LEGE nr. 136 din 29 decembrie 1995 (*actualizată*)privind asigurările şi reasigurarile în România(actualizată până la data de 29 mai 2004*)
Parlamentul României adopta prezenta lege. + Capitolul I Dispoziţii generaleDispoziţii generale + Articolul 1În România, activitatea de asigurare se desfăşoară sub forma asigurărilor de viaţa şi a celor generale, facultative sau obligatorii, în condiţiile legii.------------Art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 2În asigurarea facultativă raporturile dintre asigurat şi asigurator, precum şi drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi se stabilesc prin contractul de asigurare. + Articolul 3În asigurarea obligatorie raporturile dintre asigurat şi asigurator, drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi sunt stabilite prin lege.------------Art. 3 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 4În sensul prezentei legi, este obligatorie asigurarea de răspundere civilă pentru pagube produse terţilor prin accidente de autovehicule, atât pe teritoriul României, cat şi în afară teritoriului acesteia.------------Art. 4 a fost modificat de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 5Asigurarea obligatorie se practica numai de asiguratorii autorizaţi de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.Asiguratorii care au primit autorizarea prevăzută la alin. 1 au obligaţia sa încheie asigurarea, eliberand un înscris probator al asigurării.------------Art. 5 a fost modificat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 6Operaţiunile de reasigurare completează activitatea de asigurare prin cedarea şi primirea unor riscuri pe piaţa interna şi internationala de asigurări.------------Alin. 2 al art. 6 a fost abrogat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004.În operaţiunile de reasigurare, raporturile dintre reasigurat şi reasigurator, drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi se stabilesc prin contractul de reasigurare. + Articolul 8Constatarea producerii riscurilor asigurate, evaluarea pagubelor, stabilirea şi plata despăgubirilor şi a sumelor asigurate se efectuează în condiţiile legii şi ale normelor adoptate în baza legii de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, pentru asigurările obligatorii sau ale contractului de asigurare, în cazul asigurărilor facultative.------------Art. 8 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Capitolul II Contractul de asigurareContractul de asigurare + Secţiunea 1 Încheierea contractului. Drepturi şi obligaţiiÎncheierea contractului. Drepturi şi obligaţii + Articolul 9Prin contractul de asigurare, asiguratul se obliga sa plătească o primă asiguratorului, iar acesta se obliga ca, la producerea riscului asigurat, sa plătească asiguratului, beneficiarului asigurării sau terţului pagubit despăgubirea ori suma asigurata, denumita în continuare indemnizaţie, rezultată din contractul de asigurare încheiat în condiţiile prezentei legi, în limitele şi la termenele convenite.------------Art. 9 a fost modificat de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 10Contractul de asigurare se încheie în forma scrisă. El nu poate fi probat cu martori, chiar dacă exista un început de dovada scrisă. În cazurile de forta majoră, în care documentele de asigurare au dispărut şi nu exista posibilitatea obţinerii unui duplicat, sunt admise orice dovezi legale care să confirme existenta acestora.În contractul de asigurare se vor specifică cel puţin detaliile de identificare a părţilor contractante şi numele beneficiarului asigurării, dacă acesta nu este parte la contract.Contractul de asigurare va cuprinde: a) numele sau denumirea, domiciliul sau sediul părţilor contractante; b) obiectul asigurării: bunuri, persoane şi răspundere civilă; c) riscurile ce se asigura; d) momentul începerii şi cel al încetării răspunderii asiguratorului; e) primele de asigurare; f) sumele asigurate.Alte elemente pe care trebuie să le cuprindă contractul de asigurare se stabilesc prin norme adoptate în baza legii de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.------------Art. 10 a fost modificat de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 11Încheierea contractului de asigurare se probează cu poliţa de asigurare sau certificatul de asigurare emise şi semnate de asigurator sau cu nota de acoperire emisă şi semnată de brokerul de asigurare. Documentele care atesta încheierea unei asigurări pot fi semnate şi prin mijloace electronice, în condiţiile legii.------------Art. 11 a fost modificat de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 12Documentul de asigurare poate fi, după caz, nominal, la ordin sau la purtător. + Articolul 13Persoana care încheie asigurarea este obligată sa răspundă în scris la întrebările formulate de asigurator şi, de asemenea, sa declare, la data încheierii contractului, orice informaţii sau împrejurări pe care le cunoaşte şi care sunt, în mod obiectiv, esenţiale pentru evaluarea riscului.------------Alin. 1 al art. 13 a fost modificat de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004.Dacă împrejurările esenţiale privind riscul se modifica în cursul executării contractului, asiguratul este obligat sa comunice în scris asiguratorului schimbarea. + Articolul 14Dacă, înainte de a începe obligaţia asiguratorului, riscul asigurat s-a produs sau producerea lui a devenit imposibila, precum şi în cazul în care, după începerea obligaţiei asiguratorului, producerea riscului asigurat a devenit imposibila, contractul se reziliază de drept, iar, în eventualitatea în care asiguratul a plătit toată prima sau o parte din aceasta, acesta este îndreptăţit sa o recupereze integral sau proporţional cu perioada neexpirata a contractului de asigurare.------------Art. 14 a fost modificat de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 15Asiguratul este obligat sa plătească primele de asigurare la termenele stabilite în condiţiile de asigurare.Plata primelor de asigurare se face integral sau în rate plătibile la termenele scadente prevăzute în contract, conform negocierii părţilor, la sediul asiguratorului sau al imputernicitilor săi, în lipsa unei clauze diferite stabilite în contractul de asigurare de către părţi.------------Art. 15 a fost modificat de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 16Dovada plăţii primelor de asigurare revine asiguratului, înscrisul constatator fiind poliţa de asigurare sau alt document probator al plăţii, prevăzut de legislaţia în vigoare.------------Art. 16 a fost modificat de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 17Dacă nu s-a convenit altfel, contractul de asigurare se reziliază în cazul în care sumele datorate de asigurat, cu titlu de prima, nu sunt plătite în termenul prevăzut în contractul de asigurare.Asiguratorul este obligat sa notifice asiguratul despre obligaţia de plată a primei, cu 20 de zile înainte de împlinirea termenului de plată pentru cazul prevăzut la alin. 1.------------Alin. 2 al art. 17 a fost introdus de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 18Asiguratorul are dreptul de a compensa primele ce i se datorează până la sfârşitul anului de asigurare, în temeiul oricărui contract, cu orice indemnizaţie cuvenită asiguratului sau beneficiarului. + Articolul 19Asiguratul este obligat sa comunice asiguratorului producerea riscului asigurat, în termenul prevăzut în contractul de asigurare.În caz de neîndeplinire a obligaţiei prevăzute la alineatul precedent asiguratorul are dreptul sa refuze plata indemnizaţiei, dacă din acest motiv nu a putut determina cauza producerii evenimentului asigurat şi întinderea pagubei.Comunicarea producerii riscului asigurat se poate face şi către brokerul de asigurare care, în acest caz, are obligaţia de a face la rândul sau comunicarea către asigurator, în termenul prevăzut în contractul de asigurare.------------Alin. 3 al art. 19 a fost introdus de pct. 16 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 20În cazurile stabilite prin contractul de asigurare, în asigurările de bunuri şi de răspundere civilă, asiguratorul nu datorează indemnizaţie, dacă riscul asigurat a fost produs cu intenţie de către asigurat sau către beneficiar ori de către un membru din conducerea persoanei juridice asigurate, care lucrează în aceasta calitate.Dispoziţiile alineatului precedent se aplică, dacă părţile convin, şi în cazul în care riscul asigurat a fost produs de către: a) persoanele fizice majore care, în mod statornic, locuiesc şi gospodăresc împreună cu asiguratul sau beneficiarul; b) prepuşii asiguratului sau ai beneficiarului.În cazul producerii riscului asigurat, asiguratorul va plati indemnizaţia de asigurare în condiţiile prevăzute de contractul de asigurare. În situaţia în care părţile nu se înţeleg asupra cuantumului indemnizaţiei de asigurare, suma care nu face obiectul litigiului va fi plătită de asigurator înainte ca acesta să se fi soluţionat prin negocieri sau de către instanţa judecătorească.------------Alin. 3 al art. 20 a fost introdus de pct. 17 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 20^1În cazurile prevăzute de condiţiile de asigurare, la împlinirea termenului pentru care a fost încheiat, contractul de asigurare poate fi reînnoit, pentru o noua perioada, egala cu cea anterioară, dacă una dintre părţi nu îl denunta.În cazul contractului de asigurare pe durata nelimitată, acesta se poate denunta de oricare dintre părţi.Asiguratul poate să denunţe contractul de asigurare după comunicarea de către asigurator a unor modificări dispuse prin condiţiile de asigurare.Denunţarea contractului de asigurare de către una dintre părţi se poate efectua numai cu notificarea prealabilă a celeilalte părţi, care trebuie facuta cu cel puţin 20 de zile înainte de denunţare.În cazurile prevăzute la alin. 1-4, denunţarea contractelor se poate face la termenele prevăzute de condiţiile de asigurare.------------Art. 20^1 a fost introdus de pct. 18 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 21În cazul în care contractul de asigurare este modificat prin acordul părţilor, denunţat sau reziliat, plata ori, după caz, restituirea primelor se va face conform contractului de asigurare sau în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.------------Art. 21 a fost modificat de pct. 19 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 22În limitele indemnizaţiei plătite în asigurările de bunuri şi de răspundere civilă, asiguratorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării contra celor răspunzători de producerea pagubei.Asiguratul răspunde de prejudiciile aduse asiguratorului prin acte care ar împiedica realizarea dreptului prevăzut la alineatul precedent.Asiguratorul poate renunţa, în totalitate sau în parte, la exercitarea dreptului prevăzut la alin. 1, conform contractului de asigurare, cu excepţia cazului când paguba a fost produsă cu intenţie. + Articolul 23Asiguratorul poate opune titularului sau deţinătorului documentului de asigurare ori terţului sau beneficiarului, care invoca drepturi derivînd din acesta, toate excepţiile care sunt opozabile contractului iniţial. + Secţiunea a 2-a Asigurarea de bunuriAsigurarea de bunuri + Articolul 24În asigurarea de bunuri, asiguratorul se obliga ca la producerea riscului asigurat sa plătească asiguratului, beneficiarului desemnat al asigurării sau altor persoane în drept o despăgubire.------------Art. 24 a fost modificat de pct. 20 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 25Asiguratul trebuie să aibă un interes cu privire la bunul asigurat. + Articolul 26Asiguratul este obligat sa întreţină bunul asigurat în bune condiţii şi în conformitate cu dispoziţiile legale, în scopul prevenirii producerii riscului asigurat.Asiguratorul are dreptul sa verifice modul în care bunul asigurat este întreţinut.În cazurile prevăzute în condiţiile de asigurare, la producerea riscului, asiguratul este obligat sa ia, pe seama asiguratorului şi în cadrul sumei la care s-a făcut asigurarea, potrivit cu împrejurările, măsuri pentru limitarea pagubelor. + Articolul 27Despăgubirile ce se plătesc de asigurator se stabilesc în funcţie de starea bunului din momentul producerii riscului asigurat.Despăgubirile nu pot depăşi valoarea bunului din momentul producerii riscului asigurat, cuantumul pagubei şi nici suma la care s-a făcut asigurarea, dacă nu s-a prevăzut altfel în contractul de asigurare.În contractul de asigurare poate fi stipulată o clauza conform căreia asiguratul rămâne propriul sau asigurator pentru o fransiza sau o sumă determinata care nu se despagubeste de către asigurator. + Articolul 28În cazul în care contractul de asigurare s-a încheiat pentru o sumă asigurata, inferioară valorii bunului, despăgubirea cuvenită se reduce corespunzător raportului dintre suma prevăzută în contract şi valoarea bunului, dacă nu s-a convenit altfel prin contract. + Articolul 29În cazul existenţei mai multor asigurări încheiate pentru acelaşi bun, fiecare asigurator este obligat la plata, proporţional cu suma asigurata şi până la concurenta acesteia, fără ca asiguratul să poată incasa o despăgubire mai mare decît prejudiciul efectiv, consecinţa directa a riscului.Asiguratul are obligaţia sa declare existenta altor asigurări pentru acelaşi bun la asiguratori diferiţi, atât la încheierea contractului de asigurare, cît şi pe parcursul executării acestuia. + Articolul 30Dacă nu s-a convenit altfel prin contractul de asigurare, în cazul în care bunul asigurat este înstrăinat, contractul de asigurare se reziliază.------------Art. 30 a fost modificat de pct. 21 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Secţiunea a 3-a Asigurarea de persoaneAsigurarea de persoane + Articolul 31Prevederile prezentei secţiuni se referă la categoria asigurărilor de viaţa, iar din categoria asigurărilor generale, la asigurările de accidente şi boala şi la asigurările de sănătate.În asigurările prevăzute la alin. 1 asiguratorul se obliga ca, la producerea riscului asigurat, definit conform condiţiilor contractului de asigurare, sa plătească o indemnizaţie de asigurare.Asigurarea în vederea unui risc privind o altă persoană decât aceea care a încheiat contractul de asigurare se poate încheia potrivit contractului de asigurare. În acest caz, persoana care a încheiat contractul de asigurare are calitatea de contractant al asigurării.------------Art. 31 a fost modificat de pct. 22 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 32Indemnizaţia de asigurare se plăteşte asiguratului sau beneficiarului desemnat de acesta. În cazul decesului asiguratului, dacă nu s-a desemnat un beneficiar, indemnizaţia de asigurare se plăteşte moştenitorilor legali ai asiguratului.------------Art. 32 a fost modificat de pct. 23 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 33Desemnarea beneficiarului se poate face fie la încheierea contractului de asigurare, fie în cursul executării acestuia, prin declaraţia scrisă comunicată asiguratorului de către asigurat sau de contractantul asigurării, cu acordul asiguratului, ori prin testament.------------Alin. 1 al art. 33 a fost modificat de pct. 24 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004.Înlocuirea sau revocarea beneficiarului se poate face oricând în cursul executării contractului, în modul prevăzut la alineatul precedent. + Articolul 34Dacă asiguratul nu a dispus altfel, atunci când sunt mai mulţi beneficiari desemnaţi, aceştia au drepturi egale asupra indemnizaţiei de asigurare.------------Art. 34 a fost modificat de pct. 25 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 35Asiguratorul nu datorează indemnizaţia de asigurare, dacă riscul asigurat a fost produs prin sinuciderea asiguratului în termen de 2 ani de la încheierea contractului de asigurare sau prin comiterea cu intenţie de către asigurat ori beneficiar a unor fapte grave prevăzute în contractul de asigurare.Dacă un beneficiar a produs intentionat decesul asiguratului, indemnizaţia de asigurare se plăteşte celorlalţi beneficiari desemnaţi sau, în lipsa acestora, moştenitorilor legali ai asiguratului.------------Art. 35 a fost modificat de pct. 26 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 36În asigurările la care se constituie rezerve de prime, asiguratul poate să înceteze plata primelor cu dreptul de a menţine contractul la o sumă asigurata redusă sau de a-l rezilia, solicitând restituirea rezervei constituite, conform contractului de asigurare.Orice alta plata, indiferent de forma sub care este facuta de asigurator, diferita de indemnizaţia de asigurare sau de suma reprezentând restituirea rezervei în condiţiile alin. 1, nu va putea fi efectuată mai devreme de 2 ani de la data încheierii contractului de asigurare. După trecerea acestui termen, retragerile parţiale din rezerva sunt posibile numai la intervale de minimum 6 luni.------------Alin. 2 al art. 36 a fost introdus de pct. 27 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 37Asiguratul sau contractantul asigurării, cu acordul asiguratului, poate să ceara repunerea în vigoare a asigurării la care se constituie rezerva tehnica, în cazurile prevăzute în contractul de asigurare.------------Art. 37 a fost modificat de pct. 28 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 38Indemnizaţia de asigurare se datorează, independent de sumele cuvenite asiguratului sau beneficiarului din asigurările sociale, de repararea prejudiciului de cei răspunzători de producerea sa, precum şi de sumele primite de la alţi asiguratori în temeiul altor contracte de asigurare.Creditorii asiguratului nu au dreptul sa urmărească indemnizaţia de asigurare cuvenită beneficiarului sau moştenitorului legal, după caz.------------Art. 38 a fost modificat de pct. 29 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 40Drepturile asiguraţilor asupra sumelor rezultând din rezervele tehnice ce se constituie la asigurările de viaţa pentru obligaţii de plată scadente în viitor nu sunt supuse prescripţiei.------------Art. 40 a fost modificat de pct. 31 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 40^1Asiguratorii şi împuterniciţii lor au obligaţia de a pune la dispoziţia asiguraţilor sau contractanţilor asigurării informaţii în legătură cu contractele de asigurare, atât înaintea încheierii, cat şi pe durata derulării acestora. Aceste informaţii vor fi prezentate în scris, în limba română, vor fi redactate într-o formă clara şi vor cuprinde cel puţin următoarele elemente: a) clauzele opţionale/suplimentare şi beneficiile rezultate din fructificarea rezervelor tehnice; b) momentul începerii şi cel al încetării contractului, inclusiv modalităţile de încetare a acestuia; c) modalităţile şi termenele de plată a primelor de asigurare; d) elementele de calcul ale indemnizaţiilor de asigurare, cu indicarea sumelor de răscumpărare, a sumelor asigurate reduse, precum şi a nivelului până la care acestea sunt garantate; e) modalitatea de plată a indemnizaţiilor de asigurare; f) legea aplicabilă contractului de asigurare.În aplicarea prevederilor alin. 1, se vor adopta norme în baza legii, prin care se vor stabili şi alte informaţii pe care asiguratorii şi împuterniciţii lor au obligaţia să le pună la dispoziţia asiguraţilor sau contractanţilor asigurării.------------Art. 40^1 a fost introdus de pct. 32 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Secţiunea a 4-a Asigurarea de răspundere civilăAsigurarea de răspundere civilă + Articolul 41În asigurarea de răspundere civilă, asiguratorul se obliga sa plătească o despăgubire pentru prejudiciul de care asiguratul răspunde în baza legii faţă de tertele persoane pagubite şi pentru cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil.Prin contractul de asigurare se poate cuprinde în asigurare şi răspunderea civilă a altor persoane decît a celei care a încheiat contractul. + Articolul 42Drepturile persoanelor pagubite se vor exercita împotriva celor răspunzători de producerea pagubei.Asiguratorul poate fi chemat în judecata de persoanele pagubite în limitele obligaţiilor ce-i revin acestuia din contractul de asigurare. + Articolul 43Despăgubirea se stabileşte pe baza convenţiei dintre asigurat, persoana pagubita şi asigurator, potrivit contractului de asigurare ori prin hotărâre judecătorească.Pentru stabilirea despăgubirii, în cazul evenimentelor petrecute pe teritoriul României, părţile sunt obligate, dacă nu ajung la înţelegere, sa supună litigiul soluţionării unui organ de jurisdicţie român. + Articolul 44Asiguratorul plăteşte despăgubirea nemijlocit celui pagubit în măsura în care acesta nu a fost despăgubit de asigurat, despăgubire ce nu poate fi urmărită de creditorii asiguratului.Despăgubirea se plăteşte asiguratului în cazul în care acesta dovedeşte ca a despăgubit pe cel pagubit. + Secţiunea a 5-a Alte asigurăriAsigurări de credite şi garanţii, asigurări de pierderi financiare şi alte asigurări------------Titlul Secţiunii a 5-a din Cap. II a fost modificat de pct. 33 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 44^1Asigurările de credite şi garanţii au ca obiect acoperirea riscurilor de insolvabilitate generală, de credit de export (cu excepţia celor reglementate prin legi speciale), de vânzare cu plata preţului în rate, de credit ipotecar, de credit agricol, precum şi de garanţii directe sau indirecte.La încheierea tipurilor de contracte prevăzute la alin. 1, prin metoda folosită în evaluarea riscurilor de credit şi a riscului la subscrierea unei garanţii, trebuie să rezulte ca asiguratul îndeplineşte condiţiile necesare pentru a putea fi angajata răspunderea asiguratorului.Dacă s-a convenit ca printr-un contract de asigurare directa de credite şi garanţii să se acopere riscul neplatii de către un debitor al asiguratului pentru un credit acordat acestuia, asiguratorul nu poate condiţiona acordarea indemnizaţiei de asigurare de începerea acţiunii de recuperare a prejudiciului, inclusiv prin executare silită, de la respectivul debitor.------------Art. 44^1 a fost introdus de pct. 34 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 44^2Dacă nu s-a convenit altfel prin contractul de asigurare, indemnizaţia pentru asigurarea împotriva riscului de pierderi financiare va cuprinde atât dăuna efectivă, cat şi pierderea de profit, precum şi cheltuielile generale şi cele decurgând direct sau indirect din producerea riscului asigurat.------------Art. 44^2 a fost introdus de pct. 34 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 45Dispoziţiile prezentului capitol se aplică şi în cazul încheierii altor asigurări, în măsura în care, prin lege sau prin acorduri internaţionale la care România este parte, nu se prevede altfel. + Secţiunea a 6-a ReasigurareaCoasigurarea, reasigurarea şi retrocesiunea------------Titlul Secţiunii a 6-a din Cap. II a fost modificat de pct. 35 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 45^1Coasigurarea este operaţiunea prin care doi sau mai mulţi asiguratori subscriu acelaşi risc, fiecare asumându-şi o cota-parte din acesta.Fiecare coasigurator răspunde faţă de asigurat numai în limita sumei pentru care s-a angajat prin contract.------------Art. 45^1 a fost introdus de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 46Reasigurarea este operaţiunea de asigurare a unui asigurator de către alt asigurator, primul fiind reasigurat, iar al doilea, reasigurator.Prin reasigurare: a) asiguratorul, în calitate de reasigurator, primeşte prime de reasigurare, în schimbul cărora contribuie, potrivit obligaţiilor preluate, la suportarea indemnizaţiilor pe care reasiguratul le plăteşte la producerea riscului care a făcut obiectul reasigurării; b) asiguratorul, în calitate de reasigurat, cedează prime de reasigurare, în schimbul cărora reasiguratorul contribuie, potrivit obligaţiilor preluate, la suportarea indemnizaţiilor pe care reasiguratul le plăteşte la producerea riscului care a făcut obiectul reasigurării; c) prin operaţiunea de retrocesiune reasiguratorul poate ceda, la rândul sau, o parte din riscul acceptat.------------Art. 46 a fost modificat de pct. 37 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 47Reasigurarea nu stinge obligaţiile asiguratorului şi nu stabileşte nici un raport juridic între asigurat şi reasigurator. + Capitolul III Asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehiculeAsigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule + Articolul 48Persoanele fizice şi juridice care au în proprietate autovehicule supuse înmatriculării în România, precum şi tramvaie sunt obligate să le asigure pentru cazurile de răspundere civilă, ca urmare a pagubelor produse prin accidente de autovehicule pe teritoriul României, şi sa menţină valabilitatea contractului de asigurare prin plata primelor de asigurare.------------Alin. 1 al art. 48 a fost modificat de pct. 38 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004.Persoanele care intra pe teritoriul României cu autovehicule înmatriculate în străinătate se considera asigurate, în condiţiile prezentei legi, dacă îndeplinesc una dintre următoarele condiţii: a) poseda documente internaţionale de asigurare valabile pe teritoriul României; b) numărul de înmatriculare atesta încheierea asigurării potrivit legii sau acordurilor internaţionale la care România este parte.------------Alin. 2 al art. 48 a fost modificat de pct. 38 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004.Fac excepţie de la dispoziţiile prezentului articol persoanele fizice şi juridice, pe timpul utilizării autovehiculelor pentru cursele de intreceri, raliuri sau antrenamente, care se pot asigura facultativ pentru astfel de riscuri. + Articolul 48^1La înscrierea în circulaţie, la efectuarea de modificări în certificatul de înmatriculare sau în cartea de identitate a unui autovehicul şi la efectuarea verificărilor tehnice periodice, este obligatorie prezentarea dovezii existenţei unei asigurări de răspundere civilă pentru pagube produse terţilor prin accidente de autovehicule, în condiţiile prezentei legi.Contractul de asigurare atesta existenta asigurării de răspundere civilă pentru pagube produse terţilor prin accidente de autovehicule. Încheierea contractului de asigurare se dovedeşte cu poliţa/tichetul/certificatul de asigurare şi cu orice alt document probator al plăţii primei de asigurare, prevăzut de legislaţia în vigoare.------------Art. 48^1 a fost introdus de pct. 39 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 49Asiguratorul acorda despăgubiri pentru prejudiciile de care asiguraţii răspund, în baza legii, faţă de terţe persoane pagubite prin accidente de autovehicule, precum şi pentru cheltuielile făcute de asiguraţi în procesul civil.Despăgubirile se acordă indiferent de locul în care au fost produse accidentele de autovehicule, atât în timpul mersului, cît şi în timpul stationarii.Despăgubirile se plătesc şi pentru pagubele produse de existenta sau funcţionarea instalaţiilor montate pe autovehicule, precum şi pentru pagubele produse de remorci ori atase. + Articolul 50Despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare şi cheltuielile de judecată persoanelor pagubite prin vătămare corporală sau deces, precum şi prin avarierea ori distrugerea de bunuri.În caz de vătămare corporală sau deces, despăgubirile se acordă pentru persoanele aflate în afară autovehiculului care a produs accidentul, iar pentru persoanele aflate în acel autovehicul, numai dacă acestea nu erau transportate în baza unui raport contractual existent cu proprietarul autovehiculului respectiv.Se acorda despăgubiri şi în cazul în care persoanele care formulează pretenţii de despăgubiri sunt soţul (sotia) sau persoane care se afla în întreţinerea proprietarului ori conducătorului autovehiculului asigurat, răspunzător de producerea accidentului.Pentru avarierea sau distrugerea bunurilor, despăgubirile se acordă pentru bunurile aflate în afară autovehiculului care a produs accidentul, iar pentru bunurile aflate în acel autovehicul, numai dacă acestea nu erau transportate în baza unui raport contractual existent cu proprietarul autovehiculului respectiv, precum şi dacă nu aparţineau proprietarului ori conducătorului autovehiculului, răspunzător de producerea accidentului.------------Art. 50 a fost modificat de pct. 40 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 51Despăgubirile, astfel cum sunt prevăzute la art. 49 şi 50, se acordă şi în cazul în care cel care conducea autovehiculul, răspunzător de producerea accidentului, este o altă persoană decît asiguratul.Despăgubirile se plătesc şi atunci când persoanele pagubite nu au domiciliul, reşedinţa sau sediul în România.În caz de vătămare corporală sau deces al unei persoane ori de avariere sau distrugere de bunuri, se acordă despăgubiri dacă autovehiculul care a produs accidentul este identificat şi asigurat, chiar dacă autorul accidentului a rămas neidentificat. + Articolul 52În cazul în care, pentru acelaşi proprietar de autovehicul, la data producerii accidentului, existau mai multe asigurări valabile, despăgubirea se suporta în părţi egale de către toţi asiguratorii. Despăgubirea se va plati integral de către asiguratorul la care s-a adresat terţul pagubit, urmând ca ulterior asiguratorul în cauza să se îndrepte împotriva celorlalţi asiguratori pentru recuperarea părţii de despăgubire, plătită în numele acestora.------------Alin. 1 al art. 52 a fost modificat de pct. 41 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004.Asiguratul are obligaţia de a informa asiguratorul despre încheierea unor astfel de asigurări cu alţi asiguratori. + Articolul 53Prin norme adoptate în baza legii de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor cu privire la aplicarea asigurării de răspundere civilă pentru pagube produse terţilor prin accidente de autovehicule pe teritoriul şi în afară teritoriului României se stabilesc nivelul primelor de asigurare, limita despăgubirilor de asigurare, termenele de plată, durata asigurării, limita cheltuielilor de achiziţie, facilităţile şi penalităţile ce pot fi aplicate asiguraţilor, criteriile de selecţie şi condiţiile de autorizare, precum şi de retragere a autorizării asigurătorilor, persoanele care sunt obligate să se asigure, precum şi alte elemente referitoare la aceste asigurări, în condiţiile legii.------------Art. 53 a fost modificat de pct. 42 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 54Despăgubirile se stabilesc, fără a se depăşi limitele prevăzute de legislaţia în vigoare, pe baza convenţiei dintre asigurat, persoanele pagubite şi asigurator, ori, în cazul în care nu s-a realizat înţelegerea, prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă pronunţată în România.În cazurile în care despăgubirile nu urmează să fie recuperate potrivit prevederilor art. 58, convenţia prevăzută la alin. 1 poate fi încheiată şi de către conducătorul autovehiculului răspunzător de producerea accidentului, altul decât asiguratul.Convenţia încheiată numai între asigurat şi persoana pagubita, urmată de o hotărâre judecătorească de expedient care consfinţeşte tranzacţia acestora, nu-l obliga pe asigurator la plata.În cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, asiguraţii sunt obligaţi să se apere în proces. Citarea în proces a asiguratorului este obligatorie.Încuviinţarea cu privire la stabilirea despăgubirii pe baza convenţiei dintre asiguraţi, persoane pagubite şi asiguratori se da: a) de către proprietarul autovehiculului răspunzător de producerea pagubei sau de conducătorul acestuia - numai în cazul în care despăgubirile nu urmează să fie recuperate potrivit prevederilor art. 58, pe actele eliberate de autorităţile publice competente să constate şi sa cerceteze accidentele de autovehicule, pe înştiinţarea sau pe procesul-verbal de constatare a pagubelor, întocmit de asigurator. Aceasta încuviinţare constituie şi avizare de dăuna pentru asiguratorul de răspundere civilă; b) de către persoana fizica sau de reprezentantul legal al persoanei juridice pagubite, după caz, pe procesul-verbal de constatare a pagubelor, întocmit de asigurator în dublu exemplar.În situaţiile prevăzute la alin. 5, în cazul persoanelor fizice încuviinţarea poate fi data de sotia (soţul) asiguratului, respectiv a persoanei pagubite, ori, în caz de imposibilitate temeinic motivată a ambilor soţi, cum ar fi: spitalizare, deces, detenţie, lipsa îndelungată din localitate, de oricare dintre următoarele persoane majore: copii, părinţi, surori sau fraţi ai asiguratului, respectiv ai persoanei pagubite ori ai sotiei (soţului) acestora.------------Art. 54 a fost modificat de pct. 43 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 55Despăgubirile se plătesc de către asigurator nemijlocit persoanelor fizice sau juridice pagubite, în măsura în care acestea nu au fost despagubite de asigurat.Despăgubirile nu pot fi urmărite de creditorii asiguratului.Despăgubirile se plătesc asiguraţilor, dacă aceştia dovedesc ca au despăgubit pe cei pagubiti şi despăgubirile nu urmează să fie recuperate potrivit prevederilor art. 58. + Articolul 56Persoanele care folosesc pe teritoriul României autovehicule înmatriculate în străinătate şi nu sunt asigurate în străinătate, potrivit prevederilor art. 48 alin. 2, sau ale căror asigurări expira în timpul aflarii pe teritoriul României, datorează primele de asigurare, corespunzător perioadei de la intrarea, respectiv expirarea valabilităţii asigurării, până la ieşirea autovehiculului din ţara.La intrarea şi ieşirea din ţara, personalul poliţiei de frontieră de la punctele de control pentru trecerea frontierei de stat a României va controla documentele de asigurare şi va solicita proprietarului, împuternicitului acestuia sau conducătorului autovehiculului dovada plăţii primei de asigurare datorate.------------Alin. 2 al art. 56 a fost modificat de pct. 44 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004.Persoanele neasigurate sau care nu pot face, la control, dovada asigurării ori a plăţii acesteia vor fi indrumate sa achite primele de asigurare la reprezentanţii asigurătorilor autorizaţi în acest sens.------------Alin. 3 al art. 56 a fost modificat de pct. 44 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 57Drepturile persoanelor pagubite prin producerea accidentelor de autovehicule se exercită împotriva celor răspunzători de producerea pagubei. Aceste drepturi se pot exercita şi direct împotriva asiguratorului de răspundere civilă, în limitele obligaţiei acestuia, stabilită în prezentul capitol, cu citarea obligatorie a celui răspunzător de producerea pagubei.Drepturile persoanelor pagubite prin accidente produse de autovehiculele aflate în proprietatea persoanelor asigurate în străinătate se exercită împotriva asiguratorului prin Biroul Roman Carte Verde, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 48 alin. 2.------------Alin. 2 al art. 57 a fost modificat de pct. 45 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 58Asiguratorul recuperează sumele plătite drept despăgubiri de la persoana răspunzătoare de producerea pagubei, în următoarele cazuri: a) accidentul a fost produs cu intenţie; b) accidentul a fost produs în timpul comiterii unor fapte incriminate de dispoziţiile legale privind circulaţia pe drumurile publice ca infracţiuni săvârşite cu intenţie, chiar dacă aceste fapte nu s-au produs pe astfel de drumuri sau în timpul comiterii altor infracţiuni săvârşite cu intenţie; c) accidentul a fost produc în timpul când autorul infracţiunii săvârşite cu intenţie incearca să se sustragă de la urmărire; d) persoana răspunzătoare de producerea pagubei a condus autovehiculul fără consimţământul asiguratului. + Capitolul IV Fonduri de protecţieFonduri de protecţie + Articolul 60În vederea protejării asiguraţilor, beneficiarilor asigurării şi terţelor persoane pagubite, prin contribuţia asigurătorilor se constituie Fondul de garantare, destinat plăţilor de indemnizaţii rezultate din contractele de asigurare facultative şi obligatorii, încheiate în condiţiile prezentei legi, în cazul constatării insolvabilitatii asiguratorului, conform art. 31 alin. (2) din Legea nr. 32/2000privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare.Fondul de garantare se va constitui, administra şi utiliza de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, care va stabili anual o cota de maximum 10% ce se va aplica asupra volumului primelor brute încasate de asiguratori din activitatea de asigurări directe.Disponibilităţile Fondului de garantare astfel constituite vor fi plasate în instrumente financiare ale Trezoreriei Statului sau derulate prin aceasta: titluri de stat, depozite purtătoare de dobânda etc., în scopul unei cat mai bune fructificari a acestora.În aplicarea prevederilor alin. 2, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va adopta în baza legii norme prin care va stabili: a) modul de constituire şi reprezentare; b) modul de administrare şi structura bugetului de venituri şi cheltuieli al Fondului de garantare; c) procedura şi condiţiile de efectuare a plăţilor de la şi către Fondul de garantare; d) recuperarea plăţilor avansate din Fondul de garantare; e) alte aspecte referitoare la Fondul de garantare.În caz de deficit al Fondului de garantare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, pentru acoperirea obligaţiilor Fondului de garantare, poate majoră în cursul anului contribuţia stabilită prin norme.Sumele depuse la Fondul de garantare nu pot fi urmărite silit.------------Art. 60 a fost modificat de pct. 47 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 61Se constituie Fondul de protecţie a victimelor strazii, în vederea protejării celor pagubiti prin evenimentele rutiere produse de autovehicule supuse înmatriculării, precum şi de tramvaie, în care autorul a rămas neidentificat sau autovehiculul , respectiv tramvaiul, nu este asigurat pentru răspundere civilă pentru pagube produse terţilor pentru accidente de autovehicule.Asiguratorii autorizaţi sa încheie asigurarea de răspundere civilă pentru pagube produse terţilor pentru accidente de autovehicule sunt obligaţi să contribuie la constituirea Fondului prevăzut la alin. 1, proporţional cu volumul primelor încasate pentru aceasta asigurare, până la acoperirea obligaţiilor de plată ale acestuia. Aceasta contribuţie nu va depăşi 5% din volumul primelor brute încasate pentru aceasta asigurare.Fondul de protecţie a victimelor strazii este destinat plăţilor de despăgubiri pentru vătămări corporale sau decese, dacă autorul a rămas neidentificat, respectiv plăţilor de despăgubiri pentru avarierea ori distrugerea de bunuri şi vătămări corporale sau decese, dacă autovehiculul, respectiv tramvaiul, a fost neasigurat.În cazul avarierii sau distrugerii bunurilor prin evenimente rutiere produse de autovehicule, respectiv tramvaie neasigurate, se poate stabili, prin norme, o franciza care să rămână în sarcina victimei.Fondul de protecţie a victimelor strazii se va constitui, administra, utiliza şi prelua, în condiţiile normelor emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.Disponibilităţile acestui fond pot fi investite în aceleaşi condiţii cu cele ale Fondului de garantare.În caz de deficit al Fondului de protecţie a victimelor strazii, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, pentru acoperirea obligaţiilor acestuia, poate majoră în cursul anului contribuţia stabilită prin norme.------------Art. 61 a fost modificat de pct. 48 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 61^1Cheltuielile de constituire, administrare şi utilizare se vor acoperi din disponibilităţile fondurilor prevăzute la art. 60 şi 61.Excedentul bugetelor fondurilor prevăzute la art. 60 şi 61 la finele exerciţiului financiar se reportează în exerciţiul financiar următor cu aceeaşi destinaţie.Actul prin care se constata şi se individualizează obligaţia de plată a unui asigurator la fondurile prevăzute la art. 60 şi 61, întocmit sau emis, după caz, de organele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor sau de administratorul fondurilor, constituie, potrivit legii, titlu de creanta.La data scadentei titlul de creanta devine titlu executoriu, în baza căruia Comisia de Supraveghere a Asigurărilor sau administratorul fondului, după caz, va declansa procedura silită de recuperare a creanţelor, conform dispoziţiilor Codului de procedura civilă.Comisia de Supraveghere a Asigurărilor şi administratorul fondului au legitimare procesuala activa, în orice proces împotriva persoanelor aflate într-o relaţie juridică cu fondurile prevăzute la art. 60 şi 61, pentru obligaţiile de plată achitate sau care urmează cu certitudine să fie achitate de către fonduri.În vederea recuperării sumelor cheltuite din fondurile respective, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor şi administratorul fondurilor au drept de regres împotriva entitatii care a determinat prejudiciul.------------Art. 61^1 a fost introdus de pct. 49 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Capitolul V SancţiuniSancţiuni + Articolul 62Pentru neplata la termen a sumelor datorate fondurilor constituite conform prevederilor art. 60 şi 61 se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere, calculate în conformitate cu reglementările legale în vigoare, aplicabile la colectarea creanţelor bugetare. Dobânzile şi penalităţile vor fi virate în conturile fondurilor respective.------------Art. 62 a fost modificat de pct. 50 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 63Constituie contravenţie, dacă, potrivit condiţiilor în care au fost săvârşite nu constituie infracţiune conform legii penale, săvârşirea următoarelor fapte: a) refuzul asiguratorului autorizat de a încheia asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse terţilor prin accidente de autovehicule, la cererea asiguratului; b) neplata la termen a sumelor destinate fondurilor de protecţie, precum şi a contribuţiei procentuale din valoarea primelor brute încasate aferente asigurărilor obligatorii; c) nedepunerea de către intermediarii în asigurări, la asiguratori, a sumelor încasate cu titlu de prime de asigurare; d) neplata la termen a despăgubirilor datorate din asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse terţilor prin accidente de autovehicule, către tertele persoane pagubite sau către asiguraţi, în condiţiile art. 55 alin. 3; e) lipsa notificării asiguratorului către asigurat despre obligaţia de plată a primei, cu 20 de zile înainte de împlinirea termenului de plată, pentru cazul prevăzut la art. 17 alin. 2; f) necomunicarea de către brokerul de asigurare către asigurator a producerii riscului asigurat, în termenul prevăzut în contractul de asigurare, în condiţiile art. 19 alin. 3.Contravenţiile prevăzute la alin. 1 se sancţionează după cum urmează: a) pentru faptele asigurătorilor prevăzute la alin. 1 lit. a), b), d) şi e), cu avertisment scris sau cu amendă de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei şi cu limitarea operaţiunilor, cu interzicerea temporară sau definitivă pentru asiguratori a exercitării activităţii de asigurare, pentru una sau mai multe categorii de asigurări, sau cu suspendarea ori retragerea autorizaţiei asigurătorilor; b) pentru faptele administratorilor, directorilor sau directorilor executivi, prevăzute la alin. 1 lit. a), b), d) şi e), cu amendă între 1-6 salarii medii pe societate, din luna precedenta, la data constatării faptei; c) pentru faptele agenţilor de asigurare, prevăzute la alin. 1 lit. c), cu amendă de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei; d) pentru faptele brokerilor prevăzute la alin. 1 lit. c) şi f), cu avertisment scris sau amenda de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei şi cu interzicerea temporară sau definitivă a activităţii definite la art. 2 pct. 6 din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, sau cu suspendarea ori retragerea autorizaţiei.Sancţiunile pentru faptele prevăzute la alin. 1 lit. a), b), d) şi e) se aplică fie asigurătorilor prevăzuţi la alin. 2 lit. a), fie persoanelor prevăzute la alin. 2 lit. b).Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi şi a normelor adoptate în aplicarea acesteia se constata de către persoanele anume împuternicite de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor şi se sancţionează de Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.Decizia de sancţionare este semnată de preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi produce efecte la data comunicării ei persoanei sancţionate.------------Art. 63 a fost modificat de pct. 51 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 64Încălcarea de către persoanele fizice şi juridice a obligaţiei de asigurare prevăzute la art. 48 şi 56 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei şi cu reţinerea certificatului de înmatriculare a autovehiculului, până la prezentarea documentului privind încheierea asigurării.Constatarea şi aplicarea acestora se fac de către personalul Poliţiei.------------Art. 64 a fost modificat de pct. 52 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 66Pentru sancţiunile contravenţionale prevăzute la art. 63 şi 64, plângerile se depun la instanţele judecătoreşti competente, potrivit legii.------------Art. 66 a fost modificat de pct. 54 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 67Nivelul amenzilor prevăzute la art. 63 şi 64 se va actualiza prin hotărâri ale Guvernului, în corelatie cu evoluţia indicelui preţurilor de consum.------------Art. 67 a fost modificat de pct. 55 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 68Contravenţiilor prevăzute la art. 63 şi 64 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare, în măsura în care acestea nu sunt contrare prevederilor prezentei legi.------------Art. 68 a fost modificat de pct. 56 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Capitolul VI Dispoziţii tranzitorii şi finaleDispoziţii tranzitorii şi finale + Articolul 69Unităţile de poliţie, unităţile de pompieri şi celelalte autorităţi publice competente sa cerceteze accidente de autovehicule sau alte evenimente, după caz, vor comunică, la cererea asigurătorilor, în termen de cel mult 30 de zile de la solicitare, actele şi datele cu privire la cauzele şi împrejurările producerii riscurilor asigurate şi la pagubele provocate, în vederea stabilirii şi plăţii de către asiguratori a indemnizaţiilor de asigurare.------------Art. 69 a fost modificat de pct. 57 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 69^1În toate problemele privind asigurările şi reasigurarile în România se aplică prevederile prezentei legi.Pentru situaţiile nereglementate în prezenta lege, aceasta se completează cu Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu alte prevederi legale, aplicabile după caz.------------Art. 69^1 a fost introdus de pct. 58 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 69^2Comisia de Supraveghere a Asigurărilor adopta norme obligatorii în aplicarea prevederilor prezentei legi.------------Art. 69^2 a fost introdus de pct. 58 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 70Prezenta lege intră în vigoare începând cu data de 1 februarie 1996.Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga: Titlul XIII, Cartea I "Despre contractul de asigurare", din Codul comercial, Decretul nr. 471/1971 cu privire la asigurările de stat, republicat în 1988, Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 1.715/1971 pentru stabilirea unor măsuri în executarea Decretului nr. 471/1971, Hotărârea Guvernului nr. 387/1990 privind unele măsuri în legătură cu asigurarea autovehiculelor, precum şi orice alte dispoziţii contrare.--------------Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 21 decembrie 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORADRIAN NASTASEAceastă lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 21 decembrie 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.PREŞEDINTELE SENATULUIprof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN
EMITENT |
Parlamentul României adopta prezenta lege. + Capitolul I Dispoziţii generaleDispoziţii generale + Articolul 1În România, activitatea de asigurare se desfăşoară sub forma asigurărilor de viaţa şi a celor generale, facultative sau obligatorii, în condiţiile legii.------------Art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 2În asigurarea facultativă raporturile dintre asigurat şi asigurator, precum şi drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi se stabilesc prin contractul de asigurare. + Articolul 3În asigurarea obligatorie raporturile dintre asigurat şi asigurator, drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi sunt stabilite prin lege.------------Art. 3 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 4În sensul prezentei legi, este obligatorie asigurarea de răspundere civilă pentru pagube produse terţilor prin accidente de autovehicule, atât pe teritoriul României, cat şi în afară teritoriului acesteia.------------Art. 4 a fost modificat de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 5Asigurarea obligatorie se practica numai de asiguratorii autorizaţi de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.Asiguratorii care au primit autorizarea prevăzută la alin. 1 au obligaţia sa încheie asigurarea, eliberand un înscris probator al asigurării.------------Art. 5 a fost modificat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 6Operaţiunile de reasigurare completează activitatea de asigurare prin cedarea şi primirea unor riscuri pe piaţa interna şi internationala de asigurări.------------Alin. 2 al art. 6 a fost abrogat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004.În operaţiunile de reasigurare, raporturile dintre reasigurat şi reasigurator, drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi se stabilesc prin contractul de reasigurare. + Articolul 8Constatarea producerii riscurilor asigurate, evaluarea pagubelor, stabilirea şi plata despăgubirilor şi a sumelor asigurate se efectuează în condiţiile legii şi ale normelor adoptate în baza legii de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, pentru asigurările obligatorii sau ale contractului de asigurare, în cazul asigurărilor facultative.------------Art. 8 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Capitolul II Contractul de asigurareContractul de asigurare + Secţiunea 1 Încheierea contractului. Drepturi şi obligaţiiÎncheierea contractului. Drepturi şi obligaţii + Articolul 9Prin contractul de asigurare, asiguratul se obliga sa plătească o primă asiguratorului, iar acesta se obliga ca, la producerea riscului asigurat, sa plătească asiguratului, beneficiarului asigurării sau terţului pagubit despăgubirea ori suma asigurata, denumita în continuare indemnizaţie, rezultată din contractul de asigurare încheiat în condiţiile prezentei legi, în limitele şi la termenele convenite.------------Art. 9 a fost modificat de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 10Contractul de asigurare se încheie în forma scrisă. El nu poate fi probat cu martori, chiar dacă exista un început de dovada scrisă. În cazurile de forta majoră, în care documentele de asigurare au dispărut şi nu exista posibilitatea obţinerii unui duplicat, sunt admise orice dovezi legale care să confirme existenta acestora.În contractul de asigurare se vor specifică cel puţin detaliile de identificare a părţilor contractante şi numele beneficiarului asigurării, dacă acesta nu este parte la contract.Contractul de asigurare va cuprinde: a) numele sau denumirea, domiciliul sau sediul părţilor contractante; b) obiectul asigurării: bunuri, persoane şi răspundere civilă; c) riscurile ce se asigura; d) momentul începerii şi cel al încetării răspunderii asiguratorului; e) primele de asigurare; f) sumele asigurate.Alte elemente pe care trebuie să le cuprindă contractul de asigurare se stabilesc prin norme adoptate în baza legii de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.------------Art. 10 a fost modificat de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 11Încheierea contractului de asigurare se probează cu poliţa de asigurare sau certificatul de asigurare emise şi semnate de asigurator sau cu nota de acoperire emisă şi semnată de brokerul de asigurare. Documentele care atesta încheierea unei asigurări pot fi semnate şi prin mijloace electronice, în condiţiile legii.------------Art. 11 a fost modificat de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 12Documentul de asigurare poate fi, după caz, nominal, la ordin sau la purtător. + Articolul 13Persoana care încheie asigurarea este obligată sa răspundă în scris la întrebările formulate de asigurator şi, de asemenea, sa declare, la data încheierii contractului, orice informaţii sau împrejurări pe care le cunoaşte şi care sunt, în mod obiectiv, esenţiale pentru evaluarea riscului.------------Alin. 1 al art. 13 a fost modificat de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004.Dacă împrejurările esenţiale privind riscul se modifica în cursul executării contractului, asiguratul este obligat sa comunice în scris asiguratorului schimbarea. + Articolul 14Dacă, înainte de a începe obligaţia asiguratorului, riscul asigurat s-a produs sau producerea lui a devenit imposibila, precum şi în cazul în care, după începerea obligaţiei asiguratorului, producerea riscului asigurat a devenit imposibila, contractul se reziliază de drept, iar, în eventualitatea în care asiguratul a plătit toată prima sau o parte din aceasta, acesta este îndreptăţit sa o recupereze integral sau proporţional cu perioada neexpirata a contractului de asigurare.------------Art. 14 a fost modificat de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 15Asiguratul este obligat sa plătească primele de asigurare la termenele stabilite în condiţiile de asigurare.Plata primelor de asigurare se face integral sau în rate plătibile la termenele scadente prevăzute în contract, conform negocierii părţilor, la sediul asiguratorului sau al imputernicitilor săi, în lipsa unei clauze diferite stabilite în contractul de asigurare de către părţi.------------Art. 15 a fost modificat de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 16Dovada plăţii primelor de asigurare revine asiguratului, înscrisul constatator fiind poliţa de asigurare sau alt document probator al plăţii, prevăzut de legislaţia în vigoare.------------Art. 16 a fost modificat de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 17Dacă nu s-a convenit altfel, contractul de asigurare se reziliază în cazul în care sumele datorate de asigurat, cu titlu de prima, nu sunt plătite în termenul prevăzut în contractul de asigurare.Asiguratorul este obligat sa notifice asiguratul despre obligaţia de plată a primei, cu 20 de zile înainte de împlinirea termenului de plată pentru cazul prevăzut la alin. 1.------------Alin. 2 al art. 17 a fost introdus de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 18Asiguratorul are dreptul de a compensa primele ce i se datorează până la sfârşitul anului de asigurare, în temeiul oricărui contract, cu orice indemnizaţie cuvenită asiguratului sau beneficiarului. + Articolul 19Asiguratul este obligat sa comunice asiguratorului producerea riscului asigurat, în termenul prevăzut în contractul de asigurare.În caz de neîndeplinire a obligaţiei prevăzute la alineatul precedent asiguratorul are dreptul sa refuze plata indemnizaţiei, dacă din acest motiv nu a putut determina cauza producerii evenimentului asigurat şi întinderea pagubei.Comunicarea producerii riscului asigurat se poate face şi către brokerul de asigurare care, în acest caz, are obligaţia de a face la rândul sau comunicarea către asigurator, în termenul prevăzut în contractul de asigurare.------------Alin. 3 al art. 19 a fost introdus de pct. 16 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 20În cazurile stabilite prin contractul de asigurare, în asigurările de bunuri şi de răspundere civilă, asiguratorul nu datorează indemnizaţie, dacă riscul asigurat a fost produs cu intenţie de către asigurat sau către beneficiar ori de către un membru din conducerea persoanei juridice asigurate, care lucrează în aceasta calitate.Dispoziţiile alineatului precedent se aplică, dacă părţile convin, şi în cazul în care riscul asigurat a fost produs de către: a) persoanele fizice majore care, în mod statornic, locuiesc şi gospodăresc împreună cu asiguratul sau beneficiarul; b) prepuşii asiguratului sau ai beneficiarului.În cazul producerii riscului asigurat, asiguratorul va plati indemnizaţia de asigurare în condiţiile prevăzute de contractul de asigurare. În situaţia în care părţile nu se înţeleg asupra cuantumului indemnizaţiei de asigurare, suma care nu face obiectul litigiului va fi plătită de asigurator înainte ca acesta să se fi soluţionat prin negocieri sau de către instanţa judecătorească.------------Alin. 3 al art. 20 a fost introdus de pct. 17 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 20^1În cazurile prevăzute de condiţiile de asigurare, la împlinirea termenului pentru care a fost încheiat, contractul de asigurare poate fi reînnoit, pentru o noua perioada, egala cu cea anterioară, dacă una dintre părţi nu îl denunta.În cazul contractului de asigurare pe durata nelimitată, acesta se poate denunta de oricare dintre părţi.Asiguratul poate să denunţe contractul de asigurare după comunicarea de către asigurator a unor modificări dispuse prin condiţiile de asigurare.Denunţarea contractului de asigurare de către una dintre părţi se poate efectua numai cu notificarea prealabilă a celeilalte părţi, care trebuie facuta cu cel puţin 20 de zile înainte de denunţare.În cazurile prevăzute la alin. 1-4, denunţarea contractelor se poate face la termenele prevăzute de condiţiile de asigurare.------------Art. 20^1 a fost introdus de pct. 18 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 21În cazul în care contractul de asigurare este modificat prin acordul părţilor, denunţat sau reziliat, plata ori, după caz, restituirea primelor se va face conform contractului de asigurare sau în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.------------Art. 21 a fost modificat de pct. 19 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 22În limitele indemnizaţiei plătite în asigurările de bunuri şi de răspundere civilă, asiguratorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării contra celor răspunzători de producerea pagubei.Asiguratul răspunde de prejudiciile aduse asiguratorului prin acte care ar împiedica realizarea dreptului prevăzut la alineatul precedent.Asiguratorul poate renunţa, în totalitate sau în parte, la exercitarea dreptului prevăzut la alin. 1, conform contractului de asigurare, cu excepţia cazului când paguba a fost produsă cu intenţie. + Articolul 23Asiguratorul poate opune titularului sau deţinătorului documentului de asigurare ori terţului sau beneficiarului, care invoca drepturi derivînd din acesta, toate excepţiile care sunt opozabile contractului iniţial. + Secţiunea a 2-a Asigurarea de bunuriAsigurarea de bunuri + Articolul 24În asigurarea de bunuri, asiguratorul se obliga ca la producerea riscului asigurat sa plătească asiguratului, beneficiarului desemnat al asigurării sau altor persoane în drept o despăgubire.------------Art. 24 a fost modificat de pct. 20 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 25Asiguratul trebuie să aibă un interes cu privire la bunul asigurat. + Articolul 26Asiguratul este obligat sa întreţină bunul asigurat în bune condiţii şi în conformitate cu dispoziţiile legale, în scopul prevenirii producerii riscului asigurat.Asiguratorul are dreptul sa verifice modul în care bunul asigurat este întreţinut.În cazurile prevăzute în condiţiile de asigurare, la producerea riscului, asiguratul este obligat sa ia, pe seama asiguratorului şi în cadrul sumei la care s-a făcut asigurarea, potrivit cu împrejurările, măsuri pentru limitarea pagubelor. + Articolul 27Despăgubirile ce se plătesc de asigurator se stabilesc în funcţie de starea bunului din momentul producerii riscului asigurat.Despăgubirile nu pot depăşi valoarea bunului din momentul producerii riscului asigurat, cuantumul pagubei şi nici suma la care s-a făcut asigurarea, dacă nu s-a prevăzut altfel în contractul de asigurare.În contractul de asigurare poate fi stipulată o clauza conform căreia asiguratul rămâne propriul sau asigurator pentru o fransiza sau o sumă determinata care nu se despagubeste de către asigurator. + Articolul 28În cazul în care contractul de asigurare s-a încheiat pentru o sumă asigurata, inferioară valorii bunului, despăgubirea cuvenită se reduce corespunzător raportului dintre suma prevăzută în contract şi valoarea bunului, dacă nu s-a convenit altfel prin contract. + Articolul 29În cazul existenţei mai multor asigurări încheiate pentru acelaşi bun, fiecare asigurator este obligat la plata, proporţional cu suma asigurata şi până la concurenta acesteia, fără ca asiguratul să poată incasa o despăgubire mai mare decît prejudiciul efectiv, consecinţa directa a riscului.Asiguratul are obligaţia sa declare existenta altor asigurări pentru acelaşi bun la asiguratori diferiţi, atât la încheierea contractului de asigurare, cît şi pe parcursul executării acestuia. + Articolul 30Dacă nu s-a convenit altfel prin contractul de asigurare, în cazul în care bunul asigurat este înstrăinat, contractul de asigurare se reziliază.------------Art. 30 a fost modificat de pct. 21 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Secţiunea a 3-a Asigurarea de persoaneAsigurarea de persoane + Articolul 31Prevederile prezentei secţiuni se referă la categoria asigurărilor de viaţa, iar din categoria asigurărilor generale, la asigurările de accidente şi boala şi la asigurările de sănătate.În asigurările prevăzute la alin. 1 asiguratorul se obliga ca, la producerea riscului asigurat, definit conform condiţiilor contractului de asigurare, sa plătească o indemnizaţie de asigurare.Asigurarea în vederea unui risc privind o altă persoană decât aceea care a încheiat contractul de asigurare se poate încheia potrivit contractului de asigurare. În acest caz, persoana care a încheiat contractul de asigurare are calitatea de contractant al asigurării.------------Art. 31 a fost modificat de pct. 22 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 32Indemnizaţia de asigurare se plăteşte asiguratului sau beneficiarului desemnat de acesta. În cazul decesului asiguratului, dacă nu s-a desemnat un beneficiar, indemnizaţia de asigurare se plăteşte moştenitorilor legali ai asiguratului.------------Art. 32 a fost modificat de pct. 23 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 33Desemnarea beneficiarului se poate face fie la încheierea contractului de asigurare, fie în cursul executării acestuia, prin declaraţia scrisă comunicată asiguratorului de către asigurat sau de contractantul asigurării, cu acordul asiguratului, ori prin testament.------------Alin. 1 al art. 33 a fost modificat de pct. 24 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004.Înlocuirea sau revocarea beneficiarului se poate face oricând în cursul executării contractului, în modul prevăzut la alineatul precedent. + Articolul 34Dacă asiguratul nu a dispus altfel, atunci când sunt mai mulţi beneficiari desemnaţi, aceştia au drepturi egale asupra indemnizaţiei de asigurare.------------Art. 34 a fost modificat de pct. 25 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 35Asiguratorul nu datorează indemnizaţia de asigurare, dacă riscul asigurat a fost produs prin sinuciderea asiguratului în termen de 2 ani de la încheierea contractului de asigurare sau prin comiterea cu intenţie de către asigurat ori beneficiar a unor fapte grave prevăzute în contractul de asigurare.Dacă un beneficiar a produs intentionat decesul asiguratului, indemnizaţia de asigurare se plăteşte celorlalţi beneficiari desemnaţi sau, în lipsa acestora, moştenitorilor legali ai asiguratului.------------Art. 35 a fost modificat de pct. 26 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 36În asigurările la care se constituie rezerve de prime, asiguratul poate să înceteze plata primelor cu dreptul de a menţine contractul la o sumă asigurata redusă sau de a-l rezilia, solicitând restituirea rezervei constituite, conform contractului de asigurare.Orice alta plata, indiferent de forma sub care este facuta de asigurator, diferita de indemnizaţia de asigurare sau de suma reprezentând restituirea rezervei în condiţiile alin. 1, nu va putea fi efectuată mai devreme de 2 ani de la data încheierii contractului de asigurare. După trecerea acestui termen, retragerile parţiale din rezerva sunt posibile numai la intervale de minimum 6 luni.------------Alin. 2 al art. 36 a fost introdus de pct. 27 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 37Asiguratul sau contractantul asigurării, cu acordul asiguratului, poate să ceara repunerea în vigoare a asigurării la care se constituie rezerva tehnica, în cazurile prevăzute în contractul de asigurare.------------Art. 37 a fost modificat de pct. 28 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 38Indemnizaţia de asigurare se datorează, independent de sumele cuvenite asiguratului sau beneficiarului din asigurările sociale, de repararea prejudiciului de cei răspunzători de producerea sa, precum şi de sumele primite de la alţi asiguratori în temeiul altor contracte de asigurare.Creditorii asiguratului nu au dreptul sa urmărească indemnizaţia de asigurare cuvenită beneficiarului sau moştenitorului legal, după caz.------------Art. 38 a fost modificat de pct. 29 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 40Drepturile asiguraţilor asupra sumelor rezultând din rezervele tehnice ce se constituie la asigurările de viaţa pentru obligaţii de plată scadente în viitor nu sunt supuse prescripţiei.------------Art. 40 a fost modificat de pct. 31 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 40^1Asiguratorii şi împuterniciţii lor au obligaţia de a pune la dispoziţia asiguraţilor sau contractanţilor asigurării informaţii în legătură cu contractele de asigurare, atât înaintea încheierii, cat şi pe durata derulării acestora. Aceste informaţii vor fi prezentate în scris, în limba română, vor fi redactate într-o formă clara şi vor cuprinde cel puţin următoarele elemente: a) clauzele opţionale/suplimentare şi beneficiile rezultate din fructificarea rezervelor tehnice; b) momentul începerii şi cel al încetării contractului, inclusiv modalităţile de încetare a acestuia; c) modalităţile şi termenele de plată a primelor de asigurare; d) elementele de calcul ale indemnizaţiilor de asigurare, cu indicarea sumelor de răscumpărare, a sumelor asigurate reduse, precum şi a nivelului până la care acestea sunt garantate; e) modalitatea de plată a indemnizaţiilor de asigurare; f) legea aplicabilă contractului de asigurare.În aplicarea prevederilor alin. 1, se vor adopta norme în baza legii, prin care se vor stabili şi alte informaţii pe care asiguratorii şi împuterniciţii lor au obligaţia să le pună la dispoziţia asiguraţilor sau contractanţilor asigurării.------------Art. 40^1 a fost introdus de pct. 32 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Secţiunea a 4-a Asigurarea de răspundere civilăAsigurarea de răspundere civilă + Articolul 41În asigurarea de răspundere civilă, asiguratorul se obliga sa plătească o despăgubire pentru prejudiciul de care asiguratul răspunde în baza legii faţă de tertele persoane pagubite şi pentru cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil.Prin contractul de asigurare se poate cuprinde în asigurare şi răspunderea civilă a altor persoane decît a celei care a încheiat contractul. + Articolul 42Drepturile persoanelor pagubite se vor exercita împotriva celor răspunzători de producerea pagubei.Asiguratorul poate fi chemat în judecata de persoanele pagubite în limitele obligaţiilor ce-i revin acestuia din contractul de asigurare. + Articolul 43Despăgubirea se stabileşte pe baza convenţiei dintre asigurat, persoana pagubita şi asigurator, potrivit contractului de asigurare ori prin hotărâre judecătorească.Pentru stabilirea despăgubirii, în cazul evenimentelor petrecute pe teritoriul României, părţile sunt obligate, dacă nu ajung la înţelegere, sa supună litigiul soluţionării unui organ de jurisdicţie român. + Articolul 44Asiguratorul plăteşte despăgubirea nemijlocit celui pagubit în măsura în care acesta nu a fost despăgubit de asigurat, despăgubire ce nu poate fi urmărită de creditorii asiguratului.Despăgubirea se plăteşte asiguratului în cazul în care acesta dovedeşte ca a despăgubit pe cel pagubit. + Secţiunea a 5-a Alte asigurăriAsigurări de credite şi garanţii, asigurări de pierderi financiare şi alte asigurări------------Titlul Secţiunii a 5-a din Cap. II a fost modificat de pct. 33 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 44^1Asigurările de credite şi garanţii au ca obiect acoperirea riscurilor de insolvabilitate generală, de credit de export (cu excepţia celor reglementate prin legi speciale), de vânzare cu plata preţului în rate, de credit ipotecar, de credit agricol, precum şi de garanţii directe sau indirecte.La încheierea tipurilor de contracte prevăzute la alin. 1, prin metoda folosită în evaluarea riscurilor de credit şi a riscului la subscrierea unei garanţii, trebuie să rezulte ca asiguratul îndeplineşte condiţiile necesare pentru a putea fi angajata răspunderea asiguratorului.Dacă s-a convenit ca printr-un contract de asigurare directa de credite şi garanţii să se acopere riscul neplatii de către un debitor al asiguratului pentru un credit acordat acestuia, asiguratorul nu poate condiţiona acordarea indemnizaţiei de asigurare de începerea acţiunii de recuperare a prejudiciului, inclusiv prin executare silită, de la respectivul debitor.------------Art. 44^1 a fost introdus de pct. 34 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 44^2Dacă nu s-a convenit altfel prin contractul de asigurare, indemnizaţia pentru asigurarea împotriva riscului de pierderi financiare va cuprinde atât dăuna efectivă, cat şi pierderea de profit, precum şi cheltuielile generale şi cele decurgând direct sau indirect din producerea riscului asigurat.------------Art. 44^2 a fost introdus de pct. 34 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 45Dispoziţiile prezentului capitol se aplică şi în cazul încheierii altor asigurări, în măsura în care, prin lege sau prin acorduri internaţionale la care România este parte, nu se prevede altfel. + Secţiunea a 6-a ReasigurareaCoasigurarea, reasigurarea şi retrocesiunea------------Titlul Secţiunii a 6-a din Cap. II a fost modificat de pct. 35 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 45^1Coasigurarea este operaţiunea prin care doi sau mai mulţi asiguratori subscriu acelaşi risc, fiecare asumându-şi o cota-parte din acesta.Fiecare coasigurator răspunde faţă de asigurat numai în limita sumei pentru care s-a angajat prin contract.------------Art. 45^1 a fost introdus de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 46Reasigurarea este operaţiunea de asigurare a unui asigurator de către alt asigurator, primul fiind reasigurat, iar al doilea, reasigurator.Prin reasigurare: a) asiguratorul, în calitate de reasigurator, primeşte prime de reasigurare, în schimbul cărora contribuie, potrivit obligaţiilor preluate, la suportarea indemnizaţiilor pe care reasiguratul le plăteşte la producerea riscului care a făcut obiectul reasigurării; b) asiguratorul, în calitate de reasigurat, cedează prime de reasigurare, în schimbul cărora reasiguratorul contribuie, potrivit obligaţiilor preluate, la suportarea indemnizaţiilor pe care reasiguratul le plăteşte la producerea riscului care a făcut obiectul reasigurării; c) prin operaţiunea de retrocesiune reasiguratorul poate ceda, la rândul sau, o parte din riscul acceptat.------------Art. 46 a fost modificat de pct. 37 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 47Reasigurarea nu stinge obligaţiile asiguratorului şi nu stabileşte nici un raport juridic între asigurat şi reasigurator. + Capitolul III Asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehiculeAsigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule + Articolul 48Persoanele fizice şi juridice care au în proprietate autovehicule supuse înmatriculării în România, precum şi tramvaie sunt obligate să le asigure pentru cazurile de răspundere civilă, ca urmare a pagubelor produse prin accidente de autovehicule pe teritoriul României, şi sa menţină valabilitatea contractului de asigurare prin plata primelor de asigurare.------------Alin. 1 al art. 48 a fost modificat de pct. 38 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004.Persoanele care intra pe teritoriul României cu autovehicule înmatriculate în străinătate se considera asigurate, în condiţiile prezentei legi, dacă îndeplinesc una dintre următoarele condiţii: a) poseda documente internaţionale de asigurare valabile pe teritoriul României; b) numărul de înmatriculare atesta încheierea asigurării potrivit legii sau acordurilor internaţionale la care România este parte.------------Alin. 2 al art. 48 a fost modificat de pct. 38 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004.Fac excepţie de la dispoziţiile prezentului articol persoanele fizice şi juridice, pe timpul utilizării autovehiculelor pentru cursele de intreceri, raliuri sau antrenamente, care se pot asigura facultativ pentru astfel de riscuri. + Articolul 48^1La înscrierea în circulaţie, la efectuarea de modificări în certificatul de înmatriculare sau în cartea de identitate a unui autovehicul şi la efectuarea verificărilor tehnice periodice, este obligatorie prezentarea dovezii existenţei unei asigurări de răspundere civilă pentru pagube produse terţilor prin accidente de autovehicule, în condiţiile prezentei legi.Contractul de asigurare atesta existenta asigurării de răspundere civilă pentru pagube produse terţilor prin accidente de autovehicule. Încheierea contractului de asigurare se dovedeşte cu poliţa/tichetul/certificatul de asigurare şi cu orice alt document probator al plăţii primei de asigurare, prevăzut de legislaţia în vigoare.------------Art. 48^1 a fost introdus de pct. 39 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 49Asiguratorul acorda despăgubiri pentru prejudiciile de care asiguraţii răspund, în baza legii, faţă de terţe persoane pagubite prin accidente de autovehicule, precum şi pentru cheltuielile făcute de asiguraţi în procesul civil.Despăgubirile se acordă indiferent de locul în care au fost produse accidentele de autovehicule, atât în timpul mersului, cît şi în timpul stationarii.Despăgubirile se plătesc şi pentru pagubele produse de existenta sau funcţionarea instalaţiilor montate pe autovehicule, precum şi pentru pagubele produse de remorci ori atase. + Articolul 50Despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare şi cheltuielile de judecată persoanelor pagubite prin vătămare corporală sau deces, precum şi prin avarierea ori distrugerea de bunuri.În caz de vătămare corporală sau deces, despăgubirile se acordă pentru persoanele aflate în afară autovehiculului care a produs accidentul, iar pentru persoanele aflate în acel autovehicul, numai dacă acestea nu erau transportate în baza unui raport contractual existent cu proprietarul autovehiculului respectiv.Se acorda despăgubiri şi în cazul în care persoanele care formulează pretenţii de despăgubiri sunt soţul (sotia) sau persoane care se afla în întreţinerea proprietarului ori conducătorului autovehiculului asigurat, răspunzător de producerea accidentului.Pentru avarierea sau distrugerea bunurilor, despăgubirile se acordă pentru bunurile aflate în afară autovehiculului care a produs accidentul, iar pentru bunurile aflate în acel autovehicul, numai dacă acestea nu erau transportate în baza unui raport contractual existent cu proprietarul autovehiculului respectiv, precum şi dacă nu aparţineau proprietarului ori conducătorului autovehiculului, răspunzător de producerea accidentului.------------Art. 50 a fost modificat de pct. 40 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 51Despăgubirile, astfel cum sunt prevăzute la art. 49 şi 50, se acordă şi în cazul în care cel care conducea autovehiculul, răspunzător de producerea accidentului, este o altă persoană decît asiguratul.Despăgubirile se plătesc şi atunci când persoanele pagubite nu au domiciliul, reşedinţa sau sediul în România.În caz de vătămare corporală sau deces al unei persoane ori de avariere sau distrugere de bunuri, se acordă despăgubiri dacă autovehiculul care a produs accidentul este identificat şi asigurat, chiar dacă autorul accidentului a rămas neidentificat. + Articolul 52În cazul în care, pentru acelaşi proprietar de autovehicul, la data producerii accidentului, existau mai multe asigurări valabile, despăgubirea se suporta în părţi egale de către toţi asiguratorii. Despăgubirea se va plati integral de către asiguratorul la care s-a adresat terţul pagubit, urmând ca ulterior asiguratorul în cauza să se îndrepte împotriva celorlalţi asiguratori pentru recuperarea părţii de despăgubire, plătită în numele acestora.------------Alin. 1 al art. 52 a fost modificat de pct. 41 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004.Asiguratul are obligaţia de a informa asiguratorul despre încheierea unor astfel de asigurări cu alţi asiguratori. + Articolul 53Prin norme adoptate în baza legii de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor cu privire la aplicarea asigurării de răspundere civilă pentru pagube produse terţilor prin accidente de autovehicule pe teritoriul şi în afară teritoriului României se stabilesc nivelul primelor de asigurare, limita despăgubirilor de asigurare, termenele de plată, durata asigurării, limita cheltuielilor de achiziţie, facilităţile şi penalităţile ce pot fi aplicate asiguraţilor, criteriile de selecţie şi condiţiile de autorizare, precum şi de retragere a autorizării asigurătorilor, persoanele care sunt obligate să se asigure, precum şi alte elemente referitoare la aceste asigurări, în condiţiile legii.------------Art. 53 a fost modificat de pct. 42 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 54Despăgubirile se stabilesc, fără a se depăşi limitele prevăzute de legislaţia în vigoare, pe baza convenţiei dintre asigurat, persoanele pagubite şi asigurator, ori, în cazul în care nu s-a realizat înţelegerea, prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă pronunţată în România.În cazurile în care despăgubirile nu urmează să fie recuperate potrivit prevederilor art. 58, convenţia prevăzută la alin. 1 poate fi încheiată şi de către conducătorul autovehiculului răspunzător de producerea accidentului, altul decât asiguratul.Convenţia încheiată numai între asigurat şi persoana pagubita, urmată de o hotărâre judecătorească de expedient care consfinţeşte tranzacţia acestora, nu-l obliga pe asigurator la plata.În cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, asiguraţii sunt obligaţi să se apere în proces. Citarea în proces a asiguratorului este obligatorie.Încuviinţarea cu privire la stabilirea despăgubirii pe baza convenţiei dintre asiguraţi, persoane pagubite şi asiguratori se da: a) de către proprietarul autovehiculului răspunzător de producerea pagubei sau de conducătorul acestuia - numai în cazul în care despăgubirile nu urmează să fie recuperate potrivit prevederilor art. 58, pe actele eliberate de autorităţile publice competente să constate şi sa cerceteze accidentele de autovehicule, pe înştiinţarea sau pe procesul-verbal de constatare a pagubelor, întocmit de asigurator. Aceasta încuviinţare constituie şi avizare de dăuna pentru asiguratorul de răspundere civilă; b) de către persoana fizica sau de reprezentantul legal al persoanei juridice pagubite, după caz, pe procesul-verbal de constatare a pagubelor, întocmit de asigurator în dublu exemplar.În situaţiile prevăzute la alin. 5, în cazul persoanelor fizice încuviinţarea poate fi data de sotia (soţul) asiguratului, respectiv a persoanei pagubite, ori, în caz de imposibilitate temeinic motivată a ambilor soţi, cum ar fi: spitalizare, deces, detenţie, lipsa îndelungată din localitate, de oricare dintre următoarele persoane majore: copii, părinţi, surori sau fraţi ai asiguratului, respectiv ai persoanei pagubite ori ai sotiei (soţului) acestora.------------Art. 54 a fost modificat de pct. 43 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 55Despăgubirile se plătesc de către asigurator nemijlocit persoanelor fizice sau juridice pagubite, în măsura în care acestea nu au fost despagubite de asigurat.Despăgubirile nu pot fi urmărite de creditorii asiguratului.Despăgubirile se plătesc asiguraţilor, dacă aceştia dovedesc ca au despăgubit pe cei pagubiti şi despăgubirile nu urmează să fie recuperate potrivit prevederilor art. 58. + Articolul 56Persoanele care folosesc pe teritoriul României autovehicule înmatriculate în străinătate şi nu sunt asigurate în străinătate, potrivit prevederilor art. 48 alin. 2, sau ale căror asigurări expira în timpul aflarii pe teritoriul României, datorează primele de asigurare, corespunzător perioadei de la intrarea, respectiv expirarea valabilităţii asigurării, până la ieşirea autovehiculului din ţara.La intrarea şi ieşirea din ţara, personalul poliţiei de frontieră de la punctele de control pentru trecerea frontierei de stat a României va controla documentele de asigurare şi va solicita proprietarului, împuternicitului acestuia sau conducătorului autovehiculului dovada plăţii primei de asigurare datorate.------------Alin. 2 al art. 56 a fost modificat de pct. 44 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004.Persoanele neasigurate sau care nu pot face, la control, dovada asigurării ori a plăţii acesteia vor fi indrumate sa achite primele de asigurare la reprezentanţii asigurătorilor autorizaţi în acest sens.------------Alin. 3 al art. 56 a fost modificat de pct. 44 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 57Drepturile persoanelor pagubite prin producerea accidentelor de autovehicule se exercită împotriva celor răspunzători de producerea pagubei. Aceste drepturi se pot exercita şi direct împotriva asiguratorului de răspundere civilă, în limitele obligaţiei acestuia, stabilită în prezentul capitol, cu citarea obligatorie a celui răspunzător de producerea pagubei.Drepturile persoanelor pagubite prin accidente produse de autovehiculele aflate în proprietatea persoanelor asigurate în străinătate se exercită împotriva asiguratorului prin Biroul Roman Carte Verde, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 48 alin. 2.------------Alin. 2 al art. 57 a fost modificat de pct. 45 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 58Asiguratorul recuperează sumele plătite drept despăgubiri de la persoana răspunzătoare de producerea pagubei, în următoarele cazuri: a) accidentul a fost produs cu intenţie; b) accidentul a fost produs în timpul comiterii unor fapte incriminate de dispoziţiile legale privind circulaţia pe drumurile publice ca infracţiuni săvârşite cu intenţie, chiar dacă aceste fapte nu s-au produs pe astfel de drumuri sau în timpul comiterii altor infracţiuni săvârşite cu intenţie; c) accidentul a fost produc în timpul când autorul infracţiunii săvârşite cu intenţie incearca să se sustragă de la urmărire; d) persoana răspunzătoare de producerea pagubei a condus autovehiculul fără consimţământul asiguratului. + Capitolul IV Fonduri de protecţieFonduri de protecţie + Articolul 60În vederea protejării asiguraţilor, beneficiarilor asigurării şi terţelor persoane pagubite, prin contribuţia asigurătorilor se constituie Fondul de garantare, destinat plăţilor de indemnizaţii rezultate din contractele de asigurare facultative şi obligatorii, încheiate în condiţiile prezentei legi, în cazul constatării insolvabilitatii asiguratorului, conform art. 31 alin. (2) din Legea nr. 32/2000privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare.Fondul de garantare se va constitui, administra şi utiliza de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, care va stabili anual o cota de maximum 10% ce se va aplica asupra volumului primelor brute încasate de asiguratori din activitatea de asigurări directe.Disponibilităţile Fondului de garantare astfel constituite vor fi plasate în instrumente financiare ale Trezoreriei Statului sau derulate prin aceasta: titluri de stat, depozite purtătoare de dobânda etc., în scopul unei cat mai bune fructificari a acestora.În aplicarea prevederilor alin. 2, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va adopta în baza legii norme prin care va stabili: a) modul de constituire şi reprezentare; b) modul de administrare şi structura bugetului de venituri şi cheltuieli al Fondului de garantare; c) procedura şi condiţiile de efectuare a plăţilor de la şi către Fondul de garantare; d) recuperarea plăţilor avansate din Fondul de garantare; e) alte aspecte referitoare la Fondul de garantare.În caz de deficit al Fondului de garantare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, pentru acoperirea obligaţiilor Fondului de garantare, poate majoră în cursul anului contribuţia stabilită prin norme.Sumele depuse la Fondul de garantare nu pot fi urmărite silit.------------Art. 60 a fost modificat de pct. 47 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 61Se constituie Fondul de protecţie a victimelor strazii, în vederea protejării celor pagubiti prin evenimentele rutiere produse de autovehicule supuse înmatriculării, precum şi de tramvaie, în care autorul a rămas neidentificat sau autovehiculul , respectiv tramvaiul, nu este asigurat pentru răspundere civilă pentru pagube produse terţilor pentru accidente de autovehicule.Asiguratorii autorizaţi sa încheie asigurarea de răspundere civilă pentru pagube produse terţilor pentru accidente de autovehicule sunt obligaţi să contribuie la constituirea Fondului prevăzut la alin. 1, proporţional cu volumul primelor încasate pentru aceasta asigurare, până la acoperirea obligaţiilor de plată ale acestuia. Aceasta contribuţie nu va depăşi 5% din volumul primelor brute încasate pentru aceasta asigurare.Fondul de protecţie a victimelor strazii este destinat plăţilor de despăgubiri pentru vătămări corporale sau decese, dacă autorul a rămas neidentificat, respectiv plăţilor de despăgubiri pentru avarierea ori distrugerea de bunuri şi vătămări corporale sau decese, dacă autovehiculul, respectiv tramvaiul, a fost neasigurat.În cazul avarierii sau distrugerii bunurilor prin evenimente rutiere produse de autovehicule, respectiv tramvaie neasigurate, se poate stabili, prin norme, o franciza care să rămână în sarcina victimei.Fondul de protecţie a victimelor strazii se va constitui, administra, utiliza şi prelua, în condiţiile normelor emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.Disponibilităţile acestui fond pot fi investite în aceleaşi condiţii cu cele ale Fondului de garantare.În caz de deficit al Fondului de protecţie a victimelor strazii, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, pentru acoperirea obligaţiilor acestuia, poate majoră în cursul anului contribuţia stabilită prin norme.------------Art. 61 a fost modificat de pct. 48 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 61^1Cheltuielile de constituire, administrare şi utilizare se vor acoperi din disponibilităţile fondurilor prevăzute la art. 60 şi 61.Excedentul bugetelor fondurilor prevăzute la art. 60 şi 61 la finele exerciţiului financiar se reportează în exerciţiul financiar următor cu aceeaşi destinaţie.Actul prin care se constata şi se individualizează obligaţia de plată a unui asigurator la fondurile prevăzute la art. 60 şi 61, întocmit sau emis, după caz, de organele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor sau de administratorul fondurilor, constituie, potrivit legii, titlu de creanta.La data scadentei titlul de creanta devine titlu executoriu, în baza căruia Comisia de Supraveghere a Asigurărilor sau administratorul fondului, după caz, va declansa procedura silită de recuperare a creanţelor, conform dispoziţiilor Codului de procedura civilă.Comisia de Supraveghere a Asigurărilor şi administratorul fondului au legitimare procesuala activa, în orice proces împotriva persoanelor aflate într-o relaţie juridică cu fondurile prevăzute la art. 60 şi 61, pentru obligaţiile de plată achitate sau care urmează cu certitudine să fie achitate de către fonduri.În vederea recuperării sumelor cheltuite din fondurile respective, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor şi administratorul fondurilor au drept de regres împotriva entitatii care a determinat prejudiciul.------------Art. 61^1 a fost introdus de pct. 49 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Capitolul V SancţiuniSancţiuni + Articolul 62Pentru neplata la termen a sumelor datorate fondurilor constituite conform prevederilor art. 60 şi 61 se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere, calculate în conformitate cu reglementările legale în vigoare, aplicabile la colectarea creanţelor bugetare. Dobânzile şi penalităţile vor fi virate în conturile fondurilor respective.------------Art. 62 a fost modificat de pct. 50 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 63Constituie contravenţie, dacă, potrivit condiţiilor în care au fost săvârşite nu constituie infracţiune conform legii penale, săvârşirea următoarelor fapte: a) refuzul asiguratorului autorizat de a încheia asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse terţilor prin accidente de autovehicule, la cererea asiguratului; b) neplata la termen a sumelor destinate fondurilor de protecţie, precum şi a contribuţiei procentuale din valoarea primelor brute încasate aferente asigurărilor obligatorii; c) nedepunerea de către intermediarii în asigurări, la asiguratori, a sumelor încasate cu titlu de prime de asigurare; d) neplata la termen a despăgubirilor datorate din asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse terţilor prin accidente de autovehicule, către tertele persoane pagubite sau către asiguraţi, în condiţiile art. 55 alin. 3; e) lipsa notificării asiguratorului către asigurat despre obligaţia de plată a primei, cu 20 de zile înainte de împlinirea termenului de plată, pentru cazul prevăzut la art. 17 alin. 2; f) necomunicarea de către brokerul de asigurare către asigurator a producerii riscului asigurat, în termenul prevăzut în contractul de asigurare, în condiţiile art. 19 alin. 3.Contravenţiile prevăzute la alin. 1 se sancţionează după cum urmează: a) pentru faptele asigurătorilor prevăzute la alin. 1 lit. a), b), d) şi e), cu avertisment scris sau cu amendă de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei şi cu limitarea operaţiunilor, cu interzicerea temporară sau definitivă pentru asiguratori a exercitării activităţii de asigurare, pentru una sau mai multe categorii de asigurări, sau cu suspendarea ori retragerea autorizaţiei asigurătorilor; b) pentru faptele administratorilor, directorilor sau directorilor executivi, prevăzute la alin. 1 lit. a), b), d) şi e), cu amendă între 1-6 salarii medii pe societate, din luna precedenta, la data constatării faptei; c) pentru faptele agenţilor de asigurare, prevăzute la alin. 1 lit. c), cu amendă de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei; d) pentru faptele brokerilor prevăzute la alin. 1 lit. c) şi f), cu avertisment scris sau amenda de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei şi cu interzicerea temporară sau definitivă a activităţii definite la art. 2 pct. 6 din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, sau cu suspendarea ori retragerea autorizaţiei.Sancţiunile pentru faptele prevăzute la alin. 1 lit. a), b), d) şi e) se aplică fie asigurătorilor prevăzuţi la alin. 2 lit. a), fie persoanelor prevăzute la alin. 2 lit. b).Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi şi a normelor adoptate în aplicarea acesteia se constata de către persoanele anume împuternicite de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor şi se sancţionează de Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.Decizia de sancţionare este semnată de preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi produce efecte la data comunicării ei persoanei sancţionate.------------Art. 63 a fost modificat de pct. 51 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 64Încălcarea de către persoanele fizice şi juridice a obligaţiei de asigurare prevăzute la art. 48 şi 56 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei şi cu reţinerea certificatului de înmatriculare a autovehiculului, până la prezentarea documentului privind încheierea asigurării.Constatarea şi aplicarea acestora se fac de către personalul Poliţiei.------------Art. 64 a fost modificat de pct. 52 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 66Pentru sancţiunile contravenţionale prevăzute la art. 63 şi 64, plângerile se depun la instanţele judecătoreşti competente, potrivit legii.------------Art. 66 a fost modificat de pct. 54 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 67Nivelul amenzilor prevăzute la art. 63 şi 64 se va actualiza prin hotărâri ale Guvernului, în corelatie cu evoluţia indicelui preţurilor de consum.------------Art. 67 a fost modificat de pct. 55 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 68Contravenţiilor prevăzute la art. 63 şi 64 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare, în măsura în care acestea nu sunt contrare prevederilor prezentei legi.------------Art. 68 a fost modificat de pct. 56 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Capitolul VI Dispoziţii tranzitorii şi finaleDispoziţii tranzitorii şi finale + Articolul 69Unităţile de poliţie, unităţile de pompieri şi celelalte autorităţi publice competente sa cerceteze accidente de autovehicule sau alte evenimente, după caz, vor comunică, la cererea asigurătorilor, în termen de cel mult 30 de zile de la solicitare, actele şi datele cu privire la cauzele şi împrejurările producerii riscurilor asigurate şi la pagubele provocate, în vederea stabilirii şi plăţii de către asiguratori a indemnizaţiilor de asigurare.------------Art. 69 a fost modificat de pct. 57 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 69^1În toate problemele privind asigurările şi reasigurarile în România se aplică prevederile prezentei legi.Pentru situaţiile nereglementate în prezenta lege, aceasta se completează cu Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu alte prevederi legale, aplicabile după caz.------------Art. 69^1 a fost introdus de pct. 58 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 69^2Comisia de Supraveghere a Asigurărilor adopta norme obligatorii în aplicarea prevederilor prezentei legi.------------Art. 69^2 a fost introdus de pct. 58 al art. I din LEGEA nr. 172 din 14 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 26 mai 2004. + Articolul 70Prezenta lege intră în vigoare începând cu data de 1 februarie 1996.Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga: Titlul XIII, Cartea I "Despre contractul de asigurare", din Codul comercial, Decretul nr. 471/1971 cu privire la asigurările de stat, republicat în 1988, Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 1.715/1971 pentru stabilirea unor măsuri în executarea Decretului nr. 471/1971, Hotărârea Guvernului nr. 387/1990 privind unele măsuri în legătură cu asigurarea autovehiculelor, precum şi orice alte dispoziţii contrare.--------------Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 21 decembrie 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORADRIAN NASTASEAceastă lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 21 decembrie 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.PREŞEDINTELE SENATULUIprof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN