DECRET nr. 141 din 28 februarie 1967 (*republicat*)privind pensiile militare de stat şi pensia suplimentară*)
EMITENT
  • CONSILIUL DE STAT
    • Publicat în  BULETINUL OFICIAL nr. 17 din 1 februarie 1969



    __________ Notă *) Acest decret a devenit Legea nr. 6/1967.Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:  +  Titlul I PENSII MILITARE DE STAT  +  Capitolul I Dispoziţii generale  +  Articolul 1Au drept la pensie militară de stat: a) ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii din cadrele permanente ale Ministerului Forţelor Armate, Ministerului Afacerilor Interne şi ale Consiliului Securităţii Statului; b) urmaşii celor prevăzuţi mai sus.  +  Articolul 2Categoriile de pensii sînt: a) de serviciu; b) de invaliditate; c) de urmaş.  +  Articolul 3Pensionării militari, precum şi membrii lor de familie au drept la asistenţa medicală, medicamente, materiale sanitare, asistenţa socială, ajutoare în caz de deces şi la alte drepturi, în conformitate cu normele legale în vigoare.  +  Articolul 4Pensiile militare de stat şi celelalte drepturi cuvenite pensionarilor militari şi membrilor lor de familie se plătesc din fondul prevăzut în acest scop în planul de cheltuieli al Ministerului Forţelor Armate, respectiv al Ministerului Afacerilor Interne şi al Consiliului Securităţii Statului, fără nici o reţinere din solda militarilor.  +  Articolul 5Pentru stabilirea cuantumului pensiei se iau în considerare, după felul pensiei, următoarele elemente: a) vechimea în serviciu; b) solda lunară; c) gradul de invaliditate şi cauza care a provocat invaliditatea; d) condiţiile în care s-a desfăşurat activitatea.  +  Articolul 6 (1) După condiţiile în care şi-au desfăşurat activitatea, militarii beneficiază de următoarele sporuri de vechime în serviciu: a) un spor egal cu timpul servit ca militar în unităţi ce fac parte din compunerea armatei operative în timp de război. Acelaşi spor se va putea acorda şi pentru unele activităţi care imputa militarilor eforturi deosebite; b) un spor egal cu jumătate sau un sfert din timpul servit ca militar în unele activităţi sau locuri cu condiţii deosebite de muncă. (2) Perioadele de război pentru care se acordă spor de vechime în serviciu se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniştri. De asemenea, prin hotărîre a Consiliului de Miniştri se vor fixa criteriile pe baza cărora Ministerul Forţelor Armate, Ministerul Afacerilor Interne şi Consiliul Securităţii Statului, împreună cu Ministerul Muncii, vor stabili activităţile sau locurile de muncă ce dau dreptul la sporuri de vechime în serviciu. (3) Vechimea în munca ca angajat se va lua în considerare cu sporurile corespunzătoare, potrivit legii privind pensiile de asigurări sociale de stat.  +  Capitolul II Pensia de serviciu  +  Articolul 7 (1) Pensia de serviciu se acordă militarilor care la data iesirii din cadrele permanente au cel puţin 25 ani vechime în serviciu, din care 15 ani efectivi ca militar, şi au împlinit vîrsta de 52 ani. (2) Pentru militarii care au servit cel puţin 15 ani ca personal navigant de aviatie, pensia de serviciu se acordă dacă la data iesirii din cadrele permanente îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la alin. 1 şi au împlinit vîrsta de 50 ani.  +  Articolul 8 (1) Pensia de serviciu pentru 25 ani vechime în serviciu se stabileşte în procente din solda lunară, după cum urmează:
      Solda lunară (lei)Pensia în procente din solda lunarăCuantumul minim al pensiei (lei)
      pînă la 80085-
      de la 801 la 90080680
      de la 901 la 120075720
      de la 1201 la 160070900
      de la 1601 la 2000651120
      de la 2001 la 2500601300
      de la 2501 la 3000551500
      peste 3000501650
    (2) La procentele de mai sus se adauga, proporţional cu anii serviti în condiţiile prevăzute la art. 6, următoarele sporuri procentuale:- 1 la suta din solda lunară pentru fiecare an efectiv servit în situaţia prevăzută de art. 6 alin. 1 lit. a;- 0,5 la suta din solda lunară pentru fiecare an efectiv servit în activităţile sau locurile de muncă, pentru care se acordă un spor de timp egal cu jumătate din timpul servit în aceste situaţii;- 0,25 la suta din solda lunară pentru fiecare an efectiv servit în activităţile sau locurile de muncă, pentru care se acordă un spor de timp egal cu un sfert din timpul servit în aceste situaţii. (3) Pentru fiecare an de vechime în serviciu peste vechimea de 25 ani se acordă un procent suplimentar de 0,5 la suta aplicat la solda lunară.      +  Articolul 9 (1) Militarii care sînt trecuţi în rezerva ca urmare a implinirii limitei de vîrsta în grad, precum şi pentru motive determinate de nevoile Ministerului Forţelor Armate, respectiv Ministerului Afacerilor Interne şi Consiliului Securităţii Statului, înainte de împlinirea virstei cerute pentru acordarea pensiei de serviciu şi care la data iesirii din cadrele permanente au 25 ani efectivi în servicii, din care 15 ani efectivi ca militar, au dreptul la pensie de serviciu în procent de 85 la suta din cuantumul pensiei calculat potrivit prevederilor prezentului decret. (2) La împlinirea virstei cerute pentru pensia de serviciu, pensia se va acorda în procent de 100 la suta din cuantumul ce rezultă din calcul.  +  Articolul 10 (1) Militarii care la data iesirii din cadrele permanente au cel puţin 20 ani efectivi în serviciu, din care 10 ani efectivi ca militar, au drept la pensie de serviciu dacă se afla în una din următoarele situaţii: a) au fost trecuţi în rezerva sau direct în retragere, ca urmare a clasarii ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar activ ori ca urmare a unei afecţiuni a organismului neprevăzute în baremul medical şi datorită căreia nu pot îndeplini funcţii corespunzătoare gradelor pe care le-au avut şi specialitatii militare din care fac parte; b) au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă după data iesirii din cadrele permanente; c) au împlinit vîrsta de 57 ani; d) alte situaţii ce se vor stabili prin hotărîre Consiliului de Miniştri. (2) Militarii care la data iesirii din cadrele permanente au cel puţin 10 ani efectivi în serviciu ca militar au drept la pensie de serviciu după împlinirea virstei de 62 ani. (3) Pentru cei care au o vechime în serviciu mai mica de 25 ani pensia se calculează proporţional cu numărul anilor de serviciu.      +  Capitolul III Pensia de invaliditate  +  Articolul 11 (1) Au drept la pensie de invaliditate cei care au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă. (2) Invaliditatile care dau drept la pensie sînt de trei grade, în raport cu incapacitatea de muncă şi anume: a) invaliditatea de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi nevoia de îngrijire şi supraveghere a invalidului de către altă persoană; b) invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se servi fără ajutorul altei persoane; c) invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea parţială a capacităţii de muncă.  +  Articolul 12După cauzele care provoacă invaliditatea, pensia de invaliditate este de doua feluri: a) pensia de invaliditate cauzată de accident în serviciu sau boala contractată ori agravată în timpul şi din cauza serviciului militar; b) pensia de invaliditate cauzată de accident în afară serviciului sau boala contractată ori agravată în timpul dar nu din cauza serviciului militar.  +  Articolul 13Pensia de invaliditate se acordă fără a se cere îndeplinirea vreunei condiţii de vechime în serviciu şi de vîrsta.  +  Articolul 14 (1) Prin accident în serviciu, în sensul prezentului decret, se înţelege vătămarea violenta a organismului, precum şi intoxicatia acuta profesională care provoacă invaliditate ori deces, survenite în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu. (2) Se considera accident în serviciu, în sensul prezentului decret, şi cel survenit în timpul deplasarii de la domiciliu spre unitatea militară sau spre locul unde executa o misiune şi de la acestea spre domiciliu, dacă accidentul s-a produs în perioada de timp necesară pentru deplasare. (3) Prin boala contractată ori agravată în timpul şi din cauza serviciului militar se înţelege boala care provoacă invaliditate ori deces, survenită în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu sau ca urmare a condiţiilor în care se executa serviciul.  +  Articolul 15Pensia se acordă şi în cazul în care invaliditatea s-a ivit ulterior accidentului în serviciu sau unei boli contractate în timpul şi din cauza serviciului militar, dacă se constată că invaliditatea este consecinţa accidentului în serviciu sau a bolii respective.  +  Articolul 16Cuantumul pensiei de invaliditate cauzate de accident în serviciu sau boala contractată ori agravată în timpul şi din cauza serviciului militar se stabileşte în procente din solda lunară, în raport cu gradul de invaliditate, astfel: a) pentru gradul I de invaliditate:
      Solda lunară (lei)Pensia în procente din solda lunarăCuantumul minim al pensiei (lei)
      pînă la 100095-
      de la 1001 la 110090950
      de la 1101 la 120085990
      de la 1201 la 1600801020
      de la 1601 la 2000751280
      de la 2001 la 2500701500
      de la 2501 la 3000651750
      peste 3000601950
    b) pentru gradul II de invaliditate, cuantumul pensiei este de 85 la suta din pensia stabilită pentru gradul I; c) pentru gradul III de invaliditate, cuantumul pensiei este de 60 la suta din pensia stabilită pentru gradul I.      +  Articolul 17Cuantumul pensiei de invaliditate cauzate de accident în afară serviciului sau boala contractată ori agravată în timpul dar nu din cauza serviciului militar se stabileşte în procente de baza din solda lunară, în raport cu gradul de invaliditate, astfel: a) pentru gradul I de invaliditate:
      Solda lunară (lei)Pensia în procente de bază din solda lunarăCuantumul minim al pensiei la procentul de bază (lei)
      pînă la 80060-
      de la 801 la 90055480
      de la 901 la 120050495
      de la 1201 la 160045600
      de la 1601 la 200040720
      de la 2001 la 250035800
      de la 2501 la 300030875
      peste 300025900
    Pentru fiecare an, pînă la vechimea în serviciu de 25 ani, se acordă un procent suplimentar de 1 la suta din solda lunară: pentru fiecare an care depăşeşte aceasta vechime, se acordă un procent suplimentar de 0,5 la suta din solda lunară; b) pentru gradul II de invaliditate, cuantumul pensiei este de 85 la suta din pensia de invaliditate de gradul I; c) pentru gradul III de invaliditate, cuantumul pensiei este de 60 la suta din pensia de invaliditate de gradul I.      +  Articolul 18 (1) Pensia de invaliditate cauzată de accident în afară serviciului sau de o boala contractată în timpul dar nu din cauza serviciului militar se acordă numai dacă invaliditatea a survenit în timpul cînd militarul s-a aflat în cadrele permanente, precum şi în termen de 90 zile de la ieşirea din cadrele permanente. (2) Pensia se acordă şi în cazul în care invaliditatea s-a ivit în termen de un an de la ieşirea din cadrele permanente, dacă invaliditatea este consecinţa unui accident sau boli survenite în timpul cînd se afla în cadrele permanente.  +  Articolul 19 (1) Pensionării de invaliditate de gradul I au dreptul, în afară de pensie, la o indemnizaţie pentru îngrijire de 300 lei lunar. (2) De indemnizaţia prevăzută la alin. precedent beneficiază şi cei care, avînd o invaliditate de gradul I, primesc cuantumul pensiei de serviciu.  +  Articolul 20 (1) Pensionării de invaliditate sînt supuşi revizuirii medicale periodice în ceea ce priveşte capacitatea lor de muncă, cu excepţia celor care: a) prezintă invaliditati ireversibile; b) au împlinit vîrsta de 52 ani, bărbaţii şi 50 ani, femeile; c) au împlinit vîrsta cerută pentru acordarea pensiei de serviciu, dacă pensionarea acestora se face la virste mai mici de 52 ani, bărbaţii şi 50 ani, femeile. (2) Pensionării de invaliditate pot cere revizuirea medicală ori de cîte ori starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau s-a agravat.  +  Articolul 21*) (1) Invalizii de gradul I, care la data iesirii din cadrele permanente au vechimea în serviciu de cel puţin 20 ani, au dreptul la cuantumul pensiei de serviciu. (2) De dispoziţiile alin. 1 beneficiază atît cei care au calitatea de pensionari de invaliditate, cît şi cei care solicită înscrierea la pensie. (3) Pensionării de invaliditate care primesc cuantumul pensiei de serviciu, precum şi cei prevăzuţi la art. 10, lit. b rămîn supuşi revizuirii medicale, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 20 alin. 1. (4) Cuantumul pensiei de serviciu se acordă din oficiu ori de cîte ori acesta este mai avantajos.___________ Notă *) Potrivit prevederilor art. III alin. 2 din Decretul nr. 971/1968, pensionării de invaliditate, înscrişi la pensie pînă la data intrării în vigoare a Decretului nr. 971/1968, care primesc cuantumul pensiei de serviciu, vor beneficia în continuare de acest cuantum şi în cazul schimbării gradului de invaliditate, cu excepţia celor ce sînt trecuţi în gradul III şi care nu îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea pensiei de serviciu sau care, deşi îndeplinesc aceste condiţii, sînt revizuibili.      +  Capitolul IV Pensia de urmaş  +  Articolul 22 (1) Au drept la pensie de urmaş membrii de familiei şi anume: copiii, sotia, soţul, părinţii, fraţii şi surorile, în condiţiile prevăzute pentru fiecare în parte. (2) Membrii de familie au drept la pensie de urmaş numai dacă cel decedat era pensionar sau dacă la data decesului îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii. (3) Dacă cel decedat nu era pensionar, dar îndeplinea condiţiile de vechime în serviciu prevăzute la art. 10, membrii de familie au drept la pensie de urmaş indiferent de data cînd a survenit decesul susţinătorului.  +  Articolul 23 (1) Copiii au drept la pensie de urmaş: a) pînă la vîrsta de 16 ani sau, dacă continua studiile, pînă la terminarea acestora, fără a depăşi vîrsta de 25 ani; b) dacă s-au aflat în stare de invaliditate de orice grad înainte de împlinirea virstelor arătate la lit. a, pe toată durata invaliditatii. (2) În cazul decesului unuia dintre părinţi, copiii au drept la pensie de urmaş, chiar dacă părintele rămas în viaţa se afla în munca.  +  Articolul 24 (1) Sotia sau soţul are drept la pensie de urmaş, dacă: a) a împlinit vîrsta de 55 ani, sotia şi 60 ani, soţul, pe tot timpul vieţii; b) la data decesului unuia dintre soţi, soţul supravieţuitor are unul sau mai mulţi copii, pînă cînd copiii împlinesc vîrsta de 16 ani sau, dacă continua studiile, pînă la terminarea acestora, fără a depăşi vîrsta de 25 ani, ori pînă la căsătoria sau decesul lor, înainte de împlinirea acestor virste; c) se afla în stare de invaliditate de orice grad, pe toată durata invaliditatii. (2) De asemenea, sotia are drept la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, dacă: a) a împlinit vîrsta de 50 ani şi a născut, pînă la data decesului susţinătorului, 5 sau mai mulţi copii; b) a împlinit vîrsta de 50 ani şi are cel puţin 20 ani de căsătorie cu soţul decedat; dacă are între 15 şi 20 ani de căsătorie, are drept la pensie la împlinirea aceleiaşi virste, însă pensia se calculează proporţional cu anii de căsătorie. (3) Sotia sau soţul are drept la pensie de urmaş dacă la data cererii de pensie nu este încadrată în munca sau nu exercita o profesie ori o meserie pe cont propriu. (4) Sotia sau soţul care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. 1 şi 2 are drept la pensie de urmaş pînă la încadrarea în munca, dar nu mai mult de 6 luni de la decesul susţinătorului; sotia care nu se încadrează în munca după expirarea acestui termen va beneficia de 50 la suta din cuantumul pensiei de urmaş, dar nu mai mult de 2 ani. Dacă la data decesului soţului are vîrsta de cel puţin 40 ani şi a convieţuit cu acesta minimum 10 ani, după expirarea celor 6 luni va beneficia de 50 la suta din pensia de urmaş pînă la încadrarea în munca sau pînă la îndeplinirea condiţiilor de pensionare.  +  Articolul 25 (1) Părintele are drept la pensie de urmaş, dacă: a) a împlinit vîrsta de 60 ani tatăl sau 55 ani mama, pe tot timpul vieţii; b) a devenit invalid de orice grad, pe toată durata invaliditatii. (2) Părinţii au drept la pensie de urmaş dacă la data cererii nu sînt încadraţi în munca sau nu exercita o profesie ori o meserie, pe cont propriu.  +  Articolul 26 (1) Fraţii şi surorile au drept la pensie de urmaş: a) pînă la vîrsta de 16 ani sau, dacă continua studiile, pînă la terminarea acestora, fără a depăşi vîrsta de 25 ani; b) dacă s-au aflat în stare de invaliditate de orice grad înainte de împlinirea virstelor arătate la lit. a), pe toată durata invaliditatii. (2) Fraţii şi surorile au drept la pensie de urmaş dacă la data cererii de pensie sînt orfani de ambii părinţi. În cazul ca au părinţi în viaţa, pensia se acordă numai dacă aceştia nu primesc pensie, nu sînt încadraţi în munca sau nu exercita o profesie ori o meserie pe cont propriu.  +  Articolul 27 (1) În cazul cînd sotia sau soţul supravieţuitor ori unul din părinţii decedatului nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 24 sau 25, beneficiază de pensie de urmaş pe tot timpul cît nu sînt încadraţi în munca sau nu exercita o profesie ori o meserie pe cont propriu, dacă vreuna din aceste persoane îngrijeşte unul sau mai mulţi copii, fraţi sau surori ai decedatului care nu au împlinit vîrsta de 16 ani, pînă la împlinirea acestei virste ori pînă la căsătoria sau decesul lor, intervenite înainte de împlinirea virstei menţionate mai sus. (2) Prevederile alin. 1 se aplică soţului supravieţuitor numai în cazul în care acesta îngrijeşte unul sau mai mulţi copii din alta căsătorie ori fraţi sau surori ai soţului decedat.  +  Articolul 28 (1) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte luindu-se ca baza de calcul: a) pensia susţinătorului decedat, dacă era pensionar. În cazul cînd cel decedat era pensionar de invaliditate de gradul II sau III, se va lua ca baza de calcul pensia de invaliditate de gradul I, diferenţiată după cauza care a determinat înscrierea la pensie a susţinătorului decedat; b) pensia de serviciu ce s-ar fi cuvenit susţinătorului decedat; c) pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate ce s-ar fi cuvenit celui decedat, diferenţiată după cauza care a provocat decesul. (2) În cazul cînd celui decedat i se cuveneau sau i s-ar fi cuvenit mai multe pensii din cele prevăzute la alin. 1, se va lua ca baza de calcul, din oficiu, pensia cea mai avantajoasă. (3) Pentru stabilirea pensiei de urmaş cuvenită copiilor orfani de ambii părinţi se vor lua ca baza de calcul pensiile cumulate ce se cuveneau sau s-ar fi cuvenit părinţilor decedati. În acest caz se vor lua în considerare pensiile cele mai avantajoase ce se cuveneau sau s-ar fi cuvenit părinţilor, după normele prevăzute la alin. 1 şi 2. (4) Asupra bazei de calcul se aplică unul din următoarele procente:
      ProcenteNumărul urmaşilor cu drept la pensie
      100pentru 3 sau mai mulţi
      75pentru 2
      50pentru 1
      +  Capitolul V Vechimea în serviciu  +  Articolul 29Vechimea în serviciu pentru stabilirea pensiei militare cuprinde:- timpul servit ca militar în termen;- timpul servit ca elev în şcolile militare de ofiţeri, maiştri militari şi subofiteri sau în instituţiile militare de învăţămînt superior;- timpul servit în cadrele permanente;- timpul de concentrare şi de mobilizare servit înainte de intrarea în cadrele permanente, precum şi în perioadele de întrerupere a serviciului militar în cadrele permanente;- timpul lucrat anterior intrării în cadrele permanente, precum şi timpul lucrat în perioadele de întrerupere a serviciului militar în cadrele permanente; acest timp se ia în considerare potrivit normelor stabilite prin Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat şi pensia suplimentară;- alte perioade de timp ce se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.  +  Capitolul VI Solda  +  Articolul 30 (1) Solda care se ia ca baza de calcul la stabilirea pensiei este media soldelor lunare din 5 ani de serviciu consecutivi în cadrele permanente, la alegerea militarului, din ultimii 15 ani premergatori iesirii din cadrele permanente. (2) La media soldelor lunare prevăzute de alineatul 1 se va lua în calcul solda gradului pe care îl are militarul la data iesirii din cadrele permanente, potrivit salarizarii în vigoare la acea data. (3) Pilotii de pe avioanele supersonice care au servit 15 ani efectivi ca personal navigant de aviatie îşi pot alege, pentru calculul mediei soldelor lunare, 5 ani de serviciu consecutivi din ultimii 20 ani premergatori iesirii din cadrele permanente. (4) Dacă în ultimii 15 ani, respectiv 20 ani, prevăzuţi la alineatele precedente, militarul a servit mai puţin de 5 ani în cadrele permanente, baza de calcul a pensiei este media soldelor lunare din perioada efectiv servita. (5) În solda lunară care se ia ca baza de calcul la stabilirea pensiei se cuprind orice sume care se includ, potrivit dispoziţiilor legale, în aceasta solda.  +  Capitolul VII Stabilirea pensiilor  +  Articolul 31Stabilirea pensiei se face prin decizie data de organul de pensii al Ministerului Forţelor Armate, respectiv al Ministerului Afacerilor Interne şi al Consiliului Securităţii Statului.  +  Articolul 32 (1) Împotriva deciziilor date de organele de pensii prevăzute la articolul precedent se poate face contestaţie în termen de 90 zile de la comunicarea lor, la comisia de contestaţie ce se va constitui în acest scop în cadrul Ministerului Forţelor Armate, respectiv Ministerului Afacerilor Interne şi al Consiliului Securităţii Statului. (2) Deciziile organelor de pensii necontestate în termen, precum şi cele ale comisiilor de contestaţie sînt definitive.  +  Articolul 33Deciziile organelor de pensii şi ale comisiilor de contestaţie, rămase definitive, pot fi revizuite de către acestea ori de cîte ori se constata erori.  +  Articolul 34 (1) Comisia de contestaţie se numeşte prin ordinul ministrului forţelor armate, respectiv al ministrului afacerilor interne şi al preşedintelui Consiliului Securităţii Statului, şi va avea următoarea componenta:- un ofiţer superior de justiţie, ca preşedinte;- doi ofiţeri superiori, ca membri;- un ofiţer de la organul de pensii, ca secretar. (2) Preşedintele şi membrii comisiei de contestaţie vor avea cîte un supleant, care vor fi numiţi în aceleaşi condiţii.  +  Articolul 35 (1) Încadrarea în grade de invaliditate se face prin decizii date de comisiile de expertiza medico-militare. (2) Împotriva deciziilor date de comisiile prevăzute la alin. 1 se poate face contestaţie, în termen de 60 zile de la comunicarea acestora, la comisia centrala de expertiza medico-militară din Ministerul Forţelor Armate, respectiv Ministerul Afacerilor Interne şi Consiliul Securităţii Statului. (3) Formele de organizare şi funcţionare a comisiilor de expertiza medico-militare se stabilesc prin instrucţiuni comune ale ministrului forţelor armate, ministrului afacerilor interne şi ale preşedintelui Consiliului Securităţii Statului.  +  Articolul 36Pensia şi orice alte sume stabilite, cuvenite pensionarului, rămase neplătite, se prescriu în termen de 12 luni de la data cînd trebuiau să fie achitate.  +  Articolul 37 (1) Sumele plătite fără temei ca titlu de pensie, sau alte drepturi aferente, se recuperează de la cei care le-au primit. (2) În cazul în care sumele plătite fără temei nu pot fi recuperate de la aceştia, cei care se fac vinovaţi de producerea daunei vor fi ţinuţi răspunzători, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare. (3) Recuperarea de la pensionari a sumelor plătite fără temei se face pe baza deciziei date de organul de pensii al Ministerului Forţelor Armate, respectiv al Ministerului Afacerilor Interne şi al Consiliului Securităţii Statului, care constituie titlu executoriu. Decizia se comunică celui în cauza şi poate fi atacată în condiţiile art. 32-33, contestaţia suspendind executarea pînă la soluţionarea ei definitivă. (4) Dreptul de a se cere restituirea sumelor plătite fără temei pensionarilor se prescrie în termen de 12 luni de la data efectuării plăţii. (5) În caz de deces al pensionarului, sumele rămase nerecuperate nu se mai urmăresc.  +  Capitolul VIII Transformarea şi recalcularea pensiilor  +  Articolul 38Pensionării de invaliditate de orice grad pot cere transformarea pensiei de invaliditate în pensie de serviciu, dacă îndeplinesc condiţiile prezentului decret pentru acordarea pensiei de serviciu.  +  Articolul 39 (1) Pensionării militari cu pensie de serviciu, precum şi militarii cu drept la pensie de serviciu, care după data iesirii din cadrele permanente s-au încadrat în munca, au dreptul la recalcularea pensiei militare, tinindu-se seama de timpul muncit după această dată. (2) De asemenea, au dreptul la recalcularea pensiei militare şi cei care după data iesirii din cadrele permanente au fost concentraţi sau mobilizati, pentru perioadele de timp cît s-au aflat în aceste situaţii. (3) Recalcularea pensiei militare în situaţia prevăzută la alineatul 1 se poate face numai o singură dată şi numai după împlinirea virstei de 60 ani bărbaţii, respectiv 55 ani femeile. Urmaşii acestora, cu drept la pensie de urmaş, pot cere recalcularea pensiei chiar dacă titularul la data decesului nu a împlinit aceste virste.*)___________ Notă *) Potrivit prevederilor art. III alin. 1 din Decretul nr. 971/1968, pensionării militari cu pensie de serviciu care au beneficiat pînă la data intrării în vigoare a prezentului decret de recalcularea pensiei prin adăugarea vechimii în munca efectuată după ieşirea din cadrele permanente, mai pot cere o singură dată recalcularea pensiei în condiţiile art. 39 alin. 3. (4) Celor care au ieşit din cadrele permanente pînă la 1 ianuarie 1967 li se acordă un procent suplimentar de 1 la suta din solda care a stat la baza calculului pensiei pentru fiecare an de muncă efectuat după data iesirii din cadrele permanente, iar celor care au ieşit din cadrele permanente după 1 ianuarie 1967 li se acordă un procent suplimentar de 0,5 la suta din solda care a stat la baza calculului pensiei pentru fiecare an de muncă efectuat după data iesirii din cadrele permanente. (5) Pensionării militari care s-au încadrat în munca după ieşirea din cadrele permanente şi au lucrat cu angajaţi cel puţin 3 ani pot opta pentru pensia de asigurări sociale de stat în condiţiile Legii nr. 27/1966. Încadrarea în grupe de muncă a timpului servit ca militar se va face astfel:- în grupa I de muncă, timpul servit în activităţile şi locurile de muncă pentru care se acordă, potrivit prezentului decret, un spor de vechime de cel puţin jumătate din timpul servit în aceste situaţii;- în grupa a II-a de muncă, timpul servit în activităţile şi locurile de muncă pentru care se acordă, potrivit prezentului decret, un spor de vechime de un sfert din timpul servit în aceste situaţii.  +  Capitolul IX Cumulul pensiei cu salariul  +  Articolul 40Pensionării militari, pînă la împlinirea virstei de 62 ani, pot fi încadraţi în orice munca, în raport cu pregătirea şi capacitatea lor.  +  Articolul 41*) (1) Pensionari militari cu pensie de serviciu, precum şi cei cu pensii acordate prin hotărîri ale Consiliului de Miniştri şi ale altor organe competente, iesiri din cadrele permanente pînă la 1 ianuarie 1967, vor primi, pe timpul cît sînt încadraţi în munca - pînă la împlinirea virstei de 62 ani - pe lîngă salariu, şi 50 la suta din pensie, dar nu mai puţin decît pensia primită în luna decembrie 1966. (2) Pensionării militari cu pensie de serviciu, precum şi cei cu pensii acordate prin hotărîri ale Consiliului de Miniştri şi ale altor organe competente, iesiti din cadrele permanente după 1 ianuarie 1967, vor primi, pe timpul cît sînt încadraţi în munca - pînă la împlinirea virstei de 62 ani - pe lîngă salariu, şi 50 la suta din pensie, dar nu mai puţin de 500 lei. (3) Pensionarilor militari cu pensie de serviciu, precum şi celor cu pensii acordate prin hotărîri ale Consiliului de Miniştri şi ale altor organe competente, li se aplică, după împlinirea virstei de 62 ani, dispoziţiile Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat şi pensia suplimentară, referitoare la menţinerea şi încadrarea în munca, cumulul pensiei cu salariul şi desfacerea contractului de muncă.___________ Notă *) Potrivit prevederilor art. VI din Decretul nr. 971/1968, dispoziţiile art. 41, 43 şi 44, în redactarea data de acest decret, se aplică cu începere de la 1 ianuarie 1969.  +  Articolul 42 (1) Pensionării cu pensie de serviciu, precum şi pensionării cu pensii acordate prin hotărîri ale Consiliului de Miniştri şi ale altor organe competente primesc, pe lîngă salariu, şi pensia în întregime, pe timpul cît sînt angajaţi: a) în posturi cu pînă la 1/2 norma inclusiv; b) cu contracte de muncă pe durata determinata de pînă la 4 luni, în cursul unui an calendaristic; c) la persoane fizice, cooperative agricole de producţie şi case de ajutor reciproc. (2) De asemenea, pensionării militari beneficiază de pensie în întregime, pe lîngă salariu, şi în alte situaţii stabilite prin hotărîri ale Consiliului de Miniştri, indiferent de felul pensiei.  +  Articolul 43*) (1) Pensionării de invaliditate de gradul III vor primi pe timpul cît sînt angajaţi, pe lîngă salariu, şi pensia în întregime, fără ca acestea împreună să poată depăşi nivelul soldei actualizate care a stat la baza calculului pensiei. (2) În cazul în care salariul tarifar împreună cu pensia, ori numai salariul tarifar, depăşesc nivelul soldei actualizate care a stat la baza calculului pensiei, pensia se reduce sau plata pensiei se suspenda după caz. (3) Pensionării de invaliditate de gradul I şi II, care au recomandarea comisiilor de expertiza medico-militară pentru prestarea unei activităţi cu caracter reconfortant, vor primi pe timpul cît sînt încadraţi în munca salariul şi pensia în întregime.___________ Notă *) Potrivit prevederilor art. VI din Decretul nr. 971/1968, dispoziţiile art. 41, 43 şi 44, în redactarea data de acest decret, se aplică cu începere de la 1 ianuarie 1969.  +  Capitolul X Suspendarea plăţii pensiei şi pierderea dreptului la pensie  +  Articolul 44*) (1) Plata pensiei şi a celorlalte drepturi aferente se suspenda pe timpul cît pensionarul: a) îşi stabileşte domiciliul pe teritoriul altor tari; b) executa o pedeapsă privativă de libertate; c) lucrează în baza unui contract de muncă, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 41, 42 şi 43; d) exercita o profesie sau o meserie pe cont propriu. (2) De asemenea, dacă soţul supravieţuitor, pensionar urmaş, s-a recăsătorit, plata pensiei se suspenda pe tot timpul cît durează noua căsătorie, cu excepţia situaţiilor în care persoana cu care s-a recăsătorit este, la rindul ei, pensionar urmaş sau pensionar de invaliditate, nu este încadrată în munca sau nu exercita o profesie ori o meserie pe cont propriu. (3) Membrii de familie ai pensionarilor aflaţi în situaţia prevăzută la alineatul 1 litera b, care îndeplinesc condiţiile pentru a primi pensie de urmaş, au drept la pensia care li s-ar fi cuvenit în aceasta calitate pe tot timpul suspendării plăţii drepturilor susţinătorilor. (4) Pensionarilor militari, rechemati în cadrele permanente, li se anulează dreptul la pensia acordată.___________ Notă *) Potrivit prevederilor art. VI din Decretul nr. 971/1968, dispoziţiile art. 41, 43 şi 44, în redactarea data de acest decret, se aplică cu începere de la 1 ianuarie 1969.  +  Articolul 45 (1) În cazul prevăzut de art. 44 alin. 1 lit. b, dacă hotărîrea de condamnare a fost desfiintata şi cel în cauza a fost achitat, ori s-a încetat urmărirea, se vor plati sumele datorate pe întreaga durata a suspendării, scăzîndu-se sumele plătite urmaşilor. (2) În caz de executare a pedepsei sau de graţiere ori de amnistiere a faptei pentru care pensionarul a fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate şi care a condus la suspendarea plăţii pensiei, plata se reia cu începere din prima zi a lunii următoare aceleia în care pensionarul a fost eliberat. (3) Cînd încetează celelalte cauze de suspendare, plata pensiei se reia cu începere din prima zi a lunii următoare aceleia în care a intervenit încetarea cauzei de suspendare.  +  Articolul 46Instanţele judecătoreşti au obligaţia ca în termen de 15 zile de la data arestării pensionarului în baza unei hotărîri de condamnare rămase definitivă, sa comunice aceasta situaţie, în scris, organului de pensii respectiv, în vederea suspendării plăţii pensiei.  +  Articolul 47Pierd dreptul la pensie cei care: a) şi-au provocat o invaliditate în mod voit, în vederea obţinerii unui drept la pensie, însă numai în ceea ce priveşte dreptul la pensie decurgind din aceasta invaliditate; b) au fost condamnaţi pentru uciderea sau cauzarea unei invaliditati susţinătorului, însă numai în ceea ce priveşte dreptul la pensie decurgind de pe urma acestui sustinator decedat.  +  Capitolul XI Dispoziţii finale  +  Articolul 48 (1) Pensia de orice fel nu poate fi mai mare decît solda pe baza căreia aceasta a fost calculată. (2) Nimeni nu poate primi decît o singura pensie, indiferent de fondul din care aceasta este plătită ori de legea în care este prevăzut dreptul la pensie, cu excepţia copiilor orfani ai căror părinţi decedati au lucrat în sectoare cu case de pensii diferite şi care vor primi pensie de urmaş în condiţiile legii de la ambele sectoare. De asemenea, în cazul în care o persoană ce are dreptul la pensie militară, a lucrat o perioadă ca membru în cooperativele agricole de producţie va putea primi, pe lîngă pensia militară, şi pensia de la sectorul cooperaţiei agricole de producţie pentru perioada cît a lucrat în acel sector. (3) Persoanele îndreptăţite la mai multe pensii pot opta oricînd pentru una din ele, chiar după ce s-a stabilit un drept la pensie.  +  Articolul 49Dreptul la pensie este imprescriptibil. Pensia nu poate fi cedata nici total, nici parţial.  +  Articolul 50 (1) Pensia nu este impozabilă. (2) Cererile în faţa oricăror organe care au drept scop stabilirea unui drept la pensie, precum şi toate actele procedurale în legătură cu acest drept sînt scutite de orice fel de taxe de timbru.  +  Articolul 51Pensionării militari care trebuie să se prezinte pentru revizuirea medicală la comisiile medico-militare au dreptul la documente de transport sau la plata cheltuielilor de transport.  +  Articolul 52Pensia de orice fel se stabileşte la cererea celui îndreptăţit, a tutorelui sau curatorului.  +  Articolul 53 (1) Militarii care nu îndeplinesc condiţiile pentru acordarea pensiei militare, în caz ca se reincadreaza în munca după ieşirea din cadrele permanente, au dreptul la pensie în cadrul asigurărilor sociale de stat dacă îndeplinesc condiţiile Legii nr. 27/1966, indiferent de durata reincadrarii în munca. (2) Încadrarea în grupe de muncă a timpului servit ca militar se va face tinindu-se seama de prevederile art. 39 alin. 5.  +  Articolul 54 (1) Cetăţenii unui stat străin şi urmaşii acestora domiciliaţi pe teritoriul Republicii Socialiste România pot cere înscrierea la pensie pentru timpul servit în ţara străină, potrivit convenţiilor încheiate între Republica Socialistă România şi statul respectiv. (2) Militarii care au servit în armatele altor tari, dacă ulterior au devenit cetăţeni români, au dreptul la pensie militară dacă îndeplinesc condiţiile legale.  +  Articolul 55 (1) Pensia de serviciu prevăzută la articolul 7 se acordă femeilor care fac parte din cadrele militare permanente dacă au împlinit vîrsta de 50 ani şi au cel puţin 20 ani vechime în serviciu, din care 10 ani efectivi ca militar. (2) Vîrsta de pensionare prevăzută la alineatul 1 se reduce cu:- un an pentru femeile care au născut 3 copii şi i-au crescut pînă la vîrsta de 10 ani;- doi ani pentru femeile care au născut 4 copii şi i-au crescut pînă la vîrsta de 10 ani;- trei ani pentru femeile care au născut 5 copii sau mai mulţi şi i-au crescut pînă la vîrsta de 10 ani. (3) Procentele de calcul pentru 20 ani de serviciu sînt cele prevăzute la art. 8. (4) Prevederile art. 9 se aplică femeilor care au la data iesirii din cadrele permanente 20 ani efectivi în serviciu, din care 10 ani efectivi ca militar, iar vîrsta prevăzută la art. 10 alin. 2, art. 40 şi 41 este de 57 ani. La acordarea procentelor suplimentare prevăzute de art. 17 lit. a), fraza de sub tabel pentru femei, se are în vedere o vechime în serviciu de 20 ani.  +  Articolul 56 (1) Pensia de serviciu şi de invaliditate se plăteşte de la data încetării plăţii soldei, iar pensia de urmaş, de la data încetării plăţii soldei sau pensiei susţinătorului decedat, dacă cererea împreună cu toate actele necesare a fost depusa la organul de pensii în termen de cel mult şase luni de la data ivirii acestor situaţii. (2) Dacă cererea împreună cu toate actele necesare nu a fost depusa în termenul prevăzut la alin. 1, pensia se plăteşte cu începere de la întîi a lunii următoare aceleia în care cererea cu actele a fost depusa la organul de pensii. (3) Pentru cei care îndeplinesc condiţiile de pensionare ulterior datei de ieşire din cadrele permanente sau ulterior decesului susţinătorului, pensia se plăteşte cu începere de la întîi a lunii următoare aceleia în care s-a depus cererea împreună cu actele necesare la organul de pensii. (4) Pensia se plăteşte titularului sau mandatarului acestuia împuternicit cu procura ori se depune, la cererea titularului, pe numele sau, la Casa de Economii şi Consemnaţiuni. (5) În cazul în care titularul are capacitate de exerciţiu restrînsa sau este lipsit de capacitate, plata se face părintelui, tutorelui sau curatorului, după caz.      +  Titlul II PENSIA SUPLIMENTARĂ  +  Capitolul XII  +  Articolul 57Cu începere de la 1 ianuarie 1967 se instituie, în afară pensiei militare de stat, pensia suplimentară, care se bazează pe principiul mutualitatii între militari.  +  Articolul 58 (1) Fondurile necesare pentru plata pensiei suplimentare se formează din contribuţia tuturor militarilor din cadrele permanente. Aceasta contribuţie este de 2 la suta din solda lunară şi se vărsa, prin unităţi, într-un cont special la Banca Naţionala a Republicii Socialiste România. (2) Banca Naţionala a Republicii Socialiste România va plati la sumele depuse o dobinda anuală de 1,5 la suta, cu care se întregeşte fondul pentru pensia suplimentară.  +  Articolul 59 (1) Au drept la pensie suplimentară pensionării care au contribuit, în timpul activităţii salariate, la fondul pentru pensia suplimentară. (2) De asemenea, au drept la pensie suplimentară şi pensionării urmaşi, dacă sustinatorul decedat a contribuit la fondul de pensii.  +  Articolul 60 (1) Cuantumul pensiei suplimentare pentru cei care au contribuit cel puţin 20 ani la fondul acestei pensii este de 16 la suta din solda care a stat la baza calculului pensiei militare de stat. (2) Pentru cei care au contribuit la fondul de pensii mai puţin de 20 ani, pensia suplimentară se stabileşte astfel:
      Timpul cît s-a contribuit la fondul de pensii% din solda care a stat la baza calculului pensiei militare
      între 10 şi 20 ani14
      între 8 şi 10 ani inclusiv12
      între 5 şi 8 ani inclusiv10
      între 2 şi 5 ani inclusiv7
      de la 1 la 2 ani inclusiv5
    (3) Militarii care, pînă la data pensionării, au contribuit mai puţin de 12 luni la fondul pentru pensia suplimentară nu au drept la aceasta pensie. Fac excepţie pensionării de invaliditate şi pensionării urmaşi care vor primi pensia suplimentară calculată în procentul prevăzut pentru 1-2 ani de contribuţie. (4) Celor prevăzuţi la alin. 3 care nu au drept la pensie suplimentară li se vor restitui sumele plătite cu titlu de contribuţie. (5) Militarii care după ieşirea din cadrele permanente nu îndeplinesc condiţiile de a fi înscrişi la pensie militară au drept la pensie suplimentară dacă au contribuit cel puţin 12 luni şi au împlinit vîrsta de 60 ani sau au devenit invalizi şi nu sînt încadraţi în munca. În aceasta situaţie, pensia suplimentară se calculează pe baza mediei soldelor lunare din ultimii 5 ani de activitate consecutiva, iar în cazul cînd au făcut parte din cadrele permanente mai puţin de 5 ani, pensia suplimentară se stabileşte pe baza mediei soldelor lunare din perioada de activitate.      +  Articolul 61Pensia suplimentară pentru urmaş se calculează din pensia stabilită potrivit art. 60 alin. 1 şi 2, în raport cu numărul urmaşilor, astfel:- 50 la suta pentru un urmaş;- 75 la suta pentru doi urmaşi:- 100 la suta pentru trei urmaşi sau mai mulţi.  +  Articolul 62 (1) Pensia suplimentară se stabileşte de către organele şi cu procedura prevăzute pentru pensia militară de stat. (2) Pensia suplimentară se plăteşte deosebit de pensia militară de stat, indiferent de cuantumul acesteia din urma. (3) Dispoziţiile privind cumulul, precum şi cele referitoare la recalcularea pensiei, pierderea dreptului de pensie sau suspendarea plăţii acesteia, prevăzute pentru pensiile militare de stat, se aplică, în mod corespunzător, şi la pensiile suplimentare.      +  Titlul III DISPOZIŢII COMUNE ŞI TRANZITORII  +  Capitolul XIII  +  Articolul 63Pensia stabilită pe baza unei decizii rămasă definitivă nu poate fi anulată decît în situaţiile prevăzute la art. 44 alin. 4 şi art. 47, şi nici revocată.  +  Articolul 64Pensionării militari ale căror pensii sînt egale sau mai mici decît cuantumul minim al pensiei de invaliditate gradul I pentru accident în serviciu sau boala contractată ori agravată în timpul şi din cauza serviciului militar, precum şi membrii de familie ai acestora, au dreptul, în mod gratuit, la asistenţa medicală, medicamente şi materiale sanitare şi pentru tratamentul ambulatoriu.  +  Articolul 65Prin hotărîre a Consiliului de Miniştri vor putea fi aduse îmbunătăţiri procentelor de calcul al pensiilor, precum şi cuantumurilor acestora.  +  Articolul 66 (1) Cererile de pensie, precum şi contestaţiile introduse înainte de 1 ianuarie 1967, nerezolvate pînă la această dată, vor fi soluţionate după normele legale în vigoare la data cererii. (2) Cu începere de la 1 ianuarie 1967 pensionării prevăzuţi la alin. 1 vor primi drepturile majorate potrivit Hotărîrii Consiliului de Miniştri nr. 2797/1966 şi instrucţiunilor de aplicare.  +  Articolul 67 (1) Pentru militarii care au ieşit din cadrele permanente pînă la 1 ianuarie 1967, precum şi urmaşii acestora, care îndeplinesc condiţiile de pensionare pe baza prezentului decret, cuantumul pensiei se va stabili pe baza normelor în vigoare la data de 31 decembrie 1966, la care se va aplica procentul de majorare prevăzut în Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2797/1966 cu privire la majorarea pensiilor militare. (2) De asemenea, în acelaşi mod se va proceda la recalcularea cuantumului pensiilor pentru pensionării proveniţi din militarii iesiti din cadrele permanente pînă la 1 ianuarie 1967 în caz de modificarea vechimii în serviciu, de schimbare a gradului de invaliditate, de schimbare a numărului de urmaşi şi în alte situaţii care determina recalcularea cuantumului pensiei.  +  Articolul 68 (1) Pensionării de serviciu şi cei de invaliditate aflaţi în plata la 31 decembrie 1966 pot cere după 1 ianuarie 1967 recalcularea pensiei prin adăugarea unor perioade de vechime în serviciu care, conform legislaţiei în vigoare pînă la acea data, nu le-au fost luate în considerare şi care, potrivit prezentului decret, constituie vechime în serviciu. (2) De prevederile alin. 1 beneficiază şi pensionării urmaşi ai căror sustinatori decedati au avut perioade de vechime care nu le-au fost luate în considerare la stabilirea pensiei. (3) Plata pensiei recalculate se face de la întîi a lunii următoare aceleia în care s-a depus cererea împreună cu actele la organul de pensii. De la aceeaşi dată se acordă pensia recalculata şi celor care au actele de vechime la dosarul de pensie.  +  Articolul 69 (1) Pensionarilor de serviciu aflaţi în plata la 31 decembrie 1966, care cer adăugarea unor perioade de vechime în serviciu prestate după pensionare, dar anterior datei de 1 ianuarie 1967, li se va recalcula pensia în raport cu noua vechime în condiţiile prevăzute de art. 39. (2) Pensionării urmaşi ai celor prevăzuţi la alin. 1 beneficiază de recalcularea pensiei pentru vechimea în serviciu realizată de sustinatori după pensionare, în condiţiile arătate la alin. 1.  +  Articolul 70Pentru pensionării care continua activitatea şi după 1 ianuarie 1967 transformarea şi recalcularea pensiei se fac în condiţiile art. 38 şi 39.  +  Articolul 71 (1) Cei care au pierdut dreptul la pensie în baza legislaţiei în vigoare pînă la 31 decembrie 1966 şi îndeplinesc condiţiile din prezentul decret pot cere pensia după 1 ianuarie 1967, care se va stabili astfel: a) cei care au avut calitatea de pensionari vor fi repuşi în drepturi; pensia acestora se va recalcula potrivit legislaţiei de pensii în vigoare pînă la 31 decembrie 1966. Pensia recalculata se va majoră cu procentele prevăzute de Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2797/1966; b) pensionării de invaliditate, dintre cei prevăzuţi la litera a, vor fi repuşi în drepturi dacă vor fi încadraţi într-un grad de invaliditate. Cei care, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare pînă la 31 decembrie 1966, sînt nerevizuibili, vor beneficia de pensia de invaliditate corespunzătoare gradului de invaliditate ce rezultă din ultima decizie; c) celor care nu au avut calitatea de pensionari şi îndeplinesc condiţiile din prezentul decret li se va stabili cuantumul pensiei potrivit legislaţiei în vigoare pînă la 31 decembrie 1966, la care se vor aplica procentele de majorare prevăzute de Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2797/1966. (2) Pensionarilor prevăzuţi la alin. 1 lit. a, cărora nu li s-au luat în considerare anumite perioade de vechime în serviciu, care, potrivit prezentului decret, constituie vechime în serviciu, precum şi celor care s-au încadrat în munca după pierderea drepturilor, li se vor adauga, la cerere, aceste perioade potrivit prevederilor prezentului decret.  +  Articolul 72Pensionării de invaliditate care prin decizia comisiei de expertiza medico-militară, emisă pînă la 31 decembrie 1966, au fost declaraţi nerevizuibili datorită virstei, rămîn în continuare nerevizuibili.  +  Articolul 73Militarii care au ieşit din cadrele permanente pînă la 1 ianuarie 1967 beneficiază de sporurile de timp prevăzute de Decretul nr. 293/1959.  +  Articolul 74*)Prevederile prezentului decret se aplică şi personalului militarizat aparţinînd Ministerului Afacerilor Interne.__________ Notă *) Potrivit dispoziţiilor art. IV din Decretul nr. 971/1968, ofiţerii şi subofiterii din fosta Direcţie Generală a serviciului muncii, care pînă la data de 1 ianuarie 1967 indeplineau condiţiile de pensionare prevăzute de Decretul nr. 293/1959, precum şi cei care la data desfiinţării acestei direcţii generale aveau cel puţin 20 ani vechime în serviciu, au drept la pensie militară.Cei care pînă la data de 1 ianuarie 1967 nu au îndeplinit condiţiile de pensionare prevăzute de Decretul nr. 293/1959 vor beneficia de pensie militară numai dacă îndeplinesc condiţiile de pensionare prevăzute de Decretul nr. 191/1967. Urmaşii celor prevăzuţi mai sus beneficiază de pensie în condiţiile menţionate de Capitolul IV din Decretul nr. 141/1967.Dispoziţiile referitoare la stabilirea cuantumului pensiei, transformarea şi recalcularea pensiei, cumulul pensiei cu salariul, suspendarea şi pierderea dreptului la pensie, prevăzute de Decretul nr. 141/1967, se aplică în mod corespunzător şi celor care se vor pensiona în condiţiile alineatelor precedente.  +  Articolul 75Ministrul forţelor armate împreună cu ministrul afacerilor interne şi preşedintele Consiliului Securităţii Statului, cu acordul Comitetului de Stat pentru Probleme de Organizare şi Salarizare, vor da instrucţiuni şi indicaţii obligatorii în vederea aplicării unitare a prevederilor cuprinse în legislaţia de pensii militare.  +  Articolul 76Dispoziţiile prezentului decret se aplică de la data de 1 ianuarie 1967, cu excepţia prevederilor de la art. 42 şi art. 45 alin. 1 litera c, care vor intra în vigoare cu începere de la 1 martie 1967*).Pe aceeaşi dată se abroga Decretul nr. 293/1959 privind reglementarea drepturilor de pensie ce se acordă ofiţerilor şi subofiţerilor, astfel cum a fost modificat şi completat prin Decretele nr. 143/1960, nr. 196/1961 şi nr. 772/1966, precum şi Regulamentul de aplicare a Decretului nr. 293/1959 aprobat prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1302/1959, modificat şi completat prin Hotărîrile Consiliului de Miniştri nr. 482/1960 şi nr. 459/1961.___________ Notă *) Dispoziţiile la care se referă art. 42 şi art. 45 alin. 1 lit. c din Decretul nr. 141/1967, nemodificat, au fost în vigoare pînă la 1 februarie 1969.────────────