarea unei reglementari nu a fost posibila identificarea tuturor normelor contrare, se poate prezuma ca acestea au facut obiectul modificarii, completarii ori abrogarii lor implicite. (2) În cadrul atribuţiilor sale Consiliul Legislativ are obligaţia sa identifice toate dispozitiile legale care au suferit evenimentele legislative implicite şi sa propuna Parlamentului şi, respectiv, Guvernului masurile necesare de modificare, completare sau abrogare expresa a acestora. (3) Evenimentele legislative implicite nu sunt recunoscute în cazul actelor normative speciale ale caror dispozitii nu pot fi socotite modificate, completate sau abrogate nici prin reglementarea generală a materiei, decat dacă acest lucru este exprimat expres. + Articolul 66Actele normative cu aplicare limitata (1) Actele normative pot avea aplicare limitata în timp, în spatiu sau privind obiectul reglementarii. (2) Prin acte normative ulterioare se poate prelungi, extinde sau restrange durata actelor normative temporare, precum şi a celor cu aplicare limitata în spatiu sau privind obiectul reglementarii. (3) Dispoziţia de prelungire a termenului de aplicare a actului normativ temporar trebuie să intervina înainte de expirarea termenului şi sa indice, când este cazul, noul termen. + Articolul 67Interpretarea legala (1) Interventiile legislative pentru clarificarea sensului unor norme legale se realizează printr-un act normativ interpretativ de acelasi nivel cu actul vizat, prin dispozitii interpretative cuprinse într-un nou act normativ sau prin modificarea dispozitiei al cărui sens trebuie clarificat. (2) Interpretarea legala intervenita potrivit alin. (1) poate confirma sau, după caz, infirma ori modifica interpretarile judiciare, arbitrale sau administrative, adoptate până la acea data, cu respectarea drepturilor castigate. + Articolul 68Republicarea (1) Actul normativ modificat sau completat în mod substantial se republică având la baza dispoziţia cuprinsa în actul de modificare, respectiv de completare. (2) În vederea republicarii actului normativ se realizează integrarea prevederilor modificate sau a celor de completare în ansamblul reglementarii, actualizandu-se denumirile schimbate între timp, cum ar fi cele ale unor institutii sau localităţi, dandu-se, atunci când s-a dispus expres, o noua numerotare articolelor, alineatelor, capitolelor şi celorlalte structuri ale actului. (3) Republicarea legilor, a ordonantelor şi hotărârilor Guvernului se face în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin grija autorităţii publice care a emis actul de modificare, respectiv de completare. Republicarea se face în cel mult 45 de zile de la data publicarii actului care a dispus această măsură. Transmiterea formei republicabile a actului pentru obtinerea avizului Consiliului Legislativ se face în termen de 30 de zile de la data publicarii actului care a dispus republicarea. În cazul codurilor, termenele se prelungesc cu 15 zile. (4) Republicarea actelor normative modificate sau completate prin ordonante ale Guvernului se face după aprobarea acestora din urma prin lege, pentru a nu se crea eventuale discrepante cu actul de aprobare, în cazul în care acesta aduce alte modificari ordonantei supuse aprobării. (5) Legile, precum şi ordonantele şi hotărârile Guvernului se republică cu avizul Consiliului Legislativ asupra noului text, la sesizarea secretarului general al Camerei Deputatilor sau, după caz, al Secretariatului General al Guvernului. + Articolul 69Rectificari (1) În cazul în care după publicarea actului normativ se descopera erori materiale în cuprinsul sau, se procedeaza la publicarea unei note cuprinzand rectificarile necesare. (2) Se interzice modificarea prevederilor unor acte normative prin recurgerea la operaţiunea de rectificare, care trebuie limitata numai la erorile materiale. (3) Rectificarea se face la cererea organului emitent, cu avizul Consiliului Legislativ. + Capitolul VII Norme privind pregătirea şi elaborarea proiectelor de acte normative prin care se ratifica sau se aproba înţelegeri internationaleNorme privind pregătirea şi elaborarea proiectelor de acte normative prin care se ratifica sau se aproba înţelegeri internationale + Articolul 70Actele de ratificare, aprobare (1) Pentru ratificarea tratatelor internationale incheiate de România se intocmesc, potrivit Constituţiei României şi legii în materie, proiecte de legi. (2) În cazul acordurilor, convenţiilor şi al altor înţelegeri internationale, pentru care competenţa de aprobare revine, potrivit legii, Guvernului, se vor elabora proiecte de hotărâri. (3) Proiectul de lege sau de hotărâre se supune spre adoptare, insotit de textul actului international în limba originala şi în traducere oficiala sau autorizata. (4) Textele actelor cu caracter international ce se supun ratificarii sau aprobării se vor stampila pe fiecare pagina, iar pe ultima pagina se va atesta, prin semnatura persoanei autorizate şi prin aplicarea stampilei, conformitatea documentului cu originalul. + Articolul 71Aplicarea normelor de tehnica legislativaNormele de tehnica legislativa sunt aplicabile în mod corespunzător şi proiectelor de acte normative prin care se ratifica sau se aproba tratate sau alte înţelegeri internationale. + Articolul 72Titlul actuluiTitlul proiectului de act normativ va cuprinde denumirea integrală a înţelegerii internationale, data şi locul semnarii acesteia; în functie de situaţie, prin titlu se exprima ideea de ratificare, aderare sau aprobare a înţelegerii internationale respective. + Articolul 73Ratificarea ori aprobarea mai multor tratate sau înţelegeri printr-un singur actÎn cazul în care doua sau mai multe înţelegeri internationale se ratifica sau se aproba printr-un singur act, măsura ratificarii ori aprobării se va exprima, pentru fiecare înţelegere, printr-un articol distinct. + Articolul 74Publicarea actelor de ratificare sau de aprobareActele de ratificare sau de aprobare se publică insotite de textele tratatelor internationale ratificate şi ale înţelegerilor aprobate. + Capitolul VIII Norme cu privire la ordinele, instrucţiunile şi celelalte acte normative emise de conducătorii ministerelor şi ai altor organe ale administraţiei publice centrale de specialitate sau de autorităţile administrative autonomeNorme cu privire la ordinele, instrucţiunile şi celelalte acte normative emise de conducătorii ministerelor şi ai altor organe ale administraţiei publice centrale de specialitate sau de autorităţile administrative autonome + Articolul 75Actele date în executarea unui act normativOrdinele cu caracter normativ, instrucţiunile şi alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor şi ai celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate sau ale autorităţilor administrative autonome se emit numai pe baza şi în executarea legilor, a hotărârilor şi a ordonantelor Guvernului. În formula introductiva a acestor acte normative vor fi cuprinse toate temeiurile juridice prevăzute la art. 40 alin. (4). + Articolul 76Sfera reglementariiOrdinele, instrucţiunile şi alte asemenea acte trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise şi nu pot contine solutii care să contravină prevederilor acestora. + Articolul 77Termenul de emitereOrdinele şi instrucţiunile se vor elabora în termenul prevăzut de actul superior sau, după caz, într-un termen util care să faca posibila aducerea lor la indeplinire. + Capitolul IX Norme cu privire la actele normative adoptate de autorităţile administraţiei publice localeNorme cu privire la actele normative adoptate de autorităţile administraţiei publice locale + Articolul 78Obiectul de reglementareActele normative ale autorităţilor administraţiei publice locale se adoptă ori se emit pentru reglementarea unor activităţi de interes local, în limitele stabilite prin Constitutie şi prin lege şi numai în domeniile în care acestea au atribuţii legale. + Articolul 79Subordonarea faţă de actele de nivel superior (1) La elaborarea proiectelor de hotărâri, ordine sau dispozitii se va avea în vedere caracterul lor de acte subordonate legii, hotărârilor şi ordonantelor Guvernului şi altor acte de nivel superior. (2) Reglementarile cuprinse în hotărârile consiliilor locale şi ale consiliilor judetene, precum şi cele cuprinse în ordinele perfectilor sau în dispozitiile primarilor nu pot contraveni Constituţiei României şi reglementarilor din actele normative de nivel superior. + Articolul 80Temeiul legalÎn formula introductiva a proiectului de act normativ adoptat sau emis de autorităţile administraţiei publice locale se menţionează, pe lângă temeiurile juridice, prevăzute la art. 40 alin. (4), şi temeiul legal din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare. + Articolul 81PublicareaÎn vederea intrarii lor în vigoare, actele normative adoptate de autorităţile administraţiei publice locale se aduc la cunoştinţa publică, în condiţiile Legii nr. 215/2001, prin afisare în locuri autorizate şi prin publicare într-un cotidian local de mare tiraj. + Capitolul X Dispozitii finaleDispozitii finale + Articolul 82Regulamentele proprii de aplicareParlamentul, Guvernul şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale stabilesc, în aplicarea normelor de tehnica legislativa prevăzute în prezenta lege, regulamente proprii cuprinzand masurile metodologice, organizatorice, termenele şi circulatia proiectelor de acte normative în cadrul sferei lor de competenţa. + Articolul 83AbrogareaLa data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga Decretul nr. 16/1976 pentru aprobarea Metodologiei generale de tehnica legislativa privind pregătirea şi sistematizarea proiectelor de acte normative, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 14 din 13 februarie 1976.----------
| EMITENT |
**) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 189/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 463 din 24 mai 2004, dandu-se textelor o noua numerotare.Legea nr. 24/2000 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 31 martie 2000 şi a mai fost modificata prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 6/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 24 februarie 2003, respinsa prin Legea nr. 268/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 616 din 7 iulie 2004. + Capitolul I Dispozitii generaleDispozitii generale + Articolul 1Activitatea de legiferare (1) Reglementarea relatiilor sociale prin lege şi prin celelalte categorii de acte normative se realizează cu respectarea principiilor generale de legiferare proprii sistemului dreptului românesc. (2) Actele normative se initiaza, se elaboreaza, se adoptă şi se aplică în conformitate cu prevederile Constituţiei României, republicată, cu dispozitiile prezentei legi, precum şi cu principiile ordinii de drept. + Articolul 2Tehnica legislativa (1) Tehnica legislativa asigura sistematizarea, unificarea şi coordonarea legislaţiei, precum şi conţinutul şi forma juridica adecvate pentru fiecare act normativ. (2) Normele de tehnica legislativa definesc părţile constitutive ale actului normativ, structura, forma şi modul de sistematizare a continutului acestuia, procedeele tehnice privind modificarea, completarea, abrogarea, publicarea şi republicarea actelor normative, precum şi limbajul şi stilul actului normativ. + Articolul 3Respectarea normelor de tehnica legislativa (1) Normele de tehnica legislativa sunt obligatorii la elaborarea proiectelor de lege de către Guvern şi a propunerilor legislative aparţinând deputatilor, senatorilor sau cetatenilor, în cadrul exercitarii dreptului la iniţiativa legislativa, la elaborarea şi adoptarea ordonantelor şi hotărârilor Guvernului, precum şi la elaborarea şi adoptarea actelor normative ale celorlalte autorităţi cu asemenea atribuţii. (2) Normele de tehnica legislativa se aplică, în mod corespunzător, şi la elaborarea şi adoptarea proiectelor de ordine, instrucţiuni şi de alte acte normative emise de conducătorii organelor administraţiei publice centrale de specialitate, precum şi la elaborarea şi adoptarea actelor cu caracter normativ emise de autorităţile administraţiei publice locale. + Articolul 4Ierarhia actelor normative (1) Actele normative se elaboreaza în functie de ierarhia lor, de categoria acestora şi de autoritatea publică competenţa să le adopte. (2) Categoriile de acte normative şi normele de competenţa privind adoptarea acestora sunt stabilite prin Constitutia României, republicată, şi prin celelalte legi. (3) Actele normative date în executarea legilor, ordonantelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele şi potrivit normelor care le ordona. + Articolul 5Iniţierea actelor normative (1) Proiectele de legi se elaboreaza ca urmare a exercitarii, potrivit Constituţiei, a dreptului de iniţiativa legislativa. (2) Proiectele celorlalte categorii de acte normative se elaboreaza de autorităţile competente să le initieze, potrivit legii. + Articolul 6Conţinutul şi fundamentarea solutiilor legislative (1) Proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente şi posibile care să conduca la o cat mai mare stabilitate şi eficienta legislativa. Solutiile pe care le cuprinde trebuie să fie temeinic fundamentate, luandu-se în considerare interesul social, politica legislativa a statului român şi cerinţele corelarii cu ansamblul reglementarilor interne, precum şi ale armonizării legislaţiei naţionale cu legislatia comunitara şi cu tratatele internationale la care România este parte. (2) Pentru fundamentarea noii reglementari se va porni de la dezideratele sociale prezente şi de perspectiva, precum şi de la insuficientele legislaţiei în vigoare. (3) Proiectele de acte normative se supun spre adoptare insotite de o expunere de motive, o nota de fundamentare sau un referat de aprobare, precum şi de un studiu de impact, după caz.--------------Alin. (3) al art. 6 a fost modificat de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 49 din 13 martie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 194 din 21 martie 2007. + Articolul 7Forma de redactare a actelor normative (1) Proiectele de legi, propunerile legislative şi celelalte proiecte de acte normative se redacteaza în forma prescriptiva proprie normelor juridice. (2) Prin modul de exprimare actul normativ trebuie să asigure dispoziţiilor sale un caracter obligatoriu. (3) Dispozitiile cuprinse în actul normativ pot fi, după caz, imperative, supletive, permisive, alternative, derogatorii, facultative, tranzitorii, temporare, de recomandare sau altele asemenea; aceste situaţii trebuie să rezulte expres din redactarea normelor. (4) Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent şi inteligibil, fără dificultati sintactice şi pasaje obscure sau echivoce. Nu se folosesc termeni cu incarcatura afectiva. Forma şi estetica exprimarii nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia şi claritatea dispoziţiilor. + Articolul 8Avizarea proiectelor (1) În cazurile prevăzute de lege, în faza de elaborare a proiectelor de acte normative initiatorul trebuie să solicite avizul autorităţilor interesate în aplicarea acestora, în functie de obiectul reglementarii. (2) După elaborarea lor şi incheierea procedurii de avizare prevăzute la alin. (1), proiectele de legi, propunerile legislative, precum şi proiectele de ordonante şi de hotărâri cu caracter normativ ale Guvernului se supun în mod obligatoriu avizarii Consiliului Legislativ. (3) Procedura de avizare şi obiectul avizului Consiliului Legislativ sunt prevăzute în legea sa organica şi în regulamentul sau de organizare şi functionare. + Articolul 9Avizul Consiliului Legislativ (1) Avizul Consiliului Legislativ se formuleaza şi se transmite în scris. El poate fi: favorabil, favorabil cu obiectii sau propuneri ori negativ. (2) Avizele favorabile care cuprind obiectii sau propuneri, precum şi cele negative se motiveaza şi pot fi insotite de documentele sau de informaţiile pe care se sprijina. (3) Avizul Consiliului Legislativ este un aviz de specialitate şi are caracter consultativ. (4) Observatiile şi propunerile Consiliului Legislativ privind respectarea normelor de tehnica legislativa vor fi avute în vedere la definitivarea proiectului de act normativ. Neacceptarea acestora trebuie motivata în cuprinsul actului de prezentare a proiectului sau intr-o nota insotitoare. + Articolul 10Publicarea actelor normative (1) În vederea intrarii lor în vigoare legile şi celelalte acte normative adoptate de Parlament, ordonantele şi hotărârile Guvernului, actele normative ale autorităţilor administrative autonome, precum şi ordinele, instrucţiunile şi alte acte normative emise de organele administraţiei publice centrale de specialitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Legile se publică imediat după promulgare, insotite de actul prin care au fost promulgate. Celelalte acte cu caracter normativ, adoptate de Parlament, se publică sub semnatura presedintilor celor două Camere. (3) Ordonantele şi hotărârile Guvernului se publică numai după ce au fost semnate de primul-ministru şi contrasemnate de ministrii care au obligaţia să le puna în executare. (4) Celelalte acte normative se publică după ce au fost semnate de emitent. + Articolul 11Intrarea în vigoare a actelor normative (1) Legile şi ordonantele emise de Guvern în baza unei legi speciale de abilitare intră în vigoare la 3 zile de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I, sau la o dată ulterioară prevăzută în textul lor. Termenul de 3 zile se calculeaza pe zile calendaristice, începând cu data publicarii în Monitorul Oficial al României, şi expira la ora 24,00 a celei de-a treia zi de la publicare. (2) Ordonantele de urgenta ale Guvernului intră în vigoare la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I, sub condiţia depunerii lor prealabile la Camera competentă să fie sesizata, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară. (3) Actele normative prevăzute la art. 10 alin. (1), cu excepţia legilor şi a ordonantelor, intră în vigoare la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară. Atunci când nu se impune ca intrarea în vigoare să se produca la data publicarii, în cuprinsul acestor acte normative trebuie să se prevada ca ele intră în vigoare la o dată ulterioară stabilita prin text. + Capitolul II Sistematizarea şi unificarea legislaţieiSistematizarea şi unificarea legislaţiei + Articolul 12Integrarea proiectului în ansamblul legislaţieiActul normativ trebuie să se integreze organic în sistemul legislaţiei, scop în care: a) proiectul de act normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelasi nivel, cu care se afla în conexiune; b) proiectul de act normativ, întocmit pe baza unui act de nivel superior, nu poate depăşi limitele competentei instituite prin acel act şi nici nu poate contraveni principiilor şi dispoziţiilor acestuia; c) proiectul de act normativ trebuie să fie corelat cu reglementarile comunitare şi cu tratatele internationale la care România este parte. + Articolul 13Unicitatea reglementarii în materie (1) Reglementarile de acelasi nivel şi având acelasi obiect se cuprind, de regula, într-un singur act normativ. (2) Un act normativ poate cuprinde reglementari şi din alte materii conexe numai în măsura în care sunt indispensabile realizării scopului urmarit prin acest act. + Articolul 14Reglementari speciale şi derogatorii (1) O reglementare din aceeasi materie şi de acelasi nivel poate fi cuprinsa într-un alt act normativ, dacă are caracter special faţă de actul ce cuprinde reglementarea generală în materie. (2) Caracterul special al unei reglementari se determina în functie de obiectul acesteia, circumstantiat la anumite categorii de situaţii, şi de specificul solutiilor legislative pe care le instituie. (3) Reglementarea este derogatorie dacă solutiile legislative referitoare la o situaţie anume determinata cuprind norme diferite în raport cu reglementarea-cadru în materie, aceasta din urma pastrandu-şi caracterul sau general obligatoriu pentru toate celelalte cazuri. + Articolul 15Evitarea paralelismelor (1) În procesul de legiferare este interzisa instituirea acelorasi reglementari în mai multe articole sau alineate din acelasi act normativ ori în doua sau mai multe acte normative. Pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizeaza norma de trimitere. (2) În cazul existentei unor paralelisme acestea vor fi inlaturate fie prin abrogare, fie prin concentrarea materiei în reglementari unice. (3) Se supun procesului de concentrare în reglementari unice şi reglementarile din aceeasi materie dispersate în legislatia în vigoare. (4) Intr-un act normativ emis pe baza şi în executarea altui act normativ de nivel superior nu se utilizeaza reproducerea unor dispozitii din actul superior, fiind recomandabila numai indicarea textelor de referinţa. În asemenea cazuri preluarea unor norme în actul inferior poate fi facuta numai pentru dezvoltarea ori detalierea solutiilor din actul de baza. + Articolul 16Asanarea legislaţieiÎn vederea asanarii legislaţiei active, în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative se va urmări abrogarea expresa a dispoziţiilor legale cazute în desuetudine sau care înregistrează aspecte de contradictorialitate cu reglementarea preconizata. + Articolul 17Sistematizarea şi concentrarea legislaţiei în coduriÎn vederea sistematizarii şi concentrarii legislaţiei, reglementarile dintr-un anumit domeniu sau dintr-o anumita ramura de drept, subordonate unor principii comune, pot fi reunite intr-o structura unitara, sub forma de coduri. + Articolul 18Incorporarea actelor normative în codexuri pe materii (1) Pe măsura consolidării sistemului legislativ, reglementarile legale în vigoare privind acelasi domeniu sau domenii conexe, cuprinse în legi, ordonante şi hotărâri ale Guvernului, pot fi incorporate prin alaturarea textelor acestora intr-o structura omogena, prezentată sub forma de codex, care să inlesneasca cunoasterea şi aplicarea lor. (2) Codexul se elaboreaza de Consiliul Legislativ, din proprie iniţiativă sau la solicitarea unuia dintre birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului ori a Guvernului. (3) Consiliul Legislativ stabileste denumirea actului rezultat din incorporare, structura şi succesiunea dispoziţiilor legale avute în vedere, cu specificarea actelor normative din care provin şi a elementelor necesare de identificare. În cadrul operaţiunii de incorporare în codexuri actele normative incluse vor fi prezentate prin luarea în considerare a tuturor modificarilor şi completarilor ulterioare, a abrogarilor partiale, exprese ori implicite, precum şi prin actualizarea denumirilor instituţiilor şi localitatilor. + Capitolul III Elaborarea actelor normativeElaborarea actelor normative + Secţiunea 1 DocumentareaDocumentarea + Articolul 19Activitatea de documentare (1) Elaborarea proiectelor de acte normative trebuie precedata, în functie de importanţa şi complexitatea acestora, de o activitate de documentare şi analiza stiintifica, pentru cunoasterea temeinica a realitatilor economico-sociale care urmeaza să fie reglementate, a istoricului legislaţiei din acel domeniu, precum şi a reglementarilor similare din legislatia străină, în special a tarilor Uniunii Europene. (2) Initiatorii proiectelor de acte normative pot solicita, pentru documentarea lor legislativa, informaţii suplimentare de la Consiliul Legislativ şi alte autorităţi sau institutii cu atribuţii de informare în materia respectiva. + Articolul 20Jurisprudenta şi doctrina juridicaÎn activitatea de documentare pentru fundamentarea proiectului de act normativ se vor examina practica Curtii Constitutionale în acel domeniu, practica instanţelor judecătorești în aplicarea reglementarilor în vigoare, precum şi doctrina juridica în materie. + Articolul 21Raportul cu legislatia comunitara şi cu tratatele internationale (1) Solutiile legislative preconizate prin noua reglementare trebuie să aibă în vedere reglementarile în materie ale Uniunii Europene, asigurand compatibilitatea cu acestea. (2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în ceea ce priveste dispozitiile cuprinse în tratatele internationale la care România este parte. (3) Când este cazul, se vor face propuneri de modificare şi completare a actelor normative interne ale caror dispozitii nu sunt concordante cu cele ale actelor internationale la care România este parte sau nu asigura compatibilitatea cu dreptul comunitar. + Secţiunea a 2-a Alegerea solutiilor legislative şi definirea conceptelorAlegerea solutiilor legislative şi definirea conceptelor + Articolul 22Stabilirea solutiilor legislative (1) Pentru alegerea unor solutii judicioase şi durabile se pot elabora mai multe variante posibile, evaluandu-se efectele previzibile ale solutiilor preconizate. (2) Solutiile legislative avute în vedere trebuie să prezinte suplete pentru a realiza imbinarea caracterului de stabilitate a reglementarii cu cerinţele de perspectiva ale dezvoltării sociale. + Articolul 23Sfera de cuprindere a solutiilor preconizate (1) Solutiile legislative preconizate prin proiectul de act normativ trebuie să acopere întreaga problematica a relatiilor sociale ce reprezinta obiectul de reglementare pentru a se evita lacunele legislative. (2) Pentru ca solutiile să fie pe deplin acoperitoare se vor lua în considerare diferitele ipoteze ce se pot ivi în activitatea de aplicare a actului normativ, folosindu-se fie enumerarea situaţiilor avute în vedere, fie formulari sintetice sau formulari-cadru de principiu, aplicabile oricăror situaţii posibile. + Articolul 24Determinarea conceptelor şi notiunilorÎn cadrul solutiilor legislative preconizate trebuie să se realizeze o configurare explicita a conceptelor şi notiunilor folosite în noua reglementare, care au un alt înţeles decat cel comun, pentru a se asigura astfel înţelegerea lor corecta şi a se evita interpretarile gresite. + Articolul 25Solutii pentru situaţii tranzitoriiProiectul de act normativ trebuie să cuprindă solutii legislative pentru situaţii tranzitorii, în cazul în care prin noua reglementare sunt afectate raporturi sau situaţii juridice nascute sub vechea reglementare, dar care nu şi-au produs în intregime efectele până la data intrarii în vigoare a noii reglementari. + Secţiunea a 3-a Elaborarea codurilor şi a altor legi complexeElaborarea codurilor şi a altor legi complexe + Articolul 26Teze prealabile (1) În cazul proiectelor de coduri sau al altor legi complexe, anume determinate, la iniţiativa Parlamentului ori a Guvernului se pot constitui la Consiliul Legislativ sau sub coordonarea acestuia comisii de specialitate pentru elaborarea proiectelor respective. (2) În cazul proiectelor de coduri şi al altor legi complexe, care intereseaza domeniul de activitate al justiţiei, comisiile de elaborare se instituie de Ministerul Justiţiei. În componenta comisiei constituite se include un reprezentant al Consiliului Legislativ, desemnat de preşedintele acestuia. (3) Comisiile de specialitate vor întocmi, pe baza unor studii şi documentari stiintifice, teze prealabile care să reflecte conceptia generală, principiile, noile orientari şi principalele solutii ale reglementarilor preconizate. (4) Înainte de definitivarea tezelor, concluziile studiilor, cuprinzand liniile directoare ale conceptiei de ansamblu a viitoarei reglementari, se inainteaza, pentru exprimarea punctului de vedere, ministerelor şi celorlalte autorităţi publice interesate. + Articolul 27Aprobarea tezelor prealabileTezele prealabile, definitivate potrivit prevederilor art. 26, se supun aprobării Guvernului. După aprobarea tezelor de către Guvern comisia de elaborare va proceda la redactarea textului viitorului act normativ. + Articolul 28Adoptarea codurilor şi a legilor complexeProiectul de act normativ întocmit în condiţiile prevăzute la art. 26 şi 27, insotit de un raport, va fi inaintat Parlamentului sau, după caz, Guvernului, pentru declanşarea procedurii legislative. + Secţiunea a 4-a Motivarea proiectelor de acte normativeMotivarea proiectelor de acte normative + Articolul 29Instrumentele de prezentare şi motivare (1) Proiectele de acte normative trebuie insotite de urmatoarele documente de motivare: a) expuneri de motive - în cazul proiectelor de legi şi al propunerilor legislative; b) note de fundamentare - în cazul ordonantelor şi al hotărârilor Guvernului; ordonantele care trebuie supuse aprobării Parlamentului, potrivit legii de abilitare, precum şi ordonantele de urgenta se transmit Parlamentului insotite de expunerea de motive la proiectul legii de aprobare a acestora; c) referate de aprobare - pentru celelalte acte normative. d) studii de impact - în cazul proiectelor de legi de importanţa şi complexitate deosebită, al proiectelor de legi asupra cărora Guvernul şi-a angajat raspunderea, precum şi al proiectelor de legi de aprobare a ordonantelor emise de Guvern în temeiul unei legi de abilitare şi supuse aprobării Parlamentului.---------------Litera d) a alin. (1) al art. 29 a fost introdusa de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 49 din 13 martie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 194 din 21 martie 2007. (2) Expunerile de motive, notele de fundamentare, referatele de aprobare şi studiile de impact constituie instrumentele de prezentare şi motivare ale noilor reglementari propuse.---------------Alin. (2) al art. 29 a fost modificat de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 49 din 13 martie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 194 din 21 martie 2007. + Articolul 30Cuprinsul motivarii (1) Motivarea actelor normative se referă, în principal, la: a) cerinţele care reclama interventia normativa, cu referire speciala la insuficientele reglementarilor în vigoare, la existenta unor neconcordante legislative sau a unui vid legislativ; b) principiile de baza şi finalitatea reglementarii propuse, cu evidentierea elementelor noi; c) efectele avute în vedere, în functie de obiectul reglementarii; d) implicatiile pe care noua reglementare le are asupra legislaţiei în vigoare; e) implicatiile asupra legislaţiei interne, în cazul ratificarii sau aprobării unor tratate ori acorduri internationale, precum şi masurile de adaptare necesare; f) fazele parcurse în pregătirea proiectului şi rezultatele obtinute, evidentiindu-se studiile, cercetarile, evaluarile statistice, specialistii consultati, preocuparile de armonizare legislativa; g) pentru ordonantele de urgenta vor fi prezentate distinct elementele obiective ale situaţiei extraordinare care impune reglementare imediata, nefiind suficienta utilizarea procedurii parlamentare de urgenta, precum şi eventualele consecinte care s-ar produce în lipsa luării masurilor legislative propuse. (2) Pentru fiecare proiect de act normativ, motivarea trebuie să cuprindă o menţiune expresa cu privire la compatibilitatea acestuia cu reglementarile comunitare în materie, determinarea exacta a acestora şi, dacă este cazul, masurile viitoare de armonizare care se impun. (3) În situaţia în care reglementarea propusa se elaboreaza în executarea unui act normativ, motivarea trebuie să cuprindă referiri la actul pe baza şi în executarea caruia se emite. (4) Documentele de motivare a proiectelor de acte normative trebuie să cuprindă obligatoriu referiri la avizul Consiliului Legislativ şi, după caz, al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, Curtii de Conturi sau Consiliului Economic şi Social. + Articolul 31Redactarea motivarii (1) Documentele de motivare se redacteaza într-un stil explicativ, clar, folosindu-se terminologia proiectului de act normativ pe care îl prezinta. (2) Motivarea trebuie să se refere la forma finala a proiectului de act normativ; dacă pe parcurs s-au adus unele modificari proiectului, ca urmare a propunerilor şi observatiilor primite de la organele de avizare, motivarea initiala trebuie reconsiderata în mod corespunzător. + Articolul 31^1Studiul de impact (1) Scopul elaborarii studiului de impact este de a estima costurile şi beneficiile aduse în plan economic şi social prin adoptarea proiectului de lege, precum şi de a evidentia dificultatile care ar putea aparea în procesul de punere în practica a reglementarilor propuse. (2) Studiul de impact este întocmit, de regula, de structurile de specialitate în domeniu ale administraţiei publice centrale, la cererea Guvernului. Pentru propunerile legislative initiate de deputati sau de senatori, studiile de impact se intocmesc prin grija ministerelor de resort, la solicitarea comisiilor parlamentare. (3) În studiul de impact se face referire: a) la starea de fapt existenta la momentul elaborarii noii reglementari; b) la modificările care se propun a fi aduse legislaţiei existente; c) la obiectivele urmarite prin modificarea legislaţiei existente; d) la mijloacele disponibile în vederea realizării scopurilor propuse; e) la dificultatile care ar putea fi intampinate în aplicarea noilor dispozitii; f) la evaluarea costurilor impuse de adoptarea proiectului de lege şi a eventualelor economii bugetare generate de aceasta, la motivele care stau la baza acestei evaluari, precum şi la modalitatea de calcul al costurilor şi economiilor; g) la beneficiile rezultate prin implementarea proiectului de lege, altele decat cele de natura economica; h) la analiza comparativa a costurilor şi a beneficiilor pe care le implica proiectul de lege, din care să reiasă dacă beneficiile sunt justificate de costuri.---------------Art. 31^1 a fost introdus de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 49 din 13 martie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 194 din 21 martie 2007. + Articolul 32Semnarea instrumentelor de prezentare şi motivare (1) Expunerile de motive la proiectele de legi pentru care iniţiativa legislativa se exercită de Guvern, precum şi expunerile de motive la proiectele de legi de aprobare a unor ordonante sau ordonante de urgenta se semneaza de primul-ministru după adoptarea formei finale a proiectului în sedinta a Guvernului. (2) Expunerile de motive la propunerile legislative intocmite de deputati sau de senatori se semneaza de initiatorii respectivi. (3) În cazul în care iniţiativa legislativa este exercitata de cetăţeni, expunerea de motive trebuie însoţită de punctul de vedere al Curtii Constitutionale, întocmit potrivit prevederilor art. 146 lit. j) din Constitutia României, republicată. (4) Notele de fundamentare la proiectele de ordonante şi de hotărâri ale Guvernului se semneaza de ministrul sau de ministrii initiatori, precum şi de cei care le-au avizat. (5) Expunerile de motive la legi şi notele de fundamentare la ordonante şi hotărâri ale Guvernului, elaborate de initiator, se publică împreună cu actul normativ în cauza în Monitorul Oficial al României, Partea I, sau se prezinta pe Internet de către autoritatea emitenta. Dacă în cursul dezbaterilor parlamentare proiectul de lege sau propunerea legislativa a suferit modificari de fond, expunerea de motive va fi refacuta, după promulgarea legii, de către initiator, la sesizarea secretarului general al Camerei Deputatilor. + Capitolul IV Redactarea actelor normativeRedactarea actelor normative + Articolul 33Sistematizarea ideilor în textPentru asigurarea unei succesiuni logice a solutiilor legislative preconizate şi realizarea unei armonii interioare a actului normativ redactarea textului proiectului trebuie precedata de intocmirea unui plan de grupare a ideilor în functie de conexiunile şi de raportul firesc dintre ele, în cadrul conceptiei generale a reglementarii. + Articolul 34Stilul actelor normative (1) Actele normative trebuie redactate într-un limbaj şi stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar şi precis, care să excluda orice echivoc, cu respectarea stricta a regulilor gramaticale şi de ortografie. (2) Este interzisa folosirea neologismelor, dacă exista un sinonim de larga raspandire în limba română. În cazurile în care se impune folosirea unor termeni şi expresii straine, se va alatura, după caz, corespondentul lor în limba română. (3) Termenii de specialitate pot fi utilizati numai dacă sunt consacrati în domeniul de activitate la care se referă reglementarea. (4) Redactarea textelor se face prin folosirea cuvintelor în înţelesul lor curent din limba română moderna, cu evitarea regionalismelor. Redactarea este subordonata dezideratului înţelegerii cu usurinta a textului de către destinatarii acestuia. + Articolul 35Unitatea terminologica (1) În limbajul normativ aceleasi notiuni se exprima numai prin aceiasi termeni. (2) Dacă o notiune sau un termen nu este consacrat sau poate avea intelesuri diferite, semnificatia acestuia în context se stabileste prin actul normativ ce le instituie, în cadrul dispoziţiilor generale sau intr-o anexa destinata lexicului respectiv, şi devine obligatoriu pentru actele normative din aceeasi materie. (3) Exprimarea prin abrevieri a unor denumiri sau termeni se poate face numai prin explicitare în text, la prima folosire. + Articolul 36Exprimarea continutului normativ (1) Textul articolelor trebuie să aibă caracter dispozitiv, să prezinte norma instituita fără explicatii sau justificari. (2) În redactarea actului normativ, de regula, verbele se utilizeaza la timpul prezent, forma afirmativa, pentru a se accentua caracterul imperativ al dispozitiei respective. (3) Utilizarea unor explicatii prin norme interpretative este permisa numai în măsura în care ele sunt strict necesare pentru înţelegerea textului. Nu este permisa prezentarea unor explicatii prin folosirea parantezelor. + Articolul 37Referirea la alt act normativ (1) Referirea într-un act normativ la alt act normativ se face prin precizarea categoriei juridice a acestuia, a numarului sau, a titlului şi a datei publicarii acelui act sau numai a categoriei juridice şi a numarului, dacă astfel orice confuzie este exclusa. (2) Referirea la un tratat international trebuie să cuprindă atât denumirea completa a acestuia, cat şi a actului de ratificare sau de aprobare. + Capitolul V Structura actului normativStructura actului normativ + Secţiunea 1 Părţile constitutive ale actului normativPărţile constitutive ale actului normativ + Articolul 38Părţile constitutive ale actului normativActul normativ are urmatoarele părţi constitutive: titlul şi, dacă este cazul, preambulul, formula introductiva, partea dispozitiva, formula de atestare a autenticităţii actului. + Articolul 39Titlul actului normativ (1) Titlul actului normativ cuprinde denumirea generica a actului, în functie de categoria sa juridica şi de autoritatea emitenta, precum şi obiectul reglementarii exprimat sintetic. (2) Categoria juridica a actului normativ este determinata de regimul competentelor stabilit prin Constitutie, legi şi prin alte acte normative prin care se acordă prerogative de reglementare juridica autorităţilor publice. (3) Autoritatea publică este aceea investita prin Constitutie sau printr-un alt act normativ. (4) Se interzice ca denumirea proiectului unui act normativ să fie aceeasi cu cea a altui act normativ în vigoare. (5) În cazul actelor normative prin care se modifica ori se completeaza un alt act normativ, titlul actului va exprima operaţiunea de modificare sau de completare a actului normativ avut în vedere. (6) Ca element de identificare, titlul se intregeste, după adoptarea actului normativ, cu un numar de ordine, la care se adauga anul în care a fost adoptat acesta. + Articolul 40Formula introductiva (1) Formula introductiva consta intr-o propozitie care cuprinde denumirea autorităţii emitente şi exprimarea hotărârii de luare a deciziei referitoare la emiterea sau adoptarea actului normativ respectiv. (2) În cazul legilor formula introductiva este urmatoarea: "Parlamentul României adopta prezenta lege." (3) Pentru actele Guvernului formula introductiva este: "În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, Guvernul României adopta prezenta hotărâre" sau, după caz, "ordonanţa". La ordonante se face referire şi la legea de abilitare. La ordonantele de urgenta, formula introductiva este: "În temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată, Guvernul României adopta prezenta ordonanţă de urgenţă." La hotărârile date în executarea expresa a unor legi se adauga şi temeiul din legea respectiva. (4) La celelalte categorii de acte normative formula introductiva cuprinde autoritatea emitenta, denumirea generica a actului, în functie de natura sa juridica, precum şi temeiurile juridice pe baza şi în executarea cărora actul a fost emis. + Articolul 41Preambulul (1) Preambulul enunta, în sinteza, scopul şi, după caz, motivarea reglementarii. El nu poate cuprinde nici directive, nici reguli de interpretare. Preambulul preceda formula introductiva. (2) Includerea preambulului în cuprinsul actului normativ se apreciaza de la caz la caz. (3) La ordonantele de urgenta preambulul este obligatoriu şi cuprinde prezentarea elementelor de fapt şi de drept ale situaţiei extraordinare ce impune recurgerea la aceasta cale de reglementare. (4) În cazul actelor normative ale administraţiei publice centrale de specialitate sau ale administraţiei publice locale, în preambul se menţionează şi avizele prevăzute de lege. + Articolul 42Partea dispozitivaPartea dispozitiva a actului normativ reprezinta conţinutul propriu-zis al reglementarii, alcătuit din totalitatea normelor juridice instituite pentru sfera raporturilor sociale ce fac obiectul acestuia. + Articolul 43Menţiunea privind transpunerea normelor comunitare (1) În situaţia actelor normative care transpun direct norme comunitare în dreptul intern, după partea dispozitiva a acestora se face o menţiune care să cuprindă elementele de identificare a actului comunitar care a fost preluat, după modelul următor: "Prezenta/prezentul... (se menţionează tipul actului normativ) transpune Directiva nr. .../... privind..., publicată în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. .../... ." (2) Dacă printr-un act normativ se transpune doar parţial un act comunitar, menţiunea prevăzută la alin. (1) trebuie să specifice în detaliu textele (secţiuni/articole/paragrafe, după caz) transpuse. + Articolul 44Atestarea autenticităţii actului normativ (1) Actul normativ adoptat se semneaza de reprezentantul legal al emitentului, se dateaza şi se numeroteaza. (2) Data legii este aceea la care i se da numar, după promulgare. Pentru actele normative ale Parlamentului, care, potrivit legii, nu se supun promulgarii, data actului este aceea a adoptarii. (3) Actele Guvernului poarta data sedintei Guvernului în care actul a fost aprobat. Data celorlalte acte normative este aceea la care au fost semnate. (4) Numerotarea actelor normative se face în ordinea datarii lor, separat pe fiecare an calendaristic. (5) La legi este obligatoriu ca în finalul actului să se faca menţiunea despre indeplinirea dispozitiei constitutionale privind legalitatea adoptarii de către cele două Camere ale Parlamentului. (6) Formula de atestare a legalităţii adoptarii proiectului de lege, utilizata de fiecare Cameră, în ordinea adoptarii, este: a) "Acest proiect de lege a fost adoptat de Camera Deputatilor/Senat în sedinta din..., cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) sau, după caz, art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată." - în cazul în care Camera Deputatilor/Senatul adoptă proiectul de lege sau propunerea legislativa, cu sau fără amendamente; b) "Acest proiect de lege se considera adoptat de Camera Deputatilor/Senat în forma initiala, în condiţiile art. 75 alin. (2) teza a III-a sau ale art. 115 alin. (5) teza a III-a, după caz, din Constitutia României, republicată." - în cazul în care se depăşeşte termenul prevăzut pentru adoptare. (7) Formula de atestare a legalităţii adoptarii legii va avea urmatorul cuprins: Această lege a fost adoptata de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) sau (2), după caz, din Constitutia României, republicată. (8) În cazul în care legea este adoptata în sedinta comuna a celor două Camere, formula de atestare a legalităţii adoptarii acesteia va avea urmatorul cuprins: Această lege a fost adoptata de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 65 alin. (2) şi ale art. 76 alin. (1) sau (2), ori art. 148 alin. (1) sau art. 149, după caz, din Constitutia României, republicată. (9) În cazul legilor de revizuire a Constituţiei României, formula de atestare a legalităţii adoptarii acestora va avea urmatorul cuprins: Această lege a fost adoptata de Camera Deputatilor şi de Senat, cu respectarea prevederilor art. 151 alin. (1) sau alin. (2), după caz, din Constitutia României, republicată. (10) Formula de atestare este urmata de semnaturile presedintilor celor două Camere sau ale vicepresedintilor care au condus sedintele. + Articolul 45Articolul, elementul structural de baza al părţii dispozitive (1) Elementul structural de baza al părţii dispozitive îl constituie articolul. Articolul cuprinde, de regula, o singura dispoziţie normativa aplicabila unei situaţii date. (2) Structura articolului trebuie să fie echilibrata, abordand exclusiv aspectele juridice necesare contextului reglementarii. (3) Articolul se exprima în textul legii prin abrevierea "art. ". Articolele se numeroteaza în continuare, în ordinea din text, de la inceputul până la sfârşitul actului normativ, cu cifre arabe. Dacă actul normativ cuprinde un singur articol, acesta se va defini prin expresia "Articol unic". (4) În cazul actelor normative care au ca obiect modificari sau completari ale altor acte normative, articolele se numeroteaza cu cifre române, pastrandu-se numerotarea cu cifre arabe pentru textele modificate sau completate. (5) La coduri şi la legi de mare intindere, articolele vor fi prevăzute cu denumiri marginale, exprimand sintetic obiectul lor; acestea nu au semnificaţie proprie în conţinutul reglementarii. + Articolul 46Alineatul (1) În cazul în care din dispoziţia normativa primara a unui articol decurg, în mod organic, mai multe ipoteze juridice, acestea vor fi prezentate în alineate distincte, asigurandu-se articolului o succesiune logica a ideilor şi o coerenta a reglementarii. (2) Alineatul, ca subdiviziune a articolului, este constituit, de regula, dintr-o singura propozitie sau fraza, prin care se reglementeaza o ipoteza juridica specifică ansamblului articolului; dacă dispoziţia nu poate fi exprimata intr-o singura propozitie sau fraza, se pot adauga noi propozitii sau fraze, separate prin punct şi virgula. Alineatul se evidentiaza printr-o usoara retragere de la alinierea textului pe verticala. (3) Dacă în cuprinsul unui articol se utilizeaza un termen sau o expresie care are în contextul actului normativ un alt înţeles decat cel obisnuit, înţelesul specific al acesteia trebuie definit în cadrul unui alineat subsecvent. În cazul în care frecventa unor astfel de termeni şi expresii este mare, actul normativ trebuie să cuprindă în structura sa un grupaj de definitii sau o anexa cu un index de termeni. (4) În actele normative cu o anumita intindere, dacă un articol are doua sau mai multe alineate, acestea se numeroteaza la inceputul fiecaruia cu cifre arabe cuprinse în paranteza. Pentru claritatea, concizia şi caracterul unitar al textului unui articol se recomanda ca acesta sa nu fie format dintr-un numar prea mare de alineate. + Articolul 47Enumerarile în text (1) Dacă textul unui articol sau alineat contine enumerari prezentate distinct, acestea se identifica prin utilizarea literelor alfabetului românesc şi nu prin liniute sau alte semne grafice. (2) O enumerare distincta, marcată cu o litera, nu poate cuprinde, la randul ei, o alta enumerare şi nici alineate noi. (3) Dacă ipoteza marcată cu o litera necesita o dezvoltare sau o explicare separata, aceasta se va face printr-un alineat distinct care să urmeze ultimei enumerari. + Articolul 48Trimiterea la alte acte normative (1) În cazul în care o norma este complementara altei norme, pentru evitarea repetarii în text a acelei norme se va face trimitere la articolul, respectiv la actul normativ care o contine. Nu poate fi facuta, de regula, o trimitere la o alta norma de trimitere. (2) Dacă norma la care se face trimitere este cuprinsa în alt act normativ, este obligatorie indicarea titlului acestuia, a numarului şi a celorlalte elemente de identificare. (3) Trimiterea la normele unui alt act normativ se poate face la intregul sau continut ori numai la o subdiviziune, precizata ca atare. Când actul ce face obiect de trimitere a fost modificat, completat ori republicat, se face menţiune şi despre aceasta. (4) La modificarea, completarea şi abrogarea dispozitiei la care s-a facut trimitere, în actul de modificare, completare sau abrogare trebuie avuta în vedere situaţia juridica a normei de trimitere. + Secţiunea a 2-a Sistematizarea continutului actului normativSistematizarea continutului actului normativ + Articolul 49Sistematizarea continutului actului normativ (1) Conţinutul proiectului de act normativ se sistematizeaza în urmatoarea ordine de prezentare a ideilor: a) dispozitii generale sau principii generale; b) dispozitii privind fondul reglementarii; c) dispozitii tranzitorii; d) dispozitii finale. (2) În cazul unor reglementari de mica intindere se poate redacta textul fără a se marca distinct elementele prevăzute la alin. (1), urmand însă aceasta ordine de prezentare. (3) În cadrul structurii prevăzute la alin. (1) articolele pot fi grupate pe capitole, care se pot imparti în secţiuni, iar acestea, după caz, în paragrafe. La coduri şi la alte legi de mare intindere, capitolele pot fi grupate - în ordine ascendenta - în titluri şi, după caz, în părţi, care, la randul lor, se pot constitui în cărţi; gruparea se face, în toate cazurile, în functie de legătură organica dintre reglementarile pe care le cuprind. + Articolul 50Dispozitiile generaleDispozitiile generale cuprind prevederi care orienteaza întreaga reglementare, determina obiectul şi principiile acesteia. Ele se grupează în primul capitol şi nu se reiau în restul reglementarii, în afară de cazul în care sunt strict necesare pentru înţelegerea unor dispozitii cu care formeaza un tot unitar. + Articolul 51Dispozitiile de fond (1) Dispozitiile de fond cuprind reglementarea propriu-zisa a relatiilor sociale ce fac obiectul actului normativ. (2) Succesiunea şi gruparea dispoziţiilor de fond cuprinse în actul normativ se fac în ordinea logica a desfăşurării activităţii reglementate, asigurandu-se ca prevederile de drept material sa preceada pe cele de ordin procedural, iar în caz de instituire de sancţiuni, aceste norme să fie plasate inaintea dispoziţiilor tranzitorii şi finale. (3) Textele care reglementeaza similar ipoteze cuprinse în mai multe subdiviziuni ale actului normativ pot fi grupate în structuri distincte, denumite dispozitii comune. + Articolul 52Dispozitiile tranzitorii (1) Dispozitiile tranzitorii cuprind masurile ce se instituie cu privire la derularea raporturilor juridice nascute în temeiul vechii reglementari care urmeaza să fie inlocuita de noul act normativ. (2) Dispozitiile tranzitorii trebuie să asigure, pe o perioadă determinata, corelarea celor două reglementari, astfel încât punerea în aplicare a noului act normativ sa decurgă firesc şi sa evite retroactivitatea acestuia sau conflictul între norme succesive. + Articolul 53Dispozitiile finale (1) Dispozitiile finale cuprind masurile necesare pentru punerea în aplicare a actului normativ, data intrarii în vigoare a acestuia conform art. 11, implicatiile asupra altor acte normative, ca: abrogari, modificari, completari, precum şi dispoziţia de republicare, dacă este cazul.(1^1) În cazul în care, pentru punerea în aplicare a unui act normativ, sunt prevăzute norme de aplicare, în cuprinsul acestuia se va stabili termenul de elaborare a acestora şi data intrarii lor în vigoare, care să nu depăşească, de regula, 30 de zile de la data intrarii în vigoare a actului normativ.------------Alin. (1^1) al art. 53 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 173 din 12 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 406 din 18 iunie 2007. (2) La actul normativ cu caracter temporar se prevede şi perioada de aplicare sau data încetării aplicarii sale. (3) Pentru legile prevăzute de art. 115 alin. (8) din Constitutia României, republicată, în cadrul dispoziţiilor finale se prevad, dacă este cazul, masurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonantei. + Articolul 54Numerotarea şi denumirea capitolelor şi ale celorlalte grupari de articole (1) Capitolele, titlurile, părţile şi cartile se numeroteaza cu cifre române, în succesiunea pe care o au în structura din care fac parte. Secţiunile şi paragrafele se numeroteaza cu cifre arabe. (2) Titlurile, capitolele şi secţiunile se denumesc prin exprimarea sintetica a reglementarilor pe care le cuprind. + Articolul 55Anexele (1) La redactarea textului unui proiect de act normativ se pot folosi, ca părţi componente ale acestuia, anexe care conţin prevederi ce cuprind exprimari cifrice, desene, tabele, planuri sau altele asemenea. (2) Pot constitui anexe la un act normativ reglementarile ce trebuie aprobate de autoritatea publică competenţa, cum sunt: regulamente, statute, metodologii sau norme cu caracter predominant tehnic. (3) Anexa trebuie să aibă un temei-cadru în corpul actului normativ şi să se refere exclusiv la obiectul determinat prin textul de trimitere. (4) Textul-cadru de trimitere trebuie să faca, în finalul sau, menţiunea ca anexa face parte integrantă din actul normativ; dacă sunt mai multe anexe, în finalul actului normativ se include un articol distinct, cuprinzand aceeasi menţiune, însoţită de nominalizarea expresa a tuturor anexelor. (5) Titlul anexei cuprinde exprimarea sintetica a ideii din textul de trimitere. (6) Dacă sunt mai multe anexe, acestea se numeroteaza cu cifre arabe, în ordinea în care au fost enuntate în textul proiectului. + Capitolul VI Modificarea, completarea, abrogarea şi alte evenimente legislativeModificarea, completarea, abrogarea şi alte evenimente legislative + Articolul 56Evenimentele legislative (1) După intrarea în vigoare a unui act normativ, pe durata existentei acestuia pot interveni diferite evenimente legislative, cum sunt: modificarea, completarea, abrogarea, republicarea, suspendarea sau altele asemenea. (2) Evenimentele legislative pot fi dispuse prin acte normative ulterioare de acelasi nivel sau de nivel superior, având ca obiect exclusiv evenimentul respectiv, dar şi prin alte acte normative ulterioare care, în principal, reglementeaza o anumita problematica, iar ca măsura conexa dispun asemenea evenimente pentru a asigura corelarea celor două acte normative interferente. + Articolul 57Modificarea (1) Modificarea unui act normativ consta în schimbarea expresa a textului unora sau mai multor articole ori alineate ale acestuia şi în redarea lor intr-o noua formulare. (2) Pentru exprimarea normativa a intentiei de modificare a unui act normativ se nominalizeaza expres textul vizat, cu toate elementele de identificare necesare, iar dispoziţia propriu-zisa se formuleaza utilizandu-se sintagma "se modifica şi va avea urmatorul cuprins:", urmata de redarea noului text. (3) Procedeul de a se menţiona generic, în finalul unui act normativ, ca un alt act normativ conex sau texte din acel act "se modifica corespunzător" trebuie evitat. De asemenea, nu se utilizeaza, pentru a exprima o modificare, redarea doar a unor fragmente ori sintagme dintr-un text. Modificarea trebuie să cuprindă în intregime textul vizat, cuprins în articol, alineat sau în elementul marcat al unei enumerari. + Articolul 58Completarea (1) Completarea actului normativ consta în introducerea unor dispozitii noi, cuprinzand solutii legislative şi ipoteze suplimentare, exprimate în texte care se adauga elementelor structurale existente, prin utilizarea unei formule de exprimare, cum ar fi: "După articolul ... se introduce un nou articol, ... ..., cu urmatorul cuprins:" (2) Dacă actul de completare nu dispune renumerotarea actului completat, structurile, inclusiv articolele sau alineatele nou-introduse, vor dobandi numărul structurilor corespunzătoare celor din textul vechi, după care se introduc, insotite de un indice cifric, pentru diferentiere. + Articolul 59Condiţiile de fond pentru modificarea şi completarea actelor normative (1) Modificarea sau completarea unui act normativ este admisa numai dacă nu se afectează conceptia generală ori caracterul unitar al acelui act sau dacă nu priveste întreaga ori cea mai mare parte a reglementarii în cauza; în caz contrar actul se inlocuieste cu o noua reglementare, urmand să fie în intregime abrogat. (2) Prevederile modificate sau care completeaza actul normativ trebuie să se integreze armonios în actul supus modificarii ori completarii, asigurandu-se unitatea de stil şi de terminologie, precum şi succesiunea normala a articolelor. + Articolul 60Efectele dispoziţiilor de modificare şi de completareDispozitiile de modificare şi de completare se incorporeaza, de la data intrarii lor în vigoare, în actul de baza, identificandu-se cu acesta. Interventiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de baza. + Articolul 61Norma derogatoriePentru instituirea unei norme derogatorii se va folosi formula "prin derogare de la ...", urmata de menţionarea reglementarii de la care se deroga. Derogarea se poate face numai printr-un act normativ de nivel cel puţin egal cu cel al reglementarii de baza. + Articolul 62Abrogarea (1) Prevederile cuprinse într-un act normativ, contrare unei noi reglementari de acelasi nivel sau de nivel superior, trebuie abrogate. Abrogarea poate fi totala sau parţială. (2) În cazul unor abrogari partiale intervenite succesiv, ultima abrogare se va referi la intregul act normativ, nu numai la textele rămase în vigoare. (3) Abrogarea unei dispozitii sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repuna în vigoare actul normativ initial. Fac excepţie prevederile din ordonantele Guvernului care au prevăzut norme de abrogare şi au fost respinse prin lege de către Parlament. (4) Dacă o norma de nivel inferior, cu acelasi obiect, nu a fost abrogata expres de actul normativ de nivel superior, aceasta obligaţie îi revine autorităţii care a emis prima actul. (5) Abrogarile partiale sunt asimilate modificarilor de acte normative, actul normativ abrogat parţial ramanand în vigoare prin dispozitiile sale neabrogate. + Articolul 63Condiţiile de forma şi de fond ale abrogarii (1) Abrogarea poate fi dispusa, de regula, printr-o dispoziţie distincta în finalul unui act normativ care reglementeaza o anumita problematica, dacă aceasta afectează dispozitii normative anterioare, conexe cu ultima reglementare. (2) În cadrul operaţiunilor de sistematizare şi unificare a legislaţiei se pot elabora şi adopta acte normative de abrogare distincte, având ca obiect exclusiv abrogarea mai multor acte normative. (3) În vederea abrogarii, dispozitiile normative vizate trebuie determinate expres, începând cu legile şi apoi cu celelalte acte normative, prin menţionarea tuturor datelor de identificare a acestora. + Articolul 64Suspendarea actului normativ (1) În cazuri speciale aplicarea unui act normativ poate fi suspendata printr-un alt act normativ de acelasi nivel sau de nivel superior. În aceasta situaţie se vor prevedea, în mod expres, data la care se produce suspendarea, precum şi durata ei determinata. (2) La expirarea duratei de suspendare actul normativ sau dispoziţia afectată de suspendare reintra de drept în vigoare. (3) Prelungirea suspendarii ori modificarea sau abrogarea actului normativ ori a dispozitiei suspendate poate face obiectul unui act normativ sau al unei dispozitii exprese, cu aplicare de la data expirarii suspendarii. + Articolul 65Evenimentele legislative implicite (1) În cazuri deosebite, în care la elaborarea şi adoptarea unei reglementari nu a fost posibila identificarea tuturor normelor contrare, se poate prezuma ca acestea au facut obiectul modificarii, completarii ori abrogarii lor implicite. (2) În cadrul atribuţiilor sale Consiliul Legislativ are obligaţia sa identifice toate dispozitiile legale care au suferit evenimentele legislative implicite şi sa propuna Parlamentului şi, respectiv, Guvernului masurile necesare de modificare, completare sau abrogare expresa a acestora. (3) Evenimentele legislative implicite nu sunt recunoscute în cazul actelor normative speciale ale caror dispozitii nu pot fi socotite modificate, completate sau abrogate nici prin reglementarea generală a materiei, decat dacă acest lucru este exprimat expres. + Articolul 66Actele normative cu aplicare limitata (1) Actele normative pot avea aplicare limitata în timp, în spatiu sau privind obiectul reglementarii. (2) Prin acte normative ulterioare se poate prelungi, extinde sau restrange durata actelor normative temporare, precum şi a celor cu aplicare limitata în spatiu sau privind obiectul reglementarii. (3) Dispoziţia de prelungire a termenului de aplicare a actului normativ temporar trebuie să intervina înainte de expirarea termenului şi sa indice, când este cazul, noul termen. + Articolul 67Interpretarea legala (1) Interventiile legislative pentru clarificarea sensului unor norme legale se realizează printr-un act normativ interpretativ de acelasi nivel cu actul vizat, prin dispozitii interpretative cuprinse într-un nou act normativ sau prin modificarea dispozitiei al cărui sens trebuie clarificat. (2) Interpretarea legala intervenita potrivit alin. (1) poate confirma sau, după caz, infirma ori modifica interpretarile judiciare, arbitrale sau administrative, adoptate până la acea data, cu respectarea drepturilor castigate. + Articolul 68Republicarea (1) Actul normativ modificat sau completat în mod substantial se republică având la baza dispoziţia cuprinsa în actul de modificare, respectiv de completare. (2) În vederea republicarii actului normativ se realizează integrarea prevederilor modificate sau a celor de completare în ansamblul reglementarii, actualizandu-se denumirile schimbate între timp, cum ar fi cele ale unor institutii sau localităţi, dandu-se, atunci când s-a dispus expres, o noua numerotare articolelor, alineatelor, capitolelor şi celorlalte structuri ale actului. (3) Republicarea legilor, a ordonantelor şi hotărârilor Guvernului se face în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin grija autorităţii publice care a emis actul de modificare, respectiv de completare. Republicarea se face în cel mult 45 de zile de la data publicarii actului care a dispus această măsură. Transmiterea formei republicabile a actului pentru obtinerea avizului Consiliului Legislativ se face în termen de 30 de zile de la data publicarii actului care a dispus republicarea. În cazul codurilor, termenele se prelungesc cu 15 zile. (4) Republicarea actelor normative modificate sau completate prin ordonante ale Guvernului se face după aprobarea acestora din urma prin lege, pentru a nu se crea eventuale discrepante cu actul de aprobare, în cazul în care acesta aduce alte modificari ordonantei supuse aprobării. (5) Legile, precum şi ordonantele şi hotărârile Guvernului se republică cu avizul Consiliului Legislativ asupra noului text, la sesizarea secretarului general al Camerei Deputatilor sau, după caz, al Secretariatului General al Guvernului. + Articolul 69Rectificari (1) În cazul în care după publicarea actului normativ se descopera erori materiale în cuprinsul sau, se procedeaza la publicarea unei note cuprinzand rectificarile necesare. (2) Se interzice modificarea prevederilor unor acte normative prin recurgerea la operaţiunea de rectificare, care trebuie limitata numai la erorile materiale. (3) Rectificarea se face la cererea organului emitent, cu avizul Consiliului Legislativ. + Capitolul VII Norme privind pregătirea şi elaborarea proiectelor de acte normative prin care se ratifica sau se aproba înţelegeri internationaleNorme privind pregătirea şi elaborarea proiectelor de acte normative prin care se ratifica sau se aproba înţelegeri internationale + Articolul 70Actele de ratificare, aprobare (1) Pentru ratificarea tratatelor internationale incheiate de România se intocmesc, potrivit Constituţiei României şi legii în materie, proiecte de legi. (2) În cazul acordurilor, convenţiilor şi al altor înţelegeri internationale, pentru care competenţa de aprobare revine, potrivit legii, Guvernului, se vor elabora proiecte de hotărâri. (3) Proiectul de lege sau de hotărâre se supune spre adoptare, insotit de textul actului international în limba originala şi în traducere oficiala sau autorizata. (4) Textele actelor cu caracter international ce se supun ratificarii sau aprobării se vor stampila pe fiecare pagina, iar pe ultima pagina se va atesta, prin semnatura persoanei autorizate şi prin aplicarea stampilei, conformitatea documentului cu originalul. + Articolul 71Aplicarea normelor de tehnica legislativaNormele de tehnica legislativa sunt aplicabile în mod corespunzător şi proiectelor de acte normative prin care se ratifica sau se aproba tratate sau alte înţelegeri internationale. + Articolul 72Titlul actuluiTitlul proiectului de act normativ va cuprinde denumirea integrală a înţelegerii internationale, data şi locul semnarii acesteia; în functie de situaţie, prin titlu se exprima ideea de ratificare, aderare sau aprobare a înţelegerii internationale respective. + Articolul 73Ratificarea ori aprobarea mai multor tratate sau înţelegeri printr-un singur actÎn cazul în care doua sau mai multe înţelegeri internationale se ratifica sau se aproba printr-un singur act, măsura ratificarii ori aprobării se va exprima, pentru fiecare înţelegere, printr-un articol distinct. + Articolul 74Publicarea actelor de ratificare sau de aprobareActele de ratificare sau de aprobare se publică insotite de textele tratatelor internationale ratificate şi ale înţelegerilor aprobate. + Capitolul VIII Norme cu privire la ordinele, instrucţiunile şi celelalte acte normative emise de conducătorii ministerelor şi ai altor organe ale administraţiei publice centrale de specialitate sau de autorităţile administrative autonomeNorme cu privire la ordinele, instrucţiunile şi celelalte acte normative emise de conducătorii ministerelor şi ai altor organe ale administraţiei publice centrale de specialitate sau de autorităţile administrative autonome + Articolul 75Actele date în executarea unui act normativOrdinele cu caracter normativ, instrucţiunile şi alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor şi ai celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate sau ale autorităţilor administrative autonome se emit numai pe baza şi în executarea legilor, a hotărârilor şi a ordonantelor Guvernului. În formula introductiva a acestor acte normative vor fi cuprinse toate temeiurile juridice prevăzute la art. 40 alin. (4). + Articolul 76Sfera reglementariiOrdinele, instrucţiunile şi alte asemenea acte trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise şi nu pot contine solutii care să contravină prevederilor acestora. + Articolul 77Termenul de emitereOrdinele şi instrucţiunile se vor elabora în termenul prevăzut de actul superior sau, după caz, într-un termen util care să faca posibila aducerea lor la indeplinire. + Capitolul IX Norme cu privire la actele normative adoptate de autorităţile administraţiei publice localeNorme cu privire la actele normative adoptate de autorităţile administraţiei publice locale + Articolul 78Obiectul de reglementareActele normative ale autorităţilor administraţiei publice locale se adoptă ori se emit pentru reglementarea unor activităţi de interes local, în limitele stabilite prin Constitutie şi prin lege şi numai în domeniile în care acestea au atribuţii legale. + Articolul 79Subordonarea faţă de actele de nivel superior (1) La elaborarea proiectelor de hotărâri, ordine sau dispozitii se va avea în vedere caracterul lor de acte subordonate legii, hotărârilor şi ordonantelor Guvernului şi altor acte de nivel superior. (2) Reglementarile cuprinse în hotărârile consiliilor locale şi ale consiliilor judetene, precum şi cele cuprinse în ordinele perfectilor sau în dispozitiile primarilor nu pot contraveni Constituţiei României şi reglementarilor din actele normative de nivel superior. + Articolul 80Temeiul legalÎn formula introductiva a proiectului de act normativ adoptat sau emis de autorităţile administraţiei publice locale se menţionează, pe lângă temeiurile juridice, prevăzute la art. 40 alin. (4), şi temeiul legal din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare. + Articolul 81PublicareaÎn vederea intrarii lor în vigoare, actele normative adoptate de autorităţile administraţiei publice locale se aduc la cunoştinţa publică, în condiţiile Legii nr. 215/2001, prin afisare în locuri autorizate şi prin publicare într-un cotidian local de mare tiraj. + Capitolul X Dispozitii finaleDispozitii finale + Articolul 82Regulamentele proprii de aplicareParlamentul, Guvernul şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale stabilesc, în aplicarea normelor de tehnica legislativa prevăzute în prezenta lege, regulamente proprii cuprinzand masurile metodologice, organizatorice, termenele şi circulatia proiectelor de acte normative în cadrul sferei lor de competenţa. + Articolul 83AbrogareaLa data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga Decretul nr. 16/1976 pentru aprobarea Metodologiei generale de tehnica legislativa privind pregătirea şi sistematizarea proiectelor de acte normative, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 14 din 13 februarie 1976.----------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari