DECRET nr. 1.036 din 11 martie 1920de reformă agrară pentru Basarabia, votată de Sfatul Ţării la 27 Noemvrie 1918 şi decretată prin decretul dela 21 Decemvrie 1918 cu No. 3.791, se ratifică cu modificarea art.: 1-12, 14, 17, 19-23, 25-26, 28-32, 34, 36-37, 46, 52, 54-63, 65-74
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 258 din 13 martie 1920
MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DOMENIILORLEGEde reformă agrară pentru Basarabia, votată de Sfatul Ţării la 27 Noemvrie 1918 şi decretată prin decretul regal dela 22 Decemvrie 1918 cu No. 3.791, se ratifică cu modificarea art.: 1-12, 14, 17, 19-23, 25-26, 28-32, 34, 36-37, 46, 52, 54-63, 65-74. + Capitolul I + Articolul 1Pentru cauză de utilitate publică şi naţională se expropriază proprietăţile imobiliare din cuprinsul Basarabiei, în condiţiunile şi măsura prevăzută în legea de faţă. + Articolul 2Exproprierea nu poate fi împiedicată de nici un fel de acte de orice natură, chiar cînd prin cuprinsul lor s'ar prevedea că proprietatea nu poate fi înstrăinată, cum ar fi: testamentele, donaţiunile sau orice acte de prohibiţiune de înstrăinare şi este declarată de plin drept din ziua votării acestei legi de către Sfatul Ţării - 27 Noemvrie 1918.Din aceiaş zi proprietăţile ce sînt supuse exproprierii trec asupra Statului, libere de orice obligaţiuni sau orice sarcini de orice natură. + Articolul 3Din proprietăţile expropriate se alcătueşte "Fondul Imobiliar Basarabean al Statului". + Articolul 4Se vor expropia în întregime: a) Proprietăţile imobiliare (rurale, urbane) ce aparţin hăznelei (Statului), udelurilor (Coroanei), băncii ţărăneşti şi mănăstirilor din străinătate; b) Proprietăţile imobiliare rurale ale supuşilor străini (legea generală despre încetăţenire); c) Pământurile ce aparţin zemstvelor, oraşelor şi comunităţilor urbane, în afară de acelea ce vor fi recunoscute ca fiind neapărat trebuincioase, ori pentru buna asezare, ori trebuinţi culturale şi alte nevoi ale zemstvelor sau oraşelor şi comunităţilor urbane; d) Proprietăţile rurale ce aparţin persoanelor juridice, fie publice, fie private, neprevăzute la alin. a şi c. Se vor excepta numai cele ce aparţin comunelor sau asociaţiilor şi tovărăşiilor ţărăneşti, răzăşeşti, cari în întregime sînt scutite de expropriere. + Articolul 5Se vor expropria pământurile mănăstirilor locale, lăsându-se fiecărei mănăstiri câte 50 ha pămînt cultivabil, viile şi grădinile de pomi roditori. + Articolul 6Se vor expropria pământurile bisericilor, lăsându-se fiecărei biserici câte un lot întreg de fiecare membru al clerului (preot, diacon şi dascăl). + Articolul 7Se vor expropria pământurile din proprietăţile particulare, lăsându-se pentru fiecare proprietate 100 ha pămînt cultivabil, viile, grădinile de pomi roditori şi pepinierile existente pînă la 22 Decemvrie 1918.Se va expropria şi suta de ha, precum şi din proprietăţile între 25 - 100 ha, tot ce trece peste 25 ha, în cazul cînd proprietarul a arendat proprietatea sa timp de cel puţin 5 ani consecutivi în cursul anilor 1905-1916. + Articolul 8Trec în proprietatea Statului pădurile, în afară de cele ce fac parte din proprietatea ţărănească sau răzăşească. + Articolul 9Trec în proprietatea Statului apele lacurile, bălţile şi stuhăriile, în afară de cele ce aparţin obştiilor sau comunelor. + Articolul 10Se expropriază, fără nici o restricţie proprietăţile embaticare rurale, urbane, precum şi cele ce aparţin persoanelor fizice sau juridice şi au fost date în arendă petru aşezări comunale, rurale sau urbane. + Articolul 11Subsolul terenurilor expropriate rămîne de drept proprietatea Statului. + Articolul 12Întinderea proprietăţilor din punct de vedere al exproprierii se va socoti după starea lor juridică la 1 Martie 1917. + Articolul 13Moşiile ce aparţin în indiviziune la mai mulţi proprietari, precum şi moşiile ce aparţin unui singur proprietar, se vor considera ca o singură moşie sau proprietate. + Articolul 14Proprietarul are dreptul de a-şi alege moşia şi locul pentru porţiunea ce legea de faţă îi rezervă, însă într'o singură bucată şi cu condiţia ca această delimitare nici într'un caz să nu deprecieze pământul ce urmează a fi predat populaţiei muncitoare. + Articolul 15Toţi proprietarii atinşi de expropriere sînt obligaţi, în termen de două luni dela promulgarea decretului-lege din 22 Decemvrie 1918, a înainta la organele respective o listă de proprietatea lor totală, arătând locul unde se află proprietăţile sau moşiile lor, întinderea, starea juridică, planurile şi alte materiale necesare. Cei ce nu vor îndeplini aceasta, nu vor avea deschisă nici o cale pentru orice fel de greşeli ce s'ar putea comite cu ocazia exproprierii. + Articolul 16În privinţa proprietăţilor ce aparţin udelurilor, haznelei, mănăstirilor din străinătate şi Băncii ţărăneşti, Statul de drept înlocueşte pe proprietar. + Articolul 17Pământurile cultivabile nesupuse exproprierii, atît timp cât vor dura lucrările de reformă agrară, vor putea fi vândute numai "Casei Noastre" şi în aceleaşi condiţiuni de preţuire şi răscumpărare ca cele expropriate. + Capitolul II + Articolul 18Pentru aplicarea legii de faţă a reformei agrare se va înfiinţa, pe lîngă ministerul de domenii, cu sediul în Chişinău, o instituţie specială de Stat cu numele de "Casa Noastră". + Articolul 19"Casa Noastră" va fi persoană juridică şi se va bucura de o autonomie deplină. + Articolul 20"Casa Noastră" va fi condusă de un consiliu compus din 5 membri, din cari unul va fi numit de ministerul de agricultură, doi de directoratele din Basarabia de finanţe şi justiţie, câte unul dela fiecare şi doi aleşi în fiecare an de congresul delegaţilor ţărani şi proprietari în comisiile judeţene.Preşedintele se alege de consiliu din sânul lui. + Articolul 21"Casa Noastră" va pregăti şi conduce toate lucrările de expropriere şi împroprietărire, sub controlul ministerului de agricultură. + Articolul 22"Casa Noastră" va avea atâtea comisiuni şi direcţiuni, cât va găsi de cuviinţă pentru aplicarea reformei agrare. + Articolul 23Pentru judecarea tuturor neînţelegerilor şi nemulţumirilor provenite dela expropriere, preţuire şi împroprietărire, pe lîngă "Casa Noastră", se va înfiinţa o "Comisie Centrală" de judecată, care va judeca şi hotărî în a doua şi ultima instanţă; hotărîrile ei nu vor putea fi supuse opoziţiei sau recursului."Comisia Centrală" se va compune din 5 membri, din cari unul va fi prim-preşedintele Curţii de apel, care va fi şi preşedintele comisiei, unul delegat de "Casa Noastră", şi trei aleşi: doi de congresul delegaţilor ţărani şi unul de congresul delegaţilor proprietari în comisiile judeţene. Pentru fiecare din cei 5 membri se va numi sau alege câte un supleant. + Articolul 24În fiecare judeţ "Casa Noastră" va avea câte o comisie judeţeană de expropriere şi împroprietărire. Comisia judeţeană se va compune din un judecător, consilierul agricol al judeţului, un delegat al "Casei Noastre", un delegat al proprietarilor şi 5 delegaţi ai ţăranilor aleşi de congresul ţărănesc judeţean, avînd fiecare membru al comisiei câte un supleant. Delegaţii ţăranilor şi al proprietarilor se aleg în fiecare an.Preşedintele se alege de comisiune din sânul ei. + Articolul 25Organizarea "Casei Noastre" şi numirea comisiilor trebuie să fie făcute în termen de o lună dela promulgarea acestei legi. Cînd una din autorităţile sau categoriile de interesaţi indicate nu vor trimite delegaţi în consiliul de administraţie sau în comisie, acestea vor putea lucra şi fără reprezentantul acelei autorităţi sau categorii, fără a da dreptul nimănui a protesta sau contesta lucrările făcute. + Articolul 26Comisiile judeţene vor lucra la faţa locului prin subcomisiuni şi vor avea de rezolvat chestiuni privitoare la întindere, preţuire, fixarea hotarelor, stabilirea tablourilor celor ce vor trebui să fie împroprietăriţi, întinderea loturilor, determinarea părţii ce va trebui să treacă la satul sau colonia respectivă, şi în fine orice chestiuni ce se vor ridica de "Casa Noastră" sau se vor ivi dela sine în legătură cu aplicarea reformei agrare.De fiecare lucrare avută la faţa locului subcomisia va alcătui un memoriu pe care-l va prezenta comisiunii judeţene spre cercetare şi luarea hotărîrii. Despre cele ce va hotărî comisiunea, cu privire la expropriere, se va alcătui un proces-verbal, în patru exemplare, din cari unul se va afişa la primăria comunei respective, unul se va înmâna proprietarului, unul se va trimite "Casei Noastre" şi unul se va anexa la dosar. + Articolul 27Părţile interesate pot ataca cu apel hotărîrile comisiei judeţene în termen de 15 zile dela afişare.Apelul se va declara, la comisia judeţeană, care în termen de 7 zile dela primirea lui îl va înainta împreună cu dosarul comisiunii centrale.Preşedintele comisiunii centrale va fixa termenul de judecată numai de vreme de 8 şi nici mai târziu de 15 zile dela primirea apelului. Fiecare termen trebuie să fie afişat cel puţin cu trei zile înainte la biuroul comisiei centrale. Înştiinţări individuale nu se vor emite. + Articolul 28Înaintea comisiei centrale părţile interesate se vor prezenta în persoană, neputând fi nici asistate, nici reprezentate, afară de minori şi interzişi, cari vor fi reprezentaţi prin tutorii şi curatorii lor, iar cei bolnavi vor putea fi reprezentaţi prin soţie sau rudă pînă la al patrulea grad inclusiv.Şedinţele de judecată vor fi publice. Comisiunea centrală va putea ordona cercetări la faţa locului, expertize, etc., pentru a-şi putea forma convingerea. Hotărîrile comisiei centrale sînt definitive. + Articolul 29Hotărîrea comisiei judeţene privitoare la expropriere, iar în caz de apel, hotărîrea comisiei centrale se va publică în Monitorul Oficial. Motivele se vor da în rezumat. + Capitolul III + Articolul 30Pământurile expropriate se vor parcela în loturi de completare, loturi întregi şi loturi de colonizare. + Articolul 31Întinderea lotului întreg va fi între 6-8 ha, a celui de colonizare între 8-10 ha şi se va stabili numai după regiuni. + Articolul 32Lotul se va compune dintr'unul sau mai multe corpuri, după natura pămîntului. + Articolul 33Vor fi împroprietăriţi muncitorii de pămînt, după capii de familie (orfanii vor fi reprezentaţi prin tutori) în proprietate individuală, după cum urmează: a) În primul rând, cu câte un lot de completare, agricultorii cari locuesc pe moşie şi posedă mai puţin de norma stabilită cu precădere dela mare spre mic; b) În al doilea rând, cu câte un lot întreg agricultorii cari n'au de loc pămînt şi locuesc pe moşie; c) În al treilea rând, cu câte un lot de completare agricultorii cari posedă mai puţin de norma stabilită şi locuesc la o depărtare mai mică de 5 km de moşie, cu precădere dela mare spre mic; d) În al patrulea rând, cu câte un lot întreg agricultorii cari n'au de loc pămînt şi locuesc la o depărtare mai mică de 5 km de moşie. + Articolul 34La împropietărire nu se va face nici o deosebire între săteni şi orăşeni, a căror îndeletnicire principală este cultivarea pămîntului. Învăţătorii şi preoţii vor fi consideraţi ca muncitori de pămînt. + Articolul 35Odată cu împărţirea pămîntului, iazurile mici cari nu pot corespunde decât unui interes local, vor trece la comunele respective. + Articolul 36Cu proprietăţile expropriate prevăzute la art. 10, se vor împroprietări arendaşii actuali. + Articolul 37Cu pământurile cari au fost folosite în baza dreptului de arendă pe termen îndelungat pentru plantarea viilor şi grădinilor de pomi roditori, se vor împroprietări arendaşii actuali dacă au îndeplinit condiţiunile arendei. + Articolul 38Pe pământurile rămase libere se vor face colonizări. + Articolul 39Colonizarea se va face în sate şi nu în ferme izolate. + Articolul 40Pământurile pe cari coloniştii le vor avea în alte localităţi, sub orice titlu, trec în "Fondul Imobiliar", iar cu valoarea acestor pământuri, stabilite după preţurile din localitate, ei vor fi scazuţi din preţul datorit pentru pământul ce li se va da în calitate de colonişti. + Articolul 41"Casa Noastră" va înlesni coloniştilor creditul necesar pentru dobândirea inventariului, dându-li-se ca ajutor şi materialul de construcţie la clădirea gospodăriei lor. + Articolul 42Fiecare sat care nu are imaş sau are prea puţin, şi-l va forma sau completa cu prilejul împroprietăririi. + Articolul 43Întinderea imaşului nu va putea fi mai mică decât 15% din pământul care se va împărţi locuitorilor unui sat, şi cel pe care locuitorii împroprietăriţi îl stăpânesc de fapt.Cei împroprietăriţi sînt obligaţi să ia parte la formarea imaşului.Agricultorii cari nu vor fi împroprietăriţi au facultatea de a contribui la formarea imaşului cedând "Fondul Imobiliar" o cantitate de pămînt egală cu imaşul primit. + Articolul 44Se va delimita din "Fondul Imobilar", unde se va cere: a) 9 loturi de câte 25 ha fiecare pentru şcolile normale; b) Câte un lot întreg pentru fiecare şcoală primară dela sate; unde nu sînt şcoli se va socoti câte o şcoală de fiecare sat; c) 56.430 ha pentru şcoli şi diferite instrucţiuni cu caracter agricol şi industrial, după cum se va arăta în anexa acestui articol; d) 2 loturi pentru fiecare regiment pentru deprindere la muncă şi aprovizionarea lui cu verdeţuri, cereale şi loc de pomicultură. + Capitolul IV + Articolul 45Preţuirea proprietăţilor expropriate se va face după condiţiunile cari au existat înainte de 1914. + Articolul 46Preţul se va stabili:1. După cost - pentru clădiri şi inventar;2. După capitalizarea: a) Venitului curat, avându-se în vedere exploatarea raţională - pentru păduri, stuhării, bălţi lacuri, iazuri, vii şi grădini de pomi roditori; b) Preţului normal de arendă pentru pământurile cultivabile şi embaticuri. + Articolul 47Ca preţ normal de arendă se va considera pentru pământurile cultivabile media preţurilor de arendă pe termen scurt (1-3 ani) obţinute direct de proprietar în anii 1905-1914 şi pentru embaticuri plata embaticară anuală.În caz cînd arenda pe termen scurt lipseşte, se va lua drept bază de preţuire preţul normal de arendă din vecinătate. + Articolul 48În lipsa elementelor de preţuire prevăzute la art. 46, la stabilirea preţului se vor lua în considerare: a) Preţurile de cumpărare ce au existat în localitate înainte de răsboi; b) Arenda pe termen îndelungat; c) Evaluările instituţiilor de credit. + Articolul 49Capitalizarea se va face pe bază de 5"%. + Articolul 50Socoteala se va face în lei, după cursul oficial al rublei, la data publicării decretului-lege din 22 Decemvrie 1918. + Articolul 51Statul ia asupra lui răscumpărarea proprietăţilor ce-i rămîn în folosinţă, ajutorul ce va trebui de dat coloniştilor şi toate cheltuelile ce vor proveni dela efectuarea reformei.Răscumpărarea proprietăţilor ce vor fi împărţite cade în sarcina celor împroprietăriţi. + Articolul 52Din banii adunaţi dela răscumpărarea proprietăţilor ce au aparţinut hăznelei, udelurilor şi mănăstirilor din străinătate, se va alcătui un fond special, al cărui venit va fi întrebuinţat la întreţinerea şcolilor de agricultură indicate la art. 44. + Articolul 53Plata preţului cuvenit proprietarului expropriat se va face în titluri de rentă amortizabilă în 40 ani şi purtătoare de dobândă de 5% pe an.Valoarea nominală este socotită la plată drept valoare reală. + Articolul 54Plata pentru proprietatea expropriată se va face de îndată ce vor fi îndeplinite toate formalităţile indicate la art. 29. + Articolul 55Statul va face plata preţului în totdeauna prin consemnarea rentei cuvenite la Casa de depuneri şi consemnaţiuni. El se liberează valabil prin simplul fapt al consemnării preţului. Proprietarul va ridica titlurile de rentă dela Casa de depuneri şi consemnaţiuni numai cu autorizarea preşedintelui tribunalului situaţiunii proprietăţii expropriate. + Articolul 56Toţi cei ce au sau pretind drepturi de orice fel asupra proprietăţii expropriate, nu le pot exercita decât asupra titlurilor de rentă consemnate ca preţ. + Articolul 57Partea proporţională din creanţa ipotecară care-i revine creditorului pentru proprietatea expropriată, se declară exigibilă. Ea se va plăti din renta consemnată, care înlocueşte orice altfel de monetă s'ar fi stipulat pentru plata datoriei, socotită valoarea nominală drept o valoare egală în numerar.Renta cuvenită pentru plata datoriei către băncile ruseşti va fi reţinută de Stat, care va achita creanţele băncilor creditoare în ruble. + Articolul 58Diviziunea, radierea, restrângerea creanţei şi tabloul de ordinea creditorilor se fixează în ordonanţa prezidenţială dată în camera de consiliu de preşedintele tribunalului situaţiunii imobilului, după cererea creditorului sau a debitorului şi cu citarea părţilor. Ordonanţa este definitivă. Pe baza ei preşedintele va ordona Casei de depuneri a plăti creditorilor în rentă suma cuvenită, iar din oficiu va opera radierea sarcinei deasupra proprietăţii expropriate. + Capitolul V + Articolul 59"Casa Noastră" va elibera acte speciale de proprietate celor împroprietăriţi ce vor fi îndeplinit condiţiunile legii de faţă. + Articolul 60Cei împroprietăriţi odată cu trecerea pământurilor asupra lor vor da acte (creanţă), prin cari se declară datori cu sumele neachitate în costul loturilor ce li s'au dat. Creanţele vor fi autentificate de autorităţile judecătoreşti. + Articolul 61Lotul căpătat nu poate fi vândut, ipotecat, sau amendat sub nici o formă pînă la stingerea completă a datoriei. Singura transmitere care se va putea face va fi aceea înfăptuită prin înzestrarea făcută către descendenţi, în care caz lotul va trece cu toate sarcinele lui. + Articolul 62Cei împroprietăriţi au dreptul de a achita datoria integral şi anticipat în orice moment, în care caz capătă dreptul de a dispune de loturile primite după libera lor voinţă în limitele hotărîte de legea de faţă. + Articolul 63În caz de donaţiune, vânzare sau orice fel de înstrăinări, lotul nu va putea trece decât în mâinile muncitorilor de pămînt.Casa, edificiile gospodăreşti, grădina şi un hectar de teren cultivabil n'are voie să se înstrăineze prin vânzare silită. + Articolul 64Întinderea de pămînt, care poate fi acumulată pe viitor în mâinile unei persoane, nu va putea să treacă peste douăzeci şi cinci hectare. + Articolul 65Toate actele şi transmisiunile fără nici o excepţie privitoare la expropriere, precum şi toate actele judiciare şi extra-judiciare, făcute în executarea legii de faţă, sînt scutite de orice taxe de timbru şi înregistrare. + Articolul 66Instrucţiunile şi regulamentul de aplicare întocmit de consiliul de administraţie şi întărite de ministerul de domenii, vor lămuri în amănunt dispoziţiunile prevăzute în legea de faţă. + Articolul 67Toate legile şi regulamentele contrarii legii de faţă sînt şi rămîn abrogate. + Articolul 68Tot ce s'a făcut pînă la promulgarea legii de faţă în conformitate cu decretul-lege din 22 Decemvrie 1918, rămîne bine făcut. Anexă la art. 44
----------
| EMITENT |
MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DOMENIILORLEGEde reformă agrară pentru Basarabia, votată de Sfatul Ţării la 27 Noemvrie 1918 şi decretată prin decretul regal dela 22 Decemvrie 1918 cu No. 3.791, se ratifică cu modificarea art.: 1-12, 14, 17, 19-23, 25-26, 28-32, 34, 36-37, 46, 52, 54-63, 65-74. + Capitolul I + Articolul 1Pentru cauză de utilitate publică şi naţională se expropriază proprietăţile imobiliare din cuprinsul Basarabiei, în condiţiunile şi măsura prevăzută în legea de faţă. + Articolul 2Exproprierea nu poate fi împiedicată de nici un fel de acte de orice natură, chiar cînd prin cuprinsul lor s'ar prevedea că proprietatea nu poate fi înstrăinată, cum ar fi: testamentele, donaţiunile sau orice acte de prohibiţiune de înstrăinare şi este declarată de plin drept din ziua votării acestei legi de către Sfatul Ţării - 27 Noemvrie 1918.Din aceiaş zi proprietăţile ce sînt supuse exproprierii trec asupra Statului, libere de orice obligaţiuni sau orice sarcini de orice natură. + Articolul 3Din proprietăţile expropriate se alcătueşte "Fondul Imobiliar Basarabean al Statului". + Articolul 4Se vor expropia în întregime: a) Proprietăţile imobiliare (rurale, urbane) ce aparţin hăznelei (Statului), udelurilor (Coroanei), băncii ţărăneşti şi mănăstirilor din străinătate; b) Proprietăţile imobiliare rurale ale supuşilor străini (legea generală despre încetăţenire); c) Pământurile ce aparţin zemstvelor, oraşelor şi comunităţilor urbane, în afară de acelea ce vor fi recunoscute ca fiind neapărat trebuincioase, ori pentru buna asezare, ori trebuinţi culturale şi alte nevoi ale zemstvelor sau oraşelor şi comunităţilor urbane; d) Proprietăţile rurale ce aparţin persoanelor juridice, fie publice, fie private, neprevăzute la alin. a şi c. Se vor excepta numai cele ce aparţin comunelor sau asociaţiilor şi tovărăşiilor ţărăneşti, răzăşeşti, cari în întregime sînt scutite de expropriere. + Articolul 5Se vor expropria pământurile mănăstirilor locale, lăsându-se fiecărei mănăstiri câte 50 ha pămînt cultivabil, viile şi grădinile de pomi roditori. + Articolul 6Se vor expropria pământurile bisericilor, lăsându-se fiecărei biserici câte un lot întreg de fiecare membru al clerului (preot, diacon şi dascăl). + Articolul 7Se vor expropria pământurile din proprietăţile particulare, lăsându-se pentru fiecare proprietate 100 ha pămînt cultivabil, viile, grădinile de pomi roditori şi pepinierile existente pînă la 22 Decemvrie 1918.Se va expropria şi suta de ha, precum şi din proprietăţile între 25 - 100 ha, tot ce trece peste 25 ha, în cazul cînd proprietarul a arendat proprietatea sa timp de cel puţin 5 ani consecutivi în cursul anilor 1905-1916. + Articolul 8Trec în proprietatea Statului pădurile, în afară de cele ce fac parte din proprietatea ţărănească sau răzăşească. + Articolul 9Trec în proprietatea Statului apele lacurile, bălţile şi stuhăriile, în afară de cele ce aparţin obştiilor sau comunelor. + Articolul 10Se expropriază, fără nici o restricţie proprietăţile embaticare rurale, urbane, precum şi cele ce aparţin persoanelor fizice sau juridice şi au fost date în arendă petru aşezări comunale, rurale sau urbane. + Articolul 11Subsolul terenurilor expropriate rămîne de drept proprietatea Statului. + Articolul 12Întinderea proprietăţilor din punct de vedere al exproprierii se va socoti după starea lor juridică la 1 Martie 1917. + Articolul 13Moşiile ce aparţin în indiviziune la mai mulţi proprietari, precum şi moşiile ce aparţin unui singur proprietar, se vor considera ca o singură moşie sau proprietate. + Articolul 14Proprietarul are dreptul de a-şi alege moşia şi locul pentru porţiunea ce legea de faţă îi rezervă, însă într'o singură bucată şi cu condiţia ca această delimitare nici într'un caz să nu deprecieze pământul ce urmează a fi predat populaţiei muncitoare. + Articolul 15Toţi proprietarii atinşi de expropriere sînt obligaţi, în termen de două luni dela promulgarea decretului-lege din 22 Decemvrie 1918, a înainta la organele respective o listă de proprietatea lor totală, arătând locul unde se află proprietăţile sau moşiile lor, întinderea, starea juridică, planurile şi alte materiale necesare. Cei ce nu vor îndeplini aceasta, nu vor avea deschisă nici o cale pentru orice fel de greşeli ce s'ar putea comite cu ocazia exproprierii. + Articolul 16În privinţa proprietăţilor ce aparţin udelurilor, haznelei, mănăstirilor din străinătate şi Băncii ţărăneşti, Statul de drept înlocueşte pe proprietar. + Articolul 17Pământurile cultivabile nesupuse exproprierii, atît timp cât vor dura lucrările de reformă agrară, vor putea fi vândute numai "Casei Noastre" şi în aceleaşi condiţiuni de preţuire şi răscumpărare ca cele expropriate. + Capitolul II + Articolul 18Pentru aplicarea legii de faţă a reformei agrare se va înfiinţa, pe lîngă ministerul de domenii, cu sediul în Chişinău, o instituţie specială de Stat cu numele de "Casa Noastră". + Articolul 19"Casa Noastră" va fi persoană juridică şi se va bucura de o autonomie deplină. + Articolul 20"Casa Noastră" va fi condusă de un consiliu compus din 5 membri, din cari unul va fi numit de ministerul de agricultură, doi de directoratele din Basarabia de finanţe şi justiţie, câte unul dela fiecare şi doi aleşi în fiecare an de congresul delegaţilor ţărani şi proprietari în comisiile judeţene.Preşedintele se alege de consiliu din sânul lui. + Articolul 21"Casa Noastră" va pregăti şi conduce toate lucrările de expropriere şi împroprietărire, sub controlul ministerului de agricultură. + Articolul 22"Casa Noastră" va avea atâtea comisiuni şi direcţiuni, cât va găsi de cuviinţă pentru aplicarea reformei agrare. + Articolul 23Pentru judecarea tuturor neînţelegerilor şi nemulţumirilor provenite dela expropriere, preţuire şi împroprietărire, pe lîngă "Casa Noastră", se va înfiinţa o "Comisie Centrală" de judecată, care va judeca şi hotărî în a doua şi ultima instanţă; hotărîrile ei nu vor putea fi supuse opoziţiei sau recursului."Comisia Centrală" se va compune din 5 membri, din cari unul va fi prim-preşedintele Curţii de apel, care va fi şi preşedintele comisiei, unul delegat de "Casa Noastră", şi trei aleşi: doi de congresul delegaţilor ţărani şi unul de congresul delegaţilor proprietari în comisiile judeţene. Pentru fiecare din cei 5 membri se va numi sau alege câte un supleant. + Articolul 24În fiecare judeţ "Casa Noastră" va avea câte o comisie judeţeană de expropriere şi împroprietărire. Comisia judeţeană se va compune din un judecător, consilierul agricol al judeţului, un delegat al "Casei Noastre", un delegat al proprietarilor şi 5 delegaţi ai ţăranilor aleşi de congresul ţărănesc judeţean, avînd fiecare membru al comisiei câte un supleant. Delegaţii ţăranilor şi al proprietarilor se aleg în fiecare an.Preşedintele se alege de comisiune din sânul ei. + Articolul 25Organizarea "Casei Noastre" şi numirea comisiilor trebuie să fie făcute în termen de o lună dela promulgarea acestei legi. Cînd una din autorităţile sau categoriile de interesaţi indicate nu vor trimite delegaţi în consiliul de administraţie sau în comisie, acestea vor putea lucra şi fără reprezentantul acelei autorităţi sau categorii, fără a da dreptul nimănui a protesta sau contesta lucrările făcute. + Articolul 26Comisiile judeţene vor lucra la faţa locului prin subcomisiuni şi vor avea de rezolvat chestiuni privitoare la întindere, preţuire, fixarea hotarelor, stabilirea tablourilor celor ce vor trebui să fie împroprietăriţi, întinderea loturilor, determinarea părţii ce va trebui să treacă la satul sau colonia respectivă, şi în fine orice chestiuni ce se vor ridica de "Casa Noastră" sau se vor ivi dela sine în legătură cu aplicarea reformei agrare.De fiecare lucrare avută la faţa locului subcomisia va alcătui un memoriu pe care-l va prezenta comisiunii judeţene spre cercetare şi luarea hotărîrii. Despre cele ce va hotărî comisiunea, cu privire la expropriere, se va alcătui un proces-verbal, în patru exemplare, din cari unul se va afişa la primăria comunei respective, unul se va înmâna proprietarului, unul se va trimite "Casei Noastre" şi unul se va anexa la dosar. + Articolul 27Părţile interesate pot ataca cu apel hotărîrile comisiei judeţene în termen de 15 zile dela afişare.Apelul se va declara, la comisia judeţeană, care în termen de 7 zile dela primirea lui îl va înainta împreună cu dosarul comisiunii centrale.Preşedintele comisiunii centrale va fixa termenul de judecată numai de vreme de 8 şi nici mai târziu de 15 zile dela primirea apelului. Fiecare termen trebuie să fie afişat cel puţin cu trei zile înainte la biuroul comisiei centrale. Înştiinţări individuale nu se vor emite. + Articolul 28Înaintea comisiei centrale părţile interesate se vor prezenta în persoană, neputând fi nici asistate, nici reprezentate, afară de minori şi interzişi, cari vor fi reprezentaţi prin tutorii şi curatorii lor, iar cei bolnavi vor putea fi reprezentaţi prin soţie sau rudă pînă la al patrulea grad inclusiv.Şedinţele de judecată vor fi publice. Comisiunea centrală va putea ordona cercetări la faţa locului, expertize, etc., pentru a-şi putea forma convingerea. Hotărîrile comisiei centrale sînt definitive. + Articolul 29Hotărîrea comisiei judeţene privitoare la expropriere, iar în caz de apel, hotărîrea comisiei centrale se va publică în Monitorul Oficial. Motivele se vor da în rezumat. + Capitolul III + Articolul 30Pământurile expropriate se vor parcela în loturi de completare, loturi întregi şi loturi de colonizare. + Articolul 31Întinderea lotului întreg va fi între 6-8 ha, a celui de colonizare între 8-10 ha şi se va stabili numai după regiuni. + Articolul 32Lotul se va compune dintr'unul sau mai multe corpuri, după natura pămîntului. + Articolul 33Vor fi împroprietăriţi muncitorii de pămînt, după capii de familie (orfanii vor fi reprezentaţi prin tutori) în proprietate individuală, după cum urmează: a) În primul rând, cu câte un lot de completare, agricultorii cari locuesc pe moşie şi posedă mai puţin de norma stabilită cu precădere dela mare spre mic; b) În al doilea rând, cu câte un lot întreg agricultorii cari n'au de loc pămînt şi locuesc pe moşie; c) În al treilea rând, cu câte un lot de completare agricultorii cari posedă mai puţin de norma stabilită şi locuesc la o depărtare mai mică de 5 km de moşie, cu precădere dela mare spre mic; d) În al patrulea rând, cu câte un lot întreg agricultorii cari n'au de loc pămînt şi locuesc la o depărtare mai mică de 5 km de moşie. + Articolul 34La împropietărire nu se va face nici o deosebire între săteni şi orăşeni, a căror îndeletnicire principală este cultivarea pămîntului. Învăţătorii şi preoţii vor fi consideraţi ca muncitori de pămînt. + Articolul 35Odată cu împărţirea pămîntului, iazurile mici cari nu pot corespunde decât unui interes local, vor trece la comunele respective. + Articolul 36Cu proprietăţile expropriate prevăzute la art. 10, se vor împroprietări arendaşii actuali. + Articolul 37Cu pământurile cari au fost folosite în baza dreptului de arendă pe termen îndelungat pentru plantarea viilor şi grădinilor de pomi roditori, se vor împroprietări arendaşii actuali dacă au îndeplinit condiţiunile arendei. + Articolul 38Pe pământurile rămase libere se vor face colonizări. + Articolul 39Colonizarea se va face în sate şi nu în ferme izolate. + Articolul 40Pământurile pe cari coloniştii le vor avea în alte localităţi, sub orice titlu, trec în "Fondul Imobiliar", iar cu valoarea acestor pământuri, stabilite după preţurile din localitate, ei vor fi scazuţi din preţul datorit pentru pământul ce li se va da în calitate de colonişti. + Articolul 41"Casa Noastră" va înlesni coloniştilor creditul necesar pentru dobândirea inventariului, dându-li-se ca ajutor şi materialul de construcţie la clădirea gospodăriei lor. + Articolul 42Fiecare sat care nu are imaş sau are prea puţin, şi-l va forma sau completa cu prilejul împroprietăririi. + Articolul 43Întinderea imaşului nu va putea fi mai mică decât 15% din pământul care se va împărţi locuitorilor unui sat, şi cel pe care locuitorii împroprietăriţi îl stăpânesc de fapt.Cei împroprietăriţi sînt obligaţi să ia parte la formarea imaşului.Agricultorii cari nu vor fi împroprietăriţi au facultatea de a contribui la formarea imaşului cedând "Fondul Imobiliar" o cantitate de pămînt egală cu imaşul primit. + Articolul 44Se va delimita din "Fondul Imobilar", unde se va cere: a) 9 loturi de câte 25 ha fiecare pentru şcolile normale; b) Câte un lot întreg pentru fiecare şcoală primară dela sate; unde nu sînt şcoli se va socoti câte o şcoală de fiecare sat; c) 56.430 ha pentru şcoli şi diferite instrucţiuni cu caracter agricol şi industrial, după cum se va arăta în anexa acestui articol; d) 2 loturi pentru fiecare regiment pentru deprindere la muncă şi aprovizionarea lui cu verdeţuri, cereale şi loc de pomicultură. + Capitolul IV + Articolul 45Preţuirea proprietăţilor expropriate se va face după condiţiunile cari au existat înainte de 1914. + Articolul 46Preţul se va stabili:1. După cost - pentru clădiri şi inventar;2. După capitalizarea: a) Venitului curat, avându-se în vedere exploatarea raţională - pentru păduri, stuhării, bălţi lacuri, iazuri, vii şi grădini de pomi roditori; b) Preţului normal de arendă pentru pământurile cultivabile şi embaticuri. + Articolul 47Ca preţ normal de arendă se va considera pentru pământurile cultivabile media preţurilor de arendă pe termen scurt (1-3 ani) obţinute direct de proprietar în anii 1905-1914 şi pentru embaticuri plata embaticară anuală.În caz cînd arenda pe termen scurt lipseşte, se va lua drept bază de preţuire preţul normal de arendă din vecinătate. + Articolul 48În lipsa elementelor de preţuire prevăzute la art. 46, la stabilirea preţului se vor lua în considerare: a) Preţurile de cumpărare ce au existat în localitate înainte de răsboi; b) Arenda pe termen îndelungat; c) Evaluările instituţiilor de credit. + Articolul 49Capitalizarea se va face pe bază de 5"%. + Articolul 50Socoteala se va face în lei, după cursul oficial al rublei, la data publicării decretului-lege din 22 Decemvrie 1918. + Articolul 51Statul ia asupra lui răscumpărarea proprietăţilor ce-i rămîn în folosinţă, ajutorul ce va trebui de dat coloniştilor şi toate cheltuelile ce vor proveni dela efectuarea reformei.Răscumpărarea proprietăţilor ce vor fi împărţite cade în sarcina celor împroprietăriţi. + Articolul 52Din banii adunaţi dela răscumpărarea proprietăţilor ce au aparţinut hăznelei, udelurilor şi mănăstirilor din străinătate, se va alcătui un fond special, al cărui venit va fi întrebuinţat la întreţinerea şcolilor de agricultură indicate la art. 44. + Articolul 53Plata preţului cuvenit proprietarului expropriat se va face în titluri de rentă amortizabilă în 40 ani şi purtătoare de dobândă de 5% pe an.Valoarea nominală este socotită la plată drept valoare reală. + Articolul 54Plata pentru proprietatea expropriată se va face de îndată ce vor fi îndeplinite toate formalităţile indicate la art. 29. + Articolul 55Statul va face plata preţului în totdeauna prin consemnarea rentei cuvenite la Casa de depuneri şi consemnaţiuni. El se liberează valabil prin simplul fapt al consemnării preţului. Proprietarul va ridica titlurile de rentă dela Casa de depuneri şi consemnaţiuni numai cu autorizarea preşedintelui tribunalului situaţiunii proprietăţii expropriate. + Articolul 56Toţi cei ce au sau pretind drepturi de orice fel asupra proprietăţii expropriate, nu le pot exercita decât asupra titlurilor de rentă consemnate ca preţ. + Articolul 57Partea proporţională din creanţa ipotecară care-i revine creditorului pentru proprietatea expropriată, se declară exigibilă. Ea se va plăti din renta consemnată, care înlocueşte orice altfel de monetă s'ar fi stipulat pentru plata datoriei, socotită valoarea nominală drept o valoare egală în numerar.Renta cuvenită pentru plata datoriei către băncile ruseşti va fi reţinută de Stat, care va achita creanţele băncilor creditoare în ruble. + Articolul 58Diviziunea, radierea, restrângerea creanţei şi tabloul de ordinea creditorilor se fixează în ordonanţa prezidenţială dată în camera de consiliu de preşedintele tribunalului situaţiunii imobilului, după cererea creditorului sau a debitorului şi cu citarea părţilor. Ordonanţa este definitivă. Pe baza ei preşedintele va ordona Casei de depuneri a plăti creditorilor în rentă suma cuvenită, iar din oficiu va opera radierea sarcinei deasupra proprietăţii expropriate. + Capitolul V + Articolul 59"Casa Noastră" va elibera acte speciale de proprietate celor împroprietăriţi ce vor fi îndeplinit condiţiunile legii de faţă. + Articolul 60Cei împroprietăriţi odată cu trecerea pământurilor asupra lor vor da acte (creanţă), prin cari se declară datori cu sumele neachitate în costul loturilor ce li s'au dat. Creanţele vor fi autentificate de autorităţile judecătoreşti. + Articolul 61Lotul căpătat nu poate fi vândut, ipotecat, sau amendat sub nici o formă pînă la stingerea completă a datoriei. Singura transmitere care se va putea face va fi aceea înfăptuită prin înzestrarea făcută către descendenţi, în care caz lotul va trece cu toate sarcinele lui. + Articolul 62Cei împroprietăriţi au dreptul de a achita datoria integral şi anticipat în orice moment, în care caz capătă dreptul de a dispune de loturile primite după libera lor voinţă în limitele hotărîte de legea de faţă. + Articolul 63În caz de donaţiune, vânzare sau orice fel de înstrăinări, lotul nu va putea trece decât în mâinile muncitorilor de pămînt.Casa, edificiile gospodăreşti, grădina şi un hectar de teren cultivabil n'are voie să se înstrăineze prin vânzare silită. + Articolul 64Întinderea de pămînt, care poate fi acumulată pe viitor în mâinile unei persoane, nu va putea să treacă peste douăzeci şi cinci hectare. + Articolul 65Toate actele şi transmisiunile fără nici o excepţie privitoare la expropriere, precum şi toate actele judiciare şi extra-judiciare, făcute în executarea legii de faţă, sînt scutite de orice taxe de timbru şi înregistrare. + Articolul 66Instrucţiunile şi regulamentul de aplicare întocmit de consiliul de administraţie şi întărite de ministerul de domenii, vor lămuri în amănunt dispoziţiunile prevăzute în legea de faţă. + Articolul 67Toate legile şi regulamentele contrarii legii de faţă sînt şi rămîn abrogate. + Articolul 68Tot ce s'a făcut pînă la promulgarea legii de faţă în conformitate cu decretul-lege din 22 Decemvrie 1918, rămîne bine făcut. Anexă la art. 44
| I. Pentru şcoli agricole: | |||
| a) Şcoala superioară | .............. | 500 ha. | |
| b) Trei şcoli secundare câte 300 ha de fiecare | .............. | 900 '' | |
| e) Cinci şcoli medii a câte 200 ha fiecare | .............. | 1.000 '' | |
| d) 140 şcoli inferioare a câte 25 ha fiecare | .............. | 3.500 '' | |
| Total ........ | 5.900 ha. | ||
| II. Pentru câmpurile de experienţă repartizate pe 9 regiuni naturale | .............. | 4.500 ha. | |
| III. Pentru gospodăriile de seminţe, cari să producă 5 la sută din sămânţa necesară Basarabiei | .............. | 10.000 '' | |
| IV. Pentru pomologie: | |||
| a) Patru grădini pomologice a 125 ha fiecare | .............. | 500 ha | |
| b) Cinci grădini demonstrative cu pepiniere a 50 ha fiecare | .............. | 250 '' | |
| c) Nouă grădini demonstrative a 10 ha fiecare | .............. | 90 '' | |
| Total ........ | 840 ha. | ||
| V. Pentru zootehnie: | |||
| a) Herghelii de cai | .............. | 5.000 ha. | |
| b) Turme de vite de rassă | .............. | 6.500 '' | |
| Total ........ | 11.500 ha. | ||
| VI. Pentru viticultură: | |||
| a) Pepiniere de viţă | .............. | 500 ha. | |
| b) Vie experimentală de pe lângă Institutul anpeliografic | .............. | 100 '' | |
| c) Cinci vii experimentale regionale | .............. | 150 '' | |
| d) Viile experimentale de voloste câte 10, 15 de fiecare judeţ a 5 ha fiecare | .............. | 700 '' | |
| Total ........ | 1.450 ha. | ||
| VII. Pentru ajutorul agronomilor: | |||
| Pentru 140 puncte agronomice a 16 ha fiecare | .............. | 2.240 ha. | |
| VIII. Pentru institituţiuni cu caracter industrial | .............. | 20.000 '' | |
| Total general ........ | 56.430 ha. | ||
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari