DECLARAŢIE nr. 1 din 12 februarie 2003domnului Adrian Nastase, prim-ministru al Guvernului, la şedinţa comuna a Camerei Deputaţilor şi Senatului cu privire la politica Guvernului în perioada 2001-2002 şi la principalele prioritati economice şi sociale în anii 2003-2004
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 116 din 24 februarie 2003
- Bucureşti, 12 februarie 2003 -Domnilor presedinti,Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,Stimati invitaţi,Permiteti-mi sa va multumesc, în numele Executivului, pentru ocazia oferită de a prezenta în faţa celor două Camere ale Parlamentului Declaraţia cu privire la politica Guvernului în perioada 2001-2002 şi la principalele prioritati economice şi sociale în anii 2003-2004.Dezbaterea de către Parlament a rezultatelor politicii guvernamentale reprezintă un demers deosebit de important pentru sistemul politic şi instituţional al statului nostru de drept.Doresc sa va prezint aspectele pozitive şi, evident, neimplinirile din anii 2001-2002, în vederea identificarii soluţiilor şi prioritatilor pentru desfăşurarea, cu mai multă eficienta, a procesului de guvernare.Primii doi ani ai guvernarii P.S.D. au reprezentat o perioadă cu realizari certe şi notabile în multe domenii. Succesele obţinute atât pe plan intern, cat şi extern confirma teza noastră, potrivit căreia viziunea social-democrata de guvernare a tarii este cea mai potrivita pentru România.Folosesc acest prilej pentru a multumi încă o dată tuturor cetăţenilor care ne-au votat, care au avut încredere în Programul politic şi Oferta electorală a P.S.D. În acest fel, avem posibilitatea confirmării viabilitatii Programului social-democrat de guvernare în ţara noastră.La sfârşitul anului 2000, Partidul Social Democrat s-a angajat în faţa Parlamentului ca va realiza "o guvernare mai buna".Trebuie reamintit ca, în acel moment, ţara se afla într-o situaţie de criza după guvernarea de dreapta, care, din incapacitate de gestionare a tarii şi a reformei, a aplicat politica regresului economic programat. Au fost afectate, astfel, nu numai bazele dezvoltării economice a României, ci, în mod grav, nivelul de trai al populaţiei şi credibilitatea tarii în relaţiile externe.Deteriorarea situaţiei economice şi instabilitatea ce se manifestau în plan social au creat pe plan extern o imagine nefavorabila tarii noastre. Instituţiile financiare internaţionale, agenţiile de rating şi Comisia Europeană erau neincrezatoare în capacitatea de reformare a economiei româneşti.Aceasta perceptie negativa a realitatilor din ţara noastră a reprezentat unul din cele mai grele obstacole pe care a trebuit sa îl depasim.Într-o asemenea situaţie, Executivul a pus pe un plan prioritar redobandirea încrederii şi revigorarea relaţiilor politice externe, îndeosebi a celor cu Uniunea Europeană şi instituţiile financiare internaţionale. Astfel, am acţionat, concomitent, pentru a putea realiza principalele obiective de politica externa şi pentru a dobândi sprijin în susţinerea şi desfăşurarea procesului de reforma economică în condiţii de suportabilitate socială.Aceasta explica modul în care am reuşit sa asiguram realizarea unor obiective de politica externa, vitale pentru România, şi anume:- recunoaşterea dreptului de libera circulaţie a cetăţenilor români în spaţiul Schengen;- invitarea României, la Praga, de a deveni membru NATO;- obţinerea, la Copenhaga, a unui calendar precis pentru ca România sa devină membru al Uniunii Europene, începând cu anul 2007;- încheierea de acorduri cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială;- rezolvarea unor litigii, existente de ani de zile, în relaţii externe bilaterale;- extinderea cooperării cu tari şi regiuni ale lumii, în care prezenta României devenise nesemnificativa.Progresele economice şi sociale obţinute pe plan intern demonstreaza realismul Programului guvernamental. Astfel, am realizat:- relansarea economică în ritmuri care au plasat România pe unul din primele locuri între ţările central şi est-europene;- dezvoltarea şi consolidarea structurilor de proprietate privată;- instituirea şi amplificarea unor mecanisme ale economiei de piaţa pe baza legislaţiei naţionale, armonizata cu cea comunitara;- declanşarea unor programe de investiţii care susţin îmbunătăţirea condiţiilor de viaţa în mediul urban şi rural;- lansarea unui amplu Program social care asigura: intensificarea preocuparilor pentru crearea de noi locuri de muncă în vederea creşterii gradului de ocupare a populaţiei active şi diminuării somajului; sporirea sensibila a numărului de locuinţe, inclusiv pentru un număr foarte mare de tineri; ridicarea gradului de protecţie a pensionarilor şi persoanelor cu venituri mici; îmbunătăţirea, pentru elevi, a condiţiilor din şcoli şi din familie;- punerea în aplicare a unui pachet de măsuri stimulative pentru tineri, pornind de la atribuirea gratuita de active în vederea dezvoltării de afaceri în zootehnie şi până la reducerea impozitelor pe salarii pentru cei care lucrează în sectorul tehnologiei informatiei, domeniu în care cifra de afaceri a fost dublata în 2002 faţă de 2000.Acum, după doi ani, putem afirma ca am depăşit situaţiile critice care puteau exclude România din circuitul european şi internaţional.Astăzi, ţara noastră se bucura de un larg şi substanţial sprijin extern.România este acum un partener credibil în procesele ample ale construcţiei Europei Unite şi ale consolidării noii solidaritati euroatlantice.Evaluarile pozitive privind realizarile din România din anii 2001-2002 sunt în total contrast cu evaluarile negative din perioada guvernarii anterioare.În rapoartele Comisiei Europene şi ale Fondului Monetar Internaţional de până în anul 2000 inclusiv se făcea referire la "performanţele economice dezamagitoare cauzate de politicile macroeconomice nepotrivite".Începând cu anul 2001 aprecierile sunt de genul "România a obţinut prin programul sau o performanta macroeconomica deosebită", "România a continuat să facă progrese către o economie de piaţa funcţională, iar perspectivele de realizare a acestui obiectiv s-au îmbunătăţit", "România a făcut progrese impresionante în abordarea mai multor puncte slabe mai vechi şi asteapta acum o performanta pe măsura".Bilanţul ultimului an arata o continuare a evolutiilor favorabile din 2001.Anul 2002 a reprezentat, din punct de vedere economico-social, un an al performantelor ridicate. Ma refer, îndeosebi, la creşterea economică, majorarea substantiala a exporturilor, reducerea semnificativă a inflaţiei, sporirea volumului investiţiilor, creşterea salariului real şi a pensiei reale, precum şi la un grad mai bun de protecţie socială a categoriilor defavorizate.Politica pe care am promovat-o a demonstrat ca teoriile potrivit cărora reforma nu face casa buna cu progresul economic şi, mai ales, cu cel social nu îşi au justificare decât în explicaţii privind ineficienta actului de guvernare a celor care susţin asemenea concepte.Ne aflam astăzi în faţa dumneavoastră, în situaţia în care România beneficiază de condiţii favorabile pentru ca obiectivele de dezvoltare economică, îmbunătăţirea nivelului de trai, aderarea la NATO şi integrarea tarii în Uniunea Europeană sa devină certitudini pentru anii următori.Suntem pregatiti sa continuam aplicarea cu fermitate a programului nostru, inclusiv prin reconsiderarea prioritatilor, de la o etapa la alta, în scopul respectării angajamentelor asumate la investire.Chiar dacă, prin prisma rezultatelor prezentate, perioada primilor doi ani de guvernare reprezintă cu adevărat o schimbare în bine, vrem sa va asiguram că nu am intrat, în nici un fel, într-o zona a automultumirii. Sunt încă domenii care nu au evoluat cum am fi dorit.Cunoastem dificultăţile şi neajunsurile din ţara. De altfel, cred ca am convins ca, permanent, cautam soluţii şi actionam operativ pentru rezolvarea problemelor care apar pe parcurs.După cum aţi observat, atât în Planul de acţiuni al Guvernului pentru perioada trecută, cat şi în cel pe anii 2003-2004, pe care îl aveti acum printre volumele primite, acţiunile nerealizate sunt evidentiate şi reprogramate. Deşi numărul lor este mic, în virtutea probitatii profesionale şi a transparenţei pe care le-am instituit ca principii ale activităţii noastre, nu le ascundem şi le recunoastem deschis.Doamnelor şi domnilor parlamentari,Nivelurile cantitative, dar mai ales schimbările calitative din economie - ca rezultat direct al procesului de reforma - ilustreaza faptul ca s-au înregistrat progrese evidente pe linia creării unei economii de piaţa functionale.Rezultatele sunt cu atât mai apreciabile, într-un context internaţional caracterizat prin incetinirea ritmurilor de creştere în ţările dezvoltate.Evoluţia din ultimii doi ani, precum şi tendintele proiectate conferă certitudinea îndeplinirii, în orizontul de timp programat, a criteriilor de aderare la Uniunea Europeană.Deşi cifrele şi comparatiile pot plictisi pe unii - mai ales pe cei care doresc să fie uitate cat mai repede datele statistice negative din trecutul apropiat -, ma simt totuşi nevoit sa apelez la acestea, pentru ca numai astfel putem avea măsura corecta a progresului realizat.În anul 2002 produsul intern brut a crescut cu 4,9%, comparativ cu 4,5%, cat am prevăzut în Programul nostru guvernamental.Am reuşit ca, în perioada 2001-2002, creşterea produsului intern brut să fie de circa 11% faţă de anul 2000, susţinută de sporirea cu 16% a valorii adăugate în industrie, cu peste 21% în agricultura şi aproape 13% în activitatea de construcţii.Reamintesc ca în primii 2 ani ai guvernarii anterioare produsul intern brut a scăzut cu 10,6%.Anii 2001-2002 au reprezentat un plus de produs intern brut de 4 miliarde dolari, comparativ cu pierderea de 3,5 miliarde dolari, înregistrată de economia românească în perioada 1997-1998. Cu toate acestea, în prezent, produsul intern brut este numai la nivelul anului 1996, respectiv cu circa 12% mai mic decât în 1989.Susţinută de reforme structurale, economia românească are, în prezent, capacitatea de a valorifica în timp real oportunitatile mediului economic intern şi internaţional.Semnificativ este faptul ca sporul de producţie şi, respectiv, de produs intern brut s-au realizat prin contribuţia echilibrata a cererii pentru export şi investiţii, în condiţiile redresarii sensibile a raportului dintre export şi import.În anul 2002 exporturile s-au situat la cel mai înalt nivel după 1990, fiind de circa 14 miliarde dolari, mai mare cu 33%, comparativ cu exportul din anul 2000.Anul 2002 reprezintă primul an de după 1990 când inregistram, la un asemenea nivel de creştere economică, concomitent: o contribuţie pozitiva a comerţului exterior, o reducere a stocurilor, o rata înaltă de investiţii şi creşterea nivelului de trai.Am reuşit, prin măsurile de politica structurală, sa producem competitiv şi mai eficient, cu un grad mai redus de dependenta de import. Producem ceea ce se cere. Investim din ce în ce mai mult într-o producţie care e solicitată pe piaţa interna şi mai ales la export. În acest fel, cream condiţii pentru creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă, pentru sporirea veniturilor bugetare şi a nivelului de trai al populaţiei.În domeniul mediului de afaceri, chiar dacă acesta este încă perfectibil, prin măsurile luate am reuşit sa raspundem corespunzător asteptarilor investitorilor autohtoni şi străini.În prima etapa, am acţionat pentru simplificarea procedurilor legislative şi administrative aferente iniţierii şi dezvoltării afacerilor pe baze concurentiale. Astăzi, în România este posibila înfiinţarea unei societăţi comerciale în mai puţin de doua săptămâni, iar studenţii care doresc sa înceapă afaceri sunt scutiţi de plată taxei de înregistrare.Alte direcţii de acţiune au urmărit cu prioritate revizuirea cadrului juridic de reglementare a funcţionarii societăţilor comerciale, concomitent cu reducerea birocratiei, întărirea disciplinei financiare, combaterea corupţiei şi a evaziunii fiscale.Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,Din perspectiva relansarii economiei şi a creşterii competitivitatii acesteia, orientarea politicii financiare a contribuit la stimularea muncii, economisirii şi investiţiilor. În acest sens, s-a reuşit - în limitele resurselor disponibile - relaxarea gradului de fiscalitate de la 29,5% din produsul intern brut, cat se inregistra în anul 2000, la 28,7% în 2002 şi 27,9% proiectat pentru acest an. Este de remarcat faptul ca aceasta evoluţie favorabilă pentru dezvoltarea afacerilor s-a obţinut, cu deosebire, prin diminuarea presiunii fiscale asupra muncii. Astfel, am asigurat scăderea contribuţiilor de asigurări sociale cu 3 puncte procentuale în 2002 şi cu alte 5 puncte procentuale în acest an.O preocupare constanta a Guvernului a constituit-o accelerarea reformei în domeniul financiar, astfel încât politicile fiscale şi bugetare să asigure scăderea drastica a ratei inflaţiei, dar şi reducerea plăţilor restante şi a blocajului financiar din economie. Doresc sa reamintesc ca pentru limitarea efectelor acestor fenomene negative - care în fapt reprezentau, la începutul anului 2001, cele mai grave probleme ale economiei româneşti - Guvernul a pus în aplicare Programul antiinflatie şi Programul antiblocaj financiar.Am acordat o atenţie deosebită intaririi disciplinei financiare, inasprind legislaţia în domeniul recuperării datoriilor bugetare.Ca urmare a aplicării măsurilor de diminuare a arieratelor, din aprilie 2002 şi până la sfârşitul anului, au fost încasate peste 5.000 miliarde lei de la un număr de aproape 3.000 de agenţi economici. Totodată, pentru diminuarea arieratelor către bugetul de stat şi între partenerii de afaceri au fost luate o serie de măsuri vizandu-i pe marii datornici, printre care: corelarea salariilor managerilor întreprinderilor de stat cu indicatorii de performanţă; anularea obligaţiilor bugetare aferente minelor închise sau aflate în conservare; adoptarea Legii privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale.Acum, după mai bine de un an de la aplicarea acestor programe, progresele sunt semnificative, chiar dacă în cazul arieratelor situaţia nu ne multumeste.Ce am obţinut? Cel mai scăzut nivel al inflaţiei de după 1989. La sfârşitul anului 2002 rata inflaţiei a fost de 17,8% faţă de decembrie 2001, mult sub ţinta programata de 22%.Începem acest an cu o inflaţie pe luna ianuarie de 1,3%, comparativ cu 4,3% în ianuarie 2000.În condiţiile reducerii sensibile a inflaţiei, ratele dobânzii practicate de sistemul bancar s-au redus treptat, proces susţinut şi de evoluţia descendenta a dobânzilor la titlurile de stat. Ca efect, creditul neguvernamental a crescut, în termeni reali, la sfârşitul anului 2002, cu circa 30% faţă de anul 2001. Cu toate acestea, nivelul absolut al acestui indicator monetar este încă foarte scăzut. Ma refer, în special, la creditul pentru investiţii pe termen mediu şi lung, care este menţinut la valori foarte reduse comparativ cu necesarul impus de intensificarea ritmului de creştere economică.Prin bugetul general consolidat aferent anilor 2001 şi 2002 a fost promovata o politica fiscal-bugetară orientata către susţinerea reformelor structurale.Construcţia bugetelor a urmărit, totodată, îmbunătăţirea condiţiilor sociale prin promovarea politicilor în domeniul protecţiei sociale, sănătăţii, educaţiei şi mediului.România are în acest moment relaţii stabile cu instituţiile financiare internaţionale. Este pentru prima data când ţara noastră are premisele favorabile de a finaliza un acord stand-by cu F.M.I.În perioada 2001-2002, cele mai importante agenţii internaţionale de rating au îmbunătăţit de trei ori cotatia României. S-a ajuns la situaţia anului 1996 sub aspectul aprecierilor legate de condiţiile de investire în România, respectiv la nivelul unor tari în tranzitie avansate sub aspectul reformei.Reamintesc ca în anul 1999 România era cotata la fel ca Ecuadorul, Coasta de Fildes şi Zimbabwe.Doamnelor şi domnilor parlamentari,Permiteti-mi sa ma refer, acum, pe scurt la reforma în domeniul microeconomic.O prioritate majoră a activităţii Guvernului, vizând restructurarea şi modernizarea economiei reale, a constituit-o schimbarea conceptiei de privatizare.Prin ceea ce am realizat în anii 2001 şi 2002 s-au creat condiţiile de finalizare în 2003 a privatizării capitalului social din portofoliul APAPS, instituţie care îşi va inceta activitatea la sfârşitul acestui an.În anii 2001-2002, s-a vândut un capital social de 17.900 miliarde lei, însemnând de trei ori mai mult decât în perioada 1997-1998, respectiv în primii doi ani ai fostei guvernari, ceea ce a contribuit semnificativ la reducerea ponderii statului în economie.Au fost trecute în proprietate privată numeroase societăţi comerciale mari şi foarte mari, între care: SIDEX Galaţi, Şantierul Naval Constanta, Uzinele Sodice Govora, PROMEX Brăila, COS Targoviste, ALRO şi ALPROM Slatina şi altele.Au fost privatizate BANCA AGRICOLĂ şi Societatea ASTRA Bucureşti, fiind vândut şi pachetul minoritar de acţiuni pe care statul îl mai detinea la BANCPOST.Pe acest fond, nu suntem multumiti însă de faptul ca măsura luată la începutul anului 2001, de transfer al unor societăţi la ministere, în scopul urgentarii privatizării acestora, nu a fost pe deplin valorificată.În acelaşi timp, nu trebuie uitat ca am fost obligaţi sa consumam mult timp cu problemele sociale apărute în societăţile privatizate de guvernul anterior, ca urmare a incompetentei şi superficialitatii, care au caracterizat acest proces în perioada 1997-2000.Realizarea obiectivelor din Programul de guvernare cu privire la aplicarea legilor fondului funciar şi forestier demonstreaza voinţa politica şi determinare. Asa cum ne-am angajat, gradul de emitere al titlurilor de proprietate a depăşit 90% la sfârşitul anului 2002, ajungând la 91,4%. Pentru anul 2003 avem în vedere încheierea emiterii şi inmanarii titlurilor de proprietate, excepţia constând în cazurile aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti.În ceea ce priveşte aplicarea Legii nr. 10/2001 referitoare la proprietăţile imobiliare naţionalizate, anul 2003 va fi decisiv; astfel, până la sfârşitul anului 2002, au fost depuse 210 mii solicitări, urmând sa inaintam Parlamentului proiectul de lege privind modalităţile concrete de soluţionare şi de acordare a despăgubirilor, în conformitate cu resursele tarii şi cu practica adoptată în alte tari foste socialiste.Doamnelor şi domnilor parlamentari,As vrea sa trec acum la un capitol extrem de important, care presupune măsuri extrem de energice. Este vorba de combaterea birocratiei şi a corupţiei. Acestea sunt domenii în care acţiunile noastre au intampinat multe dificultăţi.Este tot atât de adevărat ca reforma prost gestionata în guvernarea trecută şi nefinalizarea de către aceasta a măsurilor care se impuneau au constituit principalii factori generatori de corupţie.Marile probleme generate de restituirea proprietăţilor nu au beneficiat până în anul 2001 de un cadru legislativ unitar şi corespunzător. Aceasta a făcut ca abuzurile bazate pe utilizarea documentelor falsificate, pe coruperea funcţionarilor, inclusiv a factorilor de decizie, sa creeze un adevărat haos în economie.Prin urmare, la începutul anului 2001, ne gaseam la un asemenea nivel al corupţiei, într-un asemenea climat economic şi social distorsionat, încât rezultatele pozitive obţinute până în prezent nu au putut fi receptate de toate segmentele din societate ca fiind semnificative.Partidele, ai căror reprezentanţi au făcut parte din fosta Putere, nu au dovedit responsabilitatea de asumare a răspunderii pentru faptele ilegale ale unora dintre propriii membri, indiferent dacă este vorba de adoptii internaţionale sau de privatizari frauduloase.Deşi vom aborda aceste aspecte pe larg într-o şedinţa viitoare, când va vom prezenta un pachet de măsuri legislative anticoruptie, permiteti-mi sa relev totuşi principalele acţiuni întreprinse până în prezent de Guvernul nostru, prin care s-a asigurat reducerea corupţiei şi a criminalitatii, ceea ce constituie bazele unei activităţi viitoare mult mai intense şi eficiente.Executivul a elaborat, cu o larga consultare a reprezentanţilor principalelor partide şi a sindicatelor, a ONG-urilor şi mass-media, o "Strategie naţionala de lupta împotriva corupţiei", iar recent a adoptat un Program detaliat privind accelerarea aplicării acestei strategii.În acelaşi timp, suntem convinsi ca lupta împotriva criminalitatii trebuie purtata cu respectarea deplina a legii, fără conotatii politice. Consolidarea ordinii de drept, a prestigiului şi integrităţii autorităţilor judiciare, a credibilitatii instituţiilor publice sunt demersuri vitale pentru limitarea fenomenului criminalitatii şi garantarea vieţii cetăţenilor.În aceste domenii, va trebui sa avem o înţelegere comuna, indiferent de poziţia politica, în sensul că vânătoarea de vrajitoare sau taierea de capete, numai pentru a da sentimentul unei lupte hotărâte împotriva corupţiei, nu reprezintă soluţia rezolvarii acestui fenomen antisocial.Important este ca la nivelul tuturor autorităţilor centrale şi locale să se aplice cu fermitate şi eficienta - asa cum, de fapt, am procedat în ultimii doi ani - măsurile care să elimine cauzele profunde ale corupţiei şi ale birocratiei.Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,Solidaritatea şi protecţia socială reprezintă principii fundamentale pentru Guvernul Partidului Social Democrat. Componenta socială este cu atât mai importanţa, cu cat ignorarea acesteia în timpul guvernarii din perioada 1997-2000 a condus la prăbuşirea fără precedent a nivelului de trai al populaţiei.Am sa incerc sa ilustrez efectele acţiunilor şi măsurilor luate în anii 2001-2002, nu în general, ci pe categorii de populaţie.Permiteti-mi ca, mai întâi, sa precizez principalele direcţii de acţiune în plan social, şi anume:- crearea de locuri de muncă pentru diminuarea somajului şi creşterea veniturilor din munca;- dezvoltarea serviciilor de interes public şi controlul fondurilor destinate acestora;- aplicarea de măsuri suplimentare pentru protecţie socială, în funcţie de situaţia specifică a fiecărei categorii de cetăţeni.Consecvent orientarii social-democrate, Guvernul aplica un amplu program social, menit sa amelioreze condiţiile de viaţa ale populaţiei, în concordanta cu resursele pe care le are la dispoziţie.Ca urmare a regresului economic din perioada 1997-2000, aceste fonduri au scăzut foarte mult, nivelul de trai deteriorandu-se în mod dramatic.Desigur, cu toate eforturile depuse în anii 2001 şi 2002, asteptarile populaţiei rămân foarte mari.Va trebui însă sa tinem seama, cu totii, ca măsurile pe care le luam depind de nivelul resurselor. Nu vrem sa avansam promisiuni fără acoperire, sa cream asteptari care nu pot fi îndeplinite. În acelaşi timp, trebuie să avem grija şi de viitor, sa nu neglijam investiţiile care creează resurse suplimentare pentru creşterea nivelului de trai.În mod concret, în cei doi ani s-au realizat următoarele:● Au fost încadrate în munca peste 1 milion de persoane, din care 678 mii persoane au aparţinut grupurilor sociale cu acces mai dificil pe piaţa muncii - tineri, femei, şomeri de lungă durata, persoane cu handicap, absolvenţi cu vârsta de peste 18 ani proveniţi din instituţiile de ocrotire socială, persoane eliberate din detenţie, persoane de etnie roma. În cadrul acestor programe, în localităţile în care s-a înregistrat o rata ridicată a somajului au fost încadrate peste 137.000 persoane, iar în Valea Jiului peste 17.000 persoane.● Rata somajului la finele anului 2002 a fost de 8,1%, cel mai scăzut nivel din ultimii 5 ani. Numărul şomerilor înregistraţi a fost de 760 mii persoane, respectiv cu 246 mii persoane mai mic decât în decembrie 2000. Şi în cazul femeilor, rata somajului a scăzut la 7,5% la finele anului 2002, de la 10,3%, cat s-a înregistrat în luna decembrie 2000.Faţa de anul 2000, când s-au alocat resurse financiare pentru măsurile active de combatere a somajului doar în proporţie de 2,3% din totalul cheltuielilor prevăzute în buget, în anul 2001, pentru măsurile active de creştere a gradului de ocupare a forţei de muncă s-au destinat peste 12% din cheltuielile bugetare, iar în anul 2002 aceste alocaţii au reprezentat aproape 14%.● Politica salariala a fost axata în principal pe măsuri de protecţie a veniturilor angajaţilor comparativ cu evoluţia inflaţiei, precum şi pe măsuri de impunere a disciplinei financiare în întreprinderile publice.În societăţile în care statul este acţionar majoritar au fost adoptate măsuri restrictive şi de condiţionare a cresterilor salariale în raport cu evoluţia productivitatii muncii. Lunar, monitorizam, din acest punct de vedere, circa 80 de companii.În anii 2001 şi 2002 s-a acţionat pentru o mai mare stabilitate a salariului minim, care să permită agenţilor economici să-şi planifice, pe o perioadă mai lungă, costul forţei de muncă, politica de firma şi de produs.Salariul minim brut pe ţara a fost majorat succesiv începând cu 1 martie 2001, de la 1.000.000 lei la 1.400.000 lei, apoi la 1.750.000 lei, iar de la 1 ianuarie 2003 a crescut cu 43%, ajungând la 2.500.000 lei.Ca urmare a ansamblului de măsuri luate în acest domeniu s-a asigurat majorarea - în termeni reali - a câştigurilor salariale. Astfel, în anul 2002, creşterea salariului real a fost de 4,5%, iar în perioada 2001-2002 de circa 10%, comparativ cu scăderea salariului real de 20% în primii doi ani ai guvernarii anterioare.● Un alt obiectiv prioritar al Guvernului l-a constituit protejarea puterii de cumpărare a pensionarilor prin recorelari şi prin indexarea trimestriala a pensiilor cu un procent care să acopere rata inflaţiei.În urma aplicării combinate a măsurilor de indexare şi recorelare, în intervalul decembrie 2000 - decembrie 2002, pensia medie de asigurări sociale de stat a înregistrat o creştere de 56%, ajungând la 1.800.000 lei faţă de 1.155.000 lei, cat era în luna decembrie a anului 2000.Referitor la aceasta problema as vrea sa subliniez ca Executivul nostru trebuie să găsească soluţii pentru deficientele acumulate timp de 12 ani.Vreau sa reamintesc faptul ca până în anul 2000, în momentul în care aparea o problemă într-o ramura industriala şi, în acelaşi timp, o problemă socială, soluţia folosită era trecerea la pensie a segmentelor profesionale în cauza, în loc să se realizeze o restructurare autentică.În felul acesta s-a ajuns la un număr foarte mare de pensionari, care reprezintă astăzi aproape 6,2 milioane, faţă de 3,4 milioane în 1990. Astfel, dacă în 1990 la un pensionar corespundeau 2,4 salariaţi, în prezent pensia unei persoane este susţinută nici măcar de un angajat.Grija Guvernului nostru este sa cautam, în continuare, soluţiile cele mai potrivite pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al pensionarilor.Dintre acţiunile aplicate în ultimii 2 ani pentru sprijinirea acestei categorii sociale sunt de menţionat, de asemenea:- acordarea de medicamente gratuite pensionarilor cu venituri lunare de până la 1.400.000 lei, prin suplimentarea listei medicamentelor gratuite cu circa 40 de medicamente esenţiale din producţia interna, necesare afectiunilor cu incidenţa majoră asupra morbiditatii la persoanele varstnice;- înfiinţarea şi extinderea reţelei de magazine de tip "Economat", care oferă pensionarilor produse de baza la preţuri cu circa 20% mai mici; la sfârşitul anului 2002 functionau 481 astfel de magazine, de unde îşi pot efectua cumpărăturile peste un milion de cetăţeni cu venituri modeste;- acordarea de ajutoare pentru încălzire;- subvenţionarea de la buget a biletelor de tratament şi menţinerea reducerii de 50% pentru transport.În ceea ce priveşte alocaţia de stat pentru copii, aceasta a fost majorată în mai multe etape, de la 130.000 lei în luna decembrie 2000 la 210.000 lei cat este în prezent.● Atenţia acordată familiilor cu venituri reduse s-a concretizat prin instituirea, de la 1 ianuarie 2002, a venitului minim garantat, concomitent cu creşterea substantiala a fondurilor bugetare destinate acordării acestor ajutoare sociale.Prin alocarea acestor fonduri, în valoare de 3.600 miliarde lei, a fost posibil ca în 2002 sa beneficieze de ajutoare sociale 602 mii familii, faţă de 40 mii în 2000. Nivelul venitului minim garantat, în funcţie de care se calculează ajutorul social, a fost indexat cu 17%, cu începere de la 1 ianuarie 2003, respectiv într-un procent superior ratei inflaţiei.● Având în vedere criza spaţiilor de locuit - mai ales pentru categoriile de populaţie cu venituri mici - la începutul anului 2001 am pus în aplicare o noua conceptie a unui program de construcţii de locuinţe, bazat pe intensificarea sprijinului bugetar şi pe extinderea utilizării creditului ipotecar, îndeosebi pentru familiile ţinere.În acest mod, nu numai ca am reuşit sa dăm în funcţiune, în anul 2002, cel mai mare număr de locuinţe de după 1996, respectiv peste 3.500 unităţi, dar am asigurat totodată front de lucru în fiecare judeţ, pentru ca în anii 2003 şi 2004 numărul locuinţelor noi sa crească simtitor.Activitatea de construcţii de locuinţe s-a materializat prin deschiderea a circa 180 santiere de lucru de locuinţe pentru tineri, locuinţe sociale, locuinţe individuale în proprietate, prin credit ipotecar.Faţa de anul 2000, când au fost date în folosinţă 1.300 locuinţe, în perioada 2001-2002 au fost în execuţie circa 21.300 unităţi locative, din care s-au dat la cheie 5.500, respectiv 2.300 locuinţe pentru tineri destinate închirierii, 2.400 locuinţe sociale şi 800 locuinţe în proprietate individuală.● Un caz aparte îl reprezintă blocurile începute înainte de 1989 şi neterminate. Am considerat ca finalizarea construcţiilor de locuinţe aflate în diverse stadii de execuţie reprezintă o prioritate. Chiar dacă timpul scurs de la revoluţie le-a afectat şi din aceasta cauza sumele necesare pentru continuarea execuţiei devin tot mai mari, trebuie să eliminam, din peisajul oraşelor, imaginea construcţiilor părăsite.La sfârşitul anului 2000 existau circa 7.600 unităţi locative neterminate, a căror execuţie a fost sistata.Am stabilit un program clar de finalizare a acestora. Prin efortul conjugat al autorităţilor centrale şi locale, dar şi prin implicarea sectorului privat, am reuşit sa reducem sensibil numărul acestor blocuri. Acţiunea este deja încheiată în 10 judeţe. Pe ansamblu, am asigurat finanţare pentru aproape 4.200 unităţi locative, din care deja au fost puse în funcţiune 1.800 apartamente.Pe acelaşi plan, am acţionat pentru dezafectarea macaralelor-turn abandonate şi evacuarea din locurile publice a autovehiculelor părăsite.Concomitent, ne preocupam pentru realizarea programului de construire a 400 sali de sport, pe care - deşi înregistrează unele întârzieri - îl vom finaliza în următorii 2 ani.Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,În anul şcolar 2001-2002 şi în pregătirea anului de învăţământ 2002-2003 au fost aplicate măsuri concrete vizând implementarea programelor naţionale de dezvoltare a sistemului educaţional şi de formare profesională.Sintetizand cele mai importante rezultate, se cuvine precizat ca, în cadrul programului "Reabilitare şcoli", cu termen de finalizare 2004, au fost reparate, modernizate şi date în folosinţă 800 şcoli, în care învaţă peste 170 mii elevi.În scopul asigurării accesului echitabil la educaţie pentru copiii şi ţinerii din mediul rural, au fost create 400 de şcoli-centre de zona. Pentru transportul elevilor de la domiciliu la şcoala, au fost achiziţionate şi date în exploatare 454 microbuze, fondurile totale, alocate de la buget, ridicandu-se la circa 200 miliarde lei.Prin lansarea în anul şcolar 2001-2002 a programului de acordare în regim de gratuitate a rechizitelor şcolare elevilor proveniţi din familii cu venituri mici, au beneficiat de acest program în valoare de 206 miliarde lei 930 mii elevi, iar în anul şcolar 2002-2003 beneficiază 950 mii elevi.Din anul şcolar 2002-2003 s-a lansat Programul de asigurare gratuita de produse lactate şi de panificatie, în care sunt cuprinşi peste un milion de elevi ai claselor I-IV din învăţământul de stat. Programul va fi extins în acest an, începând cu grădiniţele.Prima etapa a programului de informatizare a şcolilor, desfăşurată în anul şcolar 2001-2002, s-a încheiat cu succes. Au fost dotate cu 120 reţele de calculatoare un număr de 113 licee şi 7 centre naţionale de formare a profesorilor.În actualul an şcolar, care are ca obiectiv încheierea informatizarii liceelor, a continuat să se achizitioneze tehnica de calcul pentru dotarea şcolilor cu laboratoare informatice.În vederea redresarii şi modernizării sistemului sanitar, în bugetele din 2001 şi 2002 s-au alocat fonduri reprezentând anual 4,2% din produsul intern brut, comparativ cu 2,6-3,8% în anii 1997-2000.Fondurile substanţiale alocate, în aceşti 2 ani, au permis susţinerea, în regim gratuit, a 17 programe naţionale de sănătate, precum şi acordarea gratuita sau compensarea medicamentelor în valoare de peste 12.000 miliarde lei. La acestea se adauga facilităţile acordate pentru accesul la asistenţa medicală, inclusiv gratuit, pentru populaţia din mediul rural cu venituri mici sau fără venituri, din zonele defavorizate.Cu toate acestea, nu suntem multumiti de modul în care se desfăşoară reforma în sectorul medical, de performanţele obţinute practic la toate nivelurile sistemului de ocrotire a sănătăţii.În legătură cu problematica principalelor domenii sociale as dori sa asigur cetăţenii României ca suntem permanent preocupati de a găsi soluţii care să le diminueze grija zilei de maine.Nu am reuşit în aceşti 2 ani decât sa atacam problemele sectoriale prin care am oprit adâncirea saraciei şi extinderea marginalizarii sociale.Analizele specialiştilor, inclusiv ale celor din organismele internaţionale, arata chiar o diminuare a ponderii populaţiei aflate sub nivelul minim de trai.Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,Voi menţiona acum câteva aspecte legate de activitatea guvernamentală în domeniul culturii şi cultelor.Am acordat o atenţie deosebită patrimoniului naţional, astfel încât numărul santierelor de restaurare şi al monumentelor redate circuitului turistic şi muzeal a crescut substanţial.S-a asigurat restaurarea integrală a Muzeului Satului din Bucureşti şi darea în folosinţă a unui nou corp de clădire al acestuia, la care lucrările au fost abandonate din anul 1997.În anul viitor vor fi încheiate lucrările de consolidare şi de restaurare la Muzeul Colectiilor de Arta şi va intră în circuitul cultural Muzeul de Arta Contemporana.O semnificaţie deosebită în acest domeniu a avut-o şi achiziţionarea de opere de arta contemporana. Dacă în perioada 1999-2000 nu au fost alocate deloc fonduri cu aceasta destinaţie, în anii 2001 şi 2002 au fost utilizate 40 miliarde lei. Totodată s-a procedat la răscumpărarea unor terenuri pentru cercetări arheologice în Transilvania şi în Dobrogea şi au fost achiziţionate opere de arta din perioada Renasterii europene, a celei medievale şi din avangarda românească.În domeniul instituţiilor de spectacol, consideram un mare succes desfăşurarea Festivalului "George Enescu" şi a manifestărilor artistice în "Anul Caragiale".Doresc sa mentionez faptul ca, în curând, vor începe lucrările la Oraselul artiştilor. Este vorba de un ansamblu de peste 100 de locuinţe şi ateliere destinate, în principal, artiştilor tineri.Consideram ca domeniul cultural trebuie să reprezinte, în continuare, un interes special pentru Guvern şi pentru toate instituţiile statului, inclusiv la nivel local. Identitatea noastră românească în spaţiul european este şi va fi determinata, în mare măsura, de specificul cultural.În domeniul culturii minorităţilor, pregatim deschiderea unui centru de cultura a romilor, care va dispune de un ansamblu artistic - dans, teatru, muzica, expoziţie de civilizatie a acestei minorităţi.În legătură cu sprijinul acordat cultelor religioase legal constituite, Guvernul nostru a tratat cu toată responsabilitatea relaţia stat-biserica.Sprijinim biserica prin acordarea de salarii personalului clerical şi neclerical, precum şi prin asigurarea pensiilor pentru clerul pensionat. Am transferat pentru biserica, cu titlu gratuit, importante suprafeţe de teren agricol şi forestier, precum şi imobile.Am acordat şi vom acorda în continuare sprijin financiar pentru renovarea şi punerea în valoare a unor lacasuri de cult şi construirea unor noi biserici.Stimati parlamentari,În domeniul administraţiei publice, prin Programul de guvernare am stabilit o noua abordare a reformei, care să asigure întărirea capacităţii administrative, potrivit cerinţelor apropierii de cetăţean şi creşterii calităţii serviciilor publice în concordanta cu standardele europene.Am ţinut seama de faptul ca reforma în acest domeniu este un proces complex şi de durata.Analizând rezultatele, apreciem ca 2001 a fost anul creării cadrului legislativ, iar 2002 anul consolidării sistemului instituţional.În acest context sunt de menţionat, în principal: creşterea responsabilităţii ministeriale; întărirea autonomiei locale administrative şi financiare; descentralizarea şi demilitarizarea unor servicii publice, prin trecerea lor la comunitatile locale; reglementarea funcţionarii serviciilor publice de gospodărie comunală.În plus, prin bugetele de stat pe anii 2001 şi 2002 am asigurat descentralizarea financiară, trecând o importanţa parte a fondurilor de la ministere către autorităţile locale.Doamnelor şi domnilor parlamentari,Activitatea de politica externa a Guvernului României în cei 2 ani a marcat decisiv noua identitate europeană şi euroatlantica a tarii noastre, prin confirmarea unui traseu concret şi previzibil al aderării la Uniunea Europeană şi obţinerea invitatiei de aderare a României la NATO.Rezultatele pozitive înregistrate au reflectat racordarea solida a politicii externe la progresele economice şi sociale obţinute în conformitate cu obiectivele stabilite prin Programul de guvernare.Perioada ultimilor 2 ani a marcat redefinirea rolului strategic al României în noul context global şi regional, precum şi angajarea efectivă a tarii noastre în procesele integrării şi cooperării economice internaţionale, pe bazele competitivitatii şi performantei.La obţinerea deciziilor pozitive pentru destinul european şi euroatlantic al României, luate la Praga şi Copenhaga la finele anului 2002, un rol esenţial l-a avut modul consecvent şi coerent al acţiunii Guvernului, în ansamblul sau, implicarea responsabilă a tuturor ministerelor în îndeplinirea obiectivelor stabilite prin Agenda pentru reforma şi în planurile sectoriale de acţiune pentru îndeplinirea criteriilor de aderare la Uniunea Europeană şi NATO.Se disting, în mod deosebit, progresele înregistrate în cooperarea cu partenerii europeni, de care ne leagă relaţii cu semnificatii speciale, cum sunt: Franţa, Germania, Italia, Grecia, iniţierea unei noi etape în relaţiile cu Marea Britanie, Spania, Olanda, Belgia, Irlanda, Islanda, Danemarca şi alte tari membre ale Uniunii Europene, precum şi deschiderea fără precedent în relaţiile politice şi economice cu Suedia, în urma soluţionării definitive a problemei datoriei României faţă de aceasta ţara, prin plata sumei de 120 milioane dolari, în patru rate.În anii 2001 şi 2002 au avut loc intalniri oficiale şi de lucru cu primii-miniştri din toate statele membre ale Uniunii Europene şi NATO şi au fost amplificate contactele externe la nivelul primului-ministru ca şi al celorlalţi membri ai Guvernului pentru susţinerea relaţiilor pragmatice cu spaţiul estic şi cu parteneri din alte zone geografice.În sprijinul candidaturii tarii noastre de a adera la NATO, Guvernul a acordat o atenţie specială intensificării contactelor politice, atât în plan bilateral, cu membrii Aliantei, cat şi în relaţia cu Secretariatul Internaţional NATO.Am realizat intalniri cu şefi de stat şi de guverne din ţările aliate şi din tari candidate, ocazii în care au fost întărite parteneriate cu o dinamica innoita, în special cu S.U.A., Franţa, Marea Britanie, Italia, Spania, Grecia, Turcia, Norvegia şi alte tari aliate.România a dovedit, totodată, ca este un aliat de nadejde în confruntarea cu amenintarile neconventionale, în lupta împotriva terorismului internaţional.Buna pregătire a României pentru aderarea la NATO a fost confirmată de preşedintele S.U.A., în cursul vizitei sale la Bucureşti, în noiembrie 2002, când au fost apreciate eforturile depuse de poporul român pentru atingerea standardelor NATO, eforturi pe care le-a calificat drept "o reusita", iar invitaţia privind admiterea în Alianta Nord-Atlantica drept "un vot de încredere din partea ţărilor NATO".O atenţie specială a fost acordată intaririi rolului şi contribuţiei României la dezvoltarea cooperării regionale în Europa de Sud-Est, în primul rând, prin intermediul Pactului de Stabilitate şi pe baza unei Strategii de acţiune coerenta a României în plan regional.România a avut o prezenta activa şi iniţiative de referinţa în cadrul cooperarilor regionale la Marea Neagra, în cadrul Procesului de cooperare în Sud-Estul Europei şi SECI, precum şi în cadrul cooperarilor trilaterale sau al euroregiunilor la care participam.România a promovat cu succes sau a contribuit la o serie de iniţiative regionale în plan politico-militar în Sud-Estul Europei. Guvernul nostru a adoptat poziţii constructive şi a propus o abordare pragmatica a proiectelor şi iniţiativelor de cooperare regionala în cadrul Iniţiativei Central Europene şi CEFTA.Relaţiile cu ţările vecine au fost amplificate pe baza unor parteneriate pragmatice, care au consolidat eforturile comune pentru integrarea europeană.Este de remarcat puternicul impact pe care l-a avut iniţierea unei noi etape în relaţiile româno-ungare, prin propunerea Parteneriatului pentru secolul XXI, precum şi prin intalnirile frecvente între primii-miniştri ai celor două tari.În ultimii 2 ani relaţia cu Bulgaria a avut o amplitudine specială, care a confirmat viziunea comuna a Guvernului României şi Guvernului bulgar privind parcursul către aderarea ţărilor noastre la Uniunea Europeană şi NATO.A fost amplificata cooperarea cu Guvernul sarb şi au fost lansate noi proiecte de cooperare în plan economic, în facilitarea comerţului şi în domeniul transporturilor.Au continuat eforturile pentru încurajarea unor relaţii constructive cu Republica Moldova în spirit deschis, pragmatic, european, urmărind relansarea cooperării economice bilaterale şi consolidarea comuniunii culturale.Au fost puse bazele Parteneriatului româno-ucrainean pentru Europa.Guvernul şi-a propus relansarea şi dezvoltarea legăturilor economice şi comerciale şi a raporturilor bilaterale de ansamblu cu Rusia. Dialogul politic cu Federaţia Rusa privind încheierea Tratatului de baza a fost productiv şi este de asteptat semnarea acestuia de către preşedinţii celor două state în acest an. Convorbirile cu premierul Federaţiei Ruse au confirmat trecerea la o noua etapa de cooperare, bazată pe încredere reciprocă şi interese comune privind lansarea unor proiecte economice pe termen lung.În ultimii 2 ani s-au revitalizat legăturile României cu partenerii din zonele geografice complementare. Astfel, au fost analizate, cu regularitate, demersurile necesare pentru valorificarea relaţiilor de cooperare şi a oportunitatilor de export în zona Asiei Centrale, în tari arabe, Africa şi America de Sud.Una dintre acţiunile de referinţa pentru amplificarea relaţiilor tarii noastre cu parteneri din afară spaţiului euroatlantic a constituit-o vizita oficială întreprinsă în R. P. Chineza în anul 2002.Guvernul României a continuat sa promoveze consecvent dimensiunea estica a cooperării. Prin poziţia sa geostrategica România reprezintă puntea prin care Uniunea Europeană poate să îşi proiecteze rolul şi capacitatea sa de motor de dezvoltare a relaţiilor spre spaţiile în tranzitie de dincolo de Marea Neagra, către Marea Caspica şi Asia Centrala.România s-a pronunţat activ pentru susţinerea eforturilor comunităţii internaţionale privind combaterea amenintarilor neconventionale şi pentru respectarea stricta a angajamentelor privind neproliferarea armelor de distrugere în masa. În acest sens, Guvernul nostru a adoptat poziţii ferme în legătură cu problema irakiana, confirmand responsabilitatea tarii ca viitoare membra a NATO şi a Uniunii Europene.Guvernul a urmărit cu consecventa consolidarea relaţiilor cu comunitatile româneşti din străinătate, în special cu cele din ţările vecine.În ceea ce priveşte promovarea valorilor culturii româneşti, a fost organizată o suita de evenimente în plan intern şi internaţional la Geneva, Paris, Londra şi în alte capitale, dedicate personalităţii celui mai important diplomat român şi ilustru reprezentant al Societăţii Naţiunilor - Nicolae Titulescu.Un rol important în acţiunea de politica externa a Guvernului României l-a avut dialogul substanţial cu societatea civilă, în special prin dinamizarea activităţii unor prestigioase repere ale diplomaţiei româneşti, cum sunt ADIRI, Fundaţia "Nicolae Titulescu", Institutul Roman pentru Studii Internaţionale "Nicolae Titulescu", precum şi prin cooperarea cu o serie de organizaţii neguvernamentale şi academice din ţara şi din străinătate.A fost inaugurat noul sediu al Ambasadei României la Berlin şi este în curs de finalizare pregătirea noului sediu al Misiunii României pe lângă Uniunea Europeană, la Bruxelles. De asemenea, a fost consolidat serviciul consular cu mijloace de lucru performanţe, care să fie compatibile în viitor sistemului Schengen, au fost deschise consulate generale la Barcelona, Shanghai şi s-au făcut pregatiri pentru deschiderea în curând a consulatelor generale de la Sankt Petersburg şi Hong Kong.Doresc sa subliniez faptul ca în perioada 2001-2002, în întreaga activitate de politica externa, Guvernul României a beneficiat de sprijinul constant al Preşedintelui tarii, domnul Ion Iliescu, şi al Parlamentului României.Doamnelor şi domnilor parlamentari,Doresc sa va multumesc, în mod special, pentru efortul pe care l-aţi depus în aceasta parte a mandatului dumneavoastră, în vederea sustinerii Programului de guvernare, prin adoptarea, în perioada 2001-2002, a 703 legi cu semnificatii deosebite în procesul de accelerare a reformei politice, economice, sociale şi instituţionale.Va multumesc, de asemenea, pentru atenţia pe care aţi acordat-o şi pentru modul responsabil în care aţi tratat, în cadrul procedurilor parlamentare, proiectele de legi promovate de Guvern în perspectiva aderării României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord şi a integrării tarii noastre în Uniunea Europeană.Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,V-am prezentat principalele coordonate ale activităţii noastre de până în prezent, având convingerea ca rezultatele pozitive obţinute în anii 2001-2002 nu reprezintă decât o etapa a realizării Programului nostru de guvernare.Ne asteapta perioade decisive, dar avem o baza buna pentru îndeplinirea angajamentelor asumate.Ne confruntam cu multe probleme. În unele domenii rezultatele stau încă sub semnul fragilitatii.Obiectivul nostru de a deveni membri ai NATO şi ai Uniunii Europene ne determina sa actionam consecvent pentru modernizare şi dezvoltare.Anul 2003 este un an esenţial pentru accelerarea procesului de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană, iar pe baza progreselor înregistrate în politica interna, devine posibila finalizarea negocierilor şi semnarea Tratatului de aderare pe parcursul anului 2004.Doresc sa remarc faptul ca, în numai doi ani, România a deschis negocierile pentru 21 de capitole din totalul de 30 şi a încheiat negocierile la 10 capitole din cele 16 finalizate la acest moment.Asa cum am afirmat din momentul investirii Guvernului, consider ca împreună cu membrii Cabinetului formam echipa care poate gestiona bunul mers al societăţii româneşti.Am demonstrat aceasta capacitate şi va asigur ca vom proceda la fel şi în continuare.În concordanta cu noile realitati interne şi externe am pus la punct un program detaliat de acţiuni pentru anii 2003 şi 2004. Acest program răspunde principalelor obiective asumate, şi anume:● realizarea, în continuare, a unei cresteri economice durabile, susţinută de modernizarea sistemului economic naţional şi construirea unei economii de piaţa functionale;● creşterea generală a standardului de viaţa al populaţiei şi manifestarea solidarităţii sociale, prin stimularea câştigurilor obţinute din munca, precum şi prin asigurarea unei protecţii sociale îmbunătăţite pentru categoriile vulnerabile;● intensificarea combaterii corupţiei şi asigurarea accesului liber la acte corecte de justiţie.Doresc sa va asigur, stimati membri ai Parlamentului, şi prin dumneavoastră întreaga populaţie ca vom aplica integral prevederile Programului nostru social, pentru care sunt alocate, prin buget, resursele financiare necesare.În primul rând, este vorba de reducerea somajului. Prin Programul naţional de ocupare a forţei de muncă ne-am propus integrarea pe piaţa forţei de muncă în anul 2003 a încă 300 mii persoane. Vom da prioritate tinerilor până în 25 de ani, şomerilor de lungă durata, femeilor, persoanelor cu handicap şi romilor.Un al doilea obiectiv îl reprezintă protejarea şi îmbunătăţirea, în continuare, a puterii de cumpărare a pensionarilor.Soluţii imediate şi spectaculoase, stim cu totii că nu exista.Cautam în continuare cele mai potrivite modalităţi de rezolvare a acestei probleme.În acest moment, avem stabilit ca obiectiv, până în iulie 2003, recorelarea pensiilor pentru 65% din persoanele eligibile şi finalizarea acţiunii până la jumătatea anului 2004. Dacă vor exista resurse suplimentare suntem decisi sa devansam acest termen.Pensiile pentru agricultori vor fi majorate substanţial în cursul anului 2004.În domeniul asistenţei sociale, vom revizui sistemul de acordare a ajutoarelor pentru încălzirea locuinţelor, urmărind cu precădere suplimentarea acestora pentru familiile cu venituri mici.În ceea ce priveşte ocrotirea sănătăţii, vom aplica măsuri pentru relansarea de fond a reformei sistemului medical, urmărind: normarea şi funcţionarea eficienta a spitalelor; reabilitarea reţelei de maternitati; continuarea modernizării serviciilor de urgenta, atât la nivel urban, cat şi rural; intensificarea acţiunilor întreprinse prin programele de sănătate a femeii, copilului şi familiei; îmbunătăţirea sistemului de asigurare a compensării şi gratuitatii medicamentelor; respectarea stricta a destinaţiei fondurilor alocate sănătăţii.Doamnelor şi domnilor parlamentari,În anul 2003 eforturile şi acţiunile Guvernului se vor concentra în direcţia îndeplinirii condiţiilor necesare pentru ca România să obţină calificativul de economie funcţională de piaţa.Unul dintre obiectivele imediate ale Guvernului este de a asigura premisele favorabile pentru ca în următoarele şase luni să se realizeze progrese vizibile în domeniul economic şi juridic, prin aplicarea de politici corecte în conformitate cu principiile liberei iniţiative şi concurentei.Pentru integrarea avantajoasă în structurile industriale europene vom regandi conceptia, strategia şi instrumentele de politica industriala cu scopul sporirii semnificative a competitivitatii întreprinderilor româneşti în raport cu cele similare din Uniunea Europeană.Regandirea macrostructurii industriei va urmări armonizarea cu evolutiile şi cu tendintele existente pe plan mondial, prin stimularea dezvoltării industriilor cu piaţa în expansiune, bazate pe tehnologii de vârf, specifice "noii economii". Sunt industrii care pot fi dezvoltate în cooperare cu firme străine de prestigiu, inclusiv prin dezvoltarea unui program specific de atragere a tinerilor în domeniul cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice şi de reducere a fenomenului de migratie a inteligentei româneşti.Lucram la elaborarea unui program care să asigure regenerarea industriei, respectiv refacerea sistemului industrial naţional, caracterizat acum printr-o diversificare exagerata, în neconcordanta cu potenţialul tehnic, tehnologic şi financiar şi cu tendintele existente pe plan mondial.Dorim sa asiguram transformarea industriei într-un sistem deschis şi flexibil, care să răspundă creşterii presiunii concurentiale, generata de accentuarea diviziunii internaţionale a muncii şi constituirea de reţele de producţie şi distribuţie la nivel regional şi global.În domeniul politicii financiare vom aplica măsuri pentru: continuarea reformei sistemului fiscal, în sensul reducerii impozitelor, taxelor şi contribuţiilor, precum şi pentru o mai echitabila aşezare a acestora pe categorii de contribuabili; îmbunătăţirea colectării veniturilor bugetare; sporirea calităţii managementului cheltuielilor administraţiei centrale şi locale; creşterea transparenţei şi eficientei utilizării fondurilor publice.Pentru descurajarea acumularii de plati restante, atât către bugetele publice, cat şi între agenţii economici, vom acţiona, între altele, pentru a aduce la cunoştinţa opiniei publice lista contribuabililor care înregistrează obligaţii restante, precum şi cuantumul acestora. Totodată vom asigura întărirea disciplinei salariale în sectorul de stat.Urmarim intensificarea procesului de privatizare a întreprinderilor de stat. În acelaşi timp, vom acţiona pentru statornicirea unor relaţii cat mai bune cu investitorii români sau străini.Postprivatizarea, ca activitate complementara privatizării, a produs din nefericire, în unele situaţii, neintelegeri în relaţia cu investitorii străini. Prin intermediul reglementărilor stabilite şi al amendamentelor la care lucram în prezent, se creează temeiurile legale pentru a asigura un tratament egal şi transparent tuturor investitorilor în ceea ce priveşte evaluarea modului în care aceştia îşi realizează obligaţiile contractuale în perioada postprivatizare.În sfârşit, vom acorda o mai mare atenţie componentei sociale a privatizării. Toate privatizarile de mare anvergura vor avea la baza planuri de afaceri bine elaborate, prin care să se asigure funcţionarea în continuare a acestor societăţi. În acelaşi timp, se va urmări stabilizarea unui număr rezonabil de locuri de muncă în unităţile privatizate. Vom continua sa realizam toate acestea în dialog cu sindicatele şi investitorii.În alta ordine de idei, recent, am analizat Strategia cu privire la construcţia de autostrăzi în România. Acest program reprezintă un proiect politic, economic şi social major al Guvernului.Avem în vedere realizarea, până în anul 2007, a unei autostrăzi care va lega România de ţările membre ale Uniunii Europene. Astfel, s-au luat decizii pentru înfiinţarea Societăţii Naţionale de Drumuri şi Autostrăzi şi pentru finalizarea, până în anul 2006, în prima etapa, a unor tronsoane de autostrăzi pe Culoarul IV paneuropean, respectiv Nadlac-Arad-Bucureşti-Constanta, urmând să se aloce aproximativ 4 miliarde euro; studiem, de asemenea, şi varianta construirii unei autostrăzi prin centrul Transilvaniei pe ruta Braşov-Targu Mures-Cluj-Napoca-Oradea.Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,În domeniul administraţiei publice, în anul 2003, Guvernul va acorda o atenţie deosebită accelerarii reformei în administraţia publică centrala şi locală, cu sprijinul Uniunii Europene şi al Băncii Mondiale. Ne propunem sa asiguram o modificare de fond a structurii şi numărului aparatului din ministere şi celelalte autorităţi publice centrale şi locale.O prima acţiune consta în reducerea cu 20% a numărului secretarilor de stat. În cursul acestei luni se va diminua numărul funcţiilor de conducere - directori generali, directori, şefi de servicii şi şefi de birouri, astfel încât sa nu se depăşească 10-12% din numărul total al funcţionarilor.În acelaşi timp, se vor lua măsuri pentru reducerea numărului de personal de la agenţii, secretariate şi oficii, inclusiv prin preluarea unor activităţi la nivelul ministerelor. Avem în vedere totodată reorganizarea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor în teritoriu, urmând ca la nivelul fiecărui judeţ sa funcţioneze un singur serviciu al ministerului respectiv, strict specializat pentru controlul aplicării legilor tarii. În aceasta situaţie vom transfera o parte din activităţile serviciilor publice descentralizate fie la autorităţile locale, fie la prefecturi şi vom întări direcţiile de integrare europeană din fiecare prefectura şi consiliu judeţean.În ceea ce priveşte reforma funcţiei publice, avem în vedere modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, punând accent pe stabilirea clara a categoriilor de funcţionari, şi anume: corpul inaltilor funcţionari publici, funcţionari publici cu funcţii de conducere şi funcţionari publici cu funcţii de execuţie.Vom adopta Codul de conduita al funcţionarilor publici şi vom stabili mecanisme pentru îmbunătăţirea salarizarii acestora în raport cu performanţele obţinute.Pentru întărirea autonomiei locale administrative şi financiare la nivel local, Guvernul va acţiona în vederea creşterii semnificative a ponderii veniturilor proprii în structura şi conţinutul bugetelor locale. În scopul realizării acestui obiectiv, vom introduce bugetele de funcţionare şi de dezvoltare, iar elaborarea bugetelor locale se va efectua numai pe bază de programe.Un rol important îl va avea continuarea procesului de informatizare a administraţiei publice şi generalizarea ghiseelor unice la nivelul autorităţilor locale, în vederea apropierii administraţiei de cetăţean.Urmarim, de asemenea, asigurarea transparenţei actului public, consultarea cetăţenilor în problemele de interes local şi dezvoltarea parteneriatului public-privat.Vom exercita, potrivit reglementărilor legale, un control exigent privind stabilirea tarifelor pentru serviciile publice de gospodărie comunală, prin efectuarea unor analize riguroase asupra fundamentarii costurilor de producţie şi a stabilirii tarifelor.Pentru susţinerea procesului de reforma din administraţie, vom avea în vedere îmbunătăţirea managementului resurselor umane, punând accent pe formarea specialiştilor şi atragerea tinerilor în acest sector.Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,Un lucru important pe care l-am realizat în aceşti doi ani de guvernare a fost castigarea, prin profesionalism şi credibilitate, a legitimitatii proiectului nostru de reforma economică şi socială. Asa se explica credibilitatea dobandita pe plan extern şi suportul popular pe care l-am obţinut în această perioadă, dovezi elocvente ca România se afla pe drumul cel bun.Guvernul şi Parlamentul au câştigat în aceşti 2 ani, importante procente de încredere, confirmate prin sondajele de specialitate. În acest context, apreciem, în mod deosebit, faptul ca, deşi o parte a populaţiei nu beneficiază încă de un nivel de trai acceptabil, îşi exprima speranta în îmbunătăţirea, în continuare, a situaţiei materiale, ceea ce probează încrederea în politica guvernamentală. Este un fapt care ne responsabilizeaza în mod suplimentar, demonstrand, în acelaşi timp, creşterea semnificativă a culturii civice participative în ţara noastră.Va multumesc pentru atenţie!Declaraţia cu privire la politica Guvernului în perioada 2001-2002 şi la principalele prioritati economice şi sociale în anii 2003-2004 a fost prezentată de domnul Adrian Nastase, prim-ministru al Guvernului, în şedinţa comuna a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 12 februarie 2003.Bucureşti, 12 februarie 2003.Nr. 1.-------
| EMITENT |
- Bucureşti, 12 februarie 2003 -Domnilor presedinti,Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,Stimati invitaţi,Permiteti-mi sa va multumesc, în numele Executivului, pentru ocazia oferită de a prezenta în faţa celor două Camere ale Parlamentului Declaraţia cu privire la politica Guvernului în perioada 2001-2002 şi la principalele prioritati economice şi sociale în anii 2003-2004.Dezbaterea de către Parlament a rezultatelor politicii guvernamentale reprezintă un demers deosebit de important pentru sistemul politic şi instituţional al statului nostru de drept.Doresc sa va prezint aspectele pozitive şi, evident, neimplinirile din anii 2001-2002, în vederea identificarii soluţiilor şi prioritatilor pentru desfăşurarea, cu mai multă eficienta, a procesului de guvernare.Primii doi ani ai guvernarii P.S.D. au reprezentat o perioadă cu realizari certe şi notabile în multe domenii. Succesele obţinute atât pe plan intern, cat şi extern confirma teza noastră, potrivit căreia viziunea social-democrata de guvernare a tarii este cea mai potrivita pentru România.Folosesc acest prilej pentru a multumi încă o dată tuturor cetăţenilor care ne-au votat, care au avut încredere în Programul politic şi Oferta electorală a P.S.D. În acest fel, avem posibilitatea confirmării viabilitatii Programului social-democrat de guvernare în ţara noastră.La sfârşitul anului 2000, Partidul Social Democrat s-a angajat în faţa Parlamentului ca va realiza "o guvernare mai buna".Trebuie reamintit ca, în acel moment, ţara se afla într-o situaţie de criza după guvernarea de dreapta, care, din incapacitate de gestionare a tarii şi a reformei, a aplicat politica regresului economic programat. Au fost afectate, astfel, nu numai bazele dezvoltării economice a României, ci, în mod grav, nivelul de trai al populaţiei şi credibilitatea tarii în relaţiile externe.Deteriorarea situaţiei economice şi instabilitatea ce se manifestau în plan social au creat pe plan extern o imagine nefavorabila tarii noastre. Instituţiile financiare internaţionale, agenţiile de rating şi Comisia Europeană erau neincrezatoare în capacitatea de reformare a economiei româneşti.Aceasta perceptie negativa a realitatilor din ţara noastră a reprezentat unul din cele mai grele obstacole pe care a trebuit sa îl depasim.Într-o asemenea situaţie, Executivul a pus pe un plan prioritar redobandirea încrederii şi revigorarea relaţiilor politice externe, îndeosebi a celor cu Uniunea Europeană şi instituţiile financiare internaţionale. Astfel, am acţionat, concomitent, pentru a putea realiza principalele obiective de politica externa şi pentru a dobândi sprijin în susţinerea şi desfăşurarea procesului de reforma economică în condiţii de suportabilitate socială.Aceasta explica modul în care am reuşit sa asiguram realizarea unor obiective de politica externa, vitale pentru România, şi anume:- recunoaşterea dreptului de libera circulaţie a cetăţenilor români în spaţiul Schengen;- invitarea României, la Praga, de a deveni membru NATO;- obţinerea, la Copenhaga, a unui calendar precis pentru ca România sa devină membru al Uniunii Europene, începând cu anul 2007;- încheierea de acorduri cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială;- rezolvarea unor litigii, existente de ani de zile, în relaţii externe bilaterale;- extinderea cooperării cu tari şi regiuni ale lumii, în care prezenta României devenise nesemnificativa.Progresele economice şi sociale obţinute pe plan intern demonstreaza realismul Programului guvernamental. Astfel, am realizat:- relansarea economică în ritmuri care au plasat România pe unul din primele locuri între ţările central şi est-europene;- dezvoltarea şi consolidarea structurilor de proprietate privată;- instituirea şi amplificarea unor mecanisme ale economiei de piaţa pe baza legislaţiei naţionale, armonizata cu cea comunitara;- declanşarea unor programe de investiţii care susţin îmbunătăţirea condiţiilor de viaţa în mediul urban şi rural;- lansarea unui amplu Program social care asigura: intensificarea preocuparilor pentru crearea de noi locuri de muncă în vederea creşterii gradului de ocupare a populaţiei active şi diminuării somajului; sporirea sensibila a numărului de locuinţe, inclusiv pentru un număr foarte mare de tineri; ridicarea gradului de protecţie a pensionarilor şi persoanelor cu venituri mici; îmbunătăţirea, pentru elevi, a condiţiilor din şcoli şi din familie;- punerea în aplicare a unui pachet de măsuri stimulative pentru tineri, pornind de la atribuirea gratuita de active în vederea dezvoltării de afaceri în zootehnie şi până la reducerea impozitelor pe salarii pentru cei care lucrează în sectorul tehnologiei informatiei, domeniu în care cifra de afaceri a fost dublata în 2002 faţă de 2000.Acum, după doi ani, putem afirma ca am depăşit situaţiile critice care puteau exclude România din circuitul european şi internaţional.Astăzi, ţara noastră se bucura de un larg şi substanţial sprijin extern.România este acum un partener credibil în procesele ample ale construcţiei Europei Unite şi ale consolidării noii solidaritati euroatlantice.Evaluarile pozitive privind realizarile din România din anii 2001-2002 sunt în total contrast cu evaluarile negative din perioada guvernarii anterioare.În rapoartele Comisiei Europene şi ale Fondului Monetar Internaţional de până în anul 2000 inclusiv se făcea referire la "performanţele economice dezamagitoare cauzate de politicile macroeconomice nepotrivite".Începând cu anul 2001 aprecierile sunt de genul "România a obţinut prin programul sau o performanta macroeconomica deosebită", "România a continuat să facă progrese către o economie de piaţa funcţională, iar perspectivele de realizare a acestui obiectiv s-au îmbunătăţit", "România a făcut progrese impresionante în abordarea mai multor puncte slabe mai vechi şi asteapta acum o performanta pe măsura".Bilanţul ultimului an arata o continuare a evolutiilor favorabile din 2001.Anul 2002 a reprezentat, din punct de vedere economico-social, un an al performantelor ridicate. Ma refer, îndeosebi, la creşterea economică, majorarea substantiala a exporturilor, reducerea semnificativă a inflaţiei, sporirea volumului investiţiilor, creşterea salariului real şi a pensiei reale, precum şi la un grad mai bun de protecţie socială a categoriilor defavorizate.Politica pe care am promovat-o a demonstrat ca teoriile potrivit cărora reforma nu face casa buna cu progresul economic şi, mai ales, cu cel social nu îşi au justificare decât în explicaţii privind ineficienta actului de guvernare a celor care susţin asemenea concepte.Ne aflam astăzi în faţa dumneavoastră, în situaţia în care România beneficiază de condiţii favorabile pentru ca obiectivele de dezvoltare economică, îmbunătăţirea nivelului de trai, aderarea la NATO şi integrarea tarii în Uniunea Europeană sa devină certitudini pentru anii următori.Suntem pregatiti sa continuam aplicarea cu fermitate a programului nostru, inclusiv prin reconsiderarea prioritatilor, de la o etapa la alta, în scopul respectării angajamentelor asumate la investire.Chiar dacă, prin prisma rezultatelor prezentate, perioada primilor doi ani de guvernare reprezintă cu adevărat o schimbare în bine, vrem sa va asiguram că nu am intrat, în nici un fel, într-o zona a automultumirii. Sunt încă domenii care nu au evoluat cum am fi dorit.Cunoastem dificultăţile şi neajunsurile din ţara. De altfel, cred ca am convins ca, permanent, cautam soluţii şi actionam operativ pentru rezolvarea problemelor care apar pe parcurs.După cum aţi observat, atât în Planul de acţiuni al Guvernului pentru perioada trecută, cat şi în cel pe anii 2003-2004, pe care îl aveti acum printre volumele primite, acţiunile nerealizate sunt evidentiate şi reprogramate. Deşi numărul lor este mic, în virtutea probitatii profesionale şi a transparenţei pe care le-am instituit ca principii ale activităţii noastre, nu le ascundem şi le recunoastem deschis.Doamnelor şi domnilor parlamentari,Nivelurile cantitative, dar mai ales schimbările calitative din economie - ca rezultat direct al procesului de reforma - ilustreaza faptul ca s-au înregistrat progrese evidente pe linia creării unei economii de piaţa functionale.Rezultatele sunt cu atât mai apreciabile, într-un context internaţional caracterizat prin incetinirea ritmurilor de creştere în ţările dezvoltate.Evoluţia din ultimii doi ani, precum şi tendintele proiectate conferă certitudinea îndeplinirii, în orizontul de timp programat, a criteriilor de aderare la Uniunea Europeană.Deşi cifrele şi comparatiile pot plictisi pe unii - mai ales pe cei care doresc să fie uitate cat mai repede datele statistice negative din trecutul apropiat -, ma simt totuşi nevoit sa apelez la acestea, pentru ca numai astfel putem avea măsura corecta a progresului realizat.În anul 2002 produsul intern brut a crescut cu 4,9%, comparativ cu 4,5%, cat am prevăzut în Programul nostru guvernamental.Am reuşit ca, în perioada 2001-2002, creşterea produsului intern brut să fie de circa 11% faţă de anul 2000, susţinută de sporirea cu 16% a valorii adăugate în industrie, cu peste 21% în agricultura şi aproape 13% în activitatea de construcţii.Reamintesc ca în primii 2 ani ai guvernarii anterioare produsul intern brut a scăzut cu 10,6%.Anii 2001-2002 au reprezentat un plus de produs intern brut de 4 miliarde dolari, comparativ cu pierderea de 3,5 miliarde dolari, înregistrată de economia românească în perioada 1997-1998. Cu toate acestea, în prezent, produsul intern brut este numai la nivelul anului 1996, respectiv cu circa 12% mai mic decât în 1989.Susţinută de reforme structurale, economia românească are, în prezent, capacitatea de a valorifica în timp real oportunitatile mediului economic intern şi internaţional.Semnificativ este faptul ca sporul de producţie şi, respectiv, de produs intern brut s-au realizat prin contribuţia echilibrata a cererii pentru export şi investiţii, în condiţiile redresarii sensibile a raportului dintre export şi import.În anul 2002 exporturile s-au situat la cel mai înalt nivel după 1990, fiind de circa 14 miliarde dolari, mai mare cu 33%, comparativ cu exportul din anul 2000.Anul 2002 reprezintă primul an de după 1990 când inregistram, la un asemenea nivel de creştere economică, concomitent: o contribuţie pozitiva a comerţului exterior, o reducere a stocurilor, o rata înaltă de investiţii şi creşterea nivelului de trai.Am reuşit, prin măsurile de politica structurală, sa producem competitiv şi mai eficient, cu un grad mai redus de dependenta de import. Producem ceea ce se cere. Investim din ce în ce mai mult într-o producţie care e solicitată pe piaţa interna şi mai ales la export. În acest fel, cream condiţii pentru creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă, pentru sporirea veniturilor bugetare şi a nivelului de trai al populaţiei.În domeniul mediului de afaceri, chiar dacă acesta este încă perfectibil, prin măsurile luate am reuşit sa raspundem corespunzător asteptarilor investitorilor autohtoni şi străini.În prima etapa, am acţionat pentru simplificarea procedurilor legislative şi administrative aferente iniţierii şi dezvoltării afacerilor pe baze concurentiale. Astăzi, în România este posibila înfiinţarea unei societăţi comerciale în mai puţin de doua săptămâni, iar studenţii care doresc sa înceapă afaceri sunt scutiţi de plată taxei de înregistrare.Alte direcţii de acţiune au urmărit cu prioritate revizuirea cadrului juridic de reglementare a funcţionarii societăţilor comerciale, concomitent cu reducerea birocratiei, întărirea disciplinei financiare, combaterea corupţiei şi a evaziunii fiscale.Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,Din perspectiva relansarii economiei şi a creşterii competitivitatii acesteia, orientarea politicii financiare a contribuit la stimularea muncii, economisirii şi investiţiilor. În acest sens, s-a reuşit - în limitele resurselor disponibile - relaxarea gradului de fiscalitate de la 29,5% din produsul intern brut, cat se inregistra în anul 2000, la 28,7% în 2002 şi 27,9% proiectat pentru acest an. Este de remarcat faptul ca aceasta evoluţie favorabilă pentru dezvoltarea afacerilor s-a obţinut, cu deosebire, prin diminuarea presiunii fiscale asupra muncii. Astfel, am asigurat scăderea contribuţiilor de asigurări sociale cu 3 puncte procentuale în 2002 şi cu alte 5 puncte procentuale în acest an.O preocupare constanta a Guvernului a constituit-o accelerarea reformei în domeniul financiar, astfel încât politicile fiscale şi bugetare să asigure scăderea drastica a ratei inflaţiei, dar şi reducerea plăţilor restante şi a blocajului financiar din economie. Doresc sa reamintesc ca pentru limitarea efectelor acestor fenomene negative - care în fapt reprezentau, la începutul anului 2001, cele mai grave probleme ale economiei româneşti - Guvernul a pus în aplicare Programul antiinflatie şi Programul antiblocaj financiar.Am acordat o atenţie deosebită intaririi disciplinei financiare, inasprind legislaţia în domeniul recuperării datoriilor bugetare.Ca urmare a aplicării măsurilor de diminuare a arieratelor, din aprilie 2002 şi până la sfârşitul anului, au fost încasate peste 5.000 miliarde lei de la un număr de aproape 3.000 de agenţi economici. Totodată, pentru diminuarea arieratelor către bugetul de stat şi între partenerii de afaceri au fost luate o serie de măsuri vizandu-i pe marii datornici, printre care: corelarea salariilor managerilor întreprinderilor de stat cu indicatorii de performanţă; anularea obligaţiilor bugetare aferente minelor închise sau aflate în conservare; adoptarea Legii privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale.Acum, după mai bine de un an de la aplicarea acestor programe, progresele sunt semnificative, chiar dacă în cazul arieratelor situaţia nu ne multumeste.Ce am obţinut? Cel mai scăzut nivel al inflaţiei de după 1989. La sfârşitul anului 2002 rata inflaţiei a fost de 17,8% faţă de decembrie 2001, mult sub ţinta programata de 22%.Începem acest an cu o inflaţie pe luna ianuarie de 1,3%, comparativ cu 4,3% în ianuarie 2000.În condiţiile reducerii sensibile a inflaţiei, ratele dobânzii practicate de sistemul bancar s-au redus treptat, proces susţinut şi de evoluţia descendenta a dobânzilor la titlurile de stat. Ca efect, creditul neguvernamental a crescut, în termeni reali, la sfârşitul anului 2002, cu circa 30% faţă de anul 2001. Cu toate acestea, nivelul absolut al acestui indicator monetar este încă foarte scăzut. Ma refer, în special, la creditul pentru investiţii pe termen mediu şi lung, care este menţinut la valori foarte reduse comparativ cu necesarul impus de intensificarea ritmului de creştere economică.Prin bugetul general consolidat aferent anilor 2001 şi 2002 a fost promovata o politica fiscal-bugetară orientata către susţinerea reformelor structurale.Construcţia bugetelor a urmărit, totodată, îmbunătăţirea condiţiilor sociale prin promovarea politicilor în domeniul protecţiei sociale, sănătăţii, educaţiei şi mediului.România are în acest moment relaţii stabile cu instituţiile financiare internaţionale. Este pentru prima data când ţara noastră are premisele favorabile de a finaliza un acord stand-by cu F.M.I.În perioada 2001-2002, cele mai importante agenţii internaţionale de rating au îmbunătăţit de trei ori cotatia României. S-a ajuns la situaţia anului 1996 sub aspectul aprecierilor legate de condiţiile de investire în România, respectiv la nivelul unor tari în tranzitie avansate sub aspectul reformei.Reamintesc ca în anul 1999 România era cotata la fel ca Ecuadorul, Coasta de Fildes şi Zimbabwe.Doamnelor şi domnilor parlamentari,Permiteti-mi sa ma refer, acum, pe scurt la reforma în domeniul microeconomic.O prioritate majoră a activităţii Guvernului, vizând restructurarea şi modernizarea economiei reale, a constituit-o schimbarea conceptiei de privatizare.Prin ceea ce am realizat în anii 2001 şi 2002 s-au creat condiţiile de finalizare în 2003 a privatizării capitalului social din portofoliul APAPS, instituţie care îşi va inceta activitatea la sfârşitul acestui an.În anii 2001-2002, s-a vândut un capital social de 17.900 miliarde lei, însemnând de trei ori mai mult decât în perioada 1997-1998, respectiv în primii doi ani ai fostei guvernari, ceea ce a contribuit semnificativ la reducerea ponderii statului în economie.Au fost trecute în proprietate privată numeroase societăţi comerciale mari şi foarte mari, între care: SIDEX Galaţi, Şantierul Naval Constanta, Uzinele Sodice Govora, PROMEX Brăila, COS Targoviste, ALRO şi ALPROM Slatina şi altele.Au fost privatizate BANCA AGRICOLĂ şi Societatea ASTRA Bucureşti, fiind vândut şi pachetul minoritar de acţiuni pe care statul îl mai detinea la BANCPOST.Pe acest fond, nu suntem multumiti însă de faptul ca măsura luată la începutul anului 2001, de transfer al unor societăţi la ministere, în scopul urgentarii privatizării acestora, nu a fost pe deplin valorificată.În acelaşi timp, nu trebuie uitat ca am fost obligaţi sa consumam mult timp cu problemele sociale apărute în societăţile privatizate de guvernul anterior, ca urmare a incompetentei şi superficialitatii, care au caracterizat acest proces în perioada 1997-2000.Realizarea obiectivelor din Programul de guvernare cu privire la aplicarea legilor fondului funciar şi forestier demonstreaza voinţa politica şi determinare. Asa cum ne-am angajat, gradul de emitere al titlurilor de proprietate a depăşit 90% la sfârşitul anului 2002, ajungând la 91,4%. Pentru anul 2003 avem în vedere încheierea emiterii şi inmanarii titlurilor de proprietate, excepţia constând în cazurile aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti.În ceea ce priveşte aplicarea Legii nr. 10/2001 referitoare la proprietăţile imobiliare naţionalizate, anul 2003 va fi decisiv; astfel, până la sfârşitul anului 2002, au fost depuse 210 mii solicitări, urmând sa inaintam Parlamentului proiectul de lege privind modalităţile concrete de soluţionare şi de acordare a despăgubirilor, în conformitate cu resursele tarii şi cu practica adoptată în alte tari foste socialiste.Doamnelor şi domnilor parlamentari,As vrea sa trec acum la un capitol extrem de important, care presupune măsuri extrem de energice. Este vorba de combaterea birocratiei şi a corupţiei. Acestea sunt domenii în care acţiunile noastre au intampinat multe dificultăţi.Este tot atât de adevărat ca reforma prost gestionata în guvernarea trecută şi nefinalizarea de către aceasta a măsurilor care se impuneau au constituit principalii factori generatori de corupţie.Marile probleme generate de restituirea proprietăţilor nu au beneficiat până în anul 2001 de un cadru legislativ unitar şi corespunzător. Aceasta a făcut ca abuzurile bazate pe utilizarea documentelor falsificate, pe coruperea funcţionarilor, inclusiv a factorilor de decizie, sa creeze un adevărat haos în economie.Prin urmare, la începutul anului 2001, ne gaseam la un asemenea nivel al corupţiei, într-un asemenea climat economic şi social distorsionat, încât rezultatele pozitive obţinute până în prezent nu au putut fi receptate de toate segmentele din societate ca fiind semnificative.Partidele, ai căror reprezentanţi au făcut parte din fosta Putere, nu au dovedit responsabilitatea de asumare a răspunderii pentru faptele ilegale ale unora dintre propriii membri, indiferent dacă este vorba de adoptii internaţionale sau de privatizari frauduloase.Deşi vom aborda aceste aspecte pe larg într-o şedinţa viitoare, când va vom prezenta un pachet de măsuri legislative anticoruptie, permiteti-mi sa relev totuşi principalele acţiuni întreprinse până în prezent de Guvernul nostru, prin care s-a asigurat reducerea corupţiei şi a criminalitatii, ceea ce constituie bazele unei activităţi viitoare mult mai intense şi eficiente.Executivul a elaborat, cu o larga consultare a reprezentanţilor principalelor partide şi a sindicatelor, a ONG-urilor şi mass-media, o "Strategie naţionala de lupta împotriva corupţiei", iar recent a adoptat un Program detaliat privind accelerarea aplicării acestei strategii.În acelaşi timp, suntem convinsi ca lupta împotriva criminalitatii trebuie purtata cu respectarea deplina a legii, fără conotatii politice. Consolidarea ordinii de drept, a prestigiului şi integrităţii autorităţilor judiciare, a credibilitatii instituţiilor publice sunt demersuri vitale pentru limitarea fenomenului criminalitatii şi garantarea vieţii cetăţenilor.În aceste domenii, va trebui sa avem o înţelegere comuna, indiferent de poziţia politica, în sensul că vânătoarea de vrajitoare sau taierea de capete, numai pentru a da sentimentul unei lupte hotărâte împotriva corupţiei, nu reprezintă soluţia rezolvarii acestui fenomen antisocial.Important este ca la nivelul tuturor autorităţilor centrale şi locale să se aplice cu fermitate şi eficienta - asa cum, de fapt, am procedat în ultimii doi ani - măsurile care să elimine cauzele profunde ale corupţiei şi ale birocratiei.Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,Solidaritatea şi protecţia socială reprezintă principii fundamentale pentru Guvernul Partidului Social Democrat. Componenta socială este cu atât mai importanţa, cu cat ignorarea acesteia în timpul guvernarii din perioada 1997-2000 a condus la prăbuşirea fără precedent a nivelului de trai al populaţiei.Am sa incerc sa ilustrez efectele acţiunilor şi măsurilor luate în anii 2001-2002, nu în general, ci pe categorii de populaţie.Permiteti-mi ca, mai întâi, sa precizez principalele direcţii de acţiune în plan social, şi anume:- crearea de locuri de muncă pentru diminuarea somajului şi creşterea veniturilor din munca;- dezvoltarea serviciilor de interes public şi controlul fondurilor destinate acestora;- aplicarea de măsuri suplimentare pentru protecţie socială, în funcţie de situaţia specifică a fiecărei categorii de cetăţeni.Consecvent orientarii social-democrate, Guvernul aplica un amplu program social, menit sa amelioreze condiţiile de viaţa ale populaţiei, în concordanta cu resursele pe care le are la dispoziţie.Ca urmare a regresului economic din perioada 1997-2000, aceste fonduri au scăzut foarte mult, nivelul de trai deteriorandu-se în mod dramatic.Desigur, cu toate eforturile depuse în anii 2001 şi 2002, asteptarile populaţiei rămân foarte mari.Va trebui însă sa tinem seama, cu totii, ca măsurile pe care le luam depind de nivelul resurselor. Nu vrem sa avansam promisiuni fără acoperire, sa cream asteptari care nu pot fi îndeplinite. În acelaşi timp, trebuie să avem grija şi de viitor, sa nu neglijam investiţiile care creează resurse suplimentare pentru creşterea nivelului de trai.În mod concret, în cei doi ani s-au realizat următoarele:● Au fost încadrate în munca peste 1 milion de persoane, din care 678 mii persoane au aparţinut grupurilor sociale cu acces mai dificil pe piaţa muncii - tineri, femei, şomeri de lungă durata, persoane cu handicap, absolvenţi cu vârsta de peste 18 ani proveniţi din instituţiile de ocrotire socială, persoane eliberate din detenţie, persoane de etnie roma. În cadrul acestor programe, în localităţile în care s-a înregistrat o rata ridicată a somajului au fost încadrate peste 137.000 persoane, iar în Valea Jiului peste 17.000 persoane.● Rata somajului la finele anului 2002 a fost de 8,1%, cel mai scăzut nivel din ultimii 5 ani. Numărul şomerilor înregistraţi a fost de 760 mii persoane, respectiv cu 246 mii persoane mai mic decât în decembrie 2000. Şi în cazul femeilor, rata somajului a scăzut la 7,5% la finele anului 2002, de la 10,3%, cat s-a înregistrat în luna decembrie 2000.Faţa de anul 2000, când s-au alocat resurse financiare pentru măsurile active de combatere a somajului doar în proporţie de 2,3% din totalul cheltuielilor prevăzute în buget, în anul 2001, pentru măsurile active de creştere a gradului de ocupare a forţei de muncă s-au destinat peste 12% din cheltuielile bugetare, iar în anul 2002 aceste alocaţii au reprezentat aproape 14%.● Politica salariala a fost axata în principal pe măsuri de protecţie a veniturilor angajaţilor comparativ cu evoluţia inflaţiei, precum şi pe măsuri de impunere a disciplinei financiare în întreprinderile publice.În societăţile în care statul este acţionar majoritar au fost adoptate măsuri restrictive şi de condiţionare a cresterilor salariale în raport cu evoluţia productivitatii muncii. Lunar, monitorizam, din acest punct de vedere, circa 80 de companii.În anii 2001 şi 2002 s-a acţionat pentru o mai mare stabilitate a salariului minim, care să permită agenţilor economici să-şi planifice, pe o perioadă mai lungă, costul forţei de muncă, politica de firma şi de produs.Salariul minim brut pe ţara a fost majorat succesiv începând cu 1 martie 2001, de la 1.000.000 lei la 1.400.000 lei, apoi la 1.750.000 lei, iar de la 1 ianuarie 2003 a crescut cu 43%, ajungând la 2.500.000 lei.Ca urmare a ansamblului de măsuri luate în acest domeniu s-a asigurat majorarea - în termeni reali - a câştigurilor salariale. Astfel, în anul 2002, creşterea salariului real a fost de 4,5%, iar în perioada 2001-2002 de circa 10%, comparativ cu scăderea salariului real de 20% în primii doi ani ai guvernarii anterioare.● Un alt obiectiv prioritar al Guvernului l-a constituit protejarea puterii de cumpărare a pensionarilor prin recorelari şi prin indexarea trimestriala a pensiilor cu un procent care să acopere rata inflaţiei.În urma aplicării combinate a măsurilor de indexare şi recorelare, în intervalul decembrie 2000 - decembrie 2002, pensia medie de asigurări sociale de stat a înregistrat o creştere de 56%, ajungând la 1.800.000 lei faţă de 1.155.000 lei, cat era în luna decembrie a anului 2000.Referitor la aceasta problema as vrea sa subliniez ca Executivul nostru trebuie să găsească soluţii pentru deficientele acumulate timp de 12 ani.Vreau sa reamintesc faptul ca până în anul 2000, în momentul în care aparea o problemă într-o ramura industriala şi, în acelaşi timp, o problemă socială, soluţia folosită era trecerea la pensie a segmentelor profesionale în cauza, în loc să se realizeze o restructurare autentică.În felul acesta s-a ajuns la un număr foarte mare de pensionari, care reprezintă astăzi aproape 6,2 milioane, faţă de 3,4 milioane în 1990. Astfel, dacă în 1990 la un pensionar corespundeau 2,4 salariaţi, în prezent pensia unei persoane este susţinută nici măcar de un angajat.Grija Guvernului nostru este sa cautam, în continuare, soluţiile cele mai potrivite pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al pensionarilor.Dintre acţiunile aplicate în ultimii 2 ani pentru sprijinirea acestei categorii sociale sunt de menţionat, de asemenea:- acordarea de medicamente gratuite pensionarilor cu venituri lunare de până la 1.400.000 lei, prin suplimentarea listei medicamentelor gratuite cu circa 40 de medicamente esenţiale din producţia interna, necesare afectiunilor cu incidenţa majoră asupra morbiditatii la persoanele varstnice;- înfiinţarea şi extinderea reţelei de magazine de tip "Economat", care oferă pensionarilor produse de baza la preţuri cu circa 20% mai mici; la sfârşitul anului 2002 functionau 481 astfel de magazine, de unde îşi pot efectua cumpărăturile peste un milion de cetăţeni cu venituri modeste;- acordarea de ajutoare pentru încălzire;- subvenţionarea de la buget a biletelor de tratament şi menţinerea reducerii de 50% pentru transport.În ceea ce priveşte alocaţia de stat pentru copii, aceasta a fost majorată în mai multe etape, de la 130.000 lei în luna decembrie 2000 la 210.000 lei cat este în prezent.● Atenţia acordată familiilor cu venituri reduse s-a concretizat prin instituirea, de la 1 ianuarie 2002, a venitului minim garantat, concomitent cu creşterea substantiala a fondurilor bugetare destinate acordării acestor ajutoare sociale.Prin alocarea acestor fonduri, în valoare de 3.600 miliarde lei, a fost posibil ca în 2002 sa beneficieze de ajutoare sociale 602 mii familii, faţă de 40 mii în 2000. Nivelul venitului minim garantat, în funcţie de care se calculează ajutorul social, a fost indexat cu 17%, cu începere de la 1 ianuarie 2003, respectiv într-un procent superior ratei inflaţiei.● Având în vedere criza spaţiilor de locuit - mai ales pentru categoriile de populaţie cu venituri mici - la începutul anului 2001 am pus în aplicare o noua conceptie a unui program de construcţii de locuinţe, bazat pe intensificarea sprijinului bugetar şi pe extinderea utilizării creditului ipotecar, îndeosebi pentru familiile ţinere.În acest mod, nu numai ca am reuşit sa dăm în funcţiune, în anul 2002, cel mai mare număr de locuinţe de după 1996, respectiv peste 3.500 unităţi, dar am asigurat totodată front de lucru în fiecare judeţ, pentru ca în anii 2003 şi 2004 numărul locuinţelor noi sa crească simtitor.Activitatea de construcţii de locuinţe s-a materializat prin deschiderea a circa 180 santiere de lucru de locuinţe pentru tineri, locuinţe sociale, locuinţe individuale în proprietate, prin credit ipotecar.Faţa de anul 2000, când au fost date în folosinţă 1.300 locuinţe, în perioada 2001-2002 au fost în execuţie circa 21.300 unităţi locative, din care s-au dat la cheie 5.500, respectiv 2.300 locuinţe pentru tineri destinate închirierii, 2.400 locuinţe sociale şi 800 locuinţe în proprietate individuală.● Un caz aparte îl reprezintă blocurile începute înainte de 1989 şi neterminate. Am considerat ca finalizarea construcţiilor de locuinţe aflate în diverse stadii de execuţie reprezintă o prioritate. Chiar dacă timpul scurs de la revoluţie le-a afectat şi din aceasta cauza sumele necesare pentru continuarea execuţiei devin tot mai mari, trebuie să eliminam, din peisajul oraşelor, imaginea construcţiilor părăsite.La sfârşitul anului 2000 existau circa 7.600 unităţi locative neterminate, a căror execuţie a fost sistata.Am stabilit un program clar de finalizare a acestora. Prin efortul conjugat al autorităţilor centrale şi locale, dar şi prin implicarea sectorului privat, am reuşit sa reducem sensibil numărul acestor blocuri. Acţiunea este deja încheiată în 10 judeţe. Pe ansamblu, am asigurat finanţare pentru aproape 4.200 unităţi locative, din care deja au fost puse în funcţiune 1.800 apartamente.Pe acelaşi plan, am acţionat pentru dezafectarea macaralelor-turn abandonate şi evacuarea din locurile publice a autovehiculelor părăsite.Concomitent, ne preocupam pentru realizarea programului de construire a 400 sali de sport, pe care - deşi înregistrează unele întârzieri - îl vom finaliza în următorii 2 ani.Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,În anul şcolar 2001-2002 şi în pregătirea anului de învăţământ 2002-2003 au fost aplicate măsuri concrete vizând implementarea programelor naţionale de dezvoltare a sistemului educaţional şi de formare profesională.Sintetizand cele mai importante rezultate, se cuvine precizat ca, în cadrul programului "Reabilitare şcoli", cu termen de finalizare 2004, au fost reparate, modernizate şi date în folosinţă 800 şcoli, în care învaţă peste 170 mii elevi.În scopul asigurării accesului echitabil la educaţie pentru copiii şi ţinerii din mediul rural, au fost create 400 de şcoli-centre de zona. Pentru transportul elevilor de la domiciliu la şcoala, au fost achiziţionate şi date în exploatare 454 microbuze, fondurile totale, alocate de la buget, ridicandu-se la circa 200 miliarde lei.Prin lansarea în anul şcolar 2001-2002 a programului de acordare în regim de gratuitate a rechizitelor şcolare elevilor proveniţi din familii cu venituri mici, au beneficiat de acest program în valoare de 206 miliarde lei 930 mii elevi, iar în anul şcolar 2002-2003 beneficiază 950 mii elevi.Din anul şcolar 2002-2003 s-a lansat Programul de asigurare gratuita de produse lactate şi de panificatie, în care sunt cuprinşi peste un milion de elevi ai claselor I-IV din învăţământul de stat. Programul va fi extins în acest an, începând cu grădiniţele.Prima etapa a programului de informatizare a şcolilor, desfăşurată în anul şcolar 2001-2002, s-a încheiat cu succes. Au fost dotate cu 120 reţele de calculatoare un număr de 113 licee şi 7 centre naţionale de formare a profesorilor.În actualul an şcolar, care are ca obiectiv încheierea informatizarii liceelor, a continuat să se achizitioneze tehnica de calcul pentru dotarea şcolilor cu laboratoare informatice.În vederea redresarii şi modernizării sistemului sanitar, în bugetele din 2001 şi 2002 s-au alocat fonduri reprezentând anual 4,2% din produsul intern brut, comparativ cu 2,6-3,8% în anii 1997-2000.Fondurile substanţiale alocate, în aceşti 2 ani, au permis susţinerea, în regim gratuit, a 17 programe naţionale de sănătate, precum şi acordarea gratuita sau compensarea medicamentelor în valoare de peste 12.000 miliarde lei. La acestea se adauga facilităţile acordate pentru accesul la asistenţa medicală, inclusiv gratuit, pentru populaţia din mediul rural cu venituri mici sau fără venituri, din zonele defavorizate.Cu toate acestea, nu suntem multumiti de modul în care se desfăşoară reforma în sectorul medical, de performanţele obţinute practic la toate nivelurile sistemului de ocrotire a sănătăţii.În legătură cu problematica principalelor domenii sociale as dori sa asigur cetăţenii României ca suntem permanent preocupati de a găsi soluţii care să le diminueze grija zilei de maine.Nu am reuşit în aceşti 2 ani decât sa atacam problemele sectoriale prin care am oprit adâncirea saraciei şi extinderea marginalizarii sociale.Analizele specialiştilor, inclusiv ale celor din organismele internaţionale, arata chiar o diminuare a ponderii populaţiei aflate sub nivelul minim de trai.Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,Voi menţiona acum câteva aspecte legate de activitatea guvernamentală în domeniul culturii şi cultelor.Am acordat o atenţie deosebită patrimoniului naţional, astfel încât numărul santierelor de restaurare şi al monumentelor redate circuitului turistic şi muzeal a crescut substanţial.S-a asigurat restaurarea integrală a Muzeului Satului din Bucureşti şi darea în folosinţă a unui nou corp de clădire al acestuia, la care lucrările au fost abandonate din anul 1997.În anul viitor vor fi încheiate lucrările de consolidare şi de restaurare la Muzeul Colectiilor de Arta şi va intră în circuitul cultural Muzeul de Arta Contemporana.O semnificaţie deosebită în acest domeniu a avut-o şi achiziţionarea de opere de arta contemporana. Dacă în perioada 1999-2000 nu au fost alocate deloc fonduri cu aceasta destinaţie, în anii 2001 şi 2002 au fost utilizate 40 miliarde lei. Totodată s-a procedat la răscumpărarea unor terenuri pentru cercetări arheologice în Transilvania şi în Dobrogea şi au fost achiziţionate opere de arta din perioada Renasterii europene, a celei medievale şi din avangarda românească.În domeniul instituţiilor de spectacol, consideram un mare succes desfăşurarea Festivalului "George Enescu" şi a manifestărilor artistice în "Anul Caragiale".Doresc sa mentionez faptul ca, în curând, vor începe lucrările la Oraselul artiştilor. Este vorba de un ansamblu de peste 100 de locuinţe şi ateliere destinate, în principal, artiştilor tineri.Consideram ca domeniul cultural trebuie să reprezinte, în continuare, un interes special pentru Guvern şi pentru toate instituţiile statului, inclusiv la nivel local. Identitatea noastră românească în spaţiul european este şi va fi determinata, în mare măsura, de specificul cultural.În domeniul culturii minorităţilor, pregatim deschiderea unui centru de cultura a romilor, care va dispune de un ansamblu artistic - dans, teatru, muzica, expoziţie de civilizatie a acestei minorităţi.În legătură cu sprijinul acordat cultelor religioase legal constituite, Guvernul nostru a tratat cu toată responsabilitatea relaţia stat-biserica.Sprijinim biserica prin acordarea de salarii personalului clerical şi neclerical, precum şi prin asigurarea pensiilor pentru clerul pensionat. Am transferat pentru biserica, cu titlu gratuit, importante suprafeţe de teren agricol şi forestier, precum şi imobile.Am acordat şi vom acorda în continuare sprijin financiar pentru renovarea şi punerea în valoare a unor lacasuri de cult şi construirea unor noi biserici.Stimati parlamentari,În domeniul administraţiei publice, prin Programul de guvernare am stabilit o noua abordare a reformei, care să asigure întărirea capacităţii administrative, potrivit cerinţelor apropierii de cetăţean şi creşterii calităţii serviciilor publice în concordanta cu standardele europene.Am ţinut seama de faptul ca reforma în acest domeniu este un proces complex şi de durata.Analizând rezultatele, apreciem ca 2001 a fost anul creării cadrului legislativ, iar 2002 anul consolidării sistemului instituţional.În acest context sunt de menţionat, în principal: creşterea responsabilităţii ministeriale; întărirea autonomiei locale administrative şi financiare; descentralizarea şi demilitarizarea unor servicii publice, prin trecerea lor la comunitatile locale; reglementarea funcţionarii serviciilor publice de gospodărie comunală.În plus, prin bugetele de stat pe anii 2001 şi 2002 am asigurat descentralizarea financiară, trecând o importanţa parte a fondurilor de la ministere către autorităţile locale.Doamnelor şi domnilor parlamentari,Activitatea de politica externa a Guvernului României în cei 2 ani a marcat decisiv noua identitate europeană şi euroatlantica a tarii noastre, prin confirmarea unui traseu concret şi previzibil al aderării la Uniunea Europeană şi obţinerea invitatiei de aderare a României la NATO.Rezultatele pozitive înregistrate au reflectat racordarea solida a politicii externe la progresele economice şi sociale obţinute în conformitate cu obiectivele stabilite prin Programul de guvernare.Perioada ultimilor 2 ani a marcat redefinirea rolului strategic al României în noul context global şi regional, precum şi angajarea efectivă a tarii noastre în procesele integrării şi cooperării economice internaţionale, pe bazele competitivitatii şi performantei.La obţinerea deciziilor pozitive pentru destinul european şi euroatlantic al României, luate la Praga şi Copenhaga la finele anului 2002, un rol esenţial l-a avut modul consecvent şi coerent al acţiunii Guvernului, în ansamblul sau, implicarea responsabilă a tuturor ministerelor în îndeplinirea obiectivelor stabilite prin Agenda pentru reforma şi în planurile sectoriale de acţiune pentru îndeplinirea criteriilor de aderare la Uniunea Europeană şi NATO.Se disting, în mod deosebit, progresele înregistrate în cooperarea cu partenerii europeni, de care ne leagă relaţii cu semnificatii speciale, cum sunt: Franţa, Germania, Italia, Grecia, iniţierea unei noi etape în relaţiile cu Marea Britanie, Spania, Olanda, Belgia, Irlanda, Islanda, Danemarca şi alte tari membre ale Uniunii Europene, precum şi deschiderea fără precedent în relaţiile politice şi economice cu Suedia, în urma soluţionării definitive a problemei datoriei României faţă de aceasta ţara, prin plata sumei de 120 milioane dolari, în patru rate.În anii 2001 şi 2002 au avut loc intalniri oficiale şi de lucru cu primii-miniştri din toate statele membre ale Uniunii Europene şi NATO şi au fost amplificate contactele externe la nivelul primului-ministru ca şi al celorlalţi membri ai Guvernului pentru susţinerea relaţiilor pragmatice cu spaţiul estic şi cu parteneri din alte zone geografice.În sprijinul candidaturii tarii noastre de a adera la NATO, Guvernul a acordat o atenţie specială intensificării contactelor politice, atât în plan bilateral, cu membrii Aliantei, cat şi în relaţia cu Secretariatul Internaţional NATO.Am realizat intalniri cu şefi de stat şi de guverne din ţările aliate şi din tari candidate, ocazii în care au fost întărite parteneriate cu o dinamica innoita, în special cu S.U.A., Franţa, Marea Britanie, Italia, Spania, Grecia, Turcia, Norvegia şi alte tari aliate.România a dovedit, totodată, ca este un aliat de nadejde în confruntarea cu amenintarile neconventionale, în lupta împotriva terorismului internaţional.Buna pregătire a României pentru aderarea la NATO a fost confirmată de preşedintele S.U.A., în cursul vizitei sale la Bucureşti, în noiembrie 2002, când au fost apreciate eforturile depuse de poporul român pentru atingerea standardelor NATO, eforturi pe care le-a calificat drept "o reusita", iar invitaţia privind admiterea în Alianta Nord-Atlantica drept "un vot de încredere din partea ţărilor NATO".O atenţie specială a fost acordată intaririi rolului şi contribuţiei României la dezvoltarea cooperării regionale în Europa de Sud-Est, în primul rând, prin intermediul Pactului de Stabilitate şi pe baza unei Strategii de acţiune coerenta a României în plan regional.România a avut o prezenta activa şi iniţiative de referinţa în cadrul cooperarilor regionale la Marea Neagra, în cadrul Procesului de cooperare în Sud-Estul Europei şi SECI, precum şi în cadrul cooperarilor trilaterale sau al euroregiunilor la care participam.România a promovat cu succes sau a contribuit la o serie de iniţiative regionale în plan politico-militar în Sud-Estul Europei. Guvernul nostru a adoptat poziţii constructive şi a propus o abordare pragmatica a proiectelor şi iniţiativelor de cooperare regionala în cadrul Iniţiativei Central Europene şi CEFTA.Relaţiile cu ţările vecine au fost amplificate pe baza unor parteneriate pragmatice, care au consolidat eforturile comune pentru integrarea europeană.Este de remarcat puternicul impact pe care l-a avut iniţierea unei noi etape în relaţiile româno-ungare, prin propunerea Parteneriatului pentru secolul XXI, precum şi prin intalnirile frecvente între primii-miniştri ai celor două tari.În ultimii 2 ani relaţia cu Bulgaria a avut o amplitudine specială, care a confirmat viziunea comuna a Guvernului României şi Guvernului bulgar privind parcursul către aderarea ţărilor noastre la Uniunea Europeană şi NATO.A fost amplificata cooperarea cu Guvernul sarb şi au fost lansate noi proiecte de cooperare în plan economic, în facilitarea comerţului şi în domeniul transporturilor.Au continuat eforturile pentru încurajarea unor relaţii constructive cu Republica Moldova în spirit deschis, pragmatic, european, urmărind relansarea cooperării economice bilaterale şi consolidarea comuniunii culturale.Au fost puse bazele Parteneriatului româno-ucrainean pentru Europa.Guvernul şi-a propus relansarea şi dezvoltarea legăturilor economice şi comerciale şi a raporturilor bilaterale de ansamblu cu Rusia. Dialogul politic cu Federaţia Rusa privind încheierea Tratatului de baza a fost productiv şi este de asteptat semnarea acestuia de către preşedinţii celor două state în acest an. Convorbirile cu premierul Federaţiei Ruse au confirmat trecerea la o noua etapa de cooperare, bazată pe încredere reciprocă şi interese comune privind lansarea unor proiecte economice pe termen lung.În ultimii 2 ani s-au revitalizat legăturile României cu partenerii din zonele geografice complementare. Astfel, au fost analizate, cu regularitate, demersurile necesare pentru valorificarea relaţiilor de cooperare şi a oportunitatilor de export în zona Asiei Centrale, în tari arabe, Africa şi America de Sud.Una dintre acţiunile de referinţa pentru amplificarea relaţiilor tarii noastre cu parteneri din afară spaţiului euroatlantic a constituit-o vizita oficială întreprinsă în R. P. Chineza în anul 2002.Guvernul României a continuat sa promoveze consecvent dimensiunea estica a cooperării. Prin poziţia sa geostrategica România reprezintă puntea prin care Uniunea Europeană poate să îşi proiecteze rolul şi capacitatea sa de motor de dezvoltare a relaţiilor spre spaţiile în tranzitie de dincolo de Marea Neagra, către Marea Caspica şi Asia Centrala.România s-a pronunţat activ pentru susţinerea eforturilor comunităţii internaţionale privind combaterea amenintarilor neconventionale şi pentru respectarea stricta a angajamentelor privind neproliferarea armelor de distrugere în masa. În acest sens, Guvernul nostru a adoptat poziţii ferme în legătură cu problema irakiana, confirmand responsabilitatea tarii ca viitoare membra a NATO şi a Uniunii Europene.Guvernul a urmărit cu consecventa consolidarea relaţiilor cu comunitatile româneşti din străinătate, în special cu cele din ţările vecine.În ceea ce priveşte promovarea valorilor culturii româneşti, a fost organizată o suita de evenimente în plan intern şi internaţional la Geneva, Paris, Londra şi în alte capitale, dedicate personalităţii celui mai important diplomat român şi ilustru reprezentant al Societăţii Naţiunilor - Nicolae Titulescu.Un rol important în acţiunea de politica externa a Guvernului României l-a avut dialogul substanţial cu societatea civilă, în special prin dinamizarea activităţii unor prestigioase repere ale diplomaţiei româneşti, cum sunt ADIRI, Fundaţia "Nicolae Titulescu", Institutul Roman pentru Studii Internaţionale "Nicolae Titulescu", precum şi prin cooperarea cu o serie de organizaţii neguvernamentale şi academice din ţara şi din străinătate.A fost inaugurat noul sediu al Ambasadei României la Berlin şi este în curs de finalizare pregătirea noului sediu al Misiunii României pe lângă Uniunea Europeană, la Bruxelles. De asemenea, a fost consolidat serviciul consular cu mijloace de lucru performanţe, care să fie compatibile în viitor sistemului Schengen, au fost deschise consulate generale la Barcelona, Shanghai şi s-au făcut pregatiri pentru deschiderea în curând a consulatelor generale de la Sankt Petersburg şi Hong Kong.Doresc sa subliniez faptul ca în perioada 2001-2002, în întreaga activitate de politica externa, Guvernul României a beneficiat de sprijinul constant al Preşedintelui tarii, domnul Ion Iliescu, şi al Parlamentului României.Doamnelor şi domnilor parlamentari,Doresc sa va multumesc, în mod special, pentru efortul pe care l-aţi depus în aceasta parte a mandatului dumneavoastră, în vederea sustinerii Programului de guvernare, prin adoptarea, în perioada 2001-2002, a 703 legi cu semnificatii deosebite în procesul de accelerare a reformei politice, economice, sociale şi instituţionale.Va multumesc, de asemenea, pentru atenţia pe care aţi acordat-o şi pentru modul responsabil în care aţi tratat, în cadrul procedurilor parlamentare, proiectele de legi promovate de Guvern în perspectiva aderării României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord şi a integrării tarii noastre în Uniunea Europeană.Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,V-am prezentat principalele coordonate ale activităţii noastre de până în prezent, având convingerea ca rezultatele pozitive obţinute în anii 2001-2002 nu reprezintă decât o etapa a realizării Programului nostru de guvernare.Ne asteapta perioade decisive, dar avem o baza buna pentru îndeplinirea angajamentelor asumate.Ne confruntam cu multe probleme. În unele domenii rezultatele stau încă sub semnul fragilitatii.Obiectivul nostru de a deveni membri ai NATO şi ai Uniunii Europene ne determina sa actionam consecvent pentru modernizare şi dezvoltare.Anul 2003 este un an esenţial pentru accelerarea procesului de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană, iar pe baza progreselor înregistrate în politica interna, devine posibila finalizarea negocierilor şi semnarea Tratatului de aderare pe parcursul anului 2004.Doresc sa remarc faptul ca, în numai doi ani, România a deschis negocierile pentru 21 de capitole din totalul de 30 şi a încheiat negocierile la 10 capitole din cele 16 finalizate la acest moment.Asa cum am afirmat din momentul investirii Guvernului, consider ca împreună cu membrii Cabinetului formam echipa care poate gestiona bunul mers al societăţii româneşti.Am demonstrat aceasta capacitate şi va asigur ca vom proceda la fel şi în continuare.În concordanta cu noile realitati interne şi externe am pus la punct un program detaliat de acţiuni pentru anii 2003 şi 2004. Acest program răspunde principalelor obiective asumate, şi anume:● realizarea, în continuare, a unei cresteri economice durabile, susţinută de modernizarea sistemului economic naţional şi construirea unei economii de piaţa functionale;● creşterea generală a standardului de viaţa al populaţiei şi manifestarea solidarităţii sociale, prin stimularea câştigurilor obţinute din munca, precum şi prin asigurarea unei protecţii sociale îmbunătăţite pentru categoriile vulnerabile;● intensificarea combaterii corupţiei şi asigurarea accesului liber la acte corecte de justiţie.Doresc sa va asigur, stimati membri ai Parlamentului, şi prin dumneavoastră întreaga populaţie ca vom aplica integral prevederile Programului nostru social, pentru care sunt alocate, prin buget, resursele financiare necesare.În primul rând, este vorba de reducerea somajului. Prin Programul naţional de ocupare a forţei de muncă ne-am propus integrarea pe piaţa forţei de muncă în anul 2003 a încă 300 mii persoane. Vom da prioritate tinerilor până în 25 de ani, şomerilor de lungă durata, femeilor, persoanelor cu handicap şi romilor.Un al doilea obiectiv îl reprezintă protejarea şi îmbunătăţirea, în continuare, a puterii de cumpărare a pensionarilor.Soluţii imediate şi spectaculoase, stim cu totii că nu exista.Cautam în continuare cele mai potrivite modalităţi de rezolvare a acestei probleme.În acest moment, avem stabilit ca obiectiv, până în iulie 2003, recorelarea pensiilor pentru 65% din persoanele eligibile şi finalizarea acţiunii până la jumătatea anului 2004. Dacă vor exista resurse suplimentare suntem decisi sa devansam acest termen.Pensiile pentru agricultori vor fi majorate substanţial în cursul anului 2004.În domeniul asistenţei sociale, vom revizui sistemul de acordare a ajutoarelor pentru încălzirea locuinţelor, urmărind cu precădere suplimentarea acestora pentru familiile cu venituri mici.În ceea ce priveşte ocrotirea sănătăţii, vom aplica măsuri pentru relansarea de fond a reformei sistemului medical, urmărind: normarea şi funcţionarea eficienta a spitalelor; reabilitarea reţelei de maternitati; continuarea modernizării serviciilor de urgenta, atât la nivel urban, cat şi rural; intensificarea acţiunilor întreprinse prin programele de sănătate a femeii, copilului şi familiei; îmbunătăţirea sistemului de asigurare a compensării şi gratuitatii medicamentelor; respectarea stricta a destinaţiei fondurilor alocate sănătăţii.Doamnelor şi domnilor parlamentari,În anul 2003 eforturile şi acţiunile Guvernului se vor concentra în direcţia îndeplinirii condiţiilor necesare pentru ca România să obţină calificativul de economie funcţională de piaţa.Unul dintre obiectivele imediate ale Guvernului este de a asigura premisele favorabile pentru ca în următoarele şase luni să se realizeze progrese vizibile în domeniul economic şi juridic, prin aplicarea de politici corecte în conformitate cu principiile liberei iniţiative şi concurentei.Pentru integrarea avantajoasă în structurile industriale europene vom regandi conceptia, strategia şi instrumentele de politica industriala cu scopul sporirii semnificative a competitivitatii întreprinderilor româneşti în raport cu cele similare din Uniunea Europeană.Regandirea macrostructurii industriei va urmări armonizarea cu evolutiile şi cu tendintele existente pe plan mondial, prin stimularea dezvoltării industriilor cu piaţa în expansiune, bazate pe tehnologii de vârf, specifice "noii economii". Sunt industrii care pot fi dezvoltate în cooperare cu firme străine de prestigiu, inclusiv prin dezvoltarea unui program specific de atragere a tinerilor în domeniul cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice şi de reducere a fenomenului de migratie a inteligentei româneşti.Lucram la elaborarea unui program care să asigure regenerarea industriei, respectiv refacerea sistemului industrial naţional, caracterizat acum printr-o diversificare exagerata, în neconcordanta cu potenţialul tehnic, tehnologic şi financiar şi cu tendintele existente pe plan mondial.Dorim sa asiguram transformarea industriei într-un sistem deschis şi flexibil, care să răspundă creşterii presiunii concurentiale, generata de accentuarea diviziunii internaţionale a muncii şi constituirea de reţele de producţie şi distribuţie la nivel regional şi global.În domeniul politicii financiare vom aplica măsuri pentru: continuarea reformei sistemului fiscal, în sensul reducerii impozitelor, taxelor şi contribuţiilor, precum şi pentru o mai echitabila aşezare a acestora pe categorii de contribuabili; îmbunătăţirea colectării veniturilor bugetare; sporirea calităţii managementului cheltuielilor administraţiei centrale şi locale; creşterea transparenţei şi eficientei utilizării fondurilor publice.Pentru descurajarea acumularii de plati restante, atât către bugetele publice, cat şi între agenţii economici, vom acţiona, între altele, pentru a aduce la cunoştinţa opiniei publice lista contribuabililor care înregistrează obligaţii restante, precum şi cuantumul acestora. Totodată vom asigura întărirea disciplinei salariale în sectorul de stat.Urmarim intensificarea procesului de privatizare a întreprinderilor de stat. În acelaşi timp, vom acţiona pentru statornicirea unor relaţii cat mai bune cu investitorii români sau străini.Postprivatizarea, ca activitate complementara privatizării, a produs din nefericire, în unele situaţii, neintelegeri în relaţia cu investitorii străini. Prin intermediul reglementărilor stabilite şi al amendamentelor la care lucram în prezent, se creează temeiurile legale pentru a asigura un tratament egal şi transparent tuturor investitorilor în ceea ce priveşte evaluarea modului în care aceştia îşi realizează obligaţiile contractuale în perioada postprivatizare.În sfârşit, vom acorda o mai mare atenţie componentei sociale a privatizării. Toate privatizarile de mare anvergura vor avea la baza planuri de afaceri bine elaborate, prin care să se asigure funcţionarea în continuare a acestor societăţi. În acelaşi timp, se va urmări stabilizarea unui număr rezonabil de locuri de muncă în unităţile privatizate. Vom continua sa realizam toate acestea în dialog cu sindicatele şi investitorii.În alta ordine de idei, recent, am analizat Strategia cu privire la construcţia de autostrăzi în România. Acest program reprezintă un proiect politic, economic şi social major al Guvernului.Avem în vedere realizarea, până în anul 2007, a unei autostrăzi care va lega România de ţările membre ale Uniunii Europene. Astfel, s-au luat decizii pentru înfiinţarea Societăţii Naţionale de Drumuri şi Autostrăzi şi pentru finalizarea, până în anul 2006, în prima etapa, a unor tronsoane de autostrăzi pe Culoarul IV paneuropean, respectiv Nadlac-Arad-Bucureşti-Constanta, urmând să se aloce aproximativ 4 miliarde euro; studiem, de asemenea, şi varianta construirii unei autostrăzi prin centrul Transilvaniei pe ruta Braşov-Targu Mures-Cluj-Napoca-Oradea.Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,În domeniul administraţiei publice, în anul 2003, Guvernul va acorda o atenţie deosebită accelerarii reformei în administraţia publică centrala şi locală, cu sprijinul Uniunii Europene şi al Băncii Mondiale. Ne propunem sa asiguram o modificare de fond a structurii şi numărului aparatului din ministere şi celelalte autorităţi publice centrale şi locale.O prima acţiune consta în reducerea cu 20% a numărului secretarilor de stat. În cursul acestei luni se va diminua numărul funcţiilor de conducere - directori generali, directori, şefi de servicii şi şefi de birouri, astfel încât sa nu se depăşească 10-12% din numărul total al funcţionarilor.În acelaşi timp, se vor lua măsuri pentru reducerea numărului de personal de la agenţii, secretariate şi oficii, inclusiv prin preluarea unor activităţi la nivelul ministerelor. Avem în vedere totodată reorganizarea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor în teritoriu, urmând ca la nivelul fiecărui judeţ sa funcţioneze un singur serviciu al ministerului respectiv, strict specializat pentru controlul aplicării legilor tarii. În aceasta situaţie vom transfera o parte din activităţile serviciilor publice descentralizate fie la autorităţile locale, fie la prefecturi şi vom întări direcţiile de integrare europeană din fiecare prefectura şi consiliu judeţean.În ceea ce priveşte reforma funcţiei publice, avem în vedere modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, punând accent pe stabilirea clara a categoriilor de funcţionari, şi anume: corpul inaltilor funcţionari publici, funcţionari publici cu funcţii de conducere şi funcţionari publici cu funcţii de execuţie.Vom adopta Codul de conduita al funcţionarilor publici şi vom stabili mecanisme pentru îmbunătăţirea salarizarii acestora în raport cu performanţele obţinute.Pentru întărirea autonomiei locale administrative şi financiare la nivel local, Guvernul va acţiona în vederea creşterii semnificative a ponderii veniturilor proprii în structura şi conţinutul bugetelor locale. În scopul realizării acestui obiectiv, vom introduce bugetele de funcţionare şi de dezvoltare, iar elaborarea bugetelor locale se va efectua numai pe bază de programe.Un rol important îl va avea continuarea procesului de informatizare a administraţiei publice şi generalizarea ghiseelor unice la nivelul autorităţilor locale, în vederea apropierii administraţiei de cetăţean.Urmarim, de asemenea, asigurarea transparenţei actului public, consultarea cetăţenilor în problemele de interes local şi dezvoltarea parteneriatului public-privat.Vom exercita, potrivit reglementărilor legale, un control exigent privind stabilirea tarifelor pentru serviciile publice de gospodărie comunală, prin efectuarea unor analize riguroase asupra fundamentarii costurilor de producţie şi a stabilirii tarifelor.Pentru susţinerea procesului de reforma din administraţie, vom avea în vedere îmbunătăţirea managementului resurselor umane, punând accent pe formarea specialiştilor şi atragerea tinerilor în acest sector.Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,Un lucru important pe care l-am realizat în aceşti doi ani de guvernare a fost castigarea, prin profesionalism şi credibilitate, a legitimitatii proiectului nostru de reforma economică şi socială. Asa se explica credibilitatea dobandita pe plan extern şi suportul popular pe care l-am obţinut în această perioadă, dovezi elocvente ca România se afla pe drumul cel bun.Guvernul şi Parlamentul au câştigat în aceşti 2 ani, importante procente de încredere, confirmate prin sondajele de specialitate. În acest context, apreciem, în mod deosebit, faptul ca, deşi o parte a populaţiei nu beneficiază încă de un nivel de trai acceptabil, îşi exprima speranta în îmbunătăţirea, în continuare, a situaţiei materiale, ceea ce probează încrederea în politica guvernamentală. Este un fapt care ne responsabilizeaza în mod suplimentar, demonstrand, în acelaşi timp, creşterea semnificativă a culturii civice participative în ţara noastră.Va multumesc pentru atenţie!Declaraţia cu privire la politica Guvernului în perioada 2001-2002 şi la principalele prioritati economice şi sociale în anii 2003-2004 a fost prezentată de domnul Adrian Nastase, prim-ministru al Guvernului, în şedinţa comuna a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 12 februarie 2003.Bucureşti, 12 februarie 2003.Nr. 1.-------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari