LEGE nr. 5 din 3 iunie 1952privind organizarea judecătorească
Publicat în
BULETINUL OFICIAL nr. 31 din 19 iunie 1952
MAREA ADUNARE NAŢIONALA A REPUBLICII POPULARE ROMÂNEÎn temeiul art. 38 din Constitutia Republicii Populare Române;Vazand Hotărîrea Consiliului de Ministri Nr. 888 din 2 Iunie 1952;Adopta urmatoarea:LEGEpentru organizarea judecătorească + Titlul I Dispozitiuni generale + Articolul 1În Republica Populara Română justiţia are ca sarcini sa apere: a) oranduirea sociala şi oranduirea de stat a Republicii Populare Române; b) drepturile fundamentale ale oamenilor muncii, precum şi celelalte drepturi şi interese garantate de legile Republicii Populare Române; c) drepturile şi interesele, aparate de lege ale organelor şi instituţiilor de Stat, întreprinderilor şi organizaţiilor economice de Stat, gospodariilor agricole colective şi celorlalte organizaţiuni şi întreprinderi cooperatiste, precum şi ale oricăror altor organizaţiuni cu caracter obstesc.Justiţia are sarcina de a asigura respectarea intocmai a legilor Republicii Populare Române de către organele şi instituţiile de Stat, intreprinderile şi organizaţiunile economice de Stat, gospodariile, agricole colective şi alte organizaţiuni şi întreprinderi cooperatiste, de către celelalte organizaţiuni cu caracter obstesc, precum şi de toţi cetatenii Republicii Populare Române. + Articolul 2Instantele judecătorești în Republica Populara Română aplicand, sanctiunile penale, urmaresc apararea regimului de democratie populara şi totodata indreptarea şi reeducarea infractorilor.Prin activitatea lor, instantele educa pe cetatenii Republicii Populare Române în spiritul devotamentului faţă de Patrie şi în spiritul de construire a socialismului, al indeplinirii intocmai a legilor Republicii Populare Române, al grijei deosebite faţă de proprietatea socialista, al disciplinei în munca, al atitudinii cinstite faţă de indatoririle cetăţeneşti şi sociale, precum şi al respectului faţă de regulile de convietuire socialista. + Articolul 3În Republica Populara Română funcţionează urmatoarele instante judecătorești: a) tribunalele populare de raion, de oras şi de raion orasenesc; b) Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române şi tribunalele regionale; c) Tribunalul Suprem.Pentru unele ramuri de activitate funcţionează urmatoarele instante judecătorești speciale: a) tribunalele militare; b) tribunalele populare feroviare; c) tribunalele populare maritime şi fluviale. + Articolul 4Sarcinile justiţiei se realizează prin: a) judecarea cauzelor penale şi aplicarea pedepselor prevăzute de lege pentru sanctionarea tradatorilor de Patrie, a spionilor, a celor ce saboteaza construirea socialismului, a celor ce comit crime împotriva pacii şi a umanitatii, a atatatorilor la razboi, a delapidatorilor şi a celor ce irosesc proprietatea socialista, precum şi a talharilor, hotilor, huliganilor şi a celorlalţi infractori; b) judecarea cauzelor civile privind drepturile şi interesele cetatenilor, ale organelor şi instituţiilor de Stat, ale întreprinderilor şi organizaţiilor economice de Stat, ale gospodariilor agricole colective şi ale celorlalte organizaţiuni şi întreprinderi cooperatiste, precum şi ale oricăror alte organizaţiuni cu caracter obstesc. + Articolul 5Justiţia în Republica Populara Română se infaptueste pentru toţi cetatenii fără a se face deosebire de sex, naţionalitate, rasa, religie sau grad de cultura. + Articolul 6Judecatorii de orice grad sînt independenti şi se supun, în exercitarea atribuţiilor lor, numai legii. + Articolul 7În circumscriptiile judecătorești locuite şi de populatie de alta naţionalitate decat cea română, instantele folosesc oral şi scris şi limba naţionalitatii respective.În toate cazurile, în faţa instanţelor judecătorești din întreaga tara se garanteaza, pentru cei ce nu cunosc limba folosita de instanţa, dreptul de a lua cunoştinţa de dosar şi de desbateri, precum şi de a participa la judecata, prin interpret. + Articolul 8Judecarea în faţa tuturor instanţelor judecătorești se face prin desbateri publice, afară de excepţiile prevăzute de lege.Dreptul de aparare este garantat; el se infaptueste prin modul în care instantele judecătorești sînt organizate potrivit prezentei legi, prin dispozitiunile din legile de procedura, precum şi prin asistenţa judiciara. + Articolul 9Pentru motive temeinice şi în scopul unei mai bune judecati, instantele ierarhic superioare, fiecare în cadrul circumscriptiei respective, pot lua din competenţa instanţelor ierarhic inferioare orice cauza aflata în curs de judecare în fond, spre a o judeca sau a o trimite spre judecare altei instante, de acelasi fel şi de grad cel puţin egal cu instanţa dela care cauza a fost luata.Instantele judecătorești, pot judeca şi în afara sediilor lor, dacă aceasta este necesar în vederea realizării scopului educativ al justiţiei: + Articolul 10Instantele, prin judecarea recursurilor, verifica legalitatea şi temeinicia hotărîrilor atacate.Prin judecarea cererilor de indreptare, Tribunalul Suprem verifica hotărîrile judecătorești definitive. + Articolul 11Instantele judecătorești judeca în fond în complet format dintr-un judecator şi doi asesori populari.Recursurile şi cererile de indreptare se judeca în complet format din trei judecatori. + Articolul 12Dispozitiunile legale privitoare la indeplinirea atributiunilor judecatorilor se aplică şi asesorilor populari. + Articolul 13Asesorii populari se aleg pe timp de un an, la propunerea Partidului Muncitoresc Roman, a sfaturilor populare, a Confederatiei Generale a Muncii, a organizaţiilor cooperatiste, a organizaţiilor scriitorilor, artistilor şi oamenilor de stiinta, precum şi altor organizaţiuni de mase.Alegerea asesorilor populari pentru tribunalele populare se face de către alegatori, pe oraşe, raioane de oras, în cadrul adunarilor populare pe întreprinderi şi institutii, pe gospodarii agricole colective, comune şi sate;Asesorii populari pentru tribunalele populare feroviare, pentru tribunalele populare maritime şi fluviale şi pentru tribunalele regionale se aleg de sfatul popular al regiunii în centrul careia tribunalul respectiv îşi are sediul.Asesorii populari pentru Tribunalul Capitalei Republicii populare Române se aleg de Sfatul Popular al Capitalei Republicii Populare Române.Asesorii populari pentru Tribunalul Suprem se desemneaza de Prezidiul Marei Adunări Naţionale.Vîrsta pentru a alege este ce cel puţin 18 ani impliniti, iar pentru a putea fi asesor popular este de cel puţin 23 ani impliniti.Nu pot alege şi nu pot fi asesori populari, acei care sînt incapabili sau nedemni, potrivit legii pentru alegerea deputatilor în sfaturile populare.Desemnarea asesorilor populari pentru instantele militare se face potrivit dispozitiunilor Legii pentru organizarea instanţelor şi procuraturilor militare. + Articolul 14Sarcina de asesor popular este obligatorie.Asesorii populari sînt chemati de preşedintele instanţei respective la indeplinirea obligatiunilor lor, pe rand şi pentru mai multe perioade, din lista celor aleşi pentru instanţa respectiva, fără ca aceste perioade să poată totaliza în cursul anului, mai mult de 30 zile.Asesorii îşi păstrează locul ce-l ocupa în productie.Pe timpul exercitarii mandatului de asesor popular, acesta va fi retribuit cu o indemnizatie zilnica, egala cu cîştigul mediu zilnic calculat în conformitate cu dispozitiunile art. 135 din Codul Muncii.Sumele platite de întreprinderi vor fi restituite acestora trimestrial de către Ministerul Justiţiei. + Articolul 15Asesorii populari dau socoteala celor ce i-au ales, pentru activitatea lor. + Articolul 16Retragerea calităţii de asesor popular nu se poate face decat prin rechemare de către cei ce l-au ales sau în temeiul unei hotărîri penale de condamnare. + Articolul 17Modul de alegere a asesorilor populari la instantele judecătorești se stabileste prin Hotărîrea Consiliului de Ministri. + Articolul 18Pornirea urmaririi penale şi trimiterea în judecata se face, pentru judecatorii dela instantele din circumscripţia unui tribunal regional, precum şi pentru judecatorii acestui tribunal, de către procurorul regiunii cu aprobarea Procurorului General al Republicii Populare Române.Pentru judecatorii dela Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române, precum şi pentru acei dela tribunalele populare din Capitala Republicii Populare Române, pornirea urmaririi penale şi trimiterea în judecata, se face de procurorul Capitalei Republicii Populare Române, cu aprobarea Procurorului General al Republicii Populare Române.Pornirea urmaririi penale şi trimiterea în judecata se face, pentru membrii Tribunalului Suprem, de către Procurorul General al Republicii Populare Române, cu aprobarea Prezidiului Marei Adunări Naţionale. + Titlul II Instantele judecătorești + Capitolul I Tribunalele populare de raion, de oras şi de raion orasenesc + Articolul 19În fiecare raion funcţionează unul sau mal multe tribunale populare de raion.În oraşe pot functiona tribunale populare de oras şi tribunale populare de raion orasenesc.Numărul tribunalelor populare se stabileste prin Decizia Ministrului Justiţiei. În acelaşi mod se stabilesc sediile şi circumscriptiile tribunalelor populare. + Articolul 20Fiecare tribunal popular este compus dintr-un numar de judecatori şi este condus de un presedinte.Preşedintele tribunalului popular stabileste pe intregul tribunal ordinea în care este inlocuit, în caz de lipsa, de către judecatori. El repartizeaza pe judecatorii care trebuie să indeplineasca insarcinari speciale în cadrul atributiunilor tribunalului popular. + Articolul 21Tribunalele populare judeca în fond toate cauzele, în afara celor date de lege în competenţa altor instante. + Capitolul II Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române şi tribunalele regionale + Articolul 22În Capitala Republicii Populare Române funcţionează Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române.În fiecare centru regional funcţionează un tribunal regional pentru regiunea respectiva.Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române, precum şi tribunalele regionale au cate unul sau mai multe colegii penale şi cate unul sau mai multe colegii civile.Numărul colegiilor se stabileste prin Decizia Ministrului Justiţiei. + Articolul 23Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române şi fiecare tribunal regional este compus dintr-un numar de judecatori şi este condus de un presedinte, ajutat de unul sau mai mulţi presedinti adjuncţi.În caz de lipsa sau impiedicare, preşedintele este inlocuit de unul dintre presedintii adjuncţi, în ordinea fixata de presedinte.Preşedintele desemneaza pe inlocuitorii presedintilor adjuncţi şi stabileste pe intregul tribunal şi pe colegii, ordinea în care acestia sînt inlocuiti, în caz de lipsa, de către ceilalti. El repartizeaza judecatorii pe colegii şi desemneaza pe judecatorii care trebuie să indeplineasca insarcinari speciale, în cadrul atributiunilor tribunalului.Preşedintele, conduce unul dintre colegiile penale. El are dreptul sa prezideze orice complet de judecată al tribunalului. + Articolul 24Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române şi tribunalele regionale judeca recursurile împotriva hotărîrilor pronuntate de tribunalele populare, de raion, de oras şi de raion orasenesc.Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române şi tribunalele regionale judeca în fond cauzele date prin lege în competenţa lor. + Articolul 25Unul dintre colegiile penale ale acelor tribunale regionale care îşi au sediile în oraşele de reşedinţa ale Direcţiilor regionale C.F.R. judeca şi recursurile împotriva hotărîrilor pronuntate de tribunalele populare feroviare; acelaşi colegiu judeca în fond şi toate cauzele date prin lege în competenţa tribunalelor regionale privind infractiunile indreptate împotriva disciplinei muncii, a avutului şi a normalei functionari, în sectorul feroviar.Recursurile împotriva hotărîrilor penale pronuntate de tribunalul popular feroviar din Bucureşti se judeca de unul dintre colegiile penale ale Tribunalului Capitalei Republicii Populare Române; acelaşi colegiu judeca în fond şi toate cauzele date prin lege în competenţa Tribunalului Capitalei Republicii Populare Române privind infractiunile indreptate împotriva disciplinei muncii, a avutului şi a normalei functionari, în sectorul feroviar. + Articolul 26Unul dintre colegiile penale ale acelor tribunale regionale în a caror circumscriptie îşi au sediul tribunalele populare maritime şi fluviale judeca şi recursurile împotriva hotărîrilor penale pronuntate de tribunalele populare maritime şi fluviale; recursurile împotriva hotărîrilor civile ale tribunalelor populare maritime şi fluviale se judeca de unul dintre colegiile civile ale acelorasi tribunale regionale.Acelaşi colegiu penal care judeca recursurile prevăzute în alineatul precedent, judeca în fond şi toate cauzele date prin lege în competenţa tribunalelor regionale privind infractiunile indreptate împotriva disciplinei muncii, a avutului şi a normalei functionari, în sectorul transporturilor maritime şi fluviale. + Articolul 27Judecatorii colegiilor prevăzute în articolele 25 şi 26 sînt desemnaţi prin Decizia Ministrului Justiţiei. + Capitolul III Tribunalele speciale + Articolul 28Tribunalele militare sînt urmatoarele: a) Tribunalele militare de Mari Unităţi; b) Tribunalele militare teritoriale, care pot functiona pentru una sau mai multe regiuni administrative; c) Tribunalele militare ale regiunilor militare, precum şi ale Marinii Militare. + Articolul 29Tribunalele militare au competenţa stabilita prin legea pentru organizarea instanţelor şi Procuraturilor militare. + Articolul 30Tribunalele populare feroviare funcţionează în oraşele de reşedinţa ale Direcţiilor regionale C.F.R. Competenţa teritoriala a fiecarui tribunal popular feroviar corespunde circumscriptiei Directiei regionale C.F.R. respective. + Articolul 31Tribunalele populare feroviare judeca în fond acele cauze care sînt date prin lege în competenţa lor, privind infractiunile indreptate împotriva disciplinei muncii, a avutului şi a normalei functionari, în sectorul feroviar. + Articolul 32Tribunalele populare maritime şi fluviale funcţionează în numărul şi la sediile stabilite prin Decizia Ministrului Justiţiei. În acelaşi mod se fixeaza şi circumscriptiile acestor tribunale. + Articolul 33Tribunalele populare maritime şi fluviale judeca în fond cauzele privind infractiunile indreptate împotriva disciplinei muncii, a avutului şi a normalei functionari, în sectorul transporturilor maritime şi fluviale, precum şi toate litigiile maritime şi fluviale date prin lege în competenţa lor. + Articolul 34Tribunalele speciale sînt compuse dintr-un numar de judecatori şi sînt conduse de un presedinte.Preşedintele tribunalului special stabileste pe intregul tribunal ordinea în care este inlocuit, în caz de lipsa, de către judecatori. El repartizeaza pe judecatorii care trebuie să indeplineasca, insarcinari speciale în cadrul atributiunilor tribunalului special. + Capitolul IV Tribunalul Suprem + Articolul 35În Republica Populara Română funcţionează un Tribunal Suprem.Sediul Tribunalului Suprem este în Capitala Republicii Populare Române. + Articolul 36Tribunalul Suprem are un colegiu penal, un colegiu civil şi un colegiu militar. + Articolul 37Tribunalul Suprem, este condus de un presedinte.Acesta este ajutat de unul sau mai mulţi presedinti adjuncţi.Fiecare colegiu are un presedinte şi numărul de judecatori necesari. + Articolul 38Preşedintele, presedintii adjuncţi, presedintii de colegii şi judecatorii Tribunalului Suprem se numesc şi se revoca de Prezidiul Marei Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, la propunerea Guvernului, în urma raportului Ministrului Justiţiei. Pentru preşedintele colegiului militar şi judecatorii acestui colegiu, raportul va fi întocmit de Ministrul Justiţiei împreună cu Ministrul Fortelor Armate. + Articolul 39Preşedintele prezideaza Plenul Tribunalului Suprem şi poate prezida orice complet de judecată al acestui tribunal.În caz de lipsa sau impiedicare, preşedintele este inlocuit de unul dintre presedintii adjuncţi.Preşedintele desemneaza pe inlocuitorii presedintilor de colegii şi stabileste pe intregul tribunal şi pe colegii, ordinea în care acestia sînt inlocuiti, în caz de lipsa, de către ceilalti judecatori. El repartizeaza judecatorii pe colegii după necesitate.Preşedintele are dreptul sa sesizeze Tribunalul Suprem cu cererile de indreptare privind hotărîrile judecătorești definitive. + Articolul 40Sedintele Plenului Tribunalului Suprem au loc cu participarea a cel puţin jumătate din numărul membrilor fiecarui colegiu şi intotdeauna cu un numar de membri fără sot.La sedintele Plenului participa Procurorul General al Republicii Populare Române care pune concluziuni. + Articolul 41Tribunalul Suprem supraveghează activitatea judiciara a instanţelor prin: a) judecarea cererilor de indreptare.În cazul cînd hotărîrea atacata a fost pronunţată de un colegiu al Tribunalului Suprem, cererea de indreptare se judeca de Plenul Tribunalului Suprem; b) indrumarile pe care le da instanţelor judecătorești, pe baza practicii judiciare a acestora, cu privire la justa aplicare a legilor.În acest scop, Plenul Tribunalului Suprem se intruneste cel puţin odata la trei luni, în prezenta Ministrului Justiţiei. + Articolul 42Tribunalul Suprem judeca recursurile împotriva botaririlor pronuntate în fond de Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române, de tribunalele regionale, de tribunalele militare ale regiunilor militare şi ale Marinii Militare, precum şi împotriva hotărîrilor pronuntate de tribunalele militare teritoriale; el judeca în fond cauzele date prin lege în competenţa sa. + Capitolul V Executorii judecătorești + Articolul 43Executarea hotărîrilor pronuntate în procesele civile, precum şi executarea părţilor din hotărîrile pronuntate în procesele penale, prin care se stabilesc obligaţiuni patrimoniale, se face de către executorii judecătorești. + Articolul 44Executorii judecătorești funcţionează la tribunalele populare.Prin decizia Ministrului Justiţiei se va putea stabili functionarea lor şi la alte tribunale. + Articolul 45Actele pe care executorul judecătoresc le indeplineste în executarea sarcinii sale sînt obligatorii pentru toate persoanele fizice şi juridice, organele administraţiei centrale şi locale de stat, instituţiile, intreprinderile şi organizaţiile economice de stat, intreprinderile şi organizaţiile cooperatiste, organizaţiile de masa şi orice alte organizaţiuni obstesti, precum şi organele lor. + Capitolul VI Dispozitiuni comune + Articolul 46La fiecare instanţa judecătorească sau la fiecare colegiu funcţionează unul sau mai multe complete .Hotărîrile se dau cu majoritatea voturilor membrilor completului.În cazul cînd un membru al completului a decedat sau se găseşte în imposibilitate de a-şi manifesta voinţa sau de a se pronunţă, dacă ceilalti membri ai completului care au luat parte la judecata pot forma majoritatea ceruta de alineatul precedent, hotărîrea va fi data. În caz contrar, cauza se va judeca din nou şi cu precadere. + Capitolul VII Dispozitiuni tranzitorii şi finale + Articolul 47Tribunalele populare, în circumscripţia cărora sînt cuprinse comune sau oraşe pentru care sînt intocmite cărţi funciare, vor avea cate o secţie de carte funciara. + Articolul 48Ori de cate ori legile intrebuinteaza denumiri de instante sau de functiuni judecătorești, stabilite sau inlocuite potrivit Decretului 132/1849, aceste denumiri se socotesc inlocuite după cum urmeaza:- Curtea Suprema, prin Tribunal Suprem;- Curte, prin Tribunal regional;- Tribunal şi judecatorie populara, prin Tribunal popular;- Prim presedinte, prin presedinte;- Judecator sef, prin presedinte. + Articolul 49Dispozitiunile prezentei legi intră în vigoare la data de 1 August 1952.Pe aceiasi data se abroga Decretul Nr. 132 din 2 Aprilie 1949, pentru organizarea judecătorească, Decretul Nr. 292 din 21 Iulie 1949, pentru înfiinţarea şi organizarea tribunalelor speciale feroviare şi a Parchetului feroviar, precum şi orice alte dispozitiuni contrare legii de faţa.Aceasta Lege s-a votat de Marea Adunare Naţionala în sedinta dela 2 Iunie 1952 şi s-a aprobat cu unanimitate de trei sute patruzeci şi opt voturi.Presedinte, Gh. Stoica Secretari: Miron Belea, Tautu Marla(L.S.M.Ad.N.).PREZIDIUL MAREI ADUNARI NAŢIONALEA REPUBLICII POPULARE ROMÂNEÎn temeiul art. 56, din Constitutia Republicii Populare Române semneaza aceasta Lege şi dispune publicarea ei în Buletinul Oficial al Republicii Populare Române.Data în Bucureşti la 3 Iunie 1952.Preşedintele SecretarulPrezidiului Marei Adunări Naţionale Prezidiului Marei Adunări NaţionaleDr. PETRU GROZA MARIN FLOREA IONESCU---------
| EMITENT |
MAREA ADUNARE NAŢIONALA A REPUBLICII POPULARE ROMÂNEÎn temeiul art. 38 din Constitutia Republicii Populare Române;Vazand Hotărîrea Consiliului de Ministri Nr. 888 din 2 Iunie 1952;Adopta urmatoarea:LEGEpentru organizarea judecătorească + Titlul I Dispozitiuni generale + Articolul 1În Republica Populara Română justiţia are ca sarcini sa apere: a) oranduirea sociala şi oranduirea de stat a Republicii Populare Române; b) drepturile fundamentale ale oamenilor muncii, precum şi celelalte drepturi şi interese garantate de legile Republicii Populare Române; c) drepturile şi interesele, aparate de lege ale organelor şi instituţiilor de Stat, întreprinderilor şi organizaţiilor economice de Stat, gospodariilor agricole colective şi celorlalte organizaţiuni şi întreprinderi cooperatiste, precum şi ale oricăror altor organizaţiuni cu caracter obstesc.Justiţia are sarcina de a asigura respectarea intocmai a legilor Republicii Populare Române de către organele şi instituţiile de Stat, intreprinderile şi organizaţiunile economice de Stat, gospodariile, agricole colective şi alte organizaţiuni şi întreprinderi cooperatiste, de către celelalte organizaţiuni cu caracter obstesc, precum şi de toţi cetatenii Republicii Populare Române. + Articolul 2Instantele judecătorești în Republica Populara Română aplicand, sanctiunile penale, urmaresc apararea regimului de democratie populara şi totodata indreptarea şi reeducarea infractorilor.Prin activitatea lor, instantele educa pe cetatenii Republicii Populare Române în spiritul devotamentului faţă de Patrie şi în spiritul de construire a socialismului, al indeplinirii intocmai a legilor Republicii Populare Române, al grijei deosebite faţă de proprietatea socialista, al disciplinei în munca, al atitudinii cinstite faţă de indatoririle cetăţeneşti şi sociale, precum şi al respectului faţă de regulile de convietuire socialista. + Articolul 3În Republica Populara Română funcţionează urmatoarele instante judecătorești: a) tribunalele populare de raion, de oras şi de raion orasenesc; b) Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române şi tribunalele regionale; c) Tribunalul Suprem.Pentru unele ramuri de activitate funcţionează urmatoarele instante judecătorești speciale: a) tribunalele militare; b) tribunalele populare feroviare; c) tribunalele populare maritime şi fluviale. + Articolul 4Sarcinile justiţiei se realizează prin: a) judecarea cauzelor penale şi aplicarea pedepselor prevăzute de lege pentru sanctionarea tradatorilor de Patrie, a spionilor, a celor ce saboteaza construirea socialismului, a celor ce comit crime împotriva pacii şi a umanitatii, a atatatorilor la razboi, a delapidatorilor şi a celor ce irosesc proprietatea socialista, precum şi a talharilor, hotilor, huliganilor şi a celorlalţi infractori; b) judecarea cauzelor civile privind drepturile şi interesele cetatenilor, ale organelor şi instituţiilor de Stat, ale întreprinderilor şi organizaţiilor economice de Stat, ale gospodariilor agricole colective şi ale celorlalte organizaţiuni şi întreprinderi cooperatiste, precum şi ale oricăror alte organizaţiuni cu caracter obstesc. + Articolul 5Justiţia în Republica Populara Română se infaptueste pentru toţi cetatenii fără a se face deosebire de sex, naţionalitate, rasa, religie sau grad de cultura. + Articolul 6Judecatorii de orice grad sînt independenti şi se supun, în exercitarea atribuţiilor lor, numai legii. + Articolul 7În circumscriptiile judecătorești locuite şi de populatie de alta naţionalitate decat cea română, instantele folosesc oral şi scris şi limba naţionalitatii respective.În toate cazurile, în faţa instanţelor judecătorești din întreaga tara se garanteaza, pentru cei ce nu cunosc limba folosita de instanţa, dreptul de a lua cunoştinţa de dosar şi de desbateri, precum şi de a participa la judecata, prin interpret. + Articolul 8Judecarea în faţa tuturor instanţelor judecătorești se face prin desbateri publice, afară de excepţiile prevăzute de lege.Dreptul de aparare este garantat; el se infaptueste prin modul în care instantele judecătorești sînt organizate potrivit prezentei legi, prin dispozitiunile din legile de procedura, precum şi prin asistenţa judiciara. + Articolul 9Pentru motive temeinice şi în scopul unei mai bune judecati, instantele ierarhic superioare, fiecare în cadrul circumscriptiei respective, pot lua din competenţa instanţelor ierarhic inferioare orice cauza aflata în curs de judecare în fond, spre a o judeca sau a o trimite spre judecare altei instante, de acelasi fel şi de grad cel puţin egal cu instanţa dela care cauza a fost luata.Instantele judecătorești, pot judeca şi în afara sediilor lor, dacă aceasta este necesar în vederea realizării scopului educativ al justiţiei: + Articolul 10Instantele, prin judecarea recursurilor, verifica legalitatea şi temeinicia hotărîrilor atacate.Prin judecarea cererilor de indreptare, Tribunalul Suprem verifica hotărîrile judecătorești definitive. + Articolul 11Instantele judecătorești judeca în fond în complet format dintr-un judecator şi doi asesori populari.Recursurile şi cererile de indreptare se judeca în complet format din trei judecatori. + Articolul 12Dispozitiunile legale privitoare la indeplinirea atributiunilor judecatorilor se aplică şi asesorilor populari. + Articolul 13Asesorii populari se aleg pe timp de un an, la propunerea Partidului Muncitoresc Roman, a sfaturilor populare, a Confederatiei Generale a Muncii, a organizaţiilor cooperatiste, a organizaţiilor scriitorilor, artistilor şi oamenilor de stiinta, precum şi altor organizaţiuni de mase.Alegerea asesorilor populari pentru tribunalele populare se face de către alegatori, pe oraşe, raioane de oras, în cadrul adunarilor populare pe întreprinderi şi institutii, pe gospodarii agricole colective, comune şi sate;Asesorii populari pentru tribunalele populare feroviare, pentru tribunalele populare maritime şi fluviale şi pentru tribunalele regionale se aleg de sfatul popular al regiunii în centrul careia tribunalul respectiv îşi are sediul.Asesorii populari pentru Tribunalul Capitalei Republicii populare Române se aleg de Sfatul Popular al Capitalei Republicii Populare Române.Asesorii populari pentru Tribunalul Suprem se desemneaza de Prezidiul Marei Adunări Naţionale.Vîrsta pentru a alege este ce cel puţin 18 ani impliniti, iar pentru a putea fi asesor popular este de cel puţin 23 ani impliniti.Nu pot alege şi nu pot fi asesori populari, acei care sînt incapabili sau nedemni, potrivit legii pentru alegerea deputatilor în sfaturile populare.Desemnarea asesorilor populari pentru instantele militare se face potrivit dispozitiunilor Legii pentru organizarea instanţelor şi procuraturilor militare. + Articolul 14Sarcina de asesor popular este obligatorie.Asesorii populari sînt chemati de preşedintele instanţei respective la indeplinirea obligatiunilor lor, pe rand şi pentru mai multe perioade, din lista celor aleşi pentru instanţa respectiva, fără ca aceste perioade să poată totaliza în cursul anului, mai mult de 30 zile.Asesorii îşi păstrează locul ce-l ocupa în productie.Pe timpul exercitarii mandatului de asesor popular, acesta va fi retribuit cu o indemnizatie zilnica, egala cu cîştigul mediu zilnic calculat în conformitate cu dispozitiunile art. 135 din Codul Muncii.Sumele platite de întreprinderi vor fi restituite acestora trimestrial de către Ministerul Justiţiei. + Articolul 15Asesorii populari dau socoteala celor ce i-au ales, pentru activitatea lor. + Articolul 16Retragerea calităţii de asesor popular nu se poate face decat prin rechemare de către cei ce l-au ales sau în temeiul unei hotărîri penale de condamnare. + Articolul 17Modul de alegere a asesorilor populari la instantele judecătorești se stabileste prin Hotărîrea Consiliului de Ministri. + Articolul 18Pornirea urmaririi penale şi trimiterea în judecata se face, pentru judecatorii dela instantele din circumscripţia unui tribunal regional, precum şi pentru judecatorii acestui tribunal, de către procurorul regiunii cu aprobarea Procurorului General al Republicii Populare Române.Pentru judecatorii dela Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române, precum şi pentru acei dela tribunalele populare din Capitala Republicii Populare Române, pornirea urmaririi penale şi trimiterea în judecata, se face de procurorul Capitalei Republicii Populare Române, cu aprobarea Procurorului General al Republicii Populare Române.Pornirea urmaririi penale şi trimiterea în judecata se face, pentru membrii Tribunalului Suprem, de către Procurorul General al Republicii Populare Române, cu aprobarea Prezidiului Marei Adunări Naţionale. + Titlul II Instantele judecătorești + Capitolul I Tribunalele populare de raion, de oras şi de raion orasenesc + Articolul 19În fiecare raion funcţionează unul sau mal multe tribunale populare de raion.În oraşe pot functiona tribunale populare de oras şi tribunale populare de raion orasenesc.Numărul tribunalelor populare se stabileste prin Decizia Ministrului Justiţiei. În acelaşi mod se stabilesc sediile şi circumscriptiile tribunalelor populare. + Articolul 20Fiecare tribunal popular este compus dintr-un numar de judecatori şi este condus de un presedinte.Preşedintele tribunalului popular stabileste pe intregul tribunal ordinea în care este inlocuit, în caz de lipsa, de către judecatori. El repartizeaza pe judecatorii care trebuie să indeplineasca insarcinari speciale în cadrul atributiunilor tribunalului popular. + Articolul 21Tribunalele populare judeca în fond toate cauzele, în afara celor date de lege în competenţa altor instante. + Capitolul II Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române şi tribunalele regionale + Articolul 22În Capitala Republicii Populare Române funcţionează Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române.În fiecare centru regional funcţionează un tribunal regional pentru regiunea respectiva.Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române, precum şi tribunalele regionale au cate unul sau mai multe colegii penale şi cate unul sau mai multe colegii civile.Numărul colegiilor se stabileste prin Decizia Ministrului Justiţiei. + Articolul 23Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române şi fiecare tribunal regional este compus dintr-un numar de judecatori şi este condus de un presedinte, ajutat de unul sau mai mulţi presedinti adjuncţi.În caz de lipsa sau impiedicare, preşedintele este inlocuit de unul dintre presedintii adjuncţi, în ordinea fixata de presedinte.Preşedintele desemneaza pe inlocuitorii presedintilor adjuncţi şi stabileste pe intregul tribunal şi pe colegii, ordinea în care acestia sînt inlocuiti, în caz de lipsa, de către ceilalti. El repartizeaza judecatorii pe colegii şi desemneaza pe judecatorii care trebuie să indeplineasca insarcinari speciale, în cadrul atributiunilor tribunalului.Preşedintele, conduce unul dintre colegiile penale. El are dreptul sa prezideze orice complet de judecată al tribunalului. + Articolul 24Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române şi tribunalele regionale judeca recursurile împotriva hotărîrilor pronuntate de tribunalele populare, de raion, de oras şi de raion orasenesc.Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române şi tribunalele regionale judeca în fond cauzele date prin lege în competenţa lor. + Articolul 25Unul dintre colegiile penale ale acelor tribunale regionale care îşi au sediile în oraşele de reşedinţa ale Direcţiilor regionale C.F.R. judeca şi recursurile împotriva hotărîrilor pronuntate de tribunalele populare feroviare; acelaşi colegiu judeca în fond şi toate cauzele date prin lege în competenţa tribunalelor regionale privind infractiunile indreptate împotriva disciplinei muncii, a avutului şi a normalei functionari, în sectorul feroviar.Recursurile împotriva hotărîrilor penale pronuntate de tribunalul popular feroviar din Bucureşti se judeca de unul dintre colegiile penale ale Tribunalului Capitalei Republicii Populare Române; acelaşi colegiu judeca în fond şi toate cauzele date prin lege în competenţa Tribunalului Capitalei Republicii Populare Române privind infractiunile indreptate împotriva disciplinei muncii, a avutului şi a normalei functionari, în sectorul feroviar. + Articolul 26Unul dintre colegiile penale ale acelor tribunale regionale în a caror circumscriptie îşi au sediul tribunalele populare maritime şi fluviale judeca şi recursurile împotriva hotărîrilor penale pronuntate de tribunalele populare maritime şi fluviale; recursurile împotriva hotărîrilor civile ale tribunalelor populare maritime şi fluviale se judeca de unul dintre colegiile civile ale acelorasi tribunale regionale.Acelaşi colegiu penal care judeca recursurile prevăzute în alineatul precedent, judeca în fond şi toate cauzele date prin lege în competenţa tribunalelor regionale privind infractiunile indreptate împotriva disciplinei muncii, a avutului şi a normalei functionari, în sectorul transporturilor maritime şi fluviale. + Articolul 27Judecatorii colegiilor prevăzute în articolele 25 şi 26 sînt desemnaţi prin Decizia Ministrului Justiţiei. + Capitolul III Tribunalele speciale + Articolul 28Tribunalele militare sînt urmatoarele: a) Tribunalele militare de Mari Unităţi; b) Tribunalele militare teritoriale, care pot functiona pentru una sau mai multe regiuni administrative; c) Tribunalele militare ale regiunilor militare, precum şi ale Marinii Militare. + Articolul 29Tribunalele militare au competenţa stabilita prin legea pentru organizarea instanţelor şi Procuraturilor militare. + Articolul 30Tribunalele populare feroviare funcţionează în oraşele de reşedinţa ale Direcţiilor regionale C.F.R. Competenţa teritoriala a fiecarui tribunal popular feroviar corespunde circumscriptiei Directiei regionale C.F.R. respective. + Articolul 31Tribunalele populare feroviare judeca în fond acele cauze care sînt date prin lege în competenţa lor, privind infractiunile indreptate împotriva disciplinei muncii, a avutului şi a normalei functionari, în sectorul feroviar. + Articolul 32Tribunalele populare maritime şi fluviale funcţionează în numărul şi la sediile stabilite prin Decizia Ministrului Justiţiei. În acelaşi mod se fixeaza şi circumscriptiile acestor tribunale. + Articolul 33Tribunalele populare maritime şi fluviale judeca în fond cauzele privind infractiunile indreptate împotriva disciplinei muncii, a avutului şi a normalei functionari, în sectorul transporturilor maritime şi fluviale, precum şi toate litigiile maritime şi fluviale date prin lege în competenţa lor. + Articolul 34Tribunalele speciale sînt compuse dintr-un numar de judecatori şi sînt conduse de un presedinte.Preşedintele tribunalului special stabileste pe intregul tribunal ordinea în care este inlocuit, în caz de lipsa, de către judecatori. El repartizeaza pe judecatorii care trebuie să indeplineasca, insarcinari speciale în cadrul atributiunilor tribunalului special. + Capitolul IV Tribunalul Suprem + Articolul 35În Republica Populara Română funcţionează un Tribunal Suprem.Sediul Tribunalului Suprem este în Capitala Republicii Populare Române. + Articolul 36Tribunalul Suprem are un colegiu penal, un colegiu civil şi un colegiu militar. + Articolul 37Tribunalul Suprem, este condus de un presedinte.Acesta este ajutat de unul sau mai mulţi presedinti adjuncţi.Fiecare colegiu are un presedinte şi numărul de judecatori necesari. + Articolul 38Preşedintele, presedintii adjuncţi, presedintii de colegii şi judecatorii Tribunalului Suprem se numesc şi se revoca de Prezidiul Marei Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, la propunerea Guvernului, în urma raportului Ministrului Justiţiei. Pentru preşedintele colegiului militar şi judecatorii acestui colegiu, raportul va fi întocmit de Ministrul Justiţiei împreună cu Ministrul Fortelor Armate. + Articolul 39Preşedintele prezideaza Plenul Tribunalului Suprem şi poate prezida orice complet de judecată al acestui tribunal.În caz de lipsa sau impiedicare, preşedintele este inlocuit de unul dintre presedintii adjuncţi.Preşedintele desemneaza pe inlocuitorii presedintilor de colegii şi stabileste pe intregul tribunal şi pe colegii, ordinea în care acestia sînt inlocuiti, în caz de lipsa, de către ceilalti judecatori. El repartizeaza judecatorii pe colegii după necesitate.Preşedintele are dreptul sa sesizeze Tribunalul Suprem cu cererile de indreptare privind hotărîrile judecătorești definitive. + Articolul 40Sedintele Plenului Tribunalului Suprem au loc cu participarea a cel puţin jumătate din numărul membrilor fiecarui colegiu şi intotdeauna cu un numar de membri fără sot.La sedintele Plenului participa Procurorul General al Republicii Populare Române care pune concluziuni. + Articolul 41Tribunalul Suprem supraveghează activitatea judiciara a instanţelor prin: a) judecarea cererilor de indreptare.În cazul cînd hotărîrea atacata a fost pronunţată de un colegiu al Tribunalului Suprem, cererea de indreptare se judeca de Plenul Tribunalului Suprem; b) indrumarile pe care le da instanţelor judecătorești, pe baza practicii judiciare a acestora, cu privire la justa aplicare a legilor.În acest scop, Plenul Tribunalului Suprem se intruneste cel puţin odata la trei luni, în prezenta Ministrului Justiţiei. + Articolul 42Tribunalul Suprem judeca recursurile împotriva botaririlor pronuntate în fond de Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române, de tribunalele regionale, de tribunalele militare ale regiunilor militare şi ale Marinii Militare, precum şi împotriva hotărîrilor pronuntate de tribunalele militare teritoriale; el judeca în fond cauzele date prin lege în competenţa sa. + Capitolul V Executorii judecătorești + Articolul 43Executarea hotărîrilor pronuntate în procesele civile, precum şi executarea părţilor din hotărîrile pronuntate în procesele penale, prin care se stabilesc obligaţiuni patrimoniale, se face de către executorii judecătorești. + Articolul 44Executorii judecătorești funcţionează la tribunalele populare.Prin decizia Ministrului Justiţiei se va putea stabili functionarea lor şi la alte tribunale. + Articolul 45Actele pe care executorul judecătoresc le indeplineste în executarea sarcinii sale sînt obligatorii pentru toate persoanele fizice şi juridice, organele administraţiei centrale şi locale de stat, instituţiile, intreprinderile şi organizaţiile economice de stat, intreprinderile şi organizaţiile cooperatiste, organizaţiile de masa şi orice alte organizaţiuni obstesti, precum şi organele lor. + Capitolul VI Dispozitiuni comune + Articolul 46La fiecare instanţa judecătorească sau la fiecare colegiu funcţionează unul sau mai multe complete .Hotărîrile se dau cu majoritatea voturilor membrilor completului.În cazul cînd un membru al completului a decedat sau se găseşte în imposibilitate de a-şi manifesta voinţa sau de a se pronunţă, dacă ceilalti membri ai completului care au luat parte la judecata pot forma majoritatea ceruta de alineatul precedent, hotărîrea va fi data. În caz contrar, cauza se va judeca din nou şi cu precadere. + Capitolul VII Dispozitiuni tranzitorii şi finale + Articolul 47Tribunalele populare, în circumscripţia cărora sînt cuprinse comune sau oraşe pentru care sînt intocmite cărţi funciare, vor avea cate o secţie de carte funciara. + Articolul 48Ori de cate ori legile intrebuinteaza denumiri de instante sau de functiuni judecătorești, stabilite sau inlocuite potrivit Decretului 132/1849, aceste denumiri se socotesc inlocuite după cum urmeaza:- Curtea Suprema, prin Tribunal Suprem;- Curte, prin Tribunal regional;- Tribunal şi judecatorie populara, prin Tribunal popular;- Prim presedinte, prin presedinte;- Judecator sef, prin presedinte. + Articolul 49Dispozitiunile prezentei legi intră în vigoare la data de 1 August 1952.Pe aceiasi data se abroga Decretul Nr. 132 din 2 Aprilie 1949, pentru organizarea judecătorească, Decretul Nr. 292 din 21 Iulie 1949, pentru înfiinţarea şi organizarea tribunalelor speciale feroviare şi a Parchetului feroviar, precum şi orice alte dispozitiuni contrare legii de faţa.Aceasta Lege s-a votat de Marea Adunare Naţionala în sedinta dela 2 Iunie 1952 şi s-a aprobat cu unanimitate de trei sute patruzeci şi opt voturi.Presedinte, Gh. Stoica Secretari: Miron Belea, Tautu Marla(L.S.M.Ad.N.).PREZIDIUL MAREI ADUNARI NAŢIONALEA REPUBLICII POPULARE ROMÂNEÎn temeiul art. 56, din Constitutia Republicii Populare Române semneaza aceasta Lege şi dispune publicarea ei în Buletinul Oficial al Republicii Populare Române.Data în Bucureşti la 3 Iunie 1952.Preşedintele SecretarulPrezidiului Marei Adunări Naţionale Prezidiului Marei Adunări NaţionaleDr. PETRU GROZA MARIN FLOREA IONESCU---------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari