| EMITENT |
--------- Notă *) Aprobat prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 426 din 19 aprilie 2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din 29 mai 2006.
ANEXĂ*)
*) Anexa este reprodusă în facsimil.
1. Puncte de plecare
Planul de acţiune are la baza strategia Ministerului Sanatatii in domeniul sanatatii mintale. Punctele de plecare ale planului de acţiune sunt formulate mai jos.
Nevoi
Putem presupune ca principiu de lucru că morbiditatea prin boli mintale se aseamănă mai mult sau mai puţin cu cea înregistrată în alte ţări europene. Rata suicidului este (cu unele excepţii etnice) relativ scăzută.
- Nu se cunoaşte numărul persoanelor care au nevoie de servicii de sănătate mintală Nu sunt disponibile informaţii referitor la listele de aşteptare.
- Autoritatea Naţională a Persoanelor cu Handicap are în grijă un număr neprecizat de persoane cu tulburări psihice
Cifrele referitoare la numărul persoanelor aflate în instituţii care oferă îngrijiri pe
termen lung nu sunt de încredere.
Prevenire
Prevenirea tulburărilor psihice este foarte dificilă. Totuşi, având în vedere că stigmatizarea şi discriminarea persoanelor cu tulburări psihice sunt înalt prevalente în România, promovarea sănătăţii mintale ar trebui să reprezinte o parte esenţială a planului de acţiune.
"Carta verde" asupra sănătăţii mintale a Comisiei Europene va reprezenta punctul de plecare pentru formularea politicilor româneşti în domeniul prevenirii
În general, programele de prevenire primară nu au rezultate imediate Prevenirea secundară şi terţiară sunt fezabile şi eficiente.
Servicii
Numărul paturilor din spitalele de psihiatrie este mic şi comparabil cu alte ţări europene (sub 1 la 1OOO de locuitori); numărul exact al pacienţilor şi tipul pacienţilor cronici aflaţi în instituţii aparţinând Autorităţii Naţionale a Persoanelor cu Handicap este necunoscut
Perioada medie de spitalizare poate fi scurtată dacă ar fi disponibile servicii ambulatorii şi locuinţe protejate
Calitatea clădirilor este scăzută
Serviciile comunitare de sănătate mintală sunt doar în stadiu experimental; există aşa numitele "laboratoare de sănătate mintală" care au contract cu Casa Naţională de Asigurări de Sanatate.
Capacitatea de îngrijire pe termen lung pentru pacienţii cu demenţe ar trebui să fie în acord cu ultimele modificări demografice (demenţa este o boală dependentă de vârstă). In 2005, majoritatea pacienţilor demenţiaţi stau acasă cu familiile.
Proiectele de locuinţe protejate sunt doar în stadiu experimental, în câteva locuri. Modelul de îngrijire este, cu unele excepţii remarcabile, învechit - nu este centrat pe client.
Cu unele excepţii, nu există consilii regionale în care să se întâlnească toţi factorii de decizie pentru a coordona serviciile de îngrijire.
Finanţare
- Bugetul naţional destinat sănătăţii este în general scăzut; bugetul pentru îngrijirile de sănătate mintală este o mică parte din acesta.
ONG-urile sunt aproape inexistente; spitalele psihiatrice sunt toate deţinute de stat. Guvernul decide asupra facilităţilor care sunt incluse în sistemul de sănătate. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate este organismul care asigură finanţarea serviciilor medicale. Instituţiile (de stat) semnează un contract cu CNAS. Autorităţile locale trebuie să asigure clădirile. Autorităţile locale pot finanţa anumite proiecte speciale.
- Modalitatea de management nu este la standarde europene; acest fapt duce adesea la o insuficientă utilizare a serviciilor şi a fondurilor.
ONG-uri din Marea Britanie, Germania, Belgia, Irlanda, Olanda şi din alte ţări oferă ajutor în natură sau cash unor parteneri regionali. Acest ajutor este foarte apreciat de români dar nu este monitorizat sau coordonat. Aceste ONG-uri se plâng adesea că birocraţia românească interferă cu ajutoarele primite.
Proiectele PHARE şi MATRA sunt binevenite în a dezvolta faţete ale planului de acţiune.
Resurse umane
Sănătatea mintală, bolile mintale, persoanele care activează în domeniul îngrijirilor de sănătate mintală au un statut scăzut în societate - pacienţii sunt stigmatizaţi
Există o penurie de personal calificat în nursing; formarea în nursing psihiatric este posibila în numai două locuri.
- Numărul de psihiatri este modest, majoritatea lucrează în oraşele mari
- Numărul psihologilor clinicieni este modest Există un număr insuficient de asistenţi sociali
Medicii generalişti nu posedă instrumentele necesare pentru a face faţă rolului lor viitor de a lucra cu pacienţi cu tulburări psihosociale/psihiatrice uşoare. Este nevoie de instruire postuniversitară.
ONG-uri din afara României oferă programe de educaţie şi instruire care sunt foarte apreciate. Au fost traduse în română manuale de nursing psihiatric.
În general, programele de instruire pentru toate profesiunile implicate ar trebui regândite prin prisma noii abordări în domeniul sănătăţii mintale.
Legislaţie şi aplicarea legii
Numărul internărilor nevoluntare sub auspiciile legii 487/2002 privind sănătatea mintală şi protecţia persoanelor cu tulburări psihice este incredibil de mic, având în vedere ce ar însemna o respectare adecvată a prevederilor legii şi concepţia actuală asupra drepturilor omului.
Din păcate aparatul judiciar pare să fie prea lent pentru a ţine pasul cu reglementările Legii sănătăţii mintale.
Legătura dintre sistemul de sănătate mintală şi serviciile sociale este slabă şi uneori neproductivă
Legea sănătăţii mintale şi "normele de aplicare" au fost examinate în comparaţie cu standardele europene de către o echipă de experţi olandezi. Concluzia a fost că legea reprezintă un pas înainte, dar că în viitor va fi necesar să se facă unele modificări. Caracterul programatic al legii mai înseamnă şi că formularea anumitor reglementări este deficitară în ce priveşte claritatea legală şi nu se specifică cine este responsabil de respectarea acestor "drepturi" şi unde pot fi trimise plângerile dacă aceste "drepturi"
nu sunt respectate. Această lipsă de claritate legală este problematică mai ales in următoarele domenii pe:
• procedurile de internare nevoluntară
• procedurile de administrare a tratamentului nevoluntar
• restricţiile la adresa drepturilor şi libertăţilor
• dreptul de a adresa plângeri
- Pentru a face posibilă evaluarea internărilor nevoluntare, este necesar ca instituţiile care oferă îngrijiri de sănătate mintală să fie obligate să ţină evidenţa statutului legal al pacienţilor (internaţi voluntar, internaţi nevoluntar, sub interdicţie, reprezentanţi legali). Un registru naţional al pacienţilor cu tulburări psihice internaţi nevoluntar ar fi de asemenea un instrument util care ar ajuta Ministerul Sănătăţii şi alte organisme competente să fie la nivelul responsabilităţilor care le revin în supervizarea calităţii îngrijirilor şi respectarea drepturilor omului ale pacienţilor cu tulburări psihice.
2. Elemente cheie
a. Bugetul Ministerului Sănătăţii1
Regula lui 10 - în 1O ani, 10% din produsul intern brut ar trebui să revină cheltuielilor din sănătate: 1O % din acest buget ar trebui să revină sănătăţii mintale.
Integrarea serviciilor de sănătate mintală în cadrul general al serviciilor de sănătate ar trebui să fie obiectivul final; în situaţia prezentă este recomandabil a avea un buget separat pentru îngrijirile de sănătate mintală. Dacă acest lucru nu este posibil, atunci ar trebui create mecanismeJe pentru a se indica partea din bugetul integrat care revine sănătăţii mintale.
În absenţa unui buget adecvat, reforma sistemului de sănătate mintală nu este un obiectiv realist. Pe lângă implementarea acţiunilor propuse, aceasta ar aduce România la acelaşi nivel cu alte ţări din Europa.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sanatatii, banii cheltuiţi pe sănătatea mintală sunt o investiţie rentabilă, având un efect benefic asupra productivităţii în general în România
b. Crearea unei reţele de servicii comunitare de sănătate mintală
Acesta reprezintă axa principala al politicii privind sănătatea mintală a guvernului român. De aceea, planul de acţiune, în special în prima sa fază, se va concentra pe crearea centrelor comunitare de sănătate mintală. Totuşi, aceste centre vor putea funcţiona doar în cadrul unui sistem de servicii de sănătate mintală şi îngrijiri sociale. Buna funcţionare a centrelor depinde de disponibilitatea unor paturi de spital pentru acuţi (această condiţie este larg acceptată), dar depinde în egală măsură şi de existenţa unor proiecte de locuinţe protejate!
c. Resursele financiare şi umane
Prin contractul cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate trebuie reglementata acoperirea tuturor serviciilor oferite de centrele comunitare de sanatate mintala. O schiţă financiară a cheltuielilor pe care le presupune un singur astfel de centru standard oferă informaţii valoroase privind bugetul total anual necesar.
Va fi nevoie de un număr mare de profesionişti precum asistente medicale, psihologi, asistenţi sociali şi psihiatri. Aici, planificarea resurselor umane este esenţială. Trebuie de asemenea
1 Cheltuielile pentru medicaţie şi bugetul pentru persoanele care suferă de o tulburare mintală aflate în instituţii aparţinând de Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap sunt excluse)
avută în vedere capacitatea centrelor de instruire şi formare. În plus, programele de instruire trebuie ajustate. Ministerul Educaţiei şi universităţile trebuie implicate în acest domeniu.
d. Prevenirea şi promovarea sănătăţii mintale
Prevenirea şi promovarea sănătăţii mintale deţine întotdeauna un rol proeminent în documentele OMS. Recenta "cartă verde" a Comisiei Europene asupra promovării sănătăţii mintale şi asupra protecţiei şi prevenirii bolilor mintale poate fi un model de urmat.
Folosirea noilor moduri de comunicare, televiziunea şi internetul, trebuie să facă parte din strategiile de prevenire.
e. Schimbarea mentalităţilor (problema stigmatizării)
Stigmatizarea este frecvent menţionată ca un obstacol. Nu doar pacienţii au de suferit, dar şi cei care lucrează în domeniu. Această situaţie duce la un buget scăzut, facilităţi de proastă calitate, îngrijiri la standarde scăzute şi pericolul inerţiei şi lipsei de entuziasm în rândul lucrătorilor deoarece sunt prost plătiţi şi supraaglomeraţi.
Factorii care menţin stigmatizarea sunt:
o Lipsa interesului din partea ministerelor şi a publicului
o Instituţii în stare de degradare
o Lipsa de resurse
o Sisteme inadecvate de gestionare a informaţiei
o Legislaţie inadecvată
Este un cerc vicios. De aceea trebuie acţionat simultan pentru imbunatatirea calităţii serviciilor si pentru combaterea stigmatizării si discriminării.
f. Schimbarea modelului de îngrijire
În anumite locuri din România, profesioniştii încep să lucreze în echipe multidisciplinare. În cea mai mare parte a cazurilor, nu există însa o evaluare multiaxială a nevoilor sociale, psihologice şi fizice ale fiecărui pacient. Ca rezultat, nu există un plan de îngrijire individualizat care să se adreseze acestor nevoi.
Modelul preferat in momentul actual este cel centrat pe client. Cei aflaţi în poziţii de decizie,
managerii şi profesioniştii ar trebui să înceapă să gândească în aceşti termeni.
g. Accent pus pe management.
Profesioniştii români sunt în general bine informaţi cu privire la evoluţiile din domeniul sănătăţii mintale. Obstacolul este reprezentat de faptul că ei nu pot sau nu sunt în poziţia de a organiza schimbările necesare. Profesioniştii nu sunt formaţi în management. De asemenea, ei ar trebui să înveţe să accepte beneficiile managementului modern profesionist.
Managementul modern şi cercetarea în serviciile de sănătate vor fi de ajutor aici.
h. Dezvoltarea instituţională
Toate spitalele psihiatrice aparţin statului. În alte ţări, toate instituţiile care oferă îngrijiri de sănătate mintală pot fi gestionate de organizaţii private non-profit. În general, ONG-urile pot lucra mai flexibil decât instituţiile de stat. Bineînţeles, ele trebuie să opereze ţinând cont de condiţiile impuse de guvern. În România, ONG-urile pot depăşi dificultăţile generate de sincronizarea între planificarea locală şi autorităţile centrale.
Totuşi, în ce priveşte planificarea pe termen scurt, credem ca actualul sistem ar trebui reformat si folosit. Schimbările de mentalitate pot antrena schimbări remarcabile în calitatea îngrijirilor oferite chiar şi în cadrul actualului sistem şi al actualului buget. Un spital de
psihiatrie poate face parte, de exemplu, dintr-un grup local care coordonează sănătatea mintală.
i. Implicarea organizaţiilor de pacienţi/ beneficiari/ membri ai familiilor OMS a fost de acord să includă şi să implice activişti cu poziţii cheie şi organizaţiile lor la Conferinţa Ministerială de la Helsinki din ianuarie 2005. Tot felul de persoane care au un interes în sănătatea mintală şi comunităţile lor locale sunt astfel implicate. Este vorba aici de beneficiari şi familiile lor, doctori şi asistenţi sociali, politicieni şi jurnalişti, grupuri religioase şi avocaţi, oameni de afaceri şi multe alte grupuri. Este de asemenea vorba despre beneficiari are se mobilizează în a lua parte deplină la procesul de creare a politicilor.
ln România, organizaţii precum ARIPI şi Orizonturi pot fi folosite ca un nucleu pentru dezvoltări ulterioare.
Într-o primă perioadă, procesul poate fi de sus în jos; în a doua perioadă şi în cele care vor urma, procesul poate fi din ce în ce mai mult de jos în sus.
j. Fondarea Centrului Nat.ional de Sănătate Mintală
Centrul poate monitoriza acest domeniu şi va oferi informaţii despre sănătatea mintală a
populaţiei României celor care formulează politicile şi politicienilor. Va putea conduce cercetări a upra organizaţiilor, accesibilităţii, calităţii şi eficienţei facilităţilor de prevenire şi îngrijire. In plus, va putea dezvolta noi metode de prevenire, tratament şi administrare, noi ghiduri şi programe.
Institutul va putea susţine cursuri de instruire în sănătatea mintală pentru a ajuta profesioniştii şi organizaţiile să-şi îmbunătăţească calitatea îngrijirilor oferite. Centrul Naţional trebuie să fie independent. De aceea, el ar trebui organizat ca un ONG. El va putea fi finanţat, printre alţii, de guvern. Înfiintarea centrelor comunitare de sanatate mintala putea oferi primele oportunităţi de colaborare susţinută intre Ministerul Sanatatii si Centrul Naţional de Sănătate Mintală.
3. Obiective pe termen scurt/mediu - perioada 2006-2009
3.1 Centrele Comunitare de Sănătate Mintală
În grupul de lucru privind sistemul de îngrijiri, membrii au căzut de acord ca centrele să aibă o arie de acoperire de circa 100 OOO - 150.000 de locuitori. România are o populaţie de 21 de milioane de locuitori. În total, este nevoie de 150 de centre. Din mai multe motive, este imposibil să acoperi întreg teritoriul României cu centre într-o perioadă scurtă de timp. Creşterea numărului de centre ar trebui să evolueze împreună cu creşterea capacităţii de formare şi educaţie continua.
Introducerea pe scară largă a acestor centre este total nouă pentru România. De aceea trebuie monitorizată. Este recomandabil să se evalueze funcţionarea acestor centre pe o perioadă de patru ani (cercetarea serviciilor de sănătate).
Funcţionarea serviciului de criză format dintr-o echipă de psihiatri şi nurse de psihiatrie joacă un rol cheie în prevenirea internărilor nenecesare. Acest serviciu poate ajuta poliţia şi medicii de familie. Prin oferirea unui real ajutor şi consultaţii se va putea depăşi stigma asociată serviciilor de sănătate mintală. De asemenea, procedura internărilor nevoluntare va putea să se ridice la nivelul modem al standardelor privind drepturile omului.
3.1.1 Puncte principale
1. Centrul de greutate al serviciilor se va schimba dinspre spital şi alte instituţii de sănătate mintală (cum ar fi ambulatorul sau Laboratorul de Sănătate Mintală - cum erau denumite în anii '70 şi '80) spre Centrul Comunitar de Sănătate Mintală (CCSM) şi echipa terapeutică. CCSM este o structură nouă care se bazează, acolo unde sunt disponibile locaţiile, pe vechile Laboratoare de Sănătate Mintală sau ar trebui să se bazeze pe o locaţie nouă, cu respectarea principiilor de accesibilitate a serviciilor. Diversele unităţi ale CCSM (cum ar fi unitatea de outreach sau cea de reabilitare) pot avea localizare în locuri separate geografic, dar echipa terapeutică trebuie văzută ca un grup de profesionişti alocaţi unei arii de acoperire (vezi mai jos), indiferent de instituţia sau de locaţia unde lucrează.
2. Pentru a creşte calitatea îngrijirilor continue, această propunere promovează ideea ariilor de acoperire - sau, importat din modelul francez, a sectoarelor. Un sector este o arie geografică şi populaţională bine delimitată deservită de un CCSM şi de o echipă terapeutică. Pentru România, un sector ar putea acoperi un segment de populaţie de 100.000 până la 150.000 de locuitori (cu posibilitatea reducerii mărimii până la jumătate în cazul apariţiei unei finanţări adecvate - aceasta ar însemna o arie de acoperire de 300.000). Sectoarele menţionate în această propunere sunt doar pentru asistenţa psihiatrică a adulţilor (psihiatria copilului şi a altor populaţii speciale cu probleme de sănătate mintală nu sunt incluse în acest document)
3. Paturile de psihiatrie - 30 - 35 de paturi ar trebui să fie disponibile într-un spital de psihiatrie sau într-un spital general. Spitalele psihiatrice deja existente în teritoriu (şi în special cele din oraşele mari) ar trebui pentru început "divizate" pentru a acoperi nevoile fiecărui sector. Când vor fi disponibile fonduri, se recomandă a se muta facilităţile intraspitaliceşti cât mai aproape de sector.
4. Centrul Comunitar de Sanatate Mintala (CCSM) acoperă nevoile diverse de asistenţă de sănătate mintală. Personalul unui CCSM este alcătuit din 4 psihiatri, 5 nurse de psihiatrie pentru unitatea de criză, 3 nurse de psihiatrie şi un asistent social pentru unitatea mobilă, I O nurse pentru spitalul de zi şi pentru unitatea de reabilitare, 2
½ psihologi şi 5 asistenţi sociali. Personalul din unitatea mobilă şi din unitatea de reabilitare este responsabil de asigurarea continuităţii în îngrijire a persoanelor cu tulburări mintale severe. Serviciile oferite de CCSM sunt următoarele:
a. Conexiunea cu sistemul de îngrijiri medicale primare - echipa terapeutică asistă în mod constant medicii de familie din sector în a oferi îngrijiri de sănătate mintală pentru cazurile de tulburare mintală uşoară sau moderată şi primeşte trimiterile. Echipa terapeutică dintr-un sector este responsabilă de training-ul medicilor de familie, de asistenţa psihiatrică on-site şi de trimiterile care părăsesc CCSM către un anumit medic de familie din teritoriu.
b. Psihiatrie ambulatorie - specialiştii psihiatri care sunt acum activi în cadrul policlinicilor vor aparţine de CCSM şi vor oferi consultaţii de specialitate persoanelor cu probleme de sănătate mintală. Consultaţiile vor veni din partea sectorului de asistenţă medicală primară (pentru cazuri cu o simptomatologie moderată şi severă), de la alţi profesionişti în sănătate sau de la serviciile sociale din sector.
c. Conexiunea cu spitalul de psihiatrie - echipa terapeutică este în permanenţă în legătură cu unitatea spitalicească şi fiecare caz externat va fi discutat cu psihiatrul curant. Pacienţii externaţi din spital sunt transferaşi către CCSM în caz că au nevoie de asistenţă în plus. În cazul în care un pacient refuză să fie transferat la CCSM, el va fi referit către unitatea mobilă a centrului.
d. Munca de teren (outreach) - 3 nurse de psihiatrie şi un asistent social vor oferi servicii pe teren pentru pacienţii care se vor dovedi dificil de tratat, pentru rezolvarea situaţiilor de criză sau pentru diferite nevoi speciale ale clienţilor din sector.
e. Paturi pentru cazurile de criză - CCSM oferă 5 paturi pentru cazurile de criză (cu o perioadă de internare de maxim 7 zile) pentru clienţii aflaţi într-o situaţie de criză, cu respectarea principiului celui mai puţin restrictiv mediu posibil. În cazul în care criza nu este rezolvată, pacientul poate fi transferat în secţia spitaliceasca.
f. Spital de zi - CCSM posedă 20 de locuri pentru îngrijiri în regim de spital de zi (terapie ocupaţională, psihoterapie individuală şi de grup, programe speciale
de reabilitare)
g. Servicii de reabilitare - în funcţie de personalul disponibil şi de oportunităţile locale, fiecare CCSM poate oferi programe specializate de reabilitare cum ar fi reabilitare vocaţională, activităţi de petrecere a timpului liber, programe de educaţie sau locuinţe protejate
h. Facilităţi în regim rezidenţial - un număr mic de pacienţi psihiatrici va avea
nevoie de îngrijire şi supervizare continua. În colaborare cu Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap şi cu Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale si Familiei, se va realiza un efort conjugat de a oferi îngrijiri psihosociale pentru aceste persoane (vezi locuinţe protejate)
3.1.2. Managementul CCSM
Un CCSM este o instituţie de stat, aflată sub conducerea unui manager de sector. Finanţarea activităţilor de bază ale unui CCSM (consultaţii, spital de zi şi serviciile de reabilitare de bază) ar trebui acoperit în întregime de către stat (în România, comunităţile locale sunt de obicei reticente în a încuraja astfel de finanţări). Servicii suplimentare (cum ar fi lucrul pe teren (outreach), echipele de rezolvare a situaţiilor de criză, reabilitarea specializată etc.), pot fi cofinantate de comunitătile locale.
fi
' 'Anumite servicii (cum ar outreach, echipele de rezolvare a situaţiilor de criză, reabilitarea
specializată sau centrele de zi sau alte faciJităţi recreaţionale) pot fi organizate în parteneriat sau în totalitate de către ONG-uri, cu respectarea principiului non-duplicării serviciilor.
CCSM poate oferi îngrijiri de bază persoanelor cu probleme de sănătate mintală legate de adicţii sau abuz de droguri doar atunci când nu există facilităţi specializate în proximitate.
3.1.3 Planificarea resurselor umane
În general, va fi necesară realocarea funcţiilor şi sarcinilor pentru a veni în întâmpinarea nevoilor de îngrijiri de sănătate mintală în România. Din analiza nevoilor devine tot mai clar că, de exemplu, este nevoie de un număr mai mare de asistente medicale în sistemul îngrijirilor medicale primare. De asemenea, va fi nevoie de schimbări în rândul personalului care lucrează în cadrul spitalelor de psihiatrie (mai mulţi psihologi, asistenţi sociali şi terapeuţi ocupaţionali). Urmând pacienţii care se vor orienta spre asistenţa ambulatorie, personalul va fi inevitabil nevoit să se reorienteze dinspre spital spre serviciile ambulatorii.
3.1.3.1. Psihiatri
Dezechilibrul in repartizarea medicilor psihiatri dintre ambulatoriu si asistenta spitaliceasca rezu]tat din legislaţie si concepţii. Se menţin normative în parte neadaptate noilor modele de îngrijire în psihiatrie. ln 2005 normativul este de
1 psihiatru la 60.000 de locuitori adică ar fi necesari 373 de specialişti pe tara. In asistenta ambulatorie de stat lucrează 256 psihiatri cu un minus 117 fata de normativ. Repartizarea psihiatrilor intre spital si ambulatoriu este extrem de inegala intre judeţe. Propunem reorientarea planificata a psihiatrilor către asistenta ambulatorie pentru a atinge 40- 60% din total. Situaţia fiecărui judeţ (evaluare si recomandări adaptate) va fi supusa Ministerului Sanatatii si autoritati1or locale in vederea rezolvării.
3.1.3.2. Psihologi clinicieni
Fata de numărul existent este nevoie de un număr suplimentar de 250-500 psihologi. In România in reţeaua de stat, psihologii sunt utilizaţi in prezent, aproape exclusiv pentru examinări, care le ocupa aproape tot timpul. Implicarea in terapie este minima. Se aplica câteva teste clasice, cognitive, de afectivitate, proiective. Lipsesc scalele de abilitaţi pentru viata, abilitaţi sociale, de evaluare a terapiei sî evoluţiei. Lipseşte obiceiul evaluării sistematice in reabilitare, reinsertia socio-profesionala, psihoterapie. Oficial, nu există meseria de psiholog clinician. Pregătirea psihologilor pentru practica clinica este nereglementata instituţional. Lipsesc concepţia, instituţiile, programele de fonnare, certificarea din partea autoritatilor sanitare. Legea psihologului (2003) lasă totul pe seama Asociaţiei Psihologice Romane care nu are tangente cu lumea medicala si regulile ei.
Instituţiile psihiatrice nu au investit in dotarea cu teste sau chestionare, ca bunuri de inventar. Costul lor este minim în comparaţie cu alte echipamente. Nu s-a stabilit pachetul minim de instrumente psihologice, ceea ce împiedica cuantificările necesare si omogenizarea practicii psihologico-psihiatrice. Se ignora dreptul la proprietate intelectuala prin reproducerea haotica.
Calificarea pentru intervenţii terapeutice este foarte inegala sau lipseşte. Psihoterapia nu este menţionata in documentele medicale, indicaţii tehnice, număr de şedinţe, orar. Capacitatea de integrare într-o echipa terapeutica este scăzuta, lipseşte experienţa pentru lucrul in echipa. Adaptarea repertoriului de tehnici aplicate la specificul si nevoile instituţiei: cronici sau acuţi, staţionar de zi etc. Competenta in domeniile respective ar trebui sa devina un criteriu fundamental in angajare.
Calificarea actuala trebuie substanţial imbunatatita in : evaluare neuropsihologica si psihosociala, cunoştinţe de sanatate mintala, psihoigiena si promovarea sanatatii mintala, psihologia persoanei bolnave, specificul îngrijirilor medicale si a celor psihiatrice, reabilitarea psihosociala, abilitaţi de interviu si de consiliere, noţiuni de medicina comportamentala, psihoterapie. Cunoştinţele vor trebui completate prin practica clinica corespunzătoare si supervizare si un sistem de evaluare a calităţii.
3.1.3.3. Nurse de psihiatrie
In 2005 exista un număr de 4168 de asistente medicale. Doar în jur de 300 au un training specific în psihiatrie.
Formarea nurselor de psihiatrie este o prioritate. Acţiuni de unnat:
• Nursing-ul psihiatric recunoscut formal ca specializare. 12-18 luni de training după modulul de bază în nursing general (3 ani)
• Aprobarea programei de formare; aceasta va include un modul pe nursing de psihiatrie comunitară.
• Acreditarea şcolilor de nursing psihiatric; având în vedere numărul mare de nurse de instruit în viitorul apropiat, este necesar un modul de formare de formatori;
• Formarea nurselor ar trebui susţinuta şi răsplătita prin stimulente financiare şi profesionale.
Pentru atragerea şi menţinerea nurselor calificate în domeniul psihiatriei, creşterea
salariilor ar fi benefică . Salariile ar trebui sa fie egale pentru spital şi ambulatoriu.
3..1.3.4. Asistenţi sociali
In 2005 în România exista aproximativ 100 de asistenţi sociali in sistemul serviciilor de sănătate mintală. Este nevoie de un plus de 400 - 600.
Calitatea pregătirii asistenţilor sociali (nivel universitar) poate fi considerata bW1a.
3.1.4 Calendarul propus pentru procesul de reformă
De remarcat că viteza dezvoltării CCSM depinde de bugetul casei naţionale de asigurări de sănătate, de bugetul comWlităţilor locale şi de disponibilitatea personalului!
Este de aşteptat ca principalii doi factori - resursele umane şi cele financiare - să determine un start modest, încet dar cu o accelerare graduală.
Procesul necesită monitorizare şi susţinerea profesioniştilor. Guvernul trebuie să contracteze o Wlitate de management cu expertiză în acest domeniu, pe o perioadă de 5 ani (o unitate
specializată în dezvoltare şi consiliere organizaţională). ,. Diferenţa uriaşă între marile oraşe şi zonele rurale dictează o abordare flexibilă. In zonele rurale cu un transport public slab dezvoltat sau inexistent, un CCSM ar trebui să fie mai mult orientat spre outreach decât într-un oraş şi să folosească, de exemplu, cabinetul medicului de familie pentru a ajuta oamenii să intre în contact cu serviciile de sanatate mintala.
Termene pentru realizarea obiectivelor propuse sunt prezentate în planul operaţional prezentat in capitolul 6.
•I-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-•-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-•-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·•,
• ACT, IUNI I
1. Decizie guvernamentală privind centrele comunitare de sănătate mintală (in 2006)
2. Ministerul Sănătăţii va contracta pentru o perioadă de 5 ani o unitate de management care va monitoriza dezvoltarea centrelor comunitare de sănătate mintală. Atributii ale unitatii de management:
o Coordonarea procesului de sectorizare psihiatrica
o Crearea standardelor de îngrijire şi a politicilor operaţionale pentru serviciile de sanatate mintala
o Elaborarea profilul managerului de sector psihiatric
o Planificarea primului val de 10 centre
o Recrutarea managerilor de sector si instruirea acestora
o Planificarea recrutării personalului si a dotarii centrelor
o Evaluare detaliată a spitalelor psihiatrice·care ar putea oferi paturi pentru sectoarele psihiatrice
3. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate va modifica contractele spitalelor
generale şi de psihiatrie în acord cu începerea funcţionării CCSM
4. Primele 1O centre încep să funcţioneze în 2007
I
5. Evaluarea funcţionării acestor centrelor comunitare de sănătate mintală (din punct de vedere profesional şi al managementului), după 4 ani, de către un organism independent.
--·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-•-·-·-·-I ·
3.2 Formare şi educaţie continua
3.2.1 Formarea nurselor de psihiatrie
Formarea nurselor de psihiatrie se face doar în şcoala de la Spitalul Obregia din Bucureşti, la Iaşi, Craiova şi Braşov. Acest tip de educaţie nu este totuşi recunoscută oficial şi răsplătită financiar.
Centrele comunitare de sănătate mintală propuse sunt extrem de dependente de calitatea şi cantitatea nurselor de psihiatrie. Fiecare centru va avea 20 de nurse! Capacitatea şcolilor existente este de departe insuficientă. Nursele de psihiatrie comunitara pot fi angajate şi în prima linie, să asiste medicii de familie, prevenind astfel o parte din internările în spitalul de psihiatrie.
Instruirea unei nurse cu educaţie de bază pentru a deveni mrrsă de psihiatrie comunitara durează în general 12 - 18 luni. Instruirea aditionala trebuie valorizata ca specializ.are. De aceea se justifică o creştere a salariului. În viit r, nursingul ar trebui considerat ca un tip de educaţie care poate duce la obţinerea unui grad de master. Ca parte a proiectului de twinning,
s-a realizat un raport care compară programa existentă cu standardele europene.
ACT, IUNI
1. Formarea în nursing psihiatric sa fie realizata în mai multe şcoli, preferabil în locurile unde se planifică înfiinţarea centrelor comunitare de sănătate mintală
2. Capacitatea şcolilor ar trebui temporar crescuta.
3. Curricula trebuie adusă la nivelul standardelor europene
4. Nursingul psihiatric ar trebui să devină o specialitate recunoscuta şi răsplătita ca ; atare
. I
I
··-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·
3.2.2 Trainingul trainerilor - proiectul pentru medicii de familie
In cadrul proiectului twinning light a fost inclusa instruirea în sănătate mintală a 36 de medici de familie. Aceştia vor trebui să formeze fiecare la câte 1O colegi. În acest fel, 360 de medici de familie au fost contactaţi, 3% din numărul total al medicilor de familie din România.
Educaţia continua in sănătate mintală ar trebui să reprezinte o componenta importanta in formarea oricărui medic de familie. Nu este vorba aici doar de cunoştinţe de psihiatrie. Înseamnă şi lucrul împreună cu nursele de psihiatrie socială şi cu psihologii, într-o abordare de tip holistic.
Programa de instruire pentru cei 36 de medici de familie poate fi folosită ca un model general. Centrul Naţional pentru Studii de Medicina Familiei din Bucureşti ar putea fi invitat să dezvolte curicula si ghidurile necesare. Aceasta ar fi în acord cu recomandarea proiectului de Twinning de armonizare a Grupurilor Naţionale de Specialităţi şi Curricule Medicale în acord cu reglementarea Uniunii Europene (twinning light contract RO 2002/1B/OT-03 TL). O abordare holistică îndreptată spre rezolvarea problemelor ar trebui inclusă în cuprinsul programei de training în medicină de familie.
Noii profesori de Medicina Familiei ar trebui să fie ei înşişi medici de familie şi să aibă experienţa lucrului cu sistemul de sănătate mintală. O universitate ar trebui să se concentreze pe sănătatea mintală în practica mcdicinii de familie.
Medicii de famiJie se plâng de lipsa timpului. Deoarece pacienţii cu probleme psihosociale au nevoie în general de mai mult timp decât pacienţiăisomatici", această situaţie ar putea fi un obstacol.
i-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-•-·-·-·-·-·-·-·
i ACTIUNI I
'
1. Instruirea a 360 de medici de familie terminata în 2006
2. Sănătatea mintală ocupă un loc permanent în educaţia şi formarea medicilor de familie; o nouă programa de instruire este creată
3. Cinci proiecte pilot vizând colaborarea între medicii de familie şi nursele de psihiatrie socială (în colaborare cu centrele comunitare de sănătate mintală)
4. Un profesor de medicină de familie (medic de familie) ar trebui să-şi concentreze activitatea pe sănătatea mintală
5. Reevaluarea procedurilor administrative consumatoare de timp
·'-·-·-·-·-···-·-·-·-· ·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-···-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·---·-•-·4
3.2.3. Managementul îngrijirilor de sanatate - proiect pilot de formare
Un model de îngrijire include şi un model de management. În Olanda şi în alte ţări, se face o educaţie specială în managementul îngrijirilor de sănătate, la nivel universitar. În România este necesară demararea unui proiect pilot de formare în managementul îngrijirilor de sănătate mintala.
I ·-· •-•- -•-•-•-•-•-•-•-•-·-•-•-•-•-·-•-•-•-•-•-•-·-•-•-•-•---•-·-•-•-•-•-•-•-•---•-•-•-•-•-•-•-•-•-•-•-•,
I ,
iACTIUNI
I
'
I 1. Proiect pilot de management al îngrijirilor de sănătate
I
I - finanţat de Ministerul Sănătăţii şi de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale
I
I
I şi Familiei si/sau de Ministerul Educaţiei şi Cercetării,
I - în colaborare cu Liga Română pentru Sănătate Mintală ŞI Asociaţia ;
I
I Psihiatrică Română.
I
durata proiectului: 4 ani; durata cursului 2 ani;
- nwnăr de cursanţi - în acord cu nwnărul de centre comunitare de sănătate mintală din prima fază.
cu asistenţă internaţională (recomandabil)
3.2.4 Formare şi educaţie continuă În psihiatrie socială
Psihiatrul care lucrează în ambulator trebuie să aibă cunoştinţe despre situaţia socială din acea zona, să aibă experienţă cu metodele şi tehnicile care pot fi aplicate în ambulator. De asemenea, el trebuie să lucreze pe teren. Psihiatrul social are o sarcină în cadrul procedurii de internare nevoluntară. Este nevoie de lucru multidisciplinar. Munca în colaborare cu medicul de familie şi asistenţii sociali este o realitate a fiecărei zile.
Formarea şi educaţia continua a unui psihiatru ar trebui să aibă in vedere această arie relativ nouă. Rezidenţii ar trebui să urmeze un stagiu obligatoriu la un CCSM. O subspecializare în psihiatrie socială ar trebui să devină oficială. AI trebui să existe cel puţin un profesor de psihiatrie socială. Ea/ el ar trebui să lucreze într-un CCSM.
·-I ·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·
·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·•: ACŢIUNI I
I I
I 1. Asociaţia Psihiatrică Română va propune ajustarea instruirii psihiatrilor si va
I
I introduce psihiatria socială ca o subspecializare oficială
I
2. Ministerul Educaţiei va susţine cel puţin o poziţie de profesor în psihiatrie socială
I
·I-·-·-·---·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-···-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-•-·-·-·-·-··
3.3 Planul pentru îmbunătăţirea calităţii în spitalele de psihiatrie
Clădiri şi facilităţi
Este de notorietate faptul că spitalele psihiatrice sunt găzduite în clădiri vechi (unele având peste 100 de ani vechime). Toate au nevoie de renovare. Un avantaj este localizarea deosebită, adeseori într-un parc. Multe spitale psihiatrice sunt supraaglomerate. Prea multe paturi, puse împreună, spaţiu insuficient pentru toalete, spaţii absente pentru terapie ocupaţională şi activităţi recreaţionale, camere insuficiente pentru personal sunt doar câteva caracteristici. Toate acestea detennină nişte condiţii proaste de locuit pentru pacienţi, dar şi condiţii proaste de lucru pentru personal. Pas cu pas, facilităţile existente ar trebui modernizate sau înlocuite cu clădiri noi. Această măsură este costisitoare şi va lua ceva timp. Totuşi, ea reprezintă o măsură bună, deoarece ajută la diminuarea stigmei.
Utilizarea eficienta a paturilor
Creşterea calităţii în spitalele de psihiatrie este posibilă doar dacă este diminuată presiunea la poarta de intrare şi dacă există soluţii la externare. Acest deziderat poate fi pus în practică după înfiinţarea CCSM (prevenirea internărilor, externări rapide) şi după ce devin accesibile locuinţele protejate. Mai departe, unităţile de îngrijire extinsă şi specializată (vezi mai jos) vor oferi un tratament mai bun şi o utilizare mai eficientă a paturilor din spitalele de psihiatrie generală. Capacitatea spitalelor poate fi utilizată mai eficient dacă persoanele rară adăpost nu mai sunt internate în spitalele de psihiatrie (vezi mai jos: planul pentru adăposturi)
O scădere a numărului de paturi nu este recomandabilă în următorii 5-10 ani. Numărul paturilor este deja relativ mic în comparaţie cu alte ţări europene. Impactul centrelor comunitare de sănătate mintală şi al proiectelor de locuinţe protejate asupra gradului de ocupare a paturilor de spital va fi observabil de-abia după câţiva ani. Pentru viitor, transformarea paturilor în scaune reprezintă o opţiune realistă ( pe termen lung).
Spitalele psihiatrice trebui să aibă o unitate de primiri şi pentru îngrijiri intensive pentru cazurile acute, unităţi pentru îngrijiri specializate si unitati pentru îngrijiri de lunga durată.
Programe de îngrijire
Este foarte mare nevoie de un nou model de îngrijire. Acesta va include o evaluare multiaxială a nevoilor fiecărei persoane din punct de vedere social, psihologic şi fizic, un plan de tratament individualizat şi lucrul într-o echipă multidisciplinară. Acest model poate scurta perioada de internare a pacienţilor.
În prezent, multe persoane nu au acces la terapie ocupaţională sau la activităţi recreative în cadrul instituţiilor. Neavând parte de un program de zi, ei stau în pat. Pacienţii îmbrăcaţi în pjjama pe de o parte şi personalul în halate albe pe de altă parte scot în evidenţă dezechilibrul de putere şi faptul că sistemul de îngrijire nu este centrat pe nevoile clientului.
Asociaţiile de profesionişti, Liga Română pentru Sanatate Minta.la şi organizaţiile pacienţilor / beneficiarilor ar trebui să elaboreze un model integrat de îngrijiri. Aici este extrem de importantă introducerea ghidurilor de bună practică şi a unui sistem electronic de evidenţă a datelor (bazat pe intranet); în plus, fiecare instituţie ar trebui să aibă un website.
Pacienţii şi familiile lor
Spitalele de psihiatrie trebuie să aibă un consiliu consultativ oficial format din pacienţi / clienţi / membri ai familiilor. De asemenea, într-o instituţie de stat, un reprezentant al pacienţilor ar trebui să fie membru al consiliului de administraţie. În ONG-uri, reprezentantul poate fi un membru al boardului.
Personalul
Raportul personal / pacienţi este mic în România, în comparaţie cu alte ţări. Un efect secundar periculos al acestei situaţii este supramedicarea, concentrarea atenţiei pe îngrijirile somatice şi închiderea pacienţilor.
Personalul care lucrează în sănătatea mintală se "bucură" şi de un statut social scăzut. O educaţie buna precum şi o creştere graduală a salariilor sunt moduri de a remedia această situaţie.
Psihiatrii, cu unele excepţii, vorbesc cu pacienţii lor câteva minute pe zi. Lipseşte timpul, dar şi disponibilitatea pentru consultaţii multidisciplinare.
Managementul
Vezi proiectul pilot pe management.
.I-•-·-·-·---·-·-·-·•·-·-·-·---·-·-·---·-·-·---·-·-·-·•-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·
I •
• ACTIUNI
•
I
I
I 1. Investiţii pentru modernizarea infrastructurii finanţate de Ministerul Sănătăţii.
I
I 2. lnfiintarea in fiecare spital psihiatric a unui consiliu consultativ al pacientilor
I
I (incepand cu 2007)
I
I 3. Evaluarea spitalelor după o perioadă de 5 ani de către Centrul Naţional de Sănătate
I
I Mintală
I
I
I
I 4. Planuri pentru terapie ocupaţională şi activităţi recreaţionale - de realizat de către I Asociaţia Psihiatrică Română, organizaţiile de pacienti / beneficiari şi principalele I ONG-uri
I 5. Proiecte pilot pentru diversificarea activitatilor terapeutice in spitale
6. Proiecte pilot pentru managementul de caz
-I -·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·---·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·---·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·
3.4 Programul anti-stigma
Informaţia ar trebui să fie univocă şi ar trebui să se adreseze publicului larg. Diseminarea informaţiei prin intermediul Internetului este ieftină şi a fost dovedită ca eficientă. Oamenii pot accesa informaţia atunci când doresc. Pragul de accesibilitate este mai mic decât, de exemplu, o vizită la un centru de resurse sau la un medic de familie. Pe website-ul este posibil
sa fie incluse teste de autoevaluare de exemplu asupra sindromului de bumout, depresiei, dependenţelor, etc. În acest fel, oamenii pot fi convinşi să caute ajutor profesionist. Informaţia despre unde poate fi accesat ajutorul profesionist este disponibilă (tot) pe internet - pe site-ul ofertantului de servicii.
Stigmatizarea în cazurile cele mai grave este echivalentă discriminării. Acest fenomen poate apărea în cazul persoanelor cu tulburări mintale sau al celor cu un handicap psihic cărora li se refllZ-ă accesul normal la îngrijiri de sănătate sau sociale. Aceşti pacienţi se află într-o poziţie slabă. Ei nu pot depune plângeri.
Informaţia de bună calitate este unul din principiile de bază ale relaţiilor publice (PR). Interesul presei poate fi schimbat gradual dinspre scandalurile de presă spre ştirile pozitive. O activitate de PR de bună calitate este necesară pentru a face mai atrăgătoare o carieră în domeniul sănătăţii mintale şi pentru a-i oferi un statut mai înalt în societate şi în special în cadrul profesiilor medicale. La nivel naţional, este necesară existenţa unei persoane care să asigure munca de P.R.; la nivel local, organizaţiile de pacienţi/consumatori/familii pot ajuta. Institutele de educaţie (de ex., medicale, nursing, pedagogice, etc) ar trebui să fie avute în vedere.
În cazul mu1tor persoane care caută ajutor, medicul de familie este profesionistul cel mai de încredere şi primul apelat. Medicul de familie va trata din ce în ce mai mult tulburări psihiatrice uşoare, cu ajutorul echipei multidisciplinare din cadrul Centrului Comunitar de Sănătate Mintală.
Pacientul va trebui să depăşească un nou prag atunci când îi este recomandat să consulte un specialist psihiatru. Înălţimea acestui din urmă prag depinde de atitudinea medicului de familie faţă de sănătatea mintală în general şi faţă de psihiatri în special. Medicii de familie ar trebui să-şi dezvolte o atitudine mai pozitivă faţă de psihiatrie şi sănătatea mintală. Acest obiectiv poate fi atins printr-o regândire a stagiului de psihiatrie pentru rezidenţi in medicina de familie. Medicii de familie şi psihiatrul ar trebui să ajungă la un acord asupra modului în care pacienţii pot fi trimişi şi externaţi (de exemplu., informaţia necesară; modul de a face faţă unui pacient; factorii sociali; consultaţia la externare etc)
jAcnum ;
• -· -· ·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-· • -·i
I
I
1. Campanie antistigma a Ministerului Sanatatii
2. Un centru naţional de informare care să întreţină un website pe sănătate mintală si sa ofere ajutor tuturor instituţiilor pentu ca acestea să poată să îşi creeze şi sa-si exploateze website-urile. ONG-uri cu experienta in domeniu, cum ar fi Liga Romana pentru Sanatate Mintala ar trebui implicate in acest proiect.
3. Consiliul Naţional împotriva Discriminării din România ar putea lansa o campanie pentru o mai bună conştientizare a posibilităţilor de exprimare a plângerilor
4. Guvernul român ar trebui să promoveze o reţea de grupuri (platforme) regionale pentru sănătate mintală. O parte a muncii lor ar trebui să fie reprezentată de programele antîstigmă. Training-ul şi expertiza pot fi oferite de organizaţii care au dovedit a avea succes cum ar fi Orizonturi, din Campulung Moldovenesc
5. Ministerul Sanatatii va desemna o persoana care sa se ocupe de relatiile cu publicul in domeniul sanatatii mintale
. 6. Medicii de familie ar trebui să participe în grupurile regionale de sănătate mintală ,
'·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·---·-·
3.5 Organizaţiile de pacienţi/consumatori/familii.
Nevoile pacienţilor sunt puncte centrale ale planificării modeme a tratamentului. Pe perioada bolii lor, pacienţii nu sunt întotdeauna capabili să-şi definească nevoile dar, după o perioadă, ei trebuie consideraţi ca surse valoroase de informaţii pentru doctori, profesionişti, responsabilii cu managementul şi politicile. Organizaţiile de pacienţi pot opera la mai multe niveluri - în instituţii ca un consiliu consultativ al board-ului însărcinat cu management-ul. Un reprezentant al pacienţiJor/familiilor ar trebui să fie membru a] consiliului de administraţie al instituţiilor de stat. În ONG-uri, un reprezentant al pacienţilor/familiilor poate fi membru al board-ului. Organizaţiile de pacienţi pot realiza teste de control al calităţii. Ele îşi pot împlini acest rol daca au o instruire adecvată şi există facilitare.
ACTIUNI
'
1. Poziţia organizaţiilor de pacienţi/consumatori/familii ar trebui formalizate legal. Acest lucru este posibil prin aplicarea legii sau printr-o extensie a legii sănătăţii mintale sau printr-o decizie ministerială. Trebuie definit în ce arie se vor aplica aceste măsuri şi cum vor fi selectaţi reprezentanţii.
2. Membrii organizaţiilor de pacienţi/consumatori/familii ar trebui să primească educaţie şi training. (acest lucru poate fi obţinut cu ajutorul organizaţiilor surori din străinătate)
3. Organizaţiile de pacienţi/consumatori/familii ar trebui să realizeze planuri de acţiune. Ministerul sănătăţii ar trebui să susţină financiar planurile aprobate ale acestor organizaţii timp de minim 5 ani.
·-I ·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·---·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·
3.6 Promovarea sănătăţii mintale şi prevenirea tulburărilor mintale
Acest capitol cuprinde un program de acţiune pentru promovarea sănătăţii mintale, protecţia şi prevenirea tulburărilor mintale. Este în acord cu strategia naţională privind sănătatea mintală şi cu recomandările organismelor internaţionale precum UE şi OMS pentru a face demersuri de promovare a sănătăţii mintale, pentru a preveni afectarea sănătăţii mintale şi pentru a se soluţiona problemele legate de stigmă şi drepturile omului. Unele programe sunt inspirate de acţiuni care au fost declarate ca eficiente de către OMS şi în carta verde a UE.
Obiective specifice
1. Evaluarea la nivel naţional a programelor şi activităţilor dezvoltate până acum în România în domeniul promovării sănătăţii mintale şi prevenirii tulburărilor psihiatrice.
2. Realizarea unei coaliţii naţionale care ar include principalele instituţii, organizaţii, asociaţii, ca şi toţi factorii implicaţi în diverse domenii conexe sanatatii mintale.
3. Numirea unei structuri care să coordoneze, monitorizeze şi evalueze programele de promovare a sănătăţii mintale (Liga Română pentru Sănătate Mintală).
4. Integrarea României în diverse reţele pe promovarea sănătăţii mintale şi prevenire a tulburărilor psihice.
Priorităt,i
1. Promovarea sănătăţii mintale în şcoli
2. Promovarea sănătăţii mintale în rândul publicului larg
3. Promovarea sănătăţii mintale la locul de muncă
4. Interes special pentru acele grupuri populaţionale care sunt la risc de a dezvolta tulburări psihiatrice
5. Prevenirea depresiei şi suicidului
6. Prevenirea violenţei şi abuzului de substanţe
7. Implicarea sistemului de asistenţă medicală primară şi secundară
8. Prevenirea stigmatizării
.-· • ·------
: ACŢIUNI l
I
I
I
I
1. Colaborarea României cu diverse reţele europene de promovare a sănătăţii mintale I cum ar fi IMHPA "Implementing Mental Health Promotion Action: Indicators, I Interventions and strategies", proiect aflat în stare de pregătire I
2. Numirea unei structuri care să coordoneze, monitorizeze şi evalueze programele :
I
de promovare a sănătăţii mintale
3. Sprijinirea formarii unei aliante nationale pentru sanatate mintala
I
-·-·-·-·-·-·-·- -·-·-·-·-·-·-·-·
·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·
·-·-·-·-·-·-·-·
·-·-·-·-·-·-·3.7. Adaptarea legilor
Introducerea unei legi noi ar trebui să includă şi o perioadă de evaluare. Are legea efectul scontat? Care sunt efectele secundare nedorite? Este nevoie de adaptări? Evaluarea legii sănătăţii mintale şi a normelor de aplicare ar trebui făcută circa 5 ani după introducerea lor.
Un registru naţional al pacienţilor cu tulburări psihice internaţi nevoluntar ar reprezenta un instrument util care ar ajuta Ministerul Sănătăţii şi alte organisme competente să se ridic la înălţimea aşteptărilor în a superviza calitatea îngrijirilor şi respectarea drepturilor omului la pacienţii cu tulburări psihice.
Alte legi ar putea influenţa calitatea îngrijirilor. Grupul de lucru asupra legislaţiei a realizat o listă de legi care ar putea avea un efect negativ asupra politicii Ministerului Sănătăţii in domeniul sănătăţii mintale. Dezvoltarea ONG-urilor ar trebui susţinută şi nu obstrucţionată de lege.
• -·-·-·-·-·---·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·---·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·
'
ACŢIUNI I
I I
1. Introducerea unui registru naţional al pacientilor internaţi nevoluntar :
2. Centrul Naţional pentru Sănătate Mintală va trece în revistă legile menţionate de ' grupul de lucru pe legislaţie pentru a verifica gradul lor de armonizare cu politica j de sănătate mintală si va raporta Ministerului Sănătăţii în 2007.
3. Evaluarea Legii Sănătăţii Mintale în anul 2009. Centrul Naţional de Sănătate Mintală va realiza această sarcină în colaborare cu Centrul pentru Resurse Juridice, Liga Română pentru Sănătate Mintală, Asociaţia Psihiatrică Română şi fundaţia ARIPI.
4. Fundaţia ARIPI va evalua înfiinţarea consiliilor consultative şi va raporta anual la
Minister - cu începere din 2007
I
·-·---·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-•-·-·-·---·---·---·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-· ·-·-·-·-·-·-·-·-·
3.8 Parteneriatul cu organizaţiile neguvernamentale
Colaborarea cu organizaţiile neguvernamentale şi delegarea unor responsabilităţi în special domeniul promovării sănătăţii mintale, al educaţiei, instruirii diferitelor categorii profesionale din domeniu precum şi al monitorizării implementării obligaţiilor asumate de către guvern pot şi trebuie să constituie sarcini pentru organizaţiile neguvernamentale şi care să fie pe deplin acceptate şi de către structurile guvernamentale.
Este obligatorie crearea unui parteneriat viabil care să poată fi baza de plecare pentru realizarea unor proiecte comune care să poată duce la îndeplinire obiectivele conţinute în acest plan. Trebuie avut în vedere că ONG-urile au o structură flexibilă care se poate plia mult mai rapid decât structurile guvernamentale existente precum şi personal bine instruit atât în domeniul profesional, drepturilor omului cât şi al managementului. În cadrul acestui parteneriat trebuie să existe consultări periodice care să ducă la stabilirea unor priorităţi şi planuri comune În care ONG-urile să aibă rolul lor bine delimitat.
Guvernul trebuie să aloce fonduri care vor fi distribuite către organizaţiile neguvernamentale în urma unor licitaţii de proiecte pentru domeniile de promovare, instruire şi monitorizarea drepturilor omului.
3.9 Proiectele de locuinţe protejate
Prevenirea internărilor într-un spital de psihiatrie şi externarea pe scară largă sunt posibile doar în condiţiile unei capacităţi adecvate a programelor de locuinţe protejate. Care ar trebui să fie standardul? În mare, această capacitate ar trebui estimată la o treime din numărul paturilor din spitalele de psihiatrie. Locuinţele protejate pot avea mai multe forme. Pot fi reprezentate de o unitate pentru 20-30 de (foşti) pacienţi/clienţi, dar şi un apartament pentru 3 - 4 persoane. Esenţial este faptul că ele sunt localizate în comunitate şi că fiecare client are propria sa cameră. Au propriul medic de familie şi au dreptul la toate serviciile de care se bucură orice cetăţean. Regimul special este dat de sprijinul oferit de echipa compusă din nurse de psihiatrie şi asistent social. Acest aspect este esenţial! Asistenta este responsabilă de medicaţie, poate detecta precoce o tulburare (mintală) sau deteriorarea condiţiei existente. De asemenea, este monitorizat procesul de grup. Clienţii primesc îngrijirile psihiatrice (medicaţia, consultaţiile) de Ia psihiatrul care lucrează în Centrul Comunitar de Sănătate Mintală.
Clienţii pot avea o slujbă sau pot frecventa un centru de zi. Uneori este bine să se grupeze clienţii (de exemplu, persoane vârstnice). Unii clienţi pot locui singuri. Ei primesc supervizare şi ajutor doar la nevoie (trai protejat). Alţi clienţi au nevoie doar de asistenţă temporară. Ei pot fi ajutaţi în cadrul unui aşa numit internat social.
Noul proiect de locuinţe protejate poate fi modelat după cele ale unor fundaţii deja existente cum ar fi ESTUAR În Bucureşti. Creşterea capacităţii pentru asigurarea de locuinţe protejate trebuie strâns legată de înfiinţarea centrelor comunitare de sănătate mintală şi ar trebui să urmeze schema menţionată mai sus. Este crucială cooperarea deplină a medicilor de familie şi a serviciilor sociale. Autorităţile locale ar trebui să ajute la identificarea unor locuinţe adecvate. Organizaţiile care oferă locuinţe protejate ar trebui să facă parte din grupurile regionale pe sănătate mintală.
Evaluarea proiectelor este necesară şi poate fi legată de evaluarea centrelor comunitare de sănătate mintală.
Proiectele de locuinţe protejate îşi primesc bugetul din mai multe surse. Clienţii, ca orice cetăţean, au dreptul la toate serviciile şi asistenţa socială şi de sănătate. Acestea includ ajutorul de la medicul de familie şi de la nursa de psihiatrie şi/sau de la psihiatrul din CCSM. Foarte adesea, serviciile sociale vor trebui să asiste un client de exemplu prin achitarea unei părţi din chirie. Sprijinul oferit de nurse trebuie considerat ca serviciu de sănătate şi finanţat
ca atare. În prezent, Autoritatea Naţională a Persoanelor cu Handicap este prima organizaţie responsabilă metodologic pentru elaborarea planului pentru locuin!e protejate.
-- '
diverse-zile de naştere, re aţii, etc +--20
---+-1_2
+-----+ 1
Subtotal
------' 11--
1 coordonator
450
12
77.760
Nr. de ersoane
1 5.400
Excursii ntrl! beneficiari e an/ pe persoana
·- artament
150
500
600
50
9
9
Subtotal
Suhtotal
TOTAL GENERAL
i 7.500
4.500
5.400
17.400
1.000
1.000
205.780
Costurile pentru 50 de locuri într-un proiect de locuinţe protejate (după modelul aplicat de fundaţia Estuar) sunt prezentate mai jos.
Trai protejat- Buget necesar
Necesar lunar
(jn euro)
Nr. de Nr. de
luni
Total
alimente
40
12
24.000
Produse de curăţenie
10 12 6.000
---1-----r----
recreere
15
12
9.000
medicamente
30
Întâlnirea echi ei
60
Intâlnire beneficiari
250
150
Subtotal
Activităţi tera eutice
150
12
9
-'.16.200
Utilităţi
250
12
9
27.OOO
Chirie (dacă_!_n_ecesar)
300
12
9
32.400
1Asi-ste-nt-so-ci-al-------- t-30-0
1 tera ut _()C_t 1p_a ţi_o_n_a_l 300
- 12
12
8 28.800
---1--=-----+--'---I
1 3.600
l_p_siholo
300
12
1
3.600
Subtotal
41.400
Bugetul ia în considerare 9 apartamente pentru 50 de persoane (7 apartamente de 4 camere x 6 beneficiari per apartament, 2 apartamente de 3 camere x 4 beneficiari per apartament)
-,
3.10 Planificarea îngrijirilor specializate de sănătate mintală··
3.10.1 Gerontopsihiatria - Propuneri pentru un program de reformă în asistenţa de psihiatrie geriatrică
A. Măsuri cu caracter general
1. Evaluarea sistematică şi globală a nevoilor de asistenţă psihiatrică a vârstnicilor
2. Organizarea unor centre regionale de dezvoltare a asistenţei psiho-geriatrice.
2 Propunerile prezentate in acest subcapitoJ au un caracter orientativ. Sunt necesare proiecte speciale pentru a putea propune planuri specifice.
3. Încurajarea dezvoltării asistenţei de tip comunitar, încurajarea autorităţilor locale în a şi aswna nu nwnai responsabilităţile dar şi în a găsi soluţii originale adaptate particularităţilor zonei.
4. Elaborarea de criterii pentru dezvoltarea diferitelor tipuri de servicii în funcţie de nevoile de asistenţă ale pacienţilor.
5. Evaluarea unei legislaţii clare din care să reiasă responsabilităţile fiecărei autorităţi guvernamentale implicate în asigurarea unui sistem integrat de asistenţă cu stabilirea clară a costurilor intervenţiilor (Ministerul Sănătăţii, Casa de Asigurări de Sănătate, MMPS, ANPH, autorităţile locale şi nivelul necesar de contribuţie personală familială).
6. Dezvoltarea unei metodologii conform căreia să se facă evaluarea nivelului de suport şi de intervenţie medicală, socială, economic necesare fiecărui vârstnic cu sindrom de dependenţă psihică.
7. Elaborarea unei legislaţii clare privind protecţia persoanei şi a bunurilor personale ale pacienţilor dependenţi psihic.
B. Personal
1. Stabilirea numărului de psihiatri/asistente de psihiatrie comunitară/îngrijitori la 10.000 persoane vârstnice şi I.OOO persoane cu sindrom de dependenţă
2. Pregătirea acestui personal în domeniul psihiatriei geriatrice comunitare; programe de
perfecţionare pentru medicii de familie, cu recunoaşterea de către Casa de Asigurări de Sănătate a competenţelor dobândite
C. Dezvoltarea de servicii
1. ţncurajarea multiplicării de servicii de asistenţă primară şi secundară
2. Imbunătăţirea şi modernizarea infrastructurii
D. Familia vârstnicului cu tulburări psihice
1. Recunoaşterea rolului de îngrijitor membrului din familie implicat în supravegherea unei persoane vârstnice suferinde
2. Înfiinţarea de centre de consiliere şi organizarea de programe educaţionale destinate familiilor, care să aibă măcar un sprijin parţial din partea autorităţilor locale (în prezent numai ONG-urile, fără susţinerea statului, oferă aceste activităţi)
3.10.2 Promovarea sanatatii mintale la copii si adolescenţi
Sănătatea mintala la adolescenţi si tineri este afectata de o serie de factori de mediu, incluzând familia, şcoala si educaţia continua, statutul social si economic, ca si sărăcia si deprivarea. Alţi factori care constituie o ameninţare la adresa sanatatii mintale a tinerilor includ expunerea la violenta, abuz, relaţionate cu sărăcia, abuzul de droguri sau de alcool, discriminarea sau alte dificultati, ca si pierderea unor persoane importante in viata tinerilor prin divorţ sau deces.
Promovarea sanatatii mintale la acest grup de vârsta poate fi văzuta ca un proces complex si dinamic, care depinde in mare parte de politicile si practicile implementate in scolî, alte centre educaţionale, in familii, in grupurile de egali, si in sănătatea publica si medii sociale.
Problemele în adolescenta variază considerabil si pot fi ordonate de la probleme comportamentale minore pana la boli grave debilitante. Adolescenţii si tinerii sunt supuşi unei presiuni de a se adapta. Când problemele care par mai puţin severe nu dispar odată cu maturizarea si rămân netratate, ele pot avea efecte de durata in viata sociala si în relaţiile interpersonale pe care tinerii le vor avea când vor fi adulţi.
Sănătatea mintala a adolescenţilor si tinerilor reprezintă o problema cruciala si are un impact nu numai in sănătatea acestei generaţii, nu numai in acest interval de vârsta ci si când vor deveni adulţi. Problemele sanatatii mintale a adolescenţilor si tinerilor pot sa interfereze cu felul in care ei gândesc, simt si acţionează. Aceste probleme limitează abilitatile tinerilor sa fie productivi si pot afecta demersul lor academic, cauza conflicte familiale, pot duce la abuz de substanţe, violenta, tulburări de alimentare, si câteodată chiar sinucidere.
Este aşadar extrem de important ca tinerii sa aibă oportunitatea sa se dezvolte emoţional, intelectual si într-un mediu creat in aşa fel încât sa-i ajute sa treacă peste situaţii stresante cum ar fi violenta domestica si abuzul, divorţu] parental sau separarea, transferul şcolar, eşecu] şcolar._ameninţări cu violenta sau oricare alt stres din partea egalilor. O viata de familie sigura, activităţile, implicarea, invatarea unor noi tehnici si relaxarea sunt toţi factori care au un impact pozitiv asupra bunei gândiri a tanarului.
Este important sa înţelegem ca tulburările mintale si problemele sanatatii mentale pot afecta
pe oricine si apar la familii din toate clasele sociale si de origini diverse. Promovarea sanatatii mintala este relevanta pentru toata lumea. Nu exista sanatate fara sanatate mintala.
Obiective
Proiectul de acţiune pe sănătatea mintala a copiilor si adolescenţilor cuprinde cinci obiective:
1) Restructurarea sistemului de îngrijiri de sanatate mintala care va oferi o profilaxie primara, secundara si terţiara.
2) Sa adopte si sa dezvolte conceptul de promovare a sanatatii mintale pozitive la vârsta preşcolara
3) Sa organizeze schimbul de informaţii si experienţe
4) Sa încurajeze diseminarea generala a proiectului si a experienţelor
5) Sa identifice, adune si sa catalogheze exemplele programelor de succes
Recomandări
Reţeaua Europeana pentru Promovarea Sanatatii Mintale recomanda creşterea conştientizării importantei sanatatii mintale la copii si dezvoltarea politicilor de promovare a sanatatii mintale si a stării de bine la copii si familiile lor prin:
1- Incurajarea persoanelor de a deveni părinţi, parentarea responsabila si sensibila, facilitarea dezvoltării relaţiei copil/părinte
2- Atenţie la copii vulnerabili
3- Promovarea unui mediu înconjurător sigur, pe placu] copiilor, non-violent care promovează si protejează sănătatea mintala a copiilor
4- Dezvoltarea de centre de zi si gradinite unde sa se reaJizeze promovarea sanatatii mintale
5- Cresterea recunoaşterii nevoilor copiilor in cadrul serviciilor comunitare si de sanatate (de exemplu: îngrijiri de sanatate primara, medici de familie, spitale si alte servicii de sanatate, biblioteci, spatii de joaca, etc.) având ca obiectiv prevenirea si intervenţia precoce precum si educaţia si suportul social pentru copii si familii
6- Incurajarea angajatorilor sa ofere un mediu care sa promoveze sănătatea mintala a părinţilor si sprijină viata de familie
7- Stimularea si monitorizarea sistemului de îngrijiri destinate copiilor si a cadrului legal de protecţie a copilului spre a facilita si asigura promovarea si protejarea sanatatii mintale la copii
8- Pentru a implementa si a consolida aceste recomandări este vital a se oferi fonduri speciale pentru a susţine dezvoltarea, implementarea si continuitatea unor iniţiative eficiente si cost-eficiente, pentru a promova sănătatea mintala, starea de bine a copiilor si familiilor in
diferite medii, si pentru a susţine cercetarea, trainingul, dezvoltarea de ghiduri si transferul d cunoştinţe.
Metode de intervenţie
I-Promovare - intervenţii care vizează promovarea unei sanatati mintale pozitive prin crearea condiţiilor care vor favoriza un optim psiho-social
2- Preventie primara - acţiuni create a promova sănătatea mintala pozitiva si a reduce
incidenta problemelor in primul rând sau, daca riscurile sunt deja prezente, sa ajute adolescenţii si tinerii ca si pe părinţii lor sa isi dezvolte capacitatea de a face fata
3- Preventie secundara- intervenţii care ţintesc detecţia precoce si tratamentul problemelor in stadiile de început, spre a le reduce prevalenta
Printre metodele folosite in programele selectate pentru a promova sanatatea mintala la adolescenţi, au fost identificate următoarele metode de interventie:
1- Crearea si distribuirea de pachete de resurse si ghiduri. Aceste pachete, deseori însoţite de casete video sau CD-uri, sunt destinate elevilor, părinţilor si/sau profesorilor. Ele sunt in special eficiente si reuşesc sa se ridice Ia inaltimea aşteptărilor tinerilor daca sunt create si dezvoltate chiar de ei insisi.
2- Sesiunile de consiliere de grup si individuala. Sesiunile diferă in funcţie de grupul ţinta Intervenţiile pot fi eficiente în cadrul prevenţiei primare, secundare si terţiare si includ consiliere pentru marnele adolescente, in special in perioada celui de al 3-lea trimestru al sarcinii si in primele trei luni post partum, terapii parentale, individuale si de grup, terapii de familie, drama-terapie, art-terapie, activitati psiho-educationale pentru adolescenţi la risc, alături de suportul familiei.
3- Lucrul in echipa. instruire si coaching de către egali. Egalii joaca un rol important in viata tinerilor si nu pot fi înlocuiţi de părinţi sau alţi adulţi. Relaţiile intre egali sunt foarte importante si influente pe perioada adolescentei; ei pot invata formal si informal unul de la altul. Este important sa se realizeze educaţia si supervizarea tinerilor când încep sa lucreze cu egali in comunitate.
4- Seminarii in scoli. In funcţie de situaţie si de vârsta, astfel de sesiuni pot include schimb de informaţii si experienţe în dezvoltarea psihosociala, probleme emoţionale si de invatare, probleme de comportament, dinamica grupului, masuri împotriva violentei, colectarea de informaţii despre subiectele sanatatii mintale, etc. Sesiunile pot fi conduse de profesori, profesionişti în sănătatea mintala, psihologi si voluntari neprofesionişti.
5- Programele care ii pregătesc pe tineri pentru a deveni părinţi. Sarcina la adolescenta este considerata o condiţie de mare risc pentru bunăstarea psihologica a mamei si copilului ei. Naşterea unui copil dintr-o mama adolescenta afectează întreaga familie si are consecinţe economice, sociale si psihologice pentru toţi implicaţi. Mamele adolescente se afla adesea la risc de abandon şcolar, depresie, in pericol de a experimenta dificultati financiare si ar putea avea nevoie de mai mult sprijin pe perioada tranziţiei spre vârsta adulta. Ele se afla la risc de a dezvolta depresie post partum si alte dificultati psihologice, de a oferi îngrijiri si o interacţiune inadecvate copilului si adesea de a fi neglijente cu acesta.
ln ciuda diferenţelor dintre ele, toate aceste metode de intervenţie au scopul comun de a creste cunoştinţele tinerilor si abilitatule lor de a face fata si de a descreşte riscul de a dezvolta o boala.
Importanta primilor ani de viata ai copilului pentru dezvoltarea ulterioara a personalitătii si vieţii sociale este in afara oricărei discuţii. Acţiunea factorilor de risc pe durata acestor ani poate duce la vulnerabilitati si pune in pericol obiectivele de dezvoltare pe termen lung.
Se cunosc deja multe lucruri despre factorii protectori care asigura o dezvoltare sănătoasa a copilului. Cele doua condiţii parentale pentru a capata un început so]id in viata sunt:
- capacitatea parentala de a răspunde cu empatie si sensibilitate la copil
- capacitatea parentala de a ajuta copilul sa isi exprime sentimentele si de a reflecta asupra situaţiilor interpersonale
Şcolile-cel mai obişnuit mediu pentru activităţile de promovare a sanatatii mintale
Implementarea acţiunilor de promovare a sanatatii mentale pentru adolescenţi si tineri oferă un număr de avantaje:
In primul rând, exista un contact zilnic intre personalul scolii si elevi, ceea ce oferă oportunitatea perfecta de a-i invata pe copii, chiar si pe aceia fara probleme aparente de sanatate mintala, cum sa controleze stresul, sa ia o decizie si sa-si imbunatateasca competenta sociala. In multe cazuri profesorii si personalul scolii Şcoala este primu] loc unde elevii isî dezvolta alte relaţii cu adulţi si cu egalii, in afara familiei. La rândul lor, profesorii nu trebuie sa-si subestimeze responsabilităţile ca si modele si de promovare a sanatatii mintale la adolescenţi si tineri in scoli.
Profesorii au nevoie sa fie susţinuţi la toate nivelele, au nevoie sa le fie ascultate opiniile in ce priveşte aspectele managementului si organizării scolii si trebuie sa fie in măsura sa beneficieze personal din training.
ACTIUNI
1. Crearea unor Centre Comunitare de Sanatate Mintala pentru copii si adolescenti . Centrele vor avea echipe multidisciplinare formate din medici psihiatri, psihologi clinicieni, psihoterapeuti, educatori. Personalul unui centru cuprinde 4 medici psihiatri specializati in psihiatri copilului si adolescentului, 5 asistente medicale pentru serviciul de interventie în criza, 3 asistente medicale pentru programul outreach, 10 asistente medicale pentru spitalizarea de zi si departamentul de reabilitare, 2 psihologi clinicieni si 3 psihopedagogi. Centrul va oferi servicii de evaluare si tratament specializat psihoterapic si medicamentos, servicii individuale sau de grup de consiliere, grupuri psihoeducationale, workshopuri pentru parinti. La un centru de sanatate mintala vor fi arondati intre 200.000 si 400.000 de locuitori.
2. Programe de consiliere in scoli
3. Programe de tip scoala parintilor
4. Elaborarea de materiale de promovare a sanatatii mintale pentru copii si adolescenti
3.10.3 Psihiatria forensica
Planul specific de reforma pentru spitalele de psihiatrie si masuri de siguranţa va fi elaborat în cadrul unui proiect MATRA
3.10.4 Persoanele cu handicap mintal
Agenţia responsabilă pentru asistarea persoanelor care suferă de dizabilităţi mintale şi a celor cu handicap mintal este Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap (ANPH).
Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap a propus şi Guvernul României a aprobat Strategia Naţională pentru protecţia specială şi integrarea socială a persoanelor cu dizabilităţi din România, astfel tăcându-se un prim pas spre îmbunătăţirea structurală a poziţiei persoanelor adulte cu dizabilităţi. Dezinstituţionalizarea şi reintegrarea persoanelor cu dizabilit.ăţi în comunitate sunt două dintre principiile călăuzitoare ale strategiei.
Un plan de acţiune pentru anii 2006 - 2013 a fost elaborat. Este necesar ca Planul de acţiune pentru implementarea strategiei în domeniul sănătăţii mintale şi Planul de implementare a strategiei naţionale pentru protecţia specială şi integrarea socială a persoanelor cu dizabilităţi din România să fie coroborate.
O colaborare strânsă este necesară pentru realizarea următoarelor puncte:
• Reforma instituţiilor de tip rezidenţial
• Evaluarea problemelor de sănătate mintală a persoanelor care se află acum în centre de reabilitare aparţinând ANPH; unele suferă de tulburări mintale cronice;
• Amestecul de nevoi medicale şi sociale ale persoanelor cu tulburări mintale (ar trebui evaluate de o comisie comună şi rezolvate printr-o repartizare adecvată a sarcinilor între ANPH, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei).
• Criteriile pentru stabilirea gradului de handicap şi nivelul de suport medical şi social necesar
• Coroborarea planului de acţiune pentru locuinţe protejate al ANPH cu dezvoltarea centrelor comunitare de sănătate mintală
• Definirea protocoalelor de colaborare în cadrul managementului de caz.
• Adoptarea unor standarde reciproc compatibile pentru servicii (pentru locuinţele protejate, pentru asistenţa socială, pentru centrele medico-sociale)
3.10.5 Persoane fara adăpost
Se estimează că, în special pe perioada iernii, 1O până la 20% din paturile de psihiatrie sunt ocupate de persoane fără adăpost. Cifrele exacte lipsesc. Spitalul primeşte înapoi doar echivalentu] a trei zile aşa că după această perioadă, aceste persoane reprezintă o povară financiară greu de suportat.
În Bucureşti, Samusocial din România oferă ajutor. Aceasta este un ONG finanţat în totalitate din donaţii. Pe baza experienţei acumulate, ei propun un sistem comprehensiv de ajutorare.
În alte ţări, ONG-uri specializate (adeseori aparţinând de organizaţii religioase cum ar fi bisericile sau Armata Salvării), finanţate în parte de autorităţile locale oferă adăpost şi ajutor acestor persoane.
Proiect persoanefără adăpost- Strate2ii de intervenţie:
1. Adăposturi specializate pentru cazurile psihiatrice
Buget (cu un psihiatru, 4 nurse, alt personal - 3): 60 OOO € pe an
2. Spaţii pentru resocializare şi terapie ocupaţională (centre de zi)
Bugetul unui centru de zi cu un psiholog, un asistent social şi doi
animatori: 30 OOO € pe an
3. Echipe mobile specializate în oferirea în stradă de îngrijiri medicale cazurilor psihiatrice
Bugetul unei echipe mobile cu un psihiatru, o mrrsă, un şofer (3 nopţi
e să tămână): 35 OOO€ e an
4. Farmacii specializate, cu circuit închis pentru adulţii fără adăpost - in stricta colaborare cu
echi a sihiatrică mobilă
5. Parteneriat cu spitalele de psihiatrie pentru a spitaliza şi vindeca cazurile critice chiar dacă
ersoana nu osedă asi are medicală
·I-·-·-·-·-·-·-·-·-·---·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-···-·-·-·-·-···-·---·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-···-·-·-·-·-·-·.;
ACŢIUNI I
1. Politici de ajutorare a persoanelor fără adăpost - de dezvoltat de către Ministerul Protecţiei Sociale şi de Ministerul Sănătăţii până în anul 2008.
2. Iniţierea proiectelor pilot pentru persoanele fără adăpost din Bucureşti şi în alte două
oraşe.
I
·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-•-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-·-
3.11. Act•iuni în funct•ie de init•iator
3.11.1 Ministerul Sănătăţii
• Campanie antistigma cu începere în 2006
• Susţinerea financiară a organizaţiilor de beneficiari/ familii pe o perioadă de 5 ani pe baza unui plan de acţiune cu începere în 2006
• Ordin ministerial de funcţionare a centrelor comunitare de sănătate mintală cu sprijinul Casei naţionale de Asigurări de Sănătate - cu începere în 2006
• În ordinul ministerial asupra îngrijirilor comunitare, să fie inclusă sănătatea mintală
• Crearea unei baze financiare pentru proiectele de locuinţe protejate - pentru sănătate mintală - cu începere în 2006
• Unitatea de management
o Contract pe o perioadă de 5 ani - unitate de management specializată în monitorizarea implementării noilor servicii (dezvoltare şi sfat instituţional) care să realizeze primul val de centre comunitare de sănătate mintală
o Plan de acţiune pentru promovarea sănătăţii mintale şi prevenirea tulburărilor mintale - 2007
o Înfiinţarea Centrului Naţional pentru Sănătate Mintală - 2006. Aceste centru trebuie să fie independent (Institut de importanţă naţională). Relaţia cu o universitate ar putea fi productivă. Contract cu Centrul Naţional pentru Sănătate Mintală de promovare a grupurilor regionale pentru sănătate mintală pe o perioadă de 5 ai
o Finanţarea evaluării centrelor comunitare de sănătate mintală şi a proiectelor de locuinţe protejate de către Centrul Naţional pentru Sănătate Mintală
o Evaluarea Legii Sănătăţii mintale în colaborare cu Ministerul Justiţiei comisionată Institutului Naţional pentru Sănătate Mintală, cu consultarea Centrului pentru Resurse Juridice, Ligii Române pentru Sănătate Mintală, Asociaţiei Psihiatrice Române şi a organizaţiilor de pacienţi/beneficiari /familii
• Colaborarea cu alte ministere de iniţiat în 2006: creşterea capacităţii şcolilor de nursing psihiatric; dezvoltarea curriculei de nursing psihiatric comunitar; locuri de
instruire în cadrul centrelor comunitare de sănătate mintală, în proiectele de locuit}le protejate şi în spitalele de psihiatrie. Nursingul psihiatric ridicat la rangul de specialitate; planificarea educaţiei pentru gradul de master;
• Ordin ministerial care să permită nurselor de psihiatrie să obţină un bonus la salariul de bază
• Proiect pilot pe managementul serviciilor de sănătate - dezvoltarea unui plan in 2006 împreună cu celelalte ministere implicate.
• Introducerea wmi registru naţional al pacienţilor cu tulburări mintale internaţi nevoluntar (în cooperare cu Ministerul Justiţiei)
• Negocieri cu Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale si Familiei în legătura cu responsabilităţile in privinţa asistentei persoanelor cu dizabilitati mintale.
3.11.2 Centrul Naţional de Sănătate Mintală
• Dezvoltarea unui website pe sănătate mintală - din 2006
• Oferirea de ajutor instituţiilor de sănătate mintală pentru crearea propriului website (şi intranet) - din 2006.
• Înfiinţarea Centrului Naţional de Informare în Sănătate Mintală- 2006
• Coordonarea metodologica a sectorizării psihiatrice
• Unitatea va face o schiţă detaliată a unui CCSM.
• Crearea standardelor de îngrijire şi a politicilor operaţionale pentru servicii. Standarde comune de îngrijire şi ale serviciilor cu alţi posibili parteneri (Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale)
• Unitatea va schiţa profilul unui manager de sector.
• Planificarea organizării primelor 1O centre comunitare de sanatate mintala
• Evaluare detaliată a spitalelor psihiatrice care ar putea oferi paturi pentru cele 1O centre
• Recrutarea managerilor de sector si instruirea acestora
• Planificarea recrutării personalului
• Planificarea activităţilor de promovare a sănătăţii mintale şi prevenire a bolilor psihice
3.11.3 Liga Română pentru Sănătate Mintală
• Partener principal in organizarea campaniei antistigma a Ministerului Sanatatii
• Partener principal al Centrului Naţional de Sanatate mintala in planificarea activităţilor de promovare a sănătăţii mintale şi prevenire a bolilor psihice
• Evaluarea legii sanatatii mintale in 2009
3.11.4 Organizaţii ale pacienţilor-beneficiarilor
• P.R. Ia nivel local şi naţional - planificare şi acţiuni de început in 2006-2007
• Plan de acţiune pe o perioadă de 5 ani pentru obţinerea suportului financiar de la Ministerul Sănătăţii
• Program pe educaţie şi training -2006
• Raport la Ministerul Sănătăţii despre progresele înregistrate de consiliile consultative înfiinţate în instituţiile de sănătate mintală - de început în 2006
• Participarea la evaluarea Legii Sănătăţii mintale - 2009
3.11.5 Parteneri internaţionali
Timp de câţiva ani după 1989, contactele între instituţiile şi organiz.aţiile româneşti şi cele din străinătate au crescut foarte mult. Alte contacte însă nu au fost fructuoase din cauza lipse unui
cadru de oferire a asistenţei. Cea mai mare parte a asistenţei a fost oferită ad hoc, în lipsa unui plan. Acum, dintr-o perspectivă internaţională, este nevoie de o utilizare ghidată a resurselor umane şi materiale.
De acum înainte, punctul de start al parteneriatelor internaţionale ar trebui să fie planul de acţiune al guvernului român.
Se propun următoarele acţiuni:
• Ajutorarea organizaţiilor de pacienţi - beneficiari să îşi structureze programe de educaţie şi training - de către parteneri internaţionali şi/sau organizaţii internaţionale de pacienţi/beneficiari.
• Asistenţă în înfiinţarea proiectului pilot de management în sănătate.
• Sfat pe problema persoanelor fără adăpost
3.11.;'6, Al.tii
Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale si Familiei
o Proiect de locuinţe protejate în colaborare cu Ministerul Sănătăţii
o Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap: crearea unei politici de ajutorare a persoanelor fără adăpost - în 2006, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii
o Start in 2007 a proiectelor pilot pentru persoanele rară adăpost
o Negocieri cu Ministerul Sănătăţii despre transferul instituţiilor care acum se află sub tutela Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap către ministerul Sănătăţii
o Evaluarea legilor care pun o greutate în plus pe umerii sistemului de servicii de sănătate mintală
Ministerul Educaţiei si Cercetării
o Adaptarea curriculei pentru facultăţile de medicină generală - stagiul de 3 săptămâni de studiu al sănătăţii mintale ar trebui mărit. Ar trebui acordată atenţie practicii în medicina de familie
o Un profesor de Medicină de Familie ar trebui să se concentreze pe problemele de sănătate mintală în practica zilnică a medicilor de familie.
o Un profesor de psihiatrie socială
o Specializarea în domeniul nursingului - in special al nursingului psihiatric şi nursingului de psihiatrie socială
Ministerul Justiţiei
o Evaluarea Legii Sănătăţii Mintale în colaborare cu ministerul Sănătăţii, comisionată către Institutul Naţional pentru Sănătate Mintală cu consultarea Centrului pentru Resurse Juridice, Ligii Române pentru Sănătate Mintală, Asociaţiei Psihiatrice Române şi a organizaţiilor de pacienţi - beneficiari
/familii. Start in 2007.
o Introducerea unui registru naţional al pacienţilor cu tulburări mintale internaţi nevoluntar {în cooperare cu Ministeru] Sănătăţii)
o ln viitor: procurori şi judecători specializaţi în legile Sănătăţii {mintale)
Asociaţia Română pentru Medicina de Familie
o Start in 2006 - dezvoltarea unei noi curricule pentru educaţia şi instruirea medicilor d familie care să includă problemele psihiatrice şi psihosociale în acord cu standardele UE.
o Dezvoltarea unor ghiduri în domeniul sănătăţii mintale .
o Start în 2006 - program anti-stigmă
Centrul pentru Resurse Juridice
o Participarea la evaluarea Legii pentru Sănătate Mintală - 2009
Asociaţia Psihiatrică Română
o Participarea la evaluarea Legii pentru Sănătate Mintală - 2009
o Educaţie şi training in psihiatrie socială (comunitară)
o Psihiatria socială să fie recunoscută ca o subspecialitate
o Profesori în psihiatrie socială
o Dezvoltarea unor noi modele de îngrijire - împreună cu alţi profesionişti
Asociaţia Română de Nursing
o Dezvoltarea unei curricule de nursing în psihiatrie socială
o Participarea la dezvoltarea unor noi modele de îngrijire în sănătatea mintală
4. Costuri estimative
4.1 Centrele comunitare de sanatate mintala
Estimarea costurilor pentru un singur Centru Comunitar de Sănătate Mintală:
1. Investiţii
Total costuri clădiri
463.000 Euro
Construcţie
3 nivele, suprafaţa 150- 200m2
500 m2 X 600 €=300.000 €
Teren500m2
500x 150€=75.000 €
Infrastructură ( garduri, alee intrare maşini, iluminat etc.)
20.000€
microbuz/transport
30.000 €
Echipament medical
30.000€
Costuri totale
463.000€
2. Costuri anuale administrative 6000 X 12= 72.000 €
Electricitate, a ă, cură enie, consumabile, securitate, etc.
3. Resurse umane - anual
4 psihiatri
45.560 €
5 psihologi
28.080€
20 nurse
106.800€
10 infirmieri
29.520 €
10 alt personal
36.000€
Total Resurse umane
(incluzând taxele bugetare, asigurările de sănătate, contribuţiile la fondul de şomai si de pensii)
246.184 €
4.2 Ac.tiuoi
• Campanie antistigma - total€ 500.000 = in 5 ani, cu începere in 2006
• Suport financiar pentru organizaţiile de beneficiari/familii pe o perioadă de 5 ani pe baza unui plan de acţiune care să înceapă în 2006 - proiect total E 50.000
• Contract pe o perioadă de 5 ani - unitate de management specializată în monitorizarea introducerii noilor servicii (dezvoltare şi sfat organizaţional) pentru planul pentru Centrele Comunitare de Sănătate Mintală:€ 500.000
• Proiectele Centrului Naţional pentru Sănătate Mintală:
o Evaluarea proiectului centrelor comunitare de sănătate mintală în 2009 € 15.000
o Evaluarea Legii Sănătăţii Mintale în colaborare cu Ministerul Justiţiei cu
consultarea Centrului pentru Resurse Juridice, Ligii Române pentru Sănătate Mintală, Asociaţiei Psihiatrice Române şi a organizaţiilor de pacienţi - beneficiari /familii. € 25.000
o Proiectul de promovare a grupurilor regionale pe sănătate mintală - total
€100.000 = pe o perioadă de 5 ani
5. Planificarea obiectivelor pe termen mediu si lung
Obiectivele pe termen lung vor fi in concordanta cu priorităţile stabilite in planul operaţional: dezvoltarea centrelor comunitare de sanatate mintala
pomovarea sanatatii mintale imbunatatirea calităţii serviciilor alinierea la standardele europene
implicarea pacienţilor / beneficiarilor / familiilor dezvoltarea parteneriatului si comunicării cu ONG-urile
Ajustarea fina a obiectivelor pe termen lung se va face in funcţie de evaluarea rezultatelor obţinute in prima faza. Cercetarea serviciilor de sanatate va fumiza instrumentele necesare unei bune evaluări.
6. Plan operaţional pentru realizarea obiectivelor pe termen scurt si mediu
Pe baza proiectului planului de acţiune propus de experţii olandezi (prezentat in capitolele 1-5 ale prezentului document) un grup de experţi români a propus un plan operaţional pentru realizarea obiectivelor pe termen scurt si mediu cuprinse in planul de acţiune. Planul operaţional a fost avizat de Comitetul Intersectorial de Coordonare in Sănătatea Mintala.
1.2.3. Propuneri de investiţii pentru r"mpletarea infrastructurii sectoarelor psihiatrice
MS.APL Septembrie 2006
34
1.3. Formarea echipelor terapeutice multidisciplinare
1.3.1. Ordin de ministru privind salarizarea personalului care Jucrează în
MS
Mai2006
ambulator
1.3.2. Ordin de ministru privind recunoaşterea specializării in nursing
psihiatric
MS
Mai2006
1.3.3. Angajarea de psihologi si asistenţi sociali în serviciile de sanatate
MS
Iulie 2008
mintala
+ 100 psihologi
+ 900 OOO
+ 150 asistenţi
Euro/ an
sociali
1.3.4. Training pentru echipele terapeutice multidisciplinare
MS
Septembrie 2007
1,5 M Euro
30 echipe
1.3.5. Înfiinţarea echipelor mobile (proiect pilot)
MS
Iulie 2008
4 echipe mobile
200 OOO Euro
(PHARE)
1.4. Dezvoltarea legăturilor funcţionale cu îngrijirile primare de sanatate
1.4.1. Training pentru medicii de familie pe tema abordării problemelor de sanatate mintala in practica generala
1.4.2. Protocoale de colaborare intre medicul de familie si sectorul psihiatric
MS Decembrie 2006
500 medici
MS Septembrie 2006
2. Imbunatatirea calităţii serviciilor in instituţiile psihiatrice
2.1. Modernizarea infrastructurii
2.1.1. Reabilitare fizica a clădirilor MS,APL Decembrie 2008 200 M Euro
2.1.2. Dotări (mobilier, echipamente, aparatura medicala)
..-··-··--·-··- ··-··-··- .•-·--·.--·-··--------·-··-·--··-··- ··-·--··-·--··-··-··-··--·-·---·-··--·- ··--·- ..-•---.-·--··-··-··-··-·•
2.2. Diversificarea programelor terapeutice
2.2.1. Programe de management de caz (proiect pilot in 4 spitale)
MS Iulie 2009
MS Iulie 2008
11 MEuro
200 OOO Euro
(PHARE)
2.2.2. Dezvoltarea activităţilor psihoterapeutice - revizuirea reglementarii si rambursării acestor activitati
2.3. Managementul eficient al serviciilor de sanatate mintala
2.3.1. Elaborarea programei de instruire în managementul serviciilor de sanatate mintala
2.3.2. Instruirea managerilor serviciilor de sanatate mintala
2.3.3. Înfiinţarea unitatii de management a planului naţional de sanatate mintala
2.3.4. Elaborarea standardelor de îngrijire
2.3.5. Elaborarea registrului pentru tulburările mintale
MS, CNAS Septembrie 2006
MS Septembrie 2006 MS, MEC permanent
MS Aprilie 2006 50 OOO Euro
in 2006
MS(CNSM) Septembrie 2006 Inclus in bugetul
2.3.3.
MS(CNSM) Decembrie 2006 idem
3. Respectarea drepturilor persoanelor cu probleme de sanatate mintala
35
3.1. Destigmatizarea persoanelor cu probleme de sanatate mintala
3.1.1. Campanie antistigma
MS, MEC
2006-2010,
500 OOO Euro
evaluări la 6 luni
2006 - 2010
3.1.2. Proiecte de promovare a alianţelor regionale pentru sănătate mintală
MS,APL
2006-2010
100.000 Euro
2006-2010
3.2. Actualizarea cadrului legislativ
3.2.1. Aprobarea normelor de aplicare la legea 487 / 2002
3.2.2. Evaluarea legii sanatatii mintale si a altor legi si reglementari cu implicaţii asupra îngrijirilor de sanatate mintala si propunerea de modificări legislative
MS MS, MJ, MMSSF
36
Aprilie 2006
Decembrie 2007 30 OOO Euro
3.3. lmbunatatirea condiţiilor din spitalele de psihiatrie si masuri de siguranţa
3.3.1. Elaborarea standardelor de îngrijiri pentru spitalele de psihiatrie si masuri de siguranţa (proiect MATRA)
3.3.2. Instruirea personalului, inclusiv in privinţa drepturilor pacienţilor
3.3.3. Reorganizarea spitalelor de psihiatrie si masuri de siguranţa conform recomandărilor proiectului MATRA
3.4. Sprijinirea dezvoltării asociaţiilor de beneficiari ai serviciilor de sanatate mintala
3.4.1. Program de sprijinire a dezvoltării asociaţiilor de beneficiari ai serviciilor de sanatate mintala
3.4.2. Includerea reprezentanţilor beneficiarilor in consiliile de administraţie ale spitalelor
MS,MJ Septembrie 2007 300 OOO Euro
{MATRA)
MS Septembrie 2007 Inclus in 3.3.1.
MS,MJ Iulie 2009
MS 2006-2010 50 OOO Euro
2006-2010
MS Decembrie 2007
4. Promovarea sanatatii mintale si prevenirea tulburărilor mintale
4.1. Informarea publicului asupra problemelor de sanatate mintala
4.1.1. Desemnarea unei persoane pentru relaţii cu publicul pe problemele de sanatate mintala
MS Iulie 2006
4.1.2. Website cu informaţii despre.s»nătatea mintală
4.2. Promovarea sanatatii mintale în scoli
4.3. Promovarea sanatatii mintale la locul de munca
MS Septembrie 2006 10.000 Euro
2006-2010
MS, MEC
MS,MMSSF
4.4. Prevenirea violentei MS, ...
4.5. Prevenirea abuzului de substanţe MS,ANA
5. Colaborarea intersectoriala si comunicarea cu societatea civila
5.1. Incluziunea sociala a persoanelor cu probleme de sanatate mintala
5.1.1. Actualizarea criteriilor de stabilire a dizabilitatii MMSSF, ANPH, MS
5.1.2. Plan pentru locuinţele protejate ANPH, MS
5.2. Parteneriatul cu ONG-urile MS,
5.2.1 Crearea unui organism permanent de consultare şi coordonare co ONG LRSM*,CRJ** urilor (Alianţa Naţională pentru Sănătate Mintală)
37
5.3. Actualizarea programelor de formare a profesioniştilor in domeniul sanatatii mintale MS,MEC Septembrie 2007
T A R I F E L E
aplicate pentru publicațiile prevăzute de lege a fi inserate în Monitorul Oficial al României începând cu 1 ianuarie 2006
- 1.
1.1. Ordine ale miniștrilor, precizări, instrucțiuni, criterii, norme metodologice emise de organe ale administrației publice și de alte instituții publice, 490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris care nu sunt prevăzute de Constituție, republicată, în art. 78, 100, 108, 115 și 147
1.2. Deciziile pronunțate de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție 490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris
2. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a III-a
2.1. Pierderi de acte, sigilii, ștampile, ciocane silvice 120.000 lei/act/12 lei noi/act
2.2. Schimbări de nume 120.000 lei/act/12 lei noi/act
2.3. Citații emise de instanțele judecătorești 120.000 lei/act/12 lei noi/act
2.4. Citații la care numărul persoanelor citate este mai mare de unu 120.000 lei/act + 2.500 lei/cuvânt/
12 lei noi/act + 0,25 lei noi/cuvânt
2.5. Publicarea ordonanței judecătoriei privind pierderea, sustragerea sau distrugerea cecului ca instrument de plată, 650.000 lei/pag. de manuscris/65 lei noi/pag. de manuscris a cambiei și a biletului la ordin
2.6. Acte procedurale ale instanțelor judecătorești, a căror publicare este prevăzută de lege 650.000 lei/pag. de manuscris/65 lei noi/pag. de manuscris
2.7. Extras-cerere pentru dobândirea sau renunțarea la cetățenia română 750.000 lei/anunț/75 lei noi/anunț
2.8. Concursuri pentru ocuparea de posturi didactice în învățământul superior și a posturilor vacante de funcționari publici 650.000 lei/pag. de manuscris/65 lei noi/pag. de manuscris
2.9. Anunțuri privind concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, la concursul de admitere în magistratură, 650.000 lei/pag. de manuscris/65 lei noi/pag. de manuscris la examenul de capacitate pentru magistrații stagiari, precum și pentru locurile vacante de magistrați, executori
judecătorești, notari publici
2.10. Anunțuri privind concursul pentru posturile vacante de manager economic și celelalte posturi vacante de personal ale curților de apel și tribunalelor 650.000 lei/pag. de manuscris/65 lei noi/pag. de manuscris
2.11. Anunțuri privind data la care au loc adunările generale ale judecătorilor și procurorilor, precum și perioada 650.000 lei/pag. de manuscris/65 lei noi/pag. de manuscris de depunere a propunerilor de candidaturi pentru Consiliul Superior al Magistraturii (C.S.M.)
2.12. Publicarea ordonanței de clasare a comisiei de cercetare a averilor sau a hotărârii irevocabile a instanței judecătorești, 650.000 lei/pag. de manuscris/65 lei noi/pag. de manuscris prin care se constată că proveniența bunurilor este justificată
2.13. Publicarea declarațiilor de avere potrivit legii 490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris
2.14. Publicarea rapoartelor periodice de activitate ale autorităților publice și a raportului privind starea justiției 490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris
2.15. Bilanțuri de ocupare a forței de muncă pe județe și la nivel național 490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris
2.16. Publicarea listei donatorilor și a donațiilor făcute partidelor politice 50.000 lei/rând tabel/5 lei noi/rând tabel
2.17. Publicarea raportului de venituri și cheltuieli electorale ale partidelor 490.000 lei/pag. de manuscris + 50.000 lei/rând tabel
49 lei noi/pag. de manuscris + 5 lei noi/rând tabel
2.18. Alte publicații cu prezentare tabelară 50.000 lei/rând tabel/5 lei noi/rând tabel
2.19. Alte acte a căror publicare este prevăzută de lege 2.500 lei/cuvânt/0,25 lei noi/cuvânt
3. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a IV-a
3.1. Publicarea în extras sau integral a încheierilor judecătorului delegat de autorizare a constituirii societăților comerciale și de înmatriculare a acestora 315.000 lei/pag. de manuscris/31,5 lei noi/pag. de manuscris
3.2. Alte hotărâri judecătorești prevăzute de lege 750.000 lei/pag. de manuscris/75 lei noi/pag. de manuscris
3.3. Publicarea proiectului de fuziune sau divizare 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris
3.4. Bilanțuri și conturi de profit și pierdere (anunțuri-extras) 795.000 lei/anunț/79,5 lei noi/anunț
3.5. Bilanțuri ale băncilor 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris
3.6. Acte adiționale 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris
3.7. Publicarea dispozitivului hotărârii definitive de excludere a unui asociat (S.N.C., S.C.S., S.R.L.), precum 400.000 lei/anunț/40 lei noi/anunț
și a hotărârii de declarare a nulității unei societăți comerciale
3.8. Alte publicații ale agenților economici, sub formă de text, a căror publicare este prevăzută de lege (somații, convocări de adunări generale, 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris hotărâri ale adunărilor generale, acte de numire a lichidatorilor, bilanțuri contabile ale lichidatorilor, raportul cenzorilor în caz de lichidare etc.)
3.9. Publicații cu prezentare tabelară 50.000 lei/rând tabel/5 lei noi/rând tabel
3.10. Alte acte a căror publicare este prevăzută de lege 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris
4. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a V-a
4.1. Publicarea contractelor colective de muncă încheiate la nivel național și de ramură Tariful se calculează în funcție de numărul de pagini și de tirajul comandat
5. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a VI-a
5.1. Publicarea anunțului de intenție pentru inițierea unor proiecte în condiții de parteneriat public-privat, conform O.G. nr. 16/2002 490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris
5.2. Publicarea hotărârilor judecătorești irevocabile pronunțate în aplicarea O.U.G. nr. 60/2001 720.000 lei/pag. de manuscris/72 lei noi/pag. de manuscris
5.3. Publicarea anunțului de licitație publică deschisă în vederea delegării gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare 490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris
5.4. Publicarea anunțului de licitație publică deschisă pentru delegarea gestiunii serviciilor publice de salubrizare a localităților prin concesiune 490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris
5.5. Publicarea anunțului de licitație publică deschisă privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public 490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris
și privat de interes local
5.6. Alte acte a căror publicare este prevăzută de lege 490.000 lei/pag. de manuscris/49 lei noi/pag. de manuscris
6. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a VII-a
6.1. Încheierea judecătorului delegat de înmatriculare în registrul comerțului a societății cooperative, conform Legii nr. 1/2005 315.000 lei/pag. de manuscris/31,5 lei noi/pag. de manuscris
6.2. Hotărârea adunării generale și/sau actul adițional cuprinzând textul integral al clauzelor modificatoare 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris
6.3. Hotărârea judecătorească irevocabilă de anulare a hotărârii adunării generale 400.000 lei/anunț/40 lei noi/anunț
6.4. Hotărârea adoptată de adunarea generală a membrilor cooperatori prin care se aprobă situația financiară anuală 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris
6.5. Hotărârea adunării generale pentru majorarea capitalului social, numai dacă majorarea este mai mare de 10% 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris
6.6. Proiectul de fuziune sau de divizare, vizat de judecătorul delegat, integral sau în extras 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris
6.7. Actul modificator al actului constitutiv al societății cooperative absorbante, vizat de judecătorul delegat 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris
6.8. Actul de dizolvare a societății 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris
6.9. Actul de numire a lichidatorilor, precum și orice alt act care ar aduce schimbări în persoana acestora 875.000 lei/pag. de manuscris/87,5 lei noi/pag. de manuscris
Tarifele de publicare cuprind T.V.A. în cotă de 19%.
P R E Ț U R I L E
publicațiilor legislative pentru anul 2006
— pe suport tradițional —
Valoarea Valoarea
crt. anual — lei noi —
Nr. Denumirea publicației abonamentului abonamentului trimestrial
— lei noi — | Trim. I | Trim. II | Trim. III | Trim. IV | |
1. Monitorul Oficial, Partea I, în limba română | 1.480 | 370,00 | 370,00 | 370,00 | 370,00 |
2. Monitorul Oficial, Partea I, în limba română, numere bis*) | 250 | — | — | — | — |
3. Monitorul Oficial, Partea I, în limba maghiară | 1.140 | 285,00 | 285,00 | 285,00 | 285,00 |
4. Monitorul Oficial, Partea a II-a | 1.700 | 425,00 | 425,00 | 425,00 | 425,00 |
5. Monitorul Oficial, Partea a III-a | 370 | 92,50 | 92,50 | 92,50 | 92,50 |
6. Monitorul Oficial, Partea a IV-a | 1.540 | 385,00 | 385,00 | 385,00 | 385,00 |
7. Monitorul Oficial, Partea a VI-a | 1.420 | 355,00 | 355,00 | 355,00 | 355,00 |
8. Monitorul Oficial, Partea a VII-a | 460 | 115,00 | 115,00 | 115,00 | 115,00 |
9. Colecția Legislația României | 375 | 93,75 | 93,75 | 93,75 | 93,75 |
10. Colecția de hotărâri ale Guvernului și alte acte normative | 620 | 155,00 | 155,00 | 155,00 | 155,00 |
11. Repertoriul actelor normative | 117 | — | — | — | — |
12. Decizii ale Curții Constituționale | 100 | — | — | — | — |
13. Ediții trilingve | 350 | — | — | — | — |
*) Cu excepția numerelor bis în care se publică acte cu un volum extins și care interesează doar un număr restrâns de utilizatori.
Toate publicațiile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ sunt purtătoare de T.V.A. în cotă de 9%, aceasta fiind inclusă în prețul de abonament.
Pentru siguranța clienților, abonamentele la publicațiile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ se pot efectua prin următorii difuzori:
u COMPANIA NAȚIONALĂ îPOȘTA ROMÂNĂ“ — S.A. — prin oficiile sale poștale
u RODIPET — S.A. — prin toate filialele
u INTERPRESS SPORT — S.R.L. — București, str. Hristo Botev nr. 6 (telefon/fax: 313.85.07; 313.85.08; 313.85.09)
u PRESS EXPRES — S.R.L. — Otopeni, str. Flori de Câmp nr. 9 (telefon/fax: 221.05.37; 0745.133.712)
u M.T. PRESS IMPEX — S.R.L. — București, bd. Basarabia nr. 256 (telefon/fax: 255.48.15; 255.48.16)
u INFO EUROTRADING — S.A. — București, Splaiul Independenței nr. 202A (telefon: 316.30.57, fax: 316.30.58)
u ACTA LEGIS — S.R.L. — București, str. Banul Udrea nr. 10, (telefon/fax: 411.91.79)
u CURIER PRESS — S.A. — Brașov, str. Traian Grozăvescu nr. 7 (telefon/fax: 0268/47.05.96)
u MIMPEX — S.R.L. — Hunedoara, str. Ion Creangă nr. 2, bl. 2, ap. 1 (telefon/fax: 0254/71.92.43)
u CALLIOPE — S.R.L. — Ploiești, str. Candiano Popescu nr. 36 (telefon/fax: 0244/51.40.52, 0244/51.48.01)
u ART ADVERTISING — S.R.L. — Râmnicu Vâlcea, str. Regina Maria nr. 7, bl. C1, sc. C, mezanin II
(tel. 0250/73.54.75, 0744.50.90.99)
u ZIRKON MEDIA — S.R.L. — București, str. Călin Ottoi nr. 29
(tel. 250.52.77, 250.22.94, fax 250.56.30)
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari