PLAN din 18 septembrie 2003 (*actualizat*)pentru eradicarea accelerata a anemiei infectioase ecvine pe teritoriul României(actualizat până la data de 3 noiembrie 2003*)
----------------*) Textul initial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 688 din 1 octombrie 2003. Aceasta este forma actualizata de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra Neamt până la data de 3 noiembrie 2003 cu modificările şi completările aduse de ORDINUL nr. 828 din 21 octombrie 2003.INTRODUCEREPrezentul plan stabileste conduita prin care serviciile veterinare intervin în cazul eliminarii unui focar de anemie infectioasa ecvina (AIE), masurile specifice veterinare care trebuie aplicate, prin instituirea zonelor epizootice, conform specificului acestor zone, precum şi responsabilitatile de implementare a acestor măsuri.Principiile care stau la baza actiunii de eradicare au în vedere: supravegherea exploatatiilor prin examen serologic, identificarea, izolarea şi eliminarea ecvideelor seropozitive, utilizarea acelor de unica folosinţă, sterilizarea şi dezinfectia instrumentarului chirurgical sau obstetrical, precum şi a celui de uz zootehnic, instituirea de restrictii sanitare veterinare în herghelii, depozite de armasari, hipodroame, asociaţii hipice, statiuni de monta şi în ferme de exploatare infectate.De asemenea, se stipuleaza masurile de eliminare a riscului privind difuzarea anemiei infectioase ecvine din focarul de boala, precum şi cele de prevenire a reaparitiei cazurilor de AIE în teritoriile indemnizate.Eradicarea anemiei infectioase ecvine în România va putea fi realizata conform programului, dacă se asigura toate fondurile necesare şi se respecta recomandarile de ordin organizatoric şi tehnic (identificarea animalelor, controlul circulaţiei acestora etc.) menţionate în prezentul plan. + Capitolul I Definirea bolii şi a termenilor tehnici utilizatiAnemia infectioasa ecvina, denumita în continuare AIE, este o boala specifică solipedelor, produsa de un lentivirus cu actiune complexa: imunodepresiva, eritropenica, trombocitopenica şi proliferanta asupra elementelor sistemului reticulo-endotelial, caracterizata prin febra remitenta şi intermitenta, anemie, cardiopatie şi oboseala la efort, diateza hemoragica, slabirea rezistentei la infectii, care de cele mai multe ori provoaca moartea.Perioada de incubaţie variaza între 45-90 de zile, iar infectia se produce dominant pe cale orizontala, în special pe cale hematogena, prin intermediul insectelor hematofage sau prin folosirea de ace şi instrumentar chirurgical care nu au fost dezinfectate şi sterilizate.Boala evolueaza sporadic, enzootic, iar în unele zone epizootic, dar forma obisnuita de manifestare este cea cronica, animalele contaminate ramanand purtătoare şi excretoare de virus pentru mulţi ani. După infectie apar modificari clinice, imunologice (seroconversie, destructia macrofagelor), hematologice (anemie, diateza hemoragica) şi morfologice (infiltratii cu fibroblaste, hiperplazia foliculilor limfoizi, depozite de hemosiderina în organe).Sursa primara de infectie este reprezentata de caii bolnavi, în special anemolatentii, care pot fi purtatori şi excretori de virus timp de 15-18 ani. Sursele secundare de infectie pot fi apa, asternutul, harnasamentul, furajele. Un rol extrem de important în transmiterea bolii revine vectorilor reprezentati de insectele hematofage.La pierderile economice determinate de taierea obligatorie a animalelor bolnave şi a descendentilor acestora se adauga costul ridicat al acţiunilor de decontaminare şi dezinsectie, precum şi masurile sanitare veterinare restrictive privind circulatia ecvinelor.Riscul contaminant pentru om poate fi luat în considerare datorita particularitatilor morfologice şi structurale ale virusului AIE, asemanatoare cu virusul HIV, de asemenea cu efect imunosupresor.Adapost: construcţie destinata cresterii animalelor.Animal bolnav de AIE: animal din specia ecvidee, infectat cu virusul AIE, la care se înregistrează seroconversie, asociata cu modificari hematologice (eritropenie, hemoglobina scazuta, trombocitopenie, cresterea VSH) sau morfopatologice. Un astfel de animal viu, taiat sau mort poate prezenta fie un rezultat pozitiv la examenul serologic (ID sau ELISA) efectuat pe o proba individuala de ser, fie un rezultat pozitiv la examenul hematologic (constantele seriei rosii şi trombocitare, sub valori normale) sau morfopatologic (depozite de siderina în unele organe, proliferari ale elementelor SRE).Animal infectat cu virusul AIE: animal la care, după legarea virusului cauzal de receptorii antigenici limfocitari, se declanseaza o reactie imuna de aparare de tip umoral (seroconversia), dar fără efect benefic, asociata cu starea febrila. Un astfel de animal viu, taiat sau mort prezinta un rezultat pozitiv la examenul serologic (ID sau ELISA) efectuat pe o proba individuala de ser.Animal dintr-o specie sensibila la AIE: cal, asin, catar, bardou, care poate contacta boala în mod natural sau după inocularea experimentala a virusului cauzal.Animal receptiv la AIE: animal care prezinta pe suprafaţa celulelor limfoide receptori antigenici capabili sa lege virusul AIE.Animal suspect de infectie cu virusul AIE: animal dintr-o specie sensibila, care a intrat în contact cu alte animale suspecte sau bolnave.Animal sanatos: animal la care examenele clinice şi de laborator nu au depistat boli infectocontagioase, iar constantele vitale sunt în limite normale.Anemie: scaderea numarului de eritrocite şi a hemoglobinei, cu perturbarea circuitului fierului în organism, asociata cu starea de slabire la efort, până la epuizare.Anemolatent: cal infectat la care boala evolueaza asimptomatic, cu accese febrile slabe, dar care rămâne purtator şi excretor de virus mai mulţi ani.Asanare: complex de măsuri igienico-organizatorice şi demersuri oficiale prin care se acţionează în perioada dintre declararea şi stingerea unui focar de boala.Asanarea prin depopulare totala: metoda de combatere aplicata în exploatatii ecvidee, în care toate animalele sunt seropozitive; efectivul de animale este sacrificat în totalitate, actiune urmata de decontaminare finala, dezinsectie şi deratizare, conform protocolului.Asanarea prin extractie: măsura de combatere aplicata în unităţi în care s-au diagnosticat animale seropozitive; animalele diagnosticate bolnave sunt identificate, izolate, marcate, dirijate la abator, iar locurile în care au fost cazate sunt decontaminate, cu respectarea protocolului de decontaminare finala, dezinsectie şi deratizare; examenele serologice pentru diagnostic la animalele rămase în viaţa se repeta periodic până la obtinerea a doua rezultate negative (ID sau ELISA).Barem de sanitatie: numar minim de tampoane de sanitatie recoltate dintr-un obiectiv decontaminat.Compartiment: una dintre incaperile unui adapost în care se cresc animale.Decontaminare: operaţiune complexa care are drept scop distrugerea germenilor de pe o suprafaţa, din conţinutul unui material sau din aer.Efectiv indemn: exploatatie de ecvidee libere de AIE.Efectiv contaminat cu virusul AIE: exploatatie în care s-au diagnosticat ecvidee bolnave sau suspecte, supusă masurilor restrictive sanitare veterinare, care aplica programul de asanare prin extractie.Exploatatie: herghelii, depozite de armasari, hipodroame, statiuni de monta, ferme specializate de selecţie şi productie, precum şi gospodariile populatiei.Focar de boala: aparitia uneia dintre bolile prevăzute în listele A sau B ale Oficiului International de Epizootii, intr-o exploatatie agricola, o crescatorie de animale sau un adapost, unde sunt prezente animale, precum şi în locurile invecinate.Fosa: spatiu subteran destinat acumularii purinului din adaposturi sau padocuri, situat de obicei în afara suprafetei pe care o dreneaza.Norma igienica: condiţie igienica bine precizata (de obicei cantitativ) care constituie o obligativitate stabilita prin acte normative interne ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului sau prin uz.Obiectiv: (interior-exterior, inchis-deschis, cu animale-fără animale): cea mai mica parte construita dintr-o ferma, având functionalitate de sine stătătoare, pe care se aplică operaţiuni de zooigiena.Operaţie de decontaminare: actiune de decontaminare a unuia sau mai multor obiective, efectuata intr-o zi de un agregat sau de o echipa de decontaminare, intr-o unitate epizootologica.Proba individuala: proba de ser recoltata de la un animal sensibil la virusul AIE, destinata examenului de laborator.Test Coggins: examen de diagnostic serologic prin testul de imunodifuziune în agar, recomandat de Oficiul International de Epizootii.Trasabilitate: componenta esenţială a programului de control şi eradicare a AIE, care reprezinta modalitatea de a stabili istoricul bolii, pe baza unui sistem modern de control care cuprinde: animalul bolnav, animalele sanatoase cu care a venit în contact, precum şi subprodusele obtinute de la acestea, vectorii animati şi neanimati implicati în transmiterea infectiei.Trasabilitatea progresiva: componenta a trasabilitatii, care se efectueaza pe toata perioada restrictiilor sanitare veterinare şi vizeaza toate miscarile de animale care s-au produs pe o perioadă de cel puţin 2 ani anteriori depistarii infectiei.Zona indemna: teritoriu în interiorul unei tari, net delimitat, în care nici un caz de boala nu a fost semnalat în ultimele 12 luni.Zona infectata: teritoriu în interiorul unei tari în care la examenele efectuate în scop diagnostic au fost identificate cazuri de imbolnavire. + Capitolul II Diagnosticul AIE2.1. Modul de prelevare, transport şi pastrare a probelorProbele de sange se recolteaza de la animale identificate şi se înregistrează în tabele semnate, stampilate şi parafate de medicul veterinar oficial. Notele de însoţire se completeaza corespunzător rubricilor existente şi se semneaza, se stampileaza şi se parafeaza de către medicul veterinar oficial.Probele de sange se recolteaza cu ace pentru fiecare animal, în eprubete pe care se inscrie numărul curent din tabelul însoţitor sau numărul matricol al animalului respectiv, operaţiuni obligatorii, având în vedere ca probele se examineaza individual. Eprubetele se inchid cu dopuri, se păstrează la temperatura camerei pentru exprimarea serului, după care pot fi pastrate la frigider (4-8°C) până la introducerea în lucru (maximum 5 zile).Pentru transportul probelor de sange la distante mai mari se recomanda asigurarea unei temperaturi de refrigerare pentru evitarea hemolizei.În cazul în care probele de sange ajunse în laboratoarele de profil nu pot fi testate în maximum 5 zile de la recoltare, se recomanda congelarea serurilor, cu înscrierea pe fiecare tub a numarului curent din tabele sau a numarului matricol, precum şi notarea pe etichete a provenientei, numarului şi speciei de la care provin.Probele de sange se recolteaza inaintea acţiunilor imunoprofilactice sau după 21 de zile de la efectuarea lor. Cu cel puţin 24 de ore înainte de prelevarea lor se interzice efectuarea tratamentelor (administrarea de corticoizi, imunomodulatori, antiparazitare), precum şi a unor interventii chirurgicale, ce pot modifica rezultatul examenului de laborator.Recoltarea probelor de sange, precum şi a fragmentelor din tesuturi şi organe cu leziuni se face numai de către medicul sau asistentul veterinar autorizat.Examenele de supraveghere se efectueaza la laboratorul sanitar veterinar de stat judetean, iar confirmarile de diagnostic la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animala, după caz, pe probe de sange, conform programului de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului.2.2. Metode de diagnosticDiagnosticul AIE se bazeaza pe utilizarea unui complex de metode care se regăsesc şi în programul de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului:- clinice;- serologice;- histopatologice.Stabilirea diagnosticului pentru AIE se face pe baza metodelor de diagnostic omologate şi aprobate.Pentru diagnosticul AIE sunt autorizate urmatoarele teste şi examene de laborator: a) testul ID (testul Coggins) efectuat pe probe individuale din ser; b) testul ELISA efectuat pe probe individuale din ser; c) la ecvideele seroconverse, identificate prin una dintre metodele specificate mai sus, se pot efectua examene histopatologice pentru obtinerea unor date suplimentare cu valoare de diagnostic. + Capitolul III Trasabilitatea3.1. ScopAutoritatea sanitara veterinara teritoriala va urmări: a) identificarea tuturor posibilitatilor de contact al animalului suspectat sau infectat cu virusul AIE cu alte animale sanatoase ori condiţionat sanatoase; b) circuitul subproduselor (piei, par etc.) provenite de la animalul suspect sau bolnav, de la materia prima la produsul finit.Având în vedere mecanismele complexe implicate în transmiterea infectiei cu virusul AIE pe orizontala şi pe verticala, în aplicarea programului de supraveghere şi combatere a bolii se va ţine seama de:- contaminarea prin vecinatate, care presupune prezenta agentului etiologic în mediul apropiat (exploatatii şi efective de animale invecinate), permitand introducerea lui într-un efectiv indemn prin interferente pe drumuri de acces, pasuni, surse de apa comune, insecte hematofage etc.;- contaminarea prin introducere de animale, furaje etc. din efective şi exploatatii contaminate prin cumparare, transfer temporar, donatii etc.;- contaminarea pe verticala se realizează prin utilizarea în activitatea de reproductie a spermei sau a armasarilor potenţial infectati cu virusul AIE şi transmiterea transplacentara a infectiei de la mama la fat.3.2. Obiectivele trasabilitatiiStabilesc: a) istoricul fermei/exploatatiei, care vizeaza descrierea profilului, modalitatile de înfiinţare şi antecedentele sanitare veterinare (statusul epidemiologic); b) efective: origine, identitate şi sisteme de identificare, evolutie, miscari; c) subproduse de origine animala: prelucrare, comercializare; d) factori de risc implicati în transmiterea pe orizontala şi pe verticala a bolii.3.3. Procedura trasabilitatii: a) identificarea şi catagrafierea animalelor receptive, monitorizarea permanenta a tuturor miscarilor de ecvidee; b) examene clinice la toate animalele, cu izolarea neconditionata a celor suspecte, şi investigatii de laborator pe probe prelevate anterior şi după abatorizarea acestora; c) teste de depistare efectuate în conformitate cu prevederile programului anual de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului; d) examen necropsic şi expertiza de abator la toate animalele moarte sau sacrificate, în scop de diagnostic, şi prelevarea de probe corespunzătoare pentru investigatii de laborator în directia AIE.Având în vedere incubatia şi caracteristicile imunopatogene ale bolii, precum şi caile de transmitere, cu precadere calea hematogena realizata prin vectori (insecte hematofage), analiza epidemiologica şi trasabilitatea AIE au caracter permanent.3.4. Demografia efectivelor de ecvidee receptive la infectia cu virusul AIEPână la eradicarea AIE pe teritoriul României şi în conformitate cu harta epidemiologica actuala sunt delimitate urmatoarele categorii de zone: a) zona de risc epidemiologic înalt, reprezentata de judete intens contaminate; b) zona de risc epidemiologic moderat, cu judete mediu contaminate; c) zona de risc epidemiologic slab, cu judete slab contaminate; d) zone indemne, reprezentate de judete libere de AIE. + Capitolul IV Declararea şi notificarea oficiala a AIEAnuntarea şi declararea oficiala a AIE se fac conform Ordinului ministrului agriculturii şi alimentatiei nr. 156/1999 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru anuntarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 23 martie 2000. + Capitolul V Combaterea AIE5.1. Măsuri la suspicionarea boliiOrice suspiciune de AIE va fi anunţată de medicul veterinar de stat prin mijloace uzuale de comunicare (telefon, telex, fax) la directia sanitara veterinara judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti. Dacă o exploatatie (herghelie, depozit de armasari, hipodrom, statiune de monta, gospodarie a populatiei) are unul sau mai multe animale suspecte de infectie cu lentivirusul AIE ori animale care prezinta semne clinice sau boala evolueaza latent, autoritatea veterinara teritoriala, după efectuarea notificarii de suspiciune, va lua măsuri de recoltare de probe pentru stabilirea diagnosticului de laborator.Imediat ce suspiciunea de infectie a fost notificata, autoritatea veterinara teritoriala va supune efectivul de ecvidee în care s-a înregistrat suspiciunea supravegherii sanitare veterinare şi va institui masurile de carantina, dispunand: a) identificarea tuturor ecvideelor în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei şi pădurilor nr. 167/2003 privind aprobarea Normei sanitare veterinare privind identificarea ecvinelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 8 aprilie 2003; b) izolarea ecvideelor suspecte de infectie de restul efectivului; acestora li se poate permite sa pasca pe terenuri special destinate; c) efectuarea dezinsectiilor şi deparazitarilor; d) interzicerea deplasarii ecvideelor în alte locuri decat abatorul; e) informarea Agentiei Naţionale Sanitare Veterinare; f) efectuarea anchetei epidemiologice de către autoritatea veterinara teritoriala, în care se va menţiona:(i) durata de timp de când AIE ar fi putut exista în efectiv, înainte de suspectarea şi notificarea oficiala;(îi) originea posibila şi identificarea legaturilor cu alte efective suspecte sau contaminate;(iii) deplasarea persoanelor, vehiculelor sau alte modalităţi care eventual ar fi putut fi vectori pentru lentivirusul AIE.Autoritatea veterinara teritoriala poate extinde masurile menţionate anterior la efectivele vecine celui suspect, în functie de configuratia sau de controalele clinice şi de laborator dispuse a fi efectuate.Intrarea şi ieşirea vehiculelor în şi din exploatatia suspecta se vor face numai cu aprobarea autorităţii veterinare teritoriale, respectandu-se în mod obligatoriu regimul de filtru sanitar veterinar.Masurile precizate nu pot fi ridicate până ce suspiciunea de AIE nu este infirmata prin buletin de analiza eliberat de un laborator de diagnostic oficial autorizat.5.2. Măsuri la confirmarea boliiImediat ce laboratorul a confirmat prin buletin de analiza AIE la ecvidee vii, taiate sau moarte, exploatatia (herghelie, ferma, depozit de armasari, hipodrom, statiune de monta, gospodarie a populatiei) va intra în supravegherea directiei sanitare veterinare judetene, respectiv a municipiului Bucureşti. Se face menţiunea ca AIE poate fi diagnosticata: a) în herghelii, depozite de armasari, statiuni de monta, hipodroame, circuri de animale, gradini zoologice; b) în curti, gospodarii ale populatiei; c) la ecvidee aflate la pasune; d) la animale aduse în targuri, baze de achizitii, concursuri, expozitii sau în alte locuri cu aglomerari temporare de animale; e) în abatoare; f) în timpul transportului.5.2.1. Masurile care se impun în focarImediat ce boala a fost confirmata şi notificata în focar, autoritatea veterinara teritoriala va pune exploatatia în care s-au înregistrat animale bolnave sub supraveghere sanitara veterinara şi va institui masurile de carantina, procedand după cum urmeaza: a) se efectueaza ancheta epidemiologica; b) se identifica toate ecvideele serologic negative din focar, indiferent de vârsta, conform Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei şi pădurilor nr. 167/2003; c) se informeaza Agentia Naţionala Sanitara Veterinara; d) se izoleaza de restul efectivului ecvideele serologic pozitive, acestora permitandu-li-se sa pasca pe pasuni special destinate; e) animalele seropozitive se identifica electronic prin microcipare de către medicii veterinari zonali, cu respectarea prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei şi pădurilor nr. 167/2003; f) se interzice deplasarea ecvideelor în alte locuri decat abatorul; g) ecvideele bolnave cu semne clinice de AIE se ucid şi se distrug; h) ecvideele serologic pozitive se sacrifica la sala sanitara sau în abatoarele autorizate sanitar veterinar, la sfârşitul zilei de lucru, în partida separata, iar destinaţia carnii se stabileste în conformitate cu prevederile legislaţiei veterinare în vigoare; i) se recolteaza probe individuale de sange pentru diagnosticul serologic (ID, ELISA) de la toate ecvideele trecute de vârsta de 6 luni; j) se interzice comercializarea ecvideelor provenite din efective contaminate; k) transportul animalelor la abator se face numai cu certificat sanitar veterinar eliberat de administratia veterinara, în care se vor specifică data, tipul şi numărul mijlocului de transport, traseul şi destinaţia; l) după debarcarea animalelor, mijloacele de transport vor fi riguros decontaminate; m) dacă un animal cu AIE a fost trimis la un abator sau serviciu de ecarisaj din alt judet, certificatul sanitar veterinar de transport şi actul de proprietate în original se predau medicului veterinar, care elibereaza un document prin care confirma primirea acestora. În termen de 3 zile, acesta va confirma de primire directorului directiei sanitare veterinare a judeţului de provenienţă şi autorităţii veterinare în a carei raza teritoriala s-a facut taierea sau ecarisarea; n) în cazul în care un ecvideu se transfera la un institut de cercetari sau la un laborator specializat, certificatul sanitar veterinar de transport pentru animale vii, în original, rămâne la beneficiar; o) se interzice folosirea sangelui integral, a serului sau a altor produse de la ecvideele bolnave de AIE, pentru prepararea de produse pentru consumul uman, a produselor farmaceutice sau cosmetice; p) se interzic scoaterea şi transportul furajelor obtinute de pe terenul pe care au pascut animale infectate sau suspecte de AIE către alte unităţi cu efective indemne de AIE; r) se efectueaza dezinsectia conform protocolului, precum şi deparazitarea animalelor.În situaţia în care medicul veterinar a constatat moartea în exploatatie a unui ecvideu cu AIE, acesta va solicita directiei sanitare veterinare judetene, respectiv a municipiului Bucureşti, ridicarea cadavrului de către serviciul de ecarisaj, cu asigurarea că nu exista pericol de raspandire a AIE cu materialele ecarisate.În herghelia, depozitul de armasari, statiunea de monta, hipodromul sau ferma contaminata, care face obiectul supravegherii autorităţii veterinare teritoriale, se vor aplica urmatoarele măsuri: a) eliminarea ecvideelor bolnave se face la termenul stabilit şi nu va depăşi 10 zile de la primirea rezultatului transmis prin buletinul de analiza; b) efectuarea examenului clinic şi prelevarea probelor de sange pentru diagnosticul AIE în exploatatiile care aplica procedeul asanarii prin extractie, la toate cabalinele în vârsta de peste 6 luni, la perioadele specificate în programul de supraveghere.Exploatatiile contaminate devin libere de AIE dacă:(i) animalul reactionat pozitiv paraseste exploatatia numai pentru taiere, sub supravegherea autorităţilor veterinare;(îi) după eliminarea din efectiv a animalelor pozitive, restul animalelor din exploatatie, în vârsta de peste 6 luni, trebuie să prezinte doua rezultate negative la testele serologice efectuate la un interval de minimum 6 luni;(iii) s-a efectuat o ancheta epidemiologica al carei rezultat a fost negativ şi toate efectivele legate epidemiologic cu efectivul infectat au fost supuse masurilor stabilite la lit. b).5.2.2. Masurile care se impun în localitatea contaminataLocalitatea în care s-au înregistrat unul sau mai multe cazuri de AIE se declara contaminata şi se efectueaza ancheta epidemiologica, aplicandu-se masurile sanitare veterinare prevăzute pentru combatere.În localităţile contaminate toate ecvideele serologic negative se vor identifica prin microcipare, conform prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei şi pădurilor nr. 167/2003.În localitate se interzice miscarea efectivelor neidentificate, conform prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei şi pădurilor nr. 167/2003. Animalele din speciile receptive trebuie identificate în vederea urmaririi şi luării masurilor legale necesare.Se interzice circulatia ecvideelor pozitive, indiferent de scop, din localitatea contaminata în localităţi indemne, precum şi din judete contaminate în judete indemne.Se interzice scoaterea de armasari sau de iepe din statiuni temporare de monta, herghelii, depozite de armasari, hipodroame, asociaţii hipice sau din alte unităţi specializate pentru a monta sau a se monta în localităţi cu animale contaminate.Introducerea de armasari sau de iepe de reproductie din unitatile şi localităţile contaminate în herghelii, hipodroame, statiuni temporare sau permanente de monta, depozite de armasari, asociaţii hipice sau în alte aglomerari specializate de cabaline este permisa numai dacă animalele prezinta doua examene negative, efectuate la un interval de 30 de zile într-o perioadă de 40 de zile inaintea acestui transfer.Se interzice folosirea la monta a armasarilor care au actionat în statiuni temporare de monta, dacă nu au fost examinati serologic în perioada de carantina, după reintoarcerea lor în depozit din statiunea temporara de monta şi care nu au rezultat negativ la examenul serologic efectuat în perioada de carantina.Ecvideele seronegative din localităţile contaminate, ca şi cele din zona de protecţie de 10 km în jurul hergheliilor, depozitelor de armasari sau al altor unităţi specializate se testeaza de doua ori pe an (februarie-martie şi octombrie-noiembrie).În ferme de carantina pentru export nu intra decat ecvidee identificate electronic prin microcipare, conform Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei şi pădurilor nr. 167/2003.Primarii localitatilor în care se gasesc exploatatii cu ecvidee diagnosticate cu AIE, asociaţiile crescatorilor de ecvidee şi alte persoane interesate au obligaţia de a sprijini autoritatea veterinara teritoriala în aplicarea masurilor stabilite pentru supravegherea şi combaterea bolii, procedand prin interzicerea, deplasarea, tranzitarea, pasunarea, participarea la targuri sau concursuri, precum şi folosirea adapatorilor naturale din raza localităţii, pentru ecvideele care nu apartin unei exploatatii înregistrate indemne. Face excepţie situaţia în care, în baza unei dispozitii de libera trecere eliberate de autoritatea veterinara sau a certificatului sanitar veterinar de transport, se aproba deplasarea ecvideelor bolnave livrate unui institut specializat pentru diagnostic şi cercetare.Miscarea tuturor ecvideelor de pe teritoriul judeţului respectiv va fi supravegheata şi controlata de serviciul de inspecţie şi implementare a legislaţiei sanitare veterinare. + Capitolul VI Decontaminarea, dezinsectia şi deratizarea în AIEPentru asanarea AIE în toate unitatile în care s-a declarat boala se pot utiliza doua procedee, în functie de gradul de infectie al unităţii: prin extractie sau prin depopulare totala.În asanarea prin extractie se aplică decontaminarea: a) de necesitate parţială, pe măsura eliminarii cabalinelor, pe locul acestora şi inca a doua locuri, din stanga şi din dreapta acestora, precum şi a suprafeţelor de grajd aferente acestor locuri; b) de necesitate generală, după eliminarea ultimului animal bolnav din obiectiv.În asanarea prin extractie se aplică decontaminarea de necesitate generală, care vizeaza toate obiectivele interioare. Decontaminarea obiectivelor în anotimpul calduros se poate realiza prin scoaterea cabalinelor în padocuri, iar în anotimpul rece, prin mutarea animalelor sanatoase în obiective curate şi decontaminate, urmand ca obiectivul astfel eliberat să fie supus operaţiunilor de decontaminare.Se va avea în vedere ca toate obiectivele deservite de un canal de dejectii, sistem de adapare cu nivel constant sau racordate la o fosa să fie decontaminate concomitent.În mod obligatoriu va fi facuta decontaminarea ustensilelor de grajd şi a utilajelor care au deservit aceste obiective, precum şi a dejectiilor din statia de epurare sau platforma de gunoi; se vor acoperi toate punctele de vizitare a canalelor de evacuare a dejectiilor.Timpul de contact este de minimum 24 de ore pentru toate obiectivele.Decontaminarea este controlata obligatoriu din punct de vedere al eficientei printr-un test de sanitatie (testul stafilococic), conform Ordinului ministrului agriculturii, industriei şi alimentatiei nr. 25/1995, completat prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei şi pădurilor nr. 374/2001 pentru aprobarea componentei Comitetului tehnic şi a subcomitetelor pentru omologarea metodelor şi metodologiilor de diagnostic paraclinic medical veterinar.În asanarea prin depopulare totala se aplică decontaminarea de necesitate generală, după eliminarea ultimului animal din unitate, şi vizeaza toate obiectivele interioare şi exterioare. Pentru fiecare tip de obiectiv se utilizeaza decontaminantul adecvat, conform cerințelor acestuia.Timpul de contact este de minimum 24 de ore pentru toate obiectivele.Pentru decontaminarea prin biosterilizare timpul de contact necesar este de minimum 4 luni.Echipamentul de protecţie se va decontamina prin fierbere sau gazare cu substante decontaminante specifice. Resturile grosiere (gunoi, furaje, asternut etc.) provenite din obiective vor fi arse sau, dacă acest lucru nu este posibil, se vor decontamina prin metoda biotermica la platforma de gunoi sau treapta mecanica a statiei de epurare.Decontaminarea de necesitate generală se controlează obligatoriu din punct de vedere al eficientei printr-un test de sanitatie general, aplicat la toate obiectivele interioare.Masurile de carantina pot fi ridicate numai după ce toate obiectivele interioare au fost supuse unei decontaminari eficiente, atestata prin buletin de analiza eliberat de laboratorul sanitar veterinar judetean.Dezinsectia de necesitate se face în mod obisnuit o dată cu decontaminarea, după scoaterea animalelor din obiective (în padocuri, curti, la pasunat sau mutate în obiective supuse masurilor de decontaminare, dezinfectie şi deratizare) şi după efectuarea curateniei mecanice. Se aplica atât în asanarea prin extractie, cat şi în cea prin depopulare totala. Se repeta în functie de ciclul biologic al insectelor hematofage.Deratizarea de necesitate se declanseaza imediat ce se instituie focarul de boala şi se realizează după un program bine pus la punct de proprietar cu o intreprindere specializata şi autorizata sau de specialisti atestati şi autorizati. Actiunea trebuie să fie generală şi simultana la toate obiectivele din unitate şi la toate unitatile din zona de actiune. Se planifica în intervalul dintre depopularea adaposturilor şi repopularea acestora, de regula inaintea decontaminarii.Notiuni generale de decontaminare, dezinfectie, deratizare (DDD)---------------------------------------------------------------- a) Decontaminarea de necesitate se face în focarul de boala, în scopul distrugerii agentului patogen implicat în aparitia bolii. Ea poate fi parţială (la o parte din obiectiv), totala (la unul sau mai multe obiective) sau generală (la întreaga unitate epidemiologica). Decontaminarea de necesitate mai poate fi curenta, pe măsura eliminarii animalelor, sau finala, după eliminarea ultimului animal pozitiv din unitatea epidemiologica. Se realizează atât în asanarea prin depopulare totala, cat şi în asanarea prin extractie.Decontaminarea cuprinde urmatoarele etape şi operaţiuni în succesiune cronologica:1. Curatenia mecanica:- se elimina cabalinele din obiectiv sau din locurile vizate;- se scoate de sub tensiune reteaua electrica;- se umezeste întreaga suprafaţa decontaminabilă cu apa sau diverse solutii (slab decontaminante, detergente, decapante etc.);- se indeparteaza resturile grosiere (furaje, asternut, dejectii etc.) şi se transporta cu o bena etansa la platforma de gunoi sau treapta mecanica a statiei de epurare. Atenţie, sa nu se imprastie pe alte obiective!;- se demonteaza toate părţile detasabile şi se depozitează într-un loc special amenajat (o platforma betonata şi acoperita, o magazie betonata, un padoc betonat). Toate vor avea obligatoriu un sistem de colectare a apelor uzate sub control, unde urmeaza operaţiunile de curatare şi decontaminare;- se curata întreaga suprafaţa decontaminabilă de resturile aderente în asa fel încât să poată fi recunoscut materialul din care este facuta. Curatarea se face cu ajutorul apei (jet de apa sub presiune de cel puţin 10 atm.), aerului comprimat, maturilor, periilor, razurilor etc. Mai pot fi utilizate solutii detergente sau decapante;- resturile şi lichidele sunt colectate prin sistemul de evacuare a dejectiilor sau se transporta cu o bena etansa la platforma de gunoi sau treapta mecanica a statiei de epurare;- suprafetele din pamant vor fi inlocuite cu pamant proaspat, după indepartarea la platforma de gunoi sau treapta mecanica a statiei de epurare a unui strat de 15-20 cm. Pamantul nou va proveni dintr-o zona stabilita de medicul veterinar ca neexpusa contaminarii. Acest pamant va fi amestecat în proportie de 5:1 cu var nestins sau clorura de var înainte de introducerea în obiectiv;- se executa reparatiile curente necesare reluării procesului de productie, conform tehnologiilor sanitare veterinare şi de crestere;- se face o noua curăţenie mecanica pentru a se indeparta resturile rezultate în urma activităţii de reparatii;- se introduc părţile detasate care au fost curatate şi decontaminate de la locul unde au fost depozitate, în obiectiv, montandu-se functional.2. Aplicarea decontaminantului:- se alege decontaminantul specific stabilindu-se concentraţia şi modul de aplicare;- se calculeaza suprafaţa decontaminabilă, se asigura mijloacele de decontaminare şi masurile de protecţie a muncii;- se pregăteşte solutia de lucru în functie de cerinţele decontaminantului şi de suprafaţa decontaminabilă;- se condiţioneaza obiectivul (se indeparteaza apa din recipiente, excavatii, anfractuozitati ale pardoselii, jgheaburi, bazine, canale etc.; se deschid tablourile electrice; se completeaza geamurile; se inchid robinetele; se asigura sursa de iluminare etc.);- se condiţioneaza suplimentar obiectivul în functie de cerinţele decontaminantului şi modul de aplicare (preincalzire, etansare, umidificare etc.);- se imprastie cantitatea de solutie de lucru calculată pentru obiectiv, începând de sus în jos şi din partea opusa inspre iesire. Aplicarea se face prin pulverizare fina, pe întreaga suprafaţa decontaminabilă, cat mai uniform, pentru a se asigura cantitatea de solutie de lucru pe fiecare metru patrat;- se inchide şi se sigileaza obiectivul; se incheie actul sanitar veterinar de decontaminare;- timpul de contact este de cel puţin 6 ore.3. Controlul eficientei decontaminarii şi condiţionarea obiectivului pentru repopulare:- se recolteaza cu ajutorul tampoanelor de sanitatie resturi din obiectivul decontaminat, de către o persoană instruita în acest sens şi dotata cu materiale necesare. Aceasta persoana intra prima în obiectiv, utilizand mijloace de protecţie personala;- se respecta baremul de sanitatie şi se face neutralizarea specifică a decontaminantului;- se întocmeşte nota de însoţire pentru laborator;- se asigura prelucrarea materialului recoltat în maximum 24 de ore. b) Dezinsectia de necesitate vizeaza distrugerea insectelor hematofage care pot fi incriminate în transmiterea AIE. Se repeta în functie de ciclul biologic al daunatorilor.Dezinsectia cuprinde urmatoarele etape şi operaţiuni în succesiune cronologica:1. Curatenia mecanica:- se scot animalele în padocuri sau se muta în alte obiective care au fost în prealabil supuse masurilor DDD;- se executa o pulverizare cu solutie fixatoare (de exemplu, soda caustica 0,5%) pe întreaga suprafaţa a obiectivului, calculandu-se 1 l/mp, înainte să fie scoase resturile de furaje şi apa sau dejectiile;- se demonteaza şi se indeparteaza din obiectiv părţile detasabile care se vor depozita, curata şi dezinsectiza pe o platforma betonata sau într-un alt obiectiv curat;- se evacueaza gunoiul şi resturile de furaje şi se depozitează pe platforma de gunoi;- se spala cu apa şi se indeparteaza toate resturile organice aderente de suprafete;- părţile detasate, curatate şi spalate, vor fi remontate;- se vidanjeaza fosele colectoare, se desfunda şi se spala canalele de scurgere şi rigolele;- se indeparteaza pentru protecţie toate obiectele care nu trebuie să vina în contact cu substantele insecticide;- se dreneaza apele stagnante din incinta fermei şi din jurul acesteia.2. Aplicarea solutiei de dezinsectie:- după decontaminare şi zvantare, pe întreaga suprafaţa decontaminabilă se pulverizeaza o solutie insecticida, calculandu-se 0,2 l/mp. Se va insista asupra locurilor preferate de daunatori, cum sunt: pervazul ferestrelor, peretii despartitori, boxe, stanoage, jgheaburi, deasupra usilor, pe tavan, unghiuri, colturi etc.;- obiectivul se lasă inchis 24 de ore;- insectele moarte se strang şi se ard pentru a nu fi consumate de animale.Dintre substantele insecticide vor fi preferate piretroidele sub forma de solutie sau aerosoli. Cu anumite precautii pot fi utilizate şi insecticidele organofosforice.Personalul care face dezinsectia trebuie să fie instruit şi autorizat.3. Controlul eficientei dezinsectiei se face prin inspecţie (prin observarea prezentei insectelor moarte în spatiile tratate şi a reducerii numarului de insecte vii din aer şi de pe suprafete). Pentru evaluarea procentuala a eficientei dezinsectiei se pune un anumit numar de benzi imbibate intr-o substanţa lipicioasa un timp determinat (1/2-1 ora), înainte şi după dezinsectie. Se stabileste procentul de insecte capturate după dezinsectie faţă de cele capturate înainte de dezinsectie, după care se stabileste eficienta, scazandu-se procentul obţinut din 100%. Pentru insectele nezburatoare se pot numara insectele vii de pe o suprafaţa dintr-un obiectiv, înainte şi după dezinsectie, stabilindu-se eficienta dezinsectiei la fel ca pentru insectele zburatoare. c) Deratizarea vizeaza distrugerea tuturor rozatoarelor din perimetrul unităţii şi evitarea izgonirii acestora în vecinatati.Succesul actiunii depinde şi de cooperarea cu unitatile vecine pentru sincronizarea masurilor de combatere, prevenindu-se astfel invadarea altor gospodarii, data fiind marea mobilitate a rozatoarelor.Se utilizeaza fie un singur raticid (durata dintre deratizari fiind de 6 luni), fie mai multe substante, folosindu-se mai întâi raticidele cu actiune insidioasa (anticoagulantele) şi în ultima parte pe cele cu actiune brutala (hidrogen fosforat, fosfura de zinc).Pentru canalele de evacuare a dejectiilor se recomanda blocurile raticide hidrofuge.Cele mai utilizate mijloace de deratizare sunt cele mecanice şi chimice.1. Mijloacele mecaniceSunt folosite diferite tipuri de capcane sau curse care se amplaseaza ţinându-se seama de caile obisnuite de circulatie, la circa 40-50 cm de galerie. La inceput capcanele se lasă nearmate cateva zile şi numai după ce rozatoarele se obisnuiesc cu prezenta lor, se armeaza.Un alt mijloc eficient de combatere a rozatoarelor consta în inundarea galeriilor cu apa sub presiune, distrugand mai ales puii.2. Mijloacele chimiceRaticidele pot fi substante anorganice sau organice, de natura vegetala sau de sinteza. De asemenea, după modul cum acţionează, pot fi toxice de ingestie şi toxice respiratorii.Toxicele de ingestie se aplică sub forma de momeli toxice alimentare: boabe de cereale sau alt suport alimentar impregnat cu solutii toxice; pulberi folosite la prafuiri.Toxicele respiratorii constituie un mijloc mai eficient de distrugere a rozatoarelor, distrugandu-le pe toate cele aflate în galeriile sau în spatiile gazate.Se aplica în special galeriilor care nu au comunicare cu spatii locuite de om şi unor spatii închise folosite ca depozite, care, de asemenea, nu au legătură cu cele locuite de om.Etapele deratizarii:1. Curatenia mecanica:- se scot animalele în padocuri sau se muta în alte obiective care au fost în prealabil supuse masurilor DDD;- se evacueaza gunoiul şi resturile furajere şi se depozitează pe platforma de gunoi;- se spala cu apa şi se indeparteaza toate resturile organice aderente de suprafete.2. Aplicarea rodenticidului:- se folosesc momeli toxice şi/sau prafuiri pe locurile circulate de rozatoare, galeriile accesibile, locurile de acces din afara adaposturilor. La galerii se poate aplica gazarea. Se otravesc sursele de apa;- în cazul în care animalele nu se evacueaza, momelile toxice şi prafuirile se aplică în locurile circulate de rozatoare, dar la care animalele nu pot avea acces (grinzile de sustinere ale acoperisului, camerele de depozitare a furajelor, alte camere anexe);- în afara adaposturilor şi în interiorul lor se pot amplasa statii de intoxicare;- în timpul verii o atenţie deosebită se va acorda spatiilor verzi dintre adaposturi şi din vecinatatea adaposturilor (unde sobolanii se retrag şi sapa galerii), canalelor, conductelor de alimentare cu apa, precum şi canalelor de evacuare a dejectiilor. Asupra acestora se va actiona aplicandu-se prafuirea cu pulberi toxice a locurilor umblate, precum şi cu momeli toxice alimentare. Se poate executa gazarea galeriilor;- momelile neconsumate de rozatoare trebuie adunate la sfârşitul actiunii de deratizare de către cei care le-au amplasat şi se vor distruge prin ardere sau se vor ingropa (cel puţin la un metru adancime, la o distanta de cel puţin 50 m de sursele de apa);- toate galeriile trebuie astupate, urmele vizibile de rozatoare se curata, iar după cateva zile se va reinspecta zona tratata pentru a se verifica aparitia urmelor proaspete şi a se aprecia eficienta deratizarii.Personalul care face deratizarea trebuie să fie instruit şi autorizat.-------------Prima liniuţa de la pct. 2 al lit. a) de la Cap. VI a fost modificata prin pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 828 din 21 octombrie 2003 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 770 din 3 noiembrie 2003.Paragraful 4 de la lit. c) de la Cap. VI a fost modificat prin pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 828 din 21 octombrie 2003 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 770 din 3 noiembrie 2003. + Capitolul VII Stingerea focarului de AIE şi notificarea stingerii bolii7.1. Stingerea oficiala a boliiHerghelia, depozitul de armasari, unitatea specializata sau efectivul de ecvidee se considera asanat de AIE dacă indeplineste urmatoarele condiţii:- ecvideele seropozitive au fost sacrificate la abator;- ecvideele trecute de vârsta de 6 luni au reactionat negativ la doua controale serologice efectuate prin testul ID (testul Coogins) sau ELISA, la interval de minimum 6 luni şi de maximum 12 luni de la examenul anterior, cu rezultat negativ;- s-a procedat la decontaminarea, dezinsectia (distrugerea vectorilor) şi deratizarea adaposturilor şi a incintei, iar eficienta a fost verificata prin teste de sanitatie.7.2. Notificarea stingerii bolii şi ridicarea masurilor de carantinaStingerea oficiala a bolii şi ridicarea masurilor de carantina se fac de către autoritatea veterinara teritoriala, printr-un document similar cu cel folosit la declararea oficiala a bolii, cu instiintarea organismelor care au responsabilitate în supravegherea şi combaterea AIE.Notificarea stingerii bolii se efectueaza în conformitate cu normele sanitare veterinare în vigoare. + Capitolul VIII Măsuri de prevenire a reaparitiei AIE în teritoriile în care boala a fost eradicataPentru prevenirea reaparitiei cazurilor de AIE în teritoriile indemnizate, trebuie respectate urmatoarele măsuri: a) identificarea tuturor ecvideelor; b) controlul circulaţiei ecvideelor; c) introducerea de animale (ecvidee) provenite numai din efective sigur indemne de AIE; d) respectarea perioadei de carantina profilactica; e) testarea serologica a ecvideelor aflate în perioada de carantina, conform legislaţiei în vigoare; f) testarea serologica a ecvideelor importate; g) interzicerea folosirii la monta a armasarilor care au actionat în statiuni temporare de monta, dacă nu au fost examinati serologic în perioada de carantina, după reintoarcerea lor în herghelie din statiunile temporare de monta; h) materialul seminal, ovule/embrionii importaţi sa provina de la animale libere de AIE; i) respectarea prevederilor programului de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului; j) prelevarea probelor de sange să se efectueze cu ace de unica folosinţă, pentru fiecare animal; k) instrumentarul folosit în interventii chirurgicale să fie sterilizat; l) materialul seminal utilizat la monta artificiala sa provina de la armasari sanatosi; m) actiunile de vanzare-cumparare să se efectueze numai după ce ecvideele au fost testate serologic şi prezinta rezultat negativ pentru AIE; n) programele de decontaminare şi dezinsectii periodice să fie aplicate conform planului întocmit anual; o) furajele sa nu provina de pe terenuri pe care au pascut animale infectate sau suspecte de AIE. + Capitolul IX Măsuri generale de protecţie pentru pastrarea, manipularea şi utilizarea pesticidelorPastrarea insecticidelor şi a rodenticidelor trebuie facuta numai în ambalaje originale, ermetic închise, în locuri racoroase, departe de alimente şi furaje şi în siguranţa faţă de copii şi persoane neavizate.În timpul utilizarii: a) manipularea şi utilizarea numai de către persoane adulte, perfect familiarizate cu masurile de protecţie; b) purtarea obligatorie a echipamentului de protecţie; c) evitarea contactului toxicelor cu pielea; d) purtarea manusilor şi a ochelarilor de protecţie; e) purtarea mastii pe faţa la pulverizarile în spatiile închise; f) aplicarea pulberilor şi momelilor numai cu mana protejata; g) nu se va ingera materialul concentrat; nu se bea, nu se mananca şi nu se fumeaza în timpul lucrului sau al manipularii; h) nu se pulverizeaza când este vant; i) surplusul sau apa de spalare a utilajului de lucru nu se arunca în ape stătătoare sau curgatoare; j) spalarea şi denocivizarea cu solutie de detergent a echipamentului de protecţie; k) spalarea şi depozitarea într-un loc sigur a containerelor şi ambalajelor goale, după utilizarea continutului.-------
| EMITENT |
----------------*) Textul initial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 688 din 1 octombrie 2003. Aceasta este forma actualizata de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra Neamt până la data de 3 noiembrie 2003 cu modificările şi completările aduse de ORDINUL nr. 828 din 21 octombrie 2003.INTRODUCEREPrezentul plan stabileste conduita prin care serviciile veterinare intervin în cazul eliminarii unui focar de anemie infectioasa ecvina (AIE), masurile specifice veterinare care trebuie aplicate, prin instituirea zonelor epizootice, conform specificului acestor zone, precum şi responsabilitatile de implementare a acestor măsuri.Principiile care stau la baza actiunii de eradicare au în vedere: supravegherea exploatatiilor prin examen serologic, identificarea, izolarea şi eliminarea ecvideelor seropozitive, utilizarea acelor de unica folosinţă, sterilizarea şi dezinfectia instrumentarului chirurgical sau obstetrical, precum şi a celui de uz zootehnic, instituirea de restrictii sanitare veterinare în herghelii, depozite de armasari, hipodroame, asociaţii hipice, statiuni de monta şi în ferme de exploatare infectate.De asemenea, se stipuleaza masurile de eliminare a riscului privind difuzarea anemiei infectioase ecvine din focarul de boala, precum şi cele de prevenire a reaparitiei cazurilor de AIE în teritoriile indemnizate.Eradicarea anemiei infectioase ecvine în România va putea fi realizata conform programului, dacă se asigura toate fondurile necesare şi se respecta recomandarile de ordin organizatoric şi tehnic (identificarea animalelor, controlul circulaţiei acestora etc.) menţionate în prezentul plan. + Capitolul I Definirea bolii şi a termenilor tehnici utilizatiAnemia infectioasa ecvina, denumita în continuare AIE, este o boala specifică solipedelor, produsa de un lentivirus cu actiune complexa: imunodepresiva, eritropenica, trombocitopenica şi proliferanta asupra elementelor sistemului reticulo-endotelial, caracterizata prin febra remitenta şi intermitenta, anemie, cardiopatie şi oboseala la efort, diateza hemoragica, slabirea rezistentei la infectii, care de cele mai multe ori provoaca moartea.Perioada de incubaţie variaza între 45-90 de zile, iar infectia se produce dominant pe cale orizontala, în special pe cale hematogena, prin intermediul insectelor hematofage sau prin folosirea de ace şi instrumentar chirurgical care nu au fost dezinfectate şi sterilizate.Boala evolueaza sporadic, enzootic, iar în unele zone epizootic, dar forma obisnuita de manifestare este cea cronica, animalele contaminate ramanand purtătoare şi excretoare de virus pentru mulţi ani. După infectie apar modificari clinice, imunologice (seroconversie, destructia macrofagelor), hematologice (anemie, diateza hemoragica) şi morfologice (infiltratii cu fibroblaste, hiperplazia foliculilor limfoizi, depozite de hemosiderina în organe).Sursa primara de infectie este reprezentata de caii bolnavi, în special anemolatentii, care pot fi purtatori şi excretori de virus timp de 15-18 ani. Sursele secundare de infectie pot fi apa, asternutul, harnasamentul, furajele. Un rol extrem de important în transmiterea bolii revine vectorilor reprezentati de insectele hematofage.La pierderile economice determinate de taierea obligatorie a animalelor bolnave şi a descendentilor acestora se adauga costul ridicat al acţiunilor de decontaminare şi dezinsectie, precum şi masurile sanitare veterinare restrictive privind circulatia ecvinelor.Riscul contaminant pentru om poate fi luat în considerare datorita particularitatilor morfologice şi structurale ale virusului AIE, asemanatoare cu virusul HIV, de asemenea cu efect imunosupresor.Adapost: construcţie destinata cresterii animalelor.Animal bolnav de AIE: animal din specia ecvidee, infectat cu virusul AIE, la care se înregistrează seroconversie, asociata cu modificari hematologice (eritropenie, hemoglobina scazuta, trombocitopenie, cresterea VSH) sau morfopatologice. Un astfel de animal viu, taiat sau mort poate prezenta fie un rezultat pozitiv la examenul serologic (ID sau ELISA) efectuat pe o proba individuala de ser, fie un rezultat pozitiv la examenul hematologic (constantele seriei rosii şi trombocitare, sub valori normale) sau morfopatologic (depozite de siderina în unele organe, proliferari ale elementelor SRE).Animal infectat cu virusul AIE: animal la care, după legarea virusului cauzal de receptorii antigenici limfocitari, se declanseaza o reactie imuna de aparare de tip umoral (seroconversia), dar fără efect benefic, asociata cu starea febrila. Un astfel de animal viu, taiat sau mort prezinta un rezultat pozitiv la examenul serologic (ID sau ELISA) efectuat pe o proba individuala de ser.Animal dintr-o specie sensibila la AIE: cal, asin, catar, bardou, care poate contacta boala în mod natural sau după inocularea experimentala a virusului cauzal.Animal receptiv la AIE: animal care prezinta pe suprafaţa celulelor limfoide receptori antigenici capabili sa lege virusul AIE.Animal suspect de infectie cu virusul AIE: animal dintr-o specie sensibila, care a intrat în contact cu alte animale suspecte sau bolnave.Animal sanatos: animal la care examenele clinice şi de laborator nu au depistat boli infectocontagioase, iar constantele vitale sunt în limite normale.Anemie: scaderea numarului de eritrocite şi a hemoglobinei, cu perturbarea circuitului fierului în organism, asociata cu starea de slabire la efort, până la epuizare.Anemolatent: cal infectat la care boala evolueaza asimptomatic, cu accese febrile slabe, dar care rămâne purtator şi excretor de virus mai mulţi ani.Asanare: complex de măsuri igienico-organizatorice şi demersuri oficiale prin care se acţionează în perioada dintre declararea şi stingerea unui focar de boala.Asanarea prin depopulare totala: metoda de combatere aplicata în exploatatii ecvidee, în care toate animalele sunt seropozitive; efectivul de animale este sacrificat în totalitate, actiune urmata de decontaminare finala, dezinsectie şi deratizare, conform protocolului.Asanarea prin extractie: măsura de combatere aplicata în unităţi în care s-au diagnosticat animale seropozitive; animalele diagnosticate bolnave sunt identificate, izolate, marcate, dirijate la abator, iar locurile în care au fost cazate sunt decontaminate, cu respectarea protocolului de decontaminare finala, dezinsectie şi deratizare; examenele serologice pentru diagnostic la animalele rămase în viaţa se repeta periodic până la obtinerea a doua rezultate negative (ID sau ELISA).Barem de sanitatie: numar minim de tampoane de sanitatie recoltate dintr-un obiectiv decontaminat.Compartiment: una dintre incaperile unui adapost în care se cresc animale.Decontaminare: operaţiune complexa care are drept scop distrugerea germenilor de pe o suprafaţa, din conţinutul unui material sau din aer.Efectiv indemn: exploatatie de ecvidee libere de AIE.Efectiv contaminat cu virusul AIE: exploatatie în care s-au diagnosticat ecvidee bolnave sau suspecte, supusă masurilor restrictive sanitare veterinare, care aplica programul de asanare prin extractie.Exploatatie: herghelii, depozite de armasari, hipodroame, statiuni de monta, ferme specializate de selecţie şi productie, precum şi gospodariile populatiei.Focar de boala: aparitia uneia dintre bolile prevăzute în listele A sau B ale Oficiului International de Epizootii, intr-o exploatatie agricola, o crescatorie de animale sau un adapost, unde sunt prezente animale, precum şi în locurile invecinate.Fosa: spatiu subteran destinat acumularii purinului din adaposturi sau padocuri, situat de obicei în afara suprafetei pe care o dreneaza.Norma igienica: condiţie igienica bine precizata (de obicei cantitativ) care constituie o obligativitate stabilita prin acte normative interne ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului sau prin uz.Obiectiv: (interior-exterior, inchis-deschis, cu animale-fără animale): cea mai mica parte construita dintr-o ferma, având functionalitate de sine stătătoare, pe care se aplică operaţiuni de zooigiena.Operaţie de decontaminare: actiune de decontaminare a unuia sau mai multor obiective, efectuata intr-o zi de un agregat sau de o echipa de decontaminare, intr-o unitate epizootologica.Proba individuala: proba de ser recoltata de la un animal sensibil la virusul AIE, destinata examenului de laborator.Test Coggins: examen de diagnostic serologic prin testul de imunodifuziune în agar, recomandat de Oficiul International de Epizootii.Trasabilitate: componenta esenţială a programului de control şi eradicare a AIE, care reprezinta modalitatea de a stabili istoricul bolii, pe baza unui sistem modern de control care cuprinde: animalul bolnav, animalele sanatoase cu care a venit în contact, precum şi subprodusele obtinute de la acestea, vectorii animati şi neanimati implicati în transmiterea infectiei.Trasabilitatea progresiva: componenta a trasabilitatii, care se efectueaza pe toata perioada restrictiilor sanitare veterinare şi vizeaza toate miscarile de animale care s-au produs pe o perioadă de cel puţin 2 ani anteriori depistarii infectiei.Zona indemna: teritoriu în interiorul unei tari, net delimitat, în care nici un caz de boala nu a fost semnalat în ultimele 12 luni.Zona infectata: teritoriu în interiorul unei tari în care la examenele efectuate în scop diagnostic au fost identificate cazuri de imbolnavire. + Capitolul II Diagnosticul AIE2.1. Modul de prelevare, transport şi pastrare a probelorProbele de sange se recolteaza de la animale identificate şi se înregistrează în tabele semnate, stampilate şi parafate de medicul veterinar oficial. Notele de însoţire se completeaza corespunzător rubricilor existente şi se semneaza, se stampileaza şi se parafeaza de către medicul veterinar oficial.Probele de sange se recolteaza cu ace pentru fiecare animal, în eprubete pe care se inscrie numărul curent din tabelul însoţitor sau numărul matricol al animalului respectiv, operaţiuni obligatorii, având în vedere ca probele se examineaza individual. Eprubetele se inchid cu dopuri, se păstrează la temperatura camerei pentru exprimarea serului, după care pot fi pastrate la frigider (4-8°C) până la introducerea în lucru (maximum 5 zile).Pentru transportul probelor de sange la distante mai mari se recomanda asigurarea unei temperaturi de refrigerare pentru evitarea hemolizei.În cazul în care probele de sange ajunse în laboratoarele de profil nu pot fi testate în maximum 5 zile de la recoltare, se recomanda congelarea serurilor, cu înscrierea pe fiecare tub a numarului curent din tabele sau a numarului matricol, precum şi notarea pe etichete a provenientei, numarului şi speciei de la care provin.Probele de sange se recolteaza inaintea acţiunilor imunoprofilactice sau după 21 de zile de la efectuarea lor. Cu cel puţin 24 de ore înainte de prelevarea lor se interzice efectuarea tratamentelor (administrarea de corticoizi, imunomodulatori, antiparazitare), precum şi a unor interventii chirurgicale, ce pot modifica rezultatul examenului de laborator.Recoltarea probelor de sange, precum şi a fragmentelor din tesuturi şi organe cu leziuni se face numai de către medicul sau asistentul veterinar autorizat.Examenele de supraveghere se efectueaza la laboratorul sanitar veterinar de stat judetean, iar confirmarile de diagnostic la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animala, după caz, pe probe de sange, conform programului de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului.2.2. Metode de diagnosticDiagnosticul AIE se bazeaza pe utilizarea unui complex de metode care se regăsesc şi în programul de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului:- clinice;- serologice;- histopatologice.Stabilirea diagnosticului pentru AIE se face pe baza metodelor de diagnostic omologate şi aprobate.Pentru diagnosticul AIE sunt autorizate urmatoarele teste şi examene de laborator: a) testul ID (testul Coggins) efectuat pe probe individuale din ser; b) testul ELISA efectuat pe probe individuale din ser; c) la ecvideele seroconverse, identificate prin una dintre metodele specificate mai sus, se pot efectua examene histopatologice pentru obtinerea unor date suplimentare cu valoare de diagnostic. + Capitolul III Trasabilitatea3.1. ScopAutoritatea sanitara veterinara teritoriala va urmări: a) identificarea tuturor posibilitatilor de contact al animalului suspectat sau infectat cu virusul AIE cu alte animale sanatoase ori condiţionat sanatoase; b) circuitul subproduselor (piei, par etc.) provenite de la animalul suspect sau bolnav, de la materia prima la produsul finit.Având în vedere mecanismele complexe implicate în transmiterea infectiei cu virusul AIE pe orizontala şi pe verticala, în aplicarea programului de supraveghere şi combatere a bolii se va ţine seama de:- contaminarea prin vecinatate, care presupune prezenta agentului etiologic în mediul apropiat (exploatatii şi efective de animale invecinate), permitand introducerea lui într-un efectiv indemn prin interferente pe drumuri de acces, pasuni, surse de apa comune, insecte hematofage etc.;- contaminarea prin introducere de animale, furaje etc. din efective şi exploatatii contaminate prin cumparare, transfer temporar, donatii etc.;- contaminarea pe verticala se realizează prin utilizarea în activitatea de reproductie a spermei sau a armasarilor potenţial infectati cu virusul AIE şi transmiterea transplacentara a infectiei de la mama la fat.3.2. Obiectivele trasabilitatiiStabilesc: a) istoricul fermei/exploatatiei, care vizeaza descrierea profilului, modalitatile de înfiinţare şi antecedentele sanitare veterinare (statusul epidemiologic); b) efective: origine, identitate şi sisteme de identificare, evolutie, miscari; c) subproduse de origine animala: prelucrare, comercializare; d) factori de risc implicati în transmiterea pe orizontala şi pe verticala a bolii.3.3. Procedura trasabilitatii: a) identificarea şi catagrafierea animalelor receptive, monitorizarea permanenta a tuturor miscarilor de ecvidee; b) examene clinice la toate animalele, cu izolarea neconditionata a celor suspecte, şi investigatii de laborator pe probe prelevate anterior şi după abatorizarea acestora; c) teste de depistare efectuate în conformitate cu prevederile programului anual de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului; d) examen necropsic şi expertiza de abator la toate animalele moarte sau sacrificate, în scop de diagnostic, şi prelevarea de probe corespunzătoare pentru investigatii de laborator în directia AIE.Având în vedere incubatia şi caracteristicile imunopatogene ale bolii, precum şi caile de transmitere, cu precadere calea hematogena realizata prin vectori (insecte hematofage), analiza epidemiologica şi trasabilitatea AIE au caracter permanent.3.4. Demografia efectivelor de ecvidee receptive la infectia cu virusul AIEPână la eradicarea AIE pe teritoriul României şi în conformitate cu harta epidemiologica actuala sunt delimitate urmatoarele categorii de zone: a) zona de risc epidemiologic înalt, reprezentata de judete intens contaminate; b) zona de risc epidemiologic moderat, cu judete mediu contaminate; c) zona de risc epidemiologic slab, cu judete slab contaminate; d) zone indemne, reprezentate de judete libere de AIE. + Capitolul IV Declararea şi notificarea oficiala a AIEAnuntarea şi declararea oficiala a AIE se fac conform Ordinului ministrului agriculturii şi alimentatiei nr. 156/1999 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru anuntarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 23 martie 2000. + Capitolul V Combaterea AIE5.1. Măsuri la suspicionarea boliiOrice suspiciune de AIE va fi anunţată de medicul veterinar de stat prin mijloace uzuale de comunicare (telefon, telex, fax) la directia sanitara veterinara judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti. Dacă o exploatatie (herghelie, depozit de armasari, hipodrom, statiune de monta, gospodarie a populatiei) are unul sau mai multe animale suspecte de infectie cu lentivirusul AIE ori animale care prezinta semne clinice sau boala evolueaza latent, autoritatea veterinara teritoriala, după efectuarea notificarii de suspiciune, va lua măsuri de recoltare de probe pentru stabilirea diagnosticului de laborator.Imediat ce suspiciunea de infectie a fost notificata, autoritatea veterinara teritoriala va supune efectivul de ecvidee în care s-a înregistrat suspiciunea supravegherii sanitare veterinare şi va institui masurile de carantina, dispunand: a) identificarea tuturor ecvideelor în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei şi pădurilor nr. 167/2003 privind aprobarea Normei sanitare veterinare privind identificarea ecvinelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 8 aprilie 2003; b) izolarea ecvideelor suspecte de infectie de restul efectivului; acestora li se poate permite sa pasca pe terenuri special destinate; c) efectuarea dezinsectiilor şi deparazitarilor; d) interzicerea deplasarii ecvideelor în alte locuri decat abatorul; e) informarea Agentiei Naţionale Sanitare Veterinare; f) efectuarea anchetei epidemiologice de către autoritatea veterinara teritoriala, în care se va menţiona:(i) durata de timp de când AIE ar fi putut exista în efectiv, înainte de suspectarea şi notificarea oficiala;(îi) originea posibila şi identificarea legaturilor cu alte efective suspecte sau contaminate;(iii) deplasarea persoanelor, vehiculelor sau alte modalităţi care eventual ar fi putut fi vectori pentru lentivirusul AIE.Autoritatea veterinara teritoriala poate extinde masurile menţionate anterior la efectivele vecine celui suspect, în functie de configuratia sau de controalele clinice şi de laborator dispuse a fi efectuate.Intrarea şi ieşirea vehiculelor în şi din exploatatia suspecta se vor face numai cu aprobarea autorităţii veterinare teritoriale, respectandu-se în mod obligatoriu regimul de filtru sanitar veterinar.Masurile precizate nu pot fi ridicate până ce suspiciunea de AIE nu este infirmata prin buletin de analiza eliberat de un laborator de diagnostic oficial autorizat.5.2. Măsuri la confirmarea boliiImediat ce laboratorul a confirmat prin buletin de analiza AIE la ecvidee vii, taiate sau moarte, exploatatia (herghelie, ferma, depozit de armasari, hipodrom, statiune de monta, gospodarie a populatiei) va intra în supravegherea directiei sanitare veterinare judetene, respectiv a municipiului Bucureşti. Se face menţiunea ca AIE poate fi diagnosticata: a) în herghelii, depozite de armasari, statiuni de monta, hipodroame, circuri de animale, gradini zoologice; b) în curti, gospodarii ale populatiei; c) la ecvidee aflate la pasune; d) la animale aduse în targuri, baze de achizitii, concursuri, expozitii sau în alte locuri cu aglomerari temporare de animale; e) în abatoare; f) în timpul transportului.5.2.1. Masurile care se impun în focarImediat ce boala a fost confirmata şi notificata în focar, autoritatea veterinara teritoriala va pune exploatatia în care s-au înregistrat animale bolnave sub supraveghere sanitara veterinara şi va institui masurile de carantina, procedand după cum urmeaza: a) se efectueaza ancheta epidemiologica; b) se identifica toate ecvideele serologic negative din focar, indiferent de vârsta, conform Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei şi pădurilor nr. 167/2003; c) se informeaza Agentia Naţionala Sanitara Veterinara; d) se izoleaza de restul efectivului ecvideele serologic pozitive, acestora permitandu-li-se sa pasca pe pasuni special destinate; e) animalele seropozitive se identifica electronic prin microcipare de către medicii veterinari zonali, cu respectarea prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei şi pădurilor nr. 167/2003; f) se interzice deplasarea ecvideelor în alte locuri decat abatorul; g) ecvideele bolnave cu semne clinice de AIE se ucid şi se distrug; h) ecvideele serologic pozitive se sacrifica la sala sanitara sau în abatoarele autorizate sanitar veterinar, la sfârşitul zilei de lucru, în partida separata, iar destinaţia carnii se stabileste în conformitate cu prevederile legislaţiei veterinare în vigoare; i) se recolteaza probe individuale de sange pentru diagnosticul serologic (ID, ELISA) de la toate ecvideele trecute de vârsta de 6 luni; j) se interzice comercializarea ecvideelor provenite din efective contaminate; k) transportul animalelor la abator se face numai cu certificat sanitar veterinar eliberat de administratia veterinara, în care se vor specifică data, tipul şi numărul mijlocului de transport, traseul şi destinaţia; l) după debarcarea animalelor, mijloacele de transport vor fi riguros decontaminate; m) dacă un animal cu AIE a fost trimis la un abator sau serviciu de ecarisaj din alt judet, certificatul sanitar veterinar de transport şi actul de proprietate în original se predau medicului veterinar, care elibereaza un document prin care confirma primirea acestora. În termen de 3 zile, acesta va confirma de primire directorului directiei sanitare veterinare a judeţului de provenienţă şi autorităţii veterinare în a carei raza teritoriala s-a facut taierea sau ecarisarea; n) în cazul în care un ecvideu se transfera la un institut de cercetari sau la un laborator specializat, certificatul sanitar veterinar de transport pentru animale vii, în original, rămâne la beneficiar; o) se interzice folosirea sangelui integral, a serului sau a altor produse de la ecvideele bolnave de AIE, pentru prepararea de produse pentru consumul uman, a produselor farmaceutice sau cosmetice; p) se interzic scoaterea şi transportul furajelor obtinute de pe terenul pe care au pascut animale infectate sau suspecte de AIE către alte unităţi cu efective indemne de AIE; r) se efectueaza dezinsectia conform protocolului, precum şi deparazitarea animalelor.În situaţia în care medicul veterinar a constatat moartea în exploatatie a unui ecvideu cu AIE, acesta va solicita directiei sanitare veterinare judetene, respectiv a municipiului Bucureşti, ridicarea cadavrului de către serviciul de ecarisaj, cu asigurarea că nu exista pericol de raspandire a AIE cu materialele ecarisate.În herghelia, depozitul de armasari, statiunea de monta, hipodromul sau ferma contaminata, care face obiectul supravegherii autorităţii veterinare teritoriale, se vor aplica urmatoarele măsuri: a) eliminarea ecvideelor bolnave se face la termenul stabilit şi nu va depăşi 10 zile de la primirea rezultatului transmis prin buletinul de analiza; b) efectuarea examenului clinic şi prelevarea probelor de sange pentru diagnosticul AIE în exploatatiile care aplica procedeul asanarii prin extractie, la toate cabalinele în vârsta de peste 6 luni, la perioadele specificate în programul de supraveghere.Exploatatiile contaminate devin libere de AIE dacă:(i) animalul reactionat pozitiv paraseste exploatatia numai pentru taiere, sub supravegherea autorităţilor veterinare;(îi) după eliminarea din efectiv a animalelor pozitive, restul animalelor din exploatatie, în vârsta de peste 6 luni, trebuie să prezinte doua rezultate negative la testele serologice efectuate la un interval de minimum 6 luni;(iii) s-a efectuat o ancheta epidemiologica al carei rezultat a fost negativ şi toate efectivele legate epidemiologic cu efectivul infectat au fost supuse masurilor stabilite la lit. b).5.2.2. Masurile care se impun în localitatea contaminataLocalitatea în care s-au înregistrat unul sau mai multe cazuri de AIE se declara contaminata şi se efectueaza ancheta epidemiologica, aplicandu-se masurile sanitare veterinare prevăzute pentru combatere.În localităţile contaminate toate ecvideele serologic negative se vor identifica prin microcipare, conform prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei şi pădurilor nr. 167/2003.În localitate se interzice miscarea efectivelor neidentificate, conform prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei şi pădurilor nr. 167/2003. Animalele din speciile receptive trebuie identificate în vederea urmaririi şi luării masurilor legale necesare.Se interzice circulatia ecvideelor pozitive, indiferent de scop, din localitatea contaminata în localităţi indemne, precum şi din judete contaminate în judete indemne.Se interzice scoaterea de armasari sau de iepe din statiuni temporare de monta, herghelii, depozite de armasari, hipodroame, asociaţii hipice sau din alte unităţi specializate pentru a monta sau a se monta în localităţi cu animale contaminate.Introducerea de armasari sau de iepe de reproductie din unitatile şi localităţile contaminate în herghelii, hipodroame, statiuni temporare sau permanente de monta, depozite de armasari, asociaţii hipice sau în alte aglomerari specializate de cabaline este permisa numai dacă animalele prezinta doua examene negative, efectuate la un interval de 30 de zile într-o perioadă de 40 de zile inaintea acestui transfer.Se interzice folosirea la monta a armasarilor care au actionat în statiuni temporare de monta, dacă nu au fost examinati serologic în perioada de carantina, după reintoarcerea lor în depozit din statiunea temporara de monta şi care nu au rezultat negativ la examenul serologic efectuat în perioada de carantina.Ecvideele seronegative din localităţile contaminate, ca şi cele din zona de protecţie de 10 km în jurul hergheliilor, depozitelor de armasari sau al altor unităţi specializate se testeaza de doua ori pe an (februarie-martie şi octombrie-noiembrie).În ferme de carantina pentru export nu intra decat ecvidee identificate electronic prin microcipare, conform Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei şi pădurilor nr. 167/2003.Primarii localitatilor în care se gasesc exploatatii cu ecvidee diagnosticate cu AIE, asociaţiile crescatorilor de ecvidee şi alte persoane interesate au obligaţia de a sprijini autoritatea veterinara teritoriala în aplicarea masurilor stabilite pentru supravegherea şi combaterea bolii, procedand prin interzicerea, deplasarea, tranzitarea, pasunarea, participarea la targuri sau concursuri, precum şi folosirea adapatorilor naturale din raza localităţii, pentru ecvideele care nu apartin unei exploatatii înregistrate indemne. Face excepţie situaţia în care, în baza unei dispozitii de libera trecere eliberate de autoritatea veterinara sau a certificatului sanitar veterinar de transport, se aproba deplasarea ecvideelor bolnave livrate unui institut specializat pentru diagnostic şi cercetare.Miscarea tuturor ecvideelor de pe teritoriul judeţului respectiv va fi supravegheata şi controlata de serviciul de inspecţie şi implementare a legislaţiei sanitare veterinare. + Capitolul VI Decontaminarea, dezinsectia şi deratizarea în AIEPentru asanarea AIE în toate unitatile în care s-a declarat boala se pot utiliza doua procedee, în functie de gradul de infectie al unităţii: prin extractie sau prin depopulare totala.În asanarea prin extractie se aplică decontaminarea: a) de necesitate parţială, pe măsura eliminarii cabalinelor, pe locul acestora şi inca a doua locuri, din stanga şi din dreapta acestora, precum şi a suprafeţelor de grajd aferente acestor locuri; b) de necesitate generală, după eliminarea ultimului animal bolnav din obiectiv.În asanarea prin extractie se aplică decontaminarea de necesitate generală, care vizeaza toate obiectivele interioare. Decontaminarea obiectivelor în anotimpul calduros se poate realiza prin scoaterea cabalinelor în padocuri, iar în anotimpul rece, prin mutarea animalelor sanatoase în obiective curate şi decontaminate, urmand ca obiectivul astfel eliberat să fie supus operaţiunilor de decontaminare.Se va avea în vedere ca toate obiectivele deservite de un canal de dejectii, sistem de adapare cu nivel constant sau racordate la o fosa să fie decontaminate concomitent.În mod obligatoriu va fi facuta decontaminarea ustensilelor de grajd şi a utilajelor care au deservit aceste obiective, precum şi a dejectiilor din statia de epurare sau platforma de gunoi; se vor acoperi toate punctele de vizitare a canalelor de evacuare a dejectiilor.Timpul de contact este de minimum 24 de ore pentru toate obiectivele.Decontaminarea este controlata obligatoriu din punct de vedere al eficientei printr-un test de sanitatie (testul stafilococic), conform Ordinului ministrului agriculturii, industriei şi alimentatiei nr. 25/1995, completat prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei şi pădurilor nr. 374/2001 pentru aprobarea componentei Comitetului tehnic şi a subcomitetelor pentru omologarea metodelor şi metodologiilor de diagnostic paraclinic medical veterinar.În asanarea prin depopulare totala se aplică decontaminarea de necesitate generală, după eliminarea ultimului animal din unitate, şi vizeaza toate obiectivele interioare şi exterioare. Pentru fiecare tip de obiectiv se utilizeaza decontaminantul adecvat, conform cerințelor acestuia.Timpul de contact este de minimum 24 de ore pentru toate obiectivele.Pentru decontaminarea prin biosterilizare timpul de contact necesar este de minimum 4 luni.Echipamentul de protecţie se va decontamina prin fierbere sau gazare cu substante decontaminante specifice. Resturile grosiere (gunoi, furaje, asternut etc.) provenite din obiective vor fi arse sau, dacă acest lucru nu este posibil, se vor decontamina prin metoda biotermica la platforma de gunoi sau treapta mecanica a statiei de epurare.Decontaminarea de necesitate generală se controlează obligatoriu din punct de vedere al eficientei printr-un test de sanitatie general, aplicat la toate obiectivele interioare.Masurile de carantina pot fi ridicate numai după ce toate obiectivele interioare au fost supuse unei decontaminari eficiente, atestata prin buletin de analiza eliberat de laboratorul sanitar veterinar judetean.Dezinsectia de necesitate se face în mod obisnuit o dată cu decontaminarea, după scoaterea animalelor din obiective (în padocuri, curti, la pasunat sau mutate în obiective supuse masurilor de decontaminare, dezinfectie şi deratizare) şi după efectuarea curateniei mecanice. Se aplica atât în asanarea prin extractie, cat şi în cea prin depopulare totala. Se repeta în functie de ciclul biologic al insectelor hematofage.Deratizarea de necesitate se declanseaza imediat ce se instituie focarul de boala şi se realizează după un program bine pus la punct de proprietar cu o intreprindere specializata şi autorizata sau de specialisti atestati şi autorizati. Actiunea trebuie să fie generală şi simultana la toate obiectivele din unitate şi la toate unitatile din zona de actiune. Se planifica în intervalul dintre depopularea adaposturilor şi repopularea acestora, de regula inaintea decontaminarii.Notiuni generale de decontaminare, dezinfectie, deratizare (DDD)---------------------------------------------------------------- a) Decontaminarea de necesitate se face în focarul de boala, în scopul distrugerii agentului patogen implicat în aparitia bolii. Ea poate fi parţială (la o parte din obiectiv), totala (la unul sau mai multe obiective) sau generală (la întreaga unitate epidemiologica). Decontaminarea de necesitate mai poate fi curenta, pe măsura eliminarii animalelor, sau finala, după eliminarea ultimului animal pozitiv din unitatea epidemiologica. Se realizează atât în asanarea prin depopulare totala, cat şi în asanarea prin extractie.Decontaminarea cuprinde urmatoarele etape şi operaţiuni în succesiune cronologica:1. Curatenia mecanica:- se elimina cabalinele din obiectiv sau din locurile vizate;- se scoate de sub tensiune reteaua electrica;- se umezeste întreaga suprafaţa decontaminabilă cu apa sau diverse solutii (slab decontaminante, detergente, decapante etc.);- se indeparteaza resturile grosiere (furaje, asternut, dejectii etc.) şi se transporta cu o bena etansa la platforma de gunoi sau treapta mecanica a statiei de epurare. Atenţie, sa nu se imprastie pe alte obiective!;- se demonteaza toate părţile detasabile şi se depozitează într-un loc special amenajat (o platforma betonata şi acoperita, o magazie betonata, un padoc betonat). Toate vor avea obligatoriu un sistem de colectare a apelor uzate sub control, unde urmeaza operaţiunile de curatare şi decontaminare;- se curata întreaga suprafaţa decontaminabilă de resturile aderente în asa fel încât să poată fi recunoscut materialul din care este facuta. Curatarea se face cu ajutorul apei (jet de apa sub presiune de cel puţin 10 atm.), aerului comprimat, maturilor, periilor, razurilor etc. Mai pot fi utilizate solutii detergente sau decapante;- resturile şi lichidele sunt colectate prin sistemul de evacuare a dejectiilor sau se transporta cu o bena etansa la platforma de gunoi sau treapta mecanica a statiei de epurare;- suprafetele din pamant vor fi inlocuite cu pamant proaspat, după indepartarea la platforma de gunoi sau treapta mecanica a statiei de epurare a unui strat de 15-20 cm. Pamantul nou va proveni dintr-o zona stabilita de medicul veterinar ca neexpusa contaminarii. Acest pamant va fi amestecat în proportie de 5:1 cu var nestins sau clorura de var înainte de introducerea în obiectiv;- se executa reparatiile curente necesare reluării procesului de productie, conform tehnologiilor sanitare veterinare şi de crestere;- se face o noua curăţenie mecanica pentru a se indeparta resturile rezultate în urma activităţii de reparatii;- se introduc părţile detasate care au fost curatate şi decontaminate de la locul unde au fost depozitate, în obiectiv, montandu-se functional.2. Aplicarea decontaminantului:- se alege decontaminantul specific stabilindu-se concentraţia şi modul de aplicare;- se calculeaza suprafaţa decontaminabilă, se asigura mijloacele de decontaminare şi masurile de protecţie a muncii;- se pregăteşte solutia de lucru în functie de cerinţele decontaminantului şi de suprafaţa decontaminabilă;- se condiţioneaza obiectivul (se indeparteaza apa din recipiente, excavatii, anfractuozitati ale pardoselii, jgheaburi, bazine, canale etc.; se deschid tablourile electrice; se completeaza geamurile; se inchid robinetele; se asigura sursa de iluminare etc.);- se condiţioneaza suplimentar obiectivul în functie de cerinţele decontaminantului şi modul de aplicare (preincalzire, etansare, umidificare etc.);- se imprastie cantitatea de solutie de lucru calculată pentru obiectiv, începând de sus în jos şi din partea opusa inspre iesire. Aplicarea se face prin pulverizare fina, pe întreaga suprafaţa decontaminabilă, cat mai uniform, pentru a se asigura cantitatea de solutie de lucru pe fiecare metru patrat;- se inchide şi se sigileaza obiectivul; se incheie actul sanitar veterinar de decontaminare;- timpul de contact este de cel puţin 6 ore.3. Controlul eficientei decontaminarii şi condiţionarea obiectivului pentru repopulare:- se recolteaza cu ajutorul tampoanelor de sanitatie resturi din obiectivul decontaminat, de către o persoană instruita în acest sens şi dotata cu materiale necesare. Aceasta persoana intra prima în obiectiv, utilizand mijloace de protecţie personala;- se respecta baremul de sanitatie şi se face neutralizarea specifică a decontaminantului;- se întocmeşte nota de însoţire pentru laborator;- se asigura prelucrarea materialului recoltat în maximum 24 de ore. b) Dezinsectia de necesitate vizeaza distrugerea insectelor hematofage care pot fi incriminate în transmiterea AIE. Se repeta în functie de ciclul biologic al daunatorilor.Dezinsectia cuprinde urmatoarele etape şi operaţiuni în succesiune cronologica:1. Curatenia mecanica:- se scot animalele în padocuri sau se muta în alte obiective care au fost în prealabil supuse masurilor DDD;- se executa o pulverizare cu solutie fixatoare (de exemplu, soda caustica 0,5%) pe întreaga suprafaţa a obiectivului, calculandu-se 1 l/mp, înainte să fie scoase resturile de furaje şi apa sau dejectiile;- se demonteaza şi se indeparteaza din obiectiv părţile detasabile care se vor depozita, curata şi dezinsectiza pe o platforma betonata sau într-un alt obiectiv curat;- se evacueaza gunoiul şi resturile de furaje şi se depozitează pe platforma de gunoi;- se spala cu apa şi se indeparteaza toate resturile organice aderente de suprafete;- părţile detasate, curatate şi spalate, vor fi remontate;- se vidanjeaza fosele colectoare, se desfunda şi se spala canalele de scurgere şi rigolele;- se indeparteaza pentru protecţie toate obiectele care nu trebuie să vina în contact cu substantele insecticide;- se dreneaza apele stagnante din incinta fermei şi din jurul acesteia.2. Aplicarea solutiei de dezinsectie:- după decontaminare şi zvantare, pe întreaga suprafaţa decontaminabilă se pulverizeaza o solutie insecticida, calculandu-se 0,2 l/mp. Se va insista asupra locurilor preferate de daunatori, cum sunt: pervazul ferestrelor, peretii despartitori, boxe, stanoage, jgheaburi, deasupra usilor, pe tavan, unghiuri, colturi etc.;- obiectivul se lasă inchis 24 de ore;- insectele moarte se strang şi se ard pentru a nu fi consumate de animale.Dintre substantele insecticide vor fi preferate piretroidele sub forma de solutie sau aerosoli. Cu anumite precautii pot fi utilizate şi insecticidele organofosforice.Personalul care face dezinsectia trebuie să fie instruit şi autorizat.3. Controlul eficientei dezinsectiei se face prin inspecţie (prin observarea prezentei insectelor moarte în spatiile tratate şi a reducerii numarului de insecte vii din aer şi de pe suprafete). Pentru evaluarea procentuala a eficientei dezinsectiei se pune un anumit numar de benzi imbibate intr-o substanţa lipicioasa un timp determinat (1/2-1 ora), înainte şi după dezinsectie. Se stabileste procentul de insecte capturate după dezinsectie faţă de cele capturate înainte de dezinsectie, după care se stabileste eficienta, scazandu-se procentul obţinut din 100%. Pentru insectele nezburatoare se pot numara insectele vii de pe o suprafaţa dintr-un obiectiv, înainte şi după dezinsectie, stabilindu-se eficienta dezinsectiei la fel ca pentru insectele zburatoare. c) Deratizarea vizeaza distrugerea tuturor rozatoarelor din perimetrul unităţii şi evitarea izgonirii acestora în vecinatati.Succesul actiunii depinde şi de cooperarea cu unitatile vecine pentru sincronizarea masurilor de combatere, prevenindu-se astfel invadarea altor gospodarii, data fiind marea mobilitate a rozatoarelor.Se utilizeaza fie un singur raticid (durata dintre deratizari fiind de 6 luni), fie mai multe substante, folosindu-se mai întâi raticidele cu actiune insidioasa (anticoagulantele) şi în ultima parte pe cele cu actiune brutala (hidrogen fosforat, fosfura de zinc).Pentru canalele de evacuare a dejectiilor se recomanda blocurile raticide hidrofuge.Cele mai utilizate mijloace de deratizare sunt cele mecanice şi chimice.1. Mijloacele mecaniceSunt folosite diferite tipuri de capcane sau curse care se amplaseaza ţinându-se seama de caile obisnuite de circulatie, la circa 40-50 cm de galerie. La inceput capcanele se lasă nearmate cateva zile şi numai după ce rozatoarele se obisnuiesc cu prezenta lor, se armeaza.Un alt mijloc eficient de combatere a rozatoarelor consta în inundarea galeriilor cu apa sub presiune, distrugand mai ales puii.2. Mijloacele chimiceRaticidele pot fi substante anorganice sau organice, de natura vegetala sau de sinteza. De asemenea, după modul cum acţionează, pot fi toxice de ingestie şi toxice respiratorii.Toxicele de ingestie se aplică sub forma de momeli toxice alimentare: boabe de cereale sau alt suport alimentar impregnat cu solutii toxice; pulberi folosite la prafuiri.Toxicele respiratorii constituie un mijloc mai eficient de distrugere a rozatoarelor, distrugandu-le pe toate cele aflate în galeriile sau în spatiile gazate.Se aplica în special galeriilor care nu au comunicare cu spatii locuite de om şi unor spatii închise folosite ca depozite, care, de asemenea, nu au legătură cu cele locuite de om.Etapele deratizarii:1. Curatenia mecanica:- se scot animalele în padocuri sau se muta în alte obiective care au fost în prealabil supuse masurilor DDD;- se evacueaza gunoiul şi resturile furajere şi se depozitează pe platforma de gunoi;- se spala cu apa şi se indeparteaza toate resturile organice aderente de suprafete.2. Aplicarea rodenticidului:- se folosesc momeli toxice şi/sau prafuiri pe locurile circulate de rozatoare, galeriile accesibile, locurile de acces din afara adaposturilor. La galerii se poate aplica gazarea. Se otravesc sursele de apa;- în cazul în care animalele nu se evacueaza, momelile toxice şi prafuirile se aplică în locurile circulate de rozatoare, dar la care animalele nu pot avea acces (grinzile de sustinere ale acoperisului, camerele de depozitare a furajelor, alte camere anexe);- în afara adaposturilor şi în interiorul lor se pot amplasa statii de intoxicare;- în timpul verii o atenţie deosebită se va acorda spatiilor verzi dintre adaposturi şi din vecinatatea adaposturilor (unde sobolanii se retrag şi sapa galerii), canalelor, conductelor de alimentare cu apa, precum şi canalelor de evacuare a dejectiilor. Asupra acestora se va actiona aplicandu-se prafuirea cu pulberi toxice a locurilor umblate, precum şi cu momeli toxice alimentare. Se poate executa gazarea galeriilor;- momelile neconsumate de rozatoare trebuie adunate la sfârşitul actiunii de deratizare de către cei care le-au amplasat şi se vor distruge prin ardere sau se vor ingropa (cel puţin la un metru adancime, la o distanta de cel puţin 50 m de sursele de apa);- toate galeriile trebuie astupate, urmele vizibile de rozatoare se curata, iar după cateva zile se va reinspecta zona tratata pentru a se verifica aparitia urmelor proaspete şi a se aprecia eficienta deratizarii.Personalul care face deratizarea trebuie să fie instruit şi autorizat.-------------Prima liniuţa de la pct. 2 al lit. a) de la Cap. VI a fost modificata prin pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 828 din 21 octombrie 2003 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 770 din 3 noiembrie 2003.Paragraful 4 de la lit. c) de la Cap. VI a fost modificat prin pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 828 din 21 octombrie 2003 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 770 din 3 noiembrie 2003. + Capitolul VII Stingerea focarului de AIE şi notificarea stingerii bolii7.1. Stingerea oficiala a boliiHerghelia, depozitul de armasari, unitatea specializata sau efectivul de ecvidee se considera asanat de AIE dacă indeplineste urmatoarele condiţii:- ecvideele seropozitive au fost sacrificate la abator;- ecvideele trecute de vârsta de 6 luni au reactionat negativ la doua controale serologice efectuate prin testul ID (testul Coogins) sau ELISA, la interval de minimum 6 luni şi de maximum 12 luni de la examenul anterior, cu rezultat negativ;- s-a procedat la decontaminarea, dezinsectia (distrugerea vectorilor) şi deratizarea adaposturilor şi a incintei, iar eficienta a fost verificata prin teste de sanitatie.7.2. Notificarea stingerii bolii şi ridicarea masurilor de carantinaStingerea oficiala a bolii şi ridicarea masurilor de carantina se fac de către autoritatea veterinara teritoriala, printr-un document similar cu cel folosit la declararea oficiala a bolii, cu instiintarea organismelor care au responsabilitate în supravegherea şi combaterea AIE.Notificarea stingerii bolii se efectueaza în conformitate cu normele sanitare veterinare în vigoare. + Capitolul VIII Măsuri de prevenire a reaparitiei AIE în teritoriile în care boala a fost eradicataPentru prevenirea reaparitiei cazurilor de AIE în teritoriile indemnizate, trebuie respectate urmatoarele măsuri: a) identificarea tuturor ecvideelor; b) controlul circulaţiei ecvideelor; c) introducerea de animale (ecvidee) provenite numai din efective sigur indemne de AIE; d) respectarea perioadei de carantina profilactica; e) testarea serologica a ecvideelor aflate în perioada de carantina, conform legislaţiei în vigoare; f) testarea serologica a ecvideelor importate; g) interzicerea folosirii la monta a armasarilor care au actionat în statiuni temporare de monta, dacă nu au fost examinati serologic în perioada de carantina, după reintoarcerea lor în herghelie din statiunile temporare de monta; h) materialul seminal, ovule/embrionii importaţi sa provina de la animale libere de AIE; i) respectarea prevederilor programului de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului; j) prelevarea probelor de sange să se efectueze cu ace de unica folosinţă, pentru fiecare animal; k) instrumentarul folosit în interventii chirurgicale să fie sterilizat; l) materialul seminal utilizat la monta artificiala sa provina de la armasari sanatosi; m) actiunile de vanzare-cumparare să se efectueze numai după ce ecvideele au fost testate serologic şi prezinta rezultat negativ pentru AIE; n) programele de decontaminare şi dezinsectii periodice să fie aplicate conform planului întocmit anual; o) furajele sa nu provina de pe terenuri pe care au pascut animale infectate sau suspecte de AIE. + Capitolul IX Măsuri generale de protecţie pentru pastrarea, manipularea şi utilizarea pesticidelorPastrarea insecticidelor şi a rodenticidelor trebuie facuta numai în ambalaje originale, ermetic închise, în locuri racoroase, departe de alimente şi furaje şi în siguranţa faţă de copii şi persoane neavizate.În timpul utilizarii: a) manipularea şi utilizarea numai de către persoane adulte, perfect familiarizate cu masurile de protecţie; b) purtarea obligatorie a echipamentului de protecţie; c) evitarea contactului toxicelor cu pielea; d) purtarea manusilor şi a ochelarilor de protecţie; e) purtarea mastii pe faţa la pulverizarile în spatiile închise; f) aplicarea pulberilor şi momelilor numai cu mana protejata; g) nu se va ingera materialul concentrat; nu se bea, nu se mananca şi nu se fumeaza în timpul lucrului sau al manipularii; h) nu se pulverizeaza când este vant; i) surplusul sau apa de spalare a utilajului de lucru nu se arunca în ape stătătoare sau curgatoare; j) spalarea şi denocivizarea cu solutie de detergent a echipamentului de protecţie; k) spalarea şi depozitarea într-un loc sigur a containerelor şi ambalajelor goale, după utilizarea continutului.-------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari