LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (*republicată*)Legea învăţământului
EMITENT
  • PARLAMENTUL
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL I nr. 1 din 5 ianuarie 1996



     Notă *) Republicată în temeiul art. 2 din Legea nr. 131 din 29 decembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 29 decembrie 1995.Legea nr. 84 din 24 iulie 1995 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 31 iulie 1995.  +  Titlul I Dispoziţii generale  +  Articolul 1Prezenta lege reglementează organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de învăţământ.  +  Articolul 2În România, învăţământul constituie prioritate naţionala.  +  Articolul 3 (1) Învăţământul urmăreşte realizarea idealului educaţional întemeiat pe tradiţiile umaniste, pe valorile democraţiei şi pe aspiraţiile societăţii româneşti şi contribuie la păstrarea identităţii naţionale. (2) Idealul educaţional al şcolii româneşti consta în dezvoltarea libera, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi creative.  +  Articolul 4 (1) Învăţământul are ca finalitate formarea personalităţii umane, prin: a) însuşirea cunoştinţelor ştiinţifice, a valorilor culturii naţionale şi universale; b) formarea capacităţilor intelectuale, a disponibilităţilor afective şi a abilităţilor practice prin asimilarea de cunoştinţe umaniste, ştiinţifice, tehnice şi estetice; c) asimilarea tehnicilor de muncă intelectuală, necesare instruirii şi autoinstruirii pe durata întregii vieţi; d) educarea în spiritul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, al demnităţii şi al tolerantei, al schimbului liber de opinii; e) cultivarea sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile moral-civice, a respectului pentru natura şi mediul înconjurător; f) dezvoltarea armonioasă a individului, prin educaţie fizica, educaţie igienico-sanitară şi practicarea sportului; g) profesionalizarea tinerei generaţii pentru desfăşurarea unor activităţi utile, producătoare de bunuri materiale şi spirituale. (2) Învăţământul asigura cultivarea dragostei faţă de ţara, faţă de trecutul istoric şi de tradiţiile poporului român. (3) Finalităţile şcolii româneşti se realizează prin strategii şi tehnici moderne de instruire şi educare, susţinute de ştiinţele educaţiei şi practica şcolară, conform obiectivelor fiecărui nivel de învăţământ.  +  Articolul 5 (1) Cetăţenii României au drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de învăţământ, indiferent de condiţia socială şi materială, de sex, rasa, naţionalitate, apartenenţa politică sau religioasă. (2) Statul promovează principiile învăţământului democratic şi garantează dreptul la educaţia diferenţiată, pe baza pluralismului educaţional.  +  Articolul 6Învăţământul general obligatoriu este de 8 clase. Frecventarea obligatorie a învăţământului de 8 clase încetează la vârsta de 16 ani.  +  Articolul 7 (1) Învăţământul de stat este gratuit. (2) Pentru unele activităţi se pot percepe taxe, în condiţiile stabilite de prezenta lege. (3) Învăţământul de stat este finanţat de la bugetul de stat şi de la bugetele locale. Fondurile destinate învăţământului sunt nominalizate distinct în bugetul de stat şi în bugetele locale. (4) Învăţământul poate fi finanţat şi de către agenţi economici. (5) Învăţământul poate fi susţinut prin burse, credite de studii, taxe, donaţii, sponsorizări, surse proprii şi alte surse legale. (6) Statul îi sprijină material, cu precădere, pe elevii şi studenţii care obţin rezultate foarte bune la învăţătura şi dovedesc aptitudini deosebite pentru formarea lor în domeniul unei profesiuni. (7) Statul şi alţi factori interesaţi subvenţionează activităţile de performanţă, de nivel naţional şi internaţional, ale elevilor şi studenţilor. (8) Instituţiile şi unităţile de învăţământ sunt persoane juridice, cu excepţia şcolilor care au numai clasele I-IV.  +  Articolul 8 (1) Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în limba română. În fiecare localitate se organizează şi funcţionează clase cu limba de predare română. (2) Dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a învaţă limba lor maternă şi dreptul de a putea fi instruite în această limbă sunt garantate, în condiţiile prezentei legi. (3) Studiul şi însuşirea în şcoala a limbii române, ca limba oficială de stat, sunt obligatorii pentru toţi cetăţenii români, indiferent de naţionalitate. (4) Atât în învăţământul de stat, cît şi în cel particular, documentele şcolare oficiale se întocmesc în limba română.  +  Articolul 9 (1) Planurile învăţământului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ religia ca disciplina şcolară. În învăţământul primar religia este disciplina obligatorie, în învăţământul gimnazial este opţională, iar în învăţământul liceal şi profesional este facultativă. Elevul, cu acordul părintelui sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia şi confesiunea. (2) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Învăţământului organizarea unui învăţământ specific, corespunzător necesităţilor de pregătire a personalului de cult, numai pentru absolvenţii învăţământului gimnazial sau liceal, după caz. Ele răspund de elaborarea programelor de studii, care se aproba de către Secretariatul de Stat pentru Culte şi de Ministerul Învăţământului.  +  Articolul 10 (1) Reţeaua unităţilor şi instituţiilor învăţământului de stat este organizată şi aprobată de Ministerul Învăţământului, în concordanta cu dinamica demografică şi cu necesităţile de formare profesională, actuale şi de perspectiva. (2) Autorităţile locale şi agenţii economici pot înfiinţa şi finanta unităţi şcolare, în condiţiile legii. (3) Ministerul Învăţământului poate aproba organizarea de unităţi şi instituţii de învăţământ în care predarea să se facă în limbi de circulaţie internaţionala, în condiţiile prezentei legi. În aceste şcoli, Limba şi literatura română, Istoria românilor şi Geografia României se predau şi se examinează în limba română. (4) Ministerul Învăţământului poate aproba organizarea de unităţi de învăţământ sau clase constituite din elevi capabili de performanţe. (5) În condiţiile prezentei legi, se pot organiza unităţi de învăţământ cu predarea în limba română, pe lângă oficiile diplomatice şi instituţiile culturale ale României în străinătate. (6) Ministerul Învăţământului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, are obligaţia sa sprijine învăţământul în limba maternă în ţările în care trăiesc români, cu respectarea legislaţiei statului respectiv.  +  Articolul 11 (1) Învăţământul nu se subordonează scopurilor şi doctrinelor promovate de partide sau de alte formaţiuni politice. (2) În unităţile şi spaţiile de învăţământ se interzic crearea şi funcţionarea partidelor sau altor formaţiuni politice, precum şi desfăşurarea activităţilor de organizare şi propaganda politica. (3) În învăţământ se interzice prozelitismul religios. (4) În spaţiile destinate procesului de învăţământ, în unităţile de cercetare ştiinţifică, biblioteci, edituri şi tipografii ale instituţiilor de învăţământ, în cămine, internate, cantine, cluburi, case de cultura ale studenţilor, case ale corpului didactic, case universitare, tabere şcolare, baze şi complexe cultural-sportive, palate şi cluburi ale copiilor şi elevilor sunt interzise activităţile care încalcă normele generale de moralitate, primejduind sănătatea fizica sau psihică a tineretului.  +  Articolul 12 (1) Ministerul Învăţământului, pe baza consultării celorlalte instituţii şi ministere interesate, proiectează, fundamentează şi aplica strategia globală a învăţământului, stabileşte obiectivele sistemului de învăţământ în ansamblul sau, precum şi obiectivele educaţionale pe niveluri şi profiluri de învăţământ. (2) Organizarea şi conţinutul învăţământului nu pot fi structurate după criterii exclusiviste şi discriminatorii de ordin ideologic, politic, religios sau etnic. Nu sunt considerate a fi structurate după criterii exclusiviste şi discriminatorii unităţile şi instituţiile de învăţământ create din nevoi de ordin religios sau lingvistic, în care predarea corespunde alegerii părinţilor sau tutorilor legal instituiţi ai elevilor. (3) Ministerul Învăţământului, consultând factorii interesaţi în organizarea unor forme şi tipuri specifice de învăţământ, răspunde de elaborarea planurilor de învăţământ, programelor analitice şi a manualelor şcolare pentru învăţământul preuniversitar. În învăţământul superior, planurile de învăţământ şi programele analitice se stabilesc conform autonomiei universitare şi standardelor naţionale.  +  Articolul 13Autonomia universitară este garantată.  +  Articolul 14Alternativele educaţionale pot fi organizate în sistemul de învăţământ de stat şi particular, pe baza evaluării şi validării lor de către Ministerul Învăţământului.  +  Titlul II Sistemul naţional de învăţământ  +  Capitolul 1 Dispoziţii comune  +  Articolul 15 (1) Sistemul naţional de învăţământ este constituit din ansamblul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de diferite tipuri, niveluri şi forme de organizare a activităţii de instruire şi educare. (2) Sistemul naţional de învăţământ cuprinde unităţi şi instituţii de învăţământ, de stat şi particulare. (3) Privatizarea instituţiilor şi unităţilor de învăţământ de stat este interzisă. (4) Învăţământul este organizat pe niveluri, asigurînd coerenta şi continuitatea instruirii şi educaţiei, în concordanta cu particularităţile de vârsta şi individuale. (5) Sistemul naţional de învăţământ are următoarea structura; a) învăţământ preşcolar: grupa mica, mijlocie şi mare, de pregătire pentru şcoala; b) învăţământ primar: clasele I-IV; c) învăţământ secundar:- învăţământ gimnazial: clasele V-VIII;- învăţământ profesional;- învăţământ liceal: clasele IX-XII (XIII); d) învăţământ postliceal; e) învăţământ superior;- învăţământ universitar;- învăţământ postuniversitar; f) educaţie permanenta. (6) Învăţământul preşcolar, primar, gimnazial, profesional, liceal şi postliceal formează învăţământul preuniversitar. (7) Învăţământul preuniversitar este subordonat, prin inspectoratele şcolare, Ministerului Învăţământului, iar învăţământul superior este coordonat de Ministerul Învăţământului, cu respectarea autonomiei universitare. (8) Formele de organizare a învăţământului sunt: învăţământ de zi, seral şi fără frecventa. (9) În sistemul educaţiei permanent se poate practica învăţământul prin corespondenta sau la distanta. (10) Învăţământul general obligatoriu, care cuprinde învăţământul primar şi gimnazial, este învăţământ de zi. (11) În sistemul de învăţământ pot funcţiona unităţi-pilot şi de aplicaţie. (12) În raport cu condiţiile existente, pot funcţiona grupuri şcolare în care se organizează învăţământ profesional, liceal şi postliceal, cu o conducere unica.  +  Articolul 16 (1) Sistemul naţional de învăţământ are caracter deschis, asigurînd posibilitatea trecerii de la un profil la altul, în condiţiile stabilite prin regulament. (2) Elevii şi studenţii cu aptitudini şi performanţe şcolare excepţionale pot promova doi ani de studii într-un an şcolar sau universitar.  +  Articolul 17 (1) Ministerul Învăţământului, inspectoratele şcolare şi autorităţile administraţiei publice locale asigura condiţiile necesare pentru ca elevii sa frecventeze cursurile primare şi gimnaziale, de regula, în localităţile în care aceştia domiciliază. (2) În situaţii justificate, elevilor din învăţământul primar şi gimnazial, şcolarizaţi într-o alta localitate, li se asigura, după caz, servicii de transport, masa şi internat, cu sprijinul Ministerului Învăţământului, al autorităţilor administraţiei publice locale, al agenţilor economici, al comunităţilor locale, al societăţilor de binefacere, al altor persoane juridice sau fizice.  +  Capitolul 2 Învăţământul preşcolar  +  Articolul 18 (1) Învăţământul preşcolar se organizează pentru copii în vârsta de 3-7 ani, în grădiniţe de copii cu program normal, prelungit şi săptămînal. (2) Grădiniţele se înfiinţează de către inspectoratele şcolare. (3) Agenţii economici şi alte persoane juridice, precum şi persoanele fizice pot înfiinţa şi finanta grădiniţe, cu acordul inspectoratelor şcolare, în condiţiile legii.  +  Articolul 19Pentru asigurarea continuităţii între învăţământul preşcolar şi cel primar se instituie şi se vor generaliza treptat grupele pregătitoare pentru şcoala, cuprinzând copii de 5-6 (7) ani. Costurile şcolarizării vor fi suportate de către Ministerul Învăţământului.  +  Capitolul 3 Învăţământul primar  +  Articolul 20 (1) Învăţământul primar se organizează ca învăţământ de zi şi funcţionează, de regula, cu program de dimineaţa, în cadrul şcolilor cu clasele I-IV, I-VIII sau I-XII (XIII). (2) În clasa I sunt înscrişi copii care împlinesc vârsta de 7 ani în anul calendaristic respectiv. (3) La cererea părinţilor sau a susţinătorilor legali, pot fi înscrişi în clasa I şi copii care împlinesc vârsta de 6 ani până la data începerii anului şcolar, dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare. (4) Ministerul Învăţământului poate aproba organizarea unor clase constituite din copii care, din diferite motive, nu au absolvit, până la vârsta de 14 ani, primele patru clase ale învăţământului general obligatoriu.  +  Capitolul 4 Învăţământul secundar  +  Secţiunea 1 Învăţământul gimnazial  +  Articolul 21 (1) Învăţământul gimnazial funcţionează în cadrul şcolilor cu clasele I-VIII sau I-XII (XIII). (2) În mod excepţional, învăţământul gimnazial se poate organiza şi ca învăţământ seral sau fără frecventa, pentru persoanele care au depăşit cu mai mult de 2 ani vârsta corespunzătoare clasei.  +  Articolul 22 (1) Studiile gimnaziale se încheie cu susţinerea unui examen de capacitate, structurat pe baza unei metodologii elaborate de către Ministerul Învăţământului, la următoarele discipline: Limba şi literatura română, Matematica, Istoria românilor şi Geografia României. Elevii aparţinând minorităţilor naţionale, care frecventează cursurile gimnaziale în limba maternă, susţin şi o proba la Limba şi literatura maternă. (2) În caz de nepromovare a examenului de capacitate, acesta poate fi susţinut în oricare dintre sesiunile ulterioare. (3) Elevilor care promovează examenul de capacitate li se acordă certificat de capacitate. Celor care nu promovează examenul de capacitate li se eliberează, la cerere, copie de pe foaia matricola.  +  Secţiunea a 2-a Învăţământul liceal  +  Articolul 23 (1) Învăţământul liceal cuprinde clasele IX-XII (XIII) - învăţământ de zi - şi clasele IX-XIII - învăţământ seral sau fără frecventa. (2) Reţeaua liceelor de stat este aprobată de Ministerul Învăţământului, la propunerea inspectoratelor şcolare şi, după caz, cu consultarea altor factori interesaţi, fiind publicată înaintea examenului de capacitate; numărul de locuri şi de clase se aproba anual, în funcţie de cerinţele locale şi naţionale. (3) Învăţământul liceal seral şi fără frecventa, cu clasele IX-XIII, funcţionează în licee stabilite de inspectoratele şcolare.  +  Articolul 24 (1) Învăţământul liceal funcţionează, de regula, cu următoarele profiluri: teoretic - real şi umanist -, informatic, pedagogic, tehnic, economic, administrativ, agricol, silvic, agromontan, militar, de arta, sportiv şi teologic. (2) Liceele se organizează cu unul sau mai multe profiluri. În cadrul acestor profiluri se pot organiza, cu aprobarea Ministerului Învăţământului, clase cu specializări mai restrânse şi clase speciale pentru elevi cu aptitudini şi performanţe excepţionale. (3) La liceele de specialitate care, pe lângă diploma de bacalaureat, eliberează şi atestat profesional, durata studiilor poate fi de 5 ani şi este stabilită prin hotărâre a Guvernului.  +  Articolul 25 (1) Admiterea elevilor în învăţământul liceal se face prin concurs, care se desfăşoară pe baza unei metodologii elaborate de către Ministerul Învăţământului. (2) La concursul de admitere în învăţământul liceal se pot înscrie absolvenţii de gimnaziu cu certificat de capacitate. (3) Înscrierea la concursul de admitere în învăţământul liceal de zi se poate face în primii 2 ani de la absolvirea gimnaziului, dacă la data începerii anului şcolar elevul nu depăşeşte vârsta de 17 ani. (4) Concursul de admitere în liceu consta în următoarele probe: a) Limba şi literatura română - scris; b) Limba şi literatura maternă - scris, proba susţinută de candidaţii care se înscriu la concursul de admitere pentru clase cu limbi de predare ale minorităţilor naţionale; c) Matematica - scris; pentru profilurile teoretic-umanist, teologic, de arta şi sportiv se poate alege, în locul Matematicii, o disciplina din profilul liceului - scris; d) probe de aptitudini specifice pentru anumite tipuri de licee, stabilite în metodologie; aceste probe se susţin înaintea concursului de admitere şi au caracter eliminatoriu.  +  Articolul 26 (1) Studiile liceale se încheie cu examen de bacalaureat, diversificat în funcţie de profilul liceului, de profilul clasei şi de opţiunea elevului. Examenul de bacalaureat consta în susţinerea următoarelor probe: a) Limba şi literatura română - scris şi oral; b) Limba şi literatura maternă - scris şi oral, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale; c) Matematica - scris; pentru profilurile teoretic-umanist, teologic, de arta şi sportiv se poate alege, în locul Matematicii, o disciplina socioumană - scris; d) Istoria românilor - oral; e) una dintre limbile străine de circulaţie internaţionala studiate în liceu - oral; f) o proba la alegere dintre: Fizica, Chimie, Biologie, Geografia României - oral; g) o disciplina de profil sau opţională, la alegere, alta decît cea din probele susţinute anterior - oral. (2) Promovarea disciplinei de profil şi a unei probe practice, însoţită de o lucrare de specialitate, da dreptul la obţinerea atestatului profesional. (3) Lista disciplinelor socioumane, de profil şi opţionale, nenominalizate la alin. (1) lit. c) şi g), conţinutul programelor şi modul de desfăşurare a bacalaureatului - real, umanist şi de profil - se stabilesc de către Ministerul Învăţământului şi se dau publicităţii până la data începerii anului şcolar.  +  Articolul 27 (1) Examenul de bacalaureat se susţine în faţa unei comisii stabilite de inspectoratul şcolar. Comisia este condusă de un preşedinte, numit de Ministerul Învăţământului dintre cadrele didactice universitare de predare, având titlul ştiinţific de doctor. (2) În decursul unui an şcolar se organizează o singura sesiune de bacalaureat. Rezultatele examenului de bacalaureat sunt publice. (3) Comisiile sunt alcătuite din profesori de la alte licee decît cele în care se susţine bacalaureatul. (4) Numărul comisiilor şi numărul unităţilor de învăţământ în care se desfăşoară examenul de bacalaureat se stabilesc de către Ministerul Învăţământului. (5) Candidaţii se pot prezenta pentru susţinerea examenului de bacalaureat de cel mult trei ori.  +  Articolul 28 (1) În urma promovării examenului de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat şi, după caz, atestatul profesional. Eliberarea atestatului profesional, prevăzut la art. 26 alin. (2), nu este condiţionată de promovarea examenului de bacalaureat. (2) Absolvenţilor de liceu fără diploma de bacalaureat li se eliberează, la cerere, certificat de absolvire şi copie de pe foaia matricola. (3) Absolvenţii care au promovat toate clasele liceale cu medii generale de minimum 9,50, iar la bacalaureat au obţinut media 10, primesc diploma de merit.  +  Secţiunea a 3-a Învăţământul profesional  +  Articolul 29Învăţământul profesional se organizează ca învăţământ de zi sau seral, prin şcoli profesionale şi şcoli de ucenici. Aceste şcoli pot funcţiona independent sau pe lângă grupuri şcolare.  +  Articolul 30 (1) Reţeaua învăţământului profesional este organizată de către Ministerul Învăţământului, cu consultarea factorilor interesaţi. (2) Reţeaua învăţământului profesional, meseriile pentru care se şcolarizează şi numărul de locuri aferente se dau publicităţii cu 6 luni înainte de începerea anului şcolar. (3) Planurile de învăţământ şi programele analitice se elaborează şi se aproba de către Ministerul Învăţământului, cu consultarea factorilor interesaţi.  +  Articolul 31 (1) La şcolile profesionale se pot înscrie absolvenţi de gimnaziu cu certificate de capacitate. (2) Durata studiilor în şcolile profesionale este de 2-4 ani. (3) Admiterea în şcolile profesionale se face pe bază de probe stabilite şi elaborate de unităţile de învăţământ respective.  +  Articolul 32Şcolile profesionale organizează, la cererea agenţilor economici şi a instituţiilor publice sau particulare, pe bază de contract, cursuri de calificare şi de conversie profesională.  +  Articolul 33 (1) La şcolile de ucenici se pot înscrie absolvenţi de gimnaziu, cu sau fără certificat de capacitate, în vederea însuşirii unor deprinderi preponderente practice. (2) Durata studiilor în şcolile de ucenici este de 1-3 ani. (3) Şcolile de ucenici funcţionează în cadrul şcolilor profesionale. (4) Admiterea în şcolile de ucenici se face prin testări specifice meseriei.  +  Articolul 34 (1) Cursurile şcolii profesionale şi ale şcolii de ucenici se încheie cu examen de absolvire. (2) Diploma de absolvire conferă dreptul de a exercita meseria pentru care absolventul a fost pregătit.  +  Articolul 35Organizarea învăţământului profesional, admiterea şi examenul de absolvire sunt reglementate de Ministerul Învăţământului, prin metodologie specifică.  +  Articolul 36Cursanţii şi absolvenţii învăţământului profesional cu certificat de capacitate pot urma studiile în învăţământul liceal prin concurs de admitere, în condiţiile prezentei legi.  +  Capitolul 5 Învăţământul de arta şi învăţământul sportiv  +  Articolul 37 (1) Învăţământul de arta şi învăţământul sportiv se organizează pentru elevii cu aptitudini în aceste domenii. (2) Unităţile în care se organizează învăţământul de arta şi învăţământul sportiv se aproba de către Ministerul Învăţământului, la propunerea inspectoratelor şcolare.  +  Articolul 38În învăţământul de arta şi în învăţământul sportiv: a) şcolarizarea se realizează, de regula, începând cu clasele primare; b) admiterea se face prin testarea aptitudinilor specifice; c) planurile de învăţământ sunt adaptate profilului; d) studiul disciplinelor de specialitate se realizează pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de către Ministerul Învăţământului; e) examenul de capacitate include şi o proba practica, specifică domeniului artistic sau sportiv studiat; f) programele analitice pentru învăţământul liceal de arta şi învăţământul liceal sportiv respecta obiectivele stabilite pentru profilul teoretic-real sau umanist.  +  Articolul 39Pentru fiecare profil al învăţământului de arta şi al învăţământului sportiv se eliberează certificat de capacitate, respectiv diploma de bacalaureat, care atesta specialitatea absolvită.  +  Articolul 40 (1) Pentru activitatea sportiva şi artistică de performanţă, Ministerul Învăţământului poate organiza cluburi şcolare, şcoli şi licee cu program sportiv sau de arta, integrat sau suplimentar. (2) Pentru sprijinirea activităţii sportive şi artistice de performanţă, Ministerul Învăţământului organizează tabere sportive sau de creaţie artistică, concursuri sportive sau artistice, campionate şcolare, festivaluri; acorda burse şi alte forme de sprijin material. (3) Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Culturii şi celelalte ministere interesate au obligaţia sa sprijine financiar şi material activităţile de performanţă în domeniul sportului şi al artelor.  +  Capitolul 6 Învăţământul special  +  Articolul 41 (1) Învăţământul special se organizează de către Ministerul Învăţământului, pentru preşcolarii şi elevii cu deficiente mintale, fizice, senzoriale, de limbaj, socioafective şi de comportament, sau cu deficiente asociate, în scopul instruirii şi educării, al recuperării şi integrării lor sociale. (2) Integrarea şcolară a copiilor cu cerinţe educative speciale se realizează prin unităţi de învăţământ special. În grupe şi clase speciale din unităţi preşcolare şi şcolare obişnuite, sau în unităţi de învăţământ obişnuite, inclusiv în unităţi cu predare în limbile minorităţilor naţionale.  +  Articolul 42 (1) Învăţământul special este gratuit. (2) Pregătirea şi perfecţionarea personalului didactic specializat, organizarea şi evaluarea învăţământului special se fac de către Ministerul Învăţământului. Finanţarea învăţământului special este asigurata de Ministerul Învăţământului şi de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. (3) Unităţile de Învăţămînt special pot beneficia de sprijinul instituţiilor de protecţie socială, al altor organizaţii de stat şi particulare, al societăţilor de binefacere, al persoanelor fizice şi juridice din ţara şi din străinătate, pentru stimulare, compensare şi recuperare a handicapului.  +  Articolul 43Tipul şi gradul handicapului copilului se stabilesc de comisii de expertiza, interşcolare şi judeţene, subordonate inspectoratelor şcolare.  +  Articolul 44Învăţământul special dispune de planuri de învăţământ, programe analitice, manuale şi metodologii didactice elaborate în funcţie de tipul şi gradul handicapului şi aprobate de către Ministerul Învăţământului.  +  Articolul 45 (1) Învăţământul preşcolar şi primar, în funcţie de evoluţia copilului, se pot face propuneri de reorientare operativă dinspre şcoala specială spre şcoala de masa şi invers sau dinspre căminul-şcoala spre şcoala specială şi invers. (2) Propunerea de reorientare se face de către cadrul didactic care a lucrat cu copilul în cauza şi de către psihologul şcolar. Hotărârea de reorientare se ia de către comisia de expertiza, cu acordul familiei sau al susţinătorului legal. (3) Copiii cu cerinţe educative speciale, care nu au putut fi reorientaţi spre învăţământul de masa până la absolvirea învăţământului primar, continua procesul de educaţie în unităţi ale învăţământului special - gimnazial, profesional, liceal şi postliceal - diferenţiat după tipul şi gradul handicapului.  +  Articolul 46Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, împreună cu alte organisme guvernamentale sau neguvernamentale cu preocupări în domeniu, asigura integrarea în viaţa activa, în forma corespunzătoare de muncă, a absolvenţilor învăţământului special, potrivit calificării obţinute şi în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.  +  Capitolul 7 Unităţi conexe ale învăţământului preuniversitar  +  Articolul 47 (1) La nivelul învăţământului preşcolar, primar şi gimnazial, pe lângă unele unităţi de învăţământ reprezentative în zona respectiva se organizează centre logopedice interşcolare, coordonate de inspectoratele şcolare, ca structuri de învăţământ special integrat. (2) Centrele logopedice interşcolare funcţionează cu profesori logopezi, având calificarea în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie; aceştia au şi obligaţia îndrumării educatoarelor, învăţătorilor şi institutorilor în metodica dezvoltării şi corectării limbajului celor care prezintă tulburări de vorbire. (3) Pentru copiii cu boli cronice, Ministerul Învăţământului organizează, după caz, grupe sau clase în cadrul unităţilor sanitare respective.  +  Articolul 48 (1) Pentru copiii orfani sau pentru cei cărora nu li se pot asigura condiţii de viaţa în familia naturala, în familia adoptivă sau în plasament familial, funcţionează case de copii în subordinea inspectoratelor şcolare. (2) Casele de copii funcţionează separat de unităţile învăţământului special. (3) Transferarea dintr-un judeţ în altul a copiilor abandonaţi sau orfani de ambii părinţi se poate face numai cu aprobarea Ministerului Învăţământului. Şcolarizarea lor se va face în conformitate cu art. 8. (4) Inspectoratele şcolare pot înfiinţa şi organiza, cu acordul Ministerului Învăţământului, case de copii de tip familial.  +  Articolul 49 (1) În judeţe şi în municipiul Bucureşti funcţionează centre sau cabinete de asistenţa psihopedagogică; acestea asigura şi activitatea de orientare şcolară şi profesională. (2) Regulamentul de funcţionare a acestor centre sau cabinete se stabileşte prin ordin al ministrului învăţământului.  +  Articolul 50 (1) În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti funcţionează Casa corpului didactic, subordonata inspectoratului şcolar. (2) Structura şi atribuţiile Casei corpului didactic se stabilesc prin regulament elaborat de Ministerul Învăţământului.  +  Capitolul 8 Învăţământul postliceal  +  Articolul 51 (1) Învăţământul postliceal se organizează de către Ministerul Învăţământului, din proprie iniţiativă sau la cererea agenţilor economici şi a altor instituţii interesate. (2) Nomenclatorul specializărilor şi al grupelor de specializări se stabileşte de Ministerul Învăţământului, împreună cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, la propunerea factorilor interesaţi. (3) Persoanele care solicită organizarea unei şcoli postliceale sau şcolarizarea în cadrul acestui tip de învăţământ asigura finanţarea acestora, prin contract cu Ministerul Învăţământului. Fac excepţie şcolile sanitare postliceale de stat, care sunt finanţate de Ministerul Învăţământului. (4) Şcolile de maiştri sunt şcoli postliceale. (5) Învăţământul postliceal are o durată de 1-3 ani.  +  Articolul 52 (1) Admiterea în învăţământul postliceal se face prin concurs. (2) Au dreptul să se înscrie la concursul de admitere absolvenţii de liceu, cu sau fără diploma de bacalaureat. La concursul de admitere în şcolile sanitare postliceale se pot înscrie numai absolvenţii de liceu cu diploma de bacalaureat. (3) Probele şi condiţiile de concurs, numărul de locuri şi metodologia de desfăşurare a concursului de admitere se stabilesc de Ministerul Învăţământului, în cooperare cu iniţiatorii.  +  Articolul 53 (1) Învăţământul postliceal se încheie cu examen de absolvire. (2) Promovarea examenului de absolvire da dreptul la obţinerea unui certificat care atesta profesia însuşită. (3) În cazul nepromovării examenului de absolvire, acesta mai poate fi susţinut de doua ori în decurs de 3 ani de la absolvire.  +  Articolul 54Prin hotărâre a Guvernului se stabilesc, anual, obligaţiile statului referitoare la învăţământul postliceal.  +  Capitolul 9 Învăţământul superior  +  Articolul 55Învăţământul superior se realizează prin instituţii de învăţământ şi de cercetare: universităţi, institute, academii, conservatoare şi colegii universitare.  +  Articolul 56Înfiinţarea instituţiilor de învăţământ superior se face prin lege.  +  Secţiunea 1 Organizarea învăţământului universitar  +  Articolul 57Învăţământul universitar are caracter deschis şi se organizează sub forma de: a) învăţământ universitar de scurta durata; b) învăţământ universitar de lungă durata.  +  Articolul 58Învăţământul universitar de stat, pe durata prevăzută la art. 62 alin. (1) sau la art. 67 alin. (1), este gratuit, cu excepţia taxelor percepute pentru înscrierea la concursul de admitere, înmatriculări, reînmatriculări şi repetarea examenului de absolvire sau de licenţa. De asemenea, se pot percepe taxe şi pentru activităţi didactice neincluse în planul de învăţământ, solicitate de studenţi şi aprobate de consiliul facultăţii. Cuantumul taxelor şi scutirea de la plata acestora se stabilesc de către senatele universitare.  +  Articolul 59 (1) Pot participa la admiterea în învăţământul universitar absolvenţii de liceu cu diploma de bacalaureat. Organizarea admiterii este de competenţa fiecărei instituţii de învăţământ superior, pe baza criteriilor generale stabilite de Ministerul Învăţământului. Concursul de admitere se poate organiza în doua sesiuni. (2) Absolvenţii de liceu, care au obţinut într-unul dintre ultimii 2 ani de studii distincţii la olimpiade şcolare internaţionale, concursuri artistice sau sportive de nivel continental, mondial sau olimpic, au dreptul de a se înscrie în învăţământul universitar fără susţinerea concursului de admitere la acele facultăţi sau secţii de specialitate la care admiterea conţine în probele de concurs disciplina la care au fost distinşi. (3) Cifra de şcolarizare în învăţământul universitar de stat se stabileşte anual, prin hotărâre a Guvernului, pe baza studiilor de prognoza şi la propunerea senatelor instituţiilor de învăţământ superior. (4) În învăţământul universitar de stat condiţiile de admitere, reţeaua şi cifrele de şcolarizare se fac publice cu cel puţin 6 luni înainte de începerea anului universitar.  +  Articolul 60 (1) Activitatea didactica se poate organiza în următoarele forme: de zi, seral şi fără frecventa. Formele de învăţământ seral şi fără frecventa pot fi organizate numai de către instituţiile de învăţământ care au şi cursuri de zi. (2) Durata studiilor în învăţământul seral şi în cel fără frecventa este mai mare cu un an decît cea prevăzută pentru învăţământul de zi. (3) Diplomele sau certificatele de absolvire eliberate de instituţiile de învăţământ superior pentru specializările acreditate sunt echivalente, indiferent de forma de învăţământ absolvită. (4) Studenţii pot urma concomitent doua specializări, dacă îndeplinesc condiţiile de admitere cerute. Studenţii respectivi pot beneficia de bursa de stat pe durata maxima a unei specializări. (5) Absolvenţii cu diploma de licenţa pot urma o a doua specializare, fără concurs de admitere, în condiţiile stabilite în Carta universitară.  +  Articolul 61 (1) În instituţiile de învăţământ superior pot fi înscrişi şi studenţi străini, în conformitate cu prevederile legale. (2) Cetăţenii străini care studiază în România în învăţământul superior de stat, cu excepţia celor care beneficiază de burse din partea statului român, plătesc taxe de şcolarizare stabilite anual prin hotărâre a Guvernului.  +  Secţiunea a 2-a Învăţământul universitar de scurta durata  +  Articolul 62 (1) Învăţământul universitar de scurta durata este de 3 ani, cu excepţia cazului prevăzut de art. 64 alin. (2), şi este organizat în colegii universitare, în cadrul instituţiilor de învăţământ universitar de lungă durata. (2) Înfiinţarea colegiilor universitare se aproba de către Ministerul Învăţământului, la propunerea senatului instituţiei de învăţământ superior.  +  Articolul 63 (1) Admiterea în colegiile universitare se face pe baza criteriilor prevăzute pentru învăţământului universitar de lungă durata. (2) Studiile în învăţământul universitar de scurta durata se încheie cu examen de absolvire, organizat pe baza criteriilor elaborate de către Ministerul Învăţământului şi a unei metodologii stabilite de senatele universitare. Absolvenţii primesc diplome în care se specifică domeniul specializării dobîndite. (3) Absolvenţilor care nu au promovat examenul menţionat la alin. (2) li se aplică prevederile prezentei legi.  +  Articolul 64 (1) Colegiile cu profil pedagogic asigura pregătirea de institutori pentru învăţământul preşcolar şi primar; aceştia dobândesc specializarea şi pentru predarea în învăţământul gimnazial, după caz, a unei discipline: limba străină, muzica, desen sau educaţie fizica. (2) Durata studiilor la colegiul pedagogic este de 2 ani, pentru absolvenţii liceelor pedagogice, şi de 3 ani, pentru absolvenţii liceelor cu alt profil. (3) În cadrul colegiilor pedagogice funcţionează serii paralele, cu planuri de învăţământ diferite, în raport cu durata şcolarizării.  +  Articolul 65 (1) Absolvenţii cu diploma ai colegiilor universitare pot continua studiile în învăţământul universitar de lungă durata, în cadrul profilului studiat iniţial sau apropiat, prin concurs, în limita locurilor disponibile pentru anul universitar curent, stabilite de senatul instituţiei de învăţământ superior primitoare. Criteriile de înscriere se stabilesc de instituţiile de învăţământ universitar de lungă durata. (2) Candidaţii admişi vor susţine examenele de diferenţa stabilite de consiliile facultăţilor. În urma promovării examenelor de diferenţa, candidaţii vor fi înscrişi în anul III al învăţământului universitar de lungă durata.  +  Secţiunea a 3-a Învăţământul universitar de lungă durata  +  Articolul 66 (1) Învăţământul universitar de lungă durata se desfăşoară în universităţi şi în alte instituţii echivalente, precum : institute, academii, conservatoare, în facultăţi şi la specializări autorizate sau acreditate. (2) Înfiinţarea de noi facultăţi se aproba de către Ministerul Învăţământului, iar structura acestora, de către senatele universitare.  +  Articolul 67 (1) Durata studiilor la cursurile de zi în învăţământul universitar de lungă durata este, în funcţie de profil, de 4-6 ani şi se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. Modificarea duratei studiilor se poate face numai începând cu anul I. (2) Studiile în învăţământul universitar de lungă durata se încheie cu examen de licenţa, care consta în proiect sau lucrare de diploma şi în probe generale şi de specialitate. Criteriile de organizare a examenului de licenţa se stabilesc de către Ministerul Învăţământului, iar metodologia, de către senatele universitare. (3) Absolvenţii care au promovat examenul de licenţa primesc titlul de licenţa în profilul şi în specializarea urmate. (4) Absolvenţii care nu au promovat examenul de licenţa primesc, la cerere, un certificat de studii şi copie de pe foaia matricola. Ei mai pot susţine examenul de cel mult două ori, în decurs de 5 ani de la absolvire. (5) Titulatura diplomei de licenţa se stabileşte de către Ministerul Învăţământului, în conformitate cu standardele internaţionale. (6) Diplomele eliberate de instituţiile de învăţământ universitar de lungă durata până în anul 1993 inclusiv sunt echivalente cu diploma de licenţa.  +  Articolul 68 (1) Studenţii şi absolvenţii care optează pentru profesiunea didactica sunt obligaţi sa participe la activităţile Departamentului pentru pregătirea personalului didactic. (2) Departamentul funcţionează în instituţiile de învăţământ superior, pe bază de regulament, şi are planuri de învăţământ distincte, care cuprind discipline de pregătire teoretică şi practica în domeniile pedagogiei, psihologiei, logicii, sociologiei şi metodicii de specialitate. În realizarea activităţilor proprii, departamentul este sprijinit de facultăţile de profil. (3) Pregătirea studenţilor prevăzută la alin. (1) şi (2) se realizează în regimul activităţilor didactice opţionale. Planurile de învăţământ ale departamentului sunt integrate în planurile de învăţământ ale facultăţilor de profil. (4) Absolvenţilor Departamentului pentru pregătirea personalului didactic li se eliberează certificate de absolvire, pe baza cărora sunt abilitaţi sa funcţioneze în calitate de cadre didactice. (5) Absolvenţii învăţământului universitar pot profesa în învăţământ numai dacă fac dovada ca au efectuat pregătirea prin disciplinele prevăzute la alin. (2) sau vor efectua aceasta pregătire în primii 3 ani de la angajare.  +  Articolul 69Activităţile clinice din învăţământul medical superior de stat se organizează în unităţile sanitare publice atestate, care aparţin Ministerului Sănătăţii şi celorlalte ministere cu reţea sanitară proprie. Metodologia de organizare şi de desfăşurare a acestor activităţi se elaborează de către Ministerul Învăţământului şi Ministerul Sănătăţii.  +  Secţiunea a 4-a Învăţământul postuniversitar  +  Articolul 70 (1) Învăţământul postuniversitar asigura specializarea în domeniu sau extinderea şi perfecţionarea pregătirii atestate prin diploma de licenţa sau, după caz, diploma de absolvire. (2) Învăţământul postuniversitar se organizează în instituţii de învăţământ superior şi în şcoli de studii postuniversitare, acreditate în acest scop, şi se realizează prin: studii aprofundate, doctorat, studii academice postuniversitare, studii de specializare şi cursuri de perfecţionare.  +  Articolul 71 (1) Admiterea în învăţământul postuniversitar se face: a) prin concurs, pentru studii aprofundate, pentru doctorat şi pentru studii academice postuniversitare; b) la cerere, pentru studii de specializare şi cursuri de perfecţionare. (2) Numărul locurilor pentru studii aprofundate, pentru doctorat şi pentru studii academice postuniversitare este aprobat de: a) senatele instituţiilor de învăţământ superior, pentru cele acoperite prin taxe sau subvenţionate din alte surse decît cele de la bugetul de stat; b) Ministerul Învăţământului, pentru cele subvenţionate de la bugetul de stat.  +  Articolul 72 (1) Studiile aprofundate au durata de 1-2 ani şi pot fi urmate de absolvenţii cu diploma de licenţa. (2) Concursul de admitere pentru studii aprofundate se organizează pe baza criteriilor stabilite de către Ministerul Învăţământului. (3) Cifra de şcolarizare şi reţeaua învăţământului de studii aprofundate se aproba de către Ministerul Învăţământului. (4) Studiile aprofundate se încheie cu o dizertaţie. Absolvenţii primesc diploma de studii aprofundate - magister sau master. (5) Cursanţii învăţământului de studii aprofundate beneficiază de gratuitatea studiilor şi de burse, în conformitate cu prevederile legii.  +  Articolul 73 (1) Doctoratul este o formă superioară de învăţământ şi de cercetare. (2) Au dreptul sa participe la concursul de admitere la doctorat absolvenţii învăţământului universitar de lungă durata, cu diploma de licenţa. (3) Conducătorii de doctorat pot fi profesori universitari sau cercetători ştiinţifici principali gradul I, cu titlu de doctor. (4) Dreptul de a conduce doctoratul este avizat nominal de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, la propunerea instituţiilor organizatoare, şi este conferit prin ordin al ministrului învăţământului. (5) Doctoratul este organizat, cu şi fără frecventa, în instituţiile de învăţământ superior şi în institutele de cercetare ştiinţifică aprobate de Ministerul Învăţământului, la propunerea Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, pe baza criteriilor de acreditare în acest scop. (6) Doctoratul se încheie cu o teza susţinută public şi evaluată de o comisie de specialişti, propusă de organul de conducere a instituţiei organizatoare, avizată de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare şi aprobată de ministrul învăţământului. Comisia este alcătuită dintr-un preşedinte, conducătorul de doctorat, şi de cinci referenţi oficiali, specialişti cu activitate ştiinţifică deosebită, cu titlu de doctor în domeniu, dintre care patru nu funcţionează în instituţia organizatoare a doctoratului. Pentru activitatea depusa, referenţii oficiali vor fi retribuiţi potrivit normelor stabilite de Ministerul Învăţământului. (7) Titlul ştiinţific de doctor se acordă de către conducerea instituţiei organizatoare şi se confirma de către Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare de pe lângă Ministerul Învăţământului. Pe baza ordinului ministrului învăţământului, se eliberează diploma de doctor de către instituţia acreditata. (8) Organizarea şi desfăşurarea doctoratului se reglementează prin hotărâre a Guvernului.  +  Articolul 74 (1) Pe lângă instituţiile de învăţământ superior se pot organiza şcoli de studii postuniversitare, pentru absolvenţii cu diploma de licenţa. Şcolile de studii postuniversitare se pot înfiinţa şi ca instituţii independente, prin lege, inclusiv în străinătate. (2) Studiile în şcolile de studii postuniversitare au durata de 2-3 ani şi se finalizează cu examen de diploma. Absolvenţii primesc diploma de studii academice postuniversitare. (3) Absolvenţii şcolilor de studii postuniversitare se pot înscrie la concursul de admitere la doctorat în specializarea obţinută.  +  Articolul 75 (1) Studiile postuniversitare de specializare au durata de cel puţin un an, în funcţie de profil, şi pot fi urmate de absolvenţii cu diploma de licenţa. Durata studiilor este propusă de senatele universitare şi este aprobată prin ordin al ministrului învăţământului. (2) Studiile de specializare se încheie cu dizertaţie sau examen. Absolvenţilor li se eliberează certificat de specializare postuniversitară.  +  Articolul 76 (1) Cursurile postuniversitare de perfecţionare au durata de cel mult un an, în funcţie de profil, şi pot fi urmate de absolvenţii cu diploma din învăţământul universitar. Durata cursurilor este stabilită de senatul universitar. (2) Personalul didactic cu studii universitare de scurta sau de lungă durata din învăţământul preuniversitar participa periodic la cursuri postuniversitare de perfecţionare a pregătirii de specialitate, metodice şi psihopedagogice, conform normelor stabilite de Ministerul Învăţământului. (3) Cursurile postuniversitare de perfecţionare se încheie cu colocviu. Absolvenţii primesc certificat de absolvire.  +  Articolul 77Pentru organizarea activităţilor de pregătire postuniversitară, prevăzute la art. 74, instituţiile de învăţământ superior se pot asocia cu instituţii similare, precum şi cu agenţi economici din ţara sau din străinătate. În acest caz, structura studiilor, structurile organizatorice şi modul lor de funcţionare şi de finanţare se aproba de Ministerul Învăţământului, la propunerea instituţiei de învăţământ superior iniţiatoare.  +  Articolul 78 (1) Învăţământul postuniversitar este susţinut prin taxe sau din alte surse, cu excepţiile prevăzute de lege. (2) Bursele de stat în învăţământul postuniversitar se obţin prin concurs.  +  Articolul 79Învăţământul postuniversitar medical se organizează în forme specifice stabilite prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Învăţământului şi a Ministerului Sănătăţii.  +  Secţiunea a 5-a Cercetarea ştiinţifică în învăţământul superior  +  Articolul 80 (1) În instituţiile de învăţământ superior se organizează activităţi de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică, proiectare, consultanţa sau expertiza, care se desfăşoară în cadrul departamentelor, catedrelor sau în unităţi proprii de cercetare ştiinţifică, inclusiv prin colaborare cu instituţii de învăţământ şi de cercetare din ţara sau din străinătate. (2) Unităţile de cercetare ştiinţifică se înfiinţează cu aprobarea senatelor universitare. (3) Catedrele, departamentele şi unităţile de cercetare ştiinţifică sunt încadrate cu personal didactic, de cercetare ştiinţifică şi cu alte categorii de personal. (4) Activitatea de cercetare ştiinţifică constituie unul dintre criteriile de apreciere a valorii profesionale a cadrului didactic şi, după caz, poate completa norma didactica. (5) Studenţii pot participa la contracte de cercetare ştiinţifică din departamente, catedre şi unităţi de cercetare. (6) Modul de organizare şi de desfăşurare a cercetării ştiinţifice în instituţiile de învăţământ superior se stabileşte prin regulament aprobat de senatul universitar. (7) Pentru activităţi de cercetare ştiinţifică specifice, în reţeaua Ministerului Învăţământului pot funcţiona institute de cercetare cu personalitate juridică. (8) Cercetarea ştiinţifică din învăţământul superior beneficiază gratuit de serviciile întregii reţele de informare şi de documentare a bibliotecilor din învăţământ.  +  Articolul 81 (1) Programele de cercetare ştiinţifică fundamentală, precum şi alte programe de interes deosebit sunt finanţate, pe bază de contracte, din fondurile alocate anual, direct Ministerului Învăţământului, de la bugetul de stat, separat de finanţarea procesului de învăţământ. Finanţarea contractelor de cercetare se face în mod competitiv, pe baza evaluărilor făcute de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice Universitare. (2) Programele de cercetare tehnologică avansată, programele de cercetare aplicativa, precum şi activităţile de proiectare, consultanţa, expertiza, altele decît cele având ca beneficiar Ministerul Învăţământului, sunt finanţate, pe bază de contracte încheiate direct cu beneficiarii cercetărilor sau activităţilor respective, din fondurile de la bugetul de stat şi din fondul special de cercetare alocate altor ministere, precum şi din alte surse. (3) Activitatea de cercetare ştiinţifică desfăşurata în institutele de cercetare ale Ministerului Învăţământului este finanţată de la bugetul de stat, pentru programele solicitate de acest minister, şi din alte surse, pentru programele comandate de terţi.  +  Articolul 82Veniturile nete obţinute din realizarea programelor de cercetare ştiinţifică şi din activităţile de proiectare, consultanţa sau expertiza se utilizează, cu acordul coordonatorului de program şi cu avizul rectorului instituţiei de învăţământ superior, pentru dezvoltarea bazei materiale proprii de cercetare, precum şi pentru remunerarea personalului care a executat contractul.  +  Secţiunea a 6-a Structura instituţiilor de învăţământ superior  +  Articolul 83Instituţia de învăţământ superior cuprinde, de regula, mai multe facultăţi, colegii universitare, departamente, catedre, unităţi de cercetare ştiinţifică, de proiectare şi de microproducţie.  +  Articolul 84 (1) Facultatea reprezintă unitatea funcţională de baza a instituţiei de învăţământ superior şi are în componenta una sau mai multe secţii de specialitate. Facultatea este organizată pe departamente şi catedre. Activitatea didactica în cadrul facultăţii se desfăşoară pe ani de studii, serii de predare, grupe şi subgrupe. (2) Facultăţile se individualizează prin: a) condiţii de admitere şi absolvire; b) program de studiu; c) domenii de specializare. (3) Facultatea cuprinde personal didactic şi studenţi, cercetători ştiinţifici şi proiectanţi, personal auxiliar şi administrativ.  +  Articolul 85Colegiul universitar este unitatea funcţională subordonata instituţiei de învăţământ superior sau facultăţii.  +  Articolul 86Departamentul constituie o structura subordonata instituţiei de învăţământ superior sau, după caz, facultăţii, având funcţii didactice, de cercetare ştiinţifică, de proiectare şi de microproducţie. Organizarea departamentelor se stabileşte de către senatele universitare.  +  Articolul 87Catedra este unitatea structurală de baza a facultăţii sau, după caz, a departamentului, care realizează activităţi de învăţământ şi de cercetare. Catedra cuprinde personal didactic şi, după caz, personal de cercetare, de proiectare şi auxiliar, dintr-o disciplina sau dintr-o familie de discipline.  +  Articolul 88Instituţiile de învăţământ superior sau componentele acestora au dreptul de a organiza şi a administra, singure sau în colaborare cu alte instituţii, unităţi şi centre de cercetare, centre pentru pregătirea resurselor umane, unităţi de microproducţie, loturi experimentale sau alte structuri instituţionale.  +  Secţiunea a 7-a Autonomia universitară  +  Articolul 89 (1) Autonomia universitară consta în dreptul comunităţii universitare de a se conduce, de a-şi exercită libertăţile academice fără nici un fel de ingerinţe ideologice, politice sau religioase, de a-şi asuma un ansamblu de competente şi obligaţii în concordanta cu opţiunile şi orientările strategice naţionale ale dezvoltării învăţământului superior stabilite prin lege. (2) Autonomia universitară se corelează cu principiul răspunderii personale şi publice pentru calitatea întregii activităţi didactice şi de cercetare ştiinţifică pe care o desfăşoară instituţia respectiva de învăţământ superior.  +  Articolul 90 (1) Comunitatea universitară cuprinde totalitatea persoanelor care desfăşoară activitate didactica, de cercetare ştiinţifică şi de proiectare, precum şi pe cei care studiază într-o instituţie de învăţământ superior. (2) Comunitatea universitară foloseşte în activitatea sa personal auxiliar şi administrativ.  +  Articolul 91 (1) Spaţiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor, terenurilor, campusurilor universitare, dotărilor de orice fel şi cu orice destinaţie, folosite de instituţia de învăţământ superior, indiferent de titlul juridic sub care aceasta este indreptatita să le utilizeze. (2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) spaţiile şi dotările aferente care aparţin Ministerului Sănătăţii şi ministerelor cu reţea sanitară proprie, în care se desfăşoară învăţământul medical superior de stat.  +  Articolul 92 (1) Ansamblul de drepturi şi obligaţii, precum şi normele care reglementează viaţa comunităţii universitare în spaţiul universitar propriu sunt cuprinse în Carta universitară a instituţiei de învăţământ superior, adoptată de senatul universitar, în condiţiile legii. (2) Autonomia universitară vizează domeniile conducerii, structurării şi funcţionarii instituţiei, ale activităţii didactice şi de cercetare ştiinţifică, ale administrării şi ale finanţării. (3) Autonomia universitară se realizează, în principal, prin: programarea, organizarea, desfăşurarea şi perfecţionarea procesului de învăţământ; organizarea cercetării ştiinţifice şi a documentării; stabilirea specializărilor; stabilirea planurilor de învăţământ şi a programelor analitice, în acord cu standardele naţionale; admiterea candidaţilor la studii, pe baza criteriilor generale stabilite de Ministerul Învăţământului; selectarea şi promovarea personalului didactic şi ale celorlalte categorii de personal; stabilirea criteriilor de apreciere a activităţii didactice şi ştiinţifice; acordarea, în condiţiile legii, a titlurilor didactice, ştiinţifice şi onorifice; stabilirea formelor de studiu postuniversitar, confirmate prin acreditarea programelor de studiu; stabilirea, împreună cu Ministerul Învăţământului şi cu alte autorităţi publice, agenţi economici, organizaţii profesionale şi patronale recunoscute la nivel naţional, a domeniilor în care se utilizează diplomele şi certificatele proprii emise; stabilirea programelor de cooperare cu alte instituţii de învăţământ superior şi de cercetare din ţara şi din străinătate; eligibilitatea tuturor organismelor de conducere, prin vot secret; stabilirea necesităţilor financiare şi materiale; rezolvarea problemelor sociale ale comunităţii universitare; folosirea fondurilor şi gestionarea lor cu respectarea prevederilor legale; acordarea, din fonduri proprii, a burselor de studiu şi de cercetare, distincte de cele atribuite potrivit altor reglementări legale; asigurarea ordinii şi disciplinei în spaţiul universitar; organizarea şi controlul tuturor serviciilor economico-gospodăreşti; găsirea şi stabilirea surselor suplimentare de venituri; organizarea activităţii culturale şi sportive; înfiinţarea fundaţiilor; stabilirea şi folosirea unor însemne şi simboluri proprii. (4) În plan financiar, autonomia universitară se realizează ca drept de gestionare, potrivit legii şi răspunderii personale, a fondurilor alocate de la bugetul public naţional sau provenite din alte surse, inclusiv a veniturilor realizate din taxele în valută de la studenţi şi cursanţi străini, potrivit criteriilor stabilite de comun acord cu Ministerul Învăţământului.  +  Articolul 93 (1) Membrii comunităţii universitare au dreptul de a lua parte la conducerea treburilor universitare; organismele de conducere se aleg prin vot secret, potrivit Cartei universitare, pentru perioade de 4 ani. (2) Organele alese, cu excepţia rectorului, se confirma de către senatul universitar. Rectorul se alege de către senat şi se confirma prin ordin al ministrului învăţământului. O persoana nu poate ocupa funcţia de decan sau de rector mai mult de doua mandate succesive. Rectorul poate fi revocat din funcţie de către senatul universitar prin aceeaşi procedura folosită la numire. (3) Ministrul învăţământului poate suspenda din funcţie, din motive justificate, pe rectorul unei instituţii de învăţământ superior, de stat sau particular, acreditata. Hotărârea de revocare sau de menţinere în funcţie a rectorului se ia de către senatul universitar, în cel mult 30 de zile de la data comunicării ordinului de suspendare.  +  Articolul 94 (1) În senatele universitare şi în consiliile facultăţilor studenţii sunt reprezentaţi în proporţie de 1/4 din numărul membrilor acestor consilii şi senate, în condiţiile stabilite de Carta universitară. (2) Protecţia membrilor comunităţii universitare în activitatea profesională şi în spaţiul universitar este înscrisă în Carta universitară. Abaterile de la deontologia universitară se analizează şi se soluţionează la nivelul consiliilor facultăţilor şi al senatului. (3) Membrii comunităţii universitare sunt obligaţi să respecte regulamentele interne ale instituţiei de învăţământ superior, stabilite în conformitate cu Carta universitară.  +  Articolul 95Accesul în spaţiul universitar este permis numai în condiţiile stabilite prin Carta universitară sau prin lege.  +  Articolul 96La nivel naţional, autonomia universitară se manifesta prin relaţia directa a rectorului instituţiei de învăţământ superior cu Ministerul Învăţământului şi prin alegerea reprezentanţilor instituţiei în organismele profesionale, conform legii.  +  Capitolul 10 Învăţământul militar  +  Articolul 97Învăţământul militar este învăţământ de stat, parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ, şi cuprinde: învăţământ liceal; învăţământ postliceal pentru formarea maiştrilor militari şi subofiţerilor; învăţământ universitar pentru formarea ofiţerilor şi specialiştilor; învăţământ postuniversitar. Perfecţionarea pregătirii cadrelor militare se realizează în instituţii de învăţământ distincte.  +  Articolul 98Structura organizatorică, profilurile, specializările, cifrele anuale de şcolarizare şi criteriile de selecţionare a candidaţilor pentru învăţământul militar se stabilesc de către Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei, Serviciul Roman de Informaţii şi alte instituţii cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, potrivit specificului fiecărei arme şi trepte de învăţământ.  +  Articolul 99Planurile de învăţământ pentru învăţământul militar liceal, postliceal şi superior se elaborează de către Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei, Serviciul Roman de Informaţii şi alte instituţii cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, fiind avizate de către Ministerul Învăţământului.  +  Articolul 100Diplomele de absolvire a instituţiilor militare de învăţământ şi titlurile ştiinţifice obţinute dau dreptul deţinătorilor legali, după trecerea în rezerva, sa ocupe funcţii echivalente cu cele ale absolvenţilor instituţiilor civile de învăţământ, cu profil apropiat şi de acelaşi nivel.  +  Articolul 101Admiterea şi procesul de învăţământ în instituţiile militare de toate nivelurile se desfăşoară în limba română.  +  Articolul 102Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul învăţământului militar, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei, Serviciul Roman de Informaţii şi alte instituţii cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale pot emite ordine, regulamente şi instrucţiuni proprii.  +  Capitolul 11 Învăţământul particular  +  Articolul 103 (1) Învăţământul particular constituie o alternativa la învăţământul de stat sau îl completează. (2) Instituţiile şi unităţile de învăţământ particular acreditate fac parte din sistemul de învăţământ şi educaţie şi se supun dispoziţiilor prezentei legi. (3) Instituţiile şi unităţile de învăţământ particular dispun de autonomie organizatorică şi funcţională, în concordanta cu reglementările legale referitoare la organizarea şi funcţionarea sistemului de învăţământ. (4) Instituţiile şi unităţile de învăţământ particular acreditate pot fi sprijinite de stat.  +  Articolul 104Învăţământul particular funcţionează potrivit legii, dacă: a) este organizat şi funcţionează pe principiul nonprofit; b) este organizat pe principii nediscriminatorii şi respinge ideile, curentele şi atitudinile antidemocratice, xenofobe, şovine şi rasiste; c) respecta standardele naţionale.  +  Articolul 105 (1) Învăţământul particular preuniversitar cuprinde grădiniţe, şcoli primare şi gimnaziale, şcoli profesionale şi de ucenici, licee şi şcoli postliceale. (2) Grădiniţele, şcolile primare şi gimnaziale, precum şi şcolile profesionale şi de ucenici se pot înfiinţa cu autorizarea inspectoratului şcolar, în baza documentaţiei de evaluare. (3) Liceele şi şcolile postliceale se pot înfiinţa cu avizul inspectoratului şcolar şi aprobarea Ministerului Învăţământului, în baza documentaţiei de evaluare.  +  Articolul 106 (1) Criteriile de evaluare pentru învăţământul particular preuniversitar se referă la domeniile fundamentale de organizare şi de funcţionare: personal didactic, conţinut, baza materială şi activitate financiară. (2) Standardele corespund fiecărui criteriu şi indica nivelurile minime obligatorii în procesul de evaluare. Aceste standarde sunt diferenţiate în funcţie de nivelul de învăţământ şi sunt stabilite de Comisia de Evaluare şi Acreditare a Învăţământului Preşcolar şi Preuniversitar, care se înfiinţează şi funcţionează pe lângă Ministerul Învăţământului, în baza regulamentului aprobat prin hotărâre a Guvernului.  +  Articolul 107 (1) Procesul de acreditare a unităţilor de învăţământ superior cuprinde doua faze: a) autorizarea de încredere, care acorda dreptul de organizare şi funcţionare provizorie a unităţii respective; b) acreditarea, care acorda unităţii respective toate drepturile ce decurg din prezenta lege. (2) Acreditarea trebuie solicitată după acordarea autorizaţiei de încredere, astfel: a) după cel mult 4 ani, pentru grădiniţe şi şcoli primare; b) după primul examen de capacitate, pentru gimnaziu; c) după primul examen de bacalaureat, pentru liceu; d) după primul examen de absolvire, pentru şcolile profesionale, de ucenici şi postliceale.  +  Articolul 108 (1) În învăţământul particular preuniversitar se aplică planuri similare sau alternative învăţământului de stat, care cuprind discipline obligatorii, opţionale şi facultative, corespunzător standardelor naţionale. (2) Programele analitice ale disciplinelor trebuie să răspundă aceloraşi cerinţe ca şi planurile de învăţământ. (3) Pentru învăţământul particular preuniversitar, planurile şi programele de învăţământ, similare sau alternative învăţământului de stat, sunt aprobate de Ministerul Învăţământului.  +  Articolul 109În învăţământul particular preuniversitar, formaţiunile de studiu (clase, grupe, subgrupe) nu pot depăşi numeric limitele maxime legale.  +  Articolul 110 (1) În învăţământul particular preuniversitar posturile didactice se ocupa în condiţiile prevăzute de Statutul personalului didactic. (2) Cadrele didactice din învăţământul particular preşcolar şi primar trebuie să aibă norma de baza în unitatea respectiva. (3) În învăţământul particular gimnazial, liceal şi profesional, cel puţin 60% din personalul didactic trebuie să fie încadrat cu norma de baza în unitatea respectiva. (4) Pentru învăţământul particular postliceala, cel puţin 50% din posturi, constituite în conformitate cu prevederile legale, trebuie să fie acoperite cu personal didactic angajat cu norma de baza în unitatea respectiva. (5) Personalul didactic de conducere din învăţământul particular trebuie să fie angajat cu norma de baza în unitatea de învăţământ respectiva şi sa îndeplinească cerinţele Statutului personalului didactic privind ocuparea funcţiilor de conducere.  +  Articolul 111Diplomele sau certificatele acordate de unităţile din învăţământul particular preuniversitar, înfiinţate potrivit prezentei legi, au valoare şi produc efectele actelor de studii eliberate în învăţământul de stat, dacă examenele de absolvire au fost susţinute în faţa unor comisii numite în conformitate cu dispoziţiile legale.  +  Articolul 112Elevii din învăţământul particular se pot transfera la alte unităţi de învăţământ de stat sau particular, cu acordul unităţii primitoare şi în condiţiile stabilite de Ministerul Învăţământului.  +  Articolul 113Învăţământul superior particular funcţionează potrivit Legii nr. 88/1993 privind acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor, cu respectarea prevederilor prezentei legi.  +  Articolul 114În învăţământul particular, taxele de şcolarizare se stabilesc de către fiecare instituţie sau unitate de învăţământ, în condiţiile legii.  +  Articolul 115 (1) Baza materială a instituţiilor şi unităţilor de învăţământ particular trebuie să corespundă standardelor desfăşurării unui proces instructiv-educativ de calitate: spaţii adecvate procesului de învăţământ, în proprietate sau închiriate; laboratoare proprii, cu dotare corespunzătoare pentru un an în avans faţă de anul şcolarizat; biblioteca dotată cu fond de carte propriu, adecvat conţinutului disciplinelor şi nivelului acestora. (2) Pentru obţinerea acreditării, instituţia sau unitatea de învăţământ respectiva trebuie să facă dovada ca în perioada de funcţionare provizorie a utilizat cel puţin 25% din venituri pentru investiţii în baza materială proprie. (3) După doua cicluri de şcolarizare ulterioare acreditării, instituţia sau unitatea de învăţământ trebuie să facă dovada ca deţine în proprietate cel puţin 50% din spaţiile de învăţământ şi ca, în toată perioada anterioară, a utilizat cel puţin 25% din venituri pentru investiţii în baza materială proprie.  +  Articolul 116Instituţiile şi unităţile de învăţământ particular se supun evaluării şi controlului, în condiţiile legii.  +  Articolul 117 (1) Învăţământul cooperatist se desfăşoară în unităţi care sunt proprietatea asociaţiilor cooperatiste. (2) Finanţarea învăţământului cooperatist se asigura din fonduri proprii ale asociaţiilor cooperatiste, din taxe şcolare şi din alte surse. (3) Ministerul Învăţământului acoperă de la bugetul de stat cheltuielile pentru salarizarea personalului didactic, cu excepţia personalului care asigura instruirea practica. (4) Unităţilor de învăţământ cooperatist li se aplică prevederile art. 115 din prezenta lege.  +  Capitolul 12 Învăţământul pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale  +  Articolul 118Persoanele aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul sa studieze şi să se instruiască în limba maternă la toate nivelurile şi formele de învăţământ, în condiţiile prezentei legi.  +  Articolul 119 (1) În funcţie de necesităţile locale, se pot organiza, la cerere şi în condiţiile legii, grupe, clase, secţii sau şcoli cu predarea în limbile minorităţilor naţionale. (2) Prevederile alin. (1) al acestui articol se vor aplica fără a se aduce atingere limbii oficiale şi predării în această limbă.  +  Articolul 120 (1) Limba şi literatura română se predau în învăţământul primar după programe de învăţământ şi manuale şcolare elaborate în mod special pentru minoritatea respectiva. În învăţământul gimnazial şi liceal, Limba şi literatura română se predau după programe de învăţământ şi manuale şcolare identice cu cele pentru clasele cu predarea în limba română. (2) În învăţământul gimnazial şi liceal, Istoria românilor şi Geografia României se predau în limba română, după programe şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predarea în limba română. Examinarea la aceste discipline se face în limba română. În învăţământul primar, aceste discipline se predau în limba maternă. (3) În programele şi manualele de Istorie universala şi de Istorie a românilor se vor reflecta istoria şi tradiţiile minorităţilor naţionale din România. (4) În învăţământul gimnazial se introduce, la cerere, ca disciplina de studiu, Istoria şi tradiţiile minorităţilor naţionale, cu predare în limba maternă. Programele analitice şi manualele la aceasta disciplina sunt aprobate de Ministerul Învăţământului.  +  Articolul 121Elevilor aparţinând minorităţilor naţionale, care frecventează unităţi de învăţământ cu predarea în limba română, li se asigura, la cerere şi în condiţiile legii, ca disciplina de studiu, limba şi literatura maternă, precum şi istoria şi tradiţiile minorităţii naţionale respective.  +  Articolul 122 (1) În învăţământul de stat profesional, liceal - tehnic, economic, administrativ, agricol, silvic, agromontan -, cît şi în învăţământul postliceal, pregătirea de specialitate se face în limba română, asigurindu-se, în funcţie de posibilităţi, însuşirea terminologiei de specialitate şi în limba maternă. (2) În învăţământul medical universitar de stat, în cadrul secţiilor existente, pregătirea de specialitate se poate face în continuare în limba maternă, cu obligaţia însuşirii terminologiei de specialitate în limba română.  +  Articolul 123În învăţământul universitar de stat se pot organiza, la cerere şi în condiţiile prezentei legi, grupe şi secţii cu predarea în limba maternă pentru pregătirea personalului necesar în activitatea didactica şi cultural-artistică.  +  Articolul 124În învăţământul de toate gradele, concursurile de admitere şi examenele de absolvire se susţin în limba română. Concursuri de admitere şi examene de absolvire pot fi susţinute în limba maternă la şcolile, clasele şi specializările la care predarea se face în limba maternă respectiva, în condiţiile prezentei legi.  +  Articolul 125Ministerul Învăţământului asigura, în limba de predare, pregătirea şi perfecţionarea personalului didactic, precum şi manuale şcolare şi alte materiale didactice.  +  Articolul 126În conducerea unităţilor şi a instituţiilor de învăţământ în care exista grupe, clase sau secţii cu predare în limbile minorităţilor naţionale se asigura o reprezentare proporţională a cadrelor didactice din rindul minorităţilor, cu respectarea competentei profesionale.  +  Titlul III Conţinutul învăţământului  +  Capitolul 1 Învăţământul preuniversitar  +  Articolul 127 (1) Conţinutul învăţământului preuniversitar este asigurat prin planuri de învăţământ, programe analitice şi manuale şcolare. (2) Planurile de învăţământ cuprind discipline obligatorii, opţionale şi facultative, precum şi numărul de ore aferent fiecăreia dintre acestea. Ponderea disciplinelor opţionale şi facultative creşte în clasele finale ale învăţământului gimnazial şi liceal. (3) Programele analitice stabilesc, pentru fiecare disciplina din planul de învăţământ, obiectivele instructiv-educative şi formative ale disciplinei şi evidenţiază conţinuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental şi aplicativ, oferind orientări metodologice generale pentru realizarea acestora.  +  Articolul 128 (1) Planurile de învăţământ şi programele analitice pentru învăţământul preuniversitar se aproba de către Ministerul Învăţământului, la propunerea comisiei naţionale de specialitate. (2) În unităţile de învăţământ se utilizează numai manuale şcolare aprobate de Ministerul Învăţământului. (3) În unităţile de învăţământ se pot utiliza manuale alternative, selectate prin concurs, la nivel naţional. Cadrul didactic are dreptul de a recomanda elevilor un anumit manual. (4) Obiectivele specifice în evaluarea procesului instructiv-educativ pe fiecare nivel de învăţământ se stabilesc prin standarde aprobate de Ministerul Învăţământului.  +  Capitolul 2 Învăţământul superior  +  Articolul 129 (1) În instituţiile de învăţământ superior planurile de învăţământ se elaborează de către facultăţi sau departamente, se analizează în cadrul consiliilor acestora, se aproba de către senatele universitare şi se avizează de către Ministerul Învăţământului pentru a fi în concordanta cu standardele naţionale. Modificarea planurilor de învăţământ se poate face numai începând cu anul I. (2) Programele analitice se elaborează de către titularii de discipline şi se aproba de către catedra sau departament.  +  Articolul 130În funcţie de specificul facultăţilor şi al specializărilor, planurile de învăţământ şi programele analitice pot fi concepute şi în structura modulară.  +  Capitolul 3 Activitatea extraşcolară  +  Articolul 131 (1) Conţinutul instruirii şi educaţiei la toate nivelurile de organizare a învăţământului se completează prin activităţi extraşcolare. (2) Activitatea extraşcolară se organizează de către şcoli, cluburi, palate ale copiilor şi elevilor, administraţiile judeţene ale taberelor, conducerile taberelor şcolare şi bazelor sportive, turistice şi de agrement şi de alte unităţi pentru activităţi complementare, cu sprijinul familiei şi al altor factori interesaţi. (3) Activităţile extraşcolare au conţinut ştiinţific, cultural-artistic, umanitar, ecologic, moral-civic, tehnic-aplicativ, turistic, sportiv, precum şi caracter recreativ. (4) Palatul Naţional al Copiilor şi Elevilor din Bucureşti, subordonat Ministerului Învăţământului, precum şi palatele copiilor din judeţe, din subordinea inspectoratelor şcolare, au şi rol metodologic pentru activităţile extraşcolare.  +  Articolul 132 (1) Organizarea şi competentele unităţilor specializate în activitatea extraşcolară se stabilesc prin regulament aprobat de Ministerul Învăţământului, în colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului. (2) Ministerul Învăţământului, prin inspectoratele şcolare, asigura şi controlează realizarea obiectivelor instruirii şi educaţiei extraşcolare.  +  Capitolul 4 Educaţia permanenta  +  Articolul 133Pentru asigurarea educaţiei permanente, Ministerul Învăţământului colaborează cu Ministerul Culturii şi cu alte ministere interesate, precum şi cu mijloacele de informare în masa, cultele religioase, universităţile populare, fundaţiile culturale, alte societăţi şi instituţii, pentru a facilita accesul la ştiinţa şi cultura al tuturor cetăţenilor, indiferent de vârsta, în vederea adaptării lor la mutaţiile majore care survin în viaţa socială.  +  Articolul 134Ministerul Învăţământului, prin unităţile şi instituţiile sale, acorda, pe bază de contract, asistenţa de specialitate celor care organizează diferite programe de instruire a adulţilor în sistemul educaţiei permanente şi al conversiei profesionale sau poate organiza asemenea programe din proprie iniţiativă.  +  Articolul 135 (1) Ministerele, regiile autonome, societăţile comerciale, alte persoane juridice sau fizice pot organiza, împreună cu unităţile de învăţământ sau separat, cursuri de pregătire şi perfecţionare profesională a adulţilor, în scopul calificării propriilor salariaţi şi a viitorilor angajaţi sau pentru conversie profesională. (2) Cursurile organizate în condiţiile alin. (1) nu sunt atestate de Ministerul Învăţământului, cu excepţia celor organizate în colaborare cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale pentru protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor profesională. În situaţia când aceste cursuri se desfăşoară pe baza unor programe avizate de Ministerul Învăţământului, ele se finalizează prin acordarea de certificate de calificare profesională recunoscute de Ministerul Învăţământului.  +  Articolul 136 (1) Pentru instruirea adulţilor, precum şi pentru sprijinirea sistemului de învăţământ în realizarea unor obiective specifice, pot fi organizate, cu aprobarea Ministerului Învăţământului, instituţii şi reţele de învăţământ deschis sau la distanta, care utilizează tehnologiile moderne de comunicare şi de preluare a informaţiilor. (2) Cheltuielile necesare pentru acest sistem de învăţământ sunt suportate de către beneficiari şi de către instituţiile interesate.  +  Capitolul 5 Bibliotecile din învăţământ  +  Articolul 137 (1) În sistemul de învăţământ funcţionează, ca parte integrantă, o reţea de biblioteci specializate: biblioteci centrale universitare şi biblioteci pedagogice, ca instituţii cu personalitate juridică, subordonate direct Ministerului Învăţământului; biblioteci ale instituţiilor de învăţământ superior, ale facultăţilor, colegiilor, departamentelor, catedrelor; biblioteci ale caselor corpului didactic; biblioteci şcolare. (2) Bibliotecile menţionate la alin. (1) funcţionează pe bază de regulamente aprobate de Ministerul Învăţământului. (3) Bibliotecile din învăţământ pot organiza, cu aprobarea Ministerului Învăţământului şi în colaborare cu Ministerul Culturii, secţii specifice, precum şi alte forme pe care le considera necesare pentru studiul individual al adulţilor.  +  Articolul 138Pregătirea personalului de specialitate pentru biblioteci este asigurata de către Ministerul Învăţământului prin studii universitare de scurta şi de lungă durata, iar perfecţionarea acestuia este coordonata de Ministerul Învăţământului.  +  Articolul 139Coordonarea activităţii reţelei bibliotecilor din învăţământ se asigura de către Ministerul Învăţământului.  +  Titlul IV Conducerea învăţământului  +  Capitolul 1 Ministerul Învăţământului şi alte organisme de nivel naţional  +  Articolul 140 (1) Ministerul Învăţământului se organizează şi funcţionează potrivit legii. (2) Pentru exercitarea atribuţiilor sale, Ministerul Învăţământului constituie structuri de experţi şi se sprijină pe organisme consultative, la nivel naţional, alcătuite pe criterii de prestigiu profesional şi moral: Consiliul Naţional pentru Reforma Învăţământului, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, Consiliul Naţional de Finanţare a Învăţământului Superior, Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior, Consiliul Naţional al Bibliotecilor, Consiliul Naţional al Rectorilor şi comisiile naţionale de specialitate pe discipline. De asemenea, Ministerul Învăţământului consulta societăţile ştiinţifice naţionale ale cadrelor didactice şi, după caz, organizaţiile studenţeşti recunoscute în plan naţional, precum şi organizaţiile sindicale ale personalului din învăţământ la nivel de ramura. (3) Pentru confirmarea titlurilor, diplomelor şi certificatelor universitare, Ministerul Învăţământului constituie Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare. Membrii consiliului sunt profesori universitari, personalităţi de prestigiu ştiinţific, cultural şi moral, recunoscute pe plan naţional sau internaţional. Ei sunt selectaţi, de regula, pe baza propunerilor senatelor universitare. Consiliul funcţionează potrivit unui regulament propriu, aprobat de Ministerul Învăţământului. (4) Pe lângă Ministerul Învăţământului funcţionează Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar, unitate autonomă, cu personalitate juridică. Îndrumarea activităţii Federaţiei Sportului Şcolar şi Universitar se face de către Ministerul Învăţământului, în colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului.  +  Articolul 141Ministerul Învăţământului conduce sistemul naţional de învăţământ, exercitind, în principal, următoarele atribuţii: a) coordonează şi controlează sistemul naţional de învăţământ; b) organizează reţeaua învăţământului de stat şi propune Guvernului cifrele de şcolarizare, pe baza studiilor de prognoza, cu consultarea unităţilor de învăţământ, a autorităţilor locale şi a agenţilor economici interesaţi; c) aproba planurile de învăţământ, programele analitice şi manualele şcolare pentru învăţământul preuniversitar; d) instituie concurs naţional pentru manuale şcolare şi asigura finanţarea editării acestora; e) coordonează activitatea de cercetare ştiinţifică din învăţământ; f) elaborează metodologia-cadru a concursurilor de admitere în învăţământul superior; g) aproba înfiinţarea liceelor, a şcolilor postliceale, a colegiilor şi facultăţilor; h) aproba, conform legii, regulamentele de organizare şi funcţionare a unităţilor subordonate; i) elaborează studii de diagnoza şi prognoza în domeniul restructurării şi modernizării învăţământului şi contribuie la perfecţionarea cadrului legislativ; j) răspunde de elaborarea, omologarea şi distribuirea mijloacelor de învăţământ; dezvolta şi modernizează baza didactica materială a învăţământului; k) asigura identificarea şi pregătirea adecvată a elevilor cu aptitudini deosebite; l) asigura şcolarizarea specializată şi asistenţa psihopedagogică adecvată a copiilor şi tinerilor cu deficiente fizice senzoriale, mentale sau asociate; m) analizează modul în care se asigura protecţia socială în învăţământ şi propune măsuri corespunzătoare Guvernului şi autorităţilor publice locale abilitate; n) coordonează activitatea bibliotecilor universitare din subordine; o) răspunde de formarea şi perfecţionarea personalului didactic; p) coordonează, potrivit legii, numirea, transferarea, eliberarea şi evidenta personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi control şi a celui auxiliar, din învăţământul de stat şi din unităţile subordonate; r) răspunde de evaluarea sistemului naţional de învăţământ; s) elaborează şi aplica strategiile de reforma pe termen mediu şi lung ale învăţământului şi educaţiei; t) elaborează, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, strategia colaborării cu alte state şi cu organismele internaţionale specializate în domeniul învăţământului; u) colaborează, pe bază de protocoale, cu statele în care trăieşte populaţie de naţionalitate sau de origine română, pentru promovarea şi desfăşurarea învăţământului în limba maternă; v) elaborează norme specifice pentru construcţiile şcolare şi pentru dotarea acestora; w) stabileşte, pe baza înţelegerilor şi a convenţiilor încheiate cu alte state, modalităţile de recunoaştere şi de echivalare a studiilor şi diplomelor; x) stabileşte, pentru învăţământul preuniversitar de stat, structura anului şcolar, sesiunile de examene, perioadele de desfăşurare a concursurilor, precum şi vacantele şcolare; y) elaborează şi controlează sistemul de evaluare a pregătirii elevilor şi studenţilor; z) controlează modul de respectare a normelor financiar-contabile, de execuţie bugetară şi de administrare a patrimoniului din sistemul naţional al învăţământului de stat.  +  Capitolul 2 Inspectoratele şcolare  +  Articolul 142Inspectoratele şcolare sunt organe de specialitate subordonate Ministerului Învăţământului, având, în principal, următoarele atribuţii: a) urmăresc modul de organizare şi de funcţionare a reţelei de învăţământ preuniversitar şi realizează inspecţia şcolară; b) asigura aplicarea legislaţiei în organizarea, conducerea şi desfăşurarea procesului de învăţământ; c) înfiinţează, cu avizul Ministerului Învăţământului, unităţi ale învăţământului de stat - grădiniţe, şcoli primare, gimnazii, şcoli profesionale şi de ucenici; d) propun Ministerului Învăţământului reţeaua de şcolarizare din raza lor teritorială; e) asigura, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, şcolarizarea elevilor, pe durata învăţământului obligatoriu; f) asigura încadrarea unităţilor de învăţământ cu personal didactic necesar, în conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic; g) organizează şi îndruma activitatea de perfecţionare a personalului didactic, de cercetare ştiinţifică şi alte acţiuni complementare din învăţământul preuniversitar; h) asigura, împreună cu autorităţile publice locale, utilizarea, dezvoltarea şi protejarea bazei didactico-materiale din unităţile de învăţământ; i) coordonează organizarea concursurilor de admitere şi a examenelor de absolvire din unităţile de învăţământ, precum şi a concursurilor şcolare; j) controlează toate activităţile şi serviciile de învăţământ preuniversitar organizate de agenţi economici, fundaţii, asociaţii, culte şi alte persoane juridice sau fizice, de pe raza lor teritorială; constata eventualele încălcări ale prevederilor legale şi iau măsurile prevăzute de lege; k) coordonează activitatea bibliotecilor din unităţile de învăţământ subordonate; l) coordonează şi controlează activitatea Casei corpului didactic.  +  Articolul 143 (1) Structura inspectoratelor şcolare se stabileşte de către Guvern, la propunerea ministrului învăţământului. (2) În structura inspectoratelor şcolare din judeţele cu învăţământ şi în limbile minorităţilor naţionale sunt cuprinşi şi inspectori şcolari pentru acest învăţământ. (3) Unităţile extraşcolare şi unităţile conexe învăţământului preuniversitar sunt subordonate inspectoratului şcolar. (4) Inspectoratul şcolar are un consiliu de administraţie şi un consiliu consultativ. Consiliu de administraţie este format din inspectorul şcolar general, inspectorii şcolari generali adjuncţi, inspectori de specialitate, directorul Casei corpului didactic, contabilul-şef şi consilierul juridic al inspectoratului şcolar.Inspectorul şcolar general este preşedintele de drept al consiliului de administraţie. Consiliul consultativ este format din directori de unităţi de învăţământ, alte cadre didactice de prestigiu şi reprezentanţi ai părinţilor, ai autorităţilor locale administrative, ai comunităţilor religioase şi ai agenţilor economici. Preşedintele consiliului consultativ este ales prin vot secret dintre membrii acestuia. (5) Inspectoratele şcolare organizează periodic conferinţe judeţene ale personalului didactic din învăţământul preuniversitar, pe specialităţi, cu rol consultativ, participativ şi metodic.  +  Articolul 144 (1) Inspectoratul şcolar general, inspectorii şcolari generali adjuncţi şi directorul Casei corpului didactic sunt numiţi prin ordin al ministrului învăţământului, pe baza criteriilor de competenţa profesională şi managerială. (2) Inspectorii şcolari se numesc de către inspectorul şcolar general, prin concurs, pe baza criteriilor de competenţa profesională şi managerială, de regula pe o perioadă de 4 ani. (3) Concursurile se desfăşoară pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Învăţământului.  +  Capitolul 3 Conducerea instituţiilor şi a unităţilor învăţământului de stat  +  Articolul 145 (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar sunt conduse de directori, ajutaţi, după caz, de directori adjuncţi. În activitatea de conducere, directorii se bazează pe consiliul profesoral şi pe consiliul de administraţie. Aceste consilii funcţionează în temeiul unui regulament elaborat de Ministerul Învăţământului. (2) Consiliul profesoral al unităţii de învăţământ, cu rol de decizie în domeniul instructiv-educativ, este format din personalul didactic de predare din unitatea respectiva şi este prezidat de director. (3) Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, cu rol de decizie în domeniul administrativ, este format din cel puţin 5 membri, dar nu mai mult de 11 membri, între care directorul unităţii, directorul adjunct, contabilul-şef, cadre didactice alese de consiliul profesoral şi reprezentanţi ai părinţilor, precum şi ai administraţiei publice locale. În consiliul de administraţie se includ şi reprezentanţi ai agenţilor economici care asigura baza materială pentru practica. Directorul unităţii de învăţământ este preşedintele consiliului de administraţie. (4) Unitatea de învăţământ preşcolar sau primar afiliată altei unităţi de învăţământ îşi alge 1-2 cadre didactice în consiliul de administraţie al acesteia. (5) În consiliile de administraţie ale liceelor şi şcolilor postliceale se includ 1-2 elevi. (6) Directorii şi directorii adjuncţi ai unităţilor din învăţământul preşcolar, primar, gimnazial şi profesional, precum şi directorii adjuncţi din învăţământul liceal şi postliceal sunt numiţi de inspectorul şcolar general. (7) Directorii unităţilor din învăţământul liceal şi postliceal sunt numiţi prin ordin al ministrului învăţământului, la propunerea inspectorului şcolar general. (8) Directorii unităţilor destinate activităţilor extraşcolare sunt numiţi de ministrul învăţământului la unităţile direct subordonate Ministerului Învăţământului şi de către inspectorul şcolar general pentru unităţile din subordinea inspectoratului şcolar. (9) Numirea directorilor şi a directorilor adjuncţi ai unităţilor de învăţământ menţionate la alin. (6) şi (7) se face pe baza criteriilor de competenţa profesională şi managerială, pe o perioadă de 4 ani, de regula, la propunerea consiliilor profesorale respective. Metodologia de numire se stabileşte de Ministerul Învăţământului.  +  Articolul 146Instituţiile de învăţământ superior sunt conduse de senate, iar facultăţile şi departamentele, de consilii. Senatele sunt prezidate de rectori, consiliile facultăţilor, de decani, iar consiliile departamentelor, de directori. Atribuţiile şi raporturile acestor organisme se stabilesc prin Carta universitară. Hotărârile senatelor, ale consiliilor facultăţilor şi ale departamentelor se iau cu majoritatea membrilor prezenţi, dacă numărul lor reprezintă cel puţin 2/3 din totalul membrilor.  +  Articolul 147Conducerea operativă a instituţiei de învăţământ superior este asigurata de biroul senatului, alcătuit din: rector, prorectori, secretar ştiinţific, director general administrativ şi reprezentantul organizaţiilor studenţeşti legal constituite la nivel de institut. Preşedintele biroului senatului este rectorul.  +  Capitolul 4 Evaluarea în învăţământ  +  Articolul 148 (1) Evaluarea învăţământului, ca sistem şi proces, se asigura de către Ministerul Învăţământului prin instituţii şi organisme specializate, în baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului învăţământului. (2) Evaluarea învăţământului universitar şi postuniversitar se asigura prin forme specifice, în conformitate cu dispoziţiile legale şi cu normele autonomiei universitare. (3) În sistemul naţional de învăţământ şi educaţie notarea se face, de regula, de la 10 la 1.  +  Articolul 149Ministerul Învăţământului asigura evaluarea periodică a nivelului de pregătire profesională şi metodica a personalului didactic din învăţământ.  +  Articolul 150 (1) Inspectoratul şcolar general elaborează, la sfârşitul fiecărui an şcolar, un raport privind starea învăţământului din judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti. Acest raport se prezintă Ministerului Învăţământului, prefecturii, consiliului judeţean, consiliilor locale şi tuturor unităţilor de învăţământ din judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti. (2) Rectorul instituţiei de învăţământ superior elaborează, la sfârşitul fiecărui an universitar, un raport privind starea instituţiei de învăţământ, pe care îl transmite Ministerului Învăţământului, prefecturii şi consiliului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti. (3) Ministrul învăţământului înaintează Parlamentului raportul anual asupra stării sistemului naţional de învăţământ, până la data de 15 octombrie. Concomitent, sunt prezentate direcţiile şi priorităţile de dezvoltare a învăţământului preuniversitar şi superior. Raportul anual se da publicităţii.  +  Titlul V Resurse umane  +  Capitolul 1 Personalul din învăţământ. Elevi şi studenţi  +  Articolul 151 (1) Personalul din învăţământ este format din personal didactic, personal de cercetare, personal didactic auxiliar şi personal administrativ. (2) Personalul didactic este format din: a) educatoare - în învăţământul preşcolar; b) învăţători - în învăţământul primar; c) institutori - în învăţământul preşcolar şi primar; d) maiştri-instructori - în învăţământul gimnazial, profesional, liceal şi postliceal; e) profesori - în învăţământul gimnazial, profesional, liceal şi postliceal; f) preparatori, asistenţi universitari, lectori universitari (şefi de lucrări), conferenţiari universitari, profesori universitari şi profesori universitari consultanţi - în învăţământul superior. (3) În învăţământ poate funcţiona personal didactic asociat. (4) Personalul de cercetare este integrat în catedre, departamente, unităţi sau centre de cercetare şi de microproducţie. (5) În învăţământul de toate gradele funcţionează personal didactic auxiliar, definit conform Statutului personalului didactic.  +  Articolul 152Funcţiile didactice pe tipuri şi forme de învăţământ, precum şi condiţiile pentru ocuparea acestora se stabilesc prin Statutul personalului didactic.  +  Articolul 153 (1) Norma didactica pentru învăţământul preuniversitar se reglementează prin Statutul personalului didactic. (2) Norma didactica pentru profilurile cu formaţiuni specifice de instruire, cît şi pentru unităţi de învăţământ din localităţi izolate sau pentru clase cu un număr redus de elevi, se reglementează de către Ministerul Învăţământului. (3) Norma didactica pentru învăţământul universitar şi postuniversitar se reglementează prin Statutul personalului didactic.  +  Articolul 154 (1) În învăţământul de stat şi particular posturile didactice se ocupa prin concurs. Condiţiile pentru ocuparea funcţiilor de conducere se stabilesc prin Statutul personalului didactic. (2) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au un caracter deschis. La concurs se poate prezenta orice persoană care îndeplineşte condiţiile prevăzute de Statutul personalului didactic. (3) Validarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice din învăţământul preuniversitar de stat se face de către inspectoratele şcolare, la propunerea comisiilor de concurs. (4) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice din învăţământul universitar şi postuniversitar se aproba de către consiliile facultăţilor, la propunerea comisiilor de concurs, prin vot nominal deschis, şi se validează de către senatele universitare, folosind aceeaşi procedura.Titlurile didactice de conferenţiar universitar şi de profesor universitar sunt confirmate de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare. Pe baza confirmării, ministrul învăţământului emite ordin de acordare a titlurilor de conferenţiar universitar şi de profesor universitar. (5) Candidatul la concursul pentru ocuparea unui post didactic cu predare în alta limba decît aceea în care şi-a făcut studiile superioare susţine, în faţa unei comisii de specialitate, un test de cunoaştere a limbii în care urmează să facă predarea.  +  Articolul 155Ministerul Învăţământului are obligaţia de a asigura pregătirea şi perfecţionarea personalului didactic din sistemul naţional de învăţământ şi stabileşte, prin organisme de specialitate, standardele naţionale pentru atestarea calităţii de cadru didactic.  +  Articolul 156 (1) Drepturile şi îndatoririle personalului didactic sunt prevăzute în Statutul personalului didactic şi în Carta universitară. (2) Dreptul la contestaţie al persoanelor fizice sau juridice din învăţământ se exercită prin adresare către forul ierarhic superior celui a cărui decizie este contestată.  +  Articolul 157 (1) În instituţiile şi unităţile de învăţământ sunt interzise pedepsele corporale. (2) Personalul didactic care practica asemenea metode va fi sancţionat administrativ sau, în funcţie de gravitatea abaterii, se va supune rigorilor legii. (3) Drepturile şi îndatoririle elevilor sunt stabilite prin regulament elaborat de Ministerul Învăţământului, iar pentru studenţi acestea sunt cuprinse în Carta universitară şi în regulamentele instituţiilor de învăţământ superior.  +  Articolul 158 (1) În învăţământul preuniversitar, formaţiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu. Grupa cuprinde în medie 15 preşcolari, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 20; clasa din învăţământul primar are în medie 20 de elevi, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 25; clasa din învăţământul gimnazial are în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 30; clasa sau anul de studiu din învăţământul profesional, liceal şi postliceal are în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 30. (2) Situaţiile speciale privind formaţiunile de elevi sau de preşcolari din grupa mare aflate sub efectivul minim se aproba de către Ministerul Învăţământului.  +  Capitolul 2 Perfecţionarea personalului didactic  +  Articolul 159În cadrul sistemului naţional de învăţământ, perfecţionarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar constituie un drept care se realizează, în principal, prin: a) activităţi de perfecţionare metodica şi psihopedagogică la nivelul catedrelor sau al colectivelor de specialitate din unităţile de învăţământ; b) conferinţe, seminarii, dezbateri sau alte forme specifice de perfecţionare la nivel interşcolar, judeţean, naţional sau internaţional. Aceste acţiuni pot fi organizate şi în colaborare cu societăţi ştiinţifice ale cadrelor didactice; c) cursuri de perfecţionare a pregătirii de specialitate, metodice şi psihopedagogice sau pentru obţinerea definitivării în învăţământ, ori a gradelor didactice, în conformitate cu prevederile legii.  +  Articolul 160Perfecţionarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar este coordonata de Ministerul Învăţământului, care asigura finanţarea, şi se realizează în: a) instituţii de învăţământ superior, prin facultăţi, departamente şi catedre, pentru perfecţionarea pregătirii de specialitate; b) instituţii de învăţământ superior, prin departamentele sau catedrele de pregătire a personalului didactic, pentru perfecţionarea pregătirii metodice şi psihopedagogice; c) colegii pedagogice şi licee pedagogice, pentru perfecţionarea de specialitate, metodica şi psihopedagogică a personalului didactic din învăţământul preşcolar şi primar.  +  Articolul 161Cursurile de perfecţionare a cadrelor didactice se încheie prin colocviu. Aprecierea pregătirii se face prin calificative.  +  Articolul 162 (1) Casele corpului didactic sunt centre de documentare şi de organizare a activităţilor de perfecţionare, precum şi a celor cu caracter ştiinţific, metodic şi cultural. (2) Casa corpului didactic organizează corpul profesorilor metodişti, alcătuit din cadre didactice competente, selectate la fiecare specialitate. Acestea sprijină departamentele sau catedrele de pregătire a personalului didactic din instituţiile de învăţământ superior, pentru realizarea perfecţionării.  +  Articolul 163Pentru pregătirea şi perfecţionarea personalului didactic de conducere, îndrumare şi control, Ministerul Învăţământului înfiinţează şi coordonează centre şi alte forme instituţionalizate, cu atribuţii în acest scop.  +  Articolul 164Perfecţionarea personalului didactic din învăţământul superior de stat este finanţată de Ministerul Învăţământului prin bugetele instituţiilor de învăţământ şi se realizează prin: a) programe de documentare şi schimburi de experienţa la nivel naţional şi internaţional; b) programe de specializare şi cooperare interuniversitară, în ţara şi în străinătate; c) învăţământ postuniversitar, organizat potrivit, prevederilor din prezenta lege; d) programe de cercetare ştiinţifică, realizate în ţara sau prin cooperare internaţionala; e) inovare educaţională, creaţie ştiinţifică, tehnica şi artistică.  +  Articolul 165Perfecţionarea personalului didactic auxiliar din întregul sistem naţional de învăţământ se realizează conform prevederilor art. 160.  +  Titlul VI Baza materială şi finanţarea învăţământului de stat  +  Articolul 166 (1) Baza materială a învăţământului de stat consta în întreg activul patrimonial al Ministerului Învăţământului, al instituţiilor şi unităţilor de învăţământ şi de cercetare ştiinţifică din sistemul de învăţământ existent la data intrării în vigoare a prezentei legi, precum şi în activul patrimonial redobândit sau dobândit ulterior. (2) În înţelesul prevederilor alin. (1), baza materială a învăţământului cuprinde: spaţii pentru procesul de învăţământ şi cercetare ştiinţifică, mijloace de învăţământ şi de cercetare aferente, biblioteci, edituri şi tipografii, staţiuni didactice şi de cercetare, unităţi de microproducţie, ateliere şcolare, ferme didactice, grădini botanice, terenuri agricole, cămine, internate, cantine, cluburi ale elevilor, case de cultura ale studenţilor, case ale corpului didactic, case universitare, tabere şcolare, baze şi complexuri cultural-sportive, palate şi case ale copiilor şi elevilor, baze de odihnă şi tratament, spaţii cu destinaţie de locuinţa, precum şi orice alt obiect de patrimoniu destinat învăţământului şi salariaţilor din învăţământ. (3) Baza materială aferentă procesului de instruire şi educaţie menţionată la alin. (2) şi realizată din fondurile statului sau din fondurile instituţiilor şi întreprinderilor de stat, în perioada anterioară datei de 22 decembrie 1989, se reintegrează în patrimoniul Ministerului Învăţământului, al instituţiilor şi unităţilor de învăţământ şi de cercetare ştiinţifică din sistemul învăţământului de stat. De asemenea, se reintegrează şi imobilele ce au aparţinut Ministerului Învăţământului şi care, conform art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990, au trecut în patrimoniul unor societăţi comerciale. Reintegrarea se face fără plata, în termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi. (4) Baza materială a instituţiilor de învăţământ superior de stat este de drept proprietatea acestora, iar cea a unităţilor de învăţământ preuniversitar, până la apariţia legii patrimoniului public şi privat al statului, rămâne în proprietatea Ministerului Învăţământului, cu excepţia unităţilor şcolare organizate împreună cu agenţi economici. (5) Construcţiile şi terenurile aferente procesului instructiv-educativ nu pot fi transferate decît cu aprobarea Guvernului, la propunerea ministrului învăţământului, fără plata şi numai în interes public. (6) Închirierea bunurilor disponibile din dotarea învăţământului de stat se poate face pe bază de contract, cu revizuirea anuală, numai cu acordul Ministerului Învăţământului.  +  Articolul 167 (1) Ministerul Învăţământului, prin inspectoratele şcolare, asigura administrarea şi funcţionarea tuturor unităţilor şcolare din învăţământul preuniversitar. (2) Finanţarea cheltuielilor de întreţinere şi reparare a bazei didactico-materiale a unităţilor din învăţământul preuniversitar este asigurata de către consiliile judeţene şi locale din fondurile alocate special de la bugetul de stat, din bugetele locale, precum şi din resurse proprii. (3) Ministerele de resort, autorităţile publice, precum şi agenţii economici interesaţi contribuie cu fonduri proprii, pe bază de contract, la întreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale şi de practica din unităţile de învăţământ profesional, liceal şi postliceal de profil. (4) Ministerul Învăţământului asigura de la bugetul de stat fondurile necesare pentru salarizarea personalului didactic auxiliar şi administrativ din unităţile şi instituţiile învăţământului de stat, precum şi cheltuielile de funcţionare a acestora. (5) Fondurile de la bugetul de stat care revine Ministerului Învăţământului se repartizează distinct pe tipuri, niveluri şi forme de învăţământ.  +  Articolul 168 (1) Unităţile de învăţământ primar şi gimnazial din mediul rural şi periurban, precum şi liceele agricole agromontane, silvice şi pedagogice, care nu au în proprietate terenuri agricole în extravilan, primesc în folosinţa, pentru constituirea lotului didactic experimental, o suprafaţa de 1 ha pentru şcolile primare, 2 ha pentru şcolile gimnaziale, 3 ha pentru liceele pedagogice şi minimum 10 ha pentru liceele agricole, agromontane şi silvice, în echivalent arabil. (2) Loturile experimentale prevăzute la alin. (1) se atribuie, la cerere, unităţilor şcolare respective din terenurile agricole şi silvice ce au aparţinut şcolilor sau, după caz, din fondul de rezerva al localităţilor, aflat la dispoziţia consiliilor locale. (3) În cazul în care pe teritoriul localităţii nu exista resurse de pământ conform prevederilor alin. (2), suprafeţele cuvenite se atribuie în folosinţa din terenurile aflate în proprietatea autorităţilor publice locale sau în administrarea Agenţiei Naţionale de Dezvoltare şi Amenajare Rurală. (4) Reconstituirea dreptului de proprietate la unităţile şcolare prevăzute la alin. (1), punerea în posesie, precum şi eliberarea titlurilor de proprietate se fac de către comisiile locale şi judeţene de aplicare a Legii fondului funciar nr. 18/1991.  +  Articolul 169 (1) Finanţarea învăţământului de stat se face de la bugetul de stat, în limitele a cel puţin 4% din produsul intern brut, în concordanta cu următoarele cerinţe: a) considerarea dezvoltării învăţământului ca o prioritate naţionala, pentru pregătirea resurselor umane la nivelul standardelor internaţionale; b) profesionalizarea resurselor umane în concordanta cu diversificarea pieţei muncii; c) dezvoltarea învăţământului superior şi a cercetării ştiinţifice universitare pentru integrare la vârf în viaţa ştiinţifică mondială. (2) Sistemul de finanţare a învăţământului asigura descentralizarea gestionării fondurilor şi permite implicarea comunităţilor locale în alocarea de resurse financiare suplimentare pentru învăţământ. (3) Instituţiile şi unităţile de învăţământ pot beneficia şi de alte surse de venituri dobîndite în condiţiile legii: venituri proprii, subvenţii, donaţii, sponsorizări şi taxe de la persoane juridice şi fizice. Veniturile obţinute din aceste surse se gestionează şi se utilizează integral la nivelul instituţiei, fără vărsăminte la bugetul de stat şi fără afectarea alocaţiilor de la bugetul de stat. (4) Fondurile alocate învăţământului se repartizează instituţiilor de învăţământ superior şi inspectoratelor şcolare. Inspectoratele şcolare distribuie fondurile primite fiecărei unităţi de învăţământ din teritoriu prin ordonatorii terţiari de credite subordonaţi. Pentru alocarea de fonduri către instituţiile de învăţământ superior de stat, ministrul învăţământului ia în considerare propunerile avansate de Consiliul Naţional de Finanţare a Învăţământului Superior, care funcţionează cu statut consultativ, în special pentru finanţarea externa. Consiliul Naţional de Finanţare a Învăţământului Superior formulează şi propuneri privitoare la criteriile şi mecanismele de acordare a burselor şi a altor forme de sprijin financiar. (5) Baza de calcul al fondurilor alocate fiecărei unităţi şi instituţii de învăţământ reprezintă cuantumul din bugetul de stat care revine unui preşcolar, elev, student sau cursant, în funcţie de nivelul şi specificul instruirii şi de ceilalţi indicatori specifici activităţii în învăţământ, în special de cei referitori la calitatea prestaţiei în învăţământ. (6) Învăţământului superior i se aloca un fond distinct de cercetare din bugetul global al cercetării ştiinţifice. Alocarea fondurilor de finanţare a cercetării se face după criterii competitive, în funcţie de priorităţile naţionale şi de performanţele obţinute sau anticipate. Competiţia pentru fondurile de finanţare a cercetării este deschisă tuturor instituţiilor de învăţământ superior acreditate. Alocarea fondurilor pentru finanţarea cercetării se face de către Ministerul Învăţământului, la propunerea Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior. Consiliul are personal propriu, integrat în Ministerul Învăţământului. (7) Fondurile de investiţii pentru obiective noi şi dotări cu echipamente se aloca separat, în funcţie de priorităţile strategice ale dezvoltării învăţământului. Pot beneficia de alocarea acestor fonduri toate unităţile şi instituţiile de învăţământ acreditate, conform legii. (8) Execuţia bugetară anuală a instituţiilor şi unităţilor de învăţământ este publică.  +  Articolul 170 (1) Elevii şi studenţii de la cursurile de zi din învăţământul de stat pot beneficia de burse de merit şi burse de studiu. (2) Elevii şi studenţii pot beneficia de burse de ajutor social, de burse pe bază de contract încheiat cu agenţi economici ori cu alte persoane juridice sau fizice, precum şi de credite pentru studiu acordate de bănci, în condiţiile legii. (3) Fondurile pentru acordarea burselor se repartizează inspectoratelor şcolare şi instituţiilor de învăţământ superior de către Ministerul Învăţământului, în funcţie de numărul de elevi sau de studenţi de la cursurile de zi, respectiv al cursanţilor de la studiile postuniversitare. (4) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de către Ministerul Învăţământului, în colaborare cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. Criteriile specifice de acordare a burselor de merit, de studiu şi de ajutor social se stabilesc, anual, în consiliile de administraţie ale inspectoratelor şcolare şi în senatele universitare, în limitele fondurilor repartizate şi în raport cu integralitatea efectuării de către elevi şi studenţi a activităţilor şcolare şi universitare. Bursele de care beneficiază elevii şi studenţii sunt indexabile. Cuantumul minim al bursei studenţilor trebuie să acopere cheltuielile de cazare şi masa. (5) Elevii, studenţii şi cursanţii, străini, pot beneficia de burse, potrivit prevederilor legale. (6) Ministerul Învăţământului acorda anual burse de doctorat cu durata de 3-4 ani instituţiilor care organizează aceasta forma de învăţământ. Bursele se obţin prin concurs, la nivelul instituţiilor de învăţământ superior. Bursierii au drepturile şi obligaţiile profesionale ale unui preparator. (7) Ministerul Învăţământului acorda anual burse pentru stagii de studii universitare şi postuniversitare în străinătate din fondurile constituite în acest scop. Aceste burse se obţin prin concurs organizat la nivel naţional. (8) La concursurile pentru obţinerea burselor prevăzute la alin. (6) şi (7) pot participa studenţii şi absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior de stat şi cei ai instituţiilor de învăţământ superior particular acreditate.  +  Articolul 171 (1) Cheltuielile de întreţinere a internatelor, căminelor şi cantinelor destinate elevilor şi studenţilor se acoperă din veniturile proprii ale unităţilor şi instituţiilor de învăţământ respective; ele se completează cu subvenţii acordate din bugetul de stat şi din bugetele locale. (2) Instituţiile de învăţământ superior de stat asigura, pentru efectuarea practicii comasate a studenţilor, pe perioada prevăzută în planurile de învăţământ, cheltuielile de masa, cazare şi transport, în situaţiile în care practica se desfăşoară în afară centrului universitar respectiv. (3) Documentaţia tehnica şi materialele pentru construcţii destinate învăţământului de stat şi celui particular acreditat, precum şi achiziţionarea de aparatura, utilaje, fond de carte, publicaţii şi dotări pentru procesul didactic sunt scutite de T.V.A. şi de taxe vamale.  +  Articolul 172Pentru învăţământul de stat preşcolar, primar şi gimnazial se asigura gratuit manualele şcolare. Beneficiază de aceeaşi gratuitate şi elevii din învăţământul profesional şi liceal ai căror părinţi au venitul lunar, pe membru de familie, egal sau mai mic decît salariul minim brut pe economie.  +  Articolul 173Preşcolarii, elevii şi studenţii beneficiază de asistenţa medicală şi psihologică gratuita, în cabinete medicale şi psihologice şcolare ori în policlinici şi unităţi spitaliceşti de stat.  +  Articolul 174 (1) Elevii şi studenţii beneficiază de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun, de suprafaţa şi subteran, precum şi pentru transportul intern auto, feroviar şi naval, în tot timpul anului calendaristic. (2) Elevii şi studenţii orfani sau proveniţi din casele de copii beneficiază de gratuitate pentru categoriile de transport prevăzute la alin. (1). (3) Elevii şi studenţii beneficiază de tarife reduse cu 50% pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, opera, film şi la alte manifestări culturale şi sportive organizate de instituţii publice. (4) De prevederile acestui articol beneficiază, de asemenea, elevii şi studenţii din învăţământul particular acreditat. (5) Elevii şi studenţii etnici români din afară graniţelor tarii, bursieri ai statului român, beneficiază de gratuitate la toate manifestările prevăzute la alin. (3).  +  Articolul 175 (1) Activităţile extraşcolare - ştiinţifice, tehnice, cultural-artistice şi sportive -, precum şi cele pentru elevii capabili de performanţe superioare sunt finanţate de la bugetul public naţional, conform normelor stabilite de Ministerul Învăţământului. În acest scop, se pot folosi şi alte surse de finanţare. (2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul taberelor de creaţie, sportive şi de odihnă ale elevilor şi studenţilor.  +  Articolul 176Instituţiile şi unităţile de învăţământ pot primi donaţii din ţara şi din străinătate, în conformitate cu legea, dacă servesc politicii educaţionale a sistemului naţional de învăţământ şi nu sunt contrare intereselor statului român.  +  Titlul VII Dispoziţii tranzitorii şi finale  +  Articolul 177 (1) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea materială, disciplinară, contravenţională sau penală. (2) Împiedicarea persoanelor abilitate de a efectua controlul instituţiilor sau al unităţilor de învăţământ constituie, după caz, abatere disciplinară ori contravenţională sau infracţiune. Constatarea contravenţiei sau a infracţiunii şi aplicarea sancţiunilor se fac de către autorităţile abilitate.  +  Articolul 178 (1) Părintele sau tutorele legal instituit are dreptul de a alege forma de învăţământ şi felul educaţiei copilului minor. (2) Părintele sau tutorele legal instituit este obligat sa ia măsuri pentru asigurarea frecvenţei şcolare a elevului în învăţământul obligatoriu. Nerespectarea acestei prevederi din culpa părintelui sau a tutorelui instituit legal constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă între 100.000 lei şi 500.000 lei. (3) Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzii se fac de către autorităţile prevăzute la art. 177 alin. (2).  +  Articolul 179Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile legale privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.  +  Articolul 180Asupra dreptului copilului minor de a urma şcoala în limba română sau în limba unei minorităţi naţionale hotărăşte părintele sau tutorele legal instituit.  +  Articolul 181Până la intrarea în vigoare a legii privind Statutul personalului didactic, normele didactice rămân la nivelul anului 1994, fiind stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 283/1993.  +  Articolul 182Unităţile de învăţământ aferente formelor de învăţământ prevăzute la art. 122 alin. (1) îşi continua activitatea conform programelor actuale, până la absolvirea ciclului şcolar de către cei care frecventează aceste şcoli la data intrării în vigoare a prezentei legi.  +  Articolul 183Până la elaborarea legii speciale de acreditare a unităţilor învăţământului particular preuniversitar, criteriile şi standardele de evaluare şi acreditare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în baza prezentei legi.  +  Articolul 184De la data intrării în vigoare a prezentei legi, studenţii înmatriculaţi în învăţământul universitar de stat, cu plata taxei de şcolarizare, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 283/1993, pot beneficia de burse, în condiţiile legale.  +  Articolul 185 (1) Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României.*) Pe data intrării în vigoare a legii se abroga Legea educaţiei şi învăţământului nr. 28/1978, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi. (2) În termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Ministerul Învăţământului elaborează regulamentele care decurg din aplicarea acestei legi şi stabileşte măsuri tranzitorii. Notă *) Fac excepţie prevederile art. 58, art. 93 alin. (3), art. 94 alin. (1), art. 140 alin. (2), art. 147, art. 170 alin. (4) şi art. 174 alin. (1) şi (2), care au intrat în vigoare la data de 29 decembrie 1995.------------