DECRET nr. 31 din 30 ianuarie 1954privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice
Publicat în
BULETINUL OFICIAL nr. 8 din 30 ianuarie 1954
+ Capitolul 1 Persoana fizica + Articolul 1Drepturile civile ale persoanelor fizice sînt recunoscute în scopul de a satisface interesele personale, materiale şi culturale, în acord cu interesul obştesc, potrivit legii şi regulilor de convieţuire socialistă. + Articolul 2Drepturile civile pe care le au, ca persoane juridice, organizaţiile socialiste, precum organele de stat şi celelalte instituţii de stat, întreprinderile şi organizaţiile economice de stat sau cooperatiste, orice organizaţii obşteşti, ca şi societăţile de colaborare economică sînt recunoscute în scopul de a asigura creşterea neincetata a bunei stări materiale şi a nivelului cultural al oamenilor muncii, prin dezvoltarea puterii economice a tarii. + Articolul 3Drepturile civile sînt ocrotite de lege. Ele pot fi exercitate numai potrivit cu scopul lor economic şi social. + Articolul 4Capacitatea civilă este recunoscută tuturor persoanelor.Sexul, rasa, naţionalitatea, religia, gradul de cultura sau originea nu au nici o înrâurire asupra capacităţii. + Articolul 5Persoana fizica are capacitatea de folosinţă şi, în afară de cazurile prevăzute de lege, capacitatea de exerciţiu.Capacitatea de folosinţă este capacitatea de a avea drepturi şi obligaţii.Capacitatea de exerciţiu este capacitatea persoanei de a-şi exercită drepturile şi de a-şi asuma obligaţii, săvîrşind acte juridice. + Articolul 6Nimeni nu poate fi îngrădit în capacitatea de folosinţă şi nici lipsit, în tot sau în parte, de capacitatea de exerciţiu, decît în cazurile şi în condiţiile stabilite de lege.Nimeni nu poate renunţa, nici în tot, nici în parte, la capacitatea de folosinţă sau la cea de exerciţiu. + Articolul 7Capacitatea de folosinţă începe de la naşterea persoanei şi încetează cu moartea acesteia.Drepturile copilului sînt recunoscute, de la conceptiune, însă numai dacă el se naşte viu. + Articolul 8Capacitatea deplina de exerciţiu începe de la data cînd persoana devine majoră.Persoana devine majoră la împlinirea virstei de optsprezece ani.Minorul care se căsătoreşte, dobîndeşte, prin aceasta, capacitatea deplina de exerciţiu. + Articolul 9Minorul, care a împlinit vîrsta de patrusprezece ani, are capacitatea de exerciţiu restrînsa.Actele juridice ale minorului cu capacitate restrînsa se încheie de către acesta, cu încuviinţarea prealabilă a părinţilor sau a tutorelui. + Articolul 10Minorul care a împlinit şasesprezece ani poate să încheie contractul de muncă sau să între într-o gospodărie agricolă colectivă ori într-o alta organizaţie cooperatista, fără a avea nevoie de încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui.În cazul în care minorul între 14 şi 16 ani încheie un contract de muncă sau intra într-o gospodărie agricolă colectivă ori într-o organizaţie cooperatista de producţie, va fi nevoie pe lîngă încuviinţarea prealabilă a părinţilor sau tutorelui şi de un aviz medical.Minorul care se găseşte în situaţia prevăzută în alineatele precedente exercita singur drepturile şi executa tot astfel obligaţiile izvorind din contractul de muncă sau din calitatea de membru al gospodăriei agricole colective ori al altei organizaţii cooperatiste şi dispune singur de sumele de bani ce a dobîndit prin munca proprie.Minorul cu capacitate restrînsa are dreptul, fără a avea nevoie de încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui, să facă depuneri la casele de păstrare de stat şi sa dispună de aceste depuneri, potrivit cu prevederile regulamentelor casei de păstrare. + Articolul 11Nu au capacitate de exerciţiu: a) minorul care nu a împlinit vîrsta de patrusprezece ani; b) persoana pusă sub interdicţie.Pentru cei ce nu au capacitate de exerciţiu, actele juridice se fac de reprezentanţii lor legali. + Articolul 12Orice persoană are drept la numele stabilit sau dobîndit potrivit legii.Numele cuprinde numele de familie şi prenumele.Schimbarea în orice fel a numelui de familie sau a prenumelui nu este ingaduita decît în cazurile şi în condiţiile stabilite de lege. + Articolul 13Domiciliul unei persoane fizice este acolo unde ea îşi are locuinta statornică sau principala. + Articolul 14Domiciliul minorului este la părinţii săi sau la acela dintre părinţi la care el locuieşte statornic.Domiciliul copilului încredinţat de instanţa judecătorească unei a treia persoane rămîne la părinţii săi, iar în cazul în care aceştia au domicilii separate şi nu se înţeleg la care dintre ei va avea domiciliu copilul, decide instanţa judecătorească.Domiciliul minorului, în cazul în care numai unul dintre părinţii săi îl reprezintă ori cazul în care se afla sub tutela, precum şi domiciliul persoanei puse sub interdicţie, este la reprezentantul legal. + Articolul 15În cazul în care să instituit o curatela asupra bunurilor celui care a dispărut, cel dispărut are domiciliul la curator, în măsura în care acesta este îndreptăţit sal reprezinte.Dacă un custode sau un curator a fost numit asupra unor bunuri succesorale, cei chemaţi la moştenire au domiciliul la custode sau la curator, în măsura în care acesta este îndreptăţit săi reprezinte. + Articolul 16Cel care lipseşte de la domiciliul sau poate fi declarat dispărut prin hotărîre judecătorească, putindu-se institui curatela, dacă a trecut un an de la data ultimelor ştiri din care rezultă ca era în viaţa.Cel astfel declarat dispărut poate fi declarat mort, de asemenea prin hotărîre judecătorească, dacă de la data ultimelor ştiri din care rezultă ca era în viaţa au trecut patru ani. Declararea morţii nu poate fi însă, hotarita mai înainte de împlinirea unui termen de şase luni de la data afisarilor şi publicării extrasului de pe hotărîrea prin care să declarat dispariţia.Cel dispărut în cursul unor fapte de război, intrun accident de cale ferată, într-un naufragiu sau într-o alta împrejurare asemănătoare care indreptateste a se presupune decesul, poate fi declarat mort, fără a se mai declara în prealabil dispariţia sa, dacă a trecut cel puţin un an de la data împrejurării în care a avut loc dispariţia. + Articolul 17Dacă ziua ultimelor ştiri despre cel care lipseşte de la domiciliu nu se poate stabili, termenele prevăzute în art. 16 alin. 1 şi 2 se vor socoti de la sfîrşitul lunii ultimelor ştiri, iar în cazul în care nu se poate stabili nici luna, de la sfîrşitul anului calendaristic.Tot astfel, dacă nu se poate stabili ziua împrejurării în care a avut loc dispariţia, termenul prevăzut în art. 16 alin. 3 se va socoti de la sfîrşitul lunii în care aceasta împrejurare s-a produs, iar în cazul în care nu se poate stabili nici luna, de la sfîrşitul anului calendaristic. + Articolul 18Deindata ce hotărîrea declarativă de moarte a rămas definitivă, cel dispărut este socotit ca a murit la data stabilită prin hotărîre, ca fiind aceea a morţii.Data morţii dispărutului se stabileşte potrivit cu împrejurările.În lipsa de indicii îndestulătoare, se va stabili ca data morţii stabilită potrivit dispoziţiilor prezentului articol, dacă se va dovedi ca adevarata o altă dată. + Articolul 19Cel dispărut este socotit a fi în viaţa dacă nu a intervenit o hotărîre declarativă de moarte, rămasă definitivă. + Articolul 20Dacă cel declarat mort este în viaţă, se poate cere, oricînd, anularea hotărîrii prin care s-a declarat moartea.Cel care a fost declarat mort, poate cere, după anularea hotărîrii declarative de moarte, înapoierea bunurilor sale. Cu toate acestea, dobinditorul cu titlu oneros nu este obligat să le înapoieze, decît dacă se va face dovada ca la data dobîndirii stia ca persoana declarata moarta este în viaţă. + Articolul 21În cazul în care mai multe persoane au murit în aceeaşi împrejurare, fără să se poată stabili dacă una a supravietuit alteia, ele sînt socotite ca au murit deodată. + Articolul 22Starea civilă se dovedeşte cu actele întocmite sau cu cele înscrise, potrivit legii, în registrele de stare civilă.Certificatele eliberate în temeiul registrelor de stare civilă au aceeaşi putere doveditoare ca şi actele întocmite sau înscrise în registre. + Articolul 23Numai instanţa judecătorească poate hotărî, în cazurile prevăzute de lege, rectificarea actelor de stare civilă, întocmite în registrele de stare civilă.Întocmirea sau rectificarea actelor de stare civilă, facuta în temeiul unei hotărîri judecătoreşti, este opozabilă şi celor de al treilea. Aceştia sînt, însă, în drept să facă dovada contrară. + Articolul 24Starea civilă se va putea dovedi, înaintea instanţei judecătoreşti, prin orice mijloc de proba admis de lege, dacă: a) nu a existat registru de stare civilă; b) registrul de stare civilă s-a pierdut ori este distrus, în tot sau în parte; c) întocmirea actului de stare civilă a fost omisa; d) procurarea certificatului de stare civilă este cu neputinţă. + Capitolul 2 Persoana juridică + Articolul 25Statul este persoana juridică în raporturile în care participa nemijlocit, în nume propriu, ca subiect de drepturi şi obligaţii.El participa în astfel de raporturi prin Ministerul Finanţelor, afară de cazurile în care legea stabileşte anume alte organe în acest scop. + Articolul 26Sînt, în condiţiile legii, persoane juridice: a) organele locale ale puterii de stat, organele centrale locale ale administraţiei de stat şi celelalte instituţii de stat, dacă au un plan de cheltuieli propriu şi dreptul sa dispună independent de creditele bugetare acordate; b) întreprinderile şi organizaţiile economice de stat şi celelalte organizaţii socialiste de stat cu gospodărire socialistă deplina; c) gospodăriile agricole colective, celelalte organizaţii cooperatiste şi orice organizaţii obşteşti, ca şi societăţile de colaborare economică, dacă potrivit legii ori actului administrativ care le înfiinţează sau potrivit prevederilor actului de înfiinţare ori statului, au un patrimoniu distinct; d) instituţiile anexe, dacă au un plan de cheltuieli propriu şi dreptul sa dispună independent de creditele acordate, precum şi întreprinderile anexe, dacă au gospodărire socialistă deplina; e) orice alta organizaţie socialistă care are o organizare de sine stătătoare şi un patrimoniu propriu afectat realizării unui anume scop în acord cu interesul obştesc. + Articolul 27Întreprinderile şi organizaţiile economice de stat, gospodăriile agricole şi colective şi celelalte organizaţii cooperatiste, precum şi întreprinderile anexe create de toate acestea sau de organizaţiile obşteşti, cît şi cele create de instituţiile de stat, sînt organizaţii economice socialiste.Întreprinderile şi organizaţiile economice de stat şi întreprinderile anexe create de acestea, precum şi cele create de instituţiile de stat, sînt organizaţii economice socialiste de stat. + Articolul 28Persoana juridică ia fiinta, după caz: a) prin actul de dispoziţiune al organului competent al puterii sau administraţiei de stat; b) prin actul de înfiinţare al celor care o constituie, recunoscut de organul puterii sau administraţiei de stat, competent a verifica numai dacă sînt întrunite cerinţele legii pentru ca acea persoana juridică să poată lua fiinta; c) prin actul de înfiinţare al celor care o constituie, cu prealabilă autorizare a organului puterii sau administraţiei de stat, competent a aprecia oportunitatea infiintarii ei; d) printr-un alt mod reglementat de lege. + Articolul 29Instituţiile de stat, ca persoane juridice, pot fi înfiinţate, prin lege, decret sau Hotărîre a Consiliului de Miniştri, iar întreprinderile şi organizaţiile economice de stat şi prin actul unui organ local al puterii de stat ori prin actul unui organ central sau local al administraţiei de stat, în condiţiile stabilite prin lege, decret sau Hotărîre a Consiliului de Miniştri.Instituţiile şi întreprinderile anexe se înfiinţează în acelaşi mod ca şi organizaţiile socialiste pe lîngă care funcţionează. + Articolul 30Gospodăriile agricole colective şi celelalte organizaţii cooperatiste, precum şi instituţiile şi întreprinderile anexe, create de acestea, sînt persoane juridice prin recunoaşterea infiintarii lor de către organele şi în condiţiile prevăzute de lege. + Articolul 31Organizaţiile obşteşti, ca şi sindicatele, uniunile de scriitori, artişti sau compozitori, asociaţiile cu scop nepatrimonial, precum şi instituţiile şi întreprinderile anexe create de acestea, sînt persoane juridice dacă au autorizarea prealabilă a infiintarii lor data de către organele şi în condiţiile prevăzute de lege. + Articolul 32Persoanele juridice sînt supuse înregistrării sau înscrierii, dacă legile care le sînt aplicabile reglementează aceasta înregistrare sau înscriere. + Articolul 33Persoanele juridice care sînt supuse înregistrării au capacitatea de a avea drepturi şi obligaţii de la data înregistrării lor.Celelalte persoane juridice au capacitatea de a avea drepturi şi obligaţii, după caz, potrivit dispoziţiunilor art. 28, de la data actului de dispoziţiune care le înfiinţează, de la data recunoaşterii, ori a autorizării infiintarii lor sau de la data îndeplinirii oricărei alte cerinţe, prevăzute de lege.Cu toate acestea, chiar înainte de data înregistrării sau de data actului de recunoaştere ori de data îndeplinirii celorlalte cerinţe ce ar fi prevăzute, persoana juridică are capacitatea chiar de la data actului de înfiinţare cît priveşte drepturile constituite în favoarea ei, îndeplinirea obligaţiilor şi a oricăror măsuri preliminare ce ar fi necesare, dar numai întrucît acestea sînt cerute pentru ca persoana juridică sa ia fiinta în mod valabil. + Articolul 34Persoana juridică nu poate avea decît acele drepturi care corespund scopului ei, stabilit prin lege, actul de înfiinţare sau statut.Orice act juridic care nu este făcut în vederea realizării acestui scop este nul. + Articolul 35Persoana juridică îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte obligaţiile prin organele sale.Actele juridice făcute de organele persoanei juridice, în limitele puterilor ce le-au fost conferite, sînt actele persoanei juridice însăşi.Faptele ilicite săvîrşite de organele sale obliga însăşi persoana juridică, dacă au fost îndeplinite cu prilejul exercitării funcţiei lor.Faptele ilicite atrag şi răspunderea personală a celui ce le-a savirsit, atît faţă de persoana juridică, cît şi faţă de cel al treilea. + Articolul 36Raporturile dintre persoana juridică şi cei care alcătuiesc organele sale sînt supuse, prin asemănare, regulilor mandatului, dacă nu s-a prevăzut altfel prin lege, actul de înfiinţare ori statut. + Articolul 37Statul nu răspunde pentru obligaţiile organelor şi celorlalte instituţii de stat, ale întreprinderilor şi organizaţiilor economice de stat, precum şi ale oricăror alte organizaţii socialiste de stat, dacă ele sînt persoane juridice. De asemenea, nici una dintre aceste persoane juridice nu răspunde pentru obligaţiile statului.Persoana juridică subordonata unui Sfat Popular sau unui organ al administraţiei de stat ori unei organizaţii economice socialiste sau unei organizaţii obşteşti, nu răspunde pentru obligaţiile acestora şi, tot astfel, acestea nu răspund pentru obligaţiile persoanei juridice subordonate, în afară de cazurile prevăzute de lege. + Articolul 38Persoana juridică va purta denumirea stabilită prin actul care a înfiinţat-o sau prin statut.Odată cu înregistrarea sau înscrierea persoanei juridice, se va trece în registru şi denumirea ei. + Articolul 39Sediul persoanei juridice se stabileşte potrivit actului care a înfiinţat-o sau statutului. + Articolul 40Persoana juridică încetează de a avea fiinta prin comasare, divizare sau dizolvare. + Articolul 41Comasarea se face prin absorbirea unei persoane juridice de către o altă persoană juridică sau prin fuziunea mai multor persoane juridice pentru a alcătui o persoană juridică noua.Divizarea se face prin împărţirea întregului patrimoniu al unei persoane juridice între mai multe persoane juridice care exista sau care iau, astfel, fiinta. + Articolul 42Persoana juridică nu încetează de a avea fiinta în cazul în care o parte din patrimoniul ei se desprinde şi se transmite la una sau mai multe alte persoane juridice existente sau care iau, astfel, fiinta. + Articolul 43Instituţiile de stat, precum şi întreprinderile şi organizaţiile economice de stat create prin lege, decret sau Hotărîre a Consiliului de Miniştri, încetează de a avea fiinta, în mod corespunzător, prin lege, decret sau Hotărîre a Consiliului de Miniştri, Întreprinderile şi organizaţiile economice de stat create prin actul unui organ local al puterii de stat ori prin actul unui organ central sau local al administraţiei de stat încetează de a avea fiinta prin actul organului care le-a creat sau al organului ierarhic superior.Dispoziţiunile alineatului precedent se aplică şi în cazul în care o parte din patrimoniul unei instituţii de stat sau al unei organizaţii economice socialiste de stat se desprinde şi transmite potrivit art. 42. + Articolul 44Comasarea şi divizarea organizaţiilor cooperatiste, precum şi desprinderea unei părţi din patrimoniul acestora, se face în termenul hotărîrii organului cooperatist chemat a le decide, precum şi cu recunoaşterea din partea organului competent, potrivit prevederilor legii.Dispoziţiunile alineatului precedent sînt aplicabile prin asemănare şi organizaţiilor obşteşti. + Articolul 45Organizaţiile cooperatiste şi orice organizaţii obşteşti se dizolva dacă: a) termenul pentru care au fost constituite s-a împlinit; b) scopul a fost realizat ori nu mai poate fi îndeplinit; c) scopul pe care îl urmăresc sau mijloacele întrebuinţate au devenit contrare legii ori regulilor de convieţuire socialistă sau urmăresc un alt scop decît cel declarat; d) numărul membrilor a scăzut sub limita stabilită de lege, actul de înfiinţare sau statut.În cazurile prevăzute la lit. a, b şi d, dizolvarea se produce de plin drept: în cazul prevăzut la lit. c, ea se face prin actul organului competent.Organizaţiile cooperatiste şi orice organizaţii obşteşti se pot dizolva, de asemenea în condiţiunile prevăzute în art. 14 care se vor aplica prin asemănare. + Articolul 46În cazul fuziunii, drepturile şi obligaţiile persoanelor juridice fuzionate trec asupra noii persoane juridice astfel înfiinţate.În cazul absorbtiei, persoana juridică dobîndeşte drepturile şi este ţinuta de obligaţiile persoanei juridice pe care o absoarbe. + Articolul 47Patrimoniul persoanei juridice care a încetat de a avea fiinta prin divizare se împarte în mod egal între persoanele juridice dobînditoare, dacă prin actul care a dispus dizolvarea nu s-a stabilit o alta proporţie.În cazul în care o parte din patrimoniul unei persoane juridice se desprinde şi se transmite la o singura persoana juridică existenta sau care ia astfel fiinta, împărţirea patrimoniului se face în proporţia părţii desprinse şi transmise.În cazul în care partea desprinsa se transmite la mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinta, împărţirea patrimoniului între persoana juridică de la care s-a făcut desprinderea şi persoanele juridice dobînditoare se va face potrivit dispoziţiunilor alineatului 2, iar între persoanele juridice dobînditoare, împărţirea părţii desprinse se va face potrivit dispoziţiunilor alineatului 1, care se vor aplica în mod corespunzător. + Articolul 48Persoanele juridice care dobîndesc bunuri prin efectul divizării răspund faţă de creditori pentru obligaţiile persoanei juridice care a încetat de a avea fiinta prin divizare, proporţional cu valoarea bunurilor dobîndite, stabilită la data dobîndirii, dacă prin actul care a dispus divizarea persoanei juridice nu s-a prevăzut altfel. În cazul organizaţiilor cooperatiste sau al oricăror organizaţii obşteşti, răspunderea nu poate fi decît proporţională cu valoarea bunurilor dobîndite.Dispoziţiunile alineatului precedent se aplică şi persoanelor juridice care au dobîndit bunuri ca urmare a desprinderii şi transmiterii unei părţi din patrimoniul altei persoane juridice. + Articolul 49Transmisiunea drepturilor şi obligaţiilor, în caz de fuziune, absorbţie, divizare, precum şi de desprindere şi transmitere, privind persoane juridice supuse înregistrării, se îndeplineşte, atît între părţi, cît şi faţă de cel de al treilea, numai prin înregistrarea operaţiunii şi pe data acesteia.În ceea ce priveşte celelalte persoane juridice, nesupuse înregistrării, transmisiunea drepturilor şi obligaţiilor, în cazurile prevăzute de alineatul precedent, se îndeplineşte atît între părţi, cît şi faţă de cel de al treilea, numai pe data aprobării, de către organul competent, a inventarului, a bilanţului contabil întocmit în vederea predării-primirii, a oricăror alte asemenea acte pe care legea le-ar prevedea, precum şi a evidentei contractelor în curs de executare, care trebuie să cuprindă şi repartizarea tuturor contractelor în condiţiunile art. 50 alin. 2. + Articolul 50Divizarea, precum şi desprinderea şi transmiterea nu se vor putea inregistra decît dacă se vor prezenta, aprobate de organul competent determinat potrivit art. 43 sau 44, inventarul, bilanţul contabil întocmit în vederea predării-primirii, sau oricare alte asemenea acte pe care legea le-ar prevedea, precum şi evidenta contractelor în curs de executare, care trebuie să cuprindă şi repartizarea tuturor contractelor.Contractele se vor repartiza astfel încît executarea fiecăruia dintre ele să se facă de o singura persoana juridică dobînditoare. Repartizarea unui singur contract la mai multe persoane juridice se va putea face numai dacă împărţirea executării lui este cu putinta. În toate cazurile, în ce priveşte transmiterea drepturilor şi obligaţiilor, se va face aplicaţiunea art. 47 şi 48.Aprobarea cerută potrivit alin. 1 nu se va putea da mai înainte ca, în cazul contractelor planificate, să se fi obţinut, de la organul de planificare competent, modificarea sarcinii de plan concrete corespunzătoare. + Articolul 51Prin efectul dizolvării, persoana juridică intră în lichidare, în vederea realizării activului şi a plăţii pasivului. + Articolul 52Bunurile organizaţiei cooperatiste sau ale organizaţiei obşteşti dizolvate, rămase după lichidare, vor primi destinaţia arătată prin actul de înfiinţare prin statut sau prin hotărîrea luată, cel mai tirziu la data dizolvării, de organele chemate a o decide.În lipsa unei atari prevederi în actul de înfiinţare sau statut, ori în lipsa unei hotărîri luate în condiţiile alineatului precedent, precum şi în cazul în care prevederea sau hotărîrea este contrară legii ori regulilor de convieţuire socială, bunurile rămase după lichidare vor fi atribuite de organul competent unei persoane juridice cu scop identic sau asemănător. + Articolul 53În cazul în care persoana juridică este dizolvată pentru ca scopul ei sau mijloacele întrebuinţate pentru realizarea acestuia au devenit contrare legii ori potrivnice regulilor de convieţuire socială, bunurile rămase după lichidare trec la stat. + Capitolul 3 Ocrotirea drepturilor personale nepatrimoniale + Articolul 54Persoana care a suferit o atingere în dreptul sau la nume ori la pseudonim, la denumire, la onoare, la reputaţie, în dreptul personal nepatrimonial de autor al unei opere ştiinţifice, artistice ori literare, de inventator sau în orice alt drept personal nepatrimonial, va putea cere instanţei judecătoreşti încetarea săvîrşirii faptei care aduce atingerea drepturilor mai sus arătate.Totodată, cel care a suferit o asemenea atingere va putea cere ca instanţa judecătorească sa oblige pe autorul faptei săvîrşite fără drept, sa publice, pe socoteala acestuia, în condiţiile stabilite de instanţa, hotărîrea pronunţată ori sa îndeplinească alte fapte destinate sa restabileasca dreptul atins. + Articolul 55Dacă autorul faptei săvîrşite fără drept nu îndeplineşte, în termenul stabilit prin hotărîre, faptele destinate sa restabileasca dreptul atins, instanţa judecătorească va putea sa-l oblige la plata, în folosul statului, a unei amenzi pe fiecare zi de întîrziere, socotită de la data expirării termenului de mai sus. Aceasta amenda poate fi pronunţată şi prin hotărîrea data asupra cererii făcute potrivit art. 54. + Articolul 56Drepturile personale nepatrimoniale sînt ocrotite şi după moarte, în măsura stabilită de lege sau de regulile de convieţuire socialistă. + Capitolul 4 Dispoziţiuni finale + Articolul 57Prezentul decret intră în vigoare la data de 1 Februarie 1954.---------------
| EMITENT |
+ Capitolul 1 Persoana fizica + Articolul 1Drepturile civile ale persoanelor fizice sînt recunoscute în scopul de a satisface interesele personale, materiale şi culturale, în acord cu interesul obştesc, potrivit legii şi regulilor de convieţuire socialistă. + Articolul 2Drepturile civile pe care le au, ca persoane juridice, organizaţiile socialiste, precum organele de stat şi celelalte instituţii de stat, întreprinderile şi organizaţiile economice de stat sau cooperatiste, orice organizaţii obşteşti, ca şi societăţile de colaborare economică sînt recunoscute în scopul de a asigura creşterea neincetata a bunei stări materiale şi a nivelului cultural al oamenilor muncii, prin dezvoltarea puterii economice a tarii. + Articolul 3Drepturile civile sînt ocrotite de lege. Ele pot fi exercitate numai potrivit cu scopul lor economic şi social. + Articolul 4Capacitatea civilă este recunoscută tuturor persoanelor.Sexul, rasa, naţionalitatea, religia, gradul de cultura sau originea nu au nici o înrâurire asupra capacităţii. + Articolul 5Persoana fizica are capacitatea de folosinţă şi, în afară de cazurile prevăzute de lege, capacitatea de exerciţiu.Capacitatea de folosinţă este capacitatea de a avea drepturi şi obligaţii.Capacitatea de exerciţiu este capacitatea persoanei de a-şi exercită drepturile şi de a-şi asuma obligaţii, săvîrşind acte juridice. + Articolul 6Nimeni nu poate fi îngrădit în capacitatea de folosinţă şi nici lipsit, în tot sau în parte, de capacitatea de exerciţiu, decît în cazurile şi în condiţiile stabilite de lege.Nimeni nu poate renunţa, nici în tot, nici în parte, la capacitatea de folosinţă sau la cea de exerciţiu. + Articolul 7Capacitatea de folosinţă începe de la naşterea persoanei şi încetează cu moartea acesteia.Drepturile copilului sînt recunoscute, de la conceptiune, însă numai dacă el se naşte viu. + Articolul 8Capacitatea deplina de exerciţiu începe de la data cînd persoana devine majoră.Persoana devine majoră la împlinirea virstei de optsprezece ani.Minorul care se căsătoreşte, dobîndeşte, prin aceasta, capacitatea deplina de exerciţiu. + Articolul 9Minorul, care a împlinit vîrsta de patrusprezece ani, are capacitatea de exerciţiu restrînsa.Actele juridice ale minorului cu capacitate restrînsa se încheie de către acesta, cu încuviinţarea prealabilă a părinţilor sau a tutorelui. + Articolul 10Minorul care a împlinit şasesprezece ani poate să încheie contractul de muncă sau să între într-o gospodărie agricolă colectivă ori într-o alta organizaţie cooperatista, fără a avea nevoie de încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui.În cazul în care minorul între 14 şi 16 ani încheie un contract de muncă sau intra într-o gospodărie agricolă colectivă ori într-o organizaţie cooperatista de producţie, va fi nevoie pe lîngă încuviinţarea prealabilă a părinţilor sau tutorelui şi de un aviz medical.Minorul care se găseşte în situaţia prevăzută în alineatele precedente exercita singur drepturile şi executa tot astfel obligaţiile izvorind din contractul de muncă sau din calitatea de membru al gospodăriei agricole colective ori al altei organizaţii cooperatiste şi dispune singur de sumele de bani ce a dobîndit prin munca proprie.Minorul cu capacitate restrînsa are dreptul, fără a avea nevoie de încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui, să facă depuneri la casele de păstrare de stat şi sa dispună de aceste depuneri, potrivit cu prevederile regulamentelor casei de păstrare. + Articolul 11Nu au capacitate de exerciţiu: a) minorul care nu a împlinit vîrsta de patrusprezece ani; b) persoana pusă sub interdicţie.Pentru cei ce nu au capacitate de exerciţiu, actele juridice se fac de reprezentanţii lor legali. + Articolul 12Orice persoană are drept la numele stabilit sau dobîndit potrivit legii.Numele cuprinde numele de familie şi prenumele.Schimbarea în orice fel a numelui de familie sau a prenumelui nu este ingaduita decît în cazurile şi în condiţiile stabilite de lege. + Articolul 13Domiciliul unei persoane fizice este acolo unde ea îşi are locuinta statornică sau principala. + Articolul 14Domiciliul minorului este la părinţii săi sau la acela dintre părinţi la care el locuieşte statornic.Domiciliul copilului încredinţat de instanţa judecătorească unei a treia persoane rămîne la părinţii săi, iar în cazul în care aceştia au domicilii separate şi nu se înţeleg la care dintre ei va avea domiciliu copilul, decide instanţa judecătorească.Domiciliul minorului, în cazul în care numai unul dintre părinţii săi îl reprezintă ori cazul în care se afla sub tutela, precum şi domiciliul persoanei puse sub interdicţie, este la reprezentantul legal. + Articolul 15În cazul în care să instituit o curatela asupra bunurilor celui care a dispărut, cel dispărut are domiciliul la curator, în măsura în care acesta este îndreptăţit sal reprezinte.Dacă un custode sau un curator a fost numit asupra unor bunuri succesorale, cei chemaţi la moştenire au domiciliul la custode sau la curator, în măsura în care acesta este îndreptăţit săi reprezinte. + Articolul 16Cel care lipseşte de la domiciliul sau poate fi declarat dispărut prin hotărîre judecătorească, putindu-se institui curatela, dacă a trecut un an de la data ultimelor ştiri din care rezultă ca era în viaţa.Cel astfel declarat dispărut poate fi declarat mort, de asemenea prin hotărîre judecătorească, dacă de la data ultimelor ştiri din care rezultă ca era în viaţa au trecut patru ani. Declararea morţii nu poate fi însă, hotarita mai înainte de împlinirea unui termen de şase luni de la data afisarilor şi publicării extrasului de pe hotărîrea prin care să declarat dispariţia.Cel dispărut în cursul unor fapte de război, intrun accident de cale ferată, într-un naufragiu sau într-o alta împrejurare asemănătoare care indreptateste a se presupune decesul, poate fi declarat mort, fără a se mai declara în prealabil dispariţia sa, dacă a trecut cel puţin un an de la data împrejurării în care a avut loc dispariţia. + Articolul 17Dacă ziua ultimelor ştiri despre cel care lipseşte de la domiciliu nu se poate stabili, termenele prevăzute în art. 16 alin. 1 şi 2 se vor socoti de la sfîrşitul lunii ultimelor ştiri, iar în cazul în care nu se poate stabili nici luna, de la sfîrşitul anului calendaristic.Tot astfel, dacă nu se poate stabili ziua împrejurării în care a avut loc dispariţia, termenul prevăzut în art. 16 alin. 3 se va socoti de la sfîrşitul lunii în care aceasta împrejurare s-a produs, iar în cazul în care nu se poate stabili nici luna, de la sfîrşitul anului calendaristic. + Articolul 18Deindata ce hotărîrea declarativă de moarte a rămas definitivă, cel dispărut este socotit ca a murit la data stabilită prin hotărîre, ca fiind aceea a morţii.Data morţii dispărutului se stabileşte potrivit cu împrejurările.În lipsa de indicii îndestulătoare, se va stabili ca data morţii stabilită potrivit dispoziţiilor prezentului articol, dacă se va dovedi ca adevarata o altă dată. + Articolul 19Cel dispărut este socotit a fi în viaţa dacă nu a intervenit o hotărîre declarativă de moarte, rămasă definitivă. + Articolul 20Dacă cel declarat mort este în viaţă, se poate cere, oricînd, anularea hotărîrii prin care s-a declarat moartea.Cel care a fost declarat mort, poate cere, după anularea hotărîrii declarative de moarte, înapoierea bunurilor sale. Cu toate acestea, dobinditorul cu titlu oneros nu este obligat să le înapoieze, decît dacă se va face dovada ca la data dobîndirii stia ca persoana declarata moarta este în viaţă. + Articolul 21În cazul în care mai multe persoane au murit în aceeaşi împrejurare, fără să se poată stabili dacă una a supravietuit alteia, ele sînt socotite ca au murit deodată. + Articolul 22Starea civilă se dovedeşte cu actele întocmite sau cu cele înscrise, potrivit legii, în registrele de stare civilă.Certificatele eliberate în temeiul registrelor de stare civilă au aceeaşi putere doveditoare ca şi actele întocmite sau înscrise în registre. + Articolul 23Numai instanţa judecătorească poate hotărî, în cazurile prevăzute de lege, rectificarea actelor de stare civilă, întocmite în registrele de stare civilă.Întocmirea sau rectificarea actelor de stare civilă, facuta în temeiul unei hotărîri judecătoreşti, este opozabilă şi celor de al treilea. Aceştia sînt, însă, în drept să facă dovada contrară. + Articolul 24Starea civilă se va putea dovedi, înaintea instanţei judecătoreşti, prin orice mijloc de proba admis de lege, dacă: a) nu a existat registru de stare civilă; b) registrul de stare civilă s-a pierdut ori este distrus, în tot sau în parte; c) întocmirea actului de stare civilă a fost omisa; d) procurarea certificatului de stare civilă este cu neputinţă. + Capitolul 2 Persoana juridică + Articolul 25Statul este persoana juridică în raporturile în care participa nemijlocit, în nume propriu, ca subiect de drepturi şi obligaţii.El participa în astfel de raporturi prin Ministerul Finanţelor, afară de cazurile în care legea stabileşte anume alte organe în acest scop. + Articolul 26Sînt, în condiţiile legii, persoane juridice: a) organele locale ale puterii de stat, organele centrale locale ale administraţiei de stat şi celelalte instituţii de stat, dacă au un plan de cheltuieli propriu şi dreptul sa dispună independent de creditele bugetare acordate; b) întreprinderile şi organizaţiile economice de stat şi celelalte organizaţii socialiste de stat cu gospodărire socialistă deplina; c) gospodăriile agricole colective, celelalte organizaţii cooperatiste şi orice organizaţii obşteşti, ca şi societăţile de colaborare economică, dacă potrivit legii ori actului administrativ care le înfiinţează sau potrivit prevederilor actului de înfiinţare ori statului, au un patrimoniu distinct; d) instituţiile anexe, dacă au un plan de cheltuieli propriu şi dreptul sa dispună independent de creditele acordate, precum şi întreprinderile anexe, dacă au gospodărire socialistă deplina; e) orice alta organizaţie socialistă care are o organizare de sine stătătoare şi un patrimoniu propriu afectat realizării unui anume scop în acord cu interesul obştesc. + Articolul 27Întreprinderile şi organizaţiile economice de stat, gospodăriile agricole şi colective şi celelalte organizaţii cooperatiste, precum şi întreprinderile anexe create de toate acestea sau de organizaţiile obşteşti, cît şi cele create de instituţiile de stat, sînt organizaţii economice socialiste.Întreprinderile şi organizaţiile economice de stat şi întreprinderile anexe create de acestea, precum şi cele create de instituţiile de stat, sînt organizaţii economice socialiste de stat. + Articolul 28Persoana juridică ia fiinta, după caz: a) prin actul de dispoziţiune al organului competent al puterii sau administraţiei de stat; b) prin actul de înfiinţare al celor care o constituie, recunoscut de organul puterii sau administraţiei de stat, competent a verifica numai dacă sînt întrunite cerinţele legii pentru ca acea persoana juridică să poată lua fiinta; c) prin actul de înfiinţare al celor care o constituie, cu prealabilă autorizare a organului puterii sau administraţiei de stat, competent a aprecia oportunitatea infiintarii ei; d) printr-un alt mod reglementat de lege. + Articolul 29Instituţiile de stat, ca persoane juridice, pot fi înfiinţate, prin lege, decret sau Hotărîre a Consiliului de Miniştri, iar întreprinderile şi organizaţiile economice de stat şi prin actul unui organ local al puterii de stat ori prin actul unui organ central sau local al administraţiei de stat, în condiţiile stabilite prin lege, decret sau Hotărîre a Consiliului de Miniştri.Instituţiile şi întreprinderile anexe se înfiinţează în acelaşi mod ca şi organizaţiile socialiste pe lîngă care funcţionează. + Articolul 30Gospodăriile agricole colective şi celelalte organizaţii cooperatiste, precum şi instituţiile şi întreprinderile anexe, create de acestea, sînt persoane juridice prin recunoaşterea infiintarii lor de către organele şi în condiţiile prevăzute de lege. + Articolul 31Organizaţiile obşteşti, ca şi sindicatele, uniunile de scriitori, artişti sau compozitori, asociaţiile cu scop nepatrimonial, precum şi instituţiile şi întreprinderile anexe create de acestea, sînt persoane juridice dacă au autorizarea prealabilă a infiintarii lor data de către organele şi în condiţiile prevăzute de lege. + Articolul 32Persoanele juridice sînt supuse înregistrării sau înscrierii, dacă legile care le sînt aplicabile reglementează aceasta înregistrare sau înscriere. + Articolul 33Persoanele juridice care sînt supuse înregistrării au capacitatea de a avea drepturi şi obligaţii de la data înregistrării lor.Celelalte persoane juridice au capacitatea de a avea drepturi şi obligaţii, după caz, potrivit dispoziţiunilor art. 28, de la data actului de dispoziţiune care le înfiinţează, de la data recunoaşterii, ori a autorizării infiintarii lor sau de la data îndeplinirii oricărei alte cerinţe, prevăzute de lege.Cu toate acestea, chiar înainte de data înregistrării sau de data actului de recunoaştere ori de data îndeplinirii celorlalte cerinţe ce ar fi prevăzute, persoana juridică are capacitatea chiar de la data actului de înfiinţare cît priveşte drepturile constituite în favoarea ei, îndeplinirea obligaţiilor şi a oricăror măsuri preliminare ce ar fi necesare, dar numai întrucît acestea sînt cerute pentru ca persoana juridică sa ia fiinta în mod valabil. + Articolul 34Persoana juridică nu poate avea decît acele drepturi care corespund scopului ei, stabilit prin lege, actul de înfiinţare sau statut.Orice act juridic care nu este făcut în vederea realizării acestui scop este nul. + Articolul 35Persoana juridică îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte obligaţiile prin organele sale.Actele juridice făcute de organele persoanei juridice, în limitele puterilor ce le-au fost conferite, sînt actele persoanei juridice însăşi.Faptele ilicite săvîrşite de organele sale obliga însăşi persoana juridică, dacă au fost îndeplinite cu prilejul exercitării funcţiei lor.Faptele ilicite atrag şi răspunderea personală a celui ce le-a savirsit, atît faţă de persoana juridică, cît şi faţă de cel al treilea. + Articolul 36Raporturile dintre persoana juridică şi cei care alcătuiesc organele sale sînt supuse, prin asemănare, regulilor mandatului, dacă nu s-a prevăzut altfel prin lege, actul de înfiinţare ori statut. + Articolul 37Statul nu răspunde pentru obligaţiile organelor şi celorlalte instituţii de stat, ale întreprinderilor şi organizaţiilor economice de stat, precum şi ale oricăror alte organizaţii socialiste de stat, dacă ele sînt persoane juridice. De asemenea, nici una dintre aceste persoane juridice nu răspunde pentru obligaţiile statului.Persoana juridică subordonata unui Sfat Popular sau unui organ al administraţiei de stat ori unei organizaţii economice socialiste sau unei organizaţii obşteşti, nu răspunde pentru obligaţiile acestora şi, tot astfel, acestea nu răspund pentru obligaţiile persoanei juridice subordonate, în afară de cazurile prevăzute de lege. + Articolul 38Persoana juridică va purta denumirea stabilită prin actul care a înfiinţat-o sau prin statut.Odată cu înregistrarea sau înscrierea persoanei juridice, se va trece în registru şi denumirea ei. + Articolul 39Sediul persoanei juridice se stabileşte potrivit actului care a înfiinţat-o sau statutului. + Articolul 40Persoana juridică încetează de a avea fiinta prin comasare, divizare sau dizolvare. + Articolul 41Comasarea se face prin absorbirea unei persoane juridice de către o altă persoană juridică sau prin fuziunea mai multor persoane juridice pentru a alcătui o persoană juridică noua.Divizarea se face prin împărţirea întregului patrimoniu al unei persoane juridice între mai multe persoane juridice care exista sau care iau, astfel, fiinta. + Articolul 42Persoana juridică nu încetează de a avea fiinta în cazul în care o parte din patrimoniul ei se desprinde şi se transmite la una sau mai multe alte persoane juridice existente sau care iau, astfel, fiinta. + Articolul 43Instituţiile de stat, precum şi întreprinderile şi organizaţiile economice de stat create prin lege, decret sau Hotărîre a Consiliului de Miniştri, încetează de a avea fiinta, în mod corespunzător, prin lege, decret sau Hotărîre a Consiliului de Miniştri, Întreprinderile şi organizaţiile economice de stat create prin actul unui organ local al puterii de stat ori prin actul unui organ central sau local al administraţiei de stat încetează de a avea fiinta prin actul organului care le-a creat sau al organului ierarhic superior.Dispoziţiunile alineatului precedent se aplică şi în cazul în care o parte din patrimoniul unei instituţii de stat sau al unei organizaţii economice socialiste de stat se desprinde şi transmite potrivit art. 42. + Articolul 44Comasarea şi divizarea organizaţiilor cooperatiste, precum şi desprinderea unei părţi din patrimoniul acestora, se face în termenul hotărîrii organului cooperatist chemat a le decide, precum şi cu recunoaşterea din partea organului competent, potrivit prevederilor legii.Dispoziţiunile alineatului precedent sînt aplicabile prin asemănare şi organizaţiilor obşteşti. + Articolul 45Organizaţiile cooperatiste şi orice organizaţii obşteşti se dizolva dacă: a) termenul pentru care au fost constituite s-a împlinit; b) scopul a fost realizat ori nu mai poate fi îndeplinit; c) scopul pe care îl urmăresc sau mijloacele întrebuinţate au devenit contrare legii ori regulilor de convieţuire socialistă sau urmăresc un alt scop decît cel declarat; d) numărul membrilor a scăzut sub limita stabilită de lege, actul de înfiinţare sau statut.În cazurile prevăzute la lit. a, b şi d, dizolvarea se produce de plin drept: în cazul prevăzut la lit. c, ea se face prin actul organului competent.Organizaţiile cooperatiste şi orice organizaţii obşteşti se pot dizolva, de asemenea în condiţiunile prevăzute în art. 14 care se vor aplica prin asemănare. + Articolul 46În cazul fuziunii, drepturile şi obligaţiile persoanelor juridice fuzionate trec asupra noii persoane juridice astfel înfiinţate.În cazul absorbtiei, persoana juridică dobîndeşte drepturile şi este ţinuta de obligaţiile persoanei juridice pe care o absoarbe. + Articolul 47Patrimoniul persoanei juridice care a încetat de a avea fiinta prin divizare se împarte în mod egal între persoanele juridice dobînditoare, dacă prin actul care a dispus dizolvarea nu s-a stabilit o alta proporţie.În cazul în care o parte din patrimoniul unei persoane juridice se desprinde şi se transmite la o singura persoana juridică existenta sau care ia astfel fiinta, împărţirea patrimoniului se face în proporţia părţii desprinse şi transmise.În cazul în care partea desprinsa se transmite la mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinta, împărţirea patrimoniului între persoana juridică de la care s-a făcut desprinderea şi persoanele juridice dobînditoare se va face potrivit dispoziţiunilor alineatului 2, iar între persoanele juridice dobînditoare, împărţirea părţii desprinse se va face potrivit dispoziţiunilor alineatului 1, care se vor aplica în mod corespunzător. + Articolul 48Persoanele juridice care dobîndesc bunuri prin efectul divizării răspund faţă de creditori pentru obligaţiile persoanei juridice care a încetat de a avea fiinta prin divizare, proporţional cu valoarea bunurilor dobîndite, stabilită la data dobîndirii, dacă prin actul care a dispus divizarea persoanei juridice nu s-a prevăzut altfel. În cazul organizaţiilor cooperatiste sau al oricăror organizaţii obşteşti, răspunderea nu poate fi decît proporţională cu valoarea bunurilor dobîndite.Dispoziţiunile alineatului precedent se aplică şi persoanelor juridice care au dobîndit bunuri ca urmare a desprinderii şi transmiterii unei părţi din patrimoniul altei persoane juridice. + Articolul 49Transmisiunea drepturilor şi obligaţiilor, în caz de fuziune, absorbţie, divizare, precum şi de desprindere şi transmitere, privind persoane juridice supuse înregistrării, se îndeplineşte, atît între părţi, cît şi faţă de cel de al treilea, numai prin înregistrarea operaţiunii şi pe data acesteia.În ceea ce priveşte celelalte persoane juridice, nesupuse înregistrării, transmisiunea drepturilor şi obligaţiilor, în cazurile prevăzute de alineatul precedent, se îndeplineşte atît între părţi, cît şi faţă de cel de al treilea, numai pe data aprobării, de către organul competent, a inventarului, a bilanţului contabil întocmit în vederea predării-primirii, a oricăror alte asemenea acte pe care legea le-ar prevedea, precum şi a evidentei contractelor în curs de executare, care trebuie să cuprindă şi repartizarea tuturor contractelor în condiţiunile art. 50 alin. 2. + Articolul 50Divizarea, precum şi desprinderea şi transmiterea nu se vor putea inregistra decît dacă se vor prezenta, aprobate de organul competent determinat potrivit art. 43 sau 44, inventarul, bilanţul contabil întocmit în vederea predării-primirii, sau oricare alte asemenea acte pe care legea le-ar prevedea, precum şi evidenta contractelor în curs de executare, care trebuie să cuprindă şi repartizarea tuturor contractelor.Contractele se vor repartiza astfel încît executarea fiecăruia dintre ele să se facă de o singura persoana juridică dobînditoare. Repartizarea unui singur contract la mai multe persoane juridice se va putea face numai dacă împărţirea executării lui este cu putinta. În toate cazurile, în ce priveşte transmiterea drepturilor şi obligaţiilor, se va face aplicaţiunea art. 47 şi 48.Aprobarea cerută potrivit alin. 1 nu se va putea da mai înainte ca, în cazul contractelor planificate, să se fi obţinut, de la organul de planificare competent, modificarea sarcinii de plan concrete corespunzătoare. + Articolul 51Prin efectul dizolvării, persoana juridică intră în lichidare, în vederea realizării activului şi a plăţii pasivului. + Articolul 52Bunurile organizaţiei cooperatiste sau ale organizaţiei obşteşti dizolvate, rămase după lichidare, vor primi destinaţia arătată prin actul de înfiinţare prin statut sau prin hotărîrea luată, cel mai tirziu la data dizolvării, de organele chemate a o decide.În lipsa unei atari prevederi în actul de înfiinţare sau statut, ori în lipsa unei hotărîri luate în condiţiile alineatului precedent, precum şi în cazul în care prevederea sau hotărîrea este contrară legii ori regulilor de convieţuire socială, bunurile rămase după lichidare vor fi atribuite de organul competent unei persoane juridice cu scop identic sau asemănător. + Articolul 53În cazul în care persoana juridică este dizolvată pentru ca scopul ei sau mijloacele întrebuinţate pentru realizarea acestuia au devenit contrare legii ori potrivnice regulilor de convieţuire socială, bunurile rămase după lichidare trec la stat. + Capitolul 3 Ocrotirea drepturilor personale nepatrimoniale + Articolul 54Persoana care a suferit o atingere în dreptul sau la nume ori la pseudonim, la denumire, la onoare, la reputaţie, în dreptul personal nepatrimonial de autor al unei opere ştiinţifice, artistice ori literare, de inventator sau în orice alt drept personal nepatrimonial, va putea cere instanţei judecătoreşti încetarea săvîrşirii faptei care aduce atingerea drepturilor mai sus arătate.Totodată, cel care a suferit o asemenea atingere va putea cere ca instanţa judecătorească sa oblige pe autorul faptei săvîrşite fără drept, sa publice, pe socoteala acestuia, în condiţiile stabilite de instanţa, hotărîrea pronunţată ori sa îndeplinească alte fapte destinate sa restabileasca dreptul atins. + Articolul 55Dacă autorul faptei săvîrşite fără drept nu îndeplineşte, în termenul stabilit prin hotărîre, faptele destinate sa restabileasca dreptul atins, instanţa judecătorească va putea sa-l oblige la plata, în folosul statului, a unei amenzi pe fiecare zi de întîrziere, socotită de la data expirării termenului de mai sus. Aceasta amenda poate fi pronunţată şi prin hotărîrea data asupra cererii făcute potrivit art. 54. + Articolul 56Drepturile personale nepatrimoniale sînt ocrotite şi după moarte, în măsura stabilită de lege sau de regulile de convieţuire socialistă. + Capitolul 4 Dispoziţiuni finale + Articolul 57Prezentul decret intră în vigoare la data de 1 Februarie 1954.---------------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari