REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*actualizat*)(actualizat până la data de 7 iulie 2006*)
-------------*) Textul initial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 948 din 25 octombrie 2005. Aceasta este forma actualizata de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. până la data de 7 iulie 2006, cu modificările şi completările aduse de: DECIZIA nr. 601 din 14 noiembrie 2005; DECIZIA nr. 317 din 13 aprilie 2006. + Capitolul I Organizarea Senatului + Secţiunea 1 Constituirea Senatului + Articolul 1 (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a tarii. (2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputatilor şi Senat. + Articolul 2 (1) Senatul este ales pentru un mandat de 4 ani care se prelungeste, de drept, numai în condiţiile excepţionale prevăzute de Constitutie. (2) Senatul se organizeaza şi funcţionează potrivit dispoziţiilor Constituţiei, legii privind statutul deputatilor şi senatorilor şi prezentului regulament. + Articolul 3Senatul nou-ales se intruneste în locul, ziua şi la ora stabilite prin decretul de convocare emis de Preşedintele României, în cel mult 20 de zile de la alegeri, potrivit art. 63 alin. (3) din Constitutia României, republicată. + Articolul 4 (1) Senatul legal constituit alege Biroul permanent. (2) Până la alegerea Biroului permanent, lucrarile plenului Senatului sunt conduse de cel mai în vârsta senator, în calitate de presedinte decan de vârsta, asistat de cei mai tineri 4 senatori, în calitate de secretari asistenti. În situaţia în care 2 sau mai mulţi senatori au aceeasi data de nastere, desemnarea se face în ordinea alfabetica a numelui. (3) Imposibilitatea exercitarii atribuţiilor de către preşedintele decan de vârsta ori de către unul sau mai mulţi secretari asistenti, indiferent de motiv, se constata prin votul majorităţii senatorilor şi atrage, de drept, inlocuirea acestora cu urmatorii senatori, potrivit criteriilor prevăzute la alin. (2). (4) Refuzul exercitarii atribuţiilor de către preşedintele decan de vârsta ori de către unul sau mai mulţi secretari asistenti, indiferent de motiv, se comunică personal în plenul Senatului şi atrage, de drept, inlocuirea sa potrivit dispoziţiilor prevăzute la alin. (2). (5) Până la alegerea Biroului permanent pot avea loc numai dezbateri cu privire la validarea mandatelor de senator, a procedurilor necesare depunerii juramantului sau legate de constituirea noului Senat. + Articolul 5 (1) Pentru validarea mandatelor, Senatul alege în prima sa sedinta o comisie compusa din 15 senatori. (2) Numărul senatorilor care sunt propusi în Comisia de validare de fiecare partid, organizaţie a cetatenilor aparţinând minoritatilor naţionale, alianta politica sau alianta electorala este în functie de numărul membrilor săi raportat la numărul total al senatorilor şi se stabileste prin negocieri realizate de reprezentantii acestora*). (3) Partidele, organizaţiile cetatenilor aparţinând minoritatilor naţionale, alianţele politice sau alianţele electorale fac propuneri nominale în limita numarului stabilit potrivit alin. (2). (4) Propunerile nominale se transmit secretarilor asistenti. Preşedintele decan de vârsta prezinta aceste propuneri plenului Senatului în ordinea numarului de senatori ai fiecarui partid, fiecarei organizaţii a cetatenilor aparţinând minoritatilor naţionale, fiecarei aliante politice sau aliante electorale. Senatul hotaraste asupra propunerilor cu votul majorităţii senatorilor prezenţi. (5) Nu pot sa faca parte din comisia de validare senatorii împotriva cărora au fost înregistrate, la Senat, sesizari motivate de invalidare a mandatului, anterior constituirii comisiei.----------------*) Prin DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 317 din 13 aprilie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 23 mai 2006, s-a constatat ca prevederile art. 5 alin. (2), în măsura în care se referă la numărul membrilor partidelor, organizaţiilor cetatenilor aparţinând minoritatilor naţionale, aliantelor politice sau aliantelor electorale, iar nu la configuratia politica rezultata din alegeri, conform art. 64 alin. (5) din Constitutie, sunt neconstitutionale.Prin urmare, în conformitate cu art. 147 alin. (1) din CONSTITUTIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozitiile din legile şi ordonantele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, îşi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.În consecinţa, dispozitiile art. 5 alin. (2) asa cum sunt prezentate mai sus, au fost suspendate în intervalul 23 mai-6 iulie 2006, iar începând cu data de 7 iulie 2006 acestea şi-au incetat efectele juridice. + Articolul 6 (1) Comisia de validare îşi începe de îndată activitatea, alegandu-şi un presedinte şi 2 vicepresedinti, care alcătuiesc biroul comisiei şi se organizeaza în 4 grupe de lucru cuprinzand fiecare cate 3 membri. Alegerea acestora se face prin votul deschis al membrilor comisiei. (2) Desemnarea presedintelui şi a vicepresedintilor se face prin negociere, potrivit configuratiei politice rezultate din alegeri. + Articolul 7 (1) Secretarul general al Senatului preia dosarele privind alegerea senatorilor de la Biroul Electoral Central şi le preda presedintelui Comisiei de validare, după constituirea acesteia. (2) Preşedintele Comisiei de validare împreună cu vicepresedintii repartizeaza grupelor de lucru dosarele privind alegerea senatorilor primite de la Biroul Electoral Central, în ordinea circumscriptiilor electorale, cu excepţia celor referitoare la membrii comisiei. (3) Verificarea legalităţii alegerii senatorilor se face de către grupele de lucru. Verificarea legalităţii alegerii senatorilor care compun grupele de lucru se face de către biroul Comisiei de validare, iar a membrilor biroului, de către cei 12 membri ai grupelor de lucru. (4) Grupele de lucru, respectiv biroul Comisiei de validare, sunt obligate să prezinte, în scris, în plenul comisiei propunerile de validare sau invalidare privind dosarele repartizate în termen de cel mult 3 zile de la constituirea comisiei. Propunerile grupelor de lucru şi a biroului Comisiei de validare se adoptă cu votul majorităţii membrilor acestora. (5) După expirarea termenului de 3 zile, discutarea dosarelor nesolutionate, precum şi a dosarelor membrilor biroului Comisiei de validare se face în plenul comisiei. (6) Comisia de validare se pronunţă prin votul majorităţii membrilor săi asupra propunerilor referitoare la validarea sau invalidarea alegerii senatorilor, precum şi asupra contestatiilor primite în termen de 4 zile de la constituirea sa. (7) Contestaţiile pot fi formulate de cetăţeni români cu drept de vot. + Articolul 8 (1) Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui senator în cazul în care constata ca alegerea acestuia s-a facut prin incalcarea dispoziţiilor legii electorale privind candidatura sau obtinerea mandatului ori în situaţii de frauda dovedita sau recunoscută. (2) Audierea senatorilor pentru care s-a propus invalidarea alegerii este obligatorie atât în cadrul Comisiei de validare, cat şi în plenul Senatului. În faţa Comisiei de validare cel în cauza îşi poate alege un aparator dintre membrii Senatului sau poate fi asistat de un avocat cu drept de a pune concluzii la Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie. + Articolul 9În cel mult 5 zile de la constituire Comisia de validare întocmeşte un raport în care nominalizeaza senatorii pentru care propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea propunerilor de invalidare. + Articolul 10Raportul este aprobat de Comisia de validare cu votul majorităţii membrilor acesteia. Opiniile diferite se consemneaza şi fac parte din raport. + Articolul 11Senatul se intruneste, de drept, în a 5-a zi de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului prezentat de preşedintele acesteia. + Articolul 12 (1) Senatul hotaraste prin vot asupra listei cuprinzand numele şi prenumele senatorilor propusi pentru validarea alegerii, ordonati pe circumscriptii electorale. (2) Senatul dezbate şi hotaraste prin vot cu privire la fiecare senator propus pentru invalidare. (3) Hotărârea privind validarea sau invalidarea alegerii senatorilor se adoptă cu votul majorităţii senatorilor. + Articolul 13 (1) Senatorii a caror alegere a fost validata depun juramantul de credinta faţă de tara şi popor, în condiţiile prevăzute de lege. (2) Refuzul de a depune juramantul atrage pierderea mandatului. + Articolul 14 (1) Senatul este legal constituit după validarea mandatelor a trei pătrimi din numărul total de senatori. (2) Validarea mandatului de senator presupune validarea alegerii senatorului, precum şi depunerea juramantului de către acesta. + Articolul 15Atribuţiile Comisiei de validare revin Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati şi validari, odata cu constituirea acesteia, iar Comisia de validare îşi inceteaza activitatea. + Secţiunea a 2-a Grupurile parlamentare + Articolul 16 (1) După validare şi depunerea juramantului, senatorii se constituie în grupuri parlamentare, care sunt structuri interne ale Senatului. Un senator poate face parte dintr-un singur grup parlamentar. (2) Un grup parlamentar poate fi constituit şi poate functiona numai dacă cuprinde cel puţin 7 senatori, care au fost aleşi pe listele aceluiasi partid, ale aceleiasi organizaţii a cetatenilor aparţinând minoritatilor naţionale, aliante politice sau aliante electorale. (3) Senatorii membri ai unui partid politic sau ai unei organizaţii a cetatenilor aparţinând minoritatilor naţionale nu pot constitui decat un singur grup parlamentar. (4) Senatorii care au fost aleşi pe listele unei aliante electorale sau ale unei aliante politice pot constitui fie grupuri parlamentare ale partidelor sau organizaţiilor cetatenilor aparţinând minoritatilor naţionale componente, fie un singur grup parlamentar al aliantei. Partidele sau organizaţiile cetatenilor aparţinând minoritatilor naţionale pot constitui şi grupuri comune. (5) Senatorii aparţinând partidelor sau organizaţiilor cetatenilor aparţinând minoritatilor naţionale care nu intrunesc numărul necesar pentru a forma un grup parlamentar se pot afilia altor grupuri parlamentare sau pot constitui grupul parlamentar mixt. (6) Dispozitiile alin. (5) se aplică în mod corespunzător şi senatorilor aleşi sau deveniti independenti. (7) Constituirea unui grup parlamentar care să reprezinte sau sa poarte denumirea unui partid, a unei organizaţii a cetatenilor aparţinând minoritatilor naţionale, a unei aliante electorale sau aliante politice care nu a obţinut mandate de senator în alegeri este interzisa. + Articolul 17Grupurile parlamentare îşi aleg un lider, unul sau 2 vicelideri şi un secretar. La inceputul fiecarei sesiuni ordinare conducerea grupurilor parlamentare este anunţată în plenul Senatului. + Articolul 18 (1) Liderul grupului parlamentar are urmatoarele atribuţii: a) prezinta Senatului denumirea grupului, precum şi componenta sa numerica şi nominala; b) prezinta Senatului reprezentantii grupului pentru negocierile privind compunerea Biroului permanent, precum şi pentru compunerea comisiilor Senatului şi a birourilor comisiilor Senatului; c) prezinta Senatului candidatii grupului pentru functiile din Biroul permanent; d) participa, fără drept de vot, la sedintele Biroului permanent; e) poate cere continuarea, intreruperea sau incheierea dezbaterilor, cu respectarea prevederilor prezentului regulament; f) poate solicita lista nominala a voturilor exprimate cu prilejul dezbaterilor în plenul Senatului; g) poate contesta rezultatul votului exprimat în plenul Senatului; h) poate cere pauza pentru consultari în grupul parlamentar al cărui lider este sau, după caz, cu ceilalti lideri ai grupurilor parlamentare; i) poate propune modalitatea de vot; j) poate propune, în numele grupului parlamentar, retrimiterea proiectului de lege la comisia sesizata în fond; k) poate propune completarea sau modificarea ordinii de zi; l) anunta modificările privind participarea membrilor grupului la comisiile Senatului; m) cere, în numele grupului parlamentar, revocarea membrilor Biroului permanent sau a membrilor birourilor comisiilor propusi de grupul pe care îl reprezinta; n) informeaza membrii grupului asupra activităţilor Senatului şi ale comisiilor Senatului; o) reprezinta grupul ori de cate ori este nevoie în activitatea Senatului; p) indeplineste orice alte atribuţii stabilite prin regulamentul grupului sau decise prin votul grupului. (2) Unul dintre viceliderii grupului îl inlocuieste pe lider în lipsa acestuia sau ori de cate ori este nevoie, în baza mandatului dat de acesta. (3) Secretarul grupului asigura intocmirea documentelor necesare grupului. + Articolul 19 (1) Orice modificare intervenita în conducerea sau în componenta unui grup parlamentar se aduce la cunoştinţa, în scris, presedintelui Senatului, sub semnatura liderului de grup. (2) Preşedintele de sedinta informeaza senatorii, în prima sedinta publică, asupra modificarilor intervenite în componenta sau în conducerea grupurilor parlamentare. + Articolul 20Repartizarea locurilor ce urmeaza a fi ocupate de grupurile parlamentare, precum şi de senatorii independenti, în sala de sedinta, se stabileste, prin negociere, de liderii grupurilor parlamentare, avandu-se în vedere ordinea descrescatoare a marimii grupurilor. + Articolul 21 (1) Grupurile parlamentare îşi constituie un secretariat tehnic ale cărui marime şi structura se stabilesc de Biroul permanent, în functie de marimea grupurilor. (2) Persoanele care compun secretariatele tehnice ale grupurilor parlamentare sunt angajate potrivit legii. (3) Numirea şi eliberarea din functie a personalului secretariatelor tehnice ale grupurilor parlamentare se fac prin ordin al secretarului general al Senatului, la propunerea grupului parlamentar respectiv, prin liderul acestuia. + Articolul 22 (1) Grupurile parlamentare au dreptul la mijloacele de transport şi la logistica necesară în vederea desfăşurării activităţii, stabilite de Biroul permanent, în functie de marimea grupurilor. (2) În functie de posibilitati, Biroul permanent asigura logistica şi senatorilor care nu au aderat la nici un grup parlamentar. + Secţiunea a 3-a Biroul permanent al Senatului + Articolul 23 (1) După constituirea legala a Senatului se aleg preşedintele Senatului şi ceilalti membri ai Biroului permanent al acestuia. (2) Biroul permanent al Senatului se compune din: preşedintele Senatului, 4 vicepresedinti, 4 secretari şi 4 chestori. Preşedintele Senatului este şi preşedintele Biroului permanent. (3) Apartenenta politica a membrilor Biroului permanent, în care se include şi preşedintele Senatului, trebuie să reflecte configuratia politica rezultata din alegeri, cu observarea principiului consacrat de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constitutia României, republicată. (4) Senatorul care a fost ales independent se poate autopropune. + Articolul 24 (1) Preşedintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt inscrise, în ordinea descrescatoare a marimii grupului parlamentar, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propusi de liderii grupurilor parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singura propunere. (2) Este declarat ales presedinte al Senatului candidatul care a intrunit, la primul tur de scrutin, votul majorităţii senatorilor. (3) Dacă nici un candidat nu a intrunit numărul de voturi necesar, se organizeaza un al doilea tur de scrutin, la care participa primii 2 candidati care au obţinut cel mai mare numar de voturi sau, după caz, toţi candidatii care s-au clasat pe primul loc la egalitate de voturi ori primul clasat şi toţi candidatii care s-au clasat pe locul al doilea, cu un numar egal de voturi; va fi declarat ales presedinte al Senatului candidatul care a obţinut votul majorităţii senatorilor. (4) După cel de-al doilea tur de scrutin, în cazul în care candidatul aflat pe primul loc nu a obţinut votul majorităţii senatorilor, se organizeaza noi tururi de scrutin, la care participa candidati după sistemul prevăzut la alin. (3), în urma cărora va fi declarat ales presedinte al Senatului candidatul care a intrunit majoritatea voturilor senatorilor prezenţi. (5) Constatarea rezultatelor votului şi intocmirea procesului-verbal se fac de către o comisie constituita din cate un reprezentant al fiecarui grup parlamentar. + Articolul 25 (1) Preşedintele este ales pe durata mandatului Senatului. (2) Odata cu alegerea presedintelui Senatului, activitatea presedintelui de vârsta inceteaza. + Articolul 26 (1) Propunerea de repartizare a celorlalte functii din Biroul permanent se stabileste, după alegerea presedintelui, pentru toate sesiunile legislaturii, respectand configuratia politica a Senatului rezultata din alegeri, prin negocieri între reprezentantii grupurilor parlamentare. (2) Numărul de reprezentanti în Biroul permanent ai fiecarui grup parlamentar, în care se include şi preşedintele Senatului, trebuie să respecte ponderea numarului de senatori ai fiecarui grup faţă de numărul total de senatori, atât în fiecare sesiune, cat şi pe întreaga legislatura, potrivit art. 64 alin. (5) din Constitutia României, republicată. (3) În cazul în care nu se ajunge la un acord în cel mult 3 zile, problemele rămase în divergenta se supun plenului Senatului, care decide prin votul majorităţii membrilor săi. (4) Constatarea rezultatelor votului şi intocmirea procesului-verbal se fac de către comisia prevăzută la art. 24 alin. (5). + Articolul 27 (1) Alegerea vicepresedintilor, secretarilor şi chestorilor se face la inceputul fiecarei sesiuni ordinare, conform art. 26 alin. (1) şi (2). (2) În vederea depunerii propunerilor nominale, Senatul valideaza prin votul majorităţii senatorilor repartizarea functiilor din Biroul permanent ce revin fiecarui grup parlamentar în acea sesiune. (3) Propunerile nominale pentru functiile de vicepresedinte, secretar şi chestor repartizate se anunta în plenul Senatului de către liderii grupurilor parlamentare respective. Lista candidaţilor propusi pentru functiile din Biroul permanent se supune în intregime votului Senatului şi se aproba cu majoritatea voturilor senatorilor. Dacă nu se realizează aceasta majoritate se organizeaza un nou tur de scrutin, în care lista este aprobata cu majoritatea voturilor senatorilor prezenţi. + Articolul 28 (1) Odata cu alegerea celorlalţi membri ai Biroului permanent, activitatea secretarilor asistenti desemnaţi în condiţiile art. 4 inceteaza. (2) În locul secretarilor asistenti a caror activitate a incetat, preşedintele Senatului va nominaliza 2 dintre secretarii aleşi în calitate de secretari de sedinta, cu respectarea urmatoarelor reguli: un secretar de la majoritate, unul de la opozitie şi cu observarea art. 16 alin. (3) teza a doua din Constitutia României, republicată. + Articolul 29Calitatea de presedinte al Senatului, de vicepresedinte, secretar sau chestor inceteaza, înainte de expirarea mandatului, ca urmare a pierderii calităţii de senator, potrivit art. 70 alin. (2) din Constitutia României, republicată, a demisiei din functie sau a revocarii în condiţiile prezentului regulament. + Articolul 30 (1) Revocarea din functie a presedintelui Senatului poate fi propusa la cererea a minimum o treime din numărul total al senatorilor, în cel puţin una dintre urmatoarele împrejurări: a) încalcă prevederile Constituţiei; b) încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Senatului ori ale Regulamentului sedintelor comune*). (2) Revocarea din functia de presedinte al Senatului poate fi propusa şi de jumătate plus unu din numărul total al senatorilor*). (3) Propunerea de revocare prevăzută la alin. (1) sau (2) se face în scris, sub semnatura initiatorilor, o singură dată intr-o sesiune. (4) Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent, care analizeaza, în prima sa sedinta, indeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) sau (2) şi decide, prin vot, introducerea acesteia în proiectul de ordine de zi a urmatoarei şedinţe de plen.---------------*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamt:Prin DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 601 din 14 noiembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.022 din 17 noiembrie 2005 s-a constatat ca prevederile art. 30 alin. (1) din Regulamentul Senatului contravin art. 24 şi art. 64 alin. (5) din Constitutia României, intrucat încalcă dreptul la aparare şi instituie posibilitatea ca în locul presedintelui Senatului, ales la propunerea unui grup parlamentar şi revocat cu titlu de sanctiune juridica, să fie ales un nou presedinte al Senatului din alt grup parlamentar decat cel care l-a propus, prin incalcarea principiului configuratiei politice.De asemenea, tot prin aceeasi Decizie s-a declarat şi neconstitutionalitatea art. 30 alin. (2) din Regulamentul Senatului intrucat contravine art. 64 alin. (5) din Constitutia României deoarece, cu ignorarea principiului configuratiei politice, instituie revocarea presedintelui Senatului prin retragerea sprijinului politic, la cererea altui sau altor grupuri parlamentare decat grupul parlamentar care a propus alegerea lui;Prin urmare, în conformitate cu art. 147 alin. (1) din CONSTITUTIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozitiile din legile şi ordonantele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, îşi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.În intervalul 17 noiembrie 2005-31 decembrie 2005, dispozitiile art. 30 alin. (1) şi (2) din HOTĂRÂREA SENATULUI nr. 28 din 24 octombrie 2005, au fost suspendate de drept, iar începând cu data de 1 ianuarie 2006 acestea şi-au incetat efectele juridice. + Articolul 31 (1) Preşedintele Senatului caruia i s-a cerut revocarea nu poate conduce sedinta Biroului permanent sau pe cea de plen în care se discuta revocarea sa. (2) La conducerea sedintelor prevăzute la alin. (1), preşedintele Senatului va fi inlocuit de unul dintre vicepresedinti, desemnat de Biroul permanent. + Articolul 32 (1) Propunerea de revocare se prezinta în plenul Senatului. Dacă propunerea de revocare este aprobata prin votul secret al majorităţii senatorilor, functia de presedinte devine vacantă şi, imediat, se organizeaza alegeri în conformitate cu prevederile art. 24*). (2) Pe perioada vacantei functiei de presedinte al Senatului, atribuţiile acestuia vor fi indeplinite de unul dintre vicepresedinti, desemnat de Biroul permanent. (3) După alegerea unui nou presedinte al Senatului se renegociaza, dacă este cazul, de îndată, repartizarea celorlalte functii din Biroul permanent, procedandu-se potrivit dispoziţiilor prezentului regulament, astfel încât noul Birou permanent sa reflecte configuratia politica rezultata din alegeri.---------------*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamt:Prin DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 601 din 14 noiembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.022 din 17 noiembrie 2005 s-a constatat ca prevederile art. 32 alin. (1) din Regulamentul Senatului contravin art. 64 alin. (5) din Constitutia României, deoarece omit sa faca trimitere la dispozitiile art. 23 alin. (3) din Regulament, în virtutea cărora apartenenta politica a membrilor Biroului permanent, în care se include şi preşedintele Senatului, trebuie să reflecte configuratia politica rezultata din alegeri.Prin urmare, în conformitate cu art. 147 alin. (1) din CONSTITUTIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozitiile din legile şi ordonantele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, îşi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.În intervalul 17 noiembrie 2005-31 decembrie 2005, dispozitiile art. 32 alin. (1) din HOTĂRÂREA SENATULUI nr. 28 din 24 octombrie 2005, au fost suspendate de drept, iar începând cu data de 1 ianuarie 2006 acestea şi-au incetat efectele juridice. + Articolul 33 (1) Revocarea oricaruia dintre ceilalti membri ai Biroului permanent poate fi solicitata de grupul parlamentar care l-a propus. (2) Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent, care decide introducerea ei în proiectul de ordine de zi a urmatoarei şedinţe de plen. + Articolul 34Vicepresedintele sau secretarul caruia i s-a propus revocarea nu poate participa, după caz, la conducerea sedintei Biroului permanent sau la conducerea celei de plen, în care se discuta aceasta cerere, dar îşi poate exercita dreptul de vot. + Articolul 35Propunerea de revocare se prezinta în plenul Senatului. Dacă propunerea de revocare este aprobata cu votul secret al majorităţii senatorilor, functia respectiva din Biroul permanent devine vacantă şi, în aceeasi sedinta, liderul grupului parlamentar anunta nominalizarea altui candidat care este supus votului plenului Senatului. + Articolul 36 (1) Biroul permanent al Senatului are urmatoarele atribuţii: a) propune datele de incepere şi de terminare ale fiecarei sesiuni a Senatului, cu respectarea art. 66 alin. (1) din Constitutia României, republicată; b) cere presedintelui Senatului convocarea în sesiune extraordinara, conform art. 66 alin. (2) din Constitutia României, republicată; c) propune înscrierea pe ordinea de zi a aprobării Regulamentului Senatului sau a modificarilor acestuia; d) pregăteşte şi asigura desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor Senatului; e) primeste proiectele de lege sau propunerile legislative şi decide:- retinerea proiectului la Senat şi sesizarea comisiilor permanente competente în vederea întocmirii rapoartelor şi avizelor, în cazul în care Senatul este competent sa dezbata şi sa adopte ca prima Cameră sesizata, precum şi în cazul în care Senatul este sesizat de către Camera Deputatilor;- transmiterea proiectelor de lege sau a propunerilor legislative Camerei Deputatilor, în cazul în care aceasta este competenţa să le dezbata şi să le adopte ca prima Cameră sesizata, ca urmare a hotărârii plenului Senatului şi cu avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati şi validari; f) dispune difuzarea proiectelor de lege, a propunerilor legislative sau a rapoartelor comisiilor tuturor senatorilor, după indeplinirea cerinței prevăzute la lit. e) şi publicarea acestora pe site-ul Senatului; g) stabileste, cu consultarea presedintilor comisiilor, repartizarea proiectelor de lege şi a initiativelor legislative către comisii pentru amendamente, avize şi intocmirea rapoartelor, precum şi termenul pentru fiecare dintre acestea; h) întocmeşte proiectul ordinii de zi a sedintelor Senatului şi programul de activitate, cu consultarea liderilor grupurilor parlamentare, a presedintilor comisiilor permanente şi a reprezentantului Guvernului pentru relaţia cu Parlamentul, şi dispune publicarea acestora pe site-ul Senatului; i) stabileste, cu consultarea liderilor grupurilor parlamentare, timpul total de dezbatere şi alocarea acestuia pentru luari de cuvant la dezbaterile politice, precum şi timpul total necesar şi alocarea acestuia pentru luari de cuvant la declaratiile politice; j) organizeaza relatiile Senatului cu parlamentele altor state sau cu organizaţiile parlamentare internationale; k) supune spre aprobare Senatului componenta numerica şi nominala a delegatiilor la organizaţiile parlamentare internationale, pe baza deciziilor negociate de reprezentantii grupurilor parlamentare; l) supune aprobării Senatului proiectul de buget al acestuia şi contul de încheiere a exercitiului bugetar; m) aproba regulamentele comisiilor permanente; n) exercita controlul financiar-contabil intern, prin intermediul chestorilor, şi ia hotărârile ce se impun în acest domeniu; o) supune aprobării Senatului structura serviciilor acestuia; p) propune Senatului numirea sau revocarea secretarului general şi a secretarului general adjunct; q) aproba statul de functii şi regulamentele de organizare şi functionare a serviciilor Senatului, la propunerea secretarului general; r) controlează activitatea serviciilor Senatului; s) aproba Regulamentul privind paza şi accesul în sediul Senatului; s) adopta hotărâri care sunt obligatorii pentru senatori şi aparatul tehnic; t) indeplineste orice alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament sau hotarate de Senat. (2) Dezbaterile Biroului permanent al Senatului se consemneaza în stenograme şi procese-verbale şi se înregistrează audio. La decizia Biroului permanent, se pot realiza şi înregistrări video ale sedintelor. (3) Senatorii pot obtine, de îndată, copii de pe stenogramele Biroului permanent, cu excepţia părţilor declarate confidentiale prin votul Biroului permanent, care pot fi numai consultate. + Articolul 37 (1) Biroul permanent se convoaca din oficiu de către preşedintele Senatului sau la solicitarea a cel puţin 5 dintre ceilalti membri ai săi, a unui grup parlamentar sau a cel puţin 7 senatori independenti. (2) Convocarea trebuie însoţită de o propunere de ordine de zi şi, eventual, de o propunere privind invitarea altor persoane la anumite puncte de pe ordinea de zi. (3) Biroul permanent invita la lucrarile sale liderii grupurilor parlamentare, presedintii comisiilor parlamentare sau alte persoane, ori de cate ori considera necesar. + Articolul 38 (1) Biroul permanent lucreaza în prezenta majorităţii membrilor săi şi adopta hotărârile cu votul deschis al majorităţii membrilor prezenţi. Hotărârile importante se publică pe site-ul Senatului. (2) Oricare membru al Biroului permanent poate cere consemnarea în stenograma sau în procesul-verbal a rezultatului nominal al votului. + Articolul 39 (1) Preşedintele Senatului are urmatoarele atribuţii: a) convoaca Senatul în sesiuni ordinare şi extraordinare; b) conduce lucrarile Senatului şi asigura respectarea programului orar şi a ordinii de zi; c) acorda cuvantul, modereaza discutiile, sintetizeaza problemele supuse dezbaterii, stabileste ordinea votării explica semnificatia votului şi anunta rezultatul votului; d) asigura menţinerea ordinii în timpul dezbaterilor şi respectarea Constituţiei şi a Regulamentului Senatului; e) convoaca şi conduce lucrarile Biroului permanent; f) reprezinta Senatul în relatiile cu Preşedintele României, Camera Deputatilor, Guvernul, Curtea Constituţională, precum şi cu alte autorităţi şi institutii interne ori internationale; g) poate sesiza Curtea Constituţională, în condiţiile prevăzute la art. 146 lit. a), b), c) şi e) din Constitutia României, republicată; h) dispune de fondul presedintelui, conform legii şi în limitele prevederilor bugetare; i) aproba decontarea cheltuielilor pentru deplasarile în strainatate; j) aproba indemnizatiile persoanelor utilizate în cadrul Senatului în calitate de colaboratori, precum şi decontarea cheltuielilor suportate de persoanele invitate la Senat, potrivit legii; k) prezinta Biroului permanent rapoarte anuale privind utilizarea fondului presedintelui; l) indeplineste orice alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament sau hotarate de Senat. (2) Preşedintele Senatului asigura interimatul functiei de Presedinte al României, conform art. 98 din Constitutia României, republicată. + Articolul 40 (1) Vicepresedintii indeplinesc atribuţiile stabilite de Biroul permanent sau încredinţate de preşedintele Senatului. (2) Vicepresedintii conduc activitatea Biroului permanent şi a Senatului, la solicitarea presedintelui sau, în absenta acestuia, prin decizie. (3) În perioada în care preşedintele Senatului asigura interimatul functiei de Presedinte al României, atribuţiile presedintelui Senatului se exercită de unul dintre vicepresedinti, desemnat de preşedintele Senatului. (4) Fiecare vicepresedinte coordonează şi activitatea unor comisii permanente stabilite de Biroul permanent. (5) În indeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (4), vicepresedintele coordonator poate participa la lucrarile comisiilor, fără drept de vot, prezentand informari Biroului permanent. + Articolul 41 (1) Secretarii Senatului au urmatoarele atribuţii curente în activitatea de legiferare: a) participa la conducerea sedintelor de plen, asistandu-l pe preşedintele Senatului în ordinea hotarata de Biroul permanent, aparţinând, de regula, unul majorităţii şi celalalt opozitiei; b) semnaleaza presedintelui inscrierile la cuvant, în ordinea în care acestea au fost facute; c) prezinta presedintelui propunerile, amendamentele şi orice alte comunicari adresate Senatului; d) urmaresc prezenta senatorilor la lucrari; e) verifica cvorumul de sedinta şi efectueaza apelul nominal, din dispoziţia presedintelui; f) consemneaza rezultatul votului atunci când acest lucru se impune; g) raspund de evidenta hotărârilor adoptate; h) urmaresc intocmirea stenogramelor şi verifica transmiterea lor spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a; i) urmaresc evidenta situaţiei proiectelor de lege şi a propunerilor legislative înregistrate la Senat şi ţin legătură cu autorităţile publice implicate în procedura de legiferare, potrivit repartizarii Biroului permanent; j) urmaresc avizele preliminare, necesare pentru propunerile legislative; k) urmaresc evidenta proiectelor de lege şi a propunerilor legislative transmise de la Camera Deputatilor pentru care Senatul decide în mod definitiv; l) indeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament, hotarate de Biroul permanent sau de Senat. (2) Atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. g)-k) se indeplinesc prin serviciile Senatului. + Articolul 42 (1) Chestorii Senatului au urmatoarele atribuţii: a) prezinta Senatului proiectul de buget şi contul de încheiere a exercitiului bugetar anual; b) verifica modul de gestionare a patrimoniului şi exercită controlul financiar intern asupra cheltuielilor efectuate; c) verifica functionarea şi calitatea serviciilor Senatului, potrivit repartizarii Biroului permanent; d) asigura menţinerea ordinii în timpul sedintelor de plen şi în intregul sediu al Senatului; e) indeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament, hotarate de Biroul permanent sau de Senat. (2) Chestorii prezinta informari Biroului permanent, iar la sfârşitul fiecarei sesiuni ordinare prezinta Senatului un raport cu privire la rezultatele controalelor efectuate. + Secţiunea a 4-a Comisiile Senatului1. Dispozitii comune + Articolul 43Comisiile sunt structuri interne de lucru ale Senatului, constituite pentru pregătirea activităţii de legiferare, precum şi pentru realizarea functiei de control parlamentar. + Articolul 44 (1) Senatul îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de ancheta, comisii speciale, inclusiv comisii paritare de mediere, sau comisii comune cu Camera Deputatilor. (2) Numărul comisiilor de ancheta, speciale sau comune, denumirea şi competenţa fiecarei astfel de comisii, precum şi numărul membrilor acestora se hotarasc de către Senat, la propunerea Biroului permanent. + Articolul 45 (1) Numărul locurilor în comisii, ce revine fiecarui grup parlamentar, se stabileste, în termenul hotarat de Biroul permanent, prin negocieri între reprezentantii grupurilor parlamentare, astfel încât să se respecte configuratia politica a Senatului rezultata din alegeri. În cazul în care unul dintre membrii comisiei demisioneaza din grupul parlamentar care l-a propus, liderul grupului respectiv poate propune un alt reprezentant*). (2) Problemele rămase în divergenta după termenul stabilit la alin. (1) se supun direct votului Senatului.----------------*) Prin DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 317 din 13 aprilie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 23 mai 2006, s-a constatat ca prevederile art. 45 alin. (1), în măsura în care atribuie liderului de grup, iar nu grupului parlamentar, dreptul de a face propuneri privitoare la inlocuirea unui membru dintr-o comisie parlamentara, sunt neconstitutionale.Prin urmare, în conformitate cu art. 147 alin. (1) din CONSTITUTIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozitiile din legile şi ordonantele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, îşi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.În consecinţa, dispozitiile art. 45 alin. (1) au fost suspendate în intervalul 23 mai-6 iulie 2006, iar începând cu data de 7 iulie 2006 acestea şi-au incetat efectele juridice. + Articolul 46 (1) Propunerile nominale se anunta de către liderii grupurilor parlamentare în termenul stabilit de Biroul permanent, cu observarea principiului consacrat de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constitutia României, republicată. (2) Toţi senatorii, cu excepţia presedintelui Senatului, sunt obligati sa faca parte din cel puţin o comisie permanenta. (3) Un senator nu poate face parte din mai mult de doua comisii permanente, cu excepţia Comisiei pentru regulament. (4) Senatul aproba componenta nominala a fiecarei comisii cu votul deschis al majorităţii senatorilor prezenţi. + Articolul 47Liderii grupurilor parlamentare pot anunta oricand decizia grupului de a opera schimbari între membrii grupului privind apartenenta la comisii, cu respectarea numarului total al membrilor comisiei, a numarului de reprezentanti ai grupului respectiv şi a prevederilor art. 46 alin. (3). Schimbările se supun votului Senatului. + Articolul 48 (1) Comisiile sunt conduse de un birou compus din: un presedinte, un vicepresedinte şi un secretar. (2) Un senator poate face parte din biroul de conducere al unei singure comisii permanente. + Articolul 49Componenta membrilor birourilor comisiilor pe grupuri parlamentare se stabileste prin negocieri între reprezentantii acestora, astfel încât să se respecte configuratia politica a Senatului rezultata din alegeri, precum şi principiul consacrat de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constitutia României, republicată. Componenta astfel stabilita se supune votului plenului Senatului. + Articolul 50 (1) Propunerile nominale pentru functiile din birourile comisiilor se fac prin lider de grupurile parlamentare cărora le-au fost atribuite, cu observarea principiului prevăzut de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constitutia României, republicată. (2) În prima sedinta a comisiilor, convocata de preşedintele Senatului, se aduce la cunoştinţa membrilor acestora componenta birourilor, negociata potrivit alin. (1). + Articolul 51 (1) Revocarea unui membru al biroului comisiei se face de către grupul care l-a desemnat. (2) Functia respectiva devine vacantă, iar grupul parlamentar, prin liderul sau, face o noua desemnare. (3) Pierderea calităţii de membru al unui grup parlamentar atrage încetarea de drept a functiei de conducere în cadrul unei comisii parlamentare. + Articolul 52Locurile vacante din birourile comisiilor sunt ocupate numai de către senatori aparţinând grupului parlamentar caruia i-a fost atribuita functia respectiva, nominalizati de liderul grupului, potrivit art. 49. + Articolul 53Comisiile adopta propriul regulament de organizare şi functionare, care se supune aprobării Biroului permanent şi se revizuieste ori de cate ori este necesar. + Articolul 54Biroul fiecarei comisii întocmeşte propuneri pe care le supune votului comisiei privind: a) ordinea de zi a fiecarei şedinţe; b) atribuţiile ce revin fiecarui senator în cadrul comisiei; c) constituirea de subcomisii, precum şi sarcinile şi competenţa acestora; d) organizarea de şedinţe, de consultari sau audieri pe diverse teme din domeniul de activitate a comisiei; e) alte măsuri ce intereseaza bunul mers al activităţilor comisiei. + Articolul 55Preşedintele comisiei are urmatoarele atribuţii: a) asigura reprezentarea comisiei în raporturile cu Biroul permanent şi cu celelalte comisii; b) conduce sedintele comisiei, conform normelor stabilite în Regulamentul Senatului şi în regulamentul comisiei; c) invita, din proprie iniţiativă sau la solicitarea membrilor comisiei, sa participe la lucrarile comisiei persoane din afara acesteia; d) are acces sau poate desemna un alt reprezentant al comisiei la sedintele altor comisii care examineaza lucrari ce prezinta importanţa pentru comisia pe care o conduce; e) semneaza rapoartele şi celelalte acte elaborate de comisie; f) indeplineste alte atribuţii prevăzute de regulamentul comisiei sau stabilite prin votul majorităţii membrilor acesteia. + Articolul 56Vicepresedintele indeplineste, în lipsa sau la cererea presedintelui, atribuţiile acestuia, precum şi alte atribuţii prevăzute de regulamentul comisiei sau stabilite prin votul comisiei. + Articolul 57Secretarul comisiei are urmatoarele atribuţii: a) tine evidenta prezentei senatorilor la sedintele comisiei; b) urmareste primirea avizelor de la celelalte comisii permanente şi a punctului de vedere al Guvernului; c) asigura redactarea tuturor actelor comisiei; d) numara voturile exprimate în sedintele comisiei; e) urmareste intocmirea proceselor-verbale ale sedintelor comisiei; f) contrasemnează toate actele comisiei; g) indeplineste orice alte atribuţii prevăzute de regulamentul comisiei sau stabilite prin votul acesteia. + Articolul 58 (1) Convocarea sedintelor comisiei se face, potrivit programului de lucru al Senatului, de preşedintele acesteia sau, în lipsa sa, de vicepresedintele care îl inlocuieste, pe baza hotărârii biroului comisiei. (2) Sedintele comisiilor pot avea loc în acelasi timp cu cele ale plenului, numai cu aprobarea Senatului. (3) În afara programului de lucru, comisiile pot fi convocate şi pot tine şedinţe cu aprobarea sau din dispoziţia Biroului permanent. Aceste şedinţe trebuie anuntate tuturor membrilor comisiei cu cel puţin 24 de ore înainte. + Articolul 59 (1) Comisiile pot adopta avize şi rapoarte numai în prezenta majorităţii membrilor. (2) Avizele şi rapoartele comisiilor se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi. (3) Votul în comisie este deschis. La propunerea oricărui membru, comisia poate decide prin vot ca anumite avize şi rapoarte să fie supuse votului secret. (4) La propunerea oricărui membru, votul se va consemna nominal în procesul-verbal sau în stenograma. + Articolul 60 (1) Senatorul care absenteaza nemotivat la 3 şedinţe ale unei comisii speciale, de ancheta sau de mediere va fi inlocuit de drept de grupul parlamentar respectiv. (2) La sedintele comisiilor pot participa şi senatori din alte comisii sau deputati care au legătură cu materialele aflate în dezbatere, fără a avea drept de vot. (3) Biroul comisiei hotaraste condiţiile şi limitele participării la sedintele comisiei a unor persoane interesate, care au inaintat acesteia o cerere scrisa şi motivata, sau a personalului de specialitate al Senatului. + Articolul 61 (1) Membrii Guvernului sau reprezentantii mandataţi ai acestora au acces la lucrarile comisiilor. (2) În cazul în care comisiile solicita participarea la lucrarile lor a unor membri ai Guvernului sau a conducătorilor unor institutii publice, prezenta acestora este obligatorie. (3) Data la care are loc sedinta comisiei şi subiectul în legătură cu care sunt convocati vor fi aduse la cunoştinţa acestora cu minimum 48 de ore înainte. (4) În cazul propunerilor legislative, la dezbateri în comisii sunt invitati, în scris şi cu cel puţin 3 zile înainte, initiatorii. + Articolul 62 (1) La sedintele comisiilor pot asista reprezentantii presei. (2) Comisia, cu majoritate de voturi, decide, în functie de ordinea de zi, asupra caracterului dezbaterilor. + Articolul 63 (1) În cadrul dezbaterilor din comisii nimeni nu poate lua cuvantul decat dacă îi este acordat de presedinte. (2) Vorbitorii sunt obligati să se refere strict la subiectul aflat în discutie. În caz contrar, preşedintele le retrage cuvantul. (3) La propunerea oricărui membru, comisia poate hotari limitarea duratei unor dezbateri sau a luarilor de cuvant, cu votul a două treimi din numărul membrilor comisiei. + Articolul 64 (1) În prima sedinta după primirea proiectului de lege sau a propunerii legislative, comisia poate desemna, dintre membrii care îşi exprima dorinţa sau la propunerea presedintelui, unul sau mai mulţi raportori. (2) Rapoartele şi avizele vor cuprinde opinia majorităţii membrilor comisiei, opinii separate, motivate ale altor senatori din comisie, la cererea acestora, precum şi rezultatul voturilor şi menţionarea amendamentelor admise sau respinse, în anexe distincte. + Articolul 65 (1) Lucrarile comisiilor se consemneaza în procese-verbale şi, prin decizia comisiei, vor fi stenografiate sau înregistrate audiovideo, la cererea membrilor comisiei. (2) Senatorii care nu sunt membri ai comisiei pot consulta, la sediul comisiei, actele şi documentele acesteia, fără ca lucrarile comisiei să fie stanjenite. (3) Actele şi documentele comisiilor pot fi consultate şi de alte persoane interesate, numai cu aprobarea biroului comisiei. (4) Toate actele şi documentele emise de comisie vor fi semnate de preşedintele şi de secretarul de sedinta. (5) Secretarul comisiei supraveghează personalul de specialitate al acesteia, insarcinat cu evidenta şi pastrarea tuturor actelor şi documentelor comisiei.2. Comisiile permanente + Articolul 66 (1) Comisiile permanente funcţionează pe toata durata mandatului Senatului. (2) Comisiile permanente sunt urmatoarele:I. Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati şi validari;II. Comisia pentru buget, finante, activitate bancara şi piaţa de capital;III. Comisia economica, industrii şi servicii;IV. Comisia pentru agricultura, silvicultura şi dezvoltare rurala;V. Comisia pentru politica externa;VI. Comisia pentru administratie publică, organizarea teritoriului şi protectia mediului;VII. Comisia pentru aparare, ordine publică şi siguranţa naţionala;VIII. Comisia pentru munca, familie şi protecţie sociala;IX. Comisia pentru invatamant, stiinta, tineret şi sport;X. Comisia pentru sănătate publică;XI. Comisia pentru cultura, arta şi mijloace de informare în masa;XII. Comisia pentru drepturile omului, culte şi minoritati;XIII. Comisia pentru egalitatea de sanse;XIV. Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului;XV. Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petitii;XVI. Comisia pentru regulament. (3) Regulamentul comisiilor permanente va cuprinde, în detaliu, domeniul lor specific de activitate. (4) Comisia pentru regulament este o comisie permanenta speciala formata din cate un reprezentant al fiecarui grup parlamentar. Membrii Comisiei pentru regulament nu pot face parte din Biroul permanent. + Articolul 67În domeniul lor de activitate, comisiile permanente au urmatoarele atribuţii: a) examineaza proiecte şi propuneri legislative, în vederea elaborarii rapoartelor sau avizelor; b) solicita rapoarte, informaţii sau documente de la autorităţile publice; c) efectueaza anchete parlamentare şi prezinta rapoarte Biroului permanent; d) controlează modul în care ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice indeplinesc Programul de guvernare aprobat de Parlament, în domeniile lor specifice de activitate*); e) dezbat şi hotarasc asupra altor probleme transmise de Biroul permanent; f) indeplinesc alte atribuţii prevăzute în regulamentul propriu sau hotarate de Senat.----------------*) Prin DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 317 din 13 aprilie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 23 mai 2006, s-a constatat ca prevederile art. 67 lit. d) sunt neconstitutionale.Prin urmare, în conformitate cu art. 147 alin. (1) din CONSTITUTIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozitiile din legile şi ordonantele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, îşi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.În consecinţa, dispozitiile art. 67 lit. d) au fost suspendate în intervalul 23 mai-6 iulie 2006, iar începând cu data de 7 iulie 2006 acestea şi-au incetat efectele juridice. + Articolul 68Biroul permanent trimite proiectele de lege, propunerile legislative sau amendamentele comisiilor în competenţa cărora intra materia reglementata prin acestea, spre dezbatere şi elaborarea rapoartelor sau avizelor. + Articolul 69 (1) Orice comisie permanenta care se considera competenţa cu privire la un proiect de lege sau o propunere legislativa, trimisa de Biroul permanent altei comisii, poate solicita acestuia, cu cel puţin 5 zile înainte de termenul stabilit pentru depunerea raportului, sa îi fie transmise spre avizare sau pentru intocmirea unui raport comun. (2) În caz de refuz din partea Biroului permanent, Senatul hotaraste asupra solicitarii comisiei, prin votul majorităţii senatorilor prezenţi. + Articolul 70 (1) Dacă o comisie permanenta considera ca un proiect de lege sau o propunere legislativa este de competenţa în fond a altei comisii, poate cere Biroului permanent transmiterea proiectului de lege sau a propunerii legislative către acea comisie, în termen de cel mult 5 zile de la inregistrarea la comisie. (2) În caz de refuz din partea Biroului permanent sau în cazul unui conflict de competenţa între comisii, se procedeaza potrivit art. 69 alin. (2). + Articolul 71 (1) Comisia permanenta sesizata în fond primeste şi analizeaza avizele celorlalte comisii care examineaza proiectul de lege sau propunerea legislativa, în termenul stabilit de Biroul permanent. (2) În cazul nerespectarii acestui termen, comisia sesizata în fond poate redacta raportul fără a mai astepta avizul sau avizele respective. + Articolul 72 (1) În raportul comisiilor sesizate în fond se fac referiri motivate la avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul, la avizul Consiliului Legislativ şi al altor institutii sau organisme care, potrivit legii, sunt competente sa avizeze un proiect de lege sau o propunere legislativa, precum şi la toate amendamentele, inclusiv cele prevăzute în punctul de vedere al Guvernului. În cazul amendamentelor respinse se menţionează motivele avute în vedere. (2) Raportul care se inainteaza Biroului permanent va cuprinde propuneri motivate privind admiterea fără modificari a actului examinat, respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificari. (3) În toate cazurile raportul va cuprinde, în anexe distincte, amendamentele admise şi cele respinse de comisie, cu motivarea corespunzătoare, precizand Camera decizionala pentru fiecare amendament admis sau respins. (4) În cazul în care o comisie examineaza în fond mai multe proiecte de lege şi propuneri legislative care au acelasi obiect de reglementare, aceasta va întocmi un singur raport de admitere, cu respectarea prevederilor alin. (1)-(3). (5) Pentru fiecare dintre celelalte proiecte de lege sau propuneri legislative se întocmeşte raport de respingere. (6) Prevederile alineatelor precedente se aplică şi ordonantelor Guvernului, cu obligaţia de a fi prevăzute în raport şi masurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonantelor respective. + Articolul 73Raportul comisiei sesizate în fond se depune la Biroul permanent în termenul stabilit de acesta.Termenul poate fi modificat, la cererea motivata a comisiei, fără a depăşi 15 zile de la data sesizarii de către Biroul permanent, în cazul ordonantelor de urgenta şi în cazul în care Senatul este prima Cameră sesizata. + Articolul 74 (1) Avizarea amendamentelor scrise, depuse de senatori, se face de către comisia sesizata în fond şi, numai dacă aceasta considera necesar, avizarea se va face şi de către o alta comisie. (2) Pentru observatiile formulate în plen cu privire la probleme de redactare, avizarea se face oral de către raportorul comisiei sesizate în fond. (3) Data amendamentului este data înregistrării sale la comisie, care va tine o evidenta speciala a tuturor amendamentelor depuse. + Articolul 75Comisiile permanente pot tine şedinţe comune prin decizia Biroului permanent. În asemenea situaţii, comisiile dezbat şi adopta un raport sau aviz comun. + Articolul 76 (1) Orice comisie permanenta poate initia o ancheta parlamentara, în limitele competentelor sale materiale, privitoare la activitatea desfăşurată de un minister sau de alta autoritate publică centrala ori a unei institutii de sub autoritatea acestora*). (2) Pentru a obtine incuviintarea, comisia permanenta va prezenta o cerere scrisa, temeinic motivata, adoptata cu votul majorităţii membrilor săi, în care vor fi enuntate obiectivele şi scopul anchetei, mijloacele necesare de realizare şi termenul de depunere a raportului. (3) Biroul permanent al Senatului va decide asupra cererii, precum şi dacă raportul se supune dezbaterii sau aprobării Senatului. (4) În vederea desfăşurării anchetei, comisia permanenta poate invita, pentru a da relatii, orice demnitar, functionar sau angajat al Guvernului şi al celorlalte organe ale administraţiei publice. (5) Persoanele invitate pentru audiere vor fi instiintate despre subiectul, data şi condiţiile audierii cu cel puţin 5 zile înainte. Cheltuielile de deplasare şi, eventual, de cazare vor fi suportate din bugetul Senatului, la solicitarea persoanelor invitate, în condiţiile aprobate de Biroul permanent. (6) Prezenta la audieri este obligatorie. Persoanele care, cu rea-credinta, nu raspund solicitarilor comisiilor Senatului vor fi sanctionate, potrivit legii*). (7) Procedura audierii este cea prevăzută în regulamentele comisiilor permanente.----------------*) Prin DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 317 din 13 aprilie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 23 mai 2006, s-a constatat ca prevederile art. 76 alin. (1) şi (6) sunt neconstitutionale.Prin urmare, în conformitate cu art. 147 alin. (1) din CONSTITUTIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozitiile din legile şi ordonantele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, îşi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.În consecinţa, dispozitiile art. 76 alin. (1) şi (6) au fost suspendate în intervalul 23 mai-6 iulie 2006, iar începând cu data de 7 iulie 2006 acestea şi-au incetat efectele juridice.3. Comisii speciale + Articolul 77 (1) La propunerea Biroului permanent, Senatul poate hotari constituirea unor comisii speciale pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri, indicate în hotărârea de înfiinţare a comisiei. (2) Prin hotărârea de înfiinţare se vor preciza, la propunerea Biroului permanent, senatorii ce compun comisia şi biroul acesteia, precum şi termenul la care va fi depus raportul comisiei. (3) Propunerile legislative elaborate de comisia speciala se distribuie senatorilor pentru formularea de amendamente, în termenul stabilit de Biroul permanent. Pe baza amendamentelor, comisia va întocmi raportul după regulile de functionare a comisiei permanente. (4) Raportul comisiei este depus la Biroul permanent, care va asigura includerea lui în proiectul ordinii de zi, în termen de cel mult 10 zile de la data depunerii. (5) La cererea motivata a comisiei, Senatul poate aproba prelungirea termenului stabilit pentru depunerea raportului. În acest caz comisia poate prezenta la termen un raport preliminar. (6) Membrii comisiilor speciale îşi păstrează şi calitatea de membri ai comisiilor permanente. (7) Celelalte probleme legate de organizarea şi functionarea comisiilor speciale vor fi reglementate de birourile acestora, în măsura în care prevederile art. 43-65 nu sunt indestulatoare.4. Comisii de ancheta + Articolul 78 (1) La cererea unei treimi din numărul membrilor săi, Senatul poate hotari înfiinţarea unei comisii de ancheta, fiind aplicabile prevederile art. 43-65, art. 76 şi ale art. 77 alin. (2)-(7). Raportul comisiei se depune la Biroul permanent, care îl include pe ordinea de zi a plenului Senatului în cel mult 15 zile. (2) După dezbaterea raportului Senatul adoptă o hotărâre cu privire la acesta. + Articolul 79 (1) Comisia de ancheta poate invita orice persoană care poate avea cunoştinţa despre o faptă sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului în cauza care formeaza obiectul activităţii comisiei*). (2) La cererea comisiei de ancheta, orice persoană care cunoaste fapte sau împrejurări în legătură cu obiectul cercetării ori care detine un mijloc de proba este obligata să le aduca la cunoştinţa sau să le infatiseze. Instituţiile şi organizaţiile sunt obligate, în condiţiile legii, sa răspundă la solicitarile comisiei de ancheta în termenul stabilit de aceasta*). (3) Când, pentru lamurirea unor fapte sau împrejurări în vederea aflarii adevarului, sunt necesare cunoştinţele unor experti, comisia de ancheta poate dispune efectuarea de expertize.----------------*) Prin DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 317 din 13 aprilie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 23 mai 2006, s-a constatat ca prevederile art. 79 alin. (1) şi (2) sunt neconstitutionale.Prin urmare, în conformitate cu art. 147 alin. (1) din CONSTITUTIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozitiile din legile şi ordonantele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, îşi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.În consecinţa, dispozitiile art. 79 alin. (1) şi (2) au fost suspendate în intervalul 23 mai-6 iulie 2006, iar începând cu data de 7 iulie 2006 acestea şi-au incetat efectele juridice. + Capitolul II Desfăşurarea lucrărilor Senatului + Secţiunea 1 Sesiunile şi actele Senatului + Articolul 80Senatul îşi desfăşoară activitatea în doua sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie. + Articolul 81 (1) Senatul se intruneste şi în sesiuni extraordinare, la cererea Presedintelui României, a Biroului permanent ori a cel puţin o treime din numărul total al senatorilor. (2) Cererea de convocare a unei sesiuni extraordinare se face în scris şi va cuprinde motivul, ordinea de zi propusa şi durata de desfăşurare a sesiunii extraordinare. (3) Convocarea se face de preşedintele Senatului. Preşedintele poate să nu ia în considerare cererile de convocare a unei sesiuni extraordinare, care nu indeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2). (4) Respingerea de către Senat a ordinii de zi propuse împiedica tinerea sesiunii extraordinare. + Articolul 82 (1) În timpul sesiunilor, senatorii lucreaza în şedinţe în plen, în comisii, în grupuri parlamentare, în circumscriptiile electorale ori indeplinesc alte activităţi dispuse de Biroul permanent. (2) În afara sesiunilor, senatorii îşi pot desfăşura activitatea din dispoziţia sau cu aprobarea Biroului permanent, în comisii permanente, speciale sau de ancheta, în grupuri parlamentare, în circumscriptiile electorale sau indeplinesc alte sarcini hotarate de acesta. + Articolul 83 (1) Senatul adoptă legi, hotărâri şi motiuni simple. (2) De asemenea, Senatul poate adopta mesaje, declaratii, rezolutii şi ale acte cu caracter politic. + Secţiunea a 2-a Ordinea de zi şi programul de activitate + Articolul 84 (1) Proiectul programului de activitate pentru săptămâna urmatoare este supus spre aprobare Senatului şi se adoptă, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, în ultima zi de activitate în plen a saptamanii; acesta se distribuie senatorilor, se afişează la sediu şi se publică pe site-ul Senatului. (2) Materialele supuse dezbaterii Senatului sunt cuprinse în proiectul ordinii de zi şi în programul de activitate a Senatului, intocmite de Biroul permanent. (3) Propunerile legislative se comunică Guvernului în termen de 3 zile de la prezentarea în Biroul permanent, pentru a se pronunţă şi în ceea ce priveste aplicarea art. 111 din Constitutia României, republicată. + Articolul 85 (1) Proiectul ordinii de zi cuprinde proiecte de lege, propuneri legislative, rapoarte, informari şi alte acte prevăzute de lege pentru a fi dezbatute de Senat, precum şi, după caz, intrebari, interpelari, declaratii sau alte probleme propuse de Biroul permanent, de senatori ori de Guvern. (2) La intocmirea şi aprobarea ordinii de zi se va asigura prioritate dezbaterii ordonantelor de urgenta ale Guvernului, proiectelor de lege sau propunerilor legislative în procedura de urgenta, proiectelor de lege ori propunerilor legislative care sunt în competenţa Senatului, ca prima Cameră sesizata, şi rapoartelor intocmite de comisiile de mediere. (3) Alte propuneri sau documente decat cele din domeniul legislativ se transmit Biroului permanent pentru a fi incluse în proiectul ordinii de zi, cu cel puţin două zile înainte de sedinta Biroului permanent, dacă prin lege, prin prezentul regulament sau prin hotărârea Senatului nu se prevede alt termen. (4) Biroul permanent poate include în proiectul ordinii de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depasit, cu incadrarea pentru dezbatere şi aprobare în termenul prevăzut de Constitutie. + Articolul 86Proiectele de lege pentru ratificarea tratatelor internationale, precum şi rapoartele sau declaratiile primului-ministru cu privire la politica Guvernului se inscriu în proiectul ordinii de zi şi se dezbat cu prioritate. + Articolul 87 (1) Ordinea de zi poate fi modificata numai la propunerea Biroului permanent, a unui grup parlamentar sau a unei comisii a Senatului pentru motive bine intemeiate şi urgente. (2) Modificarea ordinii de zi pentru săptămâna urmatoare este supusă spre aprobare Senatului şi se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, în ultima zi de activitate în plen a saptamanii în curs. (3) Motivarea cererii de modificare a ordinii de zi se face printr-o singura luare de cuvant, limitata în timp. În cazul în care exista opozitie, se va da cuvantul unui singur vorbitor pentru fiecare grup parlamentar, după care se va trece la vot. + Secţiunea a 3-a Procedura legislativa + Articolul 88 (1) Iniţiativa legislativa aparţine, după caz, Guvernului, deputatilor, senatorilor sau unui numar de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot, în conformitate cu art. 74 din Constitutia României, republicată. (2) Proiectele de lege initiate de Guvern şi propunerile legislative initiate de senatori, de deputati sau de cetatenii care exercită dreptul la iniţiativa legislativa trebuie să fie insotite de expunere de motive, să fie redactate în forma proprie unui act normativ, pe articole şi, după caz, pe capitole şi secţiuni. (3) Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativa prin transmiterea către Senat a proiectului de lege ce intră în competenţa acestuia de adoptare, ca prima Cameră sesizata. (4) Senatorii, deputatii şi cetatenii îşi exercită dreptul la iniţiativa legislativa prin transmiterea către Camera competenţa a propunerii legislative, în scopul de a o dezbate şi de a o adopta ca prima Cameră sesizata. (5) Legile constitutionale pot fi initiate în condiţiile art. 150 şi 151 din Constitutia României, republicată. (6) Propunerile legislative formulate de senatori şi deputati, care implica modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurarilor sociale de stat, trebuie să fie insotite de dovada solicitarii informării Guvernului, inaintata prin preşedintele Senatului, în conformitate cu dispozitiile art. 111 din Constitutia României, republicată. (7) Senatul, ca prima Cameră sesizata, are în competenţa spre dezbatere şi adoptare proiectele de lege şi propunerile legislative în domeniile stabilite de art. 75 din Constitutia României, republicată, după cum urmeaza:1. proiectele de lege şi propunerile legislative de nivelul legilor ordinare;2. proiectele legilor organice prevăzute la:- art. 3 alin. (2) - Teritoriul;- art. 5 alin. (1) - Cetatenia;- art. 12 alin. (4) - Simboluri naţionale;- art. 16 alin. (4) - Egalitatea în drepturi;- art. 44 alin. (2) - Dreptul de proprietate privată;- art. 70 alin. (1) - Juramantul deputatilor şi senatorilor;- art. 73 alin. (3) - Categorii de legi:● lit. a) - sistemul electoral, organizarea şi functionarea Autorităţii Electorale Permanente;● lit. b) - organizarea, functionarea şi finantarea partidelor politice;● lit. d) - organizarea şi desfăşurarea referendumului;● lit. f) - regimul stării de mobilizare parţială sau totala a fortelor armate şi al stării de razboi;● lit. g) - regimul stării de asediu şi al stării de urgenta;● lit. h) - infractiunile, pedepsele şi regimul executarii acestora;● lit. i) - acordarea amnistiei sau a gratierii colective;● lit. j) - statutul functionarilor publici;● lit. m) - regimul juridic general al proprietăţii şi al mostenirii;● lit. p) - regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protectia sociala;● lit. r) - statutul minoritatilor naţionale din România;● lit. s) - regimul general al cultelor;- art. 83 alin. (3) - Preşedintele României - prelungirea mandatului;- art. 136 alin. (3), (4) şi (5) - Proprietatea;- art. 141 - Consiliul Economic şi Social. (8) Senatul ia în dezbatere şi adoptare, în calitate de Camera decizionala, proiectele de lege şi propunerile legislative adoptate de Camera Deputatilor, la sesizarea acesteia, în domeniile stabilite la art. 75 din Constitutia României, republicată, după cum urmeaza:1. proiectele de lege şi propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internationale şi a masurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate ori acorduri;2. proiectele legilor organice prevăzute la:- art. 31 alin. (5) - Organizarea şi functionarea serviciilor publice de radio şi televiziune şi controlul parlamentar al acestora;- art. 40 alin. (3) - Dreptul de asociere;- art. 52 alin. (2) - Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publică, respectiv art. 73 alin. (3) lit. k) - Contenciosul administrativ;- art. 55 alin. (2) şi (3) - Apararea tarii;- art. 58 alin. (3) - Organizarea şi functionarea institutiei Avocatul Poporului;- art. 73 alin. (3) - Categorii de legi:● lit. e) - organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Aparare a ţării ;● lit. l) - organizarea şi functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătorești, a Ministerului Public şi a Curtii de Conturi;● lit. n) - organizarea generală a învăţământului;● lit. o) - organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locala;- art. 79 alin. (2) - Consiliul Legislativ;- art. 102 alin. (3) - Guvernul - rolul şi structura;- art. 105 alin. (2) - Guvernul - incompatibilităţi;- art. 117 alin. (3) - Înfiinţarea de autorităţi administrative autonome;- art. 118 alin. (2) şi (3) - Sistemul de aparare;- art. 120 alin. (2) - Administratia publică locala - principii de bază;- art. 123 alin. (3) - Prefectul;- art. 125 alin. (2) - Statutul judecatorilor;- art. 126 alin. (4) şi (5) - Instantele judecătorești;- art. 128 alin. (2) - Folosirea limbii materne şi a interpretului în justiţie;- art. 134 alin. (2) şi (4) - Consiliul Superior al Magistraturii - atribuţii;- art. 140 alin. (1) - Curtea de Conturi;- art. 142 alin. (5) - Curtea Constituţională - structura. + Articolul 89 (1) Proiectele de lege şi propunerile legislative se supun spre dezbatere şi adoptare Senatului, ca prima Cameră sesizata, în condiţiile prevăzute la art. 75 din Constitutia României, republicată. În cazul propunerilor legislative care sunt depuse la Senat, ca prima Cameră sesizata, acestea se înregistrează şi se ţin în evidenta. Ele vor intra în procesul legislativ numai după primirea avizelor legale de la Consiliul Legislativ, Guvern, Consiliul Economic şi Social. (2) Pentru celelalte proiecte de lege şi propuneri legislative care se dezbat şi se adoptă, potrivit art. 75 alin. (1) din Constitutia României, republicată, mai întâi de Camera Deputatilor, ca prima Cameră sesizata, competenţa decizionala aparţine Senatului. (3) Senatul, ca prima Cameră sesizata, se pronunţă asupra proiectelor de lege şi propunerilor legislative cu care este sesizat, în termen de 45 de zile de la data prezentarii acestora în Biroul permanent. Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită, termenul este de 60 de zile de la data prezentarii în Biroul permanent. (4) Caracterul complex al legii se stabileste prin hotărârea plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent, avandu-se în vedere elemente precum: intinderea reglementarii, importanţa domeniului de reglementare, implicatiile deosebite într-un anumit domeniu şi necesitatea aplicarii unor norme comunitare. (5) În situaţia ordonantelor de urgenta ale Guvernului, termenul este de 30 de zile, potrivit art. 115 alin. (5) din Constitutia României, republicată. (6) După adoptarea ori respingerea de către Senat, ca prima Cameră sesizata, a proiectului de lege sau a propunerii legislative, acestea se trimit Camerei Deputatilor, care va decide definitiv. (7) În cazul depasirii termenelor prevăzute la alin. (3), proiectul de lege sau propunerea legislativa se considera ca a fost adoptata şi se inainteaza Camerei Deputatilor, care va decide definitiv. (8) Termenele prevăzute la alin. (3) şi (5) se calculeaza potrivit art. 114. + Articolul 90 (1) În vederea încadrării în termenele prevăzute la art. 89 alin. (3) şi la art. 108, 109 şi 110 din prezentul regulament, precum şi la art. 115 alin. (5) din Constitutia României, republicată, proiectele de lege şi propunerile legislative se inainteaza Biroului permanent al Senatului, care dispune: a) sesizarea comisiilor permanente competente pentru intocmirea avizelor sau a raportului, stabilind şi termenele de depunere a acestora; b) transmiterea proiectului de lege sau a propunerii legislative Camerei Deputatilor, în cazul în care o comisie permanenta apreciaza ca Senatul nu este competent sa dezbata şi sa adopte proiectul, ca prima Cameră sesizata. În aceste cazuri, avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati şi validari este obligatoriu; c) solicitarea avizului Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic şi Social şi al altor institutii sau organisme care, potrivit legii, au competenţa de avizare, dacă acesta nu a fost dat; d) distribuirea către senatori a proiectelor sau propunerilor legislative, a avizului Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic şi Social şi al altor institutii ori organisme care, potrivit legii, au competenţa de avizare, a hotărârii Curtii Constitutionale, în cazurile prevăzute de Constitutie, şi a punctului de vedere al Guvernului, în cazurile cerute de lege, pentru propunerile legislative, stabilind şi termenul de depunere a amendamentelor de către senatori, sub sancţiunea decaderii. (2) Masurile hotarate de Biroul permanent se duc la indeplinire de secretarul general, prin serviciile Senatului. Termenele prevăzute pentru toate operaţiunile reglementate în acest articol se stabilesc de Biroul permanent, în functie de procedura ordinara sau procedura de urgenta. (3) Propunerile legislative facute de cetăţeni se distribuie senatorilor şi sunt transmise comisiilor permanente competente, împreună cu hotărârea Curtii Constitutionale privind indeplinirea condiţiilor pentru exercitarea initiativei legislative de către cetăţeni. (4) Termenele prevăzute la alin. (1) şi (2), precum şi cele prevăzute la art. 89, pentru avize, rapoarte şi amendamente, nu pot fi mai scurte de 5 zile calendaristice, pentru procedura ordinara, şi de 3 zile calendaristice, pentru procedura de urgenta. + Articolul 91Toate proiectele şi propunerile legislative se înregistrează la Senat în ordinea primirii lor, se distribuie senatorilor şi se publică pe site-ul Senatului. + Articolul 92 (1) Proiectele şi propunerile legislative se trimit, sub semnatura presedintelui Senatului, spre dezbatere şi avizare comisiilor permanente competente. (2) Examinarea proiectelor şi propunerilor legislative se poate face şi la cererea altei comisii care se considera competenţa, în condiţiile art. 69. + Articolul 93 (1) Initiatorul proiectului de lege sau al propunerii legislative poate să îşi retraga proiectul sau propunerea până la începerea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului. (2) În cazul în care proiectul sau propunerea legislativa a fost adoptata de Camera Deputatilor, retragerea nu mai poate fi facuta din momentul sesizarii Senatului. + Articolul 94 (1) După examinarea proiectului de lege sau a propunerii legislative, comisia permanenta sesizata în fond întocmeşte un raport, care va cuprinde propuneri motivate cu privire la adoptarea sau, după caz, modificarea ori respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative examinate. (2) Raportul se transmite Biroului permanent, care dispune şi asigura, prin secretarul general al Senatului, difuzarea acestuia senatorilor, Guvernului şi initiatorului, cu cel puţin 3 zile lucratoare înainte de data dezbaterii în plen. + Articolul 95Proiectele de lege sau propunerile legislative, avizate potrivit art. 92 şi 94, se supun dezbaterii Senatului în succesiunea prevăzută pe ordinea de zi aprobata de acesta. Înscrierea pe ordinea de zi a proiectelor de lege şi a propunerilor legislative se face în cel mult 5 zile de la depunerea raportului comisiei permanente sesizate în fond, în cazul în care Senatul este prima Cameră sesizata, şi în cel mult 10 zile, în celelalte situaţii prevăzute la art. 75 din Constitutia României, republicată. + Articolul 96 (1) Amendamentele care implica modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurarilor sociale de stat se trimit de preşedintele comisiei sesizate în fond la Guvern, solicitandu-se punctul de vedere al acestuia. În cazul în care Guvernul nu transmite un punct de vedere până la data stabilita de comisie, se considera ca amendamentul a fost acceptat. (2) Concluziile examinarii amendamentelor se includ în raportul comisiei, iar amendamentele se anexeaza la acesta. + Articolul 97 (1) Dezbaterea generală a proiectului de lege sau a propunerii legislative începe cu prezentarea, de către initiator sau, după caz, de către reprezentantul acestuia, a motivelor care au condus la promovarea proiectului sau a propunerii. Guvernul este reprezentat în mod obligatoriu de un membru al său sau de un secretar de stat. (2) Dezbaterea continua cu prezentarea raportului comisiei permanente sesizate în fond, de preşedintele, vicepresedintele sau secretarul acesteia sau de un raportor desemnat de comisie. + Articolul 98 (1) Înainte de prezentarea punctului de vedere al grupului parlamentar, senatorii pot adresa intrebari initiatorului proiectului de lege sau al propunerii legislative. (2) Pentru dezbaterea generală a proiectului de lege sau a propunerii legislative, fiecare grup parlamentar îşi desemneaza un singur reprezentant. (3) În cazuri justificate, la cererea oricărui senator, Senatul poate aproba, cu votul deschis al majorităţii senatorilor prezenţi, să se dea cuvantul la dezbaterile generale şi altor senatori. (4) Preşedintele Senatului da cuvantul reprezentantilor grupurilor parlamentare şi apoi, după caz, celorlalţi senatori, în ordinea inscrierii lor la cuvant. Preşedintele poate propune Senatului limitarea timpului destinat dezbaterilor generale, iar aceasta se hotaraste cu votul deschis al majorităţii senatorilor prezenţi. + Articolul 99Initiatorul proiectului de lege sau al propunerii legislative şi raportorul comisiei sesizate în fond au dreptul sa ia cuvantul înainte de incheierea dezbaterii generale. + Articolul 100 (1) În faza dezbaterii generale în plen a proiectului sau a propunerii legislative nu pot fi propuse amendamente. (2) În cazuri deosebite, prin votul majorităţii senatorilor se poate aproba depunerea de amendamente şi în timpul dezbaterii în plen a proiectului de lege sau a propunerii legislative. + Articolul 101 (1) Dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului sau a propunerii legislative, după incheierea dezbaterii generale preşedintele cere Senatului să se pronunte prin vot. (2) Dacă prin raportul comisiei se propun dezbaterea şi adoptarea proiectului de lege, iar în dezbaterile generale se cere respingerea proiectului de lege, după incheierea acestora se supune votului Senatului mai întâi cererea de respingere. + Articolul 102 (1) După dezbaterile generale, dacă proiectul de lege nu a fost respins şi se constată că prin raportul comisiei sesizate în fond nu s-au operat modificari ori completari la textele proiectului de lege sau propunerii legislative, raportul şi proiectul de lege sau propunerea legislativa se supun în intregime votului final. (2) În cazurile în care comisia sesizata în fond a operat modificari sau completari la textele proiectului de lege sau propunerii legislative, cuprinse în raportul acesteia, preşedintele consulta Senatul dacă sunt observatii la acestea şi dezbaterile se fac numai asupra textelor la care se referă aceste observatii şi se rezolva prin vot. (3) În cazurile în care sunt şi amendamente respinse de comisie, se dezbat numai cele pentru care senatorul care le-a propus cere susţinerea în plen şi se rezolva prin votul majorităţii senatorilor prezenţi. (4) După terminarea dezbaterilor asupra modificarilor şi completarilor operate de comisie, raportul în intregime se supune votului şi, după aceasta, proiectul de lege în intregime se supune votului final. (5) Raportul comisiei sesizate în fond se aproba sau se respinge de Senat cu acelasi cvorum cu care se aproba sau se respinge legea pentru care este întocmit. + Articolul 103 (1) La dezbaterile care au loc în condiţiile art. 102 senatorii pot lua cuvantul pentru a exprima punctul de vedere al grupului parlamentar din care fac parte sau punctul lor de vedere. (2) De asemenea, pot lua cuvantul reprezentantul Guvernului sau initiatorul, precum şi reprezentantii comisiei sesizate în fond. (3) Preşedintele poate supune spre aprobare Senatului sistarea discutiilor la textele aflate în dezbatere. + Articolul 104În cursul dezbaterilor senatorii, grupurile parlamentare sau Guvernul pot pune în discutie numai amendamentele depuse în termen la comisie, în condiţiile procedurii prevăzute la art. 100 şi 102. + Articolul 105Dacă din dezbaterile desfăşurate în condiţiile art. 102 rezultă necesitatea reexaminarii de către comisia sesizata în fond a unor texte, oricare senator poate propune, iar plenul decide, prin votul deschis al majorităţii senatorilor prezenţi, suspendarea dezbaterilor şi trimiterea spre reexaminare a textelor în discutie, comisia pronuntandu-se de urgenta, prin raport suplimentar. + Articolul 106 (1) Discutarea textelor în condiţiile art. 102 începe cu cele prin care se propune eliminarea şi continua cu cele privind modificarea sau completarea acestora. În cazul în care exista mai multe amendamente de acelasi fel, ele se supun la vot în ordinea în care au fost prezentate. (2) Senatul se va pronunţă prin vot distinct asupra fiecarui amendament, în afară de cazul în care prin adoptarea unuia se exclude acceptarea celorlalte. + Secţiunea a 4-a Procedura de urgenta + Articolul 107 (1) La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, Senatul poate adopta proiecte de lege sau propuneri legislative cu procedura de urgenta. (2) Cererea pentru procedura de urgenta se analizeaza de către Biroul permanent şi se supune aprobării Senatului în prima sedinta de plen. + Articolul 108Proiectele de lege şi propunerile legislative se dezbat şi se adoptă cu procedura de urgenta, de drept, în urmatoarele situaţii: a) ordonante de urgenta; b) Senatul a adoptat, ca prima Cameră sesizata, o prevedere care intră în competenţa sa decizionala, prevedere neinsusita de Camera Deputatilor, care a retrimis proiectul pentru o noua dezbatere; c) Camera Deputatilor a adoptat, în calitate de Camera decizionala, un proiect de lege ce contine anumite prevederi care sunt de competenţa decizionala a Senatului; d) proiectele de lege referitoare la armonizarea legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene sau a Consiliului Europei; e) proiectele de lege necesare indeplinirii obligaţiei României în calitate de membra NATO. + Articolul 109 (1) Senatorii, grupurile parlamentare, comisiile permanente sau Guvernul pot prezenta amendamente în scris, motivate, care se trimit comisiei sesizate în fond, în termenele stabilite de Biroul permanent. În acelasi interval de timp, avizul Consiliului Legislativ sau al altor autorităţi ori organisme care, potrivit legii, au competente de avizare se va trimite comisiei sesizate în fond. (2) Comisia sesizata în fond este obligata să depună raportul în termenul stabilit de Biroul permanent. (3) Biroul permanent, după primirea raportului comisiei sesizate în fond, inscrie cu prioritate în proiectul ordinii de zi proiectul de lege sau propunerea legislativa. (4) Senatul va limita durata dezbaterilor generale, după care va trece la dezbaterea proiectului, în condiţiile art. 102. + Articolul 110Senatul se pronunţă în termen de 30 de zile asupra proiectelor de lege sau propunerilor legislative prevăzute la art. 108. + Articolul 111În cazul proiectului de lege privind aprobarea ordonantei de urgenta, dacă Senatul nu se pronunţă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, aceasta este considerata adoptata şi se trimite Camerei Deputatilor. + Articolul 112În cazul proiectelor de lege şi al propunerilor legislative primite de la Camera Deputatilor, dacă au fost operate modificari substantiale faţă de proiectul initial, preşedintele comisiei permanente sesizate în fond poate cere Biroului permanent solicitarea unui nou aviz al Consiliului Legislativ. + Secţiunea a 5-a Termene procedurale + Articolul 113În perioadele de vacanta parlamentara a Senatului proiectele de lege şi propunerile legislative se înregistrează la data depunerii lor, iar termenele procedurale de legiferare incep să curgă de la data reluării activităţii Senatului în sesiune. + Articolul 114Pentru propunerile legislative termenele de legiferare curg de la data înregistrării acestora la Biroul permanent, insotite de avizele necesare. + Articolul 115Pentru termenele procedurale ale procesului legislativ se iau în calcul numai zilele în care Senatul lucreaza în plen sau în comisii permanente. + Secţiunea a 6-a Desfăşurarea sedintelor Senatului + Articolul 116Sedintele Senatului sunt publice, în afara cazurilor în care, la cererea presedintelui, a unui grup parlamentar sau a cel puţin 20 de senatori, se hotaraste, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, ca acestea să fie secrete. + Articolul 117 (1) La lucrarile Senatului au acces deputatii, în calitate de initiatori ai propunerilor legislative aflate pe ordinea de zi, precum şi membrii Guvernului sau reprezentantii acestora însoţiţi de specialisti ori de consilieri. Dacă li se solicita participarea, prezenta initiatorilor şi a membrilor Guvernului este obligatorie. (2) La sedintele publice ale Senatului pot asista diplomati, reprezentanti ai presei, radioului şi televiziunii, precum şi alti invitati, pe baza acreditarii sau a invitatiei semnate de secretarul general al Senatului, în condiţiile stabilite de Biroul permanent. Cetatenii pot asista la lucrarile Senatului pe baza unor permise de acces distribuite la cerere, în ordinea solicitarii de către cei interesati, în limita locurilor disponibile în spatiul destinat publicului. (3) Persoanele care asista la sedinta trebuie să pastreze linistea şi să se abtina de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, în caz contrar putand fi evacuate din sala. + Articolul 118 (1) Senatorii sunt obligati să fie prezenţi la lucrarile Senatului. Prezenta este urmarita de un secretar al Biroului permanent al Senatului şi, după caz, de secretarul comisiei permanente. (2) Senatorul care nu poate lua parte la sedinta din motive independente de voinţa sa va anunta Biroul permanent, mentionand cauzele care îl împiedica sa participe. + Articolul 119Senatul îşi desfăşoară activitatea, în plen, pe comisii şi pe grupuri parlamentare, conform programului de activitate propus de Biroul permanent şi aprobat de Senat. + Articolul 120 (1) Sedinta Senatului este deschisa de presedinte sau de vicepresedintele care îl inlocuieste. (2) Preşedintele este asistat de 2 secretari aparţinând, de regula, unul majorităţii şi celalalt opozitiei. (3) Înainte de începerea dezbaterilor, preşedintele de sedinta anunta dacă este intrunit cvorumul şi se supune spre aprobare plenului Senatului proiectul ordinii de zi şi programul de activitate. + Articolul 121 (1) Senatul adoptă legi, hotărâri, motiuni şi alte acte cu caracter politic, în prezenta majorităţii senatorilor. (2) Înainte de votare, liderii grupurilor parlamentare pot cere presedintelui Senatului verificarea intrunirii cvorumului de sedinta. (3) În cazul în care cvorumul legal nu este intrunit, preşedintele Senatului suspenda sedinta şi anunta ziua şi ora de reluare a lucrărilor. + Articolul 122Preşedintele Senatului conduce dezbaterile, vegheaza la respectarea regulamentului şi la menţinerea ordinii în sala de şedinţe. + Articolul 123 (1) Înainte de începerea dezbaterilor generale, secretarii intocmesc lista cu senatorii care s-au inscris la cuvant. (2) Senatorii iau cuvantul în ordinea inscrierii pe lista, numai atunci când le este dat de preşedintele Senatului. (3) Reprezentantilor Guvernului li se da cuvantul în orice faza a dezbaterii şi ori de cate ori solicita acest lucru. Acelasi drept îl au şi reprezentantii comisiilor sesizate pentru raport de fond. + Articolul 124Persoanele care iau cuvantul în Senat vorbesc numai de la tribuna acestuia sau de la microfoanele special instalate; nici o persoană nu poate lua cuvantul decat dacă îi este dat de presedinte. + Articolul 125 (1) Preşedintele de sedinta sau liderul unui grup parlamentar are dreptul sa propuna Senatului limitarea duratei luarilor de cuvant sau sistarea discutiilor, în functie de desfăşurarea dezbaterilor. (2) Propunerile prevăzute la alin. (1) se adoptă cu votul deschis al senatorilor prezenţi. + Articolul 126 (1) Preşedintele Senatului va da cuvantul oricand unui senator pentru a raspunde intr-o chestiune de ordin personal, limitand timpul acordat în acest scop. (2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul în care se cere cuvantul pentru aspecte de procedura. + Articolul 127 (1) Senatorii şi celelalte persoane care iau cuvantul sunt obligati să se refere exclusiv la chestiunea în dezbatere pentru care s-au inscris la cuvant şi să respecte regulile deontologiei parlamentare. În caz contrar, preşedintele le atrage atenţia şi, dacă nu se conformeaza, le retrage cuvantul. (2) Nu se admite dialogul dintre persoana înscrisă la cuvant şi ceilalti senatori. + Articolul 128Preşedintele îi cheama la ordine pe senatorii care tulbura dezbaterile. El poate intrerupe sedinta când tulburarea persista şi poate dispune evacuarea din sala, prin intermediul chestorilor, a persoanelor care împiedica în orice mod desfăşurarea normala a lucrărilor Senatului. + Articolul 129 (1) Dezbaterile din sedintele Senatului se înregistrează pe banda magnetica şi se stenografiaza. (2) Stenogramele se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, cu excepţia celor privitoare la sedintele secrete, care urmeaza regimul legii speciale. (3) Senatorii au dreptul sa verifice exactitatea stenogramei prin confruntarea ei cu banda magnetica, în cel mult 3 zile de la data sedintei, înainte de publicarea stenogramei în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a. + Secţiunea a 7-a Procedura de vot + Articolul 130Legile, hotărârile, motiunile simple, precum şi celelalte acte se adoptă de către Senat prin vot. + Articolul 131 (1) Votul deschis se exprima public prin ridicarea mainii, ridicare în picioare, apel nominal sau electronic. În cazul legilor constitutionale, votul deschis se poate exprima şi prin corespondenta, în condiţiile stabilite de Regulamentul Comisiei de revizuire a Constituţiei. (2) Votul prin ridicarea mainii sau prin ridicare în picioare poate avea una dintre urmatoarele semnificatii: pentru, contra sau abtinere. Constatarea rezultatelor se face de secretari şi se comunică de presedinte. Preşedintele Senatului sau liderul oricărui grup parlamentar poate cere renumararea voturilor. (3) Votul prin apel nominal se desfăşoară astfel: preşedintele explica obiectul votării şi sensul cuvintelor pentru, contra şi abtinere, după care unul dintre secretari da citire numelui şi prenumelui fiecarui senator, care raspunde pentru, contra sau abtinere. După terminarea apelului se repeta numele şi prenumele senatorilor care nu au răspuns la primul apel. (4) Votul electronic se desfăşoară prin conectarea unuia dintre contactele care reprezinta vot pentru, vot contra sau abtinere. Rezultatul votului electronic se afişează la comanda presedintelui Senatului. În cazul unei defectiuni tehnice, votul se repeta. Dacă defectiunea persista, se recurge, după caz, la celelalte modalităţi de vot. Cartela de vot este netransmisibila. (5) Dacă votul electronic este deschis, la solicitarea oricărui grup parlamentar se elibereaza cate o lista cuprinzand rezultatele votului. În acest caz lista se publică pe site-ul Senatului. + Articolul 132 (1) Votul secret poate fi exprimat prin buletine de vot, pentru alegerea sau numirea în unele functii, ori prin bile sau electronic, în cazul votării legilor, hotărârilor sau motiunilor. (2) Procedura votului secret pe buletine de vot se face în cabine de vot, amenajate prin grija secretarului general al Senatului. (3) În cazul votului, pe buletinul de vot se trec numărul de ordine, numele şi prenumele candidatului, functia pentru care acesta candideaza şi, după caz, grupul parlamentar din care face parte. (4) Senatorul voteaza pentru, lasand neatinse pe buletinul de vot numele şi prenumele persoanei dorite, sau voteaza contra, stergand numele şi prenumele persoanei respective. Buletinele de vot se introduc în urne. (5) Sunt nule buletinele de vot care nu corespund modelului prezentat, cele care nu poarta stampila de control şi cele pe care au fost lasate neatinse numele şi prenumele unor candidati care, în acest mod, depasesc numărul functiilor pentru care se face alegerea sau numirea. + Articolul 133În cazul în care prin prezentul regulament nu se stabileste o anumita procedura de vot obligatorie, procedura de vot se va hotari de Senat, la propunerea presedintelui sau a oricărui senator. + Articolul 134 (1) Dacă la alegerea sau numirea în anumite functii nu se obtine numărul necesar de voturi, votul se reia conform reglementarilor specifice. În caz de paritate de voturi, procedura de votare se repeta. (2) În situaţiile în care votul este deschis, preşedintele voteaza numai după ce restul senatorilor şi-a exprimat votul. (3) În cursul votării nu se acordă dreptul de a lua cuvantul. (4) După anuntarea rezultatului votării, grupurile parlamentare pot sa explice felul în care au votat, printr-o singura interventie de maximum 3 minute. + Articolul 135 (1) În cazul votului secret exprimat prin buletine de vot sau bile, se constituie o comisie de numărare şi validare a votului, formata din cate un reprezentant al fiecarui grup parlamentar. (2) Constatarea rezultatului în cazul votului cu bile sau cu buletine de vot se face prin proces-verbal, incheiat de către comisia de numărare şi validare. + Articolul 136 (1) Legile constitutionale se adoptă cu votul unei majoritati de cel puţin două treimi din numărul senatorilor. (2) Legile organice şi hotărârile privind Regulamentul Senatului se adoptă cu votul majorităţii senatorilor. (3) Legile ordinare şi hotărârile luate în procesul legiferarii se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi. (4) În cazul legilor constitutionale şi al legilor organice, când preşedintele constata, înainte de vot, ca prezenta senatorilor nu este asiguratorie pentru cvorumul de vot, amana votul, stabilind ziua şi ora desfăşurării acestuia. O noua amanare a votului nu poate depăşi termenul prevăzut de Constitutie pentru adoptarea legii. (5) Dacă prezentul regulament nu dispune altfel, celelalte acte ale Senatului sau masurile luate de acesta, inclusiv raportul comisiei sesizate în fond, se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi. (6) Înainte de votare, preşedintele de sedinta poate cere din proprie iniţiativă sau la cererea unui grup parlamentar verificarea cvorumului prin apel nominal sau prin numărare de către secretari. Senatorii care nu îşi exercită dreptul de vot, dar care au fost prezenţi în sala de sedinta intră în numărul regulamentar de stabilire a cvorumului. (7) Dacă în sala de sedinta nu se afla majoritatea senatorilor, preşedintele amana votarea până la intrunirea cvorumului legal. + Articolul 137 (1) Votul final priveste ansamblul reglementarii. (2) Votul final poate avea loc intr-o sedinta consacrata acestui scop, în ordinea definitivarii proiectului de lege sau a propunerii legislative. + Articolul 138 (1) Votul poate fi contestat numai de liderul unui grup parlamentar, imediat după anuntarea rezultatului votului de către preşedintele Senatului. Asupra contestaţiei Senatul se pronunţă prin votul majorităţii senatorilor prezenţi. Contestaţia poate fi sustinuta de un singur vorbitor, într-un interval de timp rezonabil, şi, în caz de opozitie, poate lua cuvantul într-un interval de timp egal, de asemenea, un singur vorbitor din partea fiecarui grup parlamentar. (2) Admiterea contestaţiei are drept consecinţa repetarea votului. + Articolul 139 (1) Numirile, confirmarile sau avizele pentru numiri în functii, care, potrivit Constituţiei şi legii, se fac de către Senat, se supun dezbaterii Senatului pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati şi validari. (2) În vederea întocmirii raportului, comisia va examina propunerile de numiri, confirmari sau avize, având dreptul de a chema pentru audiere candidatii. (3) Candidatii vor fi invitati şi la dezbaterea în plen a raportului, iar Senatul poate hotari audierea lor şi în plen. + Secţiunea a 8-a Procedura pentru respingerea, reexaminarea şi promulgarea legii + Articolul 140Proiectele de lege şi propunerile legislative adoptate sau respinse de Senat, ca prima Cameră sesizata, se semneaza de preşedintele Senatului şi se inainteaza Camerei Deputatilor, în calitate de Camera decizionala. Guvernul va fi instiintat despre aceasta. + Articolul 141 (1) Senatul se pronunţă asupra proiectelor de lege şi propunerilor legislative ce intră în competenţa sa, ca prima Cameră sesizata, în termen de 45 de zile. Pentru coduri sau alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile. Asupra ordonantelor de urgenta Senatul se pronunţă în termen de 30 de zile de la depunere. (2) În cazul depasirii termenelor prevăzute la alin. (1), se considera ca proiectul de lege sau propunerea legislativa a fost adoptata în forma inaintata de initiator. În acest caz, adoptarea se anunta în plenul Senatului, iar proiectul de lege sau propunerea legislativa se transmite, sub semnatura presedintelui Senatului, către Camera Deputatilor, care va decide definitiv. (3) În cazurile prevăzute la alin. (2), dacă s-a adoptat raport şi s-au dat avize ori amendamente, acestea se inainteaza anexat proiectului de lege sau propunerii legislative, ca material documentar. + Articolul 142 (1) În cazul în care Senatul, în calitate de Camera decizionala, a adoptat fără modificari un proiect de lege sau o propunere legislativa primita de la Camera Deputatilor, aceasta va fi semnata de preşedintele Senatului, va fi depusa la secretarul general al Senatului în vederea exercitarii dreptului de sesizare a Curtii Constitutionale şi va fi transmisa Camerei Deputatilor pentru indeplinirea formalitatilor de promulgare. (2) Depunerea legii la secretarul general al Senatului se face numai în zilele în care Senatul lucreaza în plen şi se aduce la cunoştinţa senatorilor în aceeasi zi, prin prezentare în sedinta de plen şi prin afisare datata şi certificata la avizierul general de la sala de sedinta. Senatorii îşi pot exercita dreptul de sesizare a Curtii Constitutionale, potrivit legii. + Articolul 143 (1) În cazul în care Senatul, ca prima Cameră sesizata, adopta o prevedere care, potrivit dispoziţiilor Constituţiei, intră în competenţa sa decizionala, prevederea este definitiv adoptata dacă şi Camera Deputatilor este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectiva legea se intoarce la Senat, care va decide definitiv, în procedura de urgenta. (2) Dispozitiile alin. (1) referitoare la intoarcerea legii se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care Senatul, în calitate de Camera decizionala, adopta o prevedere pentru care competenţa decizionala aparţine Camerei Deputatilor, ca prima Cameră sesizata. + Articolul 144În cazul în care Senatul respinge un proiect de lege sau o propunere legislativa, respinsa anterior de Camera Deputatilor, respingerea este definitivă, iar proiectul de lege sau propunerea legislativa nu mai poate fi readusa în discutia acestuia în cursul aceleiasi sesiuni parlamentare. + Articolul 145 (1) În cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit art. 146 lit. a) din Constitutia României, republicată, Senatul reexamineaza prevederile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale. Senatul dezbate pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati şi validari. (2) Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati şi validari va cuprinde propuneri pentru punerea de acord a prevederilor declarate neconstitutionale cu decizia Curtii Constitutionale. Raportul comisiei se dezbate conform prevederilor art. 101-106. Cu aprobarea Senatului, în urma dezbaterii raportului, în cuprinsul legii se opereaza şi corelarile tehnico-legislative necesare. (3) În cazul unei obiectii de neconstitutionalitate asupra tratatelor sau altor acorduri internationale, invocate potrivit art. 146 lit. b) din Constitutia României, republicată, procedura parlamentara se suspenda şi se reia după publicarea deciziei Curtii Constitutionale. (4) În cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit art. 146 lit. b) din Constitutia României, republicată, Senatul nu poate ratifica tratatul sau acordul international declarat ca fiind neconstitutional. (5) În cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit art. 147 alin. (1) din Constitutia României, republicată, dispozitiile declarate neconstitutionale îşi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile declarate neconstitutionale cu prevederile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept. (6) Dispozitiile alin. (5) se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care a fost declarata neconstitutionalitatea prevederilor din Regulamentul Senatului. (7) Reexaminarea textelor declarate neconstitutionale se face întâi de prima Cameră sesizata. + Articolul 146 (1) În cazul în care Preşedintele României cere, înainte de promulgare, reexaminarea unei legi adoptate prima data de către Senat, cererea va fi înscrisă în termen de cel mult 30 de zile în proiectul ordinii de zi a Senatului. (2) Reexaminarea legii pe baza cererii Presedintelui României se face cu respectarea procedurii legislative. + Articolul 147Pentru legile adoptate, potrivit Constituţiei, în sedinta comuna a celor două Camere, noua deliberare se face tot în sedinta comuna, conform Regulamentului sedintelor comune ale Camerei Deputatilor şi Senatului. + Articolul 148Camera Deputatilor face numerotarea legilor adoptate de Parlament, în ordinea promulgarii lor, trimitandu-le spre publicare la Monitorul Oficial al României. + Secţiunea a 9-a Procedura privind punerea sub urmărire penala a membrilor Guvernului + Articolul 149Senatul are dreptul sa ceara punerea sub urmărire penala a membrilor Guvernului, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. + Articolul 150 (1) Dezbaterea are loc pe baza raportului întocmit fie de o comisie permanenta, ca urmare a unei anchete desfăşurate în condiţiile art. 76, fie de o comisie de ancheta. Dacă ministrul are şi calitatea de senator, cererea se trimite spre examinare Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati şi validari, care va elabora în cel mai scurt timp un raport pe care îl inainteaza Senatului. (2) Raportul comisiei se inscrie cu prioritate în proiectul ordinii de zi. (3) Hotărârea se adoptă cu votul majorităţii senatorilor. + Articolul 151Dacă Senatul hotaraste sa ceara punerea sub urmărire penala a unui membru al Guvernului, preşedintele Senatului va adresa ministrului justiţiei o cerere pentru începerea urmaririi penale, potrivit legii. De asemenea, va instiinta Preşedintele României pentru eventuala suspendare din functie a acestuia. + Articolul 152În cazul prevăzut la art. 151, dispozitiile art. 116-135 se aplică corespunzător. + Capitolul III Motiuni, intrebari, interpelari, informari, petitii + Secţiunea 1 Motiuni simple + Articolul 153 (1) Motiunea simpla exprima pozitia Senatului intr-o anumita problema de politica interna sau externa ori, după caz, cu privire la o problemă ce a facut obiectul unei interpelari. (2) Motiunea simpla poate fi initiata de cel puţin o patrime din numărul senatorilor. (3) Motiunea simpla trebuie să fie întocmită corespunzător actelor juridice ale Senatului şi sa cuprindă motivarea şi dispozitivul. Motiunea se depune la preşedintele de sedinta, în plenul Senatului. + Articolul 154 (1) Până la incheierea dezbaterii unei motiuni simple, semnatarii nu mai pot promova o alta motiune în aceeasi problema. (2) După primirea motiunilor simple care au indeplinit condiţiile prevăzute de art. 153, preşedintele Senatului le comunică de îndată Guvernului şi le aduce la cunoştinţa plenului, după care dispune afisarea lor la sediul Senatului şi distribuirea lor senatorilor. + Articolul 155 (1) Preşedintele Senatului stabileste data dezbaterii motiunii simple, care nu poate depăşi 6 zile de la depunerea acesteia, instiintand Guvernul asupra datei stabilite. (2) Preşedintele Senatului nu va supune dezbaterii motiunile simple care nu indeplinesc cerinţele prevăzute la art. 153 şi nici pe cele care vizeaza finalitati specifice motiunii de cenzura, prezentand Senatului motivele deciziei sale. (3) Motiunile simple privind probleme de politica externa se supun dezbaterii numai insotite de avizul Comisiei pentru politica externa şi cu consultarea Ministerului Afacerilor Externe. Aceasta condiţie trebuie indeplinita în termen de 3 zile de la depunerea motiunii simple. + Articolul 156 (1) După începerea dezbaterii motiunii simple, senatorii semnatari nu-şi pot retrage adeziunea la motiune. (2) La motiunile simple prezentate nu pot fi propuse amendamente. (3) Dezbaterea se incheie prin supunerea la vot a motiunii simple în plenul Senatului. (4) Nici o motiune simpla nu poate fi supusă votului înainte de dezbaterea ei. + Articolul 157 (1) Dezbaterea motiunii simple se face cu respectarea dispoziţiilor cuprinse în art. 116-129 şi se adoptă cu votul secret al majorităţii senatorilor. (2) Motiunile simple adoptate de Senat se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi sunt obligatorii pentru Guvern şi membrii săi, precum şi pentru celelalte persoane vizate. + Secţiunea a 2-a Intrebari + Articolul 158 (1) Senatorii pot adresa intrebari Guvernului, ministrilor sau altor conducatori ai organelor administraţiei publice. (2) Intrebarea consta intr-o simpla cerere de a raspunde dacă un fapt este adevarat, dacă o informatie este exacta, dacă Guvernul sau celelalte organe ale administraţiei publice înţeleg sa comunice Senatului informaţiile sau documentele solicitate ori dacă Guvernul are intentia de a lua o hotărâre intr-o problemă determinata. + Articolul 159În plenul Senatului nu pot fi formulate intrebari care privesc probleme de interes personal sau particular, intrebari care se referă la procese aflate pe rolul instanţelor judecătorești ori care pot afecta solutionarea unor cauze aflate în curs de judecată, care urmaresc în exclusivitate obtinerea unei consultaţii juridice sau tehnice ori care privesc activitatea unor persoane care nu indeplinesc functii publice. + Articolul 160 (1) Senatorii pot adresa intrebari orale sau scrise şi au dreptul sa ceara ca răspunsul să le fie dat oral în plenul Senatului sau în scris. (2) Intrebarile scrise sau orale se depun în scris, prin grupul parlamentar, la secretarul desemnat al Senatului, cel mai tarziu până la ora 10,00 a zilei de joi. (3) Intrebarile se înregistrează la secretarul desemnat al Senatului, în ordinea în care au fost depuse. (4) Intrebarile trebuie să aibă un singur autor, iar un senator nu poate adresa intr-o săptămâna mai mult de doua intrebari. (5) În cursul zilei de joi intrebarile sunt transmise ministrului delegat pentru relaţia cu Parlamentul, mentionandu-se tipul intrebarii şi ce fel de răspuns a solicitat senatorul. (6) În situaţia aparitiei unor urgente, senatorul poate pune o intrebare şi în cadrul sedintei destinate acestei activităţi, urmand ca răspunsul să fie dat în sedinta speciala de săptămâna urmatoare. + Articolul 161 (1) Intrebarile orale se prezinta în plenul Senatului de către autor, într-un interval de timp de cel mult un minut. Raspunsurile orale se dau imediat după ce a fost adresata intrebarea şi nu pot depăşi 3 minute. Autorul intrebarii poate interveni cu precizări sau comentarii, fără a depăşi doua minute, iar răspunsul la replica va fi dat în acelasi interval de timp. Nici o alta interventie pe marginea intrebarii respective nu mai poate avea loc. Răspunsul la intrebarea orala poate fi amanat pentru săptămâna urmatoare numai în cazuri temeinic justificate. (2) În situaţia în care cel caruia îi este adresata intrebarea orala nu este prezent, răspunsul va fi dat în sedinta din săptămâna urmatoare. Preşedintele Senatului informeaza primul-ministru cu privire la raspunsurile amanate. (3) Raspunsurile orale la intrebarile scrise se dau după ce s-au epuizat intrebarile. La intrebarile la care s-a cerut răspuns oral nu se raspunde dacă senatorul care a adresat intrebarea nu se afla în sala. (4) Raspunsurile scrise se transmit senatorului în cel mult 15 zile. (5) Intrebarile şi raspunsurile se consemneaza în stenograma sedintei şi se publică odata cu aceasta în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a. Intrebarile la care nu s-a răspuns sunt comunicate şi primului-ministru şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, la sfârşitul fiecarei sesiuni ordinare. + Secţiunea a 3-a Interpelari + Articolul 162 (1) Interpelarea consta intr-o cerere adresata Guvernului sau unui membru al acestuia de către unul ori mai mulţi senatori sau de un grup parlamentar, prin care se solicita explicatii asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne sau externe. (2) Interpelarile se fac în scris, aratandu-se obiectul şi motivarea acestora, fără nici o dezvoltare, şi se depun la secretarul desemnat al Senatului. + Articolul 163 (1) Interpelarile se inscriu, în ordinea prezentarii, într-un registru special şi se afişează la sediul Senatului. (2) Interpelarile se prezinta în sedinta publică de către autor, după care preşedintele Senatului le transmite primului-ministru. (3) Biroul permanent stabileste o zi din săptămâna consacrata prezentarii şi dezbaterii interpelarilor şi intrebarilor. (4) Guvernul şi fiecare dintre membrii săi sunt obligati sa răspundă la interpelari în cel mult două saptamani. Pentru motive temeinice, Senatul poate acorda un termen de cel mult 3 saptamani. + Articolul 164 (1) În sedinta consacrata dezbaterii interpelarii se da cuvantul autorului pentru 3 minute şi apoi celui interpelat pentru 5 minute. Dacă răspunsul la interpelare da nastere unei replici, se da cuvantul în aceeasi ordine şi pentru aceleasi durate de timp. Preşedintele Senatului poate limita luarile de cuvant. (2) Raspunsurile la interpelarile adresate Guvernului se prezinta de primul-ministru sau de reprezentantul acestuia. Răspunsul la interpelarile adresate membrilor Guvernului se prezinta de ministru sau, după caz, de un secretar de stat. (3) Timpul total afectat interpelarilor se imparte pe grupuri parlamentare, în conformitate cu ponderea acestora. + Articolul 165Senatul poate adopta o motiune prin care să-şi exprime pozitia cu privire la problema ce a facut obiectul interpelarii, cu respectarea prevederilor art. 153-157. + Secţiunea a 4-a Informarea Senatului şi a senatorilor + Articolul 166 (1) Preşedintele Senatului poate solicita Guvernului şi celorlalte organe ale administraţiei publice, în cadrul controlului parlamentar asupra activităţii acestora, informaţiile şi documentele necesare. (2) Presedintii comisiilor permanente pot solicita de la organele prevăzute la alin. (1) informaţiile şi documentele necesare referitoare la domeniul lor de activitate. (3) Fiecare senator are dreptul de a cere informaţiile şi documentele menţionate, prin intermediul presedintelui Senatului sau al presedintilor comisiilor. (4) Solicitarea informării este obligatorie în cazul în care o iniţiativă legislativa implica modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurarilor sociale de stat. (5) Autorităţile prevăzute la alin. (1) sunt obligate sa răspundă în termen de cel mult 10 zile. În situaţii excepţionale în care răspunsul necesita date suplimentare, acestea au obligaţia de a declara în scris ca interesul public nu le permite sa răspundă la timp şi de a cere un termen suplimentar care nu poate depăşi 30 de zile. În cazul în care autorităţile nu raspund în termenele prevăzute la solicitarea senatorului interesat, preşedintele Senatului sau preşedintele comisiei, după caz, poate cere invitarea lor în plenul Senatului. (6) Refuzul nejustificat de a raspunde la solicitarile prevăzute în alineatele precedente atrage, după caz, raspunderea juridica potrivit legii. Preşedintele Senatului poate sesiza autorităţile competente, la solicitarea senatorului interesat. + Articolul 167 (1) În cazul în care informaţiile sau documentele solicitate privesc, potrivit legii, secrete de stat, Guvernul informeaza Senatul despre aceasta, iar Senatul decide în sedinta secreta. (2) Documentele primite se restituie organului respectiv, după consultare. + Secţiunea a 5-a Petitii + Articolul 168 (1) Oricine are dreptul de a se adresa cu petitii Senatului. Petitiile vor fi prezentate în scris şi semnate, precizandu-se domiciliul petitionarului sau al unuia dintre petitionari. (2) Petitiile se inscriu în registrul general al Senatului, în ordinea primirii, consemnandu-se numărul de înregistrare, numele, prenumele, domiciliul petitionarului şi obiectul cererii. + Articolul 169 (1) Petitiile înregistrate se repartizeaza, spre solutionare, de către unul dintre vicepresedintii Senatului, desemnat de presedinte, comisiei permanente competente, potrivit obiectului petitiei, ori senatorilor cărora le-au fost personal adresate. (2) Orice membru al Senatului poate lua cunoştinţa de conţinutul unei petitii, adresandu-se în acest scop presedintelui comisiei careia i-a fost repartizata. (3) Senatorul caruia îi sunt adresate petitii le va transmite spre solutionare autorităţilor publice competente. + Articolul 170 (1) Comisia va decide care sunt petitiile a caror rezolvare nu sufera amanare, sesizand de îndată autorităţile publice competente, şi va informa, în toate cazurile, petentul despre solutia promovata. Pentru celelalte petitii, comisia va decide, în cel mult 10 zile de la inregistrarea lor, dacă le va trimite unei autorităţi publice competente ori le va clasa. În cazuri deosebite, problema ce face obiectul petitiei se prezinta Senatului. (2) Autorităţile publice sesizate au obligaţia sa informeze Senatul, în scris, în termen de cel mult 30 de zile, despre solutia adoptata*). (3) Petitionarului i se aduce la cunoştinţa solutia adoptata. (4) Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petitii va prezenta trimestrial Biroului permanent un raport asupra petitiilor primite şi asupra modului de solutionare a acestora; acelasi raport va fi prezentat plenului Senatului la inceputul fiecarei sesiuni. (5) În raport se vor face menţiuni cu privire la solutiile date de autorităţile publice la petitiile care le-au fost trimise spre solutionare.---------------*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamt:Prin DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 601 din 14 noiembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.022 din 17 noiembrie 2005 s-a constatat ca prevederile art. 170 alin. (2) din Regulamentul Senatului contravin art. 64 alin. (1) din Constitutia României, intrucat stabileste obligaţii pentru alte subiecte de drept decat cele la care se referă organizarea şi functionarea acestei Camere a Parlamentului.Prin urmare, în conformitate cu art. 147 alin. (1) din CONSTITUTIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozitiile din legile şi ordonantele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, îşi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.În intervalul 17 noiembrie 2005-31 decembrie 2005, dispozitiile art. 170 alin. (2) din HOTĂRÂREA SENATULUI nr. 28 din 24 octombrie 2005, au fost suspendate de drept, iar începând cu data de 1 ianuarie 2006 acestea şi-au incetat efectele juridice. + Secţiunea a 6-a Declaratii politice + Articolul 171 (1) În fiecare săptămâna, Biroul permanent aloca o anumita perioada de timp dintr-o zi de sedinta pentru declaratii politice sau alte interventii ale senatorilor. (2) Declaratiile politice sau alte interventii ale senatorilor se fac în nume propriu sau în numele grupului parlamentar. (3) În raport cu conţinutul lor, declaratiile politice sau alte interventii ale senatorilor pot da dreptul la replica senatorilor, grupurilor parlamentare şi autorităţilor vizate. (4) În cazul în care tematica şi conţinutul declaratiilor politice sau ale altor interventii ale senatorilor vizeaza activitatea şi politica Guvernului, extrasul respectiv din stenograma va fi transmis ministrului delegat pentru relaţia cu Parlamentul. + Capitolul IV Statutul senatorului + Secţiunea 1 Imunitatea parlamentara + Articolul 172 (1) Senatorii se bucura de imunitate parlamentara pe toata durata exercitarii mandatului. (2) Imunitatea parlamentara are ca scop garantarea libertatii de exprimare a senatorului şi protejarea acestuia împotriva urmaririlor judiciare respective, abuzive sau sicanatoare. (3) Senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. (4) În temeiul art. 72 din Constitutia României, republicată, senatorii pot fi urmariti şi trimisi în judecata penala pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fără incuviintarea Senatului, după ascultarea lor. Urmarirea şi trimiterea în judecata penala se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie. (5) În caz de infractiune flagranta, senatorii pot fi retinuti şi supuşi perchezitiei. Ministrul justiţiei îl va informa neintarziat pe preşedintele Senatului asupra retinerii şi perchezitiei. În cazul în care Senatul constata că nu exista temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri. (6) Cererea de autorizare a trimiterii în judecata, penala ori contraventionala, precum şi cererea de retinere, de arestare sau de perchezitie se adreseaza presedintelui Senatului de ministrul justiţiei. (7) Preşedintele Senatului aduce cererea la cunoştinţa senatorilor în sedinta publică, după care o trimite de îndată Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati şi validari, spre examinare, care va stabili dacă a fost sau nu a fost facuta în scopul de a-l abate pe senator de la exercitiul functiei sale. Hotărârea comisiei se adoptă prin votul secret al majorităţii membrilor acesteia. (8) Biroul permanent al Senatului supune spre dezbatere şi aprobare plenului raportul comisiei, temeinic motivat, în termen de 15 zile de la data depunerii lui. (9) Cererile de retinere, de arestare, de perchezitie se inscriu cu prioritate pe ordinea de zi. + Articolul 173Senatul hotaraste asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor săi. + Secţiunea a 2-a Conflictul de interese, constatarea incompatibilitatilor şi alte interdictii + Articolul 174 (1) Senatorii depun o declaratie de interese, pe propria raspundere, cu privire la functiile şi activităţile pe care le desfăşoară, cu excepţia celor legate de mandatul sau functia publică pe care o exercită. (2) Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care senatorul are un interes personal de natura patrimoniala, care ar influenţa indeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative. (3) Functiile şi activităţile care se includ în declaratia de interese sunt: a) functiile în cadrul unor asociaţii, fundatii sau alte organizaţii neguvernamentale ori partide politice; b) activităţi profesionale remunerate; c) calitatea de acţionar sau asociat la societăţile comerciale, inclusiv bănci sau alte institutii de credit, societăţi de asigurare şi financiare. (4) Senatorii care nu indeplinesc alte functii sau nu desfăşoară alte activităţi decat cele legate de mandatul ori functia pe care o exercită depun o declaratie în acest sens. + Articolul 175 (1) Declaratia de interese se depune în termen de 15 zile de la data validarii mandatului ori, după caz, de la data numirii în functie. (2) Declaratia de interese se actualizeaza ori de cate ori intervin schimbari care, potrivit art. 174 alin. (3), trebuie inscrise în aceste declaratii. Actualizarea se face în termen de 30 de zile de la data începerii, modificarii sau încetării functiilor sau activităţilor. + Articolul 176 (1) Declaratiile de interese sunt publice şi se depun la secretarul general al Senatului. (2) Numele senatorilor care, în mod nejustificat, nu depun declaratia de interese se publică pe pagina de Internet a Senatului. (3) Evidenta declaratiilor de interese se consemneaza într-un registru special, numit Registrul declaratiilor de interese, care se păstrează la secretarul general al Senatului. + Articolul 177 (1) Calitatea de senator este incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului. (2) Prin functiile publice de autoritate incompatibile cu calitatea de senator se înţelege functii din administratia publică asimilate celor de ministru, functiile de secretar de stat, subsecretar de stat şi secretar de stat din cadrul organelor de specialitate din subordinea Guvernului sau a ministerelor, functiile din Administratia Prezidentiala, din aparatul de lucru al Parlamentului şi al Guvernului, functii de conducere specifice ministerelor, celorlalte autorităţi şi institutii publice, functii de consilieri locali şi consilieri judeteni, de prefecti şi subprefecti şi celelalte functii de conducere din aparatul propriu al prefecturilor, functiile de primar, viceprimar şi secretar ai unităţilor administrativ-teritoriale, functiile de conducere şi execuţie din serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi celorlalte organe din unitatile administrativ-teritoriale şi din aparatul propriu şi serviciile publice ale consiliilor judetene şi consiliilor locale, precum şi functiile care, potrivit legii, nu permit persoanelor care le deţin sa candideze în alegeri. (3) Calitatea de senator este, de asemenea, incompatibila cu: a) functia de presedinte, vicepresedinte, director, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor la societăţi comerciale, inclusiv bănci sau alte institutii de credit, societăţi de asigurare şi financiare, precum şi la institutii publice; b) functia de presedinte sau de secretar al adunarilor generale ale acţionarilor sau asociatilor la societăţile comerciale prevăzute la lit. a); c) functia de reprezentant al statului în adunările generale ale societatilor comerciale prevăzute la lit. a); d) functia de manager sau membru al consiliilor de administratie ale regiilor autonome, companiilor şi societatilor naţionale; e) calitatea de comerciant, persoana fizica; f) calitatea de membru al unui grup de interes economic; g) functia publică incredintata de un stat strain, cu excepţia acelor functii prevăzute în acordurile şi conventiile la care România este parte. (4) Alte incompatibilităţi decat cele prevăzute la alin. (1)-(3) sunt stabilite prin lege organica. + Articolul 178Senatorii pot exercita functii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării stiintifice şi al creatiei literar-artistice, precum şi în alte domenii prevăzute de lege. + Articolul 179 (1) Senatorul care se afla în una dintre incompatibilităţile prevăzute la art. 177 va demisiona din functiile care sunt incompatibile cu mandatul de senator, în termen de 10 zile de la data aparitiei cazului de incompatibilitate. (2) După expirarea termenului prevăzut la alin. (1), senatorul care continua să se afle într-un caz de incompatibilitate este considerat demisionat din functia de senator. Demisia se aduce la cunoştinţa plenului Senatului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. + Articolul 180Locul vacant va fi ocupat de către supleantul imediat următor de pe lista partidului, formatiunii politice ori aliantei acestora, dacă până la data validarii mandatului partidul sau formatiunea politica pentru care a candidat confirma în scris ca aparţine acesteia. Asupra legalităţii alegerii supleantului Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati şi validari va prezenta Senatului un raport. + Articolul 181În cursul termenului prevăzut la art. 179 alin. (1), senatorul trebuie să declare în scris la Biroul permanent orice activitate care se încadrează în incompatibilităţile prevăzute de lege. + Articolul 182Schimbările intervenite în activitatea senatorului pe durata exercitarii mandatului se aduc la cunoştinţa Biroului permanent, în scris, în cel mult 10 zile de la data aparitiei acestora. + Articolul 183 (1) Cazurile de incompatibilitate vor fi trimise spre examinare Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati şi validari a Senatului, care va întocmi un raport. Propunerile comisiei se aproba de Senat cu votul majorităţii membrilor săi. (2) Dacă senatorul a facut sa inceteze cauza de incompatibilitate după sesizarea comisiei, se va lua act despre aceasta în procesul-verbal al sedintei, iar asemenea cazuri nu se trec în raportul comisiei. + Articolul 184Evidenta situaţiilor prevăzute la art. 177-183 se tine la secretarul general al Senatului. + Articolul 185 (1) Se interzice folosirea de către senatori în interes privat a simbolurilor care au legătură cu exercitiul demnitatii sau functiei acestora. (2) Se interzice folosirea sau permisiunea de a folosi numele insotit de calitatea de senator, în orice formă de publicitate a unui agent economic român sau strain, precum şi a vreunui produs comercial, naţional sau strain. (3) Se interzice folosirea sau permisiunea de a folosi imaginea publică, numele, semnatura senatorului pentru orice formă de publicitate privitoare la o activitate care aduce profit, cu excepţia publicităţii gratuite pentru scopuri caritabile. (4) Se interzice senatorilor folosirea sau exploatarea directa ori indirecta a informaţiilor care nu sunt publice, obtinute în legătură cu exercitarea atribuţiilor, în scopul obtinerii de avantaje pentru ei sau pentru altii. (5) Senatorii au obligaţia să-şi declare averea, în termen de 15 zile, potrivit legii. + Secţiunea a 3-a Exercitarea mandatului de senator + Articolul 186 (1) Senatorii intră în exercitiul mandatului la data intrunirii legale a Senatului, sub condiţia validarii şi a depunerii juramantului. (2) După constituirea legala a Senatului, fiecare senator va depune, în faţa plenului Senatului, intrunit în sedinta solemna, juramantul de credinta faţă de tara şi popor:"Jur credinta patriei mele, România.Jur sa respect Constitutia şi legile tarii.Jur sa apar democratia, drepturile şi libertatile fundamentale ale cetatenilor, suveranitatea, independenta, unitatea şi integritatea teritoriala a României.Jur să-mi indeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor.Asa sa ma ajute Dumnezeu!"Juramantul de credinta se poate depune şi fără formula religioasa, aceasta putand fi inlocuita cu formula: "Jur pe onoare şi constiinta", care prefateaza juramantul. + Articolul 187 (1) După validare, pe durata exercitarii mandatului, senatorilor li se elibereaza legitimatia de membru al Senatului, semnata de preşedintele acestuia. (2) De asemenea, senatorii vor avea un insemn distinctiv al calităţii lor de reprezentanti ai poporului, cu dreptul de a-l purta pe toata durata exercitarii mandatului. Modelul insemnului se stabileste de către Biroul permanent, iar cheltuielile pentru confectionarea acestuia se suporta din bugetul Senatului. (3) Legitimatia şi insemnul se pot pastra de senator după încetarea mandatului, cu titlu evocativ. (4) Pe durata exercitarii mandatului, senatorii şi membrii lor de familie beneficiaza de pasaport diplomatic. + Articolul 188 (1) Calitatea de senator inceteaza la data intrunirii legale a Senatului nou-ales, precum şi în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces. (2) În cazul în care un senator demisioneaza, el poate reveni asupra demisiei până la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Senatului de vacantare a mandatului, dacă urmatorul propus pe lista formatiunii din partea careia a candidat nu a fost validat în plen. + Articolul 189*) (1) Pentru exercitarea mandatului de senator, în circumscriptiile electorale se organizeaza, pentru fiecare senator, cate un birou senatorial, având ca personal incadrat un sef de birou senatorial, un secretar şi un sofer, personal care face parte din aparatul Senatului. (2) Incadrarea personalului birourilor senatoriale se face cu contract de muncă pe durata determinata, de secretarul general al Senatului, la propunerea senatorilor în cauza. (3) Pe timpul cat indeplineste aceasta activitate, personalul angajat se considera detasat sau, după caz, transferat în interesul serviciului, în condiţiile legislaţiei muncii. (4) Contractul de muncă al personalului birourilor senatoriale inceteaza la cererea senatorului sau, în cazul în care titularului mandatului îi inceteaza calitatea de senator, la data la care noul titular solicita aceasta.----------------*) Prin DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 317 din 13 aprilie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 23 mai 2006, s-a constatat ca prevederile art. 189 sunt neconstitutionale.Prin urmare, în conformitate cu art. 147 alin. (1) din CONSTITUTIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozitiile din legile şi ordonantele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, îşi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.În consecinţa, dispozitiile art. 189 au fost suspendate în intervalul 23 mai-6 iulie 2006, iar începând cu data de 7 iulie 2006 acestea şi-au incetat efectele juridice. + Articolul 190*) (1) Senatorii primesc drepturile banesti, potrivit legii. (2) Senatorii primesc indemnizatia lunara şi celelalte drepturi, începând cu data intrarii în exercitiul mandatului şi până la încetarea acestuia.----------------*) Prin DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 317 din 13 aprilie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 23 mai 2006, s-a constatat ca prevederile art. 190 sunt neconstitutionale.Prin urmare, în conformitate cu art. 147 alin. (1) din CONSTITUTIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozitiile din legile şi ordonantele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, îşi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.În consecinţa, dispozitiile art. 190 au fost suspendate în intervalul 23 mai-6 iulie 2006, iar începând cu data de 7 iulie 2006 acestea şi-au incetat efectele juridice. + Articolul 191*)Pe durata exercitarii mandatului de senator, contractul de muncă al acestuia se suspenda, cu excepţia cazurilor în care Biroul permanent decide altfel, la cererea Senatului şi cu avizul unităţii şi al Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati şi validari a Senatului.----------------*) Prin DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 317 din 13 aprilie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 23 mai 2006, s-a constatat ca prevederile art. 191 sunt neconstitutionale.Prin urmare, în conformitate cu art. 147 alin. (1) din CONSTITUTIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozitiile din legile şi ordonantele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, îşi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.În consecinţa, dispozitiile art. 191 au fost suspendate în intervalul 23 mai-6 iulie 2006, iar începând cu data de 7 iulie 2006 acestea şi-au incetat efectele juridice. + Secţiunea a 4-a Concedii, absente, demisii + Articolul 192Nici un senator nu poate lipsi nemotivat de la sedintele Senatului sau ale comisiei din care face parte ori de la celelalte activităţi specifice indeplinirii mandatului de senator. + Articolul 193*) (1) Concediile se acordă pentru motive de boala sau interese personale. (2) Concediile de boala se acordă pe baza certificatului medical. (3) Pentru interese personale se pot acorda, în timpul unei sesiuni, cel mult 8 zile de concediu cu plata indemnizatiei, iar peste aceasta durata, concedii fără plata, care se pot efectua integral sau în mai multe transe.Concediile până la 4 zile se aproba de preşedintele Senatului, iar cele cu o durată mai mare de 4 zile, de către Biroul permanent. (4) Fiecare cerere de concediu pentru interese personale va avea mentionat, de către unul dintre secretarii Senatului, numărul zilelor de concediu efectuate de senatorul respectiv.----------------*) Prin DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 317 din 13 aprilie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 23 mai 2006, s-a constatat ca prevederile art. 193 sunt neconstitutionale.Prin urmare, în conformitate cu art. 147 alin. (1) din CONSTITUTIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozitiile din legile şi ordonantele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, îşi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.În consecinţa, dispozitiile art. 193 au fost suspendate în intervalul 23 mai-6 iulie 2006, iar începând cu data de 7 iulie 2006 acestea şi-au incetat efectele juridice. + Articolul 194 (1) Senatorii pot demisiona prin cerere scrisa, adresata presedintelui. (2) Preşedintele Senatului, în sedinta publică, intreaba senatorul dacă staruie în cererea de demisie şi, dacă răspunsul este afirmativ ori dacă senatorul nu se prezinta pentru a raspunde, cu toate ca a fost instiintat, declara locul vacant. + Secţiunea a 5-a Deontologia parlamentara; abateri şi sancţiuni + Articolul 195Constituie abateri disciplinare savarsite de senatori urmatoarele fapte, dacă, potrivit legii, nu constituie infractiuni: a) incalcarea dispoziţiilor privind indatoririle senatorului prevăzute de Constitutie şi de legea statutului deputatilor şi al senatorilor; b) incalcarea juramantului de credinta; c) nerespectarea prevederilor Regulamentului Senatului; d) exercitarea abuziva a mandatului de senator; e) comportamentul injurios sau calomniator la adresa unui parlamentar ori a altui demnitar în sedintele de plen, de comisii sau de birou ori în afara acestora, dar cu privire la exercitarea mandatului de senator; f) absentarea, nemotivata şi în mod repetat, de la lucrarile Senatului. + Articolul 196Abaterile de la deontologia parlamentara se sancţionează cu: a) atenţionare; b) chemarea la ordine; c) retragerea cuvantului; d) indepartarea din sala pe durata sedintei; e) avertisment public - scris. + Articolul 197 (1) Abaterile şi sanctiunile prevăzute la art. 195, respectiv la art. 196 lit. a)-d), se constata şi se aplică de către preşedintele de sedinta sau, după caz, de preşedintele comisiei senatoriale. (2) Sanctiunile prevăzute la art. 196 nu pot împiedica exercitarea dreptului la vot. + Articolul 198 (1) Preşedintele Senatului poate, înainte de a chema la ordine un senator, sa îl invite să-şi retraga sau sa explice cuvantul care a generat incidente şi care ar atrage aplicarea masurii. (2) Dacă expresia intrebuintata a fost retrasa sau regretata ori dacă explicatiile date sunt apreciate de presedinte sau de senatorul vizat ca satisfăcătoare, măsura nu se mai aplica. (3) În cazul în care, după chemarea la ordine, senatorul continua să se abata de la prezentul regulament, preşedintele Senatului îi va putea retrage cuvantul, iar dacă persista, îl va indeparta din sala. + Articolul 199 (1) Pentru menţinerea ordinii în sedintele comisiilor, presedintii acestora au aceleasi drepturi ca şi preşedintele Senatului şi pot aplica masurile prevăzute la art. 196 lit. a)-d). (2) În cazul în care un senator savarseste abateri deosebit de grave, preşedintele comisiei va suspenda sedinta şi va aduce cazul la cunoştinţa presedintelui Senatului, care îl va supune Biroului permanent. + Articolul 200 (1) Abaterile care implica aplicarea sanctiunii prevăzute la art. 196 lit. e) se constata de Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati şi validari a Senatului, la sesizarea unui grup parlamentar din Senat sau a unui senator. Sesizarea se adreseaza presedintelui Senatului. (2) Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati şi validari solutioneaza sesizarea inaintata de preşedintele Senatului, în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia la comisie. Solutia comisiei se ia cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în sedinta secreta. (3) Raportul comisiei se inainteaza de îndată, împreună cu dosarul cauzei, Biroului permanent al Senatului. (4) Biroul permanent solutioneaza cauza în termen de 7 zile de la data primirii raportului, împreună cu dosarul cauzei. Hotărârea Biroului permanent se prezinta în sedinta publică a plenului Senatului. (5) Împotriva hotărârii Biroului permanent al Senatului petitionarul sau senatorul sanctionat poate face contestaţie în termen de 15 zile de la data comunicarii acesteia. (6) Contestaţia se solutioneaza de către plenul Senatului, în termen de 30 de zile de la inregistrarea acesteia, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, în sedinta secreta. (7) Hotărârea plenului Senatului, data asupra contestaţiei, este definitivă şi executorie şi se aduce la cunoştinţa publică în sedinta de plen. + Articolul 201Senatorul sanctionat disciplinar pe baza prevederilor art. 196 lit. e) nu poate reprezenta Senatul în relatiile interne şi externe ale acestuia, pe o perioadă de 3 luni de la data ramanerii definitive a sanctiunii. + Articolul 202Sanctiunile prevăzute de art. 196 se aplică pentru fiecare abatere în parte şi se cumuleaza aritmetic. + Capitolul V Serviciile Senatului + Articolul 203 (1) Serviciile Senatului sunt conduse de secretarul general al Senatului, ajutat de un secretar general adjunct. (2) Secretarul general şi secretarul general adjunct sunt numiti de Senat, pe durata legislaturii, la propunerea Biroului permanent. (3) Secretarul general şi secretarul general adjunct pot fi revocati la propunerea Biroului permanent sau a cel puţin 30 de senatori. Propunerea de revocare poate fi formulata o singură dată în cursul unei sesiuni ordinare. (4) Secretarul general este ordonator principal de credite şi, în indeplinirea atribuţiilor sale, emite ordine. + Articolul 204 (1) Senatul aproba bugetul propriu inaintea dezbaterii bugetului de stat şi îl inainteaza Guvernului în vederea includerii în bugetul de stat. Execuţia bugetului propriu este aprobata de plenul Senatului după verificarea de către chestorii Senatului. (2) Dotarea Senatului cu mijloace de transport auto şi modul de utilizare a acestora, precum şi cheltuielile de protocol se stabilesc prin norme aprobate de Biroul permanent, în limita sumelor prevăzute în bugetul anual. + Articolul 205 (1) Folosirea colaboratorilor pentru lucrarile Senatului, ale comisiilor şi pentru unele activităţi ale serviciilor Senatului se aproba de Biroul permanent. (2) Indemnizatia colaboratorilor, în limitele stabilite de lege, se propune de beneficiarul colaborarii şi se ordonanteaza de secretarul general al Senatului. + Capitolul VI Dispozitii tranzitorii şi finale + Articolul 206 (1) Dacă Senatul adoptă, în condiţiile art. 155 alin. (1) din Constitutia României, republicată, un proiect de lege sau o propunere legislativa intr-o redactare diferita de cea adoptata de Camera Deputatilor, preşedintele Senatului, de acord cu preşedintele Camerei Deputatilor, initiaza procedura de mediere. În acelasi mod se procedeaza şi în cazul în care Camera Deputatilor adopta un proiect de lege sau o propunere legislativa intr-o redactare diferita de cea adoptata de Senat. (2) În acest scop, Biroul permanent va propune Senatului un numar de 7 senatori, urmarindu-se respectarea principiilor prevăzute la art. 45. (3) Senatorii stabiliti de Senat prin votul deschis al majorităţii senatorilor prezenţi, împreună cu deputatii desemnaţi de Camera Deputatilor, potrivit regulamentului propriu, formeaza comisia de mediere. (4) Cvorumul regulamentar al sedintelor de mediere este asigurat numai în prezenta a cel puţin 4 senatori dintre membrii comisiei de mediere a Senatului. + Articolul 207 (1) Comisia de mediere se reuneste la convocarea presedintelui comisiei sesizate în fond de la Camera care a adoptat ultima proiectul, la sediul acesteia, şi stabileste regulile după care îşi va desfăşura activitatea, inclusiv termenul în care urmeaza să prezinte raportul. (2) Reprezentantii Senatului în comisia de mediere au competenţa de a examina şi de a hotari, împreună cu cei ai Camerei Deputatilor, numai asupra redactarilor diferite adoptate de Camera Deputatilor la textele adoptate de Senat şi se vor pronunţă, în aceste limite, asupra redactarilor diferite, putand adopta fie una, fie cealalta dintre redactari sau un text comun. (3) Conducerea lucrărilor comisiei de mediere se realizează prin rotatie de către un senator şi un deputat, stabiliti de aceasta. (4) Hotărârile comisiei de mediere se iau cu acordul majorităţii membrilor acesteia. + Articolul 208 (1) Activitatea comisiei de mediere inceteaza odata cu depunerea raportului. (2) Raportul comisiei de mediere se inscrie pe ordinea de zi a Senatului, urmandu-se procedura prevăzută la art. 84-112, sau, după caz, pe ordinea de zi a sedintelor comune ale Camerelor Parlamentului, potrivit procedurii prevăzute în regulamentul sedintelor comune. (3) Se supun la vot numai solutiile propuse de comisia de mediere, diferite de cele adoptate initial de către Senat. În toate cazurile, raportul comisiei de mediere se aproba potrivit procedurii şi cu majoritatea de voturi necesară adoptarii legii în forma finala. (4) În cazul în care comisia de mediere nu ajunge, în termenul stabilit, la un acord cu privire la textele aflate în divergenta sau dacă una dintre Camere nu aproba raportul comisiei de mediere, textele aflate în divergenta se supun dezbaterii în sedinta comuna a celor două Camere, potrivit regulamentului acestor şedinţe. + Articolul 209Dacă ambele Camere ale Parlamentului îşi insusesc textul legii în forma propusa de comisia de mediere, se va proceda conform art. 140. + Articolul 210Constitutionalitatea prezentului regulament poate fi verificata de către Curtea Constituţională, la cererea presedintelui Senatului, a unui grup parlamentar sau a cel puţin 25 de senatori. + Articolul 211Prevederile art. 30-32 se pun în aplicare numai după 25 de zile calendaristice de la data publicarii acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I.---------
| EMITENT |
-------------*) Textul initial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 948 din 25 octombrie 2005. Aceasta este forma actualizata de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. până la data de 7 iulie 2006, cu modificările şi completările aduse de: DECIZIA nr. 601 din 14 noiembrie 2005; DECIZIA nr. 317 din 13 aprilie 2006. + Capitolul I Organizarea Senatului + Secţiunea 1 Constituirea Senatului + Articolul 1 (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a tarii. (2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputatilor şi Senat. + Articolul 2 (1) Senatul este ales pentru un mandat de 4 ani care se prelungeste, de drept, numai în condiţiile excepţionale prevăzute de Constitutie. (2) Senatul se organizeaza şi funcţionează potrivit dispoziţiilor Constituţiei, legii privind statutul deputatilor şi senatorilor şi prezentului regulament. + Articolul 3Senatul nou-ales se intruneste în locul, ziua şi la ora stabilite prin decretul de convocare emis de Preşedintele României, în cel mult 20 de zile de la alegeri, potrivit art. 63 alin. (3) din Constitutia României, republicată. + Articolul 4 (1) Senatul legal constituit alege Biroul permanent. (2) Până la alegerea Biroului permanent, lucrarile plenului Senatului sunt conduse de cel mai în vârsta senator, în calitate de presedinte decan de vârsta, asistat de cei mai tineri 4 senatori, în calitate de secretari asistenti. În situaţia în care 2 sau mai mulţi senatori au aceeasi data de nastere, desemnarea se face în ordinea alfabetica a numelui. (3) Imposibilitatea exercitarii atribuţiilor de către preşedintele decan de vârsta ori de către unul sau mai mulţi secretari asistenti, indiferent de motiv, se constata prin votul majorităţii senatorilor şi atrage, de drept, inlocuirea acestora cu urmatorii senatori, potrivit criteriilor prevăzute la alin. (2). (4) Refuzul exercitarii atribuţiilor de către preşedintele decan de vârsta ori de către unul sau mai mulţi secretari asistenti, indiferent de motiv, se comunică personal în plenul Senatului şi atrage, de drept, inlocuirea sa potrivit dispoziţiilor prevăzute la alin. (2). (5) Până la alegerea Biroului permanent pot avea loc numai dezbateri cu privire la validarea mandatelor de senator, a procedurilor necesare depunerii juramantului sau legate de constituirea noului Senat. + Articolul 5 (1) Pentru validarea mandatelor, Senatul alege în prima sa sedinta o comisie compusa din 15 senatori. (2) Numărul senatorilor care sunt propusi în Comisia de validare de fiecare partid, organizaţie a cetatenilor aparţinând minoritatilor naţionale, alianta politica sau alianta electorala este în functie de numărul membrilor săi raportat la numărul total al senatorilor şi se stabileste prin negocieri realizate de reprezentantii acestora*). (3) Partidele, organizaţiile cetatenilor aparţinând minoritatilor naţionale, alianţele politice sau alianţele electorale fac propuneri nominale în limita numarului stabilit potrivit alin. (2). (4) Propunerile nominale se transmit secretarilor asistenti. Preşedintele decan de vârsta prezinta aceste propuneri plenului Senatului în ordinea numarului de senatori ai fiecarui partid, fiecarei organizaţii a cetatenilor aparţinând minoritatilor naţionale, fiecarei aliante politice sau aliante electorale. Senatul hotaraste asupra propunerilor cu votul majorităţii senatorilor prezenţi. (5) Nu pot sa faca parte din comisia de validare senatorii împotriva cărora au fost înregistrate, la Senat, sesizari motivate de invalidare a mandatului, anterior constituirii comisiei.----------------*) Prin DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 317 din 13 aprilie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 23 mai 2006, s-a constatat ca prevederile art. 5 alin. (2), în măsura în care se referă la numărul membrilor partidelor, organizaţiilor cetatenilor aparţinând minoritatilor naţionale, aliantelor politice sau aliantelor electorale, iar nu la configuratia politica rezultata din alegeri, conform art. 64 alin. (5) din Constitutie, sunt neconstitutionale.Prin urmare, în conformitate cu art. 147 alin. (1) din CONSTITUTIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozitiile din legile şi ordonantele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, îşi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.În consecinţa, dispozitiile art. 5 alin. (2) asa cum sunt prezentate mai sus, au fost suspendate în intervalul 23 mai-6 iulie 2006, iar începând cu data de 7 iulie 2006 acestea şi-au incetat efectele juridice. + Articolul 6 (1) Comisia de validare îşi începe de îndată activitatea, alegandu-şi un presedinte şi 2 vicepresedinti, care alcătuiesc biroul comisiei şi se organizeaza în 4 grupe de lucru cuprinzand fiecare cate 3 membri. Alegerea acestora se face prin votul deschis al membrilor comisiei. (2) Desemnarea presedintelui şi a vicepresedintilor se face prin negociere, potrivit configuratiei politice rezultate din alegeri. + Articolul 7 (1) Secretarul general al Senatului preia dosarele privind alegerea senatorilor de la Biroul Electoral Central şi le preda presedintelui Comisiei de validare, după constituirea acesteia. (2) Preşedintele Comisiei de validare împreună cu vicepresedintii repartizeaza grupelor de lucru dosarele privind alegerea senatorilor primite de la Biroul Electoral Central, în ordinea circumscriptiilor electorale, cu excepţia celor referitoare la membrii comisiei. (3) Verificarea legalităţii alegerii senatorilor se face de către grupele de lucru. Verificarea legalităţii alegerii senatorilor care compun grupele de lucru se face de către biroul Comisiei de validare, iar a membrilor biroului, de către cei 12 membri ai grupelor de lucru. (4) Grupele de lucru, respectiv biroul Comisiei de validare, sunt obligate să prezinte, în scris, în plenul comisiei propunerile de validare sau invalidare privind dosarele repartizate în termen de cel mult 3 zile de la constituirea comisiei. Propunerile grupelor de lucru şi a biroului Comisiei de validare se adoptă cu votul majorităţii membrilor acestora. (5) După expirarea termenului de 3 zile, discutarea dosarelor nesolutionate, precum şi a dosarelor membrilor biroului Comisiei de validare se face în plenul comisiei. (6) Comisia de validare se pronunţă prin votul majorităţii membrilor săi asupra propunerilor referitoare la validarea sau invalidarea alegerii senatorilor, precum şi asupra contestatiilor primite în termen de 4 zile de la constituirea sa. (7) Contestaţiile pot fi formulate de cetăţeni români cu drept de vot. + Articolul 8 (1) Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui senator în cazul în care constata ca alegerea acestuia s-a facut prin incalcarea dispoziţiilor legii electorale privind candidatura sau obtinerea mandatului ori în situaţii de frauda dovedita sau recunoscută. (2) Audierea senatorilor pentru care s-a propus invalidarea alegerii este obligatorie atât în cadrul Comisiei de validare, cat şi în plenul Senatului. În faţa Comisiei de validare cel în cauza îşi poate alege un aparator dintre membrii Senatului sau poate fi asistat de un avocat cu drept de a pune concluzii la Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie. + Articolul 9În cel mult 5 zile de la constituire Comisia de validare întocmeşte un raport în care nominalizeaza senatorii pentru care propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea propunerilor de invalidare. + Articolul 10Raportul este aprobat de Comisia de validare cu votul majorităţii membrilor acesteia. Opiniile diferite se consemneaza şi fac parte din raport. + Articolul 11Senatul se intruneste, de drept, în a 5-a zi de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului prezentat de preşedintele acesteia. + Articolul 12 (1) Senatul hotaraste prin vot asupra listei cuprinzand numele şi prenumele senatorilor propusi pentru validarea alegerii, ordonati pe circumscriptii electorale. (2) Senatul dezbate şi hotaraste prin vot cu privire la fiecare senator propus pentru invalidare. (3) Hotărârea privind validarea sau invalidarea alegerii senatorilor se adoptă cu votul majorităţii senatorilor. + Articolul 13 (1) Senatorii a caror alegere a fost validata depun juramantul de credinta faţă de tara şi popor, în condiţiile prevăzute de lege. (2) Refuzul de a depune juramantul atrage pierderea mandatului. + Articolul 14 (1) Senatul este legal constituit după validarea mandatelor a trei pătrimi din numărul total de senatori. (2) Validarea mandatului de senator presupune validarea alegerii senatorului, precum şi depunerea juramantului de către acesta. + Articolul 15Atribuţiile Comisiei de validare revin Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati şi validari, odata cu constituirea acesteia, iar Comisia de validare îşi inceteaza activitatea. + Secţiunea a 2-a Grupurile parlamentare + Articolul 16 (1) După validare şi depunerea juramantului, senatorii se constituie în grupuri parlamentare, care sunt structuri interne ale Senatului. Un senator poate face parte dintr-un singur grup parlamentar. (2) Un grup parlamentar poate fi constituit şi poate functiona numai dacă cuprinde cel puţin 7 senatori, care au fost aleşi pe listele aceluiasi partid, ale aceleiasi organizaţii a cetatenilor aparţinând minoritatilor naţionale, aliante politice sau aliante electorale. (3) Senatorii membri ai unui partid politic sau ai unei organizaţii a cetatenilor aparţinând minoritatilor naţionale nu pot constitui decat un singur grup parlamentar. (4) Senatorii care au fost aleşi pe listele unei aliante electorale sau ale unei aliante politice pot constitui fie grupuri parlamentare ale partidelor sau organizaţiilor cetatenilor aparţinând minoritatilor naţionale componente, fie un singur grup parlamentar al aliantei. Partidele sau organizaţiile cetatenilor aparţinând minoritatilor naţionale pot constitui şi grupuri comune. (5) Senatorii aparţinând partidelor sau organizaţiilor cetatenilor aparţinând minoritatilor naţionale care nu intrunesc numărul necesar pentru a forma un grup parlamentar se pot afilia altor grupuri parlamentare sau pot constitui grupul parlamentar mixt. (6) Dispozitiile alin. (5) se aplică în mod corespunzător şi senatorilor aleşi sau deveniti independenti. (7) Constituirea unui grup parlamentar care să reprezinte sau sa poarte denumirea unui partid, a unei organizaţii a cetatenilor aparţinând minoritatilor naţionale, a unei aliante electorale sau aliante politice care nu a obţinut mandate de senator în alegeri este interzisa. + Articolul 17Grupurile parlamentare îşi aleg un lider, unul sau 2 vicelideri şi un secretar. La inceputul fiecarei sesiuni ordinare conducerea grupurilor parlamentare este anunţată în plenul Senatului. + Articolul 18 (1) Liderul grupului parlamentar are urmatoarele atribuţii: a) prezinta Senatului denumirea grupului, precum şi componenta sa numerica şi nominala; b) prezinta Senatului reprezentantii grupului pentru negocierile privind compunerea Biroului permanent, precum şi pentru compunerea comisiilor Senatului şi a birourilor comisiilor Senatului; c) prezinta Senatului candidatii grupului pentru functiile din Biroul permanent; d) participa, fără drept de vot, la sedintele Biroului permanent; e) poate cere continuarea, intreruperea sau incheierea dezbaterilor, cu respectarea prevederilor prezentului regulament; f) poate solicita lista nominala a voturilor exprimate cu prilejul dezbaterilor în plenul Senatului; g) poate contesta rezultatul votului exprimat în plenul Senatului; h) poate cere pauza pentru consultari în grupul parlamentar al cărui lider este sau, după caz, cu ceilalti lideri ai grupurilor parlamentare; i) poate propune modalitatea de vot; j) poate propune, în numele grupului parlamentar, retrimiterea proiectului de lege la comisia sesizata în fond; k) poate propune completarea sau modificarea ordinii de zi; l) anunta modificările privind participarea membrilor grupului la comisiile Senatului; m) cere, în numele grupului parlamentar, revocarea membrilor Biroului permanent sau a membrilor birourilor comisiilor propusi de grupul pe care îl reprezinta; n) informeaza membrii grupului asupra activităţilor Senatului şi ale comisiilor Senatului; o) reprezinta grupul ori de cate ori este nevoie în activitatea Senatului; p) indeplineste orice alte atribuţii stabilite prin regulamentul grupului sau decise prin votul grupului. (2) Unul dintre viceliderii grupului îl inlocuieste pe lider în lipsa acestuia sau ori de cate ori este nevoie, în baza mandatului dat de acesta. (3) Secretarul grupului asigura intocmirea documentelor necesare grupului. + Articolul 19 (1) Orice modificare intervenita în conducerea sau în componenta unui grup parlamentar se aduce la cunoştinţa, în scris, presedintelui Senatului, sub semnatura liderului de grup. (2) Preşedintele de sedinta informeaza senatorii, în prima sedinta publică, asupra modificarilor intervenite în componenta sau în conducerea grupurilor parlamentare. + Articolul 20Repartizarea locurilor ce urmeaza a fi ocupate de grupurile parlamentare, precum şi de senatorii independenti, în sala de sedinta, se stabileste, prin negociere, de liderii grupurilor parlamentare, avandu-se în vedere ordinea descrescatoare a marimii grupurilor. + Articolul 21 (1) Grupurile parlamentare îşi constituie un secretariat tehnic ale cărui marime şi structura se stabilesc de Biroul permanent, în functie de marimea grupurilor. (2) Persoanele care compun secretariatele tehnice ale grupurilor parlamentare sunt angajate potrivit legii. (3) Numirea şi eliberarea din functie a personalului secretariatelor tehnice ale grupurilor parlamentare se fac prin ordin al secretarului general al Senatului, la propunerea grupului parlamentar respectiv, prin liderul acestuia. + Articolul 22 (1) Grupurile parlamentare au dreptul la mijloacele de transport şi la logistica necesară în vederea desfăşurării activităţii, stabilite de Biroul permanent, în functie de marimea grupurilor. (2) În functie de posibilitati, Biroul permanent asigura logistica şi senatorilor care nu au aderat la nici un grup parlamentar. + Secţiunea a 3-a Biroul permanent al Senatului + Articolul 23 (1) După constituirea legala a Senatului se aleg preşedintele Senatului şi ceilalti membri ai Biroului permanent al acestuia. (2) Biroul permanent al Senatului se compune din: preşedintele Senatului, 4 vicepresedinti, 4 secretari şi 4 chestori. Preşedintele Senatului este şi preşedintele Biroului permanent. (3) Apartenenta politica a membrilor Biroului permanent, în care se include şi preşedintele Senatului, trebuie să reflecte configuratia politica rezultata din alegeri, cu observarea principiului consacrat de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constitutia României, republicată. (4) Senatorul care a fost ales independent se poate autopropune. + Articolul 24 (1) Preşedintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt inscrise, în ordinea descrescatoare a marimii grupului parlamentar, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propusi de liderii grupurilor parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singura propunere. (2) Este declarat ales presedinte al Senatului candidatul care a intrunit, la primul tur de scrutin, votul majorităţii senatorilor. (3) Dacă nici un candidat nu a intrunit numărul de voturi necesar, se organizeaza un al doilea tur de scrutin, la care participa primii 2 candidati care au obţinut cel mai mare numar de voturi sau, după caz, toţi candidatii care s-au clasat pe primul loc la egalitate de voturi ori primul clasat şi toţi candidatii care s-au clasat pe locul al doilea, cu un numar egal de voturi; va fi declarat ales presedinte al Senatului candidatul care a obţinut votul majorităţii senatorilor. (4) După cel de-al doilea tur de scrutin, în cazul în care candidatul aflat pe primul loc nu a obţinut votul majorităţii senatorilor, se organizeaza noi tururi de scrutin, la care participa candidati după sistemul prevăzut la alin. (3), în urma cărora va fi declarat ales presedinte al Senatului candidatul care a intrunit majoritatea voturilor senatorilor prezenţi. (5) Constatarea rezultatelor votului şi intocmirea procesului-verbal se fac de către o comisie constituita din cate un reprezentant al fiecarui grup parlamentar. + Articolul 25 (1) Preşedintele este ales pe durata mandatului Senatului. (2) Odata cu alegerea presedintelui Senatului, activitatea presedintelui de vârsta inceteaza. + Articolul 26 (1) Propunerea de repartizare a celorlalte functii din Biroul permanent se stabileste, după alegerea presedintelui, pentru toate sesiunile legislaturii, respectand configuratia politica a Senatului rezultata din alegeri, prin negocieri între reprezentantii grupurilor parlamentare. (2) Numărul de reprezentanti în Biroul permanent ai fiecarui grup parlamentar, în care se include şi preşedintele Senatului, trebuie să respecte ponderea numarului de senatori ai fiecarui grup faţă de numărul total de senatori, atât în fiecare sesiune, cat şi pe întreaga legislatura, potrivit art. 64 alin. (5) din Constitutia României, republicată. (3) În cazul în care nu se ajunge la un acord în cel mult 3 zile, problemele rămase în divergenta se supun plenului Senatului, care decide prin votul majorităţii membrilor săi. (4) Constatarea rezultatelor votului şi intocmirea procesului-verbal se fac de către comisia prevăzută la art. 24 alin. (5). + Articolul 27 (1) Alegerea vicepresedintilor, secretarilor şi chestorilor se face la inceputul fiecarei sesiuni ordinare, conform art. 26 alin. (1) şi (2). (2) În vederea depunerii propunerilor nominale, Senatul valideaza prin votul majorităţii senatorilor repartizarea functiilor din Biroul permanent ce revin fiecarui grup parlamentar în acea sesiune. (3) Propunerile nominale pentru functiile de vicepresedinte, secretar şi chestor repartizate se anunta în plenul Senatului de către liderii grupurilor parlamentare respective. Lista candidaţilor propusi pentru functiile din Biroul permanent se supune în intregime votului Senatului şi se aproba cu majoritatea voturilor senatorilor. Dacă nu se realizează aceasta majoritate se organizeaza un nou tur de scrutin, în care lista este aprobata cu majoritatea voturilor senatorilor prezenţi. + Articolul 28 (1) Odata cu alegerea celorlalţi membri ai Biroului permanent, activitatea secretarilor asistenti desemnaţi în condiţiile art. 4 inceteaza. (2) În locul secretarilor asistenti a caror activitate a incetat, preşedintele Senatului va nominaliza 2 dintre secretarii aleşi în calitate de secretari de sedinta, cu respectarea urmatoarelor reguli: un secretar de la majoritate, unul de la opozitie şi cu observarea art. 16 alin. (3) teza a doua din Constitutia României, republicată. + Articolul 29Calitatea de presedinte al Senatului, de vicepresedinte, secretar sau chestor inceteaza, înainte de expirarea mandatului, ca urmare a pierderii calităţii de senator, potrivit art. 70 alin. (2) din Constitutia României, republicată, a demisiei din functie sau a revocarii în condiţiile prezentului regulament. + Articolul 30 (1) Revocarea din functie a presedintelui Senatului poate fi propusa la cererea a minimum o treime din numărul total al senatorilor, în cel puţin una dintre urmatoarele împrejurări: a) încalcă prevederile Constituţiei; b) încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Senatului ori ale Regulamentului sedintelor comune*). (2) Revocarea din functia de presedinte al Senatului poate fi propusa şi de jumătate plus unu din numărul total al senatorilor*). (3) Propunerea de revocare prevăzută la alin. (1) sau (2) se face în scris, sub semnatura initiatorilor, o singură dată intr-o sesiune. (4) Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent, care analizeaza, în prima sa sedinta, indeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) sau (2) şi decide, prin vot, introducerea acesteia în proiectul de ordine de zi a urmatoarei şedinţe de plen.---------------*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamt:Prin DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 601 din 14 noiembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.022 din 17 noiembrie 2005 s-a constatat ca prevederile art. 30 alin. (1) din Regulamentul Senatului contravin art. 24 şi art. 64 alin. (5) din Constitutia României, intrucat încalcă dreptul la aparare şi instituie posibilitatea ca în locul presedintelui Senatului, ales la propunerea unui grup parlamentar şi revocat cu titlu de sanctiune juridica, să fie ales un nou presedinte al Senatului din alt grup parlamentar decat cel care l-a propus, prin incalcarea principiului configuratiei politice.De asemenea, tot prin aceeasi Decizie s-a declarat şi neconstitutionalitatea art. 30 alin. (2) din Regulamentul Senatului intrucat contravine art. 64 alin. (5) din Constitutia României deoarece, cu ignorarea principiului configuratiei politice, instituie revocarea presedintelui Senatului prin retragerea sprijinului politic, la cererea altui sau altor grupuri parlamentare decat grupul parlamentar care a propus alegerea lui;Prin urmare, în conformitate cu art. 147 alin. (1) din CONSTITUTIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozitiile din legile şi ordonantele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, îşi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.În intervalul 17 noiembrie 2005-31 decembrie 2005, dispozitiile art. 30 alin. (1) şi (2) din HOTĂRÂREA SENATULUI nr. 28 din 24 octombrie 2005, au fost suspendate de drept, iar începând cu data de 1 ianuarie 2006 acestea şi-au incetat efectele juridice. + Articolul 31 (1) Preşedintele Senatului caruia i s-a cerut revocarea nu poate conduce sedinta Biroului permanent sau pe cea de plen în care se discuta revocarea sa. (2) La conducerea sedintelor prevăzute la alin. (1), preşedintele Senatului va fi inlocuit de unul dintre vicepresedinti, desemnat de Biroul permanent. + Articolul 32 (1) Propunerea de revocare se prezinta în plenul Senatului. Dacă propunerea de revocare este aprobata prin votul secret al majorităţii senatorilor, functia de presedinte devine vacantă şi, imediat, se organizeaza alegeri în conformitate cu prevederile art. 24*). (2) Pe perioada vacantei functiei de presedinte al Senatului, atribuţiile acestuia vor fi indeplinite de unul dintre vicepresedinti, desemnat de Biroul permanent. (3) După alegerea unui nou presedinte al Senatului se renegociaza, dacă este cazul, de îndată, repartizarea celorlalte functii din Biroul permanent, procedandu-se potrivit dispoziţiilor prezentului regulament, astfel încât noul Birou permanent sa reflecte configuratia politica rezultata din alegeri.---------------*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamt:Prin DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 601 din 14 noiembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.022 din 17 noiembrie 2005 s-a constatat ca prevederile art. 32 alin. (1) din Regulamentul Senatului contravin art. 64 alin. (5) din Constitutia României, deoarece omit sa faca trimitere la dispozitiile art. 23 alin. (3) din Regulament, în virtutea cărora apartenenta politica a membrilor Biroului permanent, în care se include şi preşedintele Senatului, trebuie să reflecte configuratia politica rezultata din alegeri.Prin urmare, în conformitate cu art. 147 alin. (1) din CONSTITUTIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozitiile din legile şi ordonantele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, îşi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.În intervalul 17 noiembrie 2005-31 decembrie 2005, dispozitiile art. 32 alin. (1) din HOTĂRÂREA SENATULUI nr. 28 din 24 octombrie 2005, au fost suspendate de drept, iar începând cu data de 1 ianuarie 2006 acestea şi-au incetat efectele juridice. + Articolul 33 (1) Revocarea oricaruia dintre ceilalti membri ai Biroului permanent poate fi solicitata de grupul parlamentar care l-a propus. (2) Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent, care decide introducerea ei în proiectul de ordine de zi a urmatoarei şedinţe de plen. + Articolul 34Vicepresedintele sau secretarul caruia i s-a propus revocarea nu poate participa, după caz, la conducerea sedintei Biroului permanent sau la conducerea celei de plen, în care se discuta aceasta cerere, dar îşi poate exercita dreptul de vot. + Articolul 35Propunerea de revocare se prezinta în plenul Senatului. Dacă propunerea de revocare este aprobata cu votul secret al majorităţii senatorilor, functia respectiva din Biroul permanent devine vacantă şi, în aceeasi sedinta, liderul grupului parlamentar anunta nominalizarea altui candidat care este supus votului plenului Senatului. + Articolul 36 (1) Biroul permanent al Senatului are urmatoarele atribuţii: a) propune datele de incepere şi de terminare ale fiecarei sesiuni a Senatului, cu respectarea art. 66 alin. (1) din Constitutia României, republicată; b) cere presedintelui Senatului convocarea în sesiune extraordinara, conform art. 66 alin. (2) din Constitutia României, republicată; c) propune înscrierea pe ordinea de zi a aprobării Regulamentului Senatului sau a modificarilor acestuia; d) pregăteşte şi asigura desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor Senatului; e) primeste proiectele de lege sau propunerile legislative şi decide:- retinerea proiectului la Senat şi sesizarea comisiilor permanente competente în vederea întocmirii rapoartelor şi avizelor, în cazul în care Senatul este competent sa dezbata şi sa adopte ca prima Cameră sesizata, precum şi în cazul în care Senatul este sesizat de către Camera Deputatilor;- transmiterea proiectelor de lege sau a propunerilor legislative Camerei Deputatilor, în cazul în care aceasta este competenţa să le dezbata şi să le adopte ca prima Cameră sesizata, ca urmare a hotărârii plenului Senatului şi cu avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati şi validari; f) dispune difuzarea proiectelor de lege, a propunerilor legislative sau a rapoartelor comisiilor tuturor senatorilor, după indeplinirea cerinței prevăzute la lit. e) şi publicarea acestora pe site-ul Senatului; g) stabileste, cu consultarea presedintilor comisiilor, repartizarea proiectelor de lege şi a initiativelor legislative către comisii pentru amendamente, avize şi intocmirea rapoartelor, precum şi termenul pentru fiecare dintre acestea; h) întocmeşte proiectul ordinii de zi a sedintelor Senatului şi programul de activitate, cu consultarea liderilor grupurilor parlamentare, a presedintilor comisiilor permanente şi a reprezentantului Guvernului pentru relaţia cu Parlamentul, şi dispune publicarea acestora pe site-ul Senatului; i) stabileste, cu consultarea liderilor grupurilor parlamentare, timpul total de dezbatere şi alocarea acestuia pentru luari de cuvant la dezbaterile politice, precum şi timpul total necesar şi alocarea acestuia pentru luari de cuvant la declaratiile politice; j) organizeaza relatiile Senatului cu parlamentele altor state sau cu organizaţiile parlamentare internationale; k) supune spre aprobare Senatului componenta numerica şi nominala a delegatiilor la organizaţiile parlamentare internationale, pe baza deciziilor negociate de reprezentantii grupurilor parlamentare; l) supune aprobării Senatului proiectul de buget al acestuia şi contul de încheiere a exercitiului bugetar; m) aproba regulamentele comisiilor permanente; n) exercita controlul financiar-contabil intern, prin intermediul chestorilor, şi ia hotărârile ce se impun în acest domeniu; o) supune aprobării Senatului structura serviciilor acestuia; p) propune Senatului numirea sau revocarea secretarului general şi a secretarului general adjunct; q) aproba statul de functii şi regulamentele de organizare şi functionare a serviciilor Senatului, la propunerea secretarului general; r) controlează activitatea serviciilor Senatului; s) aproba Regulamentul privind paza şi accesul în sediul Senatului; s) adopta hotărâri care sunt obligatorii pentru senatori şi aparatul tehnic; t) indeplineste orice alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament sau hotarate de Senat. (2) Dezbaterile Biroului permanent al Senatului se consemneaza în stenograme şi procese-verbale şi se înregistrează audio. La decizia Biroului permanent, se pot realiza şi înregistrări video ale sedintelor. (3) Senatorii pot obtine, de îndată, copii de pe stenogramele Biroului permanent, cu excepţia părţilor declarate confidentiale prin votul Biroului permanent, care pot fi numai consultate. + Articolul 37 (1) Biroul permanent se convoaca din oficiu de către preşedintele Senatului sau la solicitarea a cel puţin 5 dintre ceilalti membri ai săi, a unui grup parlamentar sau a cel puţin 7 senatori independenti. (2) Convocarea trebuie însoţită de o propunere de ordine de zi şi, eventual, de o propunere privind invitarea altor persoane la anumite puncte de pe ordinea de zi. (3) Biroul permanent invita la lucrarile sale liderii grupurilor parlamentare, presedintii comisiilor parlamentare sau alte persoane, ori de cate ori considera necesar. + Articolul 38 (1) Biroul permanent lucreaza în prezenta majorităţii membrilor săi şi adopta hotărârile cu votul deschis al majorităţii membrilor prezenţi. Hotărârile importante se publică pe site-ul Senatului. (2) Oricare membru al Biroului permanent poate cere consemnarea în stenograma sau în procesul-verbal a rezultatului nominal al votului. + Articolul 39 (1) Preşedintele Senatului are urmatoarele atribuţii: a) convoaca Senatul în sesiuni ordinare şi extraordinare; b) conduce lucrarile Senatului şi asigura respectarea programului orar şi a ordinii de zi; c) acorda cuvantul, modereaza discutiile, sintetizeaza problemele supuse dezbaterii, stabileste ordinea votării explica semnificatia votului şi anunta rezultatul votului; d) asigura menţinerea ordinii în timpul dezbaterilor şi respectarea Constituţiei şi a Regulamentului Senatului; e) convoaca şi conduce lucrarile Biroului permanent; f) reprezinta Senatul în relatiile cu Preşedintele României, Camera Deputatilor, Guvernul, Curtea Constituţională, precum şi cu alte autorităţi şi institutii interne ori internationale; g) poate sesiza Curtea Constituţională, în condiţiile prevăzute la art. 146 lit. a), b), c) şi e) din Constitutia României, republicată; h) dispune de fondul presedintelui, conform legii şi în limitele prevederilor bugetare; i) aproba decontarea cheltuielilor pentru deplasarile în strainatate; j) aproba indemnizatiile persoanelor utilizate în cadrul Senatului în calitate de colaboratori, precum şi decontarea cheltuielilor suportate de persoanele invitate la Senat, potrivit legii; k) prezinta Biroului permanent rapoarte anuale privind utilizarea fondului presedintelui; l) indeplineste orice alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament sau hotarate de Senat. (2) Preşedintele Senatului asigura interimatul functiei de Presedinte al României, conform art. 98 din Constitutia României, republicată. + Articolul 40 (1) Vicepresedintii indeplinesc atribuţiile stabilite de Biroul permanent sau încredinţate de preşedintele Senatului. (2) Vicepresedintii conduc activitatea Biroului permanent şi a Senatului, la solicitarea presedintelui sau, în absenta acestuia, prin decizie. (3) În perioada în care preşedintele Senatului asigura interimatul functiei de Presedinte al României, atribuţiile presedintelui Senatului se exercită de unul dintre vicepresedinti, desemnat de preşedintele Senatului. (4) Fiecare vicepresedinte coordonează şi activitatea unor comisii permanente stabilite de Biroul permanent. (5) În indeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (4), vicepresedintele coordonator poate participa la lucrarile comisiilor, fără drept de vot, prezentand informari Biroului permanent. + Articolul 41 (1) Secretarii Senatului au urmatoarele atribuţii curente în activitatea de legiferare: a) participa la conducerea sedintelor de plen, asistandu-l pe preşedintele Senatului în ordinea hotarata de Biroul permanent, aparţinând, de regula, unul majorităţii şi celalalt opozitiei; b) semnaleaza presedintelui inscrierile la cuvant, în ordinea în care acestea au fost facute; c) prezinta presedintelui propunerile, amendamentele şi orice alte comunicari adresate Senatului; d) urmaresc prezenta senatorilor la lucrari; e) verifica cvorumul de sedinta şi efectueaza apelul nominal, din dispoziţia presedintelui; f) consemneaza rezultatul votului atunci când acest lucru se impune; g) raspund de evidenta hotărârilor adoptate; h) urmaresc intocmirea stenogramelor şi verifica transmiterea lor spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a; i) urmaresc evidenta situaţiei proiectelor de lege şi a propunerilor legislative înregistrate la Senat şi ţin legătură cu autorităţile publice implicate în procedura de legiferare, potrivit repartizarii Biroului permanent; j) urmaresc avizele preliminare, necesare pentru propunerile legislative; k) urmaresc evidenta proiectelor de lege şi a propunerilor legislative transmise de la Camera Deputatilor pentru care Senatul decide în mod definitiv; l) indeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament, hotarate de Biroul permanent sau de Senat. (2) Atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. g)-k) se indeplinesc prin serviciile Senatului. + Articolul 42 (1) Chestorii Senatului au urmatoarele atribuţii: a) prezinta Senatului proiectul de buget şi contul de încheiere a exercitiului bugetar anual; b) verifica modul de gestionare a patrimoniului şi exercită controlul financiar intern asupra cheltuielilor efectuate; c) verifica functionarea şi calitatea serviciilor Senatului, potrivit repartizarii Biroului permanent; d) asigura menţinerea ordinii în timpul sedintelor de plen şi în intregul sediu al Senatului; e) indeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament, hotarate de Biroul permanent sau de Senat. (2) Chestorii prezinta informari Biroului permanent, iar la sfârşitul fiecarei sesiuni ordinare prezinta Senatului un raport cu privire la rezultatele controalelor efectuate. + Secţiunea a 4-a Comisiile Senatului1. Dispozitii comune + Articolul 43Comisiile sunt structuri interne de lucru ale Senatului, constituite pentru pregătirea activităţii de legiferare, precum şi pentru realizarea functiei de control parlamentar. + Articolul 44 (1) Senatul îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de ancheta, comisii speciale, inclusiv comisii paritare de mediere, sau comisii comune cu Camera Deputatilor. (2) Numărul comisiilor de ancheta, speciale sau comune, denumirea şi competenţa fiecarei astfel de comisii, precum şi numărul membrilor acestora se hotarasc de către Senat, la propunerea Biroului permanent. + Articolul 45 (1) Numărul locurilor în comisii, ce revine fiecarui grup parlamentar, se stabileste, în termenul hotarat de Biroul permanent, prin negocieri între reprezentantii grupurilor parlamentare, astfel încât să se respecte configuratia politica a Senatului rezultata din alegeri. În cazul în care unul dintre membrii comisiei demisioneaza din grupul parlamentar care l-a propus, liderul grupului respectiv poate propune un alt reprezentant*). (2) Problemele rămase în divergenta după termenul stabilit la alin. (1) se supun direct votului Senatului.----------------*) Prin DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 317 din 13 aprilie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 23 mai 2006, s-a constatat ca prevederile art. 45 alin. (1), în măsura în care atribuie liderului de grup, iar nu grupului parlamentar, dreptul de a face propuneri privitoare la inlocuirea unui membru dintr-o comisie parlamentara, sunt neconstitutionale.Prin urmare, în conformitate cu art. 147 alin. (1) din CONSTITUTIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozitiile din legile şi ordonantele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, îşi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.În consecinţa, dispozitiile art. 45 alin. (1) au fost suspendate în intervalul 23 mai-6 iulie 2006, iar începând cu data de 7 iulie 2006 acestea şi-au incetat efectele juridice. + Articolul 46 (1) Propunerile nominale se anunta de către liderii grupurilor parlamentare în termenul stabilit de Biroul permanent, cu observarea principiului consacrat de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constitutia României, republicată. (2) Toţi senatorii, cu excepţia presedintelui Senatului, sunt obligati sa faca parte din cel puţin o comisie permanenta. (3) Un senator nu poate face parte din mai mult de doua comisii permanente, cu excepţia Comisiei pentru regulament. (4) Senatul aproba componenta nominala a fiecarei comisii cu votul deschis al majorităţii senatorilor prezenţi. + Articolul 47Liderii grupurilor parlamentare pot anunta oricand decizia grupului de a opera schimbari între membrii grupului privind apartenenta la comisii, cu respectarea numarului total al membrilor comisiei, a numarului de reprezentanti ai grupului respectiv şi a prevederilor art. 46 alin. (3). Schimbările se supun votului Senatului. + Articolul 48 (1) Comisiile sunt conduse de un birou compus din: un presedinte, un vicepresedinte şi un secretar. (2) Un senator poate face parte din biroul de conducere al unei singure comisii permanente. + Articolul 49Componenta membrilor birourilor comisiilor pe grupuri parlamentare se stabileste prin negocieri între reprezentantii acestora, astfel încât să se respecte configuratia politica a Senatului rezultata din alegeri, precum şi principiul consacrat de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constitutia României, republicată. Componenta astfel stabilita se supune votului plenului Senatului. + Articolul 50 (1) Propunerile nominale pentru functiile din birourile comisiilor se fac prin lider de grupurile parlamentare cărora le-au fost atribuite, cu observarea principiului prevăzut de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constitutia României, republicată. (2) În prima sedinta a comisiilor, convocata de preşedintele Senatului, se aduce la cunoştinţa membrilor acestora componenta birourilor, negociata potrivit alin. (1). + Articolul 51 (1) Revocarea unui membru al biroului comisiei se face de către grupul care l-a desemnat. (2) Functia respectiva devine vacantă, iar grupul parlamentar, prin liderul sau, face o noua desemnare. (3) Pierderea calităţii de membru al unui grup parlamentar atrage încetarea de drept a functiei de conducere în cadrul unei comisii parlamentare. + Articolul 52Locurile vacante din birourile comisiilor sunt ocupate numai de către senatori aparţinând grupului parlamentar caruia i-a fost atribuita functia respectiva, nominalizati de liderul grupului, potrivit art. 49. + Articolul 53Comisiile adopta propriul regulament de organizare şi functionare, care se supune aprobării Biroului permanent şi se revizuieste ori de cate ori este necesar. + Articolul 54Biroul fiecarei comisii întocmeşte propuneri pe care le supune votului comisiei privind: a) ordinea de zi a fiecarei şedinţe; b) atribuţiile ce revin fiecarui senator în cadrul comisiei; c) constituirea de subcomisii, precum şi sarcinile şi competenţa acestora; d) organizarea de şedinţe, de consultari sau audieri pe diverse teme din domeniul de activitate a comisiei; e) alte măsuri ce intereseaza bunul mers al activităţilor comisiei. + Articolul 55Preşedintele comisiei are urmatoarele atribuţii: a) asigura reprezentarea comisiei în raporturile cu Biroul permanent şi cu celelalte comisii; b) conduce sedintele comisiei, conform normelor stabilite în Regulamentul Senatului şi în regulamentul comisiei; c) invita, din proprie iniţiativă sau la solicitarea membrilor comisiei, sa participe la lucrarile comisiei persoane din afara acesteia; d) are acces sau poate desemna un alt reprezentant al comisiei la sedintele altor comisii care examineaza lucrari ce prezinta importanţa pentru comisia pe care o conduce; e) semneaza rapoartele şi celelalte acte elaborate de comisie; f) indeplineste alte atribuţii prevăzute de regulamentul comisiei sau stabilite prin votul majorităţii membrilor acesteia. + Articolul 56Vicepresedintele indeplineste, în lipsa sau la cererea presedintelui, atribuţiile acestuia, precum şi alte atribuţii prevăzute de regulamentul comisiei sau stabilite prin votul comisiei. + Articolul 57Secretarul comisiei are urmatoarele atribuţii: a) tine evidenta prezentei senatorilor la sedintele comisiei; b) urmareste primirea avizelor de la celelalte comisii permanente şi a punctului de vedere al Guvernului; c) asigura redactarea tuturor actelor comisiei; d) numara voturile exprimate în sedintele comisiei; e) urmareste intocmirea proceselor-verbale ale sedintelor comisiei; f) contrasemnează toate actele comisiei; g) indeplineste orice alte atribuţii prevăzute de regulamentul comisiei sau stabilite prin votul acesteia. + Articolul 58 (1) Convocarea sedintelor comisiei se face, potrivit programului de lucru al Senatului, de preşedintele acesteia sau, în lipsa sa, de vicepresedintele care îl inlocuieste, pe baza hotărârii biroului comisiei. (2) Sedintele comisiilor pot avea loc în acelasi timp cu cele ale plenului, numai cu aprobarea Senatului. (3) În afara programului de lucru, comisiile pot fi convocate şi pot tine şedinţe cu aprobarea sau din dispoziţia Biroului permanent. Aceste şedinţe trebuie anuntate tuturor membrilor comisiei cu cel puţin 24 de ore înainte. + Articolul 59 (1) Comisiile pot adopta avize şi rapoarte numai în prezenta majorităţii membrilor. (2) Avizele şi rapoartele comisiilor se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi. (3) Votul în comisie este deschis. La propunerea oricărui membru, comisia poate decide prin vot ca anumite avize şi rapoarte să fie supuse votului secret. (4) La propunerea oricărui membru, votul se va consemna nominal în procesul-verbal sau în stenograma. + Articolul 60 (1) Senatorul care absenteaza nemotivat la 3 şedinţe ale unei comisii speciale, de ancheta sau de mediere va fi inlocuit de drept de grupul parlamentar respectiv. (2) La sedintele comisiilor pot participa şi senatori din alte comisii sau deputati care au legătură cu materialele aflate în dezbatere, fără a avea drept de vot. (3) Biroul comisiei hotaraste condiţiile şi limitele participării la sedintele comisiei a unor persoane interesate, care au inaintat acesteia o cerere scrisa şi motivata, sau a personalului de specialitate al Senatului. + Articolul 61 (1) Membrii Guvernului sau reprezentantii mandataţi ai acestora au acces la lucrarile comisiilor. (2) În cazul în care comisiile solicita participarea la lucrarile lor a unor membri ai Guvernului sau a conducătorilor unor institutii publice, prezenta acestora este obligatorie. (3) Data la care are loc sedinta comisiei şi subiectul în legătură cu care sunt convocati vor fi aduse la cunoştinţa acestora cu minimum 48 de ore înainte. (4) În cazul propunerilor legislative, la dezbateri în comisii sunt invitati, în scris şi cu cel puţin 3 zile înainte, initiatorii. + Articolul 62 (1) La sedintele comisiilor pot asista reprezentantii presei. (2) Comisia, cu majoritate de voturi, decide, în functie de ordinea de zi, asupra caracterului dezbaterilor. + Articolul 63 (1) În cadrul dezbaterilor din comisii nimeni nu poate lua cuvantul decat dacă îi este acordat de presedinte. (2) Vorbitorii sunt obligati să se refere strict la subiectul aflat în discutie. În caz contrar, preşedintele le retrage cuvantul. (3) La propunerea oricărui membru, comisia poate hotari limitarea duratei unor dezbateri sau a luarilor de cuvant, cu votul a două treimi din numărul membrilor comisiei. + Articolul 64 (1) În prima sedinta după primirea proiectului de lege sau a propunerii legislative, comisia poate desemna, dintre membrii care îşi exprima dorinţa sau la propunerea presedintelui, unul sau mai mulţi raportori. (2) Rapoartele şi avizele vor cuprinde opinia majorităţii membrilor comisiei, opinii separate, motivate ale altor senatori din comisie, la cererea acestora, precum şi rezultatul voturilor şi menţionarea amendamentelor admise sau respinse, în anexe distincte. + Articolul 65 (1) Lucrarile comisiilor se consemneaza în procese-verbale şi, prin decizia comisiei, vor fi stenografiate sau înregistrate audiovideo, la cererea membrilor comisiei. (2) Senatorii care nu sunt membri ai comisiei pot consulta, la sediul comisiei, actele şi documentele acesteia, fără ca lucrarile comisiei să fie stanjenite. (3) Actele şi documentele comisiilor pot fi consultate şi de alte persoane interesate, numai cu aprobarea biroului comisiei. (4) Toate actele şi documentele emise de comisie vor fi semnate de preşedintele şi de secretarul de sedinta. (5) Secretarul comisiei supraveghează personalul de specialitate al acesteia, insarcinat cu evidenta şi pastrarea tuturor actelor şi documentelor comisiei.2. Comisiile permanente + Articolul 66 (1) Comisiile permanente funcţionează pe toata durata mandatului Senatului. (2) Comisiile permanente sunt urmatoarele:I. Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati şi validari;II. Comisia pentru buget, finante, activitate bancara şi piaţa de capital;III. Comisia economica, industrii şi servicii;IV. Comisia pentru agricultura, silvicultura şi dezvoltare rurala;V. Comisia pentru politica externa;VI. Comisia pentru administratie publică, organizarea teritoriului şi protectia mediului;VII. Comisia pentru aparare, ordine publică şi siguranţa naţionala;VIII. Comisia pentru munca, familie şi protecţie sociala;IX. Comisia pentru invatamant, stiinta, tineret şi sport;X. Comisia pentru sănătate publică;XI. Comisia pentru cultura, arta şi mijloace de informare în masa;XII. Comisia pentru drepturile omului, culte şi minoritati;XIII. Comisia pentru egalitatea de sanse;XIV. Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului;XV. Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petitii;XVI. Comisia pentru regulament. (3) Regulamentul comisiilor permanente va cuprinde, în detaliu, domeniul lor specific de activitate. (4) Comisia pentru regulament este o comisie permanenta speciala formata din cate un reprezentant al fiecarui grup parlamentar. Membrii Comisiei pentru regulament nu pot face parte din Biroul permanent. + Articolul 67În domeniul lor de activitate, comisiile permanente au urmatoarele atribuţii: a) examineaza proiecte şi propuneri legislative, în vederea elaborarii rapoartelor sau avizelor; b) solicita rapoarte, informaţii sau documente de la autorităţile publice; c) efectueaza anchete parlamentare şi prezinta rapoarte Biroului permanent; d) controlează modul în care ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice indeplinesc Programul de guvernare aprobat de Parlament, în domeniile lor specifice de activitate*); e) dezbat şi hotarasc asupra altor probleme transmise de Biroul permanent; f) indeplinesc alte atribuţii prevăzute în regulamentul propriu sau hotarate de Senat.----------------*) Prin DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 317 din 13 aprilie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 23 mai 2006, s-a constatat ca prevederile art. 67 lit. d) sunt neconstitutionale.Prin urmare, în conformitate cu art. 147 alin. (1) din CONSTITUTIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozitiile din legile şi ordonantele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, îşi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.În consecinţa, dispozitiile art. 67 lit. d) au fost suspendate în intervalul 23 mai-6 iulie 2006, iar începând cu data de 7 iulie 2006 acestea şi-au incetat efectele juridice. + Articolul 68Biroul permanent trimite proiectele de lege, propunerile legislative sau amendamentele comisiilor în competenţa cărora intra materia reglementata prin acestea, spre dezbatere şi elaborarea rapoartelor sau avizelor. + Articolul 69 (1) Orice comisie permanenta care se considera competenţa cu privire la un proiect de lege sau o propunere legislativa, trimisa de Biroul permanent altei comisii, poate solicita acestuia, cu cel puţin 5 zile înainte de termenul stabilit pentru depunerea raportului, sa îi fie transmise spre avizare sau pentru intocmirea unui raport comun. (2) În caz de refuz din partea Biroului permanent, Senatul hotaraste asupra solicitarii comisiei, prin votul majorităţii senatorilor prezenţi. + Articolul 70 (1) Dacă o comisie permanenta considera ca un proiect de lege sau o propunere legislativa este de competenţa în fond a altei comisii, poate cere Biroului permanent transmiterea proiectului de lege sau a propunerii legislative către acea comisie, în termen de cel mult 5 zile de la inregistrarea la comisie. (2) În caz de refuz din partea Biroului permanent sau în cazul unui conflict de competenţa între comisii, se procedeaza potrivit art. 69 alin. (2). + Articolul 71 (1) Comisia permanenta sesizata în fond primeste şi analizeaza avizele celorlalte comisii care examineaza proiectul de lege sau propunerea legislativa, în termenul stabilit de Biroul permanent. (2) În cazul nerespectarii acestui termen, comisia sesizata în fond poate redacta raportul fără a mai astepta avizul sau avizele respective. + Articolul 72 (1) În raportul comisiilor sesizate în fond se fac referiri motivate la avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul, la avizul Consiliului Legislativ şi al altor institutii sau organisme care, potrivit legii, sunt competente sa avizeze un proiect de lege sau o propunere legislativa, precum şi la toate amendamentele, inclusiv cele prevăzute în punctul de vedere al Guvernului. În cazul amendamentelor respinse se menţionează motivele avute în vedere. (2) Raportul care se inainteaza Biroului permanent va cuprinde propuneri motivate privind admiterea fără modificari a actului examinat, respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificari. (3) În toate cazurile raportul va cuprinde, în anexe distincte, amendamentele admise şi cele respinse de comisie, cu motivarea corespunzătoare, precizand Camera decizionala pentru fiecare amendament admis sau respins. (4) În cazul în care o comisie examineaza în fond mai multe proiecte de lege şi propuneri legislative care au acelasi obiect de reglementare, aceasta va întocmi un singur raport de admitere, cu respectarea prevederilor alin. (1)-(3). (5) Pentru fiecare dintre celelalte proiecte de lege sau propuneri legislative se întocmeşte raport de respingere. (6) Prevederile alineatelor precedente se aplică şi ordonantelor Guvernului, cu obligaţia de a fi prevăzute în raport şi masurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonantelor respective. + Articolul 73Raportul comisiei sesizate în fond se depune la Biroul permanent în termenul stabilit de acesta.Termenul poate fi modificat, la cererea motivata a comisiei, fără a depăşi 15 zile de la data sesizarii de către Biroul permanent, în cazul ordonantelor de urgenta şi în cazul în care Senatul este prima Cameră sesizata. + Articolul 74 (1) Avizarea amendamentelor scrise, depuse de senatori, se face de către comisia sesizata în fond şi, numai dacă aceasta considera necesar, avizarea se va face şi de către o alta comisie. (2) Pentru observatiile formulate în plen cu privire la probleme de redactare, avizarea se face oral de către raportorul comisiei sesizate în fond. (3) Data amendamentului este data înregistrării sale la comisie, care va tine o evidenta speciala a tuturor amendamentelor depuse. + Articolul 75Comisiile permanente pot tine şedinţe comune prin decizia Biroului permanent. În asemenea situaţii, comisiile dezbat şi adopta un raport sau aviz comun. + Articolul 76 (1) Orice comisie permanenta poate initia o ancheta parlamentara, în limitele competentelor sale materiale, privitoare la activitatea desfăşurată de un minister sau de alta autoritate publică centrala ori a unei institutii de sub autoritatea acestora*). (2) Pentru a obtine incuviintarea, comisia permanenta va prezenta o cerere scrisa, temeinic motivata, adoptata cu votul majorităţii membrilor săi, în care vor fi enuntate obiectivele şi scopul anchetei, mijloacele necesare de realizare şi termenul de depunere a raportului. (3) Biroul permanent al Senatului va decide asupra cererii, precum şi dacă raportul se supune dezbaterii sau aprobării Senatului. (4) În vederea desfăşurării anchetei, comisia permanenta poate invita, pentru a da relatii, orice demnitar, functionar sau angajat al Guvernului şi al celorlalte organe ale administraţiei publice. (5) Persoanele invitate pentru audiere vor fi instiintate despre subiectul, data şi condiţiile audierii cu cel puţin 5 zile înainte. Cheltuielile de deplasare şi, eventual, de cazare vor fi suportate din bugetul Senatului, la solicitarea persoanelor invitate, în condiţiile aprobate de Biroul permanent. (6) Prezenta la audieri este obligatorie. Persoanele care, cu rea-credinta, nu raspund solicitarilor comisiilor Senatului vor fi sanctionate, potrivit legii*). (7) Procedura audierii este cea prevăzută în regulamentele comisiilor permanente.----------------*) Prin DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 317 din 13 aprilie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 23 mai 2006, s-a constatat ca prevederile art. 76 alin. (1) şi (6) sunt neconstitutionale.Prin urmare, în conformitate cu art. 147 alin. (1) din CONSTITUTIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozitiile din legile şi ordonantele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, îşi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.În consecinţa, dispozitiile art. 76 alin. (1) şi (6) au fost suspendate în intervalul 23 mai-6 iulie 2006, iar începând cu data de 7 iulie 2006 acestea şi-au incetat efectele juridice.3. Comisii speciale + Articolul 77 (1) La propunerea Biroului permanent, Senatul poate hotari constituirea unor comisii speciale pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri, indicate în hotărârea de înfiinţare a comisiei. (2) Prin hotărârea de înfiinţare se vor preciza, la propunerea Biroului permanent, senatorii ce compun comisia şi biroul acesteia, precum şi termenul la care va fi depus raportul comisiei. (3) Propunerile legislative elaborate de comisia speciala se distribuie senatorilor pentru formularea de amendamente, în termenul stabilit de Biroul permanent. Pe baza amendamentelor, comisia va întocmi raportul după regulile de functionare a comisiei permanente. (4) Raportul comisiei este depus la Biroul permanent, care va asigura includerea lui în proiectul ordinii de zi, în termen de cel mult 10 zile de la data depunerii. (5) La cererea motivata a comisiei, Senatul poate aproba prelungirea termenului stabilit pentru depunerea raportului. În acest caz comisia poate prezenta la termen un raport preliminar. (6) Membrii comisiilor speciale îşi păstrează şi calitatea de membri ai comisiilor permanente. (7) Celelalte probleme legate de organizarea şi functionarea comisiilor speciale vor fi reglementate de birourile acestora, în măsura în care prevederile art. 43-65 nu sunt indestulatoare.4. Comisii de ancheta + Articolul 78 (1) La cererea unei treimi din numărul membrilor săi, Senatul poate hotari înfiinţarea unei comisii de ancheta, fiind aplicabile prevederile art. 43-65, art. 76 şi ale art. 77 alin. (2)-(7). Raportul comisiei se depune la Biroul permanent, care îl include pe ordinea de zi a plenului Senatului în cel mult 15 zile. (2) După dezbaterea raportului Senatul adoptă o hotărâre cu privire la acesta. + Articolul 79 (1) Comisia de ancheta poate invita orice persoană care poate avea cunoştinţa despre o faptă sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului în cauza care formeaza obiectul activităţii comisiei*). (2) La cererea comisiei de ancheta, orice persoană care cunoaste fapte sau împrejurări în legătură cu obiectul cercetării ori care detine un mijloc de proba este obligata să le aduca la cunoştinţa sau să le infatiseze. Instituţiile şi organizaţiile sunt obligate, în condiţiile legii, sa răspundă la solicitarile comisiei de ancheta în termenul stabilit de aceasta*). (3) Când, pentru lamurirea unor fapte sau împrejurări în vederea aflarii adevarului, sunt necesare cunoştinţele unor experti, comisia de ancheta poate dispune efectuarea de expertize.----------------*) Prin DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 317 din 13 aprilie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 23 mai 2006, s-a constatat ca prevederile art. 79 alin. (1) şi (2) sunt neconstitutionale.Prin urmare, în conformitate cu art. 147 alin. (1) din CONSTITUTIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozitiile din legile şi ordonantele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, îşi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.În consecinţa, dispozitiile art. 79 alin. (1) şi (2) au fost suspendate în intervalul 23 mai-6 iulie 2006, iar începând cu data de 7 iulie 2006 acestea şi-au incetat efectele juridice. + Capitolul II Desfăşurarea lucrărilor Senatului + Secţiunea 1 Sesiunile şi actele Senatului + Articolul 80Senatul îşi desfăşoară activitatea în doua sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie. + Articolul 81 (1) Senatul se intruneste şi în sesiuni extraordinare, la cererea Presedintelui României, a Biroului permanent ori a cel puţin o treime din numărul total al senatorilor. (2) Cererea de convocare a unei sesiuni extraordinare se face în scris şi va cuprinde motivul, ordinea de zi propusa şi durata de desfăşurare a sesiunii extraordinare. (3) Convocarea se face de preşedintele Senatului. Preşedintele poate să nu ia în considerare cererile de convocare a unei sesiuni extraordinare, care nu indeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2). (4) Respingerea de către Senat a ordinii de zi propuse împiedica tinerea sesiunii extraordinare. + Articolul 82 (1) În timpul sesiunilor, senatorii lucreaza în şedinţe în plen, în comisii, în grupuri parlamentare, în circumscriptiile electorale ori indeplinesc alte activităţi dispuse de Biroul permanent. (2) În afara sesiunilor, senatorii îşi pot desfăşura activitatea din dispoziţia sau cu aprobarea Biroului permanent, în comisii permanente, speciale sau de ancheta, în grupuri parlamentare, în circumscriptiile electorale sau indeplinesc alte sarcini hotarate de acesta. + Articolul 83 (1) Senatul adoptă legi, hotărâri şi motiuni simple. (2) De asemenea, Senatul poate adopta mesaje, declaratii, rezolutii şi ale acte cu caracter politic. + Secţiunea a 2-a Ordinea de zi şi programul de activitate + Articolul 84 (1) Proiectul programului de activitate pentru săptămâna urmatoare este supus spre aprobare Senatului şi se adoptă, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, în ultima zi de activitate în plen a saptamanii; acesta se distribuie senatorilor, se afişează la sediu şi se publică pe site-ul Senatului. (2) Materialele supuse dezbaterii Senatului sunt cuprinse în proiectul ordinii de zi şi în programul de activitate a Senatului, intocmite de Biroul permanent. (3) Propunerile legislative se comunică Guvernului în termen de 3 zile de la prezentarea în Biroul permanent, pentru a se pronunţă şi în ceea ce priveste aplicarea art. 111 din Constitutia României, republicată. + Articolul 85 (1) Proiectul ordinii de zi cuprinde proiecte de lege, propuneri legislative, rapoarte, informari şi alte acte prevăzute de lege pentru a fi dezbatute de Senat, precum şi, după caz, intrebari, interpelari, declaratii sau alte probleme propuse de Biroul permanent, de senatori ori de Guvern. (2) La intocmirea şi aprobarea ordinii de zi se va asigura prioritate dezbaterii ordonantelor de urgenta ale Guvernului, proiectelor de lege sau propunerilor legislative în procedura de urgenta, proiectelor de lege ori propunerilor legislative care sunt în competenţa Senatului, ca prima Cameră sesizata, şi rapoartelor intocmite de comisiile de mediere. (3) Alte propuneri sau documente decat cele din domeniul legislativ se transmit Biroului permanent pentru a fi incluse în proiectul ordinii de zi, cu cel puţin două zile înainte de sedinta Biroului permanent, dacă prin lege, prin prezentul regulament sau prin hotărârea Senatului nu se prevede alt termen. (4) Biroul permanent poate include în proiectul ordinii de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depasit, cu incadrarea pentru dezbatere şi aprobare în termenul prevăzut de Constitutie. + Articolul 86Proiectele de lege pentru ratificarea tratatelor internationale, precum şi rapoartele sau declaratiile primului-ministru cu privire la politica Guvernului se inscriu în proiectul ordinii de zi şi se dezbat cu prioritate. + Articolul 87 (1) Ordinea de zi poate fi modificata numai la propunerea Biroului permanent, a unui grup parlamentar sau a unei comisii a Senatului pentru motive bine intemeiate şi urgente. (2) Modificarea ordinii de zi pentru săptămâna urmatoare este supusă spre aprobare Senatului şi se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, în ultima zi de activitate în plen a saptamanii în curs. (3) Motivarea cererii de modificare a ordinii de zi se face printr-o singura luare de cuvant, limitata în timp. În cazul în care exista opozitie, se va da cuvantul unui singur vorbitor pentru fiecare grup parlamentar, după care se va trece la vot. + Secţiunea a 3-a Procedura legislativa + Articolul 88 (1) Iniţiativa legislativa aparţine, după caz, Guvernului, deputatilor, senatorilor sau unui numar de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot, în conformitate cu art. 74 din Constitutia României, republicată. (2) Proiectele de lege initiate de Guvern şi propunerile legislative initiate de senatori, de deputati sau de cetatenii care exercită dreptul la iniţiativa legislativa trebuie să fie insotite de expunere de motive, să fie redactate în forma proprie unui act normativ, pe articole şi, după caz, pe capitole şi secţiuni. (3) Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativa prin transmiterea către Senat a proiectului de lege ce intră în competenţa acestuia de adoptare, ca prima Cameră sesizata. (4) Senatorii, deputatii şi cetatenii îşi exercită dreptul la iniţiativa legislativa prin transmiterea către Camera competenţa a propunerii legislative, în scopul de a o dezbate şi de a o adopta ca prima Cameră sesizata. (5) Legile constitutionale pot fi initiate în condiţiile art. 150 şi 151 din Constitutia României, republicată. (6) Propunerile legislative formulate de senatori şi deputati, care implica modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurarilor sociale de stat, trebuie să fie insotite de dovada solicitarii informării Guvernului, inaintata prin preşedintele Senatului, în conformitate cu dispozitiile art. 111 din Constitutia României, republicată. (7) Senatul, ca prima Cameră sesizata, are în competenţa spre dezbatere şi adoptare proiectele de lege şi propunerile legislative în domeniile stabilite de art. 75 din Constitutia României, republicată, după cum urmeaza:1. proiectele de lege şi propunerile legislative de nivelul legilor ordinare;2. proiectele legilor organice prevăzute la:- art. 3 alin. (2) - Teritoriul;- art. 5 alin. (1) - Cetatenia;- art. 12 alin. (4) - Simboluri naţionale;- art. 16 alin. (4) - Egalitatea în drepturi;- art. 44 alin. (2) - Dreptul de proprietate privată;- art. 70 alin. (1) - Juramantul deputatilor şi senatorilor;- art. 73 alin. (3) - Categorii de legi:● lit. a) - sistemul electoral, organizarea şi functionarea Autorităţii Electorale Permanente;● lit. b) - organizarea, functionarea şi finantarea partidelor politice;● lit. d) - organizarea şi desfăşurarea referendumului;● lit. f) - regimul stării de mobilizare parţială sau totala a fortelor armate şi al stării de razboi;● lit. g) - regimul stării de asediu şi al stării de urgenta;● lit. h) - infractiunile, pedepsele şi regimul executarii acestora;● lit. i) - acordarea amnistiei sau a gratierii colective;● lit. j) - statutul functionarilor publici;● lit. m) - regimul juridic general al proprietăţii şi al mostenirii;● lit. p) - regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protectia sociala;● lit. r) - statutul minoritatilor naţionale din România;● lit. s) - regimul general al cultelor;- art. 83 alin. (3) - Preşedintele României - prelungirea mandatului;- art. 136 alin. (3), (4) şi (5) - Proprietatea;- art. 141 - Consiliul Economic şi Social. (8) Senatul ia în dezbatere şi adoptare, în calitate de Camera decizionala, proiectele de lege şi propunerile legislative adoptate de Camera Deputatilor, la sesizarea acesteia, în domeniile stabilite la art. 75 din Constitutia României, republicată, după cum urmeaza:1. proiectele de lege şi propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internationale şi a masurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate ori acorduri;2. proiectele legilor organice prevăzute la:- art. 31 alin. (5) - Organizarea şi functionarea serviciilor publice de radio şi televiziune şi controlul parlamentar al acestora;- art. 40 alin. (3) - Dreptul de asociere;- art. 52 alin. (2) - Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publică, respectiv art. 73 alin. (3) lit. k) - Contenciosul administrativ;- art. 55 alin. (2) şi (3) - Apararea tarii;- art. 58 alin. (3) - Organizarea şi functionarea institutiei Avocatul Poporului;- art. 73 alin. (3) - Categorii de legi:● lit. e) - organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Aparare a ţării ;● lit. l) - organizarea şi functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătorești, a Ministerului Public şi a Curtii de Conturi;● lit. n) - organizarea generală a învăţământului;● lit. o) - organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locala;- art. 79 alin. (2) - Consiliul Legislativ;- art. 102 alin. (3) - Guvernul - rolul şi structura;- art. 105 alin. (2) - Guvernul - incompatibilităţi;- art. 117 alin. (3) - Înfiinţarea de autorităţi administrative autonome;- art. 118 alin. (2) şi (3) - Sistemul de aparare;- art. 120 alin. (2) - Administratia publică locala - principii de bază;- art. 123 alin. (3) - Prefectul;- art. 125 alin. (2) - Statutul judecatorilor;- art. 126 alin. (4) şi (5) - Instantele judecătorești;- art. 128 alin. (2) - Folosirea limbii materne şi a interpretului în justiţie;- art. 134 alin. (2) şi (4) - Consiliul Superior al Magistraturii - atribuţii;- art. 140 alin. (1) - Curtea de Conturi;- art. 142 alin. (5) - Curtea Constituţională - structura. + Articolul 89 (1) Proiectele de lege şi propunerile legislative se supun spre dezbatere şi adoptare Senatului, ca prima Cameră sesizata, în condiţiile prevăzute la art. 75 din Constitutia României, republicată. În cazul propunerilor legislative care sunt depuse la Senat, ca prima Cameră sesizata, acestea se înregistrează şi se ţin în evidenta. Ele vor intra în procesul legislativ numai după primirea avizelor legale de la Consiliul Legislativ, Guvern, Consiliul Economic şi Social. (2) Pentru celelalte proiecte de lege şi propuneri legislative care se dezbat şi se adoptă, potrivit art. 75 alin. (1) din Constitutia României, republicată, mai întâi de Camera Deputatilor, ca prima Cameră sesizata, competenţa decizionala aparţine Senatului. (3) Senatul, ca prima Cameră sesizata, se pronunţă asupra proiectelor de lege şi propunerilor legislative cu care este sesizat, în termen de 45 de zile de la data prezentarii acestora în Biroul permanent. Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită, termenul este de 60 de zile de la data prezentarii în Biroul permanent. (4) Caracterul complex al legii se stabileste prin hotărârea plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent, avandu-se în vedere elemente precum: intinderea reglementarii, importanţa domeniului de reglementare, implicatiile deosebite într-un anumit domeniu şi necesitatea aplicarii unor norme comunitare. (5) În situaţia ordonantelor de urgenta ale Guvernului, termenul este de 30 de zile, potrivit art. 115 alin. (5) din Constitutia României, republicată. (6) După adoptarea ori respingerea de către Senat, ca prima Cameră sesizata, a proiectului de lege sau a propunerii legislative, acestea se trimit Camerei Deputatilor, care va decide definitiv. (7) În cazul depasirii termenelor prevăzute la alin. (3), proiectul de lege sau propunerea legislativa se considera ca a fost adoptata şi se inainteaza Camerei Deputatilor, care va decide definitiv. (8) Termenele prevăzute la alin. (3) şi (5) se calculeaza potrivit art. 114. + Articolul 90 (1) În vederea încadrării în termenele prevăzute la art. 89 alin. (3) şi la art. 108, 109 şi 110 din prezentul regulament, precum şi la art. 115 alin. (5) din Constitutia României, republicată, proiectele de lege şi propunerile legislative se inainteaza Biroului permanent al Senatului, care dispune: a) sesizarea comisiilor permanente competente pentru intocmirea avizelor sau a raportului, stabilind şi termenele de depunere a acestora; b) transmiterea proiectului de lege sau a propunerii legislative Camerei Deputatilor, în cazul în care o comisie permanenta apreciaza ca Senatul nu este competent sa dezbata şi sa adopte proiectul, ca prima Cameră sesizata. În aceste cazuri, avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati şi validari este obligatoriu; c) solicitarea avizului Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic şi Social şi al altor institutii sau organisme care, potrivit legii, au competenţa de avizare, dacă acesta nu a fost dat; d) distribuirea către senatori a proiectelor sau propunerilor legislative, a avizului Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic şi Social şi al altor institutii ori organisme care, potrivit legii, au competenţa de avizare, a hotărârii Curtii Constitutionale, în cazurile prevăzute de Constitutie, şi a punctului de vedere al Guvernului, în cazurile cerute de lege, pentru propunerile legislative, stabilind şi termenul de depunere a amendamentelor de către senatori, sub sancţiunea decaderii. (2) Masurile hotarate de Biroul permanent se duc la indeplinire de secretarul general, prin serviciile Senatului. Termenele prevăzute pentru toate operaţiunile reglementate în acest articol se stabilesc de Biroul permanent, în functie de procedura ordinara sau procedura de urgenta. (3) Propunerile legislative facute de cetăţeni se distribuie senatorilor şi sunt transmise comisiilor permanente competente, împreună cu hotărârea Curtii Constitutionale privind indeplinirea condiţiilor pentru exercitarea initiativei legislative de către cetăţeni. (4) Termenele prevăzute la alin. (1) şi (2), precum şi cele prevăzute la art. 89, pentru avize, rapoarte şi amendamente, nu pot fi mai scurte de 5 zile calendaristice, pentru procedura ordinara, şi de 3 zile calendaristice, pentru procedura de urgenta. + Articolul 91Toate proiectele şi propunerile legislative se înregistrează la Senat în ordinea primirii lor, se distribuie senatorilor şi se publică pe site-ul Senatului. + Articolul 92 (1) Proiectele şi propunerile legislative se trimit, sub semnatura presedintelui Senatului, spre dezbatere şi avizare comisiilor permanente competente. (2) Examinarea proiectelor şi propunerilor legislative se poate face şi la cererea altei comisii care se considera competenţa, în condiţiile art. 69. + Articolul 93 (1) Initiatorul proiectului de lege sau al propunerii legislative poate să îşi retraga proiectul sau propunerea până la începerea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului. (2) În cazul în care proiectul sau propunerea legislativa a fost adoptata de Camera Deputatilor, retragerea nu mai poate fi facuta din momentul sesizarii Senatului. + Articolul 94 (1) După examinarea proiectului de lege sau a propunerii legislative, comisia permanenta sesizata în fond întocmeşte un raport, care va cuprinde propuneri motivate cu privire la adoptarea sau, după caz, modificarea ori respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative examinate. (2) Raportul se transmite Biroului permanent, care dispune şi asigura, prin secretarul general al Senatului, difuzarea acestuia senatorilor, Guvernului şi initiatorului, cu cel puţin 3 zile lucratoare înainte de data dezbaterii în plen. + Articolul 95Proiectele de lege sau propunerile legislative, avizate potrivit art. 92 şi 94, se supun dezbaterii Senatului în succesiunea prevăzută pe ordinea de zi aprobata de acesta. Înscrierea pe ordinea de zi a proiectelor de lege şi a propunerilor legislative se face în cel mult 5 zile de la depunerea raportului comisiei permanente sesizate în fond, în cazul în care Senatul este prima Cameră sesizata, şi în cel mult 10 zile, în celelalte situaţii prevăzute la art. 75 din Constitutia României, republicată. + Articolul 96 (1) Amendamentele care implica modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurarilor sociale de stat se trimit de preşedintele comisiei sesizate în fond la Guvern, solicitandu-se punctul de vedere al acestuia. În cazul în care Guvernul nu transmite un punct de vedere până la data stabilita de comisie, se considera ca amendamentul a fost acceptat. (2) Concluziile examinarii amendamentelor se includ în raportul comisiei, iar amendamentele se anexeaza la acesta. + Articolul 97 (1) Dezbaterea generală a proiectului de lege sau a propunerii legislative începe cu prezentarea, de către initiator sau, după caz, de către reprezentantul acestuia, a motivelor care au condus la promovarea proiectului sau a propunerii. Guvernul este reprezentat în mod obligatoriu de un membru al său sau de un secretar de stat. (2) Dezbaterea continua cu prezentarea raportului comisiei permanente sesizate în fond, de preşedintele, vicepresedintele sau secretarul acesteia sau de un raportor desemnat de comisie. + Articolul 98 (1) Înainte de prezentarea punctului de vedere al grupului parlamentar, senatorii pot adresa intrebari initiatorului proiectului de lege sau al propunerii legislative. (2) Pentru dezbaterea generală a proiectului de lege sau a propunerii legislative, fiecare grup parlamentar îşi desemneaza un singur reprezentant. (3) În cazuri justificate, la cererea oricărui senator, Senatul poate aproba, cu votul deschis al majorităţii senatorilor prezenţi, să se dea cuvantul la dezbaterile generale şi altor senatori. (4) Preşedintele Senatului da cuvantul reprezentantilor grupurilor parlamentare şi apoi, după caz, celorlalţi senatori, în ordinea inscrierii lor la cuvant. Preşedintele poate propune Senatului limitarea timpului destinat dezbaterilor generale, iar aceasta se hotaraste cu votul deschis al majorităţii senatorilor prezenţi. + Articolul 99Initiatorul proiectului de lege sau al propunerii legislative şi raportorul comisiei sesizate în fond au dreptul sa ia cuvantul înainte de incheierea dezbaterii generale. + Articolul 100 (1) În faza dezbaterii generale în plen a proiectului sau a propunerii legislative nu pot fi propuse amendamente. (2) În cazuri deosebite, prin votul majorităţii senatorilor se poate aproba depunerea de amendamente şi în timpul dezbaterii în plen a proiectului de lege sau a propunerii legislative. + Articolul 101 (1) Dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului sau a propunerii legislative, după incheierea dezbaterii generale preşedintele cere Senatului să se pronunte prin vot. (2) Dacă prin raportul comisiei se propun dezbaterea şi adoptarea proiectului de lege, iar în dezbaterile generale se cere respingerea proiectului de lege, după incheierea acestora se supune votului Senatului mai întâi cererea de respingere. + Articolul 102 (1) După dezbaterile generale, dacă proiectul de lege nu a fost respins şi se constată că prin raportul comisiei sesizate în fond nu s-au operat modificari ori completari la textele proiectului de lege sau propunerii legislative, raportul şi proiectul de lege sau propunerea legislativa se supun în intregime votului final. (2) În cazurile în care comisia sesizata în fond a operat modificari sau completari la textele proiectului de lege sau propunerii legislative, cuprinse în raportul acesteia, preşedintele consulta Senatul dacă sunt observatii la acestea şi dezbaterile se fac numai asupra textelor la care se referă aceste observatii şi se rezolva prin vot. (3) În cazurile în care sunt şi amendamente respinse de comisie, se dezbat numai cele pentru care senatorul care le-a propus cere susţinerea în plen şi se rezolva prin votul majorităţii senatorilor prezenţi. (4) După terminarea dezbaterilor asupra modificarilor şi completarilor operate de comisie, raportul în intregime se supune votului şi, după aceasta, proiectul de lege în intregime se supune votului final. (5) Raportul comisiei sesizate în fond se aproba sau se respinge de Senat cu acelasi cvorum cu care se aproba sau se respinge legea pentru care este întocmit. + Articolul 103 (1) La dezbaterile care au loc în condiţiile art. 102 senatorii pot lua cuvantul pentru a exprima punctul de vedere al grupului parlamentar din care fac parte sau punctul lor de vedere. (2) De asemenea, pot lua cuvantul reprezentantul Guvernului sau initiatorul, precum şi reprezentantii comisiei sesizate în fond. (3) Preşedintele poate supune spre aprobare Senatului sistarea discutiilor la textele aflate în dezbatere. + Articolul 104În cursul dezbaterilor senatorii, grupurile parlamentare sau Guvernul pot pune în discutie numai amendamentele depuse în termen la comisie, în condiţiile procedurii prevăzute la art. 100 şi 102. + Articolul 105Dacă din dezbaterile desfăşurate în condiţiile art. 102 rezultă necesitatea reexaminarii de către comisia sesizata în fond a unor texte, oricare senator poate propune, iar plenul decide, prin votul deschis al majorităţii senatorilor prezenţi, suspendarea dezbaterilor şi trimiterea spre reexaminare a textelor în discutie, comisia pronuntandu-se de urgenta, prin raport suplimentar. + Articolul 106 (1) Discutarea textelor în condiţiile art. 102 începe cu cele prin care se propune eliminarea şi continua cu cele privind modificarea sau completarea acestora. În cazul în care exista mai multe amendamente de acelasi fel, ele se supun la vot în ordinea în care au fost prezentate. (2) Senatul se va pronunţă prin vot distinct asupra fiecarui amendament, în afară de cazul în care prin adoptarea unuia se exclude acceptarea celorlalte. + Secţiunea a 4-a Procedura de urgenta + Articolul 107 (1) La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, Senatul poate adopta proiecte de lege sau propuneri legislative cu procedura de urgenta. (2) Cererea pentru procedura de urgenta se analizeaza de către Biroul permanent şi se supune aprobării Senatului în prima sedinta de plen. + Articolul 108Proiectele de lege şi propunerile legislative se dezbat şi se adoptă cu procedura de urgenta, de drept, în urmatoarele situaţii: a) ordonante de urgenta; b) Senatul a adoptat, ca prima Cameră sesizata, o prevedere care intră în competenţa sa decizionala, prevedere neinsusita de Camera Deputatilor, care a retrimis proiectul pentru o noua dezbatere; c) Camera Deputatilor a adoptat, în calitate de Camera decizionala, un proiect de lege ce contine anumite prevederi care sunt de competenţa decizionala a Senatului; d) proiectele de lege referitoare la armonizarea legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene sau a Consiliului Europei; e) proiectele de lege necesare indeplinirii obligaţiei României în calitate de membra NATO. + Articolul 109 (1) Senatorii, grupurile parlamentare, comisiile permanente sau Guvernul pot prezenta amendamente în scris, motivate, care se trimit comisiei sesizate în fond, în termenele stabilite de Biroul permanent. În acelasi interval de timp, avizul Consiliului Legislativ sau al altor autorităţi ori organisme care, potrivit legii, au competente de avizare se va trimite comisiei sesizate în fond. (2) Comisia sesizata în fond este obligata să depună raportul în termenul stabilit de Biroul permanent. (3) Biroul permanent, după primirea raportului comisiei sesizate în fond, inscrie cu prioritate în proiectul ordinii de zi proiectul de lege sau propunerea legislativa. (4) Senatul va limita durata dezbaterilor generale, după care va trece la dezbaterea proiectului, în condiţiile art. 102. + Articolul 110Senatul se pronunţă în termen de 30 de zile asupra proiectelor de lege sau propunerilor legislative prevăzute la art. 108. + Articolul 111În cazul proiectului de lege privind aprobarea ordonantei de urgenta, dacă Senatul nu se pronunţă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, aceasta este considerata adoptata şi se trimite Camerei Deputatilor. + Articolul 112În cazul proiectelor de lege şi al propunerilor legislative primite de la Camera Deputatilor, dacă au fost operate modificari substantiale faţă de proiectul initial, preşedintele comisiei permanente sesizate în fond poate cere Biroului permanent solicitarea unui nou aviz al Consiliului Legislativ. + Secţiunea a 5-a Termene procedurale + Articolul 113În perioadele de vacanta parlamentara a Senatului proiectele de lege şi propunerile legislative se înregistrează la data depunerii lor, iar termenele procedurale de legiferare incep să curgă de la data reluării activităţii Senatului în sesiune. + Articolul 114Pentru propunerile legislative termenele de legiferare curg de la data înregistrării acestora la Biroul permanent, insotite de avizele necesare. + Articolul 115Pentru termenele procedurale ale procesului legislativ se iau în calcul numai zilele în care Senatul lucreaza în plen sau în comisii permanente. + Secţiunea a 6-a Desfăşurarea sedintelor Senatului + Articolul 116Sedintele Senatului sunt publice, în afara cazurilor în care, la cererea presedintelui, a unui grup parlamentar sau a cel puţin 20 de senatori, se hotaraste, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, ca acestea să fie secrete. + Articolul 117 (1) La lucrarile Senatului au acces deputatii, în calitate de initiatori ai propunerilor legislative aflate pe ordinea de zi, precum şi membrii Guvernului sau reprezentantii acestora însoţiţi de specialisti ori de consilieri. Dacă li se solicita participarea, prezenta initiatorilor şi a membrilor Guvernului este obligatorie. (2) La sedintele publice ale Senatului pot asista diplomati, reprezentanti ai presei, radioului şi televiziunii, precum şi alti invitati, pe baza acreditarii sau a invitatiei semnate de secretarul general al Senatului, în condiţiile stabilite de Biroul permanent. Cetatenii pot asista la lucrarile Senatului pe baza unor permise de acces distribuite la cerere, în ordinea solicitarii de către cei interesati, în limita locurilor disponibile în spatiul destinat publicului. (3) Persoanele care asista la sedinta trebuie să pastreze linistea şi să se abtina de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, în caz contrar putand fi evacuate din sala. + Articolul 118 (1) Senatorii sunt obligati să fie prezenţi la lucrarile Senatului. Prezenta este urmarita de un secretar al Biroului permanent al Senatului şi, după caz, de secretarul comisiei permanente. (2) Senatorul care nu poate lua parte la sedinta din motive independente de voinţa sa va anunta Biroul permanent, mentionand cauzele care îl împiedica sa participe. + Articolul 119Senatul îşi desfăşoară activitatea, în plen, pe comisii şi pe grupuri parlamentare, conform programului de activitate propus de Biroul permanent şi aprobat de Senat. + Articolul 120 (1) Sedinta Senatului este deschisa de presedinte sau de vicepresedintele care îl inlocuieste. (2) Preşedintele este asistat de 2 secretari aparţinând, de regula, unul majorităţii şi celalalt opozitiei. (3) Înainte de începerea dezbaterilor, preşedintele de sedinta anunta dacă este intrunit cvorumul şi se supune spre aprobare plenului Senatului proiectul ordinii de zi şi programul de activitate. + Articolul 121 (1) Senatul adoptă legi, hotărâri, motiuni şi alte acte cu caracter politic, în prezenta majorităţii senatorilor. (2) Înainte de votare, liderii grupurilor parlamentare pot cere presedintelui Senatului verificarea intrunirii cvorumului de sedinta. (3) În cazul în care cvorumul legal nu este intrunit, preşedintele Senatului suspenda sedinta şi anunta ziua şi ora de reluare a lucrărilor. + Articolul 122Preşedintele Senatului conduce dezbaterile, vegheaza la respectarea regulamentului şi la menţinerea ordinii în sala de şedinţe. + Articolul 123 (1) Înainte de începerea dezbaterilor generale, secretarii intocmesc lista cu senatorii care s-au inscris la cuvant. (2) Senatorii iau cuvantul în ordinea inscrierii pe lista, numai atunci când le este dat de preşedintele Senatului. (3) Reprezentantilor Guvernului li se da cuvantul în orice faza a dezbaterii şi ori de cate ori solicita acest lucru. Acelasi drept îl au şi reprezentantii comisiilor sesizate pentru raport de fond. + Articolul 124Persoanele care iau cuvantul în Senat vorbesc numai de la tribuna acestuia sau de la microfoanele special instalate; nici o persoană nu poate lua cuvantul decat dacă îi este dat de presedinte. + Articolul 125 (1) Preşedintele de sedinta sau liderul unui grup parlamentar are dreptul sa propuna Senatului limitarea duratei luarilor de cuvant sau sistarea discutiilor, în functie de desfăşurarea dezbaterilor. (2) Propunerile prevăzute la alin. (1) se adoptă cu votul deschis al senatorilor prezenţi. + Articolul 126 (1) Preşedintele Senatului va da cuvantul oricand unui senator pentru a raspunde intr-o chestiune de ordin personal, limitand timpul acordat în acest scop. (2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul în care se cere cuvantul pentru aspecte de procedura. + Articolul 127 (1) Senatorii şi celelalte persoane care iau cuvantul sunt obligati să se refere exclusiv la chestiunea în dezbatere pentru care s-au inscris la cuvant şi să respecte regulile deontologiei parlamentare. În caz contrar, preşedintele le atrage atenţia şi, dacă nu se conformeaza, le retrage cuvantul. (2) Nu se admite dialogul dintre persoana înscrisă la cuvant şi ceilalti senatori. + Articolul 128Preşedintele îi cheama la ordine pe senatorii care tulbura dezbaterile. El poate intrerupe sedinta când tulburarea persista şi poate dispune evacuarea din sala, prin intermediul chestorilor, a persoanelor care împiedica în orice mod desfăşurarea normala a lucrărilor Senatului. + Articolul 129 (1) Dezbaterile din sedintele Senatului se înregistrează pe banda magnetica şi se stenografiaza. (2) Stenogramele se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, cu excepţia celor privitoare la sedintele secrete, care urmeaza regimul legii speciale. (3) Senatorii au dreptul sa verifice exactitatea stenogramei prin confruntarea ei cu banda magnetica, în cel mult 3 zile de la data sedintei, înainte de publicarea stenogramei în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a. + Secţiunea a 7-a Procedura de vot + Articolul 130Legile, hotărârile, motiunile simple, precum şi celelalte acte se adoptă de către Senat prin vot. + Articolul 131 (1) Votul deschis se exprima public prin ridicarea mainii, ridicare în picioare, apel nominal sau electronic. În cazul legilor constitutionale, votul deschis se poate exprima şi prin corespondenta, în condiţiile stabilite de Regulamentul Comisiei de revizuire a Constituţiei. (2) Votul prin ridicarea mainii sau prin ridicare în picioare poate avea una dintre urmatoarele semnificatii: pentru, contra sau abtinere. Constatarea rezultatelor se face de secretari şi se comunică de presedinte. Preşedintele Senatului sau liderul oricărui grup parlamentar poate cere renumararea voturilor. (3) Votul prin apel nominal se desfăşoară astfel: preşedintele explica obiectul votării şi sensul cuvintelor pentru, contra şi abtinere, după care unul dintre secretari da citire numelui şi prenumelui fiecarui senator, care raspunde pentru, contra sau abtinere. După terminarea apelului se repeta numele şi prenumele senatorilor care nu au răspuns la primul apel. (4) Votul electronic se desfăşoară prin conectarea unuia dintre contactele care reprezinta vot pentru, vot contra sau abtinere. Rezultatul votului electronic se afişează la comanda presedintelui Senatului. În cazul unei defectiuni tehnice, votul se repeta. Dacă defectiunea persista, se recurge, după caz, la celelalte modalităţi de vot. Cartela de vot este netransmisibila. (5) Dacă votul electronic este deschis, la solicitarea oricărui grup parlamentar se elibereaza cate o lista cuprinzand rezultatele votului. În acest caz lista se publică pe site-ul Senatului. + Articolul 132 (1) Votul secret poate fi exprimat prin buletine de vot, pentru alegerea sau numirea în unele functii, ori prin bile sau electronic, în cazul votării legilor, hotărârilor sau motiunilor. (2) Procedura votului secret pe buletine de vot se face în cabine de vot, amenajate prin grija secretarului general al Senatului. (3) În cazul votului, pe buletinul de vot se trec numărul de ordine, numele şi prenumele candidatului, functia pentru care acesta candideaza şi, după caz, grupul parlamentar din care face parte. (4) Senatorul voteaza pentru, lasand neatinse pe buletinul de vot numele şi prenumele persoanei dorite, sau voteaza contra, stergand numele şi prenumele persoanei respective. Buletinele de vot se introduc în urne. (5) Sunt nule buletinele de vot care nu corespund modelului prezentat, cele care nu poarta stampila de control şi cele pe care au fost lasate neatinse numele şi prenumele unor candidati care, în acest mod, depasesc numărul functiilor pentru care se face alegerea sau numirea. + Articolul 133În cazul în care prin prezentul regulament nu se stabileste o anumita procedura de vot obligatorie, procedura de vot se va hotari de Senat, la propunerea presedintelui sau a oricărui senator. + Articolul 134 (1) Dacă la alegerea sau numirea în anumite functii nu se obtine numărul necesar de voturi, votul se reia conform reglementarilor specifice. În caz de paritate de voturi, procedura de votare se repeta. (2) În situaţiile în care votul este deschis, preşedintele voteaza numai după ce restul senatorilor şi-a exprimat votul. (3) În cursul votării nu se acordă dreptul de a lua cuvantul. (4) După anuntarea rezultatului votării, grupurile parlamentare pot sa explice felul în care au votat, printr-o singura interventie de maximum 3 minute. + Articolul 135 (1) În cazul votului secret exprimat prin buletine de vot sau bile, se constituie o comisie de numărare şi validare a votului, formata din cate un reprezentant al fiecarui grup parlamentar. (2) Constatarea rezultatului în cazul votului cu bile sau cu buletine de vot se face prin proces-verbal, incheiat de către comisia de numărare şi validare. + Articolul 136 (1) Legile constitutionale se adoptă cu votul unei majoritati de cel puţin două treimi din numărul senatorilor. (2) Legile organice şi hotărârile privind Regulamentul Senatului se adoptă cu votul majorităţii senatorilor. (3) Legile ordinare şi hotărârile luate în procesul legiferarii se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi. (4) În cazul legilor constitutionale şi al legilor organice, când preşedintele constata, înainte de vot, ca prezenta senatorilor nu este asiguratorie pentru cvorumul de vot, amana votul, stabilind ziua şi ora desfăşurării acestuia. O noua amanare a votului nu poate depăşi termenul prevăzut de Constitutie pentru adoptarea legii. (5) Dacă prezentul regulament nu dispune altfel, celelalte acte ale Senatului sau masurile luate de acesta, inclusiv raportul comisiei sesizate în fond, se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi. (6) Înainte de votare, preşedintele de sedinta poate cere din proprie iniţiativă sau la cererea unui grup parlamentar verificarea cvorumului prin apel nominal sau prin numărare de către secretari. Senatorii care nu îşi exercită dreptul de vot, dar care au fost prezenţi în sala de sedinta intră în numărul regulamentar de stabilire a cvorumului. (7) Dacă în sala de sedinta nu se afla majoritatea senatorilor, preşedintele amana votarea până la intrunirea cvorumului legal. + Articolul 137 (1) Votul final priveste ansamblul reglementarii. (2) Votul final poate avea loc intr-o sedinta consacrata acestui scop, în ordinea definitivarii proiectului de lege sau a propunerii legislative. + Articolul 138 (1) Votul poate fi contestat numai de liderul unui grup parlamentar, imediat după anuntarea rezultatului votului de către preşedintele Senatului. Asupra contestaţiei Senatul se pronunţă prin votul majorităţii senatorilor prezenţi. Contestaţia poate fi sustinuta de un singur vorbitor, într-un interval de timp rezonabil, şi, în caz de opozitie, poate lua cuvantul într-un interval de timp egal, de asemenea, un singur vorbitor din partea fiecarui grup parlamentar. (2) Admiterea contestaţiei are drept consecinţa repetarea votului. + Articolul 139 (1) Numirile, confirmarile sau avizele pentru numiri în functii, care, potrivit Constituţiei şi legii, se fac de către Senat, se supun dezbaterii Senatului pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati şi validari. (2) În vederea întocmirii raportului, comisia va examina propunerile de numiri, confirmari sau avize, având dreptul de a chema pentru audiere candidatii. (3) Candidatii vor fi invitati şi la dezbaterea în plen a raportului, iar Senatul poate hotari audierea lor şi în plen. + Secţiunea a 8-a Procedura pentru respingerea, reexaminarea şi promulgarea legii + Articolul 140Proiectele de lege şi propunerile legislative adoptate sau respinse de Senat, ca prima Cameră sesizata, se semneaza de preşedintele Senatului şi se inainteaza Camerei Deputatilor, în calitate de Camera decizionala. Guvernul va fi instiintat despre aceasta. + Articolul 141 (1) Senatul se pronunţă asupra proiectelor de lege şi propunerilor legislative ce intră în competenţa sa, ca prima Cameră sesizata, în termen de 45 de zile. Pentru coduri sau alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile. Asupra ordonantelor de urgenta Senatul se pronunţă în termen de 30 de zile de la depunere. (2) În cazul depasirii termenelor prevăzute la alin. (1), se considera ca proiectul de lege sau propunerea legislativa a fost adoptata în forma inaintata de initiator. În acest caz, adoptarea se anunta în plenul Senatului, iar proiectul de lege sau propunerea legislativa se transmite, sub semnatura presedintelui Senatului, către Camera Deputatilor, care va decide definitiv. (3) În cazurile prevăzute la alin. (2), dacă s-a adoptat raport şi s-au dat avize ori amendamente, acestea se inainteaza anexat proiectului de lege sau propunerii legislative, ca material documentar. + Articolul 142 (1) În cazul în care Senatul, în calitate de Camera decizionala, a adoptat fără modificari un proiect de lege sau o propunere legislativa primita de la Camera Deputatilor, aceasta va fi semnata de preşedintele Senatului, va fi depusa la secretarul general al Senatului în vederea exercitarii dreptului de sesizare a Curtii Constitutionale şi va fi transmisa Camerei Deputatilor pentru indeplinirea formalitatilor de promulgare. (2) Depunerea legii la secretarul general al Senatului se face numai în zilele în care Senatul lucreaza în plen şi se aduce la cunoştinţa senatorilor în aceeasi zi, prin prezentare în sedinta de plen şi prin afisare datata şi certificata la avizierul general de la sala de sedinta. Senatorii îşi pot exercita dreptul de sesizare a Curtii Constitutionale, potrivit legii. + Articolul 143 (1) În cazul în care Senatul, ca prima Cameră sesizata, adopta o prevedere care, potrivit dispoziţiilor Constituţiei, intră în competenţa sa decizionala, prevederea este definitiv adoptata dacă şi Camera Deputatilor este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectiva legea se intoarce la Senat, care va decide definitiv, în procedura de urgenta. (2) Dispozitiile alin. (1) referitoare la intoarcerea legii se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care Senatul, în calitate de Camera decizionala, adopta o prevedere pentru care competenţa decizionala aparţine Camerei Deputatilor, ca prima Cameră sesizata. + Articolul 144În cazul în care Senatul respinge un proiect de lege sau o propunere legislativa, respinsa anterior de Camera Deputatilor, respingerea este definitivă, iar proiectul de lege sau propunerea legislativa nu mai poate fi readusa în discutia acestuia în cursul aceleiasi sesiuni parlamentare. + Articolul 145 (1) În cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit art. 146 lit. a) din Constitutia României, republicată, Senatul reexamineaza prevederile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale. Senatul dezbate pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati şi validari. (2) Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati şi validari va cuprinde propuneri pentru punerea de acord a prevederilor declarate neconstitutionale cu decizia Curtii Constitutionale. Raportul comisiei se dezbate conform prevederilor art. 101-106. Cu aprobarea Senatului, în urma dezbaterii raportului, în cuprinsul legii se opereaza şi corelarile tehnico-legislative necesare. (3) În cazul unei obiectii de neconstitutionalitate asupra tratatelor sau altor acorduri internationale, invocate potrivit art. 146 lit. b) din Constitutia României, republicată, procedura parlamentara se suspenda şi se reia după publicarea deciziei Curtii Constitutionale. (4) În cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit art. 146 lit. b) din Constitutia României, republicată, Senatul nu poate ratifica tratatul sau acordul international declarat ca fiind neconstitutional. (5) În cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit art. 147 alin. (1) din Constitutia României, republicată, dispozitiile declarate neconstitutionale îşi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile declarate neconstitutionale cu prevederile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept. (6) Dispozitiile alin. (5) se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care a fost declarata neconstitutionalitatea prevederilor din Regulamentul Senatului. (7) Reexaminarea textelor declarate neconstitutionale se face întâi de prima Cameră sesizata. + Articolul 146 (1) În cazul în care Preşedintele României cere, înainte de promulgare, reexaminarea unei legi adoptate prima data de către Senat, cererea va fi înscrisă în termen de cel mult 30 de zile în proiectul ordinii de zi a Senatului. (2) Reexaminarea legii pe baza cererii Presedintelui României se face cu respectarea procedurii legislative. + Articolul 147Pentru legile adoptate, potrivit Constituţiei, în sedinta comuna a celor două Camere, noua deliberare se face tot în sedinta comuna, conform Regulamentului sedintelor comune ale Camerei Deputatilor şi Senatului. + Articolul 148Camera Deputatilor face numerotarea legilor adoptate de Parlament, în ordinea promulgarii lor, trimitandu-le spre publicare la Monitorul Oficial al României. + Secţiunea a 9-a Procedura privind punerea sub urmărire penala a membrilor Guvernului + Articolul 149Senatul are dreptul sa ceara punerea sub urmărire penala a membrilor Guvernului, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. + Articolul 150 (1) Dezbaterea are loc pe baza raportului întocmit fie de o comisie permanenta, ca urmare a unei anchete desfăşurate în condiţiile art. 76, fie de o comisie de ancheta. Dacă ministrul are şi calitatea de senator, cererea se trimite spre examinare Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati şi validari, care va elabora în cel mai scurt timp un raport pe care îl inainteaza Senatului. (2) Raportul comisiei se inscrie cu prioritate în proiectul ordinii de zi. (3) Hotărârea se adoptă cu votul majorităţii senatorilor. + Articolul 151Dacă Senatul hotaraste sa ceara punerea sub urmărire penala a unui membru al Guvernului, preşedintele Senatului va adresa ministrului justiţiei o cerere pentru începerea urmaririi penale, potrivit legii. De asemenea, va instiinta Preşedintele României pentru eventuala suspendare din functie a acestuia. + Articolul 152În cazul prevăzut la art. 151, dispozitiile art. 116-135 se aplică corespunzător. + Capitolul III Motiuni, intrebari, interpelari, informari, petitii + Secţiunea 1 Motiuni simple + Articolul 153 (1) Motiunea simpla exprima pozitia Senatului intr-o anumita problema de politica interna sau externa ori, după caz, cu privire la o problemă ce a facut obiectul unei interpelari. (2) Motiunea simpla poate fi initiata de cel puţin o patrime din numărul senatorilor. (3) Motiunea simpla trebuie să fie întocmită corespunzător actelor juridice ale Senatului şi sa cuprindă motivarea şi dispozitivul. Motiunea se depune la preşedintele de sedinta, în plenul Senatului. + Articolul 154 (1) Până la incheierea dezbaterii unei motiuni simple, semnatarii nu mai pot promova o alta motiune în aceeasi problema. (2) După primirea motiunilor simple care au indeplinit condiţiile prevăzute de art. 153, preşedintele Senatului le comunică de îndată Guvernului şi le aduce la cunoştinţa plenului, după care dispune afisarea lor la sediul Senatului şi distribuirea lor senatorilor. + Articolul 155 (1) Preşedintele Senatului stabileste data dezbaterii motiunii simple, care nu poate depăşi 6 zile de la depunerea acesteia, instiintand Guvernul asupra datei stabilite. (2) Preşedintele Senatului nu va supune dezbaterii motiunile simple care nu indeplinesc cerinţele prevăzute la art. 153 şi nici pe cele care vizeaza finalitati specifice motiunii de cenzura, prezentand Senatului motivele deciziei sale. (3) Motiunile simple privind probleme de politica externa se supun dezbaterii numai insotite de avizul Comisiei pentru politica externa şi cu consultarea Ministerului Afacerilor Externe. Aceasta condiţie trebuie indeplinita în termen de 3 zile de la depunerea motiunii simple. + Articolul 156 (1) După începerea dezbaterii motiunii simple, senatorii semnatari nu-şi pot retrage adeziunea la motiune. (2) La motiunile simple prezentate nu pot fi propuse amendamente. (3) Dezbaterea se incheie prin supunerea la vot a motiunii simple în plenul Senatului. (4) Nici o motiune simpla nu poate fi supusă votului înainte de dezbaterea ei. + Articolul 157 (1) Dezbaterea motiunii simple se face cu respectarea dispoziţiilor cuprinse în art. 116-129 şi se adoptă cu votul secret al majorităţii senatorilor. (2) Motiunile simple adoptate de Senat se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi sunt obligatorii pentru Guvern şi membrii săi, precum şi pentru celelalte persoane vizate. + Secţiunea a 2-a Intrebari + Articolul 158 (1) Senatorii pot adresa intrebari Guvernului, ministrilor sau altor conducatori ai organelor administraţiei publice. (2) Intrebarea consta intr-o simpla cerere de a raspunde dacă un fapt este adevarat, dacă o informatie este exacta, dacă Guvernul sau celelalte organe ale administraţiei publice înţeleg sa comunice Senatului informaţiile sau documentele solicitate ori dacă Guvernul are intentia de a lua o hotărâre intr-o problemă determinata. + Articolul 159În plenul Senatului nu pot fi formulate intrebari care privesc probleme de interes personal sau particular, intrebari care se referă la procese aflate pe rolul instanţelor judecătorești ori care pot afecta solutionarea unor cauze aflate în curs de judecată, care urmaresc în exclusivitate obtinerea unei consultaţii juridice sau tehnice ori care privesc activitatea unor persoane care nu indeplinesc functii publice. + Articolul 160 (1) Senatorii pot adresa intrebari orale sau scrise şi au dreptul sa ceara ca răspunsul să le fie dat oral în plenul Senatului sau în scris. (2) Intrebarile scrise sau orale se depun în scris, prin grupul parlamentar, la secretarul desemnat al Senatului, cel mai tarziu până la ora 10,00 a zilei de joi. (3) Intrebarile se înregistrează la secretarul desemnat al Senatului, în ordinea în care au fost depuse. (4) Intrebarile trebuie să aibă un singur autor, iar un senator nu poate adresa intr-o săptămâna mai mult de doua intrebari. (5) În cursul zilei de joi intrebarile sunt transmise ministrului delegat pentru relaţia cu Parlamentul, mentionandu-se tipul intrebarii şi ce fel de răspuns a solicitat senatorul. (6) În situaţia aparitiei unor urgente, senatorul poate pune o intrebare şi în cadrul sedintei destinate acestei activităţi, urmand ca răspunsul să fie dat în sedinta speciala de săptămâna urmatoare. + Articolul 161 (1) Intrebarile orale se prezinta în plenul Senatului de către autor, într-un interval de timp de cel mult un minut. Raspunsurile orale se dau imediat după ce a fost adresata intrebarea şi nu pot depăşi 3 minute. Autorul intrebarii poate interveni cu precizări sau comentarii, fără a depăşi doua minute, iar răspunsul la replica va fi dat în acelasi interval de timp. Nici o alta interventie pe marginea intrebarii respective nu mai poate avea loc. Răspunsul la intrebarea orala poate fi amanat pentru săptămâna urmatoare numai în cazuri temeinic justificate. (2) În situaţia în care cel caruia îi este adresata intrebarea orala nu este prezent, răspunsul va fi dat în sedinta din săptămâna urmatoare. Preşedintele Senatului informeaza primul-ministru cu privire la raspunsurile amanate. (3) Raspunsurile orale la intrebarile scrise se dau după ce s-au epuizat intrebarile. La intrebarile la care s-a cerut răspuns oral nu se raspunde dacă senatorul care a adresat intrebarea nu se afla în sala. (4) Raspunsurile scrise se transmit senatorului în cel mult 15 zile. (5) Intrebarile şi raspunsurile se consemneaza în stenograma sedintei şi se publică odata cu aceasta în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a. Intrebarile la care nu s-a răspuns sunt comunicate şi primului-ministru şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, la sfârşitul fiecarei sesiuni ordinare. + Secţiunea a 3-a Interpelari + Articolul 162 (1) Interpelarea consta intr-o cerere adresata Guvernului sau unui membru al acestuia de către unul ori mai mulţi senatori sau de un grup parlamentar, prin care se solicita explicatii asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne sau externe. (2) Interpelarile se fac în scris, aratandu-se obiectul şi motivarea acestora, fără nici o dezvoltare, şi se depun la secretarul desemnat al Senatului. + Articolul 163 (1) Interpelarile se inscriu, în ordinea prezentarii, într-un registru special şi se afişează la sediul Senatului. (2) Interpelarile se prezinta în sedinta publică de către autor, după care preşedintele Senatului le transmite primului-ministru. (3) Biroul permanent stabileste o zi din săptămâna consacrata prezentarii şi dezbaterii interpelarilor şi intrebarilor. (4) Guvernul şi fiecare dintre membrii săi sunt obligati sa răspundă la interpelari în cel mult două saptamani. Pentru motive temeinice, Senatul poate acorda un termen de cel mult 3 saptamani. + Articolul 164 (1) În sedinta consacrata dezbaterii interpelarii se da cuvantul autorului pentru 3 minute şi apoi celui interpelat pentru 5 minute. Dacă răspunsul la interpelare da nastere unei replici, se da cuvantul în aceeasi ordine şi pentru aceleasi durate de timp. Preşedintele Senatului poate limita luarile de cuvant. (2) Raspunsurile la interpelarile adresate Guvernului se prezinta de primul-ministru sau de reprezentantul acestuia. Răspunsul la interpelarile adresate membrilor Guvernului se prezinta de ministru sau, după caz, de un secretar de stat. (3) Timpul total afectat interpelarilor se imparte pe grupuri parlamentare, în conformitate cu ponderea acestora. + Articolul 165Senatul poate adopta o motiune prin care să-şi exprime pozitia cu privire la problema ce a facut obiectul interpelarii, cu respectarea prevederilor art. 153-157. + Secţiunea a 4-a Informarea Senatului şi a senatorilor + Articolul 166 (1) Preşedintele Senatului poate solicita Guvernului şi celorlalte organe ale administraţiei publice, în cadrul controlului parlamentar asupra activităţii acestora, informaţiile şi documentele necesare. (2) Presedintii comisiilor permanente pot solicita de la organele prevăzute la alin. (1) informaţiile şi documentele necesare referitoare la domeniul lor de activitate. (3) Fiecare senator are dreptul de a cere informaţiile şi documentele menţionate, prin intermediul presedintelui Senatului sau al presedintilor comisiilor. (4) Solicitarea informării este obligatorie în cazul în care o iniţiativă legislativa implica modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurarilor sociale de stat. (5) Autorităţile prevăzute la alin. (1) sunt obligate sa răspundă în termen de cel mult 10 zile. În situaţii excepţionale în care răspunsul necesita date suplimentare, acestea au obligaţia de a declara în scris ca interesul public nu le permite sa răspundă la timp şi de a cere un termen suplimentar care nu poate depăşi 30 de zile. În cazul în care autorităţile nu raspund în termenele prevăzute la solicitarea senatorului interesat, preşedintele Senatului sau preşedintele comisiei, după caz, poate cere invitarea lor în plenul Senatului. (6) Refuzul nejustificat de a raspunde la solicitarile prevăzute în alineatele precedente atrage, după caz, raspunderea juridica potrivit legii. Preşedintele Senatului poate sesiza autorităţile competente, la solicitarea senatorului interesat. + Articolul 167 (1) În cazul în care informaţiile sau documentele solicitate privesc, potrivit legii, secrete de stat, Guvernul informeaza Senatul despre aceasta, iar Senatul decide în sedinta secreta. (2) Documentele primite se restituie organului respectiv, după consultare. + Secţiunea a 5-a Petitii + Articolul 168 (1) Oricine are dreptul de a se adresa cu petitii Senatului. Petitiile vor fi prezentate în scris şi semnate, precizandu-se domiciliul petitionarului sau al unuia dintre petitionari. (2) Petitiile se inscriu în registrul general al Senatului, în ordinea primirii, consemnandu-se numărul de înregistrare, numele, prenumele, domiciliul petitionarului şi obiectul cererii. + Articolul 169 (1) Petitiile înregistrate se repartizeaza, spre solutionare, de către unul dintre vicepresedintii Senatului, desemnat de presedinte, comisiei permanente competente, potrivit obiectului petitiei, ori senatorilor cărora le-au fost personal adresate. (2) Orice membru al Senatului poate lua cunoştinţa de conţinutul unei petitii, adresandu-se în acest scop presedintelui comisiei careia i-a fost repartizata. (3) Senatorul caruia îi sunt adresate petitii le va transmite spre solutionare autorităţilor publice competente. + Articolul 170 (1) Comisia va decide care sunt petitiile a caror rezolvare nu sufera amanare, sesizand de îndată autorităţile publice competente, şi va informa, în toate cazurile, petentul despre solutia promovata. Pentru celelalte petitii, comisia va decide, în cel mult 10 zile de la inregistrarea lor, dacă le va trimite unei autorităţi publice competente ori le va clasa. În cazuri deosebite, problema ce face obiectul petitiei se prezinta Senatului. (2) Autorităţile publice sesizate au obligaţia sa informeze Senatul, în scris, în termen de cel mult 30 de zile, despre solutia adoptata*). (3) Petitionarului i se aduce la cunoştinţa solutia adoptata. (4) Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petitii va prezenta trimestrial Biroului permanent un raport asupra petitiilor primite şi asupra modului de solutionare a acestora; acelasi raport va fi prezentat plenului Senatului la inceputul fiecarei sesiuni. (5) În raport se vor face menţiuni cu privire la solutiile date de autorităţile publice la petitiile care le-au fost trimise spre solutionare.---------------*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamt:Prin DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 601 din 14 noiembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.022 din 17 noiembrie 2005 s-a constatat ca prevederile art. 170 alin. (2) din Regulamentul Senatului contravin art. 64 alin. (1) din Constitutia României, intrucat stabileste obligaţii pentru alte subiecte de drept decat cele la care se referă organizarea şi functionarea acestei Camere a Parlamentului.Prin urmare, în conformitate cu art. 147 alin. (1) din CONSTITUTIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozitiile din legile şi ordonantele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, îşi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.În intervalul 17 noiembrie 2005-31 decembrie 2005, dispozitiile art. 170 alin. (2) din HOTĂRÂREA SENATULUI nr. 28 din 24 octombrie 2005, au fost suspendate de drept, iar începând cu data de 1 ianuarie 2006 acestea şi-au incetat efectele juridice. + Secţiunea a 6-a Declaratii politice + Articolul 171 (1) În fiecare săptămâna, Biroul permanent aloca o anumita perioada de timp dintr-o zi de sedinta pentru declaratii politice sau alte interventii ale senatorilor. (2) Declaratiile politice sau alte interventii ale senatorilor se fac în nume propriu sau în numele grupului parlamentar. (3) În raport cu conţinutul lor, declaratiile politice sau alte interventii ale senatorilor pot da dreptul la replica senatorilor, grupurilor parlamentare şi autorităţilor vizate. (4) În cazul în care tematica şi conţinutul declaratiilor politice sau ale altor interventii ale senatorilor vizeaza activitatea şi politica Guvernului, extrasul respectiv din stenograma va fi transmis ministrului delegat pentru relaţia cu Parlamentul. + Capitolul IV Statutul senatorului + Secţiunea 1 Imunitatea parlamentara + Articolul 172 (1) Senatorii se bucura de imunitate parlamentara pe toata durata exercitarii mandatului. (2) Imunitatea parlamentara are ca scop garantarea libertatii de exprimare a senatorului şi protejarea acestuia împotriva urmaririlor judiciare respective, abuzive sau sicanatoare. (3) Senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. (4) În temeiul art. 72 din Constitutia României, republicată, senatorii pot fi urmariti şi trimisi în judecata penala pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fără incuviintarea Senatului, după ascultarea lor. Urmarirea şi trimiterea în judecata penala se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie. (5) În caz de infractiune flagranta, senatorii pot fi retinuti şi supuşi perchezitiei. Ministrul justiţiei îl va informa neintarziat pe preşedintele Senatului asupra retinerii şi perchezitiei. În cazul în care Senatul constata că nu exista temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri. (6) Cererea de autorizare a trimiterii în judecata, penala ori contraventionala, precum şi cererea de retinere, de arestare sau de perchezitie se adreseaza presedintelui Senatului de ministrul justiţiei. (7) Preşedintele Senatului aduce cererea la cunoştinţa senatorilor în sedinta publică, după care o trimite de îndată Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati şi validari, spre examinare, care va stabili dacă a fost sau nu a fost facuta în scopul de a-l abate pe senator de la exercitiul functiei sale. Hotărârea comisiei se adoptă prin votul secret al majorităţii membrilor acesteia. (8) Biroul permanent al Senatului supune spre dezbatere şi aprobare plenului raportul comisiei, temeinic motivat, în termen de 15 zile de la data depunerii lui. (9) Cererile de retinere, de arestare, de perchezitie se inscriu cu prioritate pe ordinea de zi. + Articolul 173Senatul hotaraste asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor săi. + Secţiunea a 2-a Conflictul de interese, constatarea incompatibilitatilor şi alte interdictii + Articolul 174 (1) Senatorii depun o declaratie de interese, pe propria raspundere, cu privire la functiile şi activităţile pe care le desfăşoară, cu excepţia celor legate de mandatul sau functia publică pe care o exercită. (2) Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care senatorul are un interes personal de natura patrimoniala, care ar influenţa indeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative. (3) Functiile şi activităţile care se includ în declaratia de interese sunt: a) functiile în cadrul unor asociaţii, fundatii sau alte organizaţii neguvernamentale ori partide politice; b) activităţi profesionale remunerate; c) calitatea de acţionar sau asociat la societăţile comerciale, inclusiv bănci sau alte institutii de credit, societăţi de asigurare şi financiare. (4) Senatorii care nu indeplinesc alte functii sau nu desfăşoară alte activităţi decat cele legate de mandatul ori functia pe care o exercită depun o declaratie în acest sens. + Articolul 175 (1) Declaratia de interese se depune în termen de 15 zile de la data validarii mandatului ori, după caz, de la data numirii în functie. (2) Declaratia de interese se actualizeaza ori de cate ori intervin schimbari care, potrivit art. 174 alin. (3), trebuie inscrise în aceste declaratii. Actualizarea se face în termen de 30 de zile de la data începerii, modificarii sau încetării functiilor sau activităţilor. + Articolul 176 (1) Declaratiile de interese sunt publice şi se depun la secretarul general al Senatului. (2) Numele senatorilor care, în mod nejustificat, nu depun declaratia de interese se publică pe pagina de Internet a Senatului. (3) Evidenta declaratiilor de interese se consemneaza într-un registru special, numit Registrul declaratiilor de interese, care se păstrează la secretarul general al Senatului. + Articolul 177 (1) Calitatea de senator este incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului. (2) Prin functiile publice de autoritate incompatibile cu calitatea de senator se înţelege functii din administratia publică asimilate celor de ministru, functiile de secretar de stat, subsecretar de stat şi secretar de stat din cadrul organelor de specialitate din subordinea Guvernului sau a ministerelor, functiile din Administratia Prezidentiala, din aparatul de lucru al Parlamentului şi al Guvernului, functii de conducere specifice ministerelor, celorlalte autorităţi şi institutii publice, functii de consilieri locali şi consilieri judeteni, de prefecti şi subprefecti şi celelalte functii de conducere din aparatul propriu al prefecturilor, functiile de primar, viceprimar şi secretar ai unităţilor administrativ-teritoriale, functiile de conducere şi execuţie din serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi celorlalte organe din unitatile administrativ-teritoriale şi din aparatul propriu şi serviciile publice ale consiliilor judetene şi consiliilor locale, precum şi functiile care, potrivit legii, nu permit persoanelor care le deţin sa candideze în alegeri. (3) Calitatea de senator este, de asemenea, incompatibila cu: a) functia de presedinte, vicepresedinte, director, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor la societăţi comerciale, inclusiv bănci sau alte institutii de credit, societăţi de asigurare şi financiare, precum şi la institutii publice; b) functia de presedinte sau de secretar al adunarilor generale ale acţionarilor sau asociatilor la societăţile comerciale prevăzute la lit. a); c) functia de reprezentant al statului în adunările generale ale societatilor comerciale prevăzute la lit. a); d) functia de manager sau membru al consiliilor de administratie ale regiilor autonome, companiilor şi societatilor naţionale; e) calitatea de comerciant, persoana fizica; f) calitatea de membru al unui grup de interes economic; g) functia publică incredintata de un stat strain, cu excepţia acelor functii prevăzute în acordurile şi conventiile la care România este parte. (4) Alte incompatibilităţi decat cele prevăzute la alin. (1)-(3) sunt stabilite prin lege organica. + Articolul 178Senatorii pot exercita functii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării stiintifice şi al creatiei literar-artistice, precum şi în alte domenii prevăzute de lege. + Articolul 179 (1) Senatorul care se afla în una dintre incompatibilităţile prevăzute la art. 177 va demisiona din functiile care sunt incompatibile cu mandatul de senator, în termen de 10 zile de la data aparitiei cazului de incompatibilitate. (2) După expirarea termenului prevăzut la alin. (1), senatorul care continua să se afle într-un caz de incompatibilitate este considerat demisionat din functia de senator. Demisia se aduce la cunoştinţa plenului Senatului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. + Articolul 180Locul vacant va fi ocupat de către supleantul imediat următor de pe lista partidului, formatiunii politice ori aliantei acestora, dacă până la data validarii mandatului partidul sau formatiunea politica pentru care a candidat confirma în scris ca aparţine acesteia. Asupra legalităţii alegerii supleantului Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati şi validari va prezenta Senatului un raport. + Articolul 181În cursul termenului prevăzut la art. 179 alin. (1), senatorul trebuie să declare în scris la Biroul permanent orice activitate care se încadrează în incompatibilităţile prevăzute de lege. + Articolul 182Schimbările intervenite în activitatea senatorului pe durata exercitarii mandatului se aduc la cunoştinţa Biroului permanent, în scris, în cel mult 10 zile de la data aparitiei acestora. + Articolul 183 (1) Cazurile de incompatibilitate vor fi trimise spre examinare Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati şi validari a Senatului, care va întocmi un raport. Propunerile comisiei se aproba de Senat cu votul majorităţii membrilor săi. (2) Dacă senatorul a facut sa inceteze cauza de incompatibilitate după sesizarea comisiei, se va lua act despre aceasta în procesul-verbal al sedintei, iar asemenea cazuri nu se trec în raportul comisiei. + Articolul 184Evidenta situaţiilor prevăzute la art. 177-183 se tine la secretarul general al Senatului. + Articolul 185 (1) Se interzice folosirea de către senatori în interes privat a simbolurilor care au legătură cu exercitiul demnitatii sau functiei acestora. (2) Se interzice folosirea sau permisiunea de a folosi numele insotit de calitatea de senator, în orice formă de publicitate a unui agent economic român sau strain, precum şi a vreunui produs comercial, naţional sau strain. (3) Se interzice folosirea sau permisiunea de a folosi imaginea publică, numele, semnatura senatorului pentru orice formă de publicitate privitoare la o activitate care aduce profit, cu excepţia publicităţii gratuite pentru scopuri caritabile. (4) Se interzice senatorilor folosirea sau exploatarea directa ori indirecta a informaţiilor care nu sunt publice, obtinute în legătură cu exercitarea atribuţiilor, în scopul obtinerii de avantaje pentru ei sau pentru altii. (5) Senatorii au obligaţia să-şi declare averea, în termen de 15 zile, potrivit legii. + Secţiunea a 3-a Exercitarea mandatului de senator + Articolul 186 (1) Senatorii intră în exercitiul mandatului la data intrunirii legale a Senatului, sub condiţia validarii şi a depunerii juramantului. (2) După constituirea legala a Senatului, fiecare senator va depune, în faţa plenului Senatului, intrunit în sedinta solemna, juramantul de credinta faţă de tara şi popor:"Jur credinta patriei mele, România.Jur sa respect Constitutia şi legile tarii.Jur sa apar democratia, drepturile şi libertatile fundamentale ale cetatenilor, suveranitatea, independenta, unitatea şi integritatea teritoriala a României.Jur să-mi indeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor.Asa sa ma ajute Dumnezeu!"Juramantul de credinta se poate depune şi fără formula religioasa, aceasta putand fi inlocuita cu formula: "Jur pe onoare şi constiinta", care prefateaza juramantul. + Articolul 187 (1) După validare, pe durata exercitarii mandatului, senatorilor li se elibereaza legitimatia de membru al Senatului, semnata de preşedintele acestuia. (2) De asemenea, senatorii vor avea un insemn distinctiv al calităţii lor de reprezentanti ai poporului, cu dreptul de a-l purta pe toata durata exercitarii mandatului. Modelul insemnului se stabileste de către Biroul permanent, iar cheltuielile pentru confectionarea acestuia se suporta din bugetul Senatului. (3) Legitimatia şi insemnul se pot pastra de senator după încetarea mandatului, cu titlu evocativ. (4) Pe durata exercitarii mandatului, senatorii şi membrii lor de familie beneficiaza de pasaport diplomatic. + Articolul 188 (1) Calitatea de senator inceteaza la data intrunirii legale a Senatului nou-ales, precum şi în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces. (2) În cazul în care un senator demisioneaza, el poate reveni asupra demisiei până la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Senatului de vacantare a mandatului, dacă urmatorul propus pe lista formatiunii din partea careia a candidat nu a fost validat în plen. + Articolul 189*) (1) Pentru exercitarea mandatului de senator, în circumscriptiile electorale se organizeaza, pentru fiecare senator, cate un birou senatorial, având ca personal incadrat un sef de birou senatorial, un secretar şi un sofer, personal care face parte din aparatul Senatului. (2) Incadrarea personalului birourilor senatoriale se face cu contract de muncă pe durata determinata, de secretarul general al Senatului, la propunerea senatorilor în cauza. (3) Pe timpul cat indeplineste aceasta activitate, personalul angajat se considera detasat sau, după caz, transferat în interesul serviciului, în condiţiile legislaţiei muncii. (4) Contractul de muncă al personalului birourilor senatoriale inceteaza la cererea senatorului sau, în cazul în care titularului mandatului îi inceteaza calitatea de senator, la data la care noul titular solicita aceasta.----------------*) Prin DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 317 din 13 aprilie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 23 mai 2006, s-a constatat ca prevederile art. 189 sunt neconstitutionale.Prin urmare, în conformitate cu art. 147 alin. (1) din CONSTITUTIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozitiile din legile şi ordonantele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, îşi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.În consecinţa, dispozitiile art. 189 au fost suspendate în intervalul 23 mai-6 iulie 2006, iar începând cu data de 7 iulie 2006 acestea şi-au incetat efectele juridice. + Articolul 190*) (1) Senatorii primesc drepturile banesti, potrivit legii. (2) Senatorii primesc indemnizatia lunara şi celelalte drepturi, începând cu data intrarii în exercitiul mandatului şi până la încetarea acestuia.----------------*) Prin DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 317 din 13 aprilie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 23 mai 2006, s-a constatat ca prevederile art. 190 sunt neconstitutionale.Prin urmare, în conformitate cu art. 147 alin. (1) din CONSTITUTIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozitiile din legile şi ordonantele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, îşi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.În consecinţa, dispozitiile art. 190 au fost suspendate în intervalul 23 mai-6 iulie 2006, iar începând cu data de 7 iulie 2006 acestea şi-au incetat efectele juridice. + Articolul 191*)Pe durata exercitarii mandatului de senator, contractul de muncă al acestuia se suspenda, cu excepţia cazurilor în care Biroul permanent decide altfel, la cererea Senatului şi cu avizul unităţii şi al Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati şi validari a Senatului.----------------*) Prin DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 317 din 13 aprilie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 23 mai 2006, s-a constatat ca prevederile art. 191 sunt neconstitutionale.Prin urmare, în conformitate cu art. 147 alin. (1) din CONSTITUTIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozitiile din legile şi ordonantele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, îşi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.În consecinţa, dispozitiile art. 191 au fost suspendate în intervalul 23 mai-6 iulie 2006, iar începând cu data de 7 iulie 2006 acestea şi-au incetat efectele juridice. + Secţiunea a 4-a Concedii, absente, demisii + Articolul 192Nici un senator nu poate lipsi nemotivat de la sedintele Senatului sau ale comisiei din care face parte ori de la celelalte activităţi specifice indeplinirii mandatului de senator. + Articolul 193*) (1) Concediile se acordă pentru motive de boala sau interese personale. (2) Concediile de boala se acordă pe baza certificatului medical. (3) Pentru interese personale se pot acorda, în timpul unei sesiuni, cel mult 8 zile de concediu cu plata indemnizatiei, iar peste aceasta durata, concedii fără plata, care se pot efectua integral sau în mai multe transe.Concediile până la 4 zile se aproba de preşedintele Senatului, iar cele cu o durată mai mare de 4 zile, de către Biroul permanent. (4) Fiecare cerere de concediu pentru interese personale va avea mentionat, de către unul dintre secretarii Senatului, numărul zilelor de concediu efectuate de senatorul respectiv.----------------*) Prin DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 317 din 13 aprilie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 23 mai 2006, s-a constatat ca prevederile art. 193 sunt neconstitutionale.Prin urmare, în conformitate cu art. 147 alin. (1) din CONSTITUTIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozitiile din legile şi ordonantele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, îşi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.În consecinţa, dispozitiile art. 193 au fost suspendate în intervalul 23 mai-6 iulie 2006, iar începând cu data de 7 iulie 2006 acestea şi-au incetat efectele juridice. + Articolul 194 (1) Senatorii pot demisiona prin cerere scrisa, adresata presedintelui. (2) Preşedintele Senatului, în sedinta publică, intreaba senatorul dacă staruie în cererea de demisie şi, dacă răspunsul este afirmativ ori dacă senatorul nu se prezinta pentru a raspunde, cu toate ca a fost instiintat, declara locul vacant. + Secţiunea a 5-a Deontologia parlamentara; abateri şi sancţiuni + Articolul 195Constituie abateri disciplinare savarsite de senatori urmatoarele fapte, dacă, potrivit legii, nu constituie infractiuni: a) incalcarea dispoziţiilor privind indatoririle senatorului prevăzute de Constitutie şi de legea statutului deputatilor şi al senatorilor; b) incalcarea juramantului de credinta; c) nerespectarea prevederilor Regulamentului Senatului; d) exercitarea abuziva a mandatului de senator; e) comportamentul injurios sau calomniator la adresa unui parlamentar ori a altui demnitar în sedintele de plen, de comisii sau de birou ori în afara acestora, dar cu privire la exercitarea mandatului de senator; f) absentarea, nemotivata şi în mod repetat, de la lucrarile Senatului. + Articolul 196Abaterile de la deontologia parlamentara se sancţionează cu: a) atenţionare; b) chemarea la ordine; c) retragerea cuvantului; d) indepartarea din sala pe durata sedintei; e) avertisment public - scris. + Articolul 197 (1) Abaterile şi sanctiunile prevăzute la art. 195, respectiv la art. 196 lit. a)-d), se constata şi se aplică de către preşedintele de sedinta sau, după caz, de preşedintele comisiei senatoriale. (2) Sanctiunile prevăzute la art. 196 nu pot împiedica exercitarea dreptului la vot. + Articolul 198 (1) Preşedintele Senatului poate, înainte de a chema la ordine un senator, sa îl invite să-şi retraga sau sa explice cuvantul care a generat incidente şi care ar atrage aplicarea masurii. (2) Dacă expresia intrebuintata a fost retrasa sau regretata ori dacă explicatiile date sunt apreciate de presedinte sau de senatorul vizat ca satisfăcătoare, măsura nu se mai aplica. (3) În cazul în care, după chemarea la ordine, senatorul continua să se abata de la prezentul regulament, preşedintele Senatului îi va putea retrage cuvantul, iar dacă persista, îl va indeparta din sala. + Articolul 199 (1) Pentru menţinerea ordinii în sedintele comisiilor, presedintii acestora au aceleasi drepturi ca şi preşedintele Senatului şi pot aplica masurile prevăzute la art. 196 lit. a)-d). (2) În cazul în care un senator savarseste abateri deosebit de grave, preşedintele comisiei va suspenda sedinta şi va aduce cazul la cunoştinţa presedintelui Senatului, care îl va supune Biroului permanent. + Articolul 200 (1) Abaterile care implica aplicarea sanctiunii prevăzute la art. 196 lit. e) se constata de Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati şi validari a Senatului, la sesizarea unui grup parlamentar din Senat sau a unui senator. Sesizarea se adreseaza presedintelui Senatului. (2) Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati şi validari solutioneaza sesizarea inaintata de preşedintele Senatului, în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia la comisie. Solutia comisiei se ia cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în sedinta secreta. (3) Raportul comisiei se inainteaza de îndată, împreună cu dosarul cauzei, Biroului permanent al Senatului. (4) Biroul permanent solutioneaza cauza în termen de 7 zile de la data primirii raportului, împreună cu dosarul cauzei. Hotărârea Biroului permanent se prezinta în sedinta publică a plenului Senatului. (5) Împotriva hotărârii Biroului permanent al Senatului petitionarul sau senatorul sanctionat poate face contestaţie în termen de 15 zile de la data comunicarii acesteia. (6) Contestaţia se solutioneaza de către plenul Senatului, în termen de 30 de zile de la inregistrarea acesteia, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, în sedinta secreta. (7) Hotărârea plenului Senatului, data asupra contestaţiei, este definitivă şi executorie şi se aduce la cunoştinţa publică în sedinta de plen. + Articolul 201Senatorul sanctionat disciplinar pe baza prevederilor art. 196 lit. e) nu poate reprezenta Senatul în relatiile interne şi externe ale acestuia, pe o perioadă de 3 luni de la data ramanerii definitive a sanctiunii. + Articolul 202Sanctiunile prevăzute de art. 196 se aplică pentru fiecare abatere în parte şi se cumuleaza aritmetic. + Capitolul V Serviciile Senatului + Articolul 203 (1) Serviciile Senatului sunt conduse de secretarul general al Senatului, ajutat de un secretar general adjunct. (2) Secretarul general şi secretarul general adjunct sunt numiti de Senat, pe durata legislaturii, la propunerea Biroului permanent. (3) Secretarul general şi secretarul general adjunct pot fi revocati la propunerea Biroului permanent sau a cel puţin 30 de senatori. Propunerea de revocare poate fi formulata o singură dată în cursul unei sesiuni ordinare. (4) Secretarul general este ordonator principal de credite şi, în indeplinirea atribuţiilor sale, emite ordine. + Articolul 204 (1) Senatul aproba bugetul propriu inaintea dezbaterii bugetului de stat şi îl inainteaza Guvernului în vederea includerii în bugetul de stat. Execuţia bugetului propriu este aprobata de plenul Senatului după verificarea de către chestorii Senatului. (2) Dotarea Senatului cu mijloace de transport auto şi modul de utilizare a acestora, precum şi cheltuielile de protocol se stabilesc prin norme aprobate de Biroul permanent, în limita sumelor prevăzute în bugetul anual. + Articolul 205 (1) Folosirea colaboratorilor pentru lucrarile Senatului, ale comisiilor şi pentru unele activităţi ale serviciilor Senatului se aproba de Biroul permanent. (2) Indemnizatia colaboratorilor, în limitele stabilite de lege, se propune de beneficiarul colaborarii şi se ordonanteaza de secretarul general al Senatului. + Capitolul VI Dispozitii tranzitorii şi finale + Articolul 206 (1) Dacă Senatul adoptă, în condiţiile art. 155 alin. (1) din Constitutia României, republicată, un proiect de lege sau o propunere legislativa intr-o redactare diferita de cea adoptata de Camera Deputatilor, preşedintele Senatului, de acord cu preşedintele Camerei Deputatilor, initiaza procedura de mediere. În acelasi mod se procedeaza şi în cazul în care Camera Deputatilor adopta un proiect de lege sau o propunere legislativa intr-o redactare diferita de cea adoptata de Senat. (2) În acest scop, Biroul permanent va propune Senatului un numar de 7 senatori, urmarindu-se respectarea principiilor prevăzute la art. 45. (3) Senatorii stabiliti de Senat prin votul deschis al majorităţii senatorilor prezenţi, împreună cu deputatii desemnaţi de Camera Deputatilor, potrivit regulamentului propriu, formeaza comisia de mediere. (4) Cvorumul regulamentar al sedintelor de mediere este asigurat numai în prezenta a cel puţin 4 senatori dintre membrii comisiei de mediere a Senatului. + Articolul 207 (1) Comisia de mediere se reuneste la convocarea presedintelui comisiei sesizate în fond de la Camera care a adoptat ultima proiectul, la sediul acesteia, şi stabileste regulile după care îşi va desfăşura activitatea, inclusiv termenul în care urmeaza să prezinte raportul. (2) Reprezentantii Senatului în comisia de mediere au competenţa de a examina şi de a hotari, împreună cu cei ai Camerei Deputatilor, numai asupra redactarilor diferite adoptate de Camera Deputatilor la textele adoptate de Senat şi se vor pronunţă, în aceste limite, asupra redactarilor diferite, putand adopta fie una, fie cealalta dintre redactari sau un text comun. (3) Conducerea lucrărilor comisiei de mediere se realizează prin rotatie de către un senator şi un deputat, stabiliti de aceasta. (4) Hotărârile comisiei de mediere se iau cu acordul majorităţii membrilor acesteia. + Articolul 208 (1) Activitatea comisiei de mediere inceteaza odata cu depunerea raportului. (2) Raportul comisiei de mediere se inscrie pe ordinea de zi a Senatului, urmandu-se procedura prevăzută la art. 84-112, sau, după caz, pe ordinea de zi a sedintelor comune ale Camerelor Parlamentului, potrivit procedurii prevăzute în regulamentul sedintelor comune. (3) Se supun la vot numai solutiile propuse de comisia de mediere, diferite de cele adoptate initial de către Senat. În toate cazurile, raportul comisiei de mediere se aproba potrivit procedurii şi cu majoritatea de voturi necesară adoptarii legii în forma finala. (4) În cazul în care comisia de mediere nu ajunge, în termenul stabilit, la un acord cu privire la textele aflate în divergenta sau dacă una dintre Camere nu aproba raportul comisiei de mediere, textele aflate în divergenta se supun dezbaterii în sedinta comuna a celor două Camere, potrivit regulamentului acestor şedinţe. + Articolul 209Dacă ambele Camere ale Parlamentului îşi insusesc textul legii în forma propusa de comisia de mediere, se va proceda conform art. 140. + Articolul 210Constitutionalitatea prezentului regulament poate fi verificata de către Curtea Constituţională, la cererea presedintelui Senatului, a unui grup parlamentar sau a cel puţin 25 de senatori. + Articolul 211Prevederile art. 30-32 se pun în aplicare numai după 25 de zile calendaristice de la data publicarii acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I.---------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari