ORDONANTA nr. 21 din 21 august 1992 (**republicată**) - (*actualizată*)privind protecţia consumatorilor(actualizată până la data de 16 iulie 2003*)
EMITENT
  • GUVERNUL




  • -----------------*) Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 75 din 23 martie 1994. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. până la data de 16 iulie 2003, cu modificările şi completările aduse de: LEGEA nr. 178 din 9 octombrie 1998; ORDONANTA nr. 58 din 30 ianuarie 2000; HOTĂRÂREA nr. 752 din 26 iulie 2001; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 146 din 9 noiembrie 2001; LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002; LEGEA nr. 322 din 27 mai 2002; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 84 din 20 iunie 2002; LEGEA nr. 37 din 13 ianuarie 2003.**) Republicată în temeiul art. 1 pct. 6 alin. final din Legea nr. 11/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 14 martie 1994.Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 28 august 1992.În temeiul art. 107 alin. (3) din Constituţia Romanie şi al Legii nr. 81/1992,Guvernul României emite următoarea ordonanţa:  +  Capitolul 1 Dispoziţii generale  +  Articolul 1 (1) Statul, prin mijloacele prevăzute de lege, protejeaza cetăţenii în calitatea lor de consumatori, asigurind cadrul necesar accesului neingradit la produse şi servicii, informării lor complete despre caracteristicile esenţiale ale acestora, apărării şi asigurării drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice împotriva unor practici abuzive, participării acestora la fundamentarea şi luarea deciziilor ce îi interesează în calitate de consumatori. (2) Prevederile prezentei ordonanţe se aplică la comercializarea produselor noi, folosite sau reconditionate şi a serviciilor destinate consumatorilor, cu excepţia produselor care se comercializează ca antichitati şi a produselor necesar a fi reparate sau reconditionate pentru a fi utilizate, cu condiţia ca agentul economic sa informeze cumpărătorul despre aceasta.---------------Alin. (2) al art. 1 a fost introdus de ORDONANTA nr. 58 din 30 ianuarie 2000 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 43 din 31 ianuarie 2000, modificat de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Articolul 2În sensul prezentei ordonanţe, se înţelege prin:- calitate - ansamblul de proprietăţi şi caracteristici ale unui produs sau serviciu, care îi conferă aptitudinea de a satisface, conform destinaţiei acestuia, necesităţile explicite sau implicite;- consumator - persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii, care cumpara, dobândeşte, utilizează ori consuma produse sau servicii, în afară activităţii sale profesionale;- agent economic - persoana fizica sau juridică, autorizata, care în cadrul activităţii sale profesionale fabrica, importa, transporta sau comercializează produse ori părţi din acestea sau prestează servicii;- producător: a) agentul economic care fabrica un produs finit sau o componenta a unui produs; b) agentul economic care fabrica materie prima; c) agentul economic care îşi aplica denumirea, marca sau un alt semn distinctiv pe produs; d) agentul economic care reconditioneaza produsul; e) agentul economic sau distribuitorul care prin activitatea sa modifica caracteristicile produsului; f) reprezentantul înregistrat în România al unui agent economic care nu are sediul în România sau, în cazul inexistentei acestuia, importatorul produsului; g) agentul economic care importa produse în vederea realizării ulterioare a unei operaţiuni de vânzare, închiriere, leasing sau orice alta forma de distribuţie specifică derulării afacerii; h) distribuitorul produsului importat, în cazul în care nu se cunoaşte importatorul, chiar dacă producătorul este menţionat; i) distribuitorul produsului, în cazul în care importatorul nu poate fi identificat, dacă nu informează persoana prejudiciata în termen de 30 de zile de la cererea acesteia asupra identităţii importatorului;- distribuitor - agentul economic din lantul de distribuţie;- vânzător - distribuitorul care oferă produsul consumatorului;- prestator - agentul economic care furnizează servicii;- produs - bun material a cărui destinaţie finala este consumul sau utilizarea individuală ori colectivă; sunt considerate produse energia electrica, energia termica, apa şi gazele livrate pentru consumul individual;- produs sigur - produsul care, folosit în condiţii normale sau previzibile, nu prezintă riscuri sau care prezintă riscuri minime, ţinând seama de întrebuinţarea acestuia; riscul se considera acceptabil şi compatibil cu un grad înalt de protecţie pentru siguranţa şi sănătatea consumatorilor, în funcţie de următoarele aspecte: a) caracteristicile produsului, ale ambalarii şi ale instrucţiunilor de montaj şi întreţinere; b) efectul asupra altor produse, împreună cu care acesta poate fi folosit; c) modul de prezentare a produsului, etichetarea, instrucţiunile de folosire şi orice alte indicaţii şi informaţii furnizate de producător; d) categoria de consumatori expusă riscului prin folosirea produsului;- produs periculos - produsul care nu poate fi definit ca produs sigur;- produs cu defecte - produsul la care modul de prezentare, utilizarea previzibila şi data achiziţionării nu oferă siguranţa consumatorului, producand pagube acestuia;- paguba - prejudiciul creat consumatorului prin utilizarea unui produs periculos sau a unui produs cu defecte, precum şi cel creat de servicii necorespunzătoare furnizate de prestator. Prejudiciul poate fi material, vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii, precum şi pierderea vieţii. În cazul utilizării unui produs cu defecte, se considera paguba deteriorarea sau distrugerea oricărui bun, altul decât produsul cu defecte, cu condiţia ca bunul respectiv să fie în mod normal destinat folosinţei sau consumului privat şi sa fi fost folosit de persoana prejudiciata pentru uz sau consum personal, iar valoarea pagubei sa nu fie mai mica de 2 milioane lei;- produs de folosinţă îndelungată - produsul relativ complex, constituit din piese şi subansambluri, proiectat şi construit pentru a putea fi utilizat pe durata medie de utilizare şi asupra căruia se pot efectua reparaţii sau activităţi de întreţinere;- serviciu - activitatea, alta decât cea din care rezultă produse, efectuată în scopul satisfacerii unor necesitaţi ale consumatorilor;- declaraţie de conformitate - declaraţia facuta de către un producător sau un prestator, prin care acesta informează, pe propria răspundere, despre faptul ca un produs sau un serviciu este conform cu un document tehnic normativ;- clauza abuzivă - o clauza contractuală care nu a fost negociata direct cu consumatorul şi care prin ea însăşi sau împreună cu alte prevederi din contract creează, în detrimentul consumatorului şi contrar cerinţelor bunei-credinţe, un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor;- termen de garanţie - limita de timp, care curge de la data dobândirii produsului sau serviciului, până la care producătorul sau prestatorul îşi asuma responsabilitatea remedierii sau înlocuirii produsului ori serviciului achiziţionat, pe cheltuiala sa, dacă deficientele nu sunt imputabile consumatorului;- termen de valabilitate - limita de timp, stabilită de producător, până la care un produs perisabil sau un produs care în scurt timp poate prezenta un pericol imediat pentru sănătatea consumatorului îşi păstrează caracteristicile specifice, dacă au fost respectate condiţiile de transport, manipulare, depozitare şi păstrare; pentru produsele alimentare acesta reprezintă data limita de consum;- data durabilitatii minimale - data stabilită de producător până la care un produs alimentar îşi păstrează caracteristicile specifice în condiţii de depozitare corespunzătoare; produsele pentru care se stabileşte data durabilitatii minimale nu trebuie să fie periculoase nici după această dată;- durata medie de utilizare - intervalul de timp, stabilit în documente tehnice normative sau declarat de către producător ori convenit între părţi, în cadrul căruia produsele de folosinţă îndelungată trebuie să îşi menţină caracteristicile functionale, dacă au fost respectate condiţiile de transport, manipulare, depozitare şi exploatare;- viciu ascuns - deficienta calitativă a unui produs livrat sau a unui serviciu prestat care nu a fost cunoscută şi nici nu putea fi cunoscută de către consumator prin mijloacele obişnuite de verificare;- practici comerciale abuzive - metode de vânzare restrictive sau condiţionate care afectează interesele consumatorilor;- punere pe piaţa - acţiunea de a face disponibil pentru prima data, contra cost sau gratuit, un produs sau un serviciu în vederea distribuirii sau utilizării.--------------Art. 2 a fost modificat de ORDONANTA nr. 58 din 30 ianuarie 2000 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 43 din 31 ianuarie 2000, modificat de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Articolul 3Principalele drepturi ale consumatorilor sunt: a) de a fi protejati împotriva riscului de a achizitiona un produs sau de a li se presta un serviciu care ar putea să le prejudicieze viaţa, sănătatea sau securitatea ori să le afecteze drepturile şi interesele legitime; b) de a fi informati complet, corect şi precis asupra caracteristicilor esenţiale ale produselor şi serviciilor, astfel încât decizia pe care o adopta în legătură cu acestea sa corespundă cît mai bine nevoilor lor, precum şi de a fi educati în calitatea lor de consumatori; c) de a avea acces la pieţe care le asigura o gama variata de produse şi servicii de calitate; d) de a fi despăgubiţi pentru pagubele generate de calitatea necorespunzătoare a produselor şi serviciilor, folosind în acest scop mijloace prevăzute de lege; e) de a se organiza în asociaţii pentru protecţia consumatorilor, în scopul apărării intereselor lor.---------------Litera d) a art. 3 a fost modificată de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Capitolul 2 Protecţia vieţii, sănătăţii şi securităţii consumatorilor  +  Articolul 4Se interzice comercializarea de produse sau prestarea de servicii care, utilizate în condiţii normale, pot pune în pericol viaţa, sănătatea sau securitatea consumatorilor.Se interzic producerea, importul şi comercializarea produselor falsificate sau contrafăcute.----------------Art. 4 a fost modificat de ORDONANTA nr. 58 din 30 ianuarie 2000 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 43 din 31 ianuarie 2000, modificat de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Articolul 5Produsele se comercializează numai în cadrul termenului de valabilitate sau al datei durabilitatii minimale stabilite de producător.Se interzice modificarea termenului de valabilitate sau a datei durabilitatii minimale înscrise pe produs, pe eticheta, pe ambalaj sau în documentele insotitoare.---------------Art. 5 a fost modificat de ORDONANTA nr. 58 din 30 ianuarie 2000 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 43 din 31 ianuarie 2000, modificat de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Articolul 6Guvernul, prin organismele sale specializate, stabileşte norme şi reglementări specifice sau le imbunatateste pe cele existente, când se impune protecţia vieţii, sănătăţii sau securităţii consumatorilor, în următoarele cazuri: a) fabricarea, importul, conservarea, ambalarea, etichetarea, manipularea, transportul, depozitarea, pregătirea pentru vînzare şi vânzarea produselor; b) furnizarea şi utilizarea produselor, precum şi prestarea serviciilor.Normele şi reglementările se referă la grupe de produse şi servicii care, anual, sunt nominalizate şi actualizate de către Guvern, dacă acest lucru se impune.---------------Partea introductivă şi litera b) ale alin. (1) al art. 6 au fost modificate de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Articolul 7Agenţii economici sunt obligaţi: a) producătorii:- sa răspundă pentru prejudiciul actual şi cel viitor cauzat de produsul cu defect, precum şi pentru cel cauzat ca rezultat cumulat al produsului cu defect cu o acţiune sau o omisiune a unei terţe persoane;- sa pună pe piaţa numai produse sigure şi, dacă actele normative în vigoare prevăd, acestea să fie testate şi/sau certificate;- sa pună pe piaţa numai produse care respecta condiţiile prescrise sau declarate;- sa oprească livrările, respectiv sa retragă de pe piaţa sau de la consumatori produsele la care organele abilitate sau specialiştii proprii au constatat neîndeplinirea caracteristicilor prescrise, declarate sau care ar putea afecta viaţa, sănătatea ori securitatea consumatorilor, dacă această măsură constituie singurul mijloc prin care se pot elimina neconformităţile respective;- să asigure în producţie condiţii igienico-sanitare conform normelor sanitare în vigoare; b) distribuitorii:- să se asigure ca produsele oferite spre comercializare sunt sigure şi respecta condiţiile prescrise sau declarate;- sa nu comercializeze produse despre care deţin informaţii sau considera ca pot fi periculoase;- sa anunţe, imediat, autorităţile publice competente, precum şi producătorul despre existenta pe piaţa a oricărui produs de care au cunoştinţa ca este periculos;- sa retragă de la comercializare produsele la care organele abilitate de lege au constatat că nu îndeplinesc caracteristicile prescrise sau declarate, dacă aceasta constituie singurul mijloc prin care se pot elimina neconformităţile respective;- să asigure condiţiile tehnice stabilite de producător, precum şi condiţiile igienico-sanitare pe timpul transportului, manipulării, depozitarii şi desfacerii, conform normelor în vigoare; c) prestatorii de servicii:- sa folosească, în cadrul serviciilor prestate, numai produse şi proceduri sigure şi, după caz, dacă actele normative în vigoare prevăd, acestea să fie testate şi/sau certificate, şi sa anunţe imediat existenta pe piaţa a oricărui produs despre care au cunoştinţa ca este periculos;- sa presteze numai servicii care nu afectează viaţa, sănătatea sau securitatea consumatorilor ori interesele economice ale acestora;- să respecte condiţiile prescrise sau declarate, precum şi clauzele prevăzute în contracte;- să asigure, la prestarea serviciilor, condiţiile tehnice stabilite de producător, precum şi condiţiile igienico-sanitare, conform normelor în vigoare;- sa răspundă pentru prejudiciul actual şi cel viitor cauzat de serviciul defectuos prestat.---------------Art. 7 a fost modificat de ORDONANTA nr. 58 din 30 ianuarie 2000 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 43 din 31 ianuarie 2000, modificat de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Capitolul 3 Protecţia intereselor economice ale consumatorilor  +  Articolul 8Guvernul adoptă reglementări specifice în scopul prevenirii şi combaterii practicilor ce dauneaza intereselor economice ale consumatorilor.  +  Articolul 9Agenţii economici sunt obligaţi sa pună pe piaţa numai produse sau servicii care corespund caracteristicilor prescrise sau declarate, să se comporte în mod corect în relaţiile cu consumatorii şi sa nu folosească practici comerciale abuzive.---------------Art. 9 a fost modificat de ORDONANTA nr. 58 din 30 ianuarie 2000 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 43 din 31 ianuarie 2000, modificat de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Articolul 10Drepturile consumatorilor, la încheierea contractelor, sunt: a) libertatea de a lua decizii la achiziţionarea de produse şi servicii, fără a li se impune în contracte clauze abuzive sau care pot favoriza folosirea unor practici comerciale abuzive în vânzare, de natura a influenţa opţiunea acestora; b) de a beneficia de o redactare clara şi precisa a clauzelor contractuale, inclusiv a celor privind caracteristicile calitative şi condiţiile de garanţie, indicarea exactă a preţului sau tarifului, precum şi stabilirea cu exactitate a condiţiilor de credit şi a dobinzilor; c) de a fi exonerati de plată produselor şi serviciilor care nu au fost solicitate şi acceptate; d) de a fi despăgubiţi pentru daunele provocate de produsele sau serviciile care nu corespund clauzelor contractuale; e) de a li se asigura service-ul necesar şi piese de schimb pe toată durata medie de utilizare a produsului, stabilită în documentele tehnice normative sau declarata de către producător ori convenită de părţi; f) de a plati, pentru produsele sau serviciile de care beneficiază, sume stabilite cu exactitate, în prealabil; majorarea preţului stabilit iniţial este posibila numai cu acordul consumatorului. g) de a sesiza asociaţiile pentru protecţia consumatorilor şi organele administraţiei publice asupra încălcării drepturilor şi intereselor lor legitime, în calitate de consumatori, şi de a face propuneri referitoare la îmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor.-----------------Litera a) a art. 10 a fost modificată de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.Litera g) a art. 10 a fost introdusă de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Articolul 11 (1) Produsele şi serviciile oferite consumatorilor se măsoară cu mijloace de măsurare şi control adecvate, verificate metrologic, potrivit reglementărilor legale. (2) Indicaţiile mijloacelor de măsurare trebuie să fie lizibile şi la vederea cumpărătorului.----------------Alin. (2) al art. 11 a fost introdus de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Articolul 12Consumatorii au dreptul de a pretinde vânzătorilor remedierea sau înlocuirea gratuita a produselor şi serviciilor obţinute, precum şi despăgubiri pentru pierderile suferite ca urmare a deficienţelor constatate în cadrul termenului de garanţie sau de valabilitate. După expirarea acestui termen consumatorii pot pretinde remedierea sau înlocuirea produselor care nu pot fi folosite potrivit scopului pentru care au fost realizate, ca urmare a unor vicii ascunse apărute pe durata medie de utilizare a acestora.Vânzătorul suporta toate cheltuielile legate de aceste deficiente, situaţie care nu îl exonereaza de răspundere pe producător în relaţia sa cu vânzătorul.-----------------Art. 12 a fost modificat de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Articolul 13 (1) Remedierea deficienţelor apărute la produse sau servicii ori înlocuirea produselor care nu corespund în cadrul termenului de garanţie sau de valabilitate şi care nu sunt imputabile consumatorului se face în termenul maxim stabilit prin reglementări sau, după caz, prin contract. (2) În cazul unor vicii ascunse, termenul maxim stabilit la alineatul precedent curge de la data finalizarii expertizei tehnice efectuate de un organism tehnic neutru.-----------------Alin. (1) al art. 13 a fost modificat de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Articolul 14În cazul produselor la care timpul de nefunctionare din cauza deficienţelor apărute în cadrul termenului de garanţie depăşeşte 10% din acest termen, precum şi în cazul produselor alimentare, farmaceutice sau cosmetice care prezintă abateri faţă de caracteristicile calitative prescrise, vânzătorul este obligat, la cererea consumatorului, să le înlocuiască sau sa restituie contravaloarea acestora.Timpul de nefunctionare, menţionat la alineatul precedent, prelungeşte în mod corespunzător termenul de garanţie şi curge din momentul sesizării vinzatorului până la aducerea produsului în stare de utilizare normală.  +  Articolul 15 (1) Restituirea contravalorii sau înlocuirea produsului achiziţionat ori a serviciului prestat se face imediat după constatarea imposibilităţii folosirii acestuia, dacă aceasta situaţie nu este imputabilă consumatorului. (2) Restituirea contravalorii produsului sau serviciului se face la valoarea actualizată a acestuia, calculată în funcţie de indicele de inflaţie comunicat de Institutul Naţional de Statistica. Valoarea actualizată astfel calculată nu va putea fi mai mica decât contravaloarea produsului sau serviciului pe care agentul economic obligat la restituire o percepe pentru produse sau servicii de acelaşi fel, în momentul restituirii. (3) Agentul economic are aceleaşi obligaţii pentru produsul sau serviciul înlocuit ca şi pentru produsul sau serviciul vândut iniţial. (4) Persoanele împuternicite conform art. 49 să constate contravenţia şi să aplice sancţiunea prevăzută de prezenta ordonanţă vor stabili o dată cu sancţiunea şi măsuri de remediere, înlocuire a produsului ori a serviciului, precum şi restituirea contravalorii acestuia, după caz.----------------Alin. (2) şi (3) ale art. 15 au fost introduse de ORDONANTA nr. 58 din 30 ianuarie 2000 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 43 din 31 ianuarie 2000.Alin. (2) al art. 15 a fost modificat de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.Alin. (4) a fost introdus de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Articolul 16Consumatorul poate solicita plata unor despăgubiri, potrivit clauzelor contractuale sau dispoziţiilor legale, în cazul remedierii ori al înlocuirii produselor sau serviciilor necorespunzătoare.  +  Articolul 17Vânzătorul asigura toate operaţiunile necesare repunerii în funcţiune, înlocuirii produselor ori remedierii serviciilor reclamate în cadrul termenului de garanţie sau de valabilitate, respectiv pentru vicii ascunse în cadrul duratei medii de utilizare, precum şi a celor ocazionate de transportul, manipularea, diagnosticarea, expertizarea, demontarea, montarea şi ambalarea acestora; vânzătorul suporta şi cheltuielile legate de acestea, situaţie care nu îl exonereaza de răspundere pe producător în relaţia sa cu vânzătorul.----------------Art. 17 a fost modificat de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Capitolul 4 Informarea şi educarea consumatorilor  +  Articolul 18Consumatorii au dreptul de a fi informati, în mod complet, corect şi precis, asupra caracteristicilor esenţiale ale produselor şi serviciilor oferite de către agenţii economici, astfel încât să aibă posibilitatea de a face o alegere raţională, în conformitate cu interesele lor, între produsele şi serviciile oferite şi să fie în măsura să le utilizeze, potrivit destinaţiei acestora, în deplina securitate.  +  Articolul 19Informarea consumatorilor despre produsele şi serviciile oferite se realizează, în mod obligatoriu, prin elemente de identificare şi caracterizare ale acestora, care se înscriu la vedere, după caz, pe produs, eticheta, ambalaj de vânzare sau în cartea tehnica, instrucţiunile de folosire ori altele asemenea, ce însoţesc produsul sau serviciul, în funcţie de natura acestuia.----------------Art. 19 a fost modificat de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Articolul 20Producătorul trebuie să informeze despre denumirea produsului, denumirea şi/sau marca producătorului, adresa producătorului, cantitatea şi, după caz, termenul de garanţie, de valabilitate sau data durabilitatii minimale, principalele caracteristici tehnice şi calitative, compozitia, aditivii folosiţi, despre eventualele riscuri previzibile, modul de utilizare, manipulare, depozitare, conservare sau păstrare, despre contraindicatii, precum şi despre valoarea nutritiva la produsele alimentare preambalate şi despre ţara producătoare, în cazul produselor din import.Produsele de folosinţă îndelungată trebuie să fie însoţite de certificatul de garanţie şi, dacă reglementările în vigoare prevăd, de declaraţia de conformitate, precum şi de cartea tehnica ori de instrucţiunile de folosire, instalare, exploatare, întreţinere, eliberate de către producător.Vânzătorul trebuie să informeze consumatorii despre preţul produsului şi să ofere acestora toate informaţiile şi documentele tehnice care trebuie să însoţească produsul.Toate informaţiile privitoare la produsele şi serviciile oferite consumatorilor, documentele insotitoare, precum şi contractele preformulate trebuie să fie scrise în limba română, indiferent de ţara de origine a acestora, fără a exclude prezentarea acestora şi în alte limbi.---------------Art. 20 a fost modificat de ORDONANTA nr. 58 din 30 ianuarie 2000 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 43 din 31 ianuarie 2000, modificat de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Articolul 21Informaţiile referitoare la serviciile prestate trebuie să cuprindă categoria calitativă a serviciului, timpul de realizare, termenul de garanţie, tariful, riscurile previzibile şi, după caz, declaraţia de conformitate.  +  Articolul 22Agenţii economici sunt obligaţi sa demonstreze consumatorilor, la cererea acestora, cu ocazia cumpărării, modul de utilizare şi functionalitatea produselor ce urmează a fi vîndute; la lansarea pe piaţa a produselor, aceştia sunt obligaţi să efectueze demonstratii de utilizare.  +  Articolul 23Obligaţia de a informa pe consumator potrivit art. 19, 20, 21 şi 22 nu poate fi înlăturată prin invocarea secretului comercial sau profesional.  +  Articolul 24Se interzice prezentarea, prin orice mijloace, a afirmaţiilor şi indicaţiilor care nu sunt conforme cu parametrii ce caracterizează produsele şi serviciile şi care nu pot fi probate.--------------Art. 24 a fost modificat de ORDONANTA nr. 58 din 30 ianuarie 2000 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 43 din 31 ianuarie 2000.  +  Articolul 25Preţurile şi tarifele trebuie indicate în mod vizibil şi într-o formă neechivoca, uşor de citit.----------------Art. 25 a fost modificat de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Articolul 26Comercializarea produselor şi prestarea serviciilor se fac în locuri şi în spaţii autorizate, conform reglementărilor legale în vigoare.Este obligatorie afişarea, în mod vizibil, a denumirii unităţii, autorizaţiei de funcţionare, precum şi afişarea şi respectarea orarului de funcţionare.Orarele de funcţionare vor fi stabilite, după caz, în conformitate cu hotărârile administraţiei publice locale.----------------Art. 26 a fost modificat de ORDONANTA nr. 58 din 30 ianuarie 2000 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 43 din 31 ianuarie 2000, modificat de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Articolul 27Abrogat.----------------Art. 27 a fost abrogat de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Capitolul 5 Organe ale administraţiei publice pentru protecţia consumatorilor  +  Articolul 28Autoritatea Naţionala pentru Protecţia Consumatorilor, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, subordonat Guvernului, coordonează şi realizează politica Guvernului în domeniul protecţiei consumatorilor.---------------Art. 28 a fost modificat de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Articolul 29Atribuţiile şi modul de organizare şi funcţionare ale Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, precum şi relaţiile dintre aceasta şi alte organisme competente în domeniu se stabilesc prin hotărâri ale Guvernului.Guvernul va stabili reglementări în domeniul protecţiei consumatorilor pentru organele de specialitate ale administraţiei publice centrale şi, respectiv, pentru unele servicii publice ale ministerelor şi altor autorităţi ale administraţiei publice centrale, organizate în judeţe şi în municipiul Bucureşti.Guvernul va stabili reglementări-cadru în domeniul protecţiei consumatorilor pentru organele de specialitate şi serviciile publice ale administraţiei publice locale.Taxele care se percep de către serviciile sau organele administraţiei publice, cu rol în domeniul protecţiei consumatorilor, se stabilesc conform legii, iar tarifele pentru încercările efectuate în laboratoare proprii, subordonate sau agreate, conform actelor normative în vigoare.----------------Art. 29 a fost modificat de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Articolul 30Autoritatea Naţionala pentru Protecţia Consumatorilor, în baza consultării cu alte organisme interesate ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi cu cele neguvernamentale, elaborează reglementări referitoare la modalităţile concrete de colaborare şi de sprijinire reciprocă şi le propune spre aprobare Guvernului.---------------Art. 30 a fost modificat de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Capitolul 6 Asociaţiile pentru protecţia consumatorilor  +  Articolul 31În sensul prezentei ordonanţe, asociaţiile pentru protecţia consumatorilor sunt considerate organizaţii neguvernamentale, ca persoane juridice, conform legii, şi care, fără a urmări realizarea de profit pentru membrii lor, au ca unic scop apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale membrilor lor sau ale consumatorilor, în general.--------------Art. 31 a fost modificat de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Articolul 32Asociaţiile pentru protecţia consumatorilor pot fi parteneri sociali cu drept de reprezentare în consiliile consultative cu rol în domeniul protecţiei consumatorilor, în care organele administraţiei publice sunt reprezentate, dacă îndeplinesc condiţiile prezentei ordonanţe.--------------Art. 32 a fost modificat de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Articolul 33Asociaţiile pentru protecţia consumatorilor care apara drepturile şi interesele legitime ale consumatorilor, în general, sunt, de drept, parteneri sociali în consiliile consultative prevăzute în prezenta ordonanţă, dacă: a) la nivel naţional, au cel puţin 3.000 de membri şi filiale în cel puţin 10 judeţe; b) la nivel judeţean şi local, dacă au desfăşurat o activitate în domeniul protecţiei consumatorilor pe o perioadă de cel puţin 3 ani.----------------Art. 33 a fost modificat de ORDONANTA nr. 58 din 30 ianuarie 2000 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 43 din 31 ianuarie 2000, modificat de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Articolul 34Asociaţiile pentru protecţia consumatorilor care sunt constituite în scopul apărării intereselor numai ale membrilor lor pot deveni parteneri sociali cu drept de reprezentare în organismele consultative cu rol în domeniul protecţiei consumatorilor şi în care organele administraţiei publice sunt reprezentate, numai dacă au cel puţin 800 membri.  +  Articolul 35După constituire, asociaţiile pentru protecţia consumatorilor vor solicita luarea lor în evidenta de către organul administraţiei publice pentru protecţia consumatorilor de nivel central sau local, după caz.  +  Articolul 36Personalul de conducere şi salariaţii organelor de specialitate ale administraţiei publice, precum şi ale serviciilor publice descentralizate ale ministerelor sau ale altor autorităţi, cu atribuţii pe linia protecţiei consumatorilor nu au dreptul de a deţine funcţii în organele de conducere ale asociaţiilor pentru protecţia consumatorilor.---------------Art. 36 a fost modificat de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Articolul 37Asociaţiile pentru protecţia consumatorilor sunt consultate de către serviciile şi organismele administraţiei publice prevăzute la art. 36, potrivit competentelor, la elaborarea dispoziţiilor şi procedurilor cu caracter general şi a altor lucrări care au ca scop protecţia consumatorilor, cu privire la: a) cunoaşterea cerinţelor consumatorilor privind sortimentele, calitatea şi cantitatea produselor şi serviciilor; b) formarea unei atitudini corecte a agenţilor economici angajaţi în producerea şi comercializarea produselor şi prestarea serviciilor, faţă de calitatea acestora; c) prevenirea practicilor comerciale abuzive şi a publicităţii de natura a afecta drepturile şi interesele legitime ale consumatorilor.---------------Partea introductivă a art. 37 a fost modificată de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Articolul 38Asociaţiile pentru protecţia consumatorilor au următoarele drepturi şi obligaţii: a) de a fi sprijinite logistic de către organismele administraţiei publice centrale şi locale, în vederea atingerii obiectivelor lor; b) de a primi sume de la bugetul de stat şi de la bugetele locale; c) de a solicita autorităţilor competente luarea de măsuri în vederea opririi producţiei sau retragerii de pe piaţa a produselor ori serviciilor care nu asigura nivelul calitativ prescris în documentele stabilite de lege sau care pun în pericol viaţa, sănătatea ori securitatea consumatorilor; d) de a solicita agenţilor economici realizarea de produse şi servicii în condiţii speciale, în vederea satisfacerii nevoilor consumatorilor cu handicap sau de vârsta a treia; e) de a fi consultate cu ocazia elaborării actelor normative, standardelor sau specificatiilor care definesc caracteristicile tehnice şi calitative ale produselor şi serviciilor destinate consumatorilor; f) de a solicita şi de a obţine informaţii asupra preţului şi caracteristicilor calitative ale produselor sau serviciilor, de natura sa ajute consumatorul la luarea unei decizii asupra achiziţionării acestora; g) de a informa opinia publică, prin mass-media, asupra deficienţelor de calitate ale produselor şi serviciilor, precum şi asupra consecinţelor vătămătoare ale acestora pentru consumatori; h) de a introduce acţiuni în justiţie pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale consumatorilor; i) de a solicita serviciilor sau organelor administraţiei publice, prevăzute la art. 36, efectuarea de analize şi încercări ale produselor destinate consumatorilor şi de a publică rezultatele; j) de a iniţia acţiuni proprii, în vederea identificarii cazurilor în care agenţii economici nu respecta drepturile consumatorilor prevăzute de lege, precum şi a cazurilor de neconformitate a produselor sau serviciilor, şi de a sesiza, în cadrul unei proceduri de urgenta, serviciile sau organele de specialitate ale administraţiei publice abilitate sa acţioneze în consecinţa.---------------Art. 38 a fost modificat de ORDONANTA nr. 58 din 30 ianuarie 2000 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 43 din 31 ianuarie 2000, modificat de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Articolul 38^1Centrele de consultanţa şi informare a consumatorilor pot fi organizate la nivel de birouri în structura organizatorică a asociaţiilor pentru protecţia consumatorilor şi desfăşoară activităţi gratuite în folosul acestora constând în informaţii, recomandări şi consultanţa privind problemele legate de achiziţionarea unui produs sau serviciu.---------------Art. 38^1 a fost introdus de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Articolul 38^2Sumele primite de la bugetul de stat, prin intermediul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, se utilizează exclusiv pentru înfiinţarea şi funcţionarea centrelor de consultanţa şi informare a consumatorilor, respectiv pentru: a) salarizarea sau, după caz, remunerarea personalului utilizat în centrele de consultanţa şi informare a consumatorilor, care se va face în funcţie de timpul efectiv lucrat, până la nivelul maxim al funcţiei echivalente utilizate în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor; b) cheltuieli materiale efectuate pentru întreţinerea sediului şi a dotărilor aferente; c) cheltuieli curente şi cele ocazionate de tipărirea materialelor informative.Sumele prevăzute la alin. 1 se utilizează în condiţiile Legii nr. 72/1996*) privind finanţele publice, iar sumele rămase neutilizate la data încheierii exerciţiului financiar se restituie la bugetul de stat.---------------Art. 38^2 a fost introdus de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.---------------*) Legea nr. 72/1996 a fost abrogată de LEGEA nr. 500 din 11 iulie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 597 din 13 august 2002.  +  Articolul 38^3Sumele primite de la bugetele locale prin hotărâri ale consiliilor locale sau, după caz, ale consiliilor judeţene vor fi utilizate în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate de acestea cu asociaţiile respective, conform legii.Sumele prevăzute la alin. 1 se utilizează în condiţiile Legii nr. 72/1996*) privind finanţele publice, iar sumele rămase neutilizate se restituie bugetelor locale respective.---------------Art. 38^3 a fost introdus de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.---------------*) Legea nr. 72/1996 a fost abrogată de LEGEA nr. 500 din 11 iulie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 597 din 13 august 2002.  +  Articolul 38^4Controlul asupra activităţilor desfăşurate în centrele de consultanţa şi informare a consumatorilor din cadrul asociaţiilor pentru protecţia consumatorilor, care au primit sume de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, se exercită de către Autoritatea Naţionala pentru Protecţia Consumatorilor.---------------Art. 38^4 a fost introdus de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Articolul 38^5Pentru anul 2000, din bugetul aprobat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor s-au alocat 200 milioane lei pentru înfiinţarea şi funcţionarea unui centru-pilot de consultanţa şi informare a consumatorilor în municipiul Bucureşti şi 195 milioane lei pentru finanţarea unor programe în domeniul protecţiei consumatorilor, editarea de materiale şi organizarea de acţiuni privind informarea opiniei publice prin mass-media.-----------------Art. 38^5 a fost introdus de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Articolul 38^6Centrele de consultanţa şi informare a consumatorilor beneficiază de asistenţa de specialitate din partea personalului Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, împuternicit în acest scop.----------------Art. 38^6 a fost introdus de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Capitolul 7 Consiliul consultativ----------------Titlul cap. 7 a fost modificat de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Articolul 39La nivel central şi local - judeţ, oraş, comuna - se constituie cîte un consiliu consultativ pentru protecţia consumatorilor. Acesta are caracter consultativ şi asigura, la nivelurile respective, cadrul informaţional şi organizatoric necesar: a) stabilirii şi aplicării politicii de protecţie a consumatorilor; b) corelării acţiunilor diverselor organisme ale administraţiei publice cu cele ale organizaţiilor neguvernamentale care au rol în realizarea protecţiei consumatorilor.  +  Articolul 40Consiliul consultativ pentru protecţia consumatorilor este format din: a) reprezentanţi ai tuturor serviciilor descentralizate şi ai organelor administraţiei publice care au competente cu caracter general sau special în domeniul protecţiei consumatorilor şi au structuri organizatorice la nivelul respectiv; b) prefect sau primar, după caz, sau reprezentanţi ai acestora; c) reprezentanţi ai asociaţiilor pentru protecţia consumatorilor; d) reprezentanţi ai altor organisme, după caz.---------------Litera a) a art. 40 a fost modificată de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Articolul 41Guvernul stabileşte, în mod concret, componenta, atribuţiile şi modul de organizare şi funcţionare ale Consiliului consultativ pentru protecţia consumatorilor, pe fiecare nivel în parte.  +  Capitolul 8 Raporturile juridice dintre consumatorii prejudiciati şi agenţii economici--------------Titlul cap. 8 a fost modificat de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Articolul 42Agenţii economici răspund pentru orice paguba datorată unor deficiente privind calitatea produselor sau serviciilor, aparuta în cadrul termenului de garanţie sau de valabilitate a acestora şi care nu este imputabilă consumatorului, precum şi unor eventuale vicii ascunse constatate pe durata medie de utilizare, care nu permit folosirea de către consumator a produsului sau serviciului potrivit scopului pentru care acesta a fost realizat şi achiziţionat sau care pot afecta viaţa, sănătatea ori securitatea consumatorilor.Răspunderea se menţine şi în cazul în care livrarea produselor sau prestarea serviciilor se face în mod gratuit sau cu preţ redus ori dacă acestea se comercializează ca piese de schimb sau se distribuie sub alte forme.Dacă doua sau mai multe persoane sunt răspunzătoare pentru aceeaşi paguba, ele răspund solidar.---------------Art. 42 a fost modificat de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Articolul 42^1Pentru angajarea răspunderii civile a agentului economic consumatorul prejudiciat trebuie să facă dovada pagubei, a defectului şi a raportului de cauzalitate dintre defect şi paguba.--------------Art. 42^1 a fost introdus de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Articolul 42^2Producătorul este exonerat de răspundere pentru pagubele generate de produsele cu defect, dacă dovedeşte existenta uneia dintre situaţiile următoare: a) nu el este cel care a pus produsul în circulaţie; b) defectul care a generat paguba nu a existat la data la care produsul a fost pus în circulaţie sau a apărut ulterior punerii în circulaţie a produsului din cauze neimputabile lui; c) produsul nu a fost fabricat pentru a fi comercializat sau pentru orice alta forma de distribuţie în scop economic; d) paguba se datorează respectării unor condiţii obligatorii impuse de reglementările emise de autorităţile competente; e) nivelul cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice la momentul punerii în circulaţie a produsului nu i-a permis depistarea existenţei defectului.Producătorul de componente este exonerat de răspundere dacă dovedeşte ca defectul este imputabil fabricantului produsului finit datorită proiectării gresite a ansamblului în care acesta a fost montat sau instrucţiunilor date de către acesta.--------------Art. 42^2 a fost introdus de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.Partea introductivă a art. 42^2 a fost modificată de LEGEA nr. 322 din 27 mai 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 408 din 12 iunie 2002.  +  Articolul 42^3Răspunderea producătorului poate fi limitată de instanţa competenţa dacă paguba este cauzată, împreună, de defectul produsului şi culpa consumatorului vătămat sau prejudiciat ori a altei persoane, pentru care aceasta este ţinuta sa răspundă.--------------Art. 42^3 a fost introdus de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002, modificat de LEGEA nr. 322 din 27 mai 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 408 din 12 iunie 2002.  +  Articolul 42^4Aplicarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe nu exclude posibilitatea consumatorului vătămat ori prejudiciat de a pretinde despăgubiri în temeiul răspunderii contractuale sau extracontractuale ori al altui regim special de răspundere existent la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe.Societăţile de asigurare au un drept de regres împotriva agentului economic răspunzător, conform legii, pentru sumele plătite persoanelor prejudiciate.---------------Art. 42^4 a fost introdus de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Articolul 42^5Orice clauza abuzivă contractuală de limitare sau exonerare de răspundere a agentului economic, încheiată între comerciant şi consumator, este lovită de nulitate absolută.---------------Art. 42^5 a fost introdus de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Articolul 42^6Dreptul la acţiune pentru repararea pagubei, ce decurge din prevederile prezentei ordonanţe, se prescrie în termen de 3 ani, care curge de la data la care reclamantul a avut sau ar fi trebuit să aibă cunoştinţa de existenta pagubei, a defectului şi a identităţii agentului economic, însă nu mai târziu de la împlinirea a 10 ani de la data la care agentul economic a pus produsul în circulaţie, cu condiţia ca paguba să se fi produs înăuntrul termenului de 10 ani.---------------Art. 42^6 a fost introdus de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Articolul 42^7Acţiunea pentru repararea pagubelor produse este de competenţa instanţei de judecată în a carei raza teritorială s-a produs paguba sau consumatorul are domiciliul ori agentul economic reclamat îşi are sediul, după caz.---------------Art. 42^7 a fost introdus de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Articolul 43Acţiunile în justiţie îndreptate de către asociaţiile pentru protecţia consumatorilor, înfiinţate în condiţiile prevăzute la art. 33 şi 34, împotriva agenţilor economici care au prejudiciat drepturile şi interesele legitime ale consumatorilor sunt scutite de taxe de timbru.--------------Art. 43 a fost modificat de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Articolul 44Ministerul Public poate interveni în acţiunile civile introduse, în care sunt implicate interesele consumatorilor.  +  Capitolul 9 Sancţiuni  +  Articolul 45Încălcarea prevederilor prezentei ordonanţe atrage răspunderea materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.  +  Articolul 46Constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni, şi se sancţionează după cum urmează: a) încălcarea dispoziţiilor art. 4, art. 7 lit. a) a 2-a, a 3-a şi a 5-a liniuţa, lit. c) prima şi a 2-a liniuţa, art. 15 alin. 1, cu amendă contravenţională de la 10.000.000 lei la 100.000.000 lei; b) încălcarea dispoziţiilor art. 7 lit. a) a 4-a liniuţa, lit. b) a 3-a şi a 4-a liniuţa, cu amendă contravenţională de la 7.000.000 lei la 70.000.000 lei; c) încălcarea dispoziţiilor art. 5, art. 7 lit. b) prima, a 2-a şi a 5-a liniuţa, lit. c) a 3-a şi a 4-a liniuţa, art. 9, art. 10 lit. a)-f) şi art. 11, cu amendă contravenţională de la 5.000.000 lei la 30.000.000 lei; d) încălcarea dispoziţiilor art. 13 alin. 1, art. 14 alin. 1, art. 17-25 şi art. 26 alin. 1 şi 2, cu amendă contravenţională de la 2.000.000 lei la 20.000.000 lei.Sancţiunile se pot aplica şi persoanelor juridice.----------------Art. 46 a fost modificat de ORDONANTA nr. 58 din 30 ianuarie 2000 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 43 din 31 ianuarie 2000, modificat de HOTĂRÂREA nr. 752 din 26 iulie 2001 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 17 august 2001, modificat de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002, modificat de LEGEA nr. 322 din 27 mai 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 408 din 12 iunie 2002.  +  Articolul 46^1 (1) Împiedicarea, sub orice formă, a organelor administraţiei publice însărcinate cu protecţia consumatorilor de a exercita atribuţiile de serviciu referitoare la prevenirea şi combaterea faptelor care pot afecta viaţa, sănătatea sau securitatea consumatorilor ori interesele economice ale acestora constituie contravenţie, dacă nu a fost săvârşită în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerată infracţiune, şi se sancţionează cu închisoare contravenţională de la 15 zile la 2 luni sau cu amendă de la 10.000.000 lei la 100.000.000 lei. (2) Nerespectarea dispoziţiilor legale privind protecţia consumatorilor, care, potrivit art. 46, constituie contravenţie, dacă fapta a avut ca urmare vătămarea sănătăţii sau integrităţii corporale a uneia ori mai multor persoane, se sancţionează cu amendă contravenţională de la 250.000.000 lei la 1.000.000.000 lei. (3) În cazul aplicării sancţiunii amenzii pentru săvârşirea faptei prevăzute la alin. 2 se va dispune şi închiderea definitivă a unităţii. (4) Contravenienţii sunt obligaţi sa suporte, potrivit prevederilor legale în vigoare, şi cheltuielile efectuate de terţi, persoane fizice sau juridice, în vederea vindecarii persoanelor vătămate în calitatea lor de consumatori.-----------------Art. 46^1 a fost introdus de ORDONANTA nr. 58 din 30 ianuarie 2000 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 43 din 31 ianuarie 2000, modificat de HOTĂRÂREA nr. 752 din 26 iulie 2001 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 17 august 2001, modificat de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.Alin. (2) şi (3) ale art. 46^1 au fost introduse de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 84 din 20 iunie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 450 din 26 iunie 2002.Alin. (2), (3) şi (4) ale art. 46^1 au fost introduse de LEGEA nr. 37 din 13 ianuarie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 34 din 22 ianuarie 2003.  +  Articolul 46^2Valoarea amenzilor prevăzute la art. 46 şi 46^1 se va actualiza prin hotărâre a Guvernului.----------------Art. 46^2 a fost introdus de ORDONANTA nr. 58 din 30 ianuarie 2000 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 43 din 31 ianuarie 2000.  +  Articolul 47Abrogat.-----------------Art. 47 a fost modificat de LEGEA nr. 178 din 9 octombrie 1998 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 388 din 13 octombrie 1998, abrogat de ORDONANTA nr. 58 din 30 ianuarie 2000 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 43 din 31 ianuarie 2000.  +  Articolul 48Abrogat.------------------Art. 48 a fost abrogat de ORDONANTA nr. 58 din 30 ianuarie 2000 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 43 din 31 ianuarie 2000.  +  Articolul 49 (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 46 şi 46^1 se fac de către agenţii constatatori, respectiv reprezentanţii împuterniciţi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, precum şi de reprezentanţii împuterniciţi ai altor organe ale administraţiei publice, potrivit competentelor stabilite prin actele normative în vigoare. (2) În cazul sancţiunilor cu închisoare contravenţională, măsura se aplică de instanţa competenţa la sesizarea organului din care face parte agentul constatator. (3) Organele de poliţie sunt obligate sa acorde, la cerere, sprijinul necesar persoanelor împuternicite prevăzute la alin. 1, aflate în exerciţiul funcţiunii, sau să le însoţească, după caz. (4) Organele de control prevăzute la alin. 1 pot preleva produse în vederea testarii acestora în laboratoare. Contravaloarea produselor prelevate şi a cheltuielilor legate de testarea lor se suporta de către organul administraţiei publice dacă în urma testarii nu se constata neconformităţi faţă de cerinţele de securitate şi/sau de calitate prescrise ori declarate. În caz contrar, cheltuielile respective se suporta de către agentul economic.-----------------Art. 49 a fost modificat de ORDONANTA nr. 58 din 30 ianuarie 2000 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 43 din 31 ianuarie 2000, modificat de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002, modificat de LEGEA nr. 322 din 27 mai 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 408 din 12 iunie 2002.Alin. (2), (3) şi (4) ale art. 49 au fost introduse de LEGEA nr. 37 din 13 ianuarie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 34 din 22 ianuarie 2003.  +  Articolul 50Abrogat.-----------------Art. 50 a fost abrogat de ORDONANTA nr. 58 din 30 ianuarie 2000 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 43 din 31 ianuarie 2000.  +  Articolul 50^1Pentru limitarea prejudicierii consumatorilor agentul constatator poate dispune următoarele măsuri:1. oprirea definitivă a comercializării şi retragerea din circuitul consumului uman a produselor care: a) sunt periculoase, falsificate sau contrafăcute; b) au termenul de valabilitate expirat sau data durabilitatii minimale depăşită; c) sunt interzise consumului uman prin reglementări legale;2. oprirea temporară a prestării serviciilor, importului, fabricaţiei, comercializării produselor sau a utilizării acestora la prestarea serviciilor, până la remedierea deficienţelor, în cazul în care: a) produsele nu sunt testate şi/sau certificate conform normelor legale; b) produsele nu îndeplinesc caracteristicile prescrise sau declarate, fără ca acestea să fie periculoase; c) produsele nu prezintă elementele de identificare şi de caracterizare, precum şi documentele de însoţire, conform prevederilor art. 18-22; d) se prestează servicii care pot pune în pericol viaţa, sănătatea sau securitatea consumatorilor;3. distrugerea produselor periculoase oprite definitiv de la comercializare, dacă aceasta constituie singurul mijloc care face sa înceteze pericolul.-----------------Art. 50^1 a fost introdus de ORDONANTA nr. 58 din 30 ianuarie 2000 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 43 din 31 ianuarie 2000, modificat de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002, modificat de LEGEA nr. 322 din 27 mai 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 408 din 12 iunie 2002.  +  Articolul 50^2O dată cu aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale agentul constatator poate propune una dintre următoarele sancţiuni complementare: a) închiderea temporară a unităţii pe o durată de cel mult 6 luni; b) închiderea temporară a unităţii pe o durată de la 6 luni la 12 luni; c) închiderea definitivă a unităţii; d) suspendarea sau retragerea definitivă, după caz, a avizului, acordului sau a autorizaţiei de exercitare a unei activităţi.Sancţiunea complementara prevăzută la alin. 1 lit. a) poate fi aplicată în cazurile în care se constata: a) lipsa condiţiilor igienico-sanitare sau sanitare veterinare; b) folosirea unor spaţii şi condiţii necorespunzătoare pentru producţie, depozitare sau comercializare; c) nerespectarea condiţiilor impuse de producători privind manipularea, transportul, depozitarea şi comercializarea, dacă acestea sunt de natura sa modifice, în mod periculos, caracteristicile iniţiale ale produsului respectiv; d) lipsa specificatiilor tehnice, a instrucţiunilor şi a procedurilor de lucru la producători şi prestatorii de servicii; e) lipsa certificatelor sau a avizelor necesare eliberate de laboratoarele de încercări sau de omologări specifice; f) lipsa certificatelor de conformitate.Sancţiunea complementara prevăzută la alin. 1 lit. b) poate fi aplicată în cazurile în care se constata: a) folosirea practicilor de comercializare abuzive sau săvârşirea repetată a unor abateri sancţionate de organele de control în decurs de 6 luni de la prima constatare; b) refuzul agentului economic de a permite, în prima faza, controlul organelor de specialitate şi la care, în urma unui control ulterior, se constata deficiente grave; c) lipsa licenţei de fabricaţie a produselor alimentare pentru producători; d) nerespectarea sau neacordarea certificatelor de garanţie pentru lucrările de prestări de servicii; e) utilizarea în activitatea de service a unor piese sau componente neomologate.Sancţiunea complementara prevăzută la alin. 1 lit. c) poate fi aplicată în cazurile în care se constata: a) importul cu buna-ştiinţa al produselor care nu respecta condiţiile calitative prescrise sau declarate ori care sunt periculoase; b) prestarea de servicii care pun în pericol viaţa, sănătatea sau siguranţa consumatorilor; c) punerea în vânzare a produselor despre care agenţii economici controlati au cunoştinţa ca sunt falsificate sau contrafăcute ori care au parametrii de securitate neconformi; d) reconditionarea unor produse alimentare retrase de la consumul uman ca fiind necorespunzătoare, prin adăugarea de aditivi sau alte substanţe ce nu se regăsesc în reteta de fabricaţie, în urma căreia a rezultat un produs destinat comercializării în scopul consumului uman; e) în cazul în care agentul economic nu a sistat livrările sau nu a retras de la comercializare ori de la beneficiar produsele pentru care organele abilitate prin lege au constatat ca sunt periculoase sau că nu îndeplinesc caracteristicile calitative prescrise ori declarate; f) împiedicarea sub orice formă de către agentul economic sau de către angajaţii acestuia a organelor administraţiei publice însărcinate cu protecţia consumatorilor şi supravegherea calităţii produselor şi serviciilor să îşi exercite atribuţiile de serviciu referitoare la prevenirea şi combaterea faptelor ce pot afecta viaţa, sănătatea ori securitatea consumatorilor sau instigarea oricărei alte persoane împotriva acestor organe; g) comercializarea de produse interzise prin reglementările legale în vigoare; h) continuarea desfăşurării activităţii după dispunerea măsurii de închidere temporară, fără obţinerea acordului prevăzut la alin. 8; i) nerespectarea măsurilor dispuse în temeiul art. 50^1.În consecinţa, sancţiunea complementara prevăzută la alin. 1 lit. d) va avea acelaşi regim, o dată cu sancţiunea aplicată menţionată la alin. 1 lit. a), b) sau c), după caz.Sancţiunea prevăzută la alin. 1 lit. d) se aplică de către autorităţile publice competente care vor fi înştiinţate în acest sens.Sancţiunile prevăzute la alin. 1 lit. a), b) şi c) pot fi aplicate şi în cazurile în care se constată că nu mai sunt îndeplinite condiţiile acordării avizului, acordului sau a autorizaţiei de exercitare a unei activităţi, după caz, precum şi ale normelor şi reglementărilor privind modul de realizare a acestor activităţi.Aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. 1 lit. a), b) şi d) se suspenda numai cu acordul scris al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor sau al oficiilor judeţene pentru protecţia consumatorilor, după remedierea deficienţelor care au condus la aplicarea sancţiunii complementare.------------------Art. 50^2 a fost introdus de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 146 din 9 noiembrie 2001 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 738 din 19 noiembrie 2001, modificat de LEGEA nr. 322 din 27 mai 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 408 din 12 iunie 2002.  +  Articolul 50^3Sancţiunile propuse pentru a fi aplicate potrivit art. 50^1 şi art. 50^2 alin. 1 lit. a)-c) se dispun, direct sau prin delegare, de către conducătorii autorităţilor publice prevăzute la art. 49, prin ordin sau decizie.------------------Art. 50^3 a fost introdus de LEGEA nr. 322 din 27 mai 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 408 din 12 iunie 2002.  +  Articolul 50^4Sancţiunile contravenţionale complementare dispuse în condiţiile art. 50^1 şi art. 50^2 se vor materializa prin aplicarea de sigilii sau alte semne distinctive cu valoare de sigiliu.Procedura de aplicare a acestora se va reglementa prin norme aprobate prin hotărâre a Guvernului.------------------Art. 50^4 a fost introdus de LEGEA nr. 322 din 27 mai 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 408 din 12 iunie 2002.  +  Articolul 50^5Prevederilor art. 46^1 alin. 3, art. 50^1 şi ale art. 50^2 nu le sunt aplicabile dispoziţiile art. 32 alin. (3) teza întâi din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002.------------------Art. 50^5 a fost introdus de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 84 din 20 iunie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 450 din 26 iunie 2002  +  Articolul 51Abrogat.------------------Art. 51 a fost abrogat de ORDONANTA nr. 58 din 30 ianuarie 2000 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 43 din 31 ianuarie 2000.  +  Articolul 52 (1) În cazul în care contravenientul nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancţiunii şi nu exista posibilitatea executării silite, organul din care face parte agentul constatator va sesiza instanţa de judecată pe a carei raza teritorială s-a săvârşit contravenţia, în vederea înlocuirii amenzii cu sancţiunea închisorii contravenţionale sau, dacă exista consimţământul contravenientului, cu sancţiunea obligării acestuia la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii, ţinându-se seama de partea din amenda care a fost achitată. (2) La primul termen de judecată, instanţa poate acorda contravenientului, la cererea acestuia, un termen de 30 de zile, în vederea achitării integrale a amenzii. (3) În cazul în care contravenientul nu a achitat amenda în termenul prevăzut la alin. 2, instanţa procedează la transformarea amenzii în închisoare contravenţională. (4) Executarea sancţiunii închisorii contravenţionale se prescrie în termen de 1 an de la data rămânerii definitive a hotărârii.----------------Alin. (1) al art. 52 a fost modificat de ORDONANTA nr. 58 din 30 ianuarie 2000 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 43 din 31 ianuarie 2000.  +  Articolul 53Abrogat.----------------Art. 53 a fost abrogat de ORDONANTA nr. 58 din 30 ianuarie 2000 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 43 din 31 ianuarie 2000.  +  Articolul 54Produsele periculoase, falsificate sau contrafăcute se confisca de organele abilitate de lege, la sesizarea agentului constatator, şi se distrug sau se valorifica, după caz, conform prevederilor legale.Veniturile încasate ilicit de către agenţii economici, ca urmare a încălcării prevederilor art. 4, art. 7 lit. a) a 2-a, a 3-a şi a 4-a liniuţa, art. 7 lit. b) prima şi a 2-a liniuţa şi ale art. 7 lit. c) prima şi a 2-a liniuţa, se preiau la bugetul de stat de organele abilitate ale Ministerului Finanţelor Publice.---------------Art. 54 a fost modificat de ORDONANTA nr. 58 din 30 ianuarie 2000 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 43 din 31 ianuarie 2000, modificat de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Articolul 55Prevederile prezentei ordonanţe se completează cu dispoziţiile Legii nr. 32/1968*) privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu excepţia celor din art. 25-27 din acea lege, ale Codului penal şi ale Codului de procedura penală.----------------*) LEGEA nr. 32 din 12 noiembrie 1968 a fost abrogată de ORDONANTA nr. 2 din 12 iulie 2001 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 410 din 25 iulie 2001.  +  Articolul 56Aplicarea sancţiunilor prevăzute în prezenta ordonată nu inlatura răspunderea disciplinară a făptuitorului.  +  Articolul 56^1Dispoziţiile prezentei ordonanţe se completează cu prevederile Codului civil.----------------Art. 56^1 a fost introdus de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Articolul 56^2Prevederile prezentei ordonanţe nu se aplică: a) pagubelor generate de produsele puse în circulaţie anterior datei intrării în vigoare a acesteia; b) pagubelor rezultate din accidentele nucleare.---------------Art. 56^2 a fost introdus de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Capitolul 10 Dispoziţii finale şi tranzitorii  +  Articolul 57Abrogat.--------------Art. 57 a fost abrogat de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Articolul 58Guvernul va lua măsurile necesare pentru organizarea executării prevederilor prezentei ordonanţe, precum şi pentru elaborarea de norme metodologice privind: a) condiţiile de realizare a expertizelor tehnice, în cazul unor vicii ascunse, pe categorii de produse şi servicii; b) modul de înlocuire, remediere sau restituire a contravalorii, pentru produsele sau serviciile care prezintă deficiente; c) măsuri de prevenire şi limitare a prejudicierii consumatorilor, precum şi condiţiile în care acestea pot fi luate de către organele administraţiei publice prevăzute la art. 49 din prezenta ordonanţă; d) conţinutul şi competenţa de aprobare a documentelor care atesta nivelul calitativ al produselor şi serviciilor; e) informarea şi educarea în domeniul protecţiei consumatorilor; f) condiţiile în care asociaţiile pentru protecţia consumatorilor constituite, potrivit art. 34 din prezenta ordonanţă, pot deveni parteneri sociali cu drept de reprezentare; g) desfăşurarea activităţii consiliilor consultative pentru protecţia consumatorilor.  +  Articolul 58^1Începând cu anul 2001 numărul centrelor de consultanţa şi informare a consumatorilor pentru care se acordă sume de la bugetul de stat va fi stabilit prin hotărâre a Guvernului, după aprobarea legii bugetului de stat pe anul respectiv, cu încadrarea în sumele aprobate cu aceasta destinaţie.---------------Art. 58^1 a fost introdus de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Articolul 59Abrogat.---------------Art. 59 a fost abrogat de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Articolul 59^1Autoritatea Naţionala pentru Protecţia Consumatorilor aproba sau modifica criteriile de evaluare şi selectare a asociaţiilor pentru protecţia consumatorilor care înfiinţează şi funcţionează centre de consultanţa şi informare a consumatorilor, precum şi modelul de convenţie prevăzut la art. 38^3 alin. 1.---------------Art. 59^1 a fost introdus de LEGEA nr. 37 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 2 februarie 2002.  +  Articolul 60Abrogat.----------------Art. 60 a fost abrogat de ORDONANTA nr. 58 din 30 ianuarie 2000 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 43 din 31 ianuarie 2000.  +  Articolul 61La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, Legea nr. 4/1989 privind asigurarea şi controlul calităţii produselor şi serviciilor, Hotărârea Guvernului nr. 335/1990 privind unele măsuri din domeniul asigurării şi controlului calităţii produselor, lucrărilor de construcţii şi serviciilor, precum şi din cel al metrologiei, Hotărârea Guvernului nr. 545/1991 privind supravegherea calităţii produselor şi serviciilor în scopul prevenirii şi combaterii faptelor care pot afecta viaţa şi sănătatea oamenilor, animalelor ori calitatea mediului înconjurător, precum şi orice alte dispoziţii contrare se abroga.----------------------