HOTĂRÂRE nr. 231 din 30 martie 2005privind aprobarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2005-2007 și a Planului de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2005-2007
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 272 din 1 aprilie 2005
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. + Articolul 1Se aprobă Strategia națională anticorupție pe perioada 2005-2007, prevăzută în anexa nr. 1. + Articolul 2Se aprobă Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2005-2007, prevăzut în anexa nr. 2. + Articolul 3Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul justiției,
Monica Luisa Macovei
Ministrul administrației și internelor,
Vasile Blaga
Ministrul integrării europene,
Ene Dinga
Ministrul finanțelor publice,
Ionel PopescuBucurești, 30 martie 2005.Nr. 231. + Anexa nr. 1STRATEGIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIEpe perioada 2005-2007A. CONSIDERAȚII GENERALE1. PremiseStrategia Națională Anticorupție 2005-2007 (denumită în continuare SNA 2005-2007) reflectă angajamentul politic necondiționat, în ceea ce privește lupta împotriva corupției.Misiunea prezentei strategii este prevenirea și combaterea corupției prin perfecționarea și aplicarea riguroasă a cadrului normativ, prin stabilitate și coerență legislativă și prin consolidarea instituțională a organismelor cu atribuții decisive în domeniu.Prin corupție în prezenta strategie se înțelege:i) devierea sistematică de la principiile de imparțialitate și echitate care trebuie să stea la baza funcționării administrației publice, și care presupun ca bunurile publice să fie distribuite în mod universal, echitabil și egalsiii) substituirea lor cu practici care conduc la atribuirea către unii indivizi sau grupuri a unei părți disproporționate a bunurilor publice în raport cu contribuția lor.Actele de corupție sunt acele demersuri care lezează această distribuție universală și echitabilă cu scopul de a aduce profit unor persoane sau grupuri. Legea nr. 78/2000 stabilește ca element central utilizarea funcției publice ca sursă de venituri, de obținere a unor avantaje materiale, sau de influență personală, pentru sine sau pentru altul. Această abordare converge spre definiția dată corupției în cadrul Programului Global împotriva corupției derulat de ONU: "esența fenomenului corupției constă în abuzul de putere săvârșit în scopul obținerii unui profit personal, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, în sectorul public sau în sectorul privat".Auditul independent al Strategiei Naționale Anticorupție 2001-2004, realizat în perioada ianuarie-martie 2005 de Freedom House Washington Inc., arată că "În perioada 2000 - 2004 România a creat un impresionant arsenal de instrumente legale pentru transparență, responsabilitate și anticorupție, dintre care unele par să fi generat rezultate pozitive". In același timp însă au fost identificate ca principale obstacole în calea eficienței luptei împotriva corupției:– implementarea deficitară a legislației anticorupție;– utilizarea restrânsă a instrumentelor administrative de combatere a corupției;– coordonarea insuficienta între structurile de control și organele de anchetă penală în domeniul corupției;– lipsa de autonomie reală a procurorilor;– inflația legislativă și instituțională în domeniu.De asemenea, atât Auditul independent menționat, cât și ultimul Raport Național asupra Corupției al Asociației Române pentru Transparență precizează că sunt necesare îmbunătățiri în legislația anticorupție, indicând necesitatea adoptării unor clarificări legislative, în ceea ce privește, de exemplu, conflictul de interese, mecanismele de verificare a declarațiilor de avere și interese, precum și regimul incompatibilităților*1).___________*1) Conform Auditului independent al rezultatelor și impactului generate de Strategia Națională Anticorupție realizat de Freedom House și Raportului Național asupra corupției - ediția 2005, realizat de Asociația Română pentru Transparență.2. PrincipiiFiecare acțiune cuprinsă în prezenta Strategie se subsumează următoarelor principii, a căror respectare este esențială pentru realizarea unui sistem judiciar modern:Principiul statului de drept, pe baza căruia este consacrată supremația legii, toți cetățenii fiind egali în fața acesteia. Acesta are la bază respectarea drepturilor omului și presupune separația puterilor în stat.Principiul bunei guvernări, conform căruia Guvernul trebuie să-și stabilească acțiuni clare, eficiente, pe baza unor obiective bine stabilite și de calitate și să aibă capacitatea și flexibilitatea de a răspunde rapid necesităților sociale.Principiul responsabilității, care impune obligația Guvernului formula politici publice și de răspunde pentru eficiența și implementarea acestora, de a accepta și suporta consecințele neîndeplinirii acestei obligațiiPrincipiul prevenirii săvârșirii actelor de corupție, conform căruia identificarea anticipată și înlăturarea în timp util a premiselor de apariție a faptelor de corupție sunt prioritare și imperative.Principiul eficienței în combaterea corupției, care se bazează pe evaluarea continuă a activității PNA atât din punctul de vedere al rezultatelor concrete cât și al managementului instituțional.Principiul cooperării și coerenței în baza căruia instituțiile implicate în prevenirea și combaterea corupției trebuie să coopereze îndeaproape, asigurând o concepție coerentă asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite și a măsurilor ce urmează a fi luate.Principiul transparenței, consultării societății civile și al dialogului social, care impune, pe de o parte, transparența procesului decizional, iar pe de altă parte consultarea membrilor societății civile în cadrul acestui proces.Principiul parteneriatelor public-private, care recunoaște importanța cooptării societății civile în activitățile concrete de implementare a măsurilor de prevenire a corupției.B. DOMENII PRIORITARE ȘI OBIECTIVERapoartele asupra corupției din România realizate în decursul anilor de către Banca Mondială, Transparency International sau Freedom House Washington Inc. converg în a arăta că bunele practici nu sunt încă instituționalizate la nivelul funcționării de zi cu zi a aparatului administrativ de stat, la nivelul justiției, al poliției sau al vămii. Acest lucru face ca în permanență să fie necesare două abordări simultane, deopotrivă importante, în efortul anticorupție. Prima vizează construcția normalității prin instituirea de standarde și stabilirea de bune practici la nivelul administrației și a altor sectoare cheie, cum ar fi educația, sistemul sanitar, organele de menținere a ordinii publice, justiția. Această abordare cuprinde întreg spectrul de activități referitoare la prevenirea corupției, la crearea unei societăți care prețuiește integritatea, și care funcționează pe baza unor standarde recunoscute de integritate. Cealaltă abordare vizează reprimarea comportamentelor deviante de la aceste standarde și norme, și cuprinde activitățile de combatere a corupției propriu-zise, precum și completarea cadrului instituțional care să permită o activitate de combatere eficientă. Cele două se constituie în domenii prioritare de acțiune în cadrul acestei strategii. În sfârșit, realizarea activităților din aceste două domenii necesită consolidarea cooperării interne și internaționale în domeniul prevenirii și combaterii corupției, ceea ce se constituie în al treilea domeniu de activitate.Domeniul prioritar I: PREVENIRE, TRANSPARENȚĂ, EDUCAȚIEObiectivul 1. Creșterea transparenței și integrității în administrația publicăUna dintre cauzele cele mai importante ale apariției și întreținerii fenomenului de corupție este lipsa de transparență a sistemului administrativ. Ca atare apare necesitatea ca, pe de o parte, să fie completat cadrul legislativ privitor la transparența administrației publice, iar de pe altă parte să fie continuată implementarea prevederilor deja existente pentru a atinge anumite standarde de transparență în sectorul public. În acest sens se vor avea în vedere revizuiri legislative, expuse în planul de acțiune, în următoarele domenii: acordarea de finanțări nerambursabile din fondurile publice, finanțarea partidelor politice, alocarea fondurilor publice pentru publicitate, regimul achizițiilor publice, regimul funcționarilor publici, regimul inspecțiilor la agenții economici. În privința accesului la informația de interes public, respectiv în privința participării cetățenești la procesul de luare a deciziilor, se poate constata, pe de-o parte, implementarea parțială a prevederilor legale și, pe de altă parte, întârzierea în revizuirea reglementărilor care restrâng accesul la informație în sensul unei definiri precise a informațiilor exceptate de la accesul public. În acest domeniu se va continua monitorizarea implementării acestor acte normative.Un accent important în cadrul acestui obiectiv se pune pe includerea normelor incluse în codurile de conduită în programele de pregătire profesională specializată a personalului din sectoare publice considerate vulnerabile.În scopul asigurării coordonării luptei împotriva corupției si a coerenței politicilor publice din domeniu, planul de acțiune include referiri la strategii și planuri anticorupție sectoriale (de exemplu: sectorul vamal, poliția și instituțiile de control). Strategiile sectoriale vor include responsabilități clare pentru toate organele cu atribuții în lupta împotriva corupției în ariile respective (de exemplu Autoritatea Națională a Vămilor, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Finanțelor Publice). În vederea creșterii calității actului de control și a probelor, se vor realiza de către structurile de control administrativ planuri de control pe sectoarele cele mai vulnerabile, în cooperare cu Parchetul Național Anticorupție.Obiectivul 2. Prevenirea corupției în mediul de afaceriAcest obiectiv vizează crearea unui mediu de afaceri în care competiția între firmele de stat și cele private, pe de o parte, și între firmele private pe de alta să fie echitabilă și supusă acelorași reguli, iar statul să funcționeze ca un arbitru imparțial și eficace în asigurarea respectării reglementarilor în vigoare de către toți agenții economici. Analiza impactului SNA 2001-2004 realizată prin auditul independent arată că rămân încă zone vulnerabile la corupție în legislația privind mediul de afaceri care se reflectă, între altele, în ambiguități ale prevederilor legislative în domeniul falimentului și al modului de acordare de scutiri și de reeșalonări de la plata taxelor. De asemenea, un rol important în prevenirea corupției în acest domeniu este rezervat reglementării cu prioritate a evaziunii fiscale, precum și armonizării legislației privind spălarea banilor cu acquis-ul comunitar și cu recomandările FATF.Obiectivul 3. Campanii de informare și măsuri educativeAcest obiectiv vizează creșterea gradului de înțelegere a mecanismelor corupției și stimularea unei atitudini civice anticorupție atât a cetățenilor adulți și plătitori de taxe, cât și a tinerilor. Implementarea standardelor de performanță și de integritate ale administrației publice este posibilă numai cu ajutorul cetățeanului care să joace rolul unui consumator de servicii conștient de drepturile și de îndatoririle sale, ca și de modalitățile practice de a le realiza, cu alte cuvinte, a unui cetățean care este competent din punct de vedere civic. Așadar, o componentă fundamentală a prevenirii fenomenului corupției constă în activitatea de informare a cetățenilor atât cu privire la obligațiile legale ale instituțiilor și ale funcționarilor publici, cât și cu privire la modalitățile de luptă împotriva fenomenului corupției, prin mijloacele legale și civice de care fiecare cetățean dispune.Constatând că în perioada 2001-2004 au fost făcute prea puține eforturi în ceea ce privește informarea diferitelor categorii de cetățeni cu privire la cauzele, mecanismele și consecințele corupției, Auditul independent asupra SNA I recomandă derularea unor campanii de informare, cu implicarea organizațiilor neguvernamentale.Totodată, consecvente angajamentelor asumate față de Uniunea Europeană, autoritățile române vor continua organizarea de campanii de conștientizare privind efectele devastatoare ale corupției la scară largă. Temele vor viza, între altele, transparența decizională, codurile de conduită a funcționarilor publici, conștientizarea de către opinia publică a costurilor administrative suplimentare reprezentate de corupție, conflictele de interese și incompatibilitățile. O altă abordare a segmentului de informare asupra corupției va consta în introducerea, în programa pentru licee, a unor cursuri sau module de curs de educație civică anticorupție.Domeniul prioritar II: COMBATEREA CORUPȚIEIObiectivul 4. Creșterea integrității și a rezistenței la corupție a sistemului judiciarIntegritatea sistemului judiciar este factorul crucial pentru reușita luptei împotriva corupției. În același timp, sistemul judiciar a fost identificat ca o zonă ale cărei disfuncționalități pot avea un impact major asupra eficienței luptei împotriva corupției. România a progresat pe calea stabilirii independenței sistemului judiciar față de puterea politică. Cu toate acestea, sunt încă necesare măsuri care sa conducă la atingerea unor standarde înalte de performanță și integritate de către magistrați. Adoptarea si diseminarea Codului deontologic actualizat sunt măsuri importante în direcția creșterii integrității si rezistenței la corupție a sistemului judiciar, alături de completarea de către magistrați a prevederilor cu privire la declarațiile de avere și de interese*2).____________*2) Noile formulare detaliate de declarații de avere și de interese au fost aprobate prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 14/3 martie 2005In ceea ce privește procurorii, auditul independent asupra impactului SNA 2001-2004 reclamă vulnerabilitatea poziției acestora în raport cu procurorul ierarhic superior, identificând în aceasta vulnerabilitate premisele unor probleme sistemice. Planul de acțiune include măsuri clare pentru aplicarea principiului continuității în faza de urmărire penală: stabilirea unor criterii obiective de repartizare inițială a cauzelor, restricționarea posibilităților de redistribuire a dosarelor și de intervenție a procurorului ierarhic superior în desfășurarea urmăririi penale la cazuri expres și limitativ prevăzute de lege, introducerea controlului instanței cu privire la actele de infirmare ale procurorului ierarhic superior, la cererea procurorului care efectuează urmărirea penală în cauză.In vederea creșterii operativității și eficienței în activitatea de urmărire penală va fi consolidat controlul efectiv și nemijlocit al procurorului asupra activităților de investigare și cercetare penală efectuate de poliția judiciară. De asemenea se vor pune la punct proceduri care să permită sesizarea de îndată a procurorului de către structurile informative și de investigație prin transmiterea oricăror informații și suport probator referitoare la săvârșirea unor acte sau fapte de corupție sau crimă organizată. În acest context trebuie menționat că până la sfârșitul anului se va înființa Comunitatea de Informații în scopul coordonării tuturor structurilor cu atribuții în culegerea de informații.Auditul Independent asupra Strategiei Naționale Anticorupție 2001-2004 atrage atenția asupra faptului că există membri CSM care dețin și funcții administrative în cadrul instanțelor și parchetelor, ceea ce, în opinia auditorului, se definește prin situație de incompatibilitate. Alte evaluări independente*3) se referă la caracterul nepermanent al membrilor CSM ca la un aspect negativ al funcționării CSM și recomandă permanentizarea pozițiilor de membri CSM. O altă deficiență semnalată de organizații ale societății civile este vechimea actuală impusă pentru magistrații care acced la funcții de conducere, soluția propusă fiind de reducere a anilor de activitate necesari pentru a promova și a fi numit în funcțiile de conducere. Planul de acțiune include măsuri care introduc incompatibilități între calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și funcțiile de conducere la instanțe și parchete. De asemenea, planul introduce măsuri cu privire la transparentizarea procesului de evaluare a magistraților și cu privire la elaborarea și publicarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a unui raport anual privind activitatea proprie._________*3) Asociația Română pentru Transparență - Raportul Național asupra Corupției - ediția 2005; Asociația Magistraților din România - comentarii asupra Legii nr. 304/2004 privind organizarea și funcționarea CSMÎn ceea ce privește instrumentele de consolidare a integrității sistemului judiciar, începând cu anul 2005, toate instanțele din țară beneficiază de un sistem informatic și software specializat pentru efectuarea distribuției aleatorii a dosarelor către completele de judecată. Într-un raport al Ministerului Justiției din februarie 2005*4), se arăta că au existat dificultăți în ceea ce privește implementarea efectivă a acestui sistem, dificultăți care au fost însă remediate până la 1 martie 2005. În prezent distribuția aleatorie se aplica la toate instanțele din țara. Pentru incidentele procedurale care nu s-au putut rezolva în sistem informatizat (de exemplu incompatibilitățile), pentru a se asigura distribuția aleatorie se aplică Hotărârea nr. 71, din 9 martie 2005. Această hotărâre include și prevederi care asigură continuitatea completelor de judecată și a judecătorilor în cadrul completelor.___________*4) Raport prezentat Consiliului Superior al Magistraturii.Planul propune măsuri administrative și legislative pe termen scurt de reformare a Direcției Generale de Protecție și Anticorupție (DGPA) astfel încât acest serviciu, militarizat în prezent, să devină o unitate de investigație internă modernă și responsabilă, la nivelul Ministerului Justiției, conform angajamentelor României față de Uniunea Europeană. În acest sens, planul de acțiune include măsuri cu privire la redefinirea competențelor și eliminarea suprapunerilor, demilitarizarea Direcției Generale de Protecție și Anticorupție, precum și prin instituirea unor mecanisme eficiente de control a activității sale. Pe termen mediu, se va evalua necesitatea menținerii acestui serviciu în cadrul Ministerului Justiției.Obiectivul 5. Reducerea numărului de structuri cu atribuții în lupta împotriva corupțieiUn angajament important asumat de către România vizează adoptarea de măsuri care să reducă considerabil numărul autorităților care au atribuții de prevenire sau investigare a corupției până la sfârșitul lui 2005, astfel încât să fie evitate suprapunerile în ceea ce privește responsabilitățile.Analizele realizate de către Ministerul Justiției, ca și rapoartele externe, arată că activitatea de anticorupție este afectată atât de suprapuneri ale competențelor diverselor structuri, dar mai ales de fragmentare. Coordonarea este cu atât mai dificila cu cât acest domeniu implică activități de investigație și transferul de date confidențiale. Măsurile incluse in planul de acțiune vizează:– elaborarea unei evaluări pentru redefinirea și delimitarea clară a atribuțiilor autorităților și instituțiilor publice care în prezent dețin competențe în domeniile combaterii și/sau prevenirii corupției– revizuirea cadrului legislativ, pe baza concluziilor evaluării de mai sus, în vederea redefinirii și delimitării clare a atribuțiilor, a raționalizării activității și a reducerii numărului acestor instituții și autorități în vederea limitării actualei fragmentări instituționale.Obiectivul 6. Întărirea capacității instituționale a Parchetului Național Anticorupție (PNA)Angajamentele asumate de România includ necesitatea aplicării riguroase a legislației anticorupție în vigoare și asigurarea independenței efective a Parchetului Național Anticorupție. Auditul Independent asupra SNA 2001-2004 subliniază necesitatea reorganizării Parchetului Național Anticorupție pentru a permite o coordonare efectivă cu celelalte structuri având atribuții în lupta împotriva corupției, precum și necesitatea perfecționării politicilor de personal ale Parchetului Național Anticorupție.Măsurile propuse în planul de acțiune se referă la:– consolidarea independenței și reorganizarea Parchetului Național Anticorupție– analizarea periodică a activității Parchetului Național Anticorupție și a activității Procurorului General al Parchetului Național Anticorupție, inclusiv din punctul de vedere al performanțelor în administrarea instituției și al rezultatelor concrete; revizuirea procedurii de numire și revocare a Procurorului General al Parchetului Național Anticorupție, cu asigurarea atât a independenței cât și a responsabilității acestuia pentru performanțele Parchetului Național Anticorupție– stabilirea unor proceduri clare de colaborare între Parchetul Național Anticorupție și toate celelalte structuri cu atribuții în lupta anticorupție;– selectarea procurorilor Parchetului Național Anticorupție în urma evaluării performanțelor profesionale ale acestora pe baza unor criterii obiective;– asigurarea personale si financiare resurse, potrivit evaluărilor efectuate.– pregătirea profesională specializată a personalului.– îmbunătățirea sistemului informatic al Parchetului Național Anticorupție care să permită inclusiv dezvoltarea bazei de date statistice.– întocmirea și prezentarea de către Parchetul Național Anticorupție a unui raport anual privind rezultatele combaterii corupției la nivel înalt.Obiectivul 7. Creșterea celerității în urmărirea penală și în procesul penalAngajamentele României includ asigurarea unor proceduri rapide și transparente de urmărire și judecare a faptelor de corupție. Măsura propusă în planul de acțiune vizează reducerea duratei procedurilor cu privire la toate cauzele penale, cu respectarea deplină a drepturilor inculpaților și a celorlalte părți implicate în procesul penal.De asemenea se propune modificarea Codului de Procedura Penală și a altor acte normative incidente în vederea asigurării continuității instituționale și a operativității în cercetarea penală a cauzelor care privesc atât infracțiuni de corupție, cât și de crimă organizată.Obiectivul 8. Combaterea corupției prin mijloace administrativeUna dintre principalele recomandări ale Auditului independent asupra Strategiei Naționale Anticorupție 2001-2004 se referă la extinderea definiției conflictului de interese. De asemenea, Auditul recomandă și desemnarea unui organism unic și independent de verificare a declarațiilor de avere, de interese și a situațiilor de incompatibilitate. Totodată, România s-a angajat față de Uniunea Europeană ca în mod deosebit, să adopte măsuri pentru a face posibilă verificarea depunerii declarațiilor de avere*5) și de a revizui regimul de sancțiuni astfel încât să se asigure efectul lor descurajator.________*5) Idem 2.Măsurile propuse în planul de acțiune prevăd desemnarea unui organism cu atribuții în domeniile sus menționate și evaluarea anuală a activității acestuia.De asemenea, în 2004 a fost creat un instrument de protecție pentru personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii prin Legea nr. 571/2004. Planul de acțiune include, între competențele noului organism, și monitorizarea aplicării Legii nr. 571/2004. Încrederea avertizorilor publici în aplicarea acestei legi este fundamentală pentru lupta împotriva corupției în cadrul administrației publice.Domeniul prioritar III: COOPERARE INTERNA ȘI COORDONARE INTERNAȚIONALĂObiectiv 9: Coordonarea și monitorizarea implementării Strategiei și a Planului de acțiuneÎn ceea ce privește cooperarea pe plan intern, se va urmări stabilirea unor proceduri clare de colaborare între toate structurile cu atribuții în lupta anticorupție.De asemenea, eforturile în lupta anticorupție ale instituțiilor cu atribuții în acest sens vor fi coordonate, iar acțiunile cuprinse în planul de implementare al SNA 2005-2007 și aplicarea riguroasă a legislației anticorupție, inclusiv strategiile și planurile sectoriale, vor fi monitorizate de către o singură structură inter-instituțională: Consiliul pentru coordonarea implementării SNA 2005-2007. Consiliul se înființează sub autoritatea primului-ministru și în coordonarea ministrului justiției, Ministerul Justiției asigurând și secretariatul acestei structuri. Consiliul se va reuni trimestrial sau ori de câte ori este necesar. La asigurarea independenței practice a Consiliului vor contribui natura sa inter-instituțională și obligația de a invita la ședințele sale reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale și ziariști.Obiectiv 10: Implementarea completă a tuturor instrumentelor anticorupție ale UE, ONU, CoE și OECDPână în anul 2007, conform angajamentelor asumate, România trebuie să se alinieze în totalitate la legislația și bunele practici europene.Măsurile propuse includ, printre altele, implementarea recomandărilor formulate în cadrul celei de-a doua runde de evaluare GRECO și a recomandărilor MONEYVAL, a obligațiilor asumate prin Convenția de la Merida, eliminarea imunității notarilor si a executorilor judecătorești, implementarea răspunderii penale a persoanei juridice, inclusiv în ceea ce privește corupția în sectorul privat. De asemenea, pentru România rămâne o prioritate cooperarea și coordonarea, la nivel regional, a activității de prevenire și de combatere a corupției în cadrul instituțiilor Pactului de Stabilitate SPAI.C. METODELE DE EVALUARE A ÎNDEPLINIRII OBIECTIVELORMonitorizarea implementării Strategiei Naționale Anticorupție 2005-2007 va fi realizată de către Consiliul pentru coordonarea implementării SNA 2005-2007, sub autoritatea primului ministru și în coordonarea ministrului justiției. Evaluarea progresului în implementarea SNA 2005-2007 se va realiza anual, în luna noiembrie, conform termenelor și indicatorilor prevăzuți în Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale Anticorupție 2005-2007.Actualizarea Strategiei Naționale Anticorupție se va face în măsura în care necesitatea rezultă din evaluare.Monitorizarea prin mecanismele și măsurile propuse mai sus se vor completa cu concluziile monitorizării de către Comisia Europeană a angajamentelor luate de România în contextul încheierii negocierilor de aderare, relevante pentru lupta împotriva corupției. În acest scop, Guvernul României se angajează să informeze semestrial Comisia Europeană cu privire la stadiul implementării prezentei Strategii. + Anexa nr. 2PLANUL DE ACȚIUNEpentru implementarea Strategiei naționale anticorupțiepe perioada 2005-2007*1)_________*1) Sumele necesare realizării măsurilor prevăzute în Planul de Acțiune, aferente anului 2005, sunt asigurate prin includerea acestora în bugetele instituțiilor responsabile. în ceea ce privește măsurile cu termen de realizare în anul 2005 pentru care Planul nu specifică o sumă, finanțarea este inclusă în bugetul existent. Sumele însoțite de mențiunea Necesar Buget 2005" vor fi alocate prin rectificările bugetare din cursul anului 2005. Resursele aferente realizării măsurilor cu termen 2006 sau 2007, care nu sunt asigurate din surse extrabugetare, vor fi incluse în bugetul de stat pentru anii respectivi.DOMENIUL PRIORITAR I: PREVENIRE, TRANSPARENȚĂ, EDUCAȚIE
| EMITENT |
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. + Articolul 1Se aprobă Strategia națională anticorupție pe perioada 2005-2007, prevăzută în anexa nr. 1. + Articolul 2Se aprobă Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2005-2007, prevăzut în anexa nr. 2. + Articolul 3Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul justiției,
Monica Luisa Macovei
Ministrul administrației și internelor,
Vasile Blaga
Ministrul integrării europene,
Ene Dinga
Ministrul finanțelor publice,
Ionel PopescuBucurești, 30 martie 2005.Nr. 231. + Anexa nr. 1STRATEGIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIEpe perioada 2005-2007A. CONSIDERAȚII GENERALE1. PremiseStrategia Națională Anticorupție 2005-2007 (denumită în continuare SNA 2005-2007) reflectă angajamentul politic necondiționat, în ceea ce privește lupta împotriva corupției.Misiunea prezentei strategii este prevenirea și combaterea corupției prin perfecționarea și aplicarea riguroasă a cadrului normativ, prin stabilitate și coerență legislativă și prin consolidarea instituțională a organismelor cu atribuții decisive în domeniu.Prin corupție în prezenta strategie se înțelege:i) devierea sistematică de la principiile de imparțialitate și echitate care trebuie să stea la baza funcționării administrației publice, și care presupun ca bunurile publice să fie distribuite în mod universal, echitabil și egalsiii) substituirea lor cu practici care conduc la atribuirea către unii indivizi sau grupuri a unei părți disproporționate a bunurilor publice în raport cu contribuția lor.Actele de corupție sunt acele demersuri care lezează această distribuție universală și echitabilă cu scopul de a aduce profit unor persoane sau grupuri. Legea nr. 78/2000 stabilește ca element central utilizarea funcției publice ca sursă de venituri, de obținere a unor avantaje materiale, sau de influență personală, pentru sine sau pentru altul. Această abordare converge spre definiția dată corupției în cadrul Programului Global împotriva corupției derulat de ONU: "esența fenomenului corupției constă în abuzul de putere săvârșit în scopul obținerii unui profit personal, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, în sectorul public sau în sectorul privat".Auditul independent al Strategiei Naționale Anticorupție 2001-2004, realizat în perioada ianuarie-martie 2005 de Freedom House Washington Inc., arată că "În perioada 2000 - 2004 România a creat un impresionant arsenal de instrumente legale pentru transparență, responsabilitate și anticorupție, dintre care unele par să fi generat rezultate pozitive". In același timp însă au fost identificate ca principale obstacole în calea eficienței luptei împotriva corupției:– implementarea deficitară a legislației anticorupție;– utilizarea restrânsă a instrumentelor administrative de combatere a corupției;– coordonarea insuficienta între structurile de control și organele de anchetă penală în domeniul corupției;– lipsa de autonomie reală a procurorilor;– inflația legislativă și instituțională în domeniu.De asemenea, atât Auditul independent menționat, cât și ultimul Raport Național asupra Corupției al Asociației Române pentru Transparență precizează că sunt necesare îmbunătățiri în legislația anticorupție, indicând necesitatea adoptării unor clarificări legislative, în ceea ce privește, de exemplu, conflictul de interese, mecanismele de verificare a declarațiilor de avere și interese, precum și regimul incompatibilităților*1).___________*1) Conform Auditului independent al rezultatelor și impactului generate de Strategia Națională Anticorupție realizat de Freedom House și Raportului Național asupra corupției - ediția 2005, realizat de Asociația Română pentru Transparență.2. PrincipiiFiecare acțiune cuprinsă în prezenta Strategie se subsumează următoarelor principii, a căror respectare este esențială pentru realizarea unui sistem judiciar modern:Principiul statului de drept, pe baza căruia este consacrată supremația legii, toți cetățenii fiind egali în fața acesteia. Acesta are la bază respectarea drepturilor omului și presupune separația puterilor în stat.Principiul bunei guvernări, conform căruia Guvernul trebuie să-și stabilească acțiuni clare, eficiente, pe baza unor obiective bine stabilite și de calitate și să aibă capacitatea și flexibilitatea de a răspunde rapid necesităților sociale.Principiul responsabilității, care impune obligația Guvernului formula politici publice și de răspunde pentru eficiența și implementarea acestora, de a accepta și suporta consecințele neîndeplinirii acestei obligațiiPrincipiul prevenirii săvârșirii actelor de corupție, conform căruia identificarea anticipată și înlăturarea în timp util a premiselor de apariție a faptelor de corupție sunt prioritare și imperative.Principiul eficienței în combaterea corupției, care se bazează pe evaluarea continuă a activității PNA atât din punctul de vedere al rezultatelor concrete cât și al managementului instituțional.Principiul cooperării și coerenței în baza căruia instituțiile implicate în prevenirea și combaterea corupției trebuie să coopereze îndeaproape, asigurând o concepție coerentă asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite și a măsurilor ce urmează a fi luate.Principiul transparenței, consultării societății civile și al dialogului social, care impune, pe de o parte, transparența procesului decizional, iar pe de altă parte consultarea membrilor societății civile în cadrul acestui proces.Principiul parteneriatelor public-private, care recunoaște importanța cooptării societății civile în activitățile concrete de implementare a măsurilor de prevenire a corupției.B. DOMENII PRIORITARE ȘI OBIECTIVERapoartele asupra corupției din România realizate în decursul anilor de către Banca Mondială, Transparency International sau Freedom House Washington Inc. converg în a arăta că bunele practici nu sunt încă instituționalizate la nivelul funcționării de zi cu zi a aparatului administrativ de stat, la nivelul justiției, al poliției sau al vămii. Acest lucru face ca în permanență să fie necesare două abordări simultane, deopotrivă importante, în efortul anticorupție. Prima vizează construcția normalității prin instituirea de standarde și stabilirea de bune practici la nivelul administrației și a altor sectoare cheie, cum ar fi educația, sistemul sanitar, organele de menținere a ordinii publice, justiția. Această abordare cuprinde întreg spectrul de activități referitoare la prevenirea corupției, la crearea unei societăți care prețuiește integritatea, și care funcționează pe baza unor standarde recunoscute de integritate. Cealaltă abordare vizează reprimarea comportamentelor deviante de la aceste standarde și norme, și cuprinde activitățile de combatere a corupției propriu-zise, precum și completarea cadrului instituțional care să permită o activitate de combatere eficientă. Cele două se constituie în domenii prioritare de acțiune în cadrul acestei strategii. În sfârșit, realizarea activităților din aceste două domenii necesită consolidarea cooperării interne și internaționale în domeniul prevenirii și combaterii corupției, ceea ce se constituie în al treilea domeniu de activitate.Domeniul prioritar I: PREVENIRE, TRANSPARENȚĂ, EDUCAȚIEObiectivul 1. Creșterea transparenței și integrității în administrația publicăUna dintre cauzele cele mai importante ale apariției și întreținerii fenomenului de corupție este lipsa de transparență a sistemului administrativ. Ca atare apare necesitatea ca, pe de o parte, să fie completat cadrul legislativ privitor la transparența administrației publice, iar de pe altă parte să fie continuată implementarea prevederilor deja existente pentru a atinge anumite standarde de transparență în sectorul public. În acest sens se vor avea în vedere revizuiri legislative, expuse în planul de acțiune, în următoarele domenii: acordarea de finanțări nerambursabile din fondurile publice, finanțarea partidelor politice, alocarea fondurilor publice pentru publicitate, regimul achizițiilor publice, regimul funcționarilor publici, regimul inspecțiilor la agenții economici. În privința accesului la informația de interes public, respectiv în privința participării cetățenești la procesul de luare a deciziilor, se poate constata, pe de-o parte, implementarea parțială a prevederilor legale și, pe de altă parte, întârzierea în revizuirea reglementărilor care restrâng accesul la informație în sensul unei definiri precise a informațiilor exceptate de la accesul public. În acest domeniu se va continua monitorizarea implementării acestor acte normative.Un accent important în cadrul acestui obiectiv se pune pe includerea normelor incluse în codurile de conduită în programele de pregătire profesională specializată a personalului din sectoare publice considerate vulnerabile.În scopul asigurării coordonării luptei împotriva corupției si a coerenței politicilor publice din domeniu, planul de acțiune include referiri la strategii și planuri anticorupție sectoriale (de exemplu: sectorul vamal, poliția și instituțiile de control). Strategiile sectoriale vor include responsabilități clare pentru toate organele cu atribuții în lupta împotriva corupției în ariile respective (de exemplu Autoritatea Națională a Vămilor, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Finanțelor Publice). În vederea creșterii calității actului de control și a probelor, se vor realiza de către structurile de control administrativ planuri de control pe sectoarele cele mai vulnerabile, în cooperare cu Parchetul Național Anticorupție.Obiectivul 2. Prevenirea corupției în mediul de afaceriAcest obiectiv vizează crearea unui mediu de afaceri în care competiția între firmele de stat și cele private, pe de o parte, și între firmele private pe de alta să fie echitabilă și supusă acelorași reguli, iar statul să funcționeze ca un arbitru imparțial și eficace în asigurarea respectării reglementarilor în vigoare de către toți agenții economici. Analiza impactului SNA 2001-2004 realizată prin auditul independent arată că rămân încă zone vulnerabile la corupție în legislația privind mediul de afaceri care se reflectă, între altele, în ambiguități ale prevederilor legislative în domeniul falimentului și al modului de acordare de scutiri și de reeșalonări de la plata taxelor. De asemenea, un rol important în prevenirea corupției în acest domeniu este rezervat reglementării cu prioritate a evaziunii fiscale, precum și armonizării legislației privind spălarea banilor cu acquis-ul comunitar și cu recomandările FATF.Obiectivul 3. Campanii de informare și măsuri educativeAcest obiectiv vizează creșterea gradului de înțelegere a mecanismelor corupției și stimularea unei atitudini civice anticorupție atât a cetățenilor adulți și plătitori de taxe, cât și a tinerilor. Implementarea standardelor de performanță și de integritate ale administrației publice este posibilă numai cu ajutorul cetățeanului care să joace rolul unui consumator de servicii conștient de drepturile și de îndatoririle sale, ca și de modalitățile practice de a le realiza, cu alte cuvinte, a unui cetățean care este competent din punct de vedere civic. Așadar, o componentă fundamentală a prevenirii fenomenului corupției constă în activitatea de informare a cetățenilor atât cu privire la obligațiile legale ale instituțiilor și ale funcționarilor publici, cât și cu privire la modalitățile de luptă împotriva fenomenului corupției, prin mijloacele legale și civice de care fiecare cetățean dispune.Constatând că în perioada 2001-2004 au fost făcute prea puține eforturi în ceea ce privește informarea diferitelor categorii de cetățeni cu privire la cauzele, mecanismele și consecințele corupției, Auditul independent asupra SNA I recomandă derularea unor campanii de informare, cu implicarea organizațiilor neguvernamentale.Totodată, consecvente angajamentelor asumate față de Uniunea Europeană, autoritățile române vor continua organizarea de campanii de conștientizare privind efectele devastatoare ale corupției la scară largă. Temele vor viza, între altele, transparența decizională, codurile de conduită a funcționarilor publici, conștientizarea de către opinia publică a costurilor administrative suplimentare reprezentate de corupție, conflictele de interese și incompatibilitățile. O altă abordare a segmentului de informare asupra corupției va consta în introducerea, în programa pentru licee, a unor cursuri sau module de curs de educație civică anticorupție.Domeniul prioritar II: COMBATEREA CORUPȚIEIObiectivul 4. Creșterea integrității și a rezistenței la corupție a sistemului judiciarIntegritatea sistemului judiciar este factorul crucial pentru reușita luptei împotriva corupției. În același timp, sistemul judiciar a fost identificat ca o zonă ale cărei disfuncționalități pot avea un impact major asupra eficienței luptei împotriva corupției. România a progresat pe calea stabilirii independenței sistemului judiciar față de puterea politică. Cu toate acestea, sunt încă necesare măsuri care sa conducă la atingerea unor standarde înalte de performanță și integritate de către magistrați. Adoptarea si diseminarea Codului deontologic actualizat sunt măsuri importante în direcția creșterii integrității si rezistenței la corupție a sistemului judiciar, alături de completarea de către magistrați a prevederilor cu privire la declarațiile de avere și de interese*2).____________*2) Noile formulare detaliate de declarații de avere și de interese au fost aprobate prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 14/3 martie 2005In ceea ce privește procurorii, auditul independent asupra impactului SNA 2001-2004 reclamă vulnerabilitatea poziției acestora în raport cu procurorul ierarhic superior, identificând în aceasta vulnerabilitate premisele unor probleme sistemice. Planul de acțiune include măsuri clare pentru aplicarea principiului continuității în faza de urmărire penală: stabilirea unor criterii obiective de repartizare inițială a cauzelor, restricționarea posibilităților de redistribuire a dosarelor și de intervenție a procurorului ierarhic superior în desfășurarea urmăririi penale la cazuri expres și limitativ prevăzute de lege, introducerea controlului instanței cu privire la actele de infirmare ale procurorului ierarhic superior, la cererea procurorului care efectuează urmărirea penală în cauză.In vederea creșterii operativității și eficienței în activitatea de urmărire penală va fi consolidat controlul efectiv și nemijlocit al procurorului asupra activităților de investigare și cercetare penală efectuate de poliția judiciară. De asemenea se vor pune la punct proceduri care să permită sesizarea de îndată a procurorului de către structurile informative și de investigație prin transmiterea oricăror informații și suport probator referitoare la săvârșirea unor acte sau fapte de corupție sau crimă organizată. În acest context trebuie menționat că până la sfârșitul anului se va înființa Comunitatea de Informații în scopul coordonării tuturor structurilor cu atribuții în culegerea de informații.Auditul Independent asupra Strategiei Naționale Anticorupție 2001-2004 atrage atenția asupra faptului că există membri CSM care dețin și funcții administrative în cadrul instanțelor și parchetelor, ceea ce, în opinia auditorului, se definește prin situație de incompatibilitate. Alte evaluări independente*3) se referă la caracterul nepermanent al membrilor CSM ca la un aspect negativ al funcționării CSM și recomandă permanentizarea pozițiilor de membri CSM. O altă deficiență semnalată de organizații ale societății civile este vechimea actuală impusă pentru magistrații care acced la funcții de conducere, soluția propusă fiind de reducere a anilor de activitate necesari pentru a promova și a fi numit în funcțiile de conducere. Planul de acțiune include măsuri care introduc incompatibilități între calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și funcțiile de conducere la instanțe și parchete. De asemenea, planul introduce măsuri cu privire la transparentizarea procesului de evaluare a magistraților și cu privire la elaborarea și publicarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a unui raport anual privind activitatea proprie._________*3) Asociația Română pentru Transparență - Raportul Național asupra Corupției - ediția 2005; Asociația Magistraților din România - comentarii asupra Legii nr. 304/2004 privind organizarea și funcționarea CSMÎn ceea ce privește instrumentele de consolidare a integrității sistemului judiciar, începând cu anul 2005, toate instanțele din țară beneficiază de un sistem informatic și software specializat pentru efectuarea distribuției aleatorii a dosarelor către completele de judecată. Într-un raport al Ministerului Justiției din februarie 2005*4), se arăta că au existat dificultăți în ceea ce privește implementarea efectivă a acestui sistem, dificultăți care au fost însă remediate până la 1 martie 2005. În prezent distribuția aleatorie se aplica la toate instanțele din țara. Pentru incidentele procedurale care nu s-au putut rezolva în sistem informatizat (de exemplu incompatibilitățile), pentru a se asigura distribuția aleatorie se aplică Hotărârea nr. 71, din 9 martie 2005. Această hotărâre include și prevederi care asigură continuitatea completelor de judecată și a judecătorilor în cadrul completelor.___________*4) Raport prezentat Consiliului Superior al Magistraturii.Planul propune măsuri administrative și legislative pe termen scurt de reformare a Direcției Generale de Protecție și Anticorupție (DGPA) astfel încât acest serviciu, militarizat în prezent, să devină o unitate de investigație internă modernă și responsabilă, la nivelul Ministerului Justiției, conform angajamentelor României față de Uniunea Europeană. În acest sens, planul de acțiune include măsuri cu privire la redefinirea competențelor și eliminarea suprapunerilor, demilitarizarea Direcției Generale de Protecție și Anticorupție, precum și prin instituirea unor mecanisme eficiente de control a activității sale. Pe termen mediu, se va evalua necesitatea menținerii acestui serviciu în cadrul Ministerului Justiției.Obiectivul 5. Reducerea numărului de structuri cu atribuții în lupta împotriva corupțieiUn angajament important asumat de către România vizează adoptarea de măsuri care să reducă considerabil numărul autorităților care au atribuții de prevenire sau investigare a corupției până la sfârșitul lui 2005, astfel încât să fie evitate suprapunerile în ceea ce privește responsabilitățile.Analizele realizate de către Ministerul Justiției, ca și rapoartele externe, arată că activitatea de anticorupție este afectată atât de suprapuneri ale competențelor diverselor structuri, dar mai ales de fragmentare. Coordonarea este cu atât mai dificila cu cât acest domeniu implică activități de investigație și transferul de date confidențiale. Măsurile incluse in planul de acțiune vizează:– elaborarea unei evaluări pentru redefinirea și delimitarea clară a atribuțiilor autorităților și instituțiilor publice care în prezent dețin competențe în domeniile combaterii și/sau prevenirii corupției– revizuirea cadrului legislativ, pe baza concluziilor evaluării de mai sus, în vederea redefinirii și delimitării clare a atribuțiilor, a raționalizării activității și a reducerii numărului acestor instituții și autorități în vederea limitării actualei fragmentări instituționale.Obiectivul 6. Întărirea capacității instituționale a Parchetului Național Anticorupție (PNA)Angajamentele asumate de România includ necesitatea aplicării riguroase a legislației anticorupție în vigoare și asigurarea independenței efective a Parchetului Național Anticorupție. Auditul Independent asupra SNA 2001-2004 subliniază necesitatea reorganizării Parchetului Național Anticorupție pentru a permite o coordonare efectivă cu celelalte structuri având atribuții în lupta împotriva corupției, precum și necesitatea perfecționării politicilor de personal ale Parchetului Național Anticorupție.Măsurile propuse în planul de acțiune se referă la:– consolidarea independenței și reorganizarea Parchetului Național Anticorupție– analizarea periodică a activității Parchetului Național Anticorupție și a activității Procurorului General al Parchetului Național Anticorupție, inclusiv din punctul de vedere al performanțelor în administrarea instituției și al rezultatelor concrete; revizuirea procedurii de numire și revocare a Procurorului General al Parchetului Național Anticorupție, cu asigurarea atât a independenței cât și a responsabilității acestuia pentru performanțele Parchetului Național Anticorupție– stabilirea unor proceduri clare de colaborare între Parchetul Național Anticorupție și toate celelalte structuri cu atribuții în lupta anticorupție;– selectarea procurorilor Parchetului Național Anticorupție în urma evaluării performanțelor profesionale ale acestora pe baza unor criterii obiective;– asigurarea personale si financiare resurse, potrivit evaluărilor efectuate.– pregătirea profesională specializată a personalului.– îmbunătățirea sistemului informatic al Parchetului Național Anticorupție care să permită inclusiv dezvoltarea bazei de date statistice.– întocmirea și prezentarea de către Parchetul Național Anticorupție a unui raport anual privind rezultatele combaterii corupției la nivel înalt.Obiectivul 7. Creșterea celerității în urmărirea penală și în procesul penalAngajamentele României includ asigurarea unor proceduri rapide și transparente de urmărire și judecare a faptelor de corupție. Măsura propusă în planul de acțiune vizează reducerea duratei procedurilor cu privire la toate cauzele penale, cu respectarea deplină a drepturilor inculpaților și a celorlalte părți implicate în procesul penal.De asemenea se propune modificarea Codului de Procedura Penală și a altor acte normative incidente în vederea asigurării continuității instituționale și a operativității în cercetarea penală a cauzelor care privesc atât infracțiuni de corupție, cât și de crimă organizată.Obiectivul 8. Combaterea corupției prin mijloace administrativeUna dintre principalele recomandări ale Auditului independent asupra Strategiei Naționale Anticorupție 2001-2004 se referă la extinderea definiției conflictului de interese. De asemenea, Auditul recomandă și desemnarea unui organism unic și independent de verificare a declarațiilor de avere, de interese și a situațiilor de incompatibilitate. Totodată, România s-a angajat față de Uniunea Europeană ca în mod deosebit, să adopte măsuri pentru a face posibilă verificarea depunerii declarațiilor de avere*5) și de a revizui regimul de sancțiuni astfel încât să se asigure efectul lor descurajator.________*5) Idem 2.Măsurile propuse în planul de acțiune prevăd desemnarea unui organism cu atribuții în domeniile sus menționate și evaluarea anuală a activității acestuia.De asemenea, în 2004 a fost creat un instrument de protecție pentru personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii prin Legea nr. 571/2004. Planul de acțiune include, între competențele noului organism, și monitorizarea aplicării Legii nr. 571/2004. Încrederea avertizorilor publici în aplicarea acestei legi este fundamentală pentru lupta împotriva corupției în cadrul administrației publice.Domeniul prioritar III: COOPERARE INTERNA ȘI COORDONARE INTERNAȚIONALĂObiectiv 9: Coordonarea și monitorizarea implementării Strategiei și a Planului de acțiuneÎn ceea ce privește cooperarea pe plan intern, se va urmări stabilirea unor proceduri clare de colaborare între toate structurile cu atribuții în lupta anticorupție.De asemenea, eforturile în lupta anticorupție ale instituțiilor cu atribuții în acest sens vor fi coordonate, iar acțiunile cuprinse în planul de implementare al SNA 2005-2007 și aplicarea riguroasă a legislației anticorupție, inclusiv strategiile și planurile sectoriale, vor fi monitorizate de către o singură structură inter-instituțională: Consiliul pentru coordonarea implementării SNA 2005-2007. Consiliul se înființează sub autoritatea primului-ministru și în coordonarea ministrului justiției, Ministerul Justiției asigurând și secretariatul acestei structuri. Consiliul se va reuni trimestrial sau ori de câte ori este necesar. La asigurarea independenței practice a Consiliului vor contribui natura sa inter-instituțională și obligația de a invita la ședințele sale reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale și ziariști.Obiectiv 10: Implementarea completă a tuturor instrumentelor anticorupție ale UE, ONU, CoE și OECDPână în anul 2007, conform angajamentelor asumate, România trebuie să se alinieze în totalitate la legislația și bunele practici europene.Măsurile propuse includ, printre altele, implementarea recomandărilor formulate în cadrul celei de-a doua runde de evaluare GRECO și a recomandărilor MONEYVAL, a obligațiilor asumate prin Convenția de la Merida, eliminarea imunității notarilor si a executorilor judecătorești, implementarea răspunderii penale a persoanei juridice, inclusiv în ceea ce privește corupția în sectorul privat. De asemenea, pentru România rămâne o prioritate cooperarea și coordonarea, la nivel regional, a activității de prevenire și de combatere a corupției în cadrul instituțiilor Pactului de Stabilitate SPAI.C. METODELE DE EVALUARE A ÎNDEPLINIRII OBIECTIVELORMonitorizarea implementării Strategiei Naționale Anticorupție 2005-2007 va fi realizată de către Consiliul pentru coordonarea implementării SNA 2005-2007, sub autoritatea primului ministru și în coordonarea ministrului justiției. Evaluarea progresului în implementarea SNA 2005-2007 se va realiza anual, în luna noiembrie, conform termenelor și indicatorilor prevăzuți în Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale Anticorupție 2005-2007.Actualizarea Strategiei Naționale Anticorupție se va face în măsura în care necesitatea rezultă din evaluare.Monitorizarea prin mecanismele și măsurile propuse mai sus se vor completa cu concluziile monitorizării de către Comisia Europeană a angajamentelor luate de România în contextul încheierii negocierilor de aderare, relevante pentru lupta împotriva corupției. În acest scop, Guvernul României se angajează să informeze semestrial Comisia Europeană cu privire la stadiul implementării prezentei Strategii. + Anexa nr. 2PLANUL DE ACȚIUNEpentru implementarea Strategiei naționale anticorupțiepe perioada 2005-2007*1)_________*1) Sumele necesare realizării măsurilor prevăzute în Planul de Acțiune, aferente anului 2005, sunt asigurate prin includerea acestora în bugetele instituțiilor responsabile. în ceea ce privește măsurile cu termen de realizare în anul 2005 pentru care Planul nu specifică o sumă, finanțarea este inclusă în bugetul existent. Sumele însoțite de mențiunea Necesar Buget 2005" vor fi alocate prin rectificările bugetare din cursul anului 2005. Resursele aferente realizării măsurilor cu termen 2006 sau 2007, care nu sunt asigurate din surse extrabugetare, vor fi incluse în bugetul de stat pentru anii respectivi.DOMENIUL PRIORITAR I: PREVENIRE, TRANSPARENȚĂ, EDUCAȚIE
| Nr. crt | Obiectiv | Măsură | Termen de realizare | Resurse | Responsa- bili | Indicatori de evaluare a stadiului realizării măsurii |
| 1. | Creșterea transparenței și integrității în administrația publică | 1.1. Elaborarea și aprobarea proiectului de lege privind atribuirea contractelor de finanțare nerambursabilă din fondurile publice, care va urmări: - eliminarea arbitrariului în acordarea fondurilor publice; - precizarea unor condiții și criterii de eligibilitate clare și transparente; - asigurarea transparenței întregului proces de selecție și acordare a finanțărilor nerambursabile, inclusiv prin natura publică a informațiilor referitoare la acordarea contractelor; - creșterea eficienței controlului administrativ cu privire la respectarea condițiilor legale în acest domeniu; - consolidarea cooperării dintre structurile cu atribuții de control administrativ și a mecanismului de transmitere operativă a informațiilor către organele de cercetare și urmărire penală. | Iunie 2005 | Bugetul MJ existent | MJ Parteneri: MFP, CC, Cancelaria Primului Ministru, | Proiect de lege supus dezbaterii publice Proiect de lege aprobat de către Guvern |
| 1.2 Reglementarea alocării fondurilor publice pentru publicitate, care să includă garanții de asigurare a transparenței precum și introducerea unui sistem de sancțiuni în cazul nerespectării prevederilor legale. | Iunie 2005 | Bugetul SGG existent | SGG Parteneri: Convenția Organiza- țiilor de Media, Clubul Român de Presă, ARCA, ASG, MCC, MJ, ONG | Proiect de act normativ supus dezbaterii publice Proiect de act normativ aprobat de către Guvern | ||
| 1.3 Revizuirea reglementărilor existente privind finanțarea partidelor politice în sensul: - reglementării regimului reducerilor pe care furnizorii de servicii le pot oferi partidelor politice si candidaților; - stimulării transparenței în administrarea fondurilor de campanie, prin reanalizarea plafoanelor de cheltuieli pentru candidați, în funcție de numărul de locuitori ai localităților sau sectoarelor pentru care candidează și prin transparentizarea conturilor în care se fac donații către partide; - sancționării: nerespectării reglementărilor privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale; situațiilor de conflicte de interese în folosirea fondurilor publice pentru campanii electorale de către persoanele care dețin funcții publice; - obligativității partidelor de a publica și pe paginile proprii de web lista donațiilor și a rapoartelor de venituri și cheltuieli; - corelării acestor reglementări cu alte reglementări în vigoare; - sincronizării activităților instituțiilor cu atribuțiuni legate de validarea mandatelor | Decembrie 2005 | Bugetul MJ existent | MJ Parteneri: MFP, CC, Cancelaria Primului Ministru, SGG și PNA | Proiect de act normativ supus dezbaterii publice Proiect de act normativ aprobat de către Guvern | ||
| 1.4 Publicarea anuală de către Curtea de Conturi a listelor depuse de partidele politice cu privire la finanțare (donatorii și sumele acordate). | Anual, începând cu 2006 | Bugetul Curții de Conturi existent | CC | Publicarea anuală, în luna iunie, a listei donatorilor și a sumelor donate partidelor politice | ||
| 1.5. Elaborarea și publicarea de către Curtea de Conturi a rapoartelor de audit privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. | Anual și cu ocazia campaniilor electorale începând din mai 2005 | Bugetul Curții de Conturi existent | CC | Publicarea anuală, a rapoartelor de către Curtea de Conturi | ||
| 1.6. Revizuirea reglementărilor cu privire la achiziții publice în sensul armonizării acestora cu directivele consolidate ale UE și cu bunele practici europene în domeniu. | Iunie 2006 | Bugetul MFP existent | MFP | Proiect de act normativ supus dezbaterii publice Proiect de act normativ aprobat de către Guvern | ||
| 1.7. Revizuirea legislației care restricționează accesul la informațiile de interes public pentru definirea precisă a informațiilor exceptate de la accesul public. | Iunie 2006 | Bugetul MJ existent | MJ Parteneri: ONG-uri | Proiecte de acte normative supuse dezbaterii publice Proiecte de acte normative aprobate de către Guvern | ||
| 1.8. Monitorizarea implementării Legii 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică și a Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. | Anual, în luna aprilie, incepand cu 2005 | Bugetul ASG existent | ASG Parteneri: institu- tiile publice, ONG-uri | Raport anual, publicat în luna aprilie de ASG Rapoarte anuale realizate de către autoritățile publice publicate în conformitate cu Legea 544/2001 și cu Legea 52/2003 Îmbunătățirea reacției instituționale cu privire la cele două legi | ||
| 1.9. Implementarea practicii ghișeelor unice în administrația publică acolo unde se constată că acestea sunt necesare. | Începând cu mai 2005 până în decembrie 2007 | Bugetul MAI existent | MAI - Unitatea Centrală de Reformă a Adminis- trației Publice Parteneri: toate autori- tățile publice care furnizează servicii | Raport de evaluare elaborat și publicat Ghișee unice devenite funcționale, | ||
| 1.10. Revizuirea legislației cu privire la funcționarii publici în sensul armonizării acesteia cu legislația și cu cele mai bune practici europene, inclusiv cu privire la: introducerea metodologiei de evaluare a funcționarilor publici pe criterii de performanță ca bază pentru evaluarea profesională și salarizarea corespunzătoare (recomandare SIGMA); rotația personalului din sectoarele vulnerabile la corupție; consolidarea rolului Agenției Naționale a Funcționarilor Publici ca agenție de monitorizare avansată, analiză și raportare. | Decembrie 2007 | Bugetele MAI, ANFP existente | MAI Partener: ANFP, ONG-uri | Proiect de lege aprobat în Guvern | ||
| 1.11 Realizarea unei evaluări independente cu privire la instituțiile care realizează controale/inspecții la agenții economici care să propună printre altele: soluții pentru evitarea suprapunerilor (unde e cazul), inclusiv prin modificări legislative care să le elimine; implementarea bunelor practici și a modelelor de succes din UE și adaptarea acestora la contextul românesc; reanalizarea valorii minime și maxime a amenzilor și stabilirea unor criterii obiective pentru individualizarea sancțiunii și reducerea puterii discreționare a agentului constatator; reanalizarea stimulentelor financiare pentru funcționarii cu atribuții de control. | Martie 2006 | Necesar 35000 Euro pentru bugetul MFP în 2006 | MFP, Partener MEC | Publicarea raportului de evaluare Proiecte de modificare a actelor normative supuse dezbaterii publice Proiecte de acte normative aprobate de către Guvern | ||
| 1.12 Realizarea de către structurile de control administrativ a unor planuri de control pe sectoarele cele mai vulnerabile potrivit auditului independent din martie 2005, în cooperare cu PNA, pentru creșterea calității actului de control și a probelor. | Permanent, începând cu Octombrie 2005 | Bugetul PNA existent si bugetul existent al celorlal- te struc- turi de control | Structu- rile cu atribu- tii de control adminis- trativ, PNA | Planuri de control aprobate Acțiuni întreprinse conform planurilor de control | ||
| 1.13 Actualizarea strategiilor sectoriale și a planurilor de acțiune detaliate privind lupta împotriva corupției, în sectoare publice vulnerabile, cu precădere instituții de control și poliție. Strategiile vor include în special revizuirea măsurilor sectoriale existente și propunerea unor standarde de integritate mai clare, modalități de evaluare periodică și indicatori de măsurare a aplicării standardelor de integritate, inclusiv folosirea testelor de integritate. | Iunie 2005 | Bugetele MFP, MAI existente | MFP, MAI | Strategii și planuri de acțiune actualizate și aprobate de instituțiile responsabile | ||
| 1.14 Elaborarea unor strategii și planuri de acțiune sectoriale detaliate privind lupta împotriva corupției în celelalte sectoare publice considerate vulnerabile potrivit auditului independent din martie 2005. | Octombrie 2005 | Bugetele institu- țiilor implicate | MAI, MMSSF MTCT, MS etc. | Strategii și planuri de acțiune aprobate de instituțiile responsabile | ||
| 1.15 Elaborarea unei strategii actualizate și a unui plan de acțiune detaliat privind lupta împotriva corupției în domeniul vamal, pe perioada 2005-2007. Angajament EUCP | Mai 2005 | Buget existent AVM | MFP, ANV | Strategie și plan de acțiune aprobate și publicate pe site Raportare către UE | ||
| 1.16 Elaborarea sau actualizarea, după caz, a codurilor de conduită pentru diversele sectoare publice. | Septembrie 2005 | Bugetele institu- tiilor implicate | MAI, MFP, MMSSF, MTCT, MS etc. | Coduri de conduită elaborate | ||
| 1.17 Diseminarea codurilor de conduită în sectoarele respective, inclusiv prin includerea în pregătirea profesională specializată a unor componente de integritate și anticorupție pentru sectorul public. | Septembrie 2006 | Bugetele existente ale institu- țiilor implicate | MEC, INM, SNG, INA, INPPA, MAI MAE etc. | Coduri de conduită diseminate Personal din sectoarele menționate instruit | ||
| 2 | Prevenirea corupției în mediul de afaceri Angajament EUCP | 2.1 Revizuirea legislației cu privire la faliment. | Iulie 2005 | Bugete existente MFP, MJ PHARE 2002 | MFP, MJ | Proiect de lege supus dezbaterii publice Proiect de lege aprobat de către Guvern |
| 2.2 Revizuirea legislației cu privire la reeșalonări și scutiri de plată a datoriilor către bugetul de stat care să includă criterii limitate, clare și obiective precum și garanții ale transparenței procedurilor. | Mai 2005 | Bugetul MFP existent | MFP | Proiect de lege supus dezbaterii publice Proiect de lege aprobat de către Guvern | ||
| 2.3 Elaborarea și aprobarea proiectului de lege cu privire la evaziunea fiscală. | Aprilie 2005 | Bugetul MFP existent | MFP | Proiect de lege supus dezbaterii publice Proiect de lege aprobat de către Guvern | ||
| 2.4 Elaborarea și aprobarea proiectului de lege cu privire la modificarea Legii 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, în vederea armonizării legislației cu acquis-ul comunitar și cu recomandările FATF. Angajament EUCP | Aprilie 2005 | Bugetul existent MJ, ONPCSB | MJ Parteneri: ONPCSB, PICCJ, MAI BNR | Proiect de lege supus dezbaterii publice Proiect de lege aprobat de către Guvern Raportare către UE | ||
| 3 | Campanii de informare și măsuri educative | 3.1 Campanie de informare publică și de schimbare a atitudinii față de corupție. Angajament EUCP | Mai - Decembrie 2005 | Necesită resurse bugetare suplimen tare 150.000 Euro | MJ Parteneri: ONG-uri | Îmbunătățirea gradului de transmitere a mesajelor anticorupție Creșterea gradului de înțelegere a mecanismelor corupției Raportare către UE |
| 3.2 Continuarea măsurii prevăzute la 3.1 prin campanii de informare și de schimbare de atitudine axate pe teme punctuale. (posibile teme: dreptul la informare al cetățeanului, transparență în administrație, corupție - instituții și competențele lor în prevenirea și combaterea corupției, accesul la instituții, protecția avertizorilor, rolul fiecăruia în combaterea corupției etc). Angajament EUCP | Începând cu Decembrie 2005 | component a PHARE 2004 | MJ Parteneri: ONG-uri | Îmbunătățirea gradului de transmitere a mesajelor anticorupție Creșterea gradului de înțelegere a mecanismelor corupției Raportare către UE | ||
| 3.3 Organizarea unei campanii de prevenție incluzând o componentă de integritate și prevenire a corupției, printr-un proiect pilot în licee care să conducă la adaptarea programei școlare privind educația civică. | Începând cu iunie 2005 | Necesită resurse bugetare suplimen- tare- 100.000 Euro | MEdC Parteneri MJ, ONG- uri | Creșterea (i) nivelului de cunoaștere a problematicii privitoare la integritate, a mecanismelor de prevenire a corupției; (ii) gradului de interes și de implicare civică a elevilor. Noua programă implementată; (iii) numărului de instituții de învățământ care au introdus sau implementează noua programă | ||
| DOMENIUL PRIORITAR II: COMBATEREA CORUPȚIEI | ||||||
| 4 | Creșterea integrității și a rezistenței la corupție a sistemului judiciar Angajament EUCP | 4.1 Adoptarea Codului deontologic actualizat al magistraților. Angajament EUCP | Aprilie 2005 | Buget CSM 2005 existent PHARE 2002 | CSM | Cod deontologic adoptat și publicat în Monitorul Oficial Raportare către UE |
| 4.2 Diseminarea Codului Deontologic actualizat în cele 15 curți de apel și prin alte metode. Angajament EUCP | Mai - Octombrie 2005 | Buget CSM 2005 existent și PHARE 2002 | CSM | Dezbateri în cele 15 curți de apel Diseminarea Codului Deontologic Raportare către UE | ||
| 4.3 Modificarea legislației în sensul sporirii garanțiilor de independență a procurorului și aplicarea principiului continuității și în faza de urmărire penală: 1. Stabilirea unor criterii obiective pentru repartizarea cauzelor către procurori; - Angajament EUCP 2. Restricționarea posibilităților de redistribuire a dosarelor sau de preluare a acestora pe linie ierarhică la cazuri expres și limitativ prevăzute de lege, cu introducerea unor prevederi sancționatoare în cazul nerespectării dispozițiilor legale. Introducerea posibilității procurorului de a contesta la CSM măsura de redistribuire a dosarului dispusă de procurorul ierarhic superior; 3. Introducerea controlului instanței cu privire la actele de infirmare adoptate de procurorul ierarhic superior la cererea procurorului care efectuează cercetările în cauză; 4. Reglementarea expresă a posibilității procurorului de a contesta la CSM acțiunea procurorului ierarhic superior în cazul intervenției acestuia, în orice formă, în desfășurarea urmăririi penale sau în adoptarea soluției. | Septembrie 2005 | Bugetul MJ existent | MJ Parteneri: MP, CSM | Proiect de act normativ aprobat de către Guvern Raportare către UE | ||
| 4.4 Consolidarea controlului efectiv și nemijlocit al procurorului asupra activității de investigare și cercetare penală efectuată de poliția judiciară. | Septembrie 2005 | Bugetele MJ, MAI, MP existente | MJ Parteneri: MAI, MP | Creșterea rolului procurorului în evaluarea profesională a polițistului din poliția judiciară Delimitarea subordonării funcționale de subordonarea administrativă a poliției judiciare Proiect de act normativ supus dezbaterii publice Proiect de act normativ aprobat de către Guvern | ||
| 4.5 Sesizarea de îndată a procurorului care instrumentează cazuri de crimă organizată sau corupție de către structurile informative și de investigație prin transmiterea oricăror informații și suport probator referitoare la săvârșirea unor acte sau fapte de corupție sau crimă organizată | Octombrie 2005 | Bugetul existent al insti- tutiilor implicate | CSAT, SRI, SIE, struc turile de informa- tii depar- tamentele MFP, MJ, MAI, ONPCSB, PNA si PICCJ | Stabilirea procedurilor de comunicare Protocoale semnate de instituțiile implicate | ||
| 4.6 Elaborarea și aprobarea proiectului de modificare și completare a celor 3 legi privind reforma justiției în sensul: - stabilirea incompatibilității între calitatea de membru CSM și funcțiile de conducere la instanțe și parchete, - transparența procesului de evaluare a procurorilor și judecătorilor, - modificarea componenței colegiului de conducere și includerea în competența acestuia a stabilirii componenței secțiilor și completelor pe baza principiilor specializării și asigurării continuității; stabilirea limitativă a cazurilor în care este permisă modificarea componenței secțiilor și a completelor, - elaborarea și publicarea de către CSM a unui raport anual privind activitatea proprie, în scopul asigurării transparenței | Aprilie 2005 | Bugetul MJ pentru 2005 existent | MJ | Proiect de lege supus dezbaterii publice Proiect de lege adoptat de către Guvern | ||
| 4.7 Controlul distribuirii aleatorii a cauzelor de către instanțe, inclusiv a aplicării principiului continuității completului/judecătorului în soluționarea cauzelor Angajament EUCP | Permanent, trimestrial începând cu Aprilie 2005 | Bugetele existente CSM și MJ | CSM și toate - instantele aplicarea sistemului de distri- buire aleatorie MJ-funcți- onarea sistemului din punct de vedere tehnic | Rapoarte elaborate trimestrial în 2005 și semestrial în 2006 Rapoarte trimestriale dezbătute de către CSM. Eventuale măsuri corectoare adoptate de CSM Raportare către UE | ||
| 4.8 Continuarea reformării Direcției Generale de Protecție și Anticorupție, pentru a deveni o unitate de investigații interne modernă și responsabilă, în vederea redefinirii competențelor și eliminării suprapunerilor, demilitarizării, precum și a instituirii unor mecanisme eficiente de control a activității. Angajament EUCP | August 2005 | Bugetul MJ pentru 2005 existent | MJ | Numirea unui civil la conducerea DGPA Proiect de act normativ aprobat de către Guvern Raportare către UE | ||
| 5 | Reducerea numărului de structuri cu atribuții în lupta împotriva corupției Angajament EUCP | 5.1 Elaborarea unei evaluări a autorităților și instituțiilor publice care în prezent dețin competențe în domeniile combaterii și/sau prevenirii corupției, în vederea identificării suprapunerii de atribuții. Angajament EUCP | Iunie 2005 | component a PHARE 2003 | MJ în partene- riat cu proiectul PHARE | Raport de evaluare publicat Proiect(e) de act(e) normativ(e) aprobate de Guvern Raportare către UE |
| 5.2 Revizuirea cadrului legislativ, pe baza concluziilor evaluării de mai sus, în vederea redefinirii și delimitării clare a atribuțiilor, a raționalizării activității și a reducerii numărului acestor instituții și autorități în vederea limitării actualei fragmentări instituționale. Angajament EUCP | Septembrie 2005 | Bugetul MJ | MJ | Proiecte de lege supuse dezbaterii publice Proiecte de acte normative aprobate de către Guvern Raportare către UE | ||
| 6 | Consolidarea capacității instituționale a PNA | 6.1 Revizuirea cadrului legislativ existent în sensul: consolidării independenței PNA; Angajament EUCP reorganizării PNA și redefinirii resurselor umane și financiare necesare funcționării eficiente; delimitării competenței PNA la marea corupție - competența materială și după calitatea persoanei; Angajament EUCP analizării periodice a activității PNA și a Procurorului General al PNA, inclusiv din punctul de vedere al performanțelor în administrarea instituției și al rezultatelor concrete, urmând ca aceeași soluție să se aplice și în cazul Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; selectării procurorilor PNA în urma evaluării performanțelor profesionale ale acestora pe baza unor criterii obiective; prevederii unor incompatibilități speciale și a unor situații de conflicte de interese pentru funcțiile de conducere din PNA, urmând ca aceeași soluție să se aplice si în cazul Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție stabilirii unor proceduri clare de colaborare între PNA și toate celelalte structuri cu atribuții în lupta anticorupție; Angajament EUCP creării unui departament, în cadrul PNA, care să coordoneze colaborarea PNA cu celelalte instituții de luptă împotriva corupției; revizuirii procedurii de numire și revocare a Procurorului General al PNA și asigurării atât a independenței cât și a responsabilității acestuia pentru performanțele PNA. | Iunie 2005 | Bugete MJ,PNA pentru 2005 existente PHARE 2003 | MJ, MP | Proiecte de lege supuse dezbaterii publice Proiecte de lege aprobate de către Guvern Raportare către UE |
| 6.2 Pregătirea profesională specializată a personalului PNA, mai ales cu privire la tipologiile cazurilor de corupție și cooperarea judiciară cu structuri similare din statele membre Angajament EUCP | Anual începând cu Septembrie 2005 | Bugete PNA + compo- nentă PHARE 2003 si PHARE 2004 | PNA | Planuri de pregătire profesională specializată întocmite Sesiuni de pregătire organizate Personal PNA specializat Raportare către UE | ||
| 6.3 Îmbunătățirea sistemului informatic al PNA, incluzând dezvoltarea bazei de date statistice a PNA (care să cuprindă evidențierea unitară pe categorii de persoane cercetate, trimise în judecată și condamnate definitiv pentru infracțiuni de corupție la nivel înalt, durata soluționării și cuantumul prejudiciilor, valoarea bunurilor sechestrate și confiscate pentru acest tip de infracțiuni, distribuția cazurilor pe intervale de valoare a prejudiciului, de valoare a obiectului infracțiunii (mitei), pe categorii de funcții (demnitari/funcționari etc)). Angajament EUCP | Anual începând cu Decembrie 2005 | Bugetul PNA pe 2005 existent PHARE 2003 PHARE 2004 | PNA Parteneri: MJ instantele si MP | Echipamente informatice livrate, instalate si funcționale Baza de date funcțională Raportare către UE | ||
| 6.4 Asigurarea resurselor de personal și financiare pentru PNA, potrivit evaluărilor efectuate Angajament EUCP | Permanent | Buget PNA 2005-2007 | PNA Parteneri: MJ, MFP | Schemă de personal completă Resursele financiare necesare funcționării alocate Raportare către UE | ||
| 6.5 Redactarea și publicarea raportului anual de, activitate al PNA, în special privind rezultatele combaterii corupției la nivel înalt Angajament EUCP | Anual incepand cu Aprilie 2005 | Bugetul PNA existent | PNA | Raport anual publicat pe site Raportare către UE | ||
| Asigurarea eficienței procedurilor penale, creșterea celerității în urmărirea penală și în procesul penal | 7.1 Revizuirea Codului de Procedura Penala și a altor acte normative incidente pentru a asigura continuitatea instituțională și operativitatea în cercetarea penală a cauzelor care privesc atât infracțiuni de corupție, cât și de crimă organizată; | Iulie 2005 | Bugetul MJ | MJ, MP | Proiecte de lege supuse dezbaterii publice Proiecte de lege aprobate de către Guvern | |
| 7 | 7.2. Revizuirea Codului de Procedură Penală și a altor acte în vederea reducerii duratei procedurilor (reducerea numărului căilor de atac pentru anumite cauze și a motivelor de amânare, stabilirea unor condiții stricte pentru solicitarea strămutării și recuzării etc.) în toate cauzele penale. Angajament EUCP | Iulie 2005 | Bugetul MJ existent | MJ | Proiect de lege supus dezbaterii publice Proiect de lege aprobat de către Guvern Raportare către UE | |
| 8 | Combaterea corupției prin mijloace administrative Angajament EUCP | 8.1 Revizuirea cadrului legislativ în sensul desemnării unei instituții abilitate să verifice și să controleze declarațiile de avere, de interese, stările de incompatibilitate, precum și să asigure protecția persoanelor din cadrul instituțiilor și autorităților publice care semnalează încălcări ale legii (avertizorii de integritate). Revizuirea regimului de sancțiuni administrative astfel încât să se asigure efectul descurajator. | Iunie 2005 | Bugetul MJ existent | MJ | Proiect de lege supus dezbaterii publice Proiect de lege aprobat de către Guvern Raportare către UE |
| 8.2 Crearea instituției desemnate la punctul 8.1 și alocarea de resurse umane și financiare necesare funcționării | Octombrie 2005 | Necesar pentru Bugetul Institu- ției desemnate in 2005: 1.750.000 euro | Instituția desem- nata la punctul 8.1 | Instituția dotată cu: sediu, echipamente, buget Schema de personal completată Raportare către UE | ||
| 8.3 Evaluarea anuală a activității instituției menționate la punctul 8.1 prin: Publicarea raportului de activitate Realizarea unui audit independent care să evalueze organismul desemnat din punctul de vedere al performanței manageriale. | Anual începând cu Iunie 2006 | Bugetul Institu- tiei de- semnate la punct. 8.1 pentru 2006 | Instituția desemnata la pun- ctul 8.1 | Numărul de verificări întreprinse defalcat pe categorii de persoane verificate și de sesizări soluționate, defalcat pe categorii de autori Raport de activitate publicat Raportul de audit publicat | ||
| DOMENIUL PRIORITAR III: COOPERARE INTERNĂ ȘI COORDONARE INTERNAȚIONALĂ | ||||||
| 9 | Coordonarea și monitorizarea implementării SNA 2005- 2007 și a planului de acțiune | 9.1 Transformarea CNPC într-un consiliu inter- instituțional, sub autoritatea Primului Ministru și în coordonarea Ministrului Justiției, având ca atribuții coordonarea și monitorizarea implementării SNA 2005-2007, inclusiv a strategiilor și planurilor sectoriale, precum și monitorizarea aplicării riguroase a legislației anticorupție. Angajament EUCP | Martie 2005 | Bugetul MJ existent | MJ | Proiect de act normativ aprobat de către Guvern Raportare către UE |
| 9.2 Evaluarea progresului în implementarea SNA 2005-2007 și a legislației anticorupție, precum și actualizarea SNA 2005-2007 în măsura în care necesitatea rezultă din evaluare | Anual, noiembrie | Bugetul MJ existent | MJ si celelalte institutii incluse in consiliul interinsti tutional coordonare și monito- rizare a implemen- tării SNA 2005-2007 | Raport de evaluare publicat | ||
| 10 | Implementarea completă a tuturor instrumentelor anticorupție ale UE, ONU, CoE și OECD | 10.1 Implementarea recomandărilor formulate în cadrul celei de-a doua runde de evaluare GRECO (Angajament EUCP) și a recomandărilor MONEYVAL | Decembrie 2007 | Bugetele existente MAI, MJ, MP | MJ Parteneri: MAE, CSM, ONPCSB | Recomandări GRECO îndeplinite Recomandări MONEYVAL îndeplinite |
| 10.2 Cooperare și cooperare la nivel regional a activității de prevenire și combatere a corupției în cadrul instituțiilor Pactului de Stabilitate SPAI | Anual, începând cu 2005 | Bugetele MJ, MAE, MP existente | MJ Parteneri: MAE, MP | Nr. de întâlniri/ tematici/ dezbateri pe an | ||
| 10.3 Elaborarea unui proiect de modificare a Legii nr. 36/1995 a notarilor publici și activității notariale în sensul eliminării imunității notarilor Angajament EUCP | Mai 2005 | Bugetul MJ pentru 2005 | MJ | Proiect de lege supus dezbaterii publice Proiect de lege aprobat de către Guvern Raportare către UE | ||
| 10.4 Elaborarea unui amendament de modificare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, în sensul eliminării imunității executorilor judecătorești | Mai 2005 | Bugetul MJ pentru 2005 existent | MJ | Amendament legislativ prezentat în Parlament | ||
| 10.5 Revizuirea Codului Penal, a Codului de Procedura Penală și a altor acte normative incidente pentru implementarea răspunderii penale a persoanei juridice, inclusiv în ceea ce privește corupția în sectorul privat Angajament EUCP | Iulie 2005 | Bugetul MJ pentru 2005 existent | MJ | Amendamente legislative aprobate de către Guvern Raportare către UE | ||
| 10.6 Implementarea obligațiilor asumate prin Convenția de la Merida Angajament EUCP | Decembrie 2007 | Bugetul MJ existent | MJ | Proiect de lege supus dezbaterii publice Proiect de lege aprobat de către Guvern Raportare către UE | ||
TOTAL NECESAR BUGET pentru anul 2005: 2.000.000 EURO
LISTĂ ABREVIERIANFP Agenția Națională a Funcționarilor PubliciANV Autoritatea Națională a VămilorARCA Asociația Română pentru Comunicații AudiovizualeASG Agenția pentru Strategii GuvernamentaleBNR Banca Națională a RomânieiCC Curtea de ConturiCNPC Consiliul Național de Prevenire a CriminalitățiiCSAT Consiliul Suprem de Apărare a ȚăriiCSM Consiliul Superior al MagistraturiiEUCP Document de Poziție Comună a Uniunii Europene(European Union Common Position)INA Institutul Național de AdministrațieINM Institutul Național al MagistraturiiINPPA Institutul Național pentru Pregătirea Profesională a AvocațilorMAE Ministerul Afacerilor ExterneMAI Ministerul Administrației și InternelorMCC Ministerul Culturii și CultelorMEC Ministerul Economiei și ComerțuluiMEdC Ministerul Educației și CercetăriiMFP Ministerul Finanțelor PubliceMJ Ministerul JustițieiMMSSF Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și FamilieiMP Ministerul PublicMS Ministerul SănătățiiMTCT Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și TurismuluiONG Organizații NonguvernamentaleONPCSB Oficiul de Prevenire și Combaterea a Spălării BanilorPICC Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și JustițiePNA Parchetul Național AnticorupțieSGG Secretariatul General al GuvernuluiSIE Serviciul de Informații ExterneSNG Școala Națională de GrefieriSRI Serviciul Român de InformațiiSNA Strategia Naționala Anticorupție
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari