Cuprins

CODUL DE PROCEDURA CIVILĂ din 1865 (*republicat*)

EMITENT

PARLAMENTUL

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 45 din 24 februarie 1948



Codul de procedură civilă a fost decretat la 9 septembrie 1865, promulgat la 11 septembrie 1865 şi pus în aplicare la 1 decembrie 1865.  +  Cartea I Competinţa organelor judecătoreşti  +  Titlul I Competinţa după materie  +  Articolul 1Judecătoriile sînt competente sa hotărască asupra tuturor cererilor pe care legea nu le da în căderea altor instanţe judecătoreşti.  +  Articolul 2Tribunalele sînt competente sa hotărască în prima instanţa, asupra cererilor:1. în materie comercială;2. în materie de interdictiune şi consiliu judiciar;3. în materie de convenţiuni matrimoniale;4. cu privire la transcrierea actelor de strămutare şi urmărire a nemişcătoarelor şi cu privire la inscripţia privilegiilor, ipotecilor şi amanetelor,Ele judeca apelurile făcute împotriva cărţilor de judecată, precum şi recursurile împotriva aceloraşi cărţi, în cazurile cînd au fost date, potrivit legii, fără drept de apel.Tribunalele judeca, de asemeni, şi în materiile pe care legea le mai da în căderea lor.  +  Articolul 3Curţile judeca:1. apelurile făcute împotriva sentinţelor date de tribunale în prima instanţa;2. recursurile făcute împotriva sentinţelor date de tribunale ca instanţe de apel sau în prima instanţa, fără drept de apel, precum şi recursurile împotriva hotărîrilor date de jurisdictiunile înfiinţate prin legi speciale, dacă acestora sau legea de faţa nu prevăd alte instanţe de recurs.Curţile judeca, de asemeni, şi în materiile pe care legea le mai da în căderea lor.  +  Articolul 4Curtea de Casaţie judeca:1. recursurile făcute împotriva deciziunilor desavarsite date de Curţi;2. recursurile împotriva hotărîrilor nedesavarsite şi actelor judecătoreşti de orice fel, dacă ele nu ar putea fi atacate pe nicio alta cale ordinară şi cursul judecaţii s'ar găsi întrerupt;3. în materiile pe care legea le da în căderea Curţii de Casaţie.  +  Titlul II Competinţa teritorială  +  Articolul 5Cererea se face la instanţa domiciliului paritului.Dacă paritul are domiciliul în străinătate sau nu are domiciliu cunoscut, cererea se face la instanţa reşedinţei sale din ţara iar dacă nu are nici reşedinţa cunoscută, la instanţa domiciliului sau reşedinţei reclamantului.  +  Articolul 6Cînd paritul în afară de domiciliul sau, are în chip statornic o îndeletnicire profesională ori una sau mai multe aşezări agricole, comerciale sau industriale, cererea se poate face şi la instanţa locului acelor aşezări sau îndeletniciri, pentru obligaţiunile patrimoniale şi care sînt născute sau care urmează să se execute în acel loc.  +  Articolul 7Cererea împotriva unei persoane juridice de drept privat se face la instanţa sediului ei principal.Cererea se poate face şi la instanţa locului unde ia are reprezentanta, pentru obligaţiunile ce urmează a fi executate în acel loc sau care isvorasc din acte încheiate prin reprezentant sau din fapte săvîrşite de acesta.Cererea împotriva unei asociaţiuni sau societăţi fără personalitate juridică, sa face la instanţa domiciliului persoanei căreia, potrivit înţelegerii dintre asociaţi, i s'a încredinţat preşedinţia sau direcţia asociaţiunii ori societăţii, iar, în lipsa unei asemenea persoane, la instanţa domiciliului oricăruia dintre asociaţi. În acest din urmă caz, reclamantul va putea cere instanţei numirea unui curator, care să reprezinte interesele asociaţilor.  +  Articolul 8Cererile îndreptate împotriva Statului, Directiunilor Generale, Regiilor Publice, Caselor Autonome şi Administraţiilor Comerciale, se pot face la instanţele din capitala tarii sau la cele din capitala judeţului unde îşi are domiciliul reclamantul.Cînd mai multe judecătorii din circumscripţia aceluiaşi tribunal sînt deopotrivă competente, cererile în care figurează Statul sau vreuna din persoanele arătate mai sus, se fac numai la judecătoria urbana sau, în lipsa, la cea mixtă din capitala judeţului, iar cînd sînt mai multe judecătorii urbane competente, la judecătoria I-a urbana, iar, în capitala tarii, la judecătoria IV-a urbana.  +  Articolul 9Cererea îndreptată împotriva mai multor pariti poate fi facuta la instanţa competenţa pentru oricare dintre ei; în cazul cînd printre pariti sînt şi obligaţi accesorii, cererea se va face la instanţa competenţa pentru ori care dintre debitorii principali.  +  Articolul 10În afară de instanţa domiciliului paritului, mai sînt competente următoarele instanţe:1. în cererile privitoare la executarea, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui contract, instanţa locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligaţiunii;2. în cererile ce izvorăsc dintr'un raport de locaţiune a unui nemişcător, în acţiunile în justificare sau în prestaţiune tabulară, instanţa locului unde se afla nemişcătorul;3. în cererile ce izvorăsc dintr'o cambie, cec sau bilet la ordin, instanţa locului de plată;4. în cererile privitoare la obligaţiuni comerciale, instanţa locului unde obligaţiunea a luat naştere sau aceea a locului plăţii;5. în cererile izvorind dintr'un contract de transport, instanţa locului de plecare sau de sosire;6. în cererile împotriva unei femei căsătorite, care are reşedinţa obişnuită deosebită de aceea a soţului, instanţa reşedinţei femeii;7. în cererile făcute de ascendenţi sau descendenţi pentru pensie alimentara, instanţa domiciliului reclamantului;8. în cererile ce izvorăsc dintr'un fapt ilicit, instanţa în circumscripţia, căreia s'a săvârşit acel fapt.  +  Articolul 11În materie de asigurare, cererea privitoare la despăgubiri, se va putea face şi la instanţa în circumscripţia căreia se afla:1. domiciliul asiguratului;2. bunurile asigurate;3. locul unde s'a produs accidentul.Alegerea competintei prin convenţiune este nulă, dacă a fost facuta înainte de naşterea dreptului la despăgubire.Dispoziţiunile de mai sus nu se aplică în materie de asigurări maritime şi fluviale.  +  Articolul 12Reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente.  +  Articolul 13Cererile privitoare la bunuri nemişcătoare se fac numai la instanţa în circumscripţia căreia se afla nemişcătoarele.Cînd nemişcătorul este situat în circumscripţiile mai multor instanţe, cererea sa va face la instanţa domiciliului sau reşedinţei paritului, dacă acestea se afla în vreuna din aceste circumscriptiuni, iar în caz contrariu, la oricare din instanţele în circumscripţiile cărora se afla nemişcătorul.  +  Articolul 14În materie de moştenire, sînt de competinţa instanţei celui din urma domiciliu al mortului:1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispoziţiunilor testamentare;2. cererile privitoare la moştenire, precum şi cele privitoare la pretentiunile pe care moştenitorii le-ar avea unul împotriva altuia;3. cererile legatarilor sau ale creditorilor mortului împotriva vreunuia din moştenitori sau împotriva executorului testamentar.  +  Articolul 15Cererile în materie de societate, pînă la sfîrşitul lichidării în fapt, sînt de competinţa instanţei locului unde societatea îşi are sediul principal.  +  Articolul 16Cererile în materie de faliment sînt de competinţa instanţei în circumscripţia căreia comerciantul îşi are principala aşezare comercială.  +  Titlul III Dispoziţiuni speciale  +  Articolul 17Cererile accesorii şi incidentale sînt în căderea instanţei competente sa judece cererea principala.  +  Articolul 18În cererile pentru constatarea existenţei sau neexistentei vreunui drept competinţa instanţei se determina după regulile prevăzute pentru cererile avînd de obiect executarea prestaţiunii.  +  Articolul 19Părţile pot conveni, prin înscris sau prin declaraţie verbală în faţa instanţei, ca orice pricina comercială, în afară de faliment, să fie judecata la judecătorie.Se poate conveni, de asemeni, ca pricinile privitoare la bunuri să fie judecate de alte instanţe decât acelea care, potrivit legii, au competinţa teritorială, afară de cazurile prevăzute de art. 13, 14, 15 şi 16.  +  Titlul IV Conflictele de competinţa  +  Articolul 20Exista conflict de competinţa:1. cînd doua sau mai multe instanţe se declara deopotrivă competente sa judece aceeaşi pricina;2. cînd doua sau mai multe instanţe, prin hotărîri irevocabile, s'au declarat necompetente de a judeca aceeaşi pricina.  +  Articolul 21Instanţa, înaintea căreia s'a ivit conflictul de competinţa, va suspenda din oficiu orice alta procedura şi va inainta dosarul instanţei în drept sa hotărască asupra conflictului.  +  Articolul 22Conflictul ivit între doua judecătorii din circumscripţia aceluiaşi tribunal, se judeca de acel tribunal.Dacă cele doua judecătorii nu ţin de acelaşi tribunal, sau dacă conflictul s'a născut între o judecătorie şi un tribunal, sau între doua tribunale, competenţa este Curtea respectiva.Dacă cele doua instanţe în conflict nu se găsesc în circumscripţia aceleaşi Curţi, precum şi conflictul între doua Curţi, se judeca de Curtea de Casaţie.Instanţa competenţa sa judece conflictul v'a hotărî, în camera de chibzuire, fără citarea părţilor, cu drept de recurs în termen de 5 zile dela pronunţare.  +  Articolul 23Cînd din pricina unor împrejurări excepţionale, instanţa competenţa este împiedicată un timp mai îndelungat sa funcţioneze, Curtea de Casaţie, la cererea părţii interesate, va desemna o alta instanţa de acelaşi grad care să judece pricina.  +  Titlul V Incompatibilitatea, abţinerea şi recuzarea judecătorilor  +  Articolul 24Judecătorul, care a pronunţat o hotărîre într'o pricina, nu poate lua parte la judecata aceleaşi pricini în apel sau în recurs şi nici, în caz de rejudecare după casare.De asemeni nu poate lua parte la judecata cel care a fost martor, expert sau arbitru în aceeaşi pricina.  +  Articolul 25Judecătorul, care ştie ca exista un motiv de recuzare în privinta sa, este dator sa înştiinţeze pe şeful lui şi să se abţină dela judecarea pricinei.  +  Articolul 26Abţinerea se propune de judecător şi se judeca potrivit normelor prevăzute de art. 30, 31 şi 32.  +  Articolul 27Judecătorul poate fi recuzat:1. cînd, el, soţul sau, ascendenţii ori descendenţii lor, au vreun interes în judecarea pricinei sau cînd este soţ, ruda sau afin, pînă la al patrulea grad inclusiv, cu vreuna din părţi;2. cînd se afla în vreunul din cazurile prevăzute de art. 100 din legea de organizare judecătorească;3. cînd soţul în viaţa şi nedespărţit este ruda sau afin a uneia din părţi pînă la al patrulea grad inclusiv, sau dacă, fiind încetat din viaţa ori despărţit, au rămas copii;4. dacă el, soţul sau rudele lor pînă la al patrulea grad inclusiv, au o pricina asemănătoare cu aceea care se judeca sau dacă au o judecata la instanţa unde una din părţi este judecător;5. dacă între aceleaşi persoane şi una, din părţi a fost o judecata penală în timp de 5 ani înaintea recuzării;6. dacă este tutor, curator sau consiliu judiciar al uneia din părţi;7. dacă şi-a spus părerea cu privire la pricina ce se judeca;8. dacă a primit dela una din părţi daruri sau fagadueli de daruri ori altfel de îndatoriri;9. dacă este vrăjmăşie între el, soţul sau una din rudele sale pînă la al patrulea grad inclusiv şi una din părţi, sotii sau rudele acestora pînă la gradul al treilea inclusiv.  +  Articolul 28Nu se pot recuza judecătorii, rude sau afini ai acelora care stau în judecata ca tutor, curator, consiliu judiciar sau director al unei instituţiuni publice sau societăţi comerciale, cînd aceştia nu au un interes personal în judecarea pricinei.  +  Articolul 29Propunerea de recuzare se va face verbal sau în scris pentru fiecare judecător în parte şi înainte de începerea oricărei desbateri.Cînd motivele de recuzare s'au ivit după începerea desbaterilor, partea va trebui sa propună recuzarea de îndată ce acestea îi sînt cunoscute.Judecătorul împotriva căruia e propusă recuzarea poate declara ca se abţine.  +  Articolul 30Recuzarea judecatarului se hotărăşte de instanţa respectiva, în alcătuirea căreia nu poate să între cel recuzat.În cazul cînd din pricina recuzării nu se poate alcătui completul de judecată, precum şi în cazul cînd recuzarea priveşte pe toţi judecătorii unei instanţe, aceasta se judeca de instanţa la care se îndreaptă calea de atac respectiva.Recuzarea tuturor membrilor unei secţiuni a Curţii de Casaţie se judeca de cealaltă secţiune a Curţii.  +  Articolul 31Instanţa decide asupra recuzării, în camera de chibzuire, fără prezenta părţilor şi ascultând pe judecătorul recuzat numai dacă găseşte de cuviinţă.Nu se admite interogatorul sau jurământul ca mijloc de dovada a motivelor de recuzare.În cursul judecării cererii de recuzare nu se va face niciun act de procedura.  +  Articolul 32Încheierea asupra recuzării se citeşte în şedinţa publică.Dacă recuzarea s'a primit, judecătorul se retrage şi nu poate să stea faţa la chibzuirea asupra pricinei.Încheierea prin care s'a hotărît recuzarea va arata în ce măsura actele îndeplinite de judecătorul recuzat urmează să fie păstrate.  +  Articolul 33Instanţa superioară investită cu judecarea cererii de recuzare în cazurile prevăzute de art. 30, alin. II va dispune trimiterea pricinei la o instanţa de acelaşi grad, în cazul cînd găseşte ca cererea de recuzare este intemeiata.Dacă cererea este respinsă, pricina se înapoiază spre judecare instanţei inferioare.  +  Articolul 34Încheierea prin care s'a încuviinţat sau respins abţinerea, ca şi acea prin care s'a încuviinţat recuzarea, nu este supusă la nicio cale de atac.Încheierea prin care s'a respins recuzarea se poate ataca numai odată cu fondul.Cînd instanţa superioară de fond constata ca recuzarea a fost pe nedrept respinsă, reface toate actele şi dovezile administrate la prima instanţa.  +  Articolul 35Cînd cererea de recuzare a fost facuta cu rea credinţa, instanţa va condamna pe cel care a făcut-o la o amenda dela 5.000 la 20.000 lei şi la despăgubirea părţii vătămate.  +  Articolul 36Dispoziţiunile prezentului titlu, în afară de art. 24 şi 27 pct. 7, se aplică şi membrilor Ministerului Public, magistraţilor asistenţi şi grefierilor.  +  Titlul VI Strămutarea pricinilor  +  Articolul 37Cînd una din părţi are doua rude sau afini pînă la gradul al patrulea inclusiv printre magistraţii sau asesorii populari ai instanţei, cealaltă parte poate cere strămutarea pricinei la o alta instanţa de acelaşi grad.Strămutarea pricinei se mai poate cere pentru motive de banuiala legitima sau de siguranţă publică. Banuiala se socoteşte legitima de câte ori se poate presupune ca nepărtinirea judecătorilor ar putea fi ştirbită datorită împrejurărilor pricinei, calităţii părţilor ori vrăjmăşiilor locale.  +  Articolul 38Strămutarea pentru motiv de rudenie sau afinitate trebuie cerută mai înainte de începerea oricărei desbateri; cea intemeiata pe banuiala legitima sau siguranţa publică se poate cere în orice stare a pricinei.Strămutarea pentru siguranţa publică se poate cere numai de Ministerul Public de pe lîngă Curtea de Casaţie.  +  Articolul 39Cererea de strămutare intemeiata pe motive de rudenie sau de afinitate se depune la instanţa imediat superioară.Cererea de strămutare intemeiata pe motive de banuiala legitima sau de siguranţă publică se depune la Curtea de Casaţie.  +  Articolul 40Cererea de strămutare se judeca în camera de chibzuire.Preşedintele instanţei va putea cere dosarul pricinei şi sa ordone, fără citarea părţilor, suspendarea judecării pricinei, comunicând de urgenta această măsură instanţei respective.În caz de admitere, pricina se trimite spre judecata unei alte instanţe de acelaşi grad.Hotărîrea asupra strămutării se da fără motivare şi nu este supusă, niciunei cai de atac. Ea va arata în ce măsura actele îndeplinite de instanţa înainte de strămutare urmează să fie păstrate.Dispoziţiunile art. 35 se aplică prin asemănare.  +  Cartea II Procedura contencioasă  +  Titlul I Părţile  +  Capitolul 1 Folosinţă şi exerciţiul drepturilor procedurale  +  Articolul 41Orice persoană care are folosinţă drepturilor civile poate să fie parte în judecata.Asociaţiunile sau societăţile, care nu au personalitate juridică, pot sta în judecata ca parite, dacă au organe proprii de conducere.  +  Articolul 42Persoanele care nu au exerciţiul drepturilor lor nu pot sta în judecata decât dacă sînt reprezentate, asistate ori autorizate în chipul arătat în legile sau statutele care randuesc capacitatea sau organizarea lor.  +  Articolul 43Lipsa capacităţii de exerciţiu a drepturilor procedurale poate fi invocată în orice stare a pricinei.Actele de procedura îndeplinite de cel ce nu are exerciţiul drepturilor procedurale sînt anulabile. Reprezentantul incapabilului, curatorul sau consiliul judiciar va putea, însă, ratifica toate sau parte din aceste acte.  +  Articolul 44Dacă incapabilul nu are reprezentant legal şi exista urgenta, la cererea părţii interesate, instanţa va putea numi un curator special, care să-l reprezintă pînă la numirea reprezentantului legal; ea va putea numi, de asemeni, un curator special în caz de conflict de interese între reprezentant şi reprezentat sau cînd o persoană juridică, chemată sa stea în judecata, nu are reprezentant.Numirea acestor curatori se va face de instanţa competenţa sa hotărască asupra cererii de chemare în judecata.  +  Articolul 45Ministerul Public pune concluziuni, oridecateori printre părţi sînt minori, sau majori puşi sub tutela, curatela sau consiliu judiciar. În aceste cazuri, el va putea fi înlocuit printr'un magistrat sau printr'un avocat definitiv, după chemarea ce-i va face preşedintele.În cazurile cînd se administrează dovezi printr'un magistrat delegat, prezenta Ministerului Public nu este de trebuinta.  +  Articolul 46La Curtea de Casaţie, Ministerul Public pune concluzii şi în pricinele ce se judeca în secţiuni unite, în complet de divergenta şi în recursurile în anulare.  +  Capitolul 2 Persoanele care sînt împreună reclamante sau parite  +  Articolul 47Mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau parite dacă obiectul pricinei este un drept sau o obligaţiune comuna ori dacă drepturile sau obligaţiunile lor au aceeaşi cauza.  +  Articolul 48Actele de procedura, apărările şi concluziunile unuia dintre reclamanţi sau pariti nu pot folosi nici păgubi celorlalţi.Cu toate acestea, dacă prin natura raportului juridic sau în temeiul unei dispoziţiuni a legii, efectele hotărîrii se întind asupra tuturor reclamanţilor sau paritilor, actele de procedura îndeplinite numai de unii din ei sau termenele încuviinţate numai unora din ei pentru îndeplinirea actelor de procedura folosesc şi celorlalţi. Cînd actele de procedura ale unora sînt potrivnice celor făcute de ceilalţi, se va ţine seama de actele cele mai favorabile. Reclamanţii sau paritii, care nu s'au înfăţişat sau nu au îndeplinit un act de procedura în termen, vor continua totuşi să fie citaţi.  +  Capitolul 3 Alte persoane care pot lua parte la judecata  +  Secţiunea I Intervenţia  +  Articolul 49Oricine are interes poate interveni într'o pricina ce se urmează între alte persoane.Intervenţia este în interes propriu cînd cel care intervine invoca un drept al său.Ea este în interesul uneia din părţi cînd sprijină numai apărarea acesteia.  +  Articolul 50Cererea de intervenţie în interes propriu va fi facuta în forma prevăzută pentru cererea de chemare în judecata.Ea se poate face numai în faţa primei instanţe şi înainte de închiderea desbaterilor.Cu învoirea părţilor, intervenţia în interes propriu se poate face şi în instanţa de apel.  +  Articolul 51Cererea de intervenţie în interesul uneia din părţi se poate face chiar înaintea instanţei de recurs.  +  Articolul 52După ascultarea părţilor şi a celui care intervine, instanţa va hotărî asupra încuviinţării în principiu a intervenţiei.Încheierea nu se poate ataca decât odată cu fondul.După încuviinţarea în principiu, instanţa va dispune comunicarea intervenţiei şi, în cazurile în care întâmpinarea este obligatorie, va soroci termenul în care aceasta va trebui depusa.  +  Articolul 53Cel care intervine va lua procedura în starea în care se afla în momentul admiterii intervenţiei; actele de procedura următoare se vor îndeplini şi faţă de cel care intervine.  +  Articolul 54În intervenţia facuta în interesul uneia din părţi, cel care intervine poate face orice act de procedura care nu este potrivnic interesului părţii în folosul căreia intervine.  +  Articolul 55Intervenţia se judeca, odată cu cererea principala.Cînd însă judecarea cererii ar fi intarziata prin intervenţia în interes propriu, instanţa poate hotărî despărţirea ei spre a fi judecata deosebit.  +  Articolul 56Apelul sau recursul făcut de cel care intervine în interesul uneia din părţi se socoteşte neavenit dacă partea pentru care a intervenit nu a făcut ea însăşi apel sau recurs.  +  Secţiunea II Chemarea în judecata a altor persoane  +  Articolul 57Oricare din părţi poate să cheme în judecata o altă persoană, care ar putea sa pretindă aceleaşi drepturi ca şi reclamantul.Cererea facuta de parit se depune odată cu întâmpinarea. Cînd întâmpinarea nu este obligatorie, cererea se va depune cel mai târziu la prima zi de înfăţişare.Cererea facuta de reclamant se depune cel mai târziu pînă la închiderea desbaterilor înaintea primei instanţe.Cererea va fi motivată şi se va comunică atît celui chemat, cat şi părţii potrivnice. La exemplarul cererii destinat celui chemat se vor alătură copii de pe cererea de chemare în judecata, întâmpinare şi de pe înscrisurile dela dosar.  +  Articolul 58Cel chemat în judecata dobândeşte calitatea de intervenient în interes propriu, iar dacă nu se înfăţişează, hotărîrea îi va fi opozabilă.  +  Articolul 59În cazul prevăzut de art. 58, cînd paritul, chemat în judecata pentru o datorie bănească, recunoaşte datoria şi declara ca voeşte sa o execute faţă de cel care îşi va stabili judecătoreşte dreptul, el va fi scos din judecata dacă depune suma datorată.În acest caz, judecata va urma numai între partea reclamanta şi cel chemat în judecata.  +  Secţiunea III Chemarea în garanţie  +  Articolul 60Partea poate să cheme în garanţie o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte, în cazul cînd ar cădea în pretenţiuni cu o cerere în garanţie sau în despăgubire.În aceleaşi condiţiuni, cel chemat în garanţie poate la rândul sau sa cheme în garanţie o altă persoană.  +  Articolul 61Cererea va fi facuta în condiţiunile de forma pentru cererea de chemare în judecata. Cererea facuta de parit se va depune odată cu întâmpinarea; cînd întâmpinarea nu este obligatorie, cererea se va depune cel mai târziu la prima zi de înfăţişare.Cererea de chemare în garanţie facuta de reclamant se poate depune, pînă la închiderea desbaterilor, înaintea primei instanţe.  +  Articolul 62Instanţa va dispune ca cererea să fie comunicată celui chemat în garanţie şi, dacă întâmpinarea este, obligatorie, va soroci termenul în care aceasta urmează să fie depusa de cel chemat în garanţie.  +  Articolul 63Cererea de chemare în garanţie se judeca odată cu cererea principala.Cînd judecarea cererii principale ar fi intarziata prin chemarea în garanţie, instanţa poate dispune despărţirea ei spre a fi judecate deosebit.  +  Secţiunea IV Arătarea titularului dreptului  +  Articolul 64Paritul, care deţine un lucru pentru altul sau care exercită în numele altuia un drept asupra unui lucru, va putea arata pe acela în numele căruia deţine lucrul sau exercita dreptul, dacă a fost chemat în judecata de o persoană care pretinde un drept real asupra lucrului.  +  Articolul 65Cererea privitoare la arătarea titularului dreptului va fi motivată şi se va depune odată cu întâmpinarea, iar, dacă aceasta nu este obligatorie, cel mai târziu la prima zi de înfăţişare.Cererea va fi comunicată celui arătat ca titular, împreună cu citaţia, copiile de pe cerere şi înscrisurile dela dosar.  +  Articolul 66Dacă cel arătat ca titular recunoaşte susţinerile paritului şi reclamantul consimte, el va lua locul paritului, care va fi scos din judecata. Cînd cel chemat nu se înfăţişează sau tagadueste arătările paritului, se vor aplica dispoziţiunile art. 58.  +  Capitolul 4 Reprezentarea părţilor în judecata  +  Articolul 67Părţile pot sa exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar. Mandatarul cu procura generală poate să reprezinte în judecata pe mandant, numai dacă acest drept i-a fost dat anume.Dacă cel care a dat procura generală nu are domiciliu şi nici reşedinţa în ţara, sau dacă procura este data unui prepus, dreptul de reprezentare în judecata se presupune dat.  +  Articolul 68Procura pentru exerciţiul dreptului de chemare în judecata sau de reprezentare în judecata trebuie facuta prin înscris sub semnatura legalizată; în cazul cînd procura este data unui avocat, semnatura va fi certificată potrivit legii avocaţilor.Dreptul de reprezentare mai poate fi dat şi prin declaraţie verbală, facuta în instanţa şi trecută în încheierea de şedinţa.Mandatul este presupus dat pentru toate actele judecaţii, chiar dacă nu cuprinde nicio arătare în aceasta privinta; el poate fi însă restrâns numai la anumite acte sau pentru anumită instanţa.Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat; mandatarul nu poate pune concluzii decât prin avocat.Asistarea de către avocat nu este cerută doctorilor sau licenţiaţilor în drept cînd ei sînt mandatari în pricinile soţului sau rudelor pînă la al patrulea grad inclusiv.De asemeni asistarea de către avocat nu este cerută la judecătorii, cînd partea este reprezentată prin soţ sau ruda pînă la al patrulea grad inclusiv.  +  Articolul 69Recunoaşterile privitoare la drepturile în judecata, renunţările cum şi propunerile de tranzacţie nu se pot face decât în temeiul unei procuri speciale.Avocatul care a asistat pe o parte la judecarea pricinii, chiar fără mandat, poate face orice acte pentru păstrarea drepturilor supuse unui termen şi care s'ar pierde prin neexercitarea lor la timp. El poate să exercite de asemeni orice cale de atac împotriva hotărîrii date; în acest caz însă, toate actele de procedura se vor îndeplini numai faţă de partea însăşi.  +  Articolul 70Cînd dreptul de reprezentare izvorăşte din lege sau dintr'o dispoziţiune judecătorească, asistarea reprezentantului de către un avocat nu este obligatorie.  +  Articolul 71Mandatul nu încetează prin moartea celui care l-a dat şi nici dacă acesta a devenit incapabil. Mandatul dăinuieşte pînă la retragerea lui de către moştenitori sau de către reprezentantul legal al incapabilului.  +  Articolul 72Renunţarea sau retragerea mandatului nu poate fi opusă celeilalte părţi decât dela comunicare, afară numai dacă a fost facuta în şedinţa în prezenta părţii.Mandatarul care renunţa la împuternicire este ţinut sa înştiinţeze atît pe cel care i-a dat mandatul cat şi instanţa, cu cel puţin 15 zile înainte de termenul de înfăţişare sau de împlinirea termenelor căilor de atac.  +  Articolul 73Obştiile de moşneni ori răzeşi şi composesoratele vor fi reprezentate prin unul sau 3 mandatari aleşi sau numiţi din oficiu, afară dacă legile speciale nu dispun altfel.Cînd toţi membrii unei asemenea colectivităţi se învoiesc, ei numesc mandatarii prin înscris autentificat la judecătoria în circumscripţia căreia se afla comuna în care domiciliază majoritatea devălmaşilor.În lipsa unei asemenea învoieli cei interesaţi vor cere judecătoriei competente sa proceadă la desemnarea mandatarilor.În acest caz, judecătorul va vesti pe devălmaşi prin notarul comunei, să se adune, de preferinta într'o zi de sărbătoare, la primăria comunei prevăzute la alineatul II, pentru a alege pe mandatari.Vestirea, semnată de judecător, se va afişa prin îngrijirea notarului, la usa primăriei comunelor în cuprinsul cărora se afla nemişcătoarele devălmaşe, cu cel puţin 15 zile înainte de ziua alegerii. În acelaşi termen, vestirea se va face şi verbal în fiecare sat, prin bătăi cu toba, sunete de goarna, sau alte mijloace de publicitate obişnuite în localitate.Îndeplinirea acestor formalităţi se va constata prin procese-verbale ce vor fi înaintate notarului comunei unde urmează să se adune devălmăşii.La ziua sorocită, judecătorul va face strigarea celor adunaţi, însemnând pe o lista pe cei prezenţi şi partea ce fiecare dintre ei are în bunurile devălmaşe.În cazurile cînd se contesta drepturile vreunui devălmaş, judecătorul va putea sa nu-l înscrie, dacă contestaţia i se va părea intemeiata; neînscrierea dreptului nu împiedica invocarea lui pe calea dreptului comun. În niciun caz judecătorul nu va amana alegerea din cauza contestaţiilor.Judecătorul va culege declaraţiile verbale ce fiecare din cei înscrişi în lista va face în privinta acelora, pe care voiesc să-i aleagă ca mandatari. Alegerea mandatarilor se va face cu majoritatea voturilor celor prezenţi, socotită atît asupra numărului celor de faţa, cat şi asupra drepturilor devălmaşe.Dacă locuitorii nu vin sau dacă cele doua majorităţi arătate mai sus nu se pot întruni, judecătorul va numi din oficiu pe mandatari dintre membrii colectivităţii.Cele săvîrşite înaintea judecătorului vor fi constatate printr'o încheiere, care va avea puterea unei procuri autentice.Orice viciu de procedura săvârşit cu prilejul alegerii sau numirii mandatarilor va trebui propus la prima zi de înfăţişare, sub pedeapsa decăderii. În caz de anulare a mandatului, instanţa va dispune refacerea procedurii pentru desemnarea altor mandatari.Mandatul dat prin alegere sau din oficiu este obligator pentru mandatar, în tot cursul judecaţii. Pentru motive legitime, instanţa va putea scuti pe mandatar de însărcinarea ce i s'a dat.Mandatul poate fi revocat pentru incapacitate sau rea credinţa.Mandatul pentru stingerea pricinii prin tranzacţie va putea fi dat numai cu majoritate de două treimi, socotite atît asupra numărului celor de faţa, cat şi asupra drepturilor devălmaşe.Dacă sînt mai mulţi mandatari, ei hotărăsc cu majoritate.În caz de încetarea împuternicirii unui mandatar, rânduielile prevăzute mai sus vor fi urmate pentru desemnarea înlocuitorului.  +  Capitolul 5 Asistenţa judiciară  +  Articolul 74Cel care nu e în stare să facă faţa cheltuielilor unei judecati, fără a primejdui propria sa întreţinere sau a familiei sale poate cere asistenţa judiciară.  +  Articolul 75Asistenţa judiciară cuprinde:1. scutirea vremelnică de impozite, taxe şi timbru pentru toate actele de procedura;2. apărarea şi asistenţa gratuita printr'un avocat delegat de Colegiul Avocaţilor.Asistenţa judiciară poate fi încuviinţată oricînd în cursul judecaţii, în totul sau numai în parte.  +  Articolul 76Cererea de asistenţa judiciară va fi facuta în scris instanţei de judecată.  +  Articolul 77Cererea trebuie să arate pricina la care se referă şi starea materială a părţii. Ea va fi însoţită de dovezi scrise, privitoare la veniturile şi sarcinile acesteia.  +  Articolul 78Instanţa va cerceta cererea, putând cere lămuriri şi dovezi părţilor sau informaţii autorităţilor locale, apoi va dispune, fără desbateri, prin încheiere, în camera de chibzuire.Partea potrivnica poate oricînd sa înfăţişeze instanţei dovezi cu privire la starea adevarata a celui căruia i s'a încuviinţat cererea; asistenţa nu se suspenda în cursul noilor cercetări.Încheierea cu privire la cererea de asistenţa sau prin care s'a revenit asupra asistenţei încuviinţate nu este supusă niciunei cai de atac.  +  Articolul 79Dacă instanţa constata ca cererea de asistenţa a fost facuta cu rea credinţa, prin ascunderea adevărului, ea poate, revenind asupra asistenţei încuviinţate, sa condamne partea la o amenda egala cu sumele de plată cărora a fost scutită.  +  Articolul 80Dreptul la asistenţa se stinge prin moartea părţii sau prin îmbunătăţirea stării sale materiale.  +  Articolul 81Cheltuielile de care partea a fost scutită prin încuviinţarea asistenţei judiciare vor fi puse în sarcina celeilalte părţi, dacă aceasta a căzut în pretentiunile sale, şi vor fi urmărite potrivit dispozitiunilor codului de procedura fiscală. Dispozitivul hotărîrii se va comunică din oficiu organelor fiscale, prin îngrijirea grefierului.Avocaţii numiţi apărători din oficiu au dreptul sa ceara instanţei de judecată ca onorariul lor să fie pus în sarcina celeilalte părţi, dacă aceasta a căzut în pretentiunile sale.  +  Titlul II Dispoziţiuni generale de procedura  +  Capitolul 1 Cererile  +  Articolul 82Orice cerere îndreptată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie facuta în scris şi sa cuprindă arătarea instanţei, numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor şi ale reprezentantului, curatorului sau consiliului judiciar, obiectul cererii şi semnatura.Cererile care sînt de competinţa judecătoriilor rurale se pot face şi verbal. În acest caz arătările părţii vor fi trecute într'un proces verbal, semnat de judecător, grefier şi parte şi care va înlocui cererea scrisă. Dacă partea nu poate semna, se va face vorbire despre aceasta în procesul-verbal.Cererile scrise ale persoanelor care nu pot semna, vor fi semnate prin punere de deget în faţa preşedintelui instanţei sau înlocuitorului sau, iar în comunele rurale şi în faţa notarului; cererea va fi mai întîi cetita părţii, făcându-se arătare despre aceasta pe cerere.În cazurile prevăzute de alineatele 2 şi 3, se va face arătare de chipul cum s'a stabilit identitatea părţii.  +  Articolul 83Cînd cererea este facuta prin mandatar, se va alătură procura în original sau în copie legalizată.Mandatarul avocat certifica el însuşi copia de pe procura sa.Reprezentantul legal, curatorul, sau consiliul judiciar, va alătură copie legalizată de pe înscrisul doveditor al calităţii sale.Reprezentanţii persoanelor juridice de drept privat, vor arata Monitorul Oficial, în care este publicată împuternicirea lor.  +  Articolul 84Cererea de chemare în judecata sau pentru exercitarea unei cai de atac, este valabil facuta chiar dacă poarta o denumire gresita.  +  Capitolul 2 Citatiunile şi comunicarea actelor de procedura  +  Articolul 85Judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfăţişarea părţilor, afară numai dacă legea nu dispune altfel.  +  Articolul 86Comunicarea cererii şi a tuturor actelor de procedura se va face din oficiu, prin posta sau prin Corpul Portareilor, iar în comunele rurale şi prin notari.  +  Articolul 87Vor fi citaţi:1. Statul, judeţul, comuna şi celelalte persoane juridice de drept public, în persoana capului autorităţii la Contenciosul sediului central al administraţiunii respective sau, în lipsa de contencios, la sediul administraţiunii;2. persoanele juridice de drept privat, prin reprezentanţii lor, la sediul principal al administraţiunii sau la cel al sucursalei din circumscripţia instanţei;3. asociaţiunile şi societăţile care nu au personalitate juridică, prin organele lor de conducere la sediul administraţiunii lor;4. obştiile de moşneni sau de răzeşi şi composesoratele, prin mandatarii lor;5. masa creditorilor falimentului prin judecătorul sindic;6. incapabilii, prin reprezentanţii lor legali;În caz de numire a unui curator special, citarea se va face prin acest curator;7. membrii corpului diplomatic şi consular român, din străinătate, cum şi personalul ce depinde de el, prin Ministerul Afacerilor Străine;8. cei care se afla în străinătate fără domiciliu, sau reşedinţa cunoscută, prin Monitorul Oficial şi prin mandatarul lor din ţara, dacă au unul cunoscut.Cei cu domiciliul sau reşedinţa cunoscută în străinătate, se vor cita prin mandatarul lor din ţara, dacă au unul cunoscut, iar lor li se va trimite o citaţie prin scrisoare recomandată în străinătate; recipisa de predarea scrisorii va tine loc de dovada.Dacă nu au mandatar cunoscut în ţara, citaţia se va trimite prin scrisoare recomandată şi se va publică în Monitorul Oficial.9. cei cu domiciliul sau reşedinţa necunoscută, potrivit art. 95.  +  Articolul 88Citaţia va cuprinde:1. numărul şi data emiterii, precum şi numărul dosarului;2. arătarea anului, lunii, zilei şi orei de înfăţişare;3. arătarea instanţei şi sediul ei;4. numele, domiciliul şi calitatea celui citat;5. numele şi domiciliul părţii potrivnice şi felul pricinei;6. parafa şefului instanţei şi semnatura grefierului.Arătările dela, punctele 2, 3, 4 şi 6 sînt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.  +  Articolul 89Citaţia, sub pedeapsa nulităţii, va fi înmânată părţii cu cel puţin 5 zile înaintea termenului de judecată. În pricinile urgente, termenul poate fi şi mai scurt, după aprecierea instanţei.Înfăţişarea părţii în instanţa, în persoana sau prin mandatar, acoperă orice vicii de procedura. Partea este însă în drept sa ceara amânarea dacă nu i s'a înmânat citaţia în termen.  +  Articolul 90Înmânarea citaţiei şi a tuturor actelor de procedura, se face la domiciliul sau reşedinţa celui citat. Cînd acesta are o aşezare agricolă, comercială, industriala sau profesională în altă parte, înmânarea se poate face şi la locul acestor aşezări.Înmânarea se poate face oriunde, cînd cel citat primeşte citaţia.Pentru cei care locuiesc în hoteluri, citaţia se da, în lipsa lor, administratorului hotelului sau, în lipsa acestuia, celui ce în mod obişnuit îl înlocuieşte.Pentru cei ce se găsesc sub arme, citaţia se înmânează la comandamentul superior cel mai apropiat.Pentru cei care alcatuesc echipajul unui vas de comerţ, înmânarea se face, în lipsa unui domiciliu cunoscut, la Căpitănia Portului unde se găseşte înregistrat vasul.Pentru deţinuţi, înmânarea se face la administraţia închisorii.Pentru bolnavii aflaţi în spitale, ospicii ori sanatorii, la Direcţia Asezamatului.  +  Articolul 91Înmânarea citaţiilor şi tuturor actelor de procedura, în cazurile prevăzute de art. 87 pct. 1, 2, 3, 5 şi 7, precum şi în cele prevăzute de art. 90 alineatele 4, 5, 6 şi 7, sau atunci cînd actul urmează să fie înmânat unui avocat sau notar public se poate face funcţionarului sau persoanei însărcinate cu primirea corespondentei, care va semna dovada.  +  Articolul 92Înmânarea actului de procedura se va face persoanei în drept sa-l primească, care va semna dovada de primire, certificată de agentul însărcinat cu înmânarea.Dacă cel citat, aflându-se la domiciliu, nu vrea sa primească actul de procedura sau primindu-l nu voieşte ori nu poate să semneze dovada de primire, agentul va lasă actul în mana sau la domiciliul celui citat, încheind despre cele urmate un proces-verbal.Dacă cel citat nu se găseşte la domiciliu, actul de procedura va fi înmânat unei persoane din familie, care locueste cu dânsul, sau unei persoane din serviciul sau, sub luare de dovada, încheind despre cele urmate proces-verbal.În cazul cînd cei mai sus arătaţi nu voiesc sa primească actul de procedura, ori nu voiesc sau nu pot să semneze dovada de primire, agentul va lasă actul în mana lor sau la domiciliul celui citat şi va încheia proces-verbal.Înmânarea nu se poate face persoanelor lipsite de judecată. Pînă la dovada contrarie, puterea de judecată este presupusa.În caz de lipsa şi a persoanelor arătate în alineatul 3 agentul va afişa actul de procedura pe usa locuinţei celui citat şi va încheia proces-verbal.Procesele-verbale prevăzute în articolul de faţa vor fi încheiate la faţa locului, în asistenţa a doi vecini, care nu vor fi în serviciul primăriei sau poştei şi nici funcţionari judecătoreşti.În cazurile prevăzute de alineatele 2, 4 şi 6, se va arata, în procesul-verbal, etajul şi apartamentul celui citat, dacă acesta locuieşte într'o clădire cu mai multe etaje sau apartamente.  +  Articolul 93În caz de alegere de domiciliu, dacă partea a arătat şi persoana însărcinată cu privirea actelor de procedura, comunicarea acestora se va face la acea persoana, iar în lipsa unei asemenea arătări, la domiciliul părţii.  +  Articolul 94Cînd comunicarea actelor de procedura nu se poate face din pricina ca s'a dărâmat clădirea, a devenit de nelocuit sau din alt motiv asemănător, agentul va depune actul la grefa instanţei, care va înştiinţa din timp partea despre aceasta împrejurare.  +  Articolul 95Cînd reclamantul invedereaza ca, deşi a făcut tot ce i-a stat în putinta, nu a isbutit sa afle domiciliul paritului, preşedintele instanţei poate incuviinta citarea acestuia prin publicitate.Citarea prin publicitate se face prin afişarea citaţiei la usa instanţei şi prin publicarea ei în Monitorul Oficial, cu 15 zile înaintea termenului de judecată.În cazurile urgente, preşedintele instanţei va putea scurta acest termen pînă la 5 zile.Preşedintele poate dispune publicarea citaţiei şi într'un ziar mai răspândit.Dacă paritul se înfăţişează şi dovedeşte ca a fost citat prin publicitate cu rea credinţa, toate actele de procedura ce a urmat încuviinţării acestei citări, vor fi anulate, iar reclamantul care a cerut citarea prin publicitate va fi condamnat la o amenda dela 1.000 la 10.000 lei şi la despăgubirea părţii vătămate.  +  Articolul 96Partea prezenta în instanţa, în persoana sau prin mandatar, nu poate refuza primirea actelor de procedura şi a înscrisurilor care i se comunică în şedinţa. În acest caz, instanţa poate incuviinta, la cerere, un termen pentru a lua cunoştinţa de acte.  +  Articolul 97Niciun act de procedura nu se poate îndeplini în zilele de sărbătoare legală, afară de cazuri grabnice, după încuviinţarea preşedintelui.  +  Articolul 98Schimbarea domiciliului uneia din părţi în timpul judecaţii, trebuie sub pedeapsa neluării ei în seama, să fie adusă la cunoştinţa instanţei prin petiţie la dosar; iar părţii potrivnice prin scrisoare recomandată, a carei recipisa de predare se va depune la dosar odată cu petiţia prin care se înştiinţează instanţa despre schimbarea domiciliului.  +  Articolul 99Cei însărcinaţi de lege cu îndeplinirea actelor de procedura, din a căror vina s'a pricinuit amânarea judecaţii, vor fi condamnaţi de instanţa, printr'o încheiere executorie, la o amenda dela 500 la 5.000 lei şi la despăgubirea părţii vătămate.Cel condamnat poate să prezinte instanţei o petiţie motivată pentru scutirea sau micşorarea amenzii ori despăgubirii.El va fi citat de urgenta, împreună cu partea vătămată, căreia i s'a încuviinţat despăgubirea, în camera de chibzuire şi instanţa va hotărî prin încheiere irevocabilă. Citarea se va face prin grefa şi este scutită de timbru şi taxe.  +  Articolul 100Procesul-verbal, încheiat de cel însărcinat cu înmânarea actului de procedura, trebuie să cuprindă:1. anul, luna şi ziua cînd a fost încheiat;2. numele celui care l-a încheiat;3. funcţiunea acestuia;4. numele şi domiciliul celui căruia i s'a făcut comunicarea;5. arătarea instanţei dela care porneşte actul de procedura şi identificarea lui, iar pentru citaţii şi a termenului de înfăţişare;6. arătarea înscrisurilor comunicate;7. numele şi calitatea celui căruia i s'a făcut înmânarea sau locul unde s'a făcut afişarea;8. semnatura celui care a încheiat procesul-verbal, precum şi a persoanelor care l-au asistat.Dacă cei care urmează să semneze dovada de primire sau procesul-verbal, refuza sau nu pot s'o facă, se va face vorbire despre aceasta în cuprinsul procesului-verbal.Arătările dela punctele 1, 2, 4, 5, 7 şi 8, sînt prevăzute sub pedeapsa nulităţii.Procesul-verbal face dovada pînă la înscrierea în fals cu privire la faptele constatate personal de cel care l-a încheiat.  +  Capitolul 3 Termenele  +  Articolul 101Termenele se înţeleg pe zile libere, neintrând în socoteala nici ziua cînd a început, nici ziua cînd s'a sfîrşit termenul.Termenele statornicite pe ore încep să curgă dela miezul nopţii zilei următoare.Termenele statornicite pe ani, luni sau săptămâni, se sfârşesc în ziua anului, lunii sau săptămânii corespunzătoare zilei de plecare.Termenul care, începînd la 29, 30 sau 31 ale lunii, se sfârşeşte într'o luna care nu are o asemenea zi, se va socoti împlinit în ziua cea din urma a lunii.Termenul care se sfârşeşte într'o zi de sărbătoare legală, sau cînd serviciul este suspendat, se va prelungi pînă la sfîrşitul primei zile de lucru următoare.  +  Articolul 102Termenele încep să curgă dela data comunicării actelor de procedura dacă legea nu dispune altfel.Termenele încep să curgă şi împotriva părţii care a cerut comunicarea, dela data cînd a cerut-o.  +  Articolul 103Neexercitarea oricărei cai de atac şi neîndeplinirea oricărui alt act de procedura în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul cînd legea dispune altfel sau cînd partea dovedeşte ca a fost împiedicată printr'o împrejurare mai presus de voinţa ei.În acest din urmă caz actul de procedura se va îndeplini în termen de 15 zile dela încetarea împiedicării; în acelaşi termen vor fi arătate şi motivele împiedicării.  +  Articolul 104Actele de procedura trimise prin posta instanţelor judecătoreşti, se socotesc îndeplinite în termen dacă au fost predate recomandat la oficiul poştal înainte de împlinirea lui.  +  Capitolul 4 Nulitatea actelor de procedura  +  Articolul 105Actele de procedura îndeplinite de un judecător necompetent sînt nule.Actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un funcţionar necompetent se vor declara nule numai dacă prin aceasta s'a pricinuit părţii o vătămare ce nu se poate inlatura decât prin anularea lor. În cazul nulităţilor prevăzute anume de lege, vătămarea se presupune pînă la dovada contrarie.  +  Articolul 106Anularea unui act de procedura atrage şi nulitatea actelor următoare, în măsura în care acestea nu pot avea o existenta de sine stătătoare.Judecătorul va putea sa dispună îndreptarea neregularităţilor săvîrşite cu privire la actele de procedura.  +  Articolul 107Preşedintele va amana judecarea pricinei ori decateori constata ca partea care lipseşte nu a fost citata cu respectarea cerinţelor prevăzute de lege sub pedeapsa nulităţii.  +  Articolul 108Nulităţile de ordine publică pot fi ridicate de parte sau de judecător în orice stare a pricinei.Celelalte nulităţi se declara numai după cererea părţii care are interes sa o invoce.Neregularitatea actelor de procedura se acoperă dacă partea nu a invocat-o la prima zi de înfăţişare ce a urmat după aceasta neregularitate şi înainte de a pune concluzii în fond.Nimeni nu poate invoca neregularitatea pricinuită prin propriul sau fapt.  +  Titlul III Procedura înaintea primei instanţe  +  Capitolul 1 Procedura înainte de judecată  +  Secţiunea I Dispoziţiuni generale  +  Articolul 109Oricine pretinde un drept împotriva unei alte persoane trebuie să facă o cerere înaintea instanţei competente.  +  Articolul 110Cererea pentru predarea unui nemişcător, la împlinirea termenului de locaţiune, poate fi facuta chiar înainte de împlinirea acestui termen.Se poate de asemeni cere, înainte de termen, executarea la termen a unei obligaţiuni alimentare sau altei prestaţiuni periodice.Preşedintele mai poate incuviinta, în general, înainte de împlinirea termenului, cereri pentru executarea la termen a unor obligaţiuni, oridecateori va socoti ca cererile sînt îndreptăţite pentru a preintampina reclamantului o paguba însemnată pe care acesta ar incerca-o dacă ar aştepta împlinirea termenului.  +  Articolul 111Partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenţei sau neexistentei unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului.  +  Secţiunea II Chemarea în judecata  +  Articolul 112Cererea de chemare în judecata va cuprinde:1. numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor;2. calitatea, juridică în care părţile stau în judecata, atunci cînd nu stau în numele lor propriu;3. obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci cînd preţuirea este cu putinta.Pentru identificarea nemişcătoarelor se va arata comuna şi judeţul, strada şi numărul, iar, în lipsa, vecinătăţile, etajul şi apartamentul, sau cînd nemişcătorul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară şi numărul topografic;4. arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea;5. arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere.Cînd dovada se face prin înscrisuri, se vor alătură la cerere atâtea copii, cat pariti sînt, mai mult câte o copie de pe fiecare înscris, pentru instanţa; copiile vor fi certificate de reclamant ca sînt la fel cu originalul.Se va putea depune şi numai o parte dintr'un înscris privitor la pricina, rămînînd ca instanţa, sa dispună, la nevoe, înfăţişarea înscrisului în întregime.Dacă înscrisurile sînt scrise în limba străină sau cu litere vechi, se vor depune traduceri sau copii cu litere latine, certificate de parte.Cînd reclamantul voeşte să-şi dovedească cererea sau vreunul din capetele cererii sale, prin interogatorul sau jurământul paritului, va cere înfăţişarea în persoana a acestuia.Cînd se va cere dovada cu martori, se va arata numele şi locuinta martorilor;6. semnatura.  +  Articolul 113La cererea de chemare în judecata se vor alătură atâtea copii de pe cerere câţi pariti sînt.Dacă mai mulţi pariti au un singur reprezentant sau dacă paritul are mai multe calităţi juridice, se va comunică o singura copie de pe acţiune şi de pe înscrisuri şi se va inmana o singura citaţie.  +  Articolul 114Preşedintele, îndată ce primeşte cererea de chemare în judecata şi constata plata timbrului, a taxei de procedura şi a impozitului proporţional, va soroci ziua înfăţişării şi va cita părţile înaintea instanţei, în şedinţa. Preşedintele va putea soroci o anumită ora pentru judecarea pricinei.Cînd reclamantul este de faţa la fixarea termenului, el ia termenul în cunoştinţa; preşedintele îi va pune în vedere lipsurile cererii de chemare în judecata, spre a le întregi înainte de comunicare.Preşedintele va dispune în acelaşi timp să se comunice paritului, odată cu citaţia, copii de pe cerere şi înscrisuri, punându-i-se în vedere să depună la dosar întâmpinare cu cel puţin 5 zile înainte de termenul sorocit pentru judecata.Odată cu sorocirea termenului, preşedintele va dispune, dacă s'a cerut prin cerere, citarea paritului la interogator sau jurământ, sub rezerva desbaterii la termenul de înfăţişare. Sub aceeaşi rezerva se vor putea lua orice alte măsuri, în marginile randuelilor pentru dovezi.Termenul se va soroci astfel ca, dela data primirii citaţiei, paritul să aibă cel puţin 30 zile pentru depunerea întâmpinării, iar în pricinile urgente, cel puţin 5 zile.Dacă paritul locueste în străinătate, preşedintele va putea soroci un termen mai îndelungat.  +  Secţiunea III Întâmpinarea  +  Articolul 115Întâmpinarea va cuprinde:1. excepţiunile de procedura ce paritul ridica la cererea reclamantului;2. răspunsul la toate capetele de fapt şi de drept ale cererii;3. dovezile cu care se apara împotriva fiecărui capăt din cerere; cînd va cere dovada cu martori, paritul va arata numele şi locuinta lor;4. semnatura.  +  Articolul 116La întâmpinare se vor alătură atâtea copii de pe întâmpinare câţi reclamanţi sînt; de asemeni se va alătură acelaşi număr de copii certificate de pe înscrisurile pe care se sprijină, mai mult un rând de copii pentru instanţa.Dacă mai mulţi reclamanţi au un singur reprezentant, sau un reclamant sta în judecata în mai multe calităţi juridice, se va depune la dosar pentru aceste părţi câte o singura copie.  +  Articolul 117Cînd sînt mai mulţi pariti, ei pot răspunde toţi împreună sau numai o parte din ei, printr'o singura întâmpinare.  +  Articolul 118Înaintea judecătoriilor rurale, paritul nu este obligat sa, depună întâmpinare; preşedintele îi va pune însă în vedere la prima zi de înfăţişare, sa arate toate excepţiunile, dovezile şi mijloacele sale de apărare despre care se va face vorbire în încheierea de şedinţa.Aceeaşi obligaţie o are paritul în faţa oricărei instanţe cînd a fost scutit de depunerea întâmpinării.  +  Secţiunea IV Cererea reconventionata  +  Articolul 119Dacă paritul are pretenţiuni în legătură cu cererea sau cu mijloacele de apărare, ale reclamantului, el poate să facă cerere reconvenţională.Cererea trebuie să îndeplinească condiţiunile prevăzute pentru cererea de chemare în judecata.Cererea reconvenţională se depune odată cu întâmpinarea sau, dacă paritul nu este obligat la întâmpinare, cel mai târziu la prima zi de înfăţişare.Cînd reclamantul şi-a modificat cererea de chemare în judecata, cererea reconvenţională se va depune cel mai târziu pînă la termenul ce se va incuviinta paritului, spre acest sfîrşit.  +  Articolul 120Cererea reconvenţională, se judeca odată cu cererea principala.Cînd însă numai cererea principala este în stare de a fi judecata, instanţa o poate judeca deosebit.  +  Capitolul 2 Şedinţele şi poliţia lor  +  Articolul 121Şedinţele vor fi publice, afară de cazurile cînd legea dispune altfel.Instanţa poate să dispună ca desbaterile să se facă în şedinţa secreta, dacă desbaterea publică ar putea vătăma ordinea sau moralitatea publică sau pe părţi. În acest caz, părţile vor putea fi însoţite, în afară de apărătorii lor, de cel mult două persoane desemnate de ele.Hotărîrea se pronunţa întotdeauna în şedinţa publică.  +  Articolul 122Preşedintele exercită poliţia şedinţei, putând lua măsuri pentru păstrarea ordinei şi bunei cuviinţe.Dacă nu mai este loc în sala de şedinţa, preşedintele poate inlatura pe cei ce ar veni mai târziu sau pe cei ce depăşesc numărul locurilor.Nimeni nu poate fi lăsat să între cu arme în sala de şedinţa afară numai dacă le poarta în vederea serviciului ce îndeplineşte în faţa instanţei.Acei care iau parte la şedinţa sînt obligaţi să aibă o purtare cuviincioasă. Acel ce vorbeşte instanţei trebuie să stea în picioare. Preşedintele poate incuviinta excepţiuni dela aceasta îndatorire.Pot fi îndepărtaţi din sala cei nevârstnici şi persoanele care s'ar infatita într'o ţinuta necuviincioasă.Preşedintele poate chema la ordine orice persoană care turbura mersul desbaterilor. Dacă aceasta chemare rămîne fără rezultat, el poate obliga pe turburator sa părăsească sala şi la nevoe va da ordin să fie scos din sala.Preşedintele poate să ordone îndepărtarea tuturor persoanelor din sala, dacă altfel nu se poate păstra ordinea.  +  Articolul 123Dacă printre cei îndepărtaţi din sala ar fi vreuna din părţi, înainte de închiderea desbaterilor, aceasta va fi chemată în sala şi, sub pedeapsa de nulitate, i se vor pune în vedere toate faptele de căpetenie, petrecute în lipsa sa, precum şi declaraţiile celor ascultaţi.Dispoziţiunea de mai sus nu se aplică în cazul cînd partea îndepărtată din şedinţa a fost asistată de un avocat, care a rămas mai departe în sala.  +  Articolul 124Dispoziţiile de mai sus se aplică în toate locurile unde judecătorii sînt chemaţi să-şi îndeplinească funcţiunile lor.  +  Capitolul 3 Judecata  +  Secţiunea I Înfăţişări şi desbateri  +  Articolul 125Preşedintele va dispune să se întocmească pentru fiecare şedinţa o lista de pricinile sorocite să se judece în acea zi şi care va fi afişată la usa sălii de şedinţa cu cel puţin o ora înainte de începerea şedinţei.Pricinile declarate urgente şi cele rămase în diverginta se vor judeca înaintea celorlalte.Părţile pot cere schimbarea rândului, dacă împricinaţii avînd pricini sorocite înaintea lor nu se împotrivesc.  +  Articolul 126Părţile pot cere instanţei, la începutul şedinţei, amânarea pricinilor care nu sînt în stare de judecată, dacă aceste cereri nu provoacă desbateri. Aceasta amânare se poate face şi de un singur judecător.  +  Articolul 127Pricinile se desbat verbal, dacă legea nu dispune altfel.  +  Articolul 128Preşedintele deschide, suspenda şi ridica şedinţa.Preşedintele va da cuvântul mai intaiu reclamantului şi în urma paritului.În caz de trebuinta, preşedintele poate da cuvântul de mai multe ori, putându-l margini în timp de fiecare data.  +  Articolul 129Preşedintele este în drept sa pună întrebaţi părţilor sau sa pună în desbaterea lor orice împrejurări de fapt sau de drept care duc la dezlegarea pricinei, chiar dacă nu sînt cuprinse în cerere sau întâmpinare.El va putea ordonă dovezile pe care le va găsi de cuviinţă, chiar dacă părţile se împotrivesc.  +  Articolul 130Judecătorii sau părţile pot pune întrebări martorilor sau experţilor numai prin mijlocirea preşedintelui, care poate însă incuviinta ca aceştia sa pună întrebările direct.Judecătorii sînt datori sa starue, prin toate mijloacele legale, pentru a descoperi adevărul şi pentru a preveni orice greşeală în cunoaşterea faptelor; ei vor da părţilor ajutor activ în ocrotirea drepturilor şi intereselor lor.Ei vor hotărî numai asupra celor ce formează obiectul pricinii supuse judecaţii.  +  Articolul 131La judecătoriile rurale judecătorul, înainte de intrarea în desbateri, va incerca împăcarea părţilor.Dacă părţile se împacă, judecătorul va constata condiţiile împăcării în cuprinsul hotărîrii pe care o va da.  +  Articolul 132La prima zi de înfăţişare instanţa va putea da reclamantului un termen pentru întregirea sau modificarea cererii, precum şi pentru a propune noi dovezi. În acest caz, instanţa dispune amânarea pricinei şi comunicarea cererii modificate paritului, în vederea facerii întâmpinării.Cererea nu se socoteşte modificată şi nu se va da termen, ci se vor trece în încheierea de şedinţa declaraţiile verbale făcute în instanţa:1. cînd se îndreaptă greşelile materiale din cuprinsul cererii;2. cînd reclamantul măreşte sau micşorează câtimea obiectului cererii;3. cînd cere valoarea obiectului pierdut sau pierit;4. cînd înlocuieşte cererea în constatare printr'o cerere pentru realizarea dreptului sau dimpotriva, în cazul în care cererea în constatare poate fi primită.Reclamantul va putea cere un termen pentru a depune întâmpinare la cererea reconvenţională şi a propune dovezile în apărare.  +  Articolul 133Cererea de chemare în judecata care nu cuprinde numele reclamantului sau al paritului, obiectul ei sau semnatura, va fi declarata nulă.Lipsa semnăturii se poate totuşi împlini în tot cursul judecaţii. Dacă paritul invoca lipsa de semnatura, reclamantul va trebui să semneze cel mai târziu la prima zi de înfăţişare următoare, iar cînd este prezent în instanţa, în chiar şedinţa în care a fost invocată nulitatea.  +  Articolul 134Este socotită ca prima zi de înfăţişare aceea în care părţile, legal citate, pot pune concluziuni.  +  Articolul 135Cererea reconvenţională şi introducerea unei alte persoane în judecata, care nu se vor fi făcut înăuntrul termenului prevăzut de lege, se vor judeca deosebit, afară de cazul cînd amândouă părţile consimt să se judece împreună.  +  Articolul 136Excepţiunile de procedura care nu au fost propuse în condiţiunile art. 115 şi 132 nu vor mai putea fi invocate în cursul judecaţii, afară de cele de ordine publică.  +  Articolul 137Instanţa se va pronunţa mai întîi asupra excepţiunilor de procedura, precum şi asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinei.Excepţiunile nu vor putea fi unite cu fondul decât dacă pentru judecarea lor este nevoe să se administreze dovezi în legătură cu dezlegarea în fond a pricinei.  +  Articolul 138Dovezile care nu au fost cerute în condiţiunile art. 112, 115 şi 132, nu vor mai putea fi invocată în cursul instanţei, afară de cazurile:1. cînd dovada cerută este jurământul;2. cînd nevoia dovezii ar reesi din desbateri şi partea nu o putea prevedea;3. cînd administrarea dovezii nu pricinueste amânarea judecaţii;4. cînd dovada nu a fost cerută în condiţiunile articolelor mai susaratate din pricina neştiinţei şi lipsei de pregătire a părţii.În cazul amânării, partea este obligată, sub pedeapsa decăderii, să depună cu cel puţin 5 zile, înainte de termenul sorocit pentru judecata, copii certificate de pe înscrisurile invocate.  +  Articolul 139Partea care a depus un înscris în copie certificată, este datoare să aibă asupra sa la şedinţa, originalul înscrisului sau sa-l depună mai înainte în păstrarea grefei, sub pedeapsa de a nu se tine seama de înscris.Dacă partea potrivnica nu poate să-şi dea seama de exactitatea copiei faţa cu originalul înfăţişat în şedinţa, judecătorul va putea acorda un termen scurt, obligând partea să depună originalul în păstrarea grefei.  +  Articolul 140Înscrisurile depuse de părţi rămîn dobândite judecaţii şi nu se mai pot retrage fără învoirea părţii potrivnice.Înscrisurile depuse în original nu vor putea fi retrase decât după ce se vor lasă copii legalizate de grefa instanţei, la care s'a făcut depunerea.  +  Articolul 141Cînd se tagadueste exactitatea traducerii în limba română sau a scrierii cu litere latine, facuta de parte, instanţa poate dispune ca traducerea sau scrierea cu litere latine să se facă de un traducător autorizat sau, în lipsa, de o persoană de încredere, în care caz se vor aplica dispoziţiunile privitoare la experţi.Paritul va face aceasta cerere prin întâmpinare, iar reclamantul, la primul termen de înfăţişare.  +  Articolul 142Dacă partea sau martorul nu cunoaşte limba română, se va folosi un traducător autorizat sau, în lipsa, o persoană de încredere, în care caz se vor aplica dispoziţiunile privitoare la experţi.Judecătorul poate îndeplini funcţiunea de traducător fără a depune jurământ.  +  Articolul 143Cînd cel ce urmează a fi ascultat este mut sau surd şi nu poate fi înţeles, va fi pus sa scrie răspunsul. Dacă nu ştie sa scrie se va folosi un tălmaci, aplicându-se dispoziţiunile privitoare la experţi.  +  Articolul 144Cînd cel obligat să semneze declaraţiile făcute nu vrea sau nu poate să semneze se va face arătare în actul de procedura.  +  Articolul 145Desbaterile în continuare vor fi sorocite în şedinţe deosebite, chiar în afară orelor statornicite tentru judecarea pricinilor.  +  Articolul 146Părţile vor putea fi îndatorate, după închiderea desbaterilor, să depună concluziuni scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale. Părţile vor putea depune concluziunile sau prescurtarile chiar fără să fie obligate. Ele vor fi înregistrate.  +  Articolul 147Desbaterile urmate în şedinţa se vor trece în încheierea de şedinţa, care va fi semnată de judecători şi de grefier.  +  Articolul 148La cerere, grefa va elibera copii de pe încheierea de şedinţa, de pe hotărîre sau dispozitiv sau de pe celelalte înscrisuri aflate la dosar.Copiile de pe încheieri, dispozitiv sau hotărîri se vor putea elibera numai după ce acestea au fost semnate de toţi judecătorii, sub pedeapsa pentru grefieri de a fi urmăriţi ca falsificatori.În cazul cînd desbaterile s'au urmat în şedinţa secreta, alte persoane decât părţile, nu pot dobândi copii de pe încheieri, expertize sau declaraţiuni de martori decât cu încuviinţarea preşedintelui.  +  Articolul 149Instanţa va incuviinta stenografierea desbaterilor, în total sau în parte, la cererea părţii. În acest caz se vor aplica dispoziţiunile privitoare la experţi.  +  Articolul 150Cînd instanţa se va socoti lămurită, preşedintele va declara desbaterile închise.  +  Articolul 151Pricina poate fi repusă pe rol, dacă instanţa găseşte necesare noi lămuriri.  +  Articolul 152Dacă, la orice termen sorocit pentru judecata, se înfăţişează numai una din părţi, instanţa, după ce va cerceta toate lucrările din dosar şi va asculta susţinerile părţii, se va pronunţa pe temeiul dovezilor administrate, putând primi excepţiunile şi apărările părţii care lipseşte.  +  Articolul 153Partea, care a fost prezenta la înfăţişare, ea însăşi sau prin mandatar, chiar neîmputernicit cu dreptul de a cunoaşte termenul, nu va fi citata, în tot cursul instanţei, fiind presupusa ca cunoaşte termenele următoare.Aceasta dispoziţiune nu se aplică:1. în cazul redeschiderii judecaţii, după ce a fost suspendată sau amânată fără termen;2. în cazul sorocirii unui termen pentru chemarea la interogator sau jurământ;3. În cazul cînd pricina, se repune pe rol.Termenul luat în cunoştinţa sau pentru care au fost trimise citatiunile nu poate fi preschimbat, decât după citarea părţilor şi pentru motive temeinice.Cererea se judeca în camera de chibzuire.  +  Articolul 154Partea care în orice chip a pricinuit amânarea judecaţii, va fi obligată, la cererea părţii potrivnice, să-i plătească o despăgubire pentru paguba pricinuită prin amânare.Instanţa hotărăşte, după ascultarea părţilor, printr'o încheiere irevocabilă.Despăgubirea nu se înapoiază, chiar dacă partea care a dobîndit-o cade în pretentiunile sale.Dacă încheierea nu a fost executată în timpul judecaţii, partea va putea cere ca despăgubirea să fie ţinuta în seama la pronunţarea hotărîrii.  +  Articolul 155Amânarea judecaţii, în temeiul învoielii părţilor, nu se poate incuviinta decât o singură dată în cursul instanţei.După o asemenea amânare, judecata, dacă părţile nu staruesc, va fi suspendată şi nu va fi redeschisă decât după plata sumelor prevăzute de legea timbrului pentru redeschiderea pricinilor.Instanţa este obligată sa cerceteze dacă amânarea cerută de amândouă părţile pentru un motiv anumit nu tinde la o amânare prin învoiala părţilor; este socotită ca atare cererea de amânare la care cealaltă parte s'ar putea împotrivi.  +  Articolul 156Instanţa va putea da un singur termen, pentru lipsa de apărare, temeinic motivată.Cînd instanţa refuza amânarea judecaţii pentru acest motiv, va amana, la cererea părţii, pronunţarea, în vederea depunerii de concluzii scrise.  +  Articolul 157Pricinile în care procedura este îndeplinită şi care nu se pot judeca din lipsa de timp vor fi amânate, la cererea uneia din părţi, la un termen scurt pentru cînd părţile nu se vor mai cita.Aceste pricini vor fi judecate cu precădere.  +  Secţiunea II Excepţiunile de procedura sau excepţiunea puterii de lucru judecat  +  Articolul 158Cînd partea chemată în judecata invoca necompetenta instanţei, ea este obligată sa arate instanţa competenţa.Dacă instanţa se declara competenţa, va trece la judecarea pricinei, cel nemulţumit putând să facă apel după darea hotărîrii asupra fondului.Dacă instanţa se declara necompetentă, ea va trimite dosarul instanţei competenţa, de îndată ce hotărîrea a devenit irevocabilă. Termenele pentru exercitarea căilor de atac curg dela pronunţare.Trimiterea dosarului instanţei competente nu este împiedicată de exercitarea caii de atac de către partea care a obţinut declararea necompetintei.Dacă necompetenta nu este de ordine publică, partea care a făcut cererea la o instanţa necompetentă sau, ascunzand caracterul cererii, a făcut să fie repartizata la o instanţa sau secţiune necompetentă, nu va putea cere declararea necompetentei.  +  Articolul 159Necompetenta este de ordine publică:1. cînd pricina este de competinţa autorităţilor administrative sau unei instanţe judecătoreşti mai mica în grad;2. cînd pricina este de competinţa unei alte instanţe şi părţile nu o pot inlatura.  +  Articolul 160În cazul declarării necompetintei, dovezile administrate în instanţa necompetentă rămîn câştigate judecaţii şi instanţa competenţa nu va dispune refacerea lor decât pentru motive temeinice.  +  Articolul 161Cînd instanţa constata lipsa capacităţii de exerciţiu al drepturilor procedurale a părţii sau cînd reprezentantul părţii nu face dovada calităţii sale, se poate da un termen pentru împlinirea acestor lipsuri.Dacă lipsurile nu se împlinesc, instanţa va anula cererea.  +  Articolul 162Excepţiunile de procedura de ordine publică pot fi ridicate înaintea instanţei de recurs numai cînd nu este nevoie de o verificare a împrejurărilor de fapt în afară dosarului.  +  Articolul 163Nimeni nu poate fi chemat în judecata pentru aceeaşi cauza, acelaşi obiect şi de aceeaşi parte înaintea mai multor instanţe.Aceasta excepţiune se va putea ridica de părţi sau de judecător în orice stare a pricinii în faţa instanţelor de fond.Dacă excepţiunea este primită, dosarul se va trimite instanţei care a fost mai întîi investită, iar în cazul cînd pricinile se afla în judecata unor instanţe de grade deosebite, la instanţa cu grad mai înalt.  +  Articolul 164Părţile vor putea cere întrunirea mai multor pricini ce se afla înaintea aceleaşi instanţe sau instanţe deosebite, de acelaşi grad, în care sînt aceleaşi părţi sau chiar împreună cu alte părţi şi al căror obiect şi cauza au între dânsele o strânsă legătură.Întrunirea poate fi facuta de judecător chiar dacă părţile nu au cerut-o.Dosarul va fi trimis instanţei mai întîi investită, afară numai dacă amândouă părţile cer trimiterea lui la una din celelalte instanţe:Cînd una din pricini este de competinţa unei instanţe, şi părţile nu o pot inlatura, întrunirea se va face la acea instanţa.  +  Articolul 165În orice stare a judecaţii se pot despărţi pricinile întrunite, dacă instanţa socoteşte ca numai una din ele este în stare de a fi judecata.  +  Articolul 166Excepţiunea puterii lucrului judecat se poate ridica, de părţi sau de judecător, chiar înaintea instanţelor de recurs.  +  Secţiunea III Administrarea dovezilor 1. Dispoziţiuni generale  +  Articolul 167Dovezile se pot incuviinta numai dacă instanţa socoteşte ca ele pot sa aducă dezlegarea pricinei, afară de cazul cînd ar fi primejdie ca ele să se piardă, prin întîrziere.Ele vor fi administrate înainte de începerea desbaterilor asupra fondului.Dovada şi dovada contrarie va fi administrată pe cat cu putinta în acelaşi timp.Cînd dovada cu martori a fost încuviinţată în condiţiunile art. 138, dovada contrară va fi cerută sub pedeapsa decăderii în aceeaşi şedinţa, dacă amândouă părţile sînt de faţa.Partea lipsa la încuviinţarea dovezii este obligată sa ceara dovada contrarie la şedinţa următoare, iar în caz de împiedicare, la prima zi cînd se înfăţişează,  +  Articolul 168Încheierea, prin care se încuviinţează dovezile, va arata faptele ce vor trebui dovedite, precum şi mijloacele de dovada încuviinţate pentru dovedirea lor.Administrarea dovezilor se va face în ordinea statornicită de instanţa.Cînd o parte renunţa la dovezile ce a propus, cealaltă parte poate să şi le însuşească.  +  Articolul 169Administrarea dovezilor se face în faţa instanţei de judecată.Instanţa poate delega un magistrat pentru administrarea dovezilor, care se va putea face şi în camera de chibzuire.Instanţa va putea soroci în aceeaşi şedinţa, ziua şi ora cînd părţile se vor prezenta în faţa judecătorului dezlegat, dându-le termenul în cunoştinţa în condiţiunile art. 153, care se aplică şi în faţa magistratului delegat.Cînd administrarea dovezilor urmează să se facă în alta localitate, ea se va îndeplini, prin delegaţie, de către o instanţa de acelaşi grad sau chiar mai mica în grad, dacă în acea localitate nu exista o instanţa de acelaşi grad. Dacă felul dovezii ingadue şi părţile se invoesc, instanţa care administrează dovada poate fi scutită de citarea părţilor.  +  Articolul 170Cînd s'a încuviinţat o cercetare locală, expertiza sau dovada cu martori, partea care a propus-o este obligată ca, în termen de 5 zile dela încuviinţare, să depună suma, statornicită de instanţa, pentru cheltuielile de cercetare, drumul şi despăgubirea martorilor sau plata expertului recipisa se va depune la grefa instanţei.Cînd s'au încuviinţat părţilor dovezi potrivit dispoziţiunilor art. 138 pct. 2 şi 4, termenul de mai sus poate fi prelungit pînă la 15 zile.Neîndeplinirea acestor obligaţiuni atrage decăderea, pentru acea instanţa, din dovada încuviinţată.Depunerea sumei se va putea însă face şi după împlinirea termenului, dacă prin aceasta nu se amana judecata.  +  Articolul 171Partea decăzută din dreptul de a administra o dovadă, va putea totuşi să se apere, discutând în fapt şi în drept temeinicia susţinerilor şi a dovezilor părţii potrivnice. 2. Dovada cu înscrisuri  +  Articolul 172Cînd partea invedereaza ca partea potrivnica deţine un înscris privitor la pricina, instanţa poate ordonă înfăţişarea lui.Cererea de înfăţişare nu poate fi respinsă dacă înscrisul este comun părţilor sau dacă însăşi partea potrivnica s'a referit în judecata la înscris ori dacă, după lege, ea este obligată sa înfăţişeze înscrisul.  +  Articolul 173Instanţa va respinge cererea de înfăţişare a înscrisului, în întregime sau în parte, în cazurile:1. cînd cuprinsul înscrisului priveşte chestiuni cu totul personale;2. cînd înfăţişarea înscrisului ar încalcă îndatorirea de a păstra secretul;3. cînd înfăţişarea ar atrage urmărire penală împotriva părţii sau a unei alte persoane, ori ar expune-o dispreţului public.  +  Articolul 174Dacă partea refuza sa răspundă la interogator sau să depună jurământul ce i s'a propus în dovedirea deţinerii sau existenţei înscrisului, dacă reiese din dovezile administrate ca l-a ascuns sau l-a distrus sau dacă, după ce s'a dovedit deţinerea înscrisului, nu-l înfăţişează la cererea instanţei, aceasta va putea socoti ca dovedite pretentiunile părţii care a cerut înfăţişarea, cu privire la cuprinsu1 acelui înscris.  +  Articolul 175Dacă înscrisul se găseşte în păstrarea unei autorităţi, instanţa va lua măsuri pentru aducerea lui, putând pronunţa împotriva şefului autorităţii, în caz de refuz neîntemeiat, despăgubiri pentru fiecare zi de întîrziere.Dacă înscrisul este deţinut de o altă persoană, aceasta va putea fi citata ca martor, punându-i-se în vedere sa aducă înscrisul în instanţa, sub pedeapsa plăţii de despăgubiri pentru fiecare zi de întîrziere. Aceasta este indreptatita sa refuze aducerea înscrisului în cazurile prevăzute de art. 173.Înfăţişarea şi aducerea înscrisului se fac pe cheltuiala părţii care a cerut dovada; suma de plată va fi statornicită prin încheiere irevocabilă.  +  Articolul 176Instanţa nu va putea cere trimiterea cărţilor funciare şi a planurilor, a registrelor autorităţilor precum şi a înscrisurilor originale depuse la instanţe sau notari publici.Cercetarea acestor înscrisuri se va face, cu citarea părţilor, de un magistrat delegat sau, dacă înscrisul se găseşte în alta localitate, prin delegaţie, de către instanţa respectiva. 3. Verificarea de scripte  +  Articolul 177Acela căruia i se opune un înscris sub semnatura privată este dator, fie sa recunoască, fie sa tăgăduiască scrisul ori semnatura.Moştenitorii sau urmaşii în drepturi ai aceluia dela care se pretinde a fi înscrisul pot declara că nu cunosc scrisul sau semnatura, acestuia.  +  Articolul 178Cînd una din părţi declara ea nu recunoaşte fie scrisul, fie semnatura, instanţa va pasi la verificarea înscrisului.Spre acest sfîrşit, preşedintele instanţei va obliga pe cel căruia i se atribuie scrierea sau semnatura sa scrie şi să semneze sub dictarea sa, părţi din înscris.Refuzul de a scrie va putea fi socotit ca o recunoaştere a scrisului.  +  Articolul 179Dacă instanţa, după verificarea înscrisului cu scrisul sau semnatura facuta în faţa ei sau cu alte înscrisuri, nu este lămurită, va dispune ca verificarea să se facă prin expert, obligând părţile să depună de îndată înscrisuri pentru verificare.Se primesc ca atare:1. înscrisurile autentice;2. înscrisurile private, netăgăduite de părţi;3. partea din înscris netăgăduită;4. scrisul sau semnatura facuta înaintea instanţei.Înscrisurile depuse pentru verificare vor fi semnate de preşedinte, grefier şi părţi.Părţile iau cunoştinţa de înscrisuri în şedinţa.  +  Articolul 180Dacă una din părţi declara ca scrisul sau semnatura este falsa şi cealaltă parte nu este de faţa, instanţa va dispune înfăţişarea părţilor în persoana, la alt termen, cînd partea care a invocat înscrisul va arata mijloacele sale de apărare şi va depune înscrisul pentru verificare.Părţile pot fi reprezentate şi prin mandatari cu procura specială, dacă dovedesc o împiedicare bine intemeiata.  +  Articolul 181Preşedintele va constata, prin proces-verbal, starea materială a înscrisului defăimat, dacă exista pe el ştersături, adăugiri sau îndreptări, apoi îl va semna, spre neschimbare şi-l va incredinta grefei, după ce va fi semnat de grefier şi de părţi.Dacă părţile nu vor sau nu pot să semneze, se va face arătare în procesul-verbal.  +  Articolul 182La ziua sorocită, preşedintele întreabă partea care a înfăţişat înscrisul dacă înţelege să se folosească de el.Dacă partea lipseşte, nu voeşte sa răspundă sau declara că nu se mai foloseşte de înscris, acesta va fi înlăturat.Dacă partea care a defăimat înscrisul ca fals, lipseşte sau nu voeşte sa răspundă sau nu starueste în declaraţie, înscrisul va fi socotit ca recunoscut.  +  Articolul 183Dacă partea, care defaima înscrisul ca fals, arata pe autorul sau complicele falsului, instanţa poate suspenda judecata pricinei, înaintând înscrisul Ministerului Public, împreună cu procesul-verbal ce se va, încheia.  +  Articolul 184Cînd nu este caz de judecată penală sau dacă acţiunea publică s'a stins sau s'a prescris, falsul se va cerceta de instanţa civilă, prin orice mijloace de dovada.  +  Articolul 185Cel care a cerut o verificare de scripte va putea fi condamnat la o amenda de 500 pînă la 10.000 lei şi la despăgubiri, dacă se dovedeşte ca înscrisul a fost scris de el. 4. Dovada cu martori  +  Articolul 186Cînd instanţa a încuviinţat dovada cu martori, ea va dispune ascultarea acelora care au fost propuşi prin cerere şi întâmpinare.În cazurile prevăzute de art. 138, pct. 2 şi 4, lista martorilor se va depune, sub pedeapsa decăderii, în termen de 5 zile dela încuviinţare.Înlocuirea martorilor nu se va incuviinta decât în caz de moarte, dispariţie sau motive bine întemeiate, în care caz lista se va depune în termenul şi sub pedeapsa mai sus arătată.Decăderea din dovada cu martori pentru neîndeplinirea obligaţiunilor prevăzute de art. 170, se acoperă dacă aceştia se înfăţişează la termenul sorocit pentru ascultarea lor.  +  Articolul 187Instanţa va putea margini numărul martorilor propuşi.  +  Articolul 188Împotriva martorului, care lipseşte la prima citare, instanţa va da mandat de aducere, putând aplica, prin încheiere executorie, şi o amenda dela 500 la 5.000 lei; amenda se va putea ridica pentru motive temeinice.În pricinile urgente, se poate dispune aducerea martorilor cu mandat chiar la primul termen.Dacă, după mandatul de aducere, martorul nu se înfăţişează, instanţa va putea pasi la judecata.Instanţa poate incuviinta ascultarea martorului la locuinta sa, cînd acesta este împiedicat de a veni în instanţa.  +  Articolul 189Nu pot fi ascultaţi ca martori:1. rudele şi afinii pînă la gradul al treilea inclusiv;2. soţul, chiar despărţit;3. interzişii şi cei declaraţi de lege incapabili de a mărturisi;4. cei condamnaţi pentru jurământ sau mărturie mincinoasă.  +  Articolul 190În pricinile privitoare la starea civilă sau despărţenie se vor putea asculta rudele şi afinii mai sus arătaţi, în afară de descendenţi.  +  Articolul 191Sînt scutiţi, de a fi martori:1. slujitorii cultelor, medicii, moaşele, farmaciştii, avocaţii, notarii publici şi orice alţi muncitori pe care legea îi obliga sa păstreze secretul cu privire la faptele încredinţate lor în exerciţiul îndeletnicirii;2. funcţionarii publici şi foştii funcţionari publici, asupra împrejurărilor secrete de care au avut cunoştinţa în aceasta calitate;3. cei care prin răspunsurile lor s'ar expune ei înşişi sau ar expune pe vreuna din persoanele arătate în art. 189 la punctele 1 şi 2, la o pedeapsă penală sau la dispreţul public; în aceste cazuri, motivul de scutire va fi dovedit prin jurământ.Persoanele arătate la punctele 1 şi 2, în afară de slujitorii cultelor, vor fi obligaţi să depună dacă au fost deslegate de îndatorirea păstrării secretului de cel interesat sau autoritatea interesată la păstrarea lui.  +  Articolul 192Preşedintele, înainte de a lua mărturia, va cere martorului sa arate:1. numele, îndeletnicirea, locuinta şi vîrsta;2. dacă este ruda sau afin cu una din părţi şi în ce grad;3. dacă se afla în serviciul uneia din părţi;4. dacă este în judecata, în duşmănie sau în legături de interes cu vreuna din părţi.Preşedintele va pune apoi în vedere martorului îndatorirea de a jura şi pedepsele pe care le va suferi în caz de mărturie mincinoasă,  +  Articolul 193Martorul va rosti după preşedinte următorul jurământ: "Jur ca voiu spune adevărul şi că nu voiu ascunde nimic din ceea ce ştiu".Mutii şi surdo-mutii stiutori de carte vor săvârşi jurământul scriind formula de mai sus şi semnand-o; surzii stiutori de carte, vor rosti jurământul. Cei care nu ştiu sa scrie vor jura prin semne cu ajutorul unui tălmaci care va depune mai intaiu jurământul prevăzut pentru experţi.  +  Articolul 194Martorul care fără motiv întemeiat refuza sa jure ori să depună mărturia, va fi condamnat, prin încheiere executorie, la amenda dela 500 la 5.000 lei şi la despăgubiri faţă de partea vătămată.  +  Articolul 195Copiii mai mici de 15 ani şi cei care din pricina slabiciunei de minte sînt lipsiţi de judecată, pot fi ascultaţi fără jurământ şi fără ca declaraţiile lor să aibă tăria unor mărturii.  +  Articolul 196Fiecare martor va fi ascultat deosebit, cei neascultaţi neputând fi de faţa.Ordinea ascultării martorilor va fi statornicită de preşedinte, ţinînd seama şi de cererea părţilor.După ascultare, martorul rămîne în sala de şedinţa pînă la sfîrşitul cercetării, afară numai dacă instanţa hotărăşte altfel.Martorul nu are voie sa ceteasca un răspuns scris de mai înainte; el se poate folosi însă de însemnări cu încuviinţarea preşedintelui, dar numai cu privire la cifre sau denumiri.  +  Articolul 197Martorii pot fi din nou întrebaţi, dacă instanţa găseşte de cuviinţă.Martorii ale căror arătări nu se potrivesc, vor fi din nou întrebaţi, fiind puşi faţa.Dacă instanţa găseşte ca întrebarea pusă de parte nu poate să ducă la dezlegarea pricinei, este jignitoare sau tinde sa dovedească un fapt a cărui dovedire e oprită de lege, nu o va incuviinta. Instanţa, la cererea părţii, va trece în încheierea de şedinţa atît întrebarea cat şi motivul pentru care s'a înlăturat.  +  Articolul 198Mărturia se va scrie da grefier, după dictarea preşedintelui sau a judecătorului delegat, şi va fi semnată pe fiecare pagina şi la sfîrşitul ei de judecător, grefier şi de martor, după ce acesta a luat cunoştinţa de cuprins. Dacă martorul nu voieşte sau nu poate să semneze, se face vorbire despre aceasta.Orice adăugiri, ştersături sau schimbări în cuprinsul mărturiei trebuiesc încuviinţate şi semnate de judecător, de grefier şi martor, sub pedeapsa de a nu fi ţinute în seama.Locurile nescrise din declaraţie trebuiesc împlinite cu linii, astfel încît sa nu se poată adauga nimic.  +  Articolul 199Dacă din cercetare reiese bănuieli puternice de mărturie mincinoasă sau de mituire de martor, instanţa va încheia proces-verbal şi va trimite pe martor în faţa autorităţilor penale.  +  Articolul 200Martorul poate cere sa i se plătească cheltuielile de drum şi să fie despăgubit după starea sau îndeletnicirea sa şi potrivit cu depărtarea domiciliului şi timpul pierdut.Încheierea instanţei sau a judecătorului delegat este executorie. 5. Expertiza  +  Articolul 201Cînd, pentru lămurirea unor împrejurări, de fapt, instanţa socoteşte de cuviinţă sa cunoască părerea unor specialişti, va numi unul sau trei experţi, statornicind punctele asupra cărora ei urmează să se pronunţe.  +  Articolul 2O2Experţii se vor numi de către instanţa, dacă părţile nu se învoiesc asupra numirii lor. Încheierea de numire va statornici şi plata cuvenită experţilor.  +  Articolul 203Nu vor fi numiţi experţi:1. minorii şi interzişii;2. faliţii;3. cei condamnaţi pentru crima sau pentru delict de fals, furt, înşelăciune, abuz de încredere, mărturii mincinoase, infracţiuni contra bunelor moravuri, vagabondaj, abuz de putere, specula ilicită, sabotaj economic, dare sau luare de mită, trafic de influenţa, delapidare, rupere de sigilii, sustragere, delicte contra siguranţei interioare şi exterioare a Statului, calomnie sau denunţare calomnioasă.  +  Articolul 204Experţii se pot recuza pentru aceleaşi motive ca şi judecătorii.Recuzarea trebuie să fie cerută în termen de 5 zile dela numirea expertului, dacă motivul ei exista la această dată; în celelalte cazuri termenul va curge dela data cînd s'a ivit motivul de recuzare.Recuzările se judeca în şedinţa publică, cu citarea părţilor şi a expertului.  +  Articolul 205Dispoziţiunile privitoare la citarea, aducerea cu mandat şi pedepsirea martorilor care lipsesc sînt deopotrivă aplicabile experţilor.Dacă expertul nu se înfăţişează, instanţa poate dispune înlocuirea lui.De asemeni va fi înlocuit şi expertul care refuza, fără motiv întemeiat, să depună jurământul sau sa primească expertiza, putând fi supus în acest caz prin încheiere executorie şi la amenda dela 500 la 5.000 lei.  +  Articolul 206Expertul va depune în camera de chizbuire sau în şedinţa, următorul jurământ:"Jur ca imi voi îndeplini însărcinarea de expert cu cinste şi nepartinire".  +  Articolul 207Dacă experţii pot să-şi dea de îndată părerea, vor fi ascultaţi chiar în şedinţa, iar părerea lor se va trece într'un proces-verbal, întocmit potrivit art. 198.  +  Articolul 208Dacă pentru expertiza este nevoie de o lucrare la faţa locului, ea nu poate fi facuta decât după citarea părţilor prin carte poştală recomandată, cu dovada de primire, arătând zilele şi orele cînd începe şi continua lucrarea. Dovada de primire va fi alăturată lucrării expertului.Părţile sînt obligate sa dea expertului orice lămuriri în legătură cu obiectul lucrării.  +  Articolul 209Expertul numit este dator să-şi depună lucrarea cu cel puţin 5 zile înainte de termenul sorocit pentru judecata.Nedepunerea lucrării în termen poate să atragă o amenda dela 500 la 5.000 lei; dacă nici în acest caz expertul nu depune lucrarea, amenda poate fi marita pînă la 20.000 lei.Încheierea de condamnare este executorie. Amenda nu se va putea ridica decât pentru motive întemeiate.  +  Articolul 210Cînd sînt mai mulţi experţi cu păreri deosebite lucrarea trebuie să cuprindă părerea motivată a fiecăruia.  +  Articolul 211Experţii sînt datori să se înfăţişeze înaintea instanţei spre a da desluşiri ori de câte ori li se va cere, în care caz au dreptul la despăgubiri ce se vor statornici prin încheiere executorie. Cînd nu se înfăţişează, li se va aplica amenda prevăzută de art. 205.  +  Articolul 212Dacă instanţa nu este lămurită prin expertiza facuta, poate dispune întregirea expertizei sau o noua expertiza.Expertiza contrarie va trebui cerută motivat la primul termen după depunerea, lucrării.  +  Articolul 213Experţii, care vor cere sau vor primi mai mult decât plata statornicită, se vor pedepsi pentru luare de mită.La cererea experţilor, ţinându-se seama de lucrare, instanţa le va putea mari plata cuvenită prin încheiere executorie data cu citarea părţilor.  +  Articolul 214Dacă expertiza se face de o alta instanţa prin delegaţie, numirea experţilor şi statornicirea plăţii ce li se cuvine se va putea lasă în sarcina acestei instanţe. 6. Cercetarea la faţa locului  +  Articolul 215În cazul cînd instanţa va socoti de trebuinta, va putea hotărî ca în întregul ei sau numai unul din magistraţi sa meargă la faţa locului spre a se lămuri asupra unor împrejurări de fapt care se vor arata prin încheiere.  +  Articolul 216Cercetarea la faţa locului se va face cu citarea părţilor, putându-se asculta martorii şi experţii pricinii.Despre cele urmate la faţa locului se va încheia proces-verbal.  +  Articolul 217Cînd instanţa merge la faţa locului, va fi însoţită de Ministerul Public, în cazurile în care prezenta acestuia este cerută de lege. 7. Interogatorul  +  Articolul 218Se va putea incuviinta chemarea la interogator, cînd este privitor la fapte personale, care, fiind în legătură cu pricina pot duce la dezlegarea ei.  +  Articolul 219Cel chemat va fi întrebat de către preşedinte asupra fiecărui fapt în parte.Cu încuviinţarea preşedintelui, fiecare dintre judecători, Ministerul Public, precum şi partea potrivnica, poate pune deadreptul întrebări celui chemat la interogator.Partea nu are voie sa citească un răspuns scris de mai înainte. Ea se poate folosi însă de însemnări, cu încuviinţarea preşedintelui, dar numai cu privire la cifre sau denumiri.Dacă partea declara ca pentru a răspunde trebuie să cerceteze înscrisuri, se va putea soroci un nou termen pentru interogator.  +  Articolul 220Reprezentantul legal, curatorul sau consiliul judiciar pot fi chemaţi personal la interogator pentru actele încheiate şi faptele săvîrşite de el în aceasta calitate.  +  Articolul 221Răspunsurile la interogator vor fi trecute pe aceeaşi foaie cu întrebările, Interogatorul va fi semnat pe fiecare pagina de preşedinte, grefier, de cel care l-a propus, precum şi de partea care a răspuns după ce a luat cunoştinţa de cuprins. Tot astfel vor fi semnate adăugirile, ştersăturile sau schimbările aduse, sub pedeapsa de a nu fi ţinute în seama.Dacă părţile nu voesc sau nu pot să semneze, se va face arătare în josul interogatorului.  +  Articolul 222Statul şi celelalte persoane juridice de drept public, precum şi persoanele juridice de drept privat, vor răspunde în scris la interogatoriul ce li se va comunică.Se exceptează societăţile comerciale de persoane al căror asociaţi cu drept de reprezentare vor fi citaţi personal la interogator.  +  Articolul 223Partea care are domiciliul în străinătate, va putea fi interogată prin cel care o reprezintă în judecata.În acest caz, interogatorul va fi comunicat în scris mandatarului, care va depune răspunsul părţii dat în cuprinsul unei procuri speciale şi autentice. Dacă mandatarul este avocat, procura specială certificată de acesta este îndestulătoare.  +  Articolul 224Instanţa poate incuviinta luarea interogatorului la locuinta, dacă partea este împiedicată de a veni în faţa instanţei.  +  Articolul 225Dacă partea, fără motive temeinice, refuza, sa răspundă la interogator sau nu se înfăţişează, instanţa poate socoti aceste împrejurări ca o mărturisire deplina sau numai ca un început de dovada în folosul părţii potrivnice. 8. Jurământul  +  Articolul 226Judecătorul va putea, după cererea uneia din părţi, sa dea celeilalte părţi jurământ asupra unor fapte ce se vor arata prin încheierea care hotărăşte jurământul.Judecătorul va putea respinge cererea de jurământ, dacă este jignitor sau dat cu vădită rea credinţa.  +  Articolul 227Jurământul poate fi dat numai asupra unui fapt personal al părţii sau asupra cunostintei ce ea are despre orice alt fapt.Faptul trebuie să fie în legătură cu pricina şi sa ducă la dezlegarea ei; jurământul poate fi dat numai în pricinile care pot face obiectul unei tranzactiuni.  +  Articolul 228Jurământul poate fi dat în tot cursul judecaţii în faţa instanţelor de fond.Întrebările vor fi puse în scris şi semnate de partea care da jurământul.  +  Articolul 229Înainte de săvîrşirea jurămîntului, preşedintele va arata părţii faptele asupra cărora are sa jure şi pedepsele împotriva celor ce jura pe nedrept.  +  Articolul 230Cel chemat sa jure va rosti după preşedinte următorul jurământ: "Jur ca voiu spune tot adevărul cu privire la faptele asupra cărora mi se cere mărturisirea".  +  Articolul 231După ce s'a săvârşit jurământul, instanţa va lua mărturisirea părţii care a jurat, ce se va trece într'un proces-verbal, semnat de preşedinte, de grefier şi de partea ce a jurat.Dacă partea nu poate sau nu voieşte să semneze, se va face vorbire despre aceasta în procesul-verbal.  +  Articolul 232Dacă partea, fără motive temeinice, nu se înfăţişează spre a săvârşi jurământul, instanţa va socoti aceasta ca o nevointa din parte-i de a primi sa jure.  +  Articolul 233Cînd jurământul a fost săvârşit, partea potrivnica nu este primită să facă dovada ca jurământul a fost mincinos.  +  Articolul 234Dispoziţiunile art. 230 şi 231 se aplică şi jurămîntului dat de judecător în condiţiunile prevăzute de codul civil. 9. Asigurarea dovezilor  +  Articolul 235Oricine are interes să constate de urgenta mărturia unei persoane, părerea unui expert, starea unor lucruri, mişcătoare sau nemişcătoare, sau sa dobândească recunoaşterea unui înscris, a unui fapt, ori a unui drept, va putea cere administrarea acestor dovezi, dacă este primejdie ca ele sa dispara sau să fie greu de administrat în viitorCererea poate fi facuta chiar dacă nu este primejdie în întîrziere în cazul cînd paritul îşi da învoirea.  +  Articolul 236Cererea se va indrepta, înainte de judecată, la judecătoria în circumscripţia căreia se afla martorul sau obiectul cercetării, iar în timpul judecaţii, la instanţa care judeca pricina.Partea va arata în cerere dovezile a căror administrare o pretinde, faptele ce voieşte sa dovedească, precum şi primejdia întârzierii sau învoirea paritului.Paritul nu este obligat să depună întâmpinare. Instanţa va hotărî prin încheiere data în camera de chibzuire.În caz de primejdie în întîrziere, instanţa va putea incuviinta cererea şi fără citarea părţilor.  +  Articolul 237Administrarea dovezii va putea fi facuta de îndată sau la termenul ce se va soroci.  +  Articolul 238Încheierea instanţei este executorie şi poate fi atacată cu apel în termen de 5 zile dela pronunţare, dacă s'a dat cu citarea părţilor, şi dela comunicare, dacă s'a dat fără citarea lor.Încheierea data în timpul judecării unei pricini nu poate fi atacată decât odată cu fondul.  +  Articolul 239Oricine are interes să constate de urgenta o anumită stare de fapt, care ar putea sa înceteze ori să se schimbe pînă la administrarea dovezilor, va putea cere instanţei, în circumscripţia căreia urmează să se facă constatarea şi pe lîngă care funcţionează portarei, sa delege un portărel care să constate la faţa locului aceasta stare de fapt.Preşedintele poate incuviinta facerea constatării fără înştiinţarea aceluia împotriva caruie, se cere.Procesul-verbal de constatare va fi comunicat în copie celui împotriva căruia s'a făcut constatarea, dacă nu a fost de faţa.El va face dovada pînă la dovada contrarie.  +  Articolul 240În caz de primejdie în întîrziere, administrarea dovezii şi constatarea prin portarei se vor putea face şi în zilele de sărbătoare şi chiar şi în afară orelor legale, cu încuviinţarea anume a magistratului.  +  Articolul 241Dovezile administrate în condiţiunile mai sus prevăzute pot să fie folosite şi de partea care nu a cerut administrarea lor.Cheltuielile făcute cu administrarea dovezilor vor fi ţinute în seama de instanţa care judeca pricina în fond.  +  Secţiunea IV Suspendarea judecaţii  +  Articolul 242Instanţa va suspenda judecata:1. cînd amândouă părţile o cer;2. dacă niciuna din părţi nu se înfăţişează la strigarea, pricinei.Cu toate acestea pricina se judeca dacă reclamantul sau paritul au cerut în scris judecarea în lipsa.  +  Articolul 243Judecata pricinilor se suspenda de drept:1. prin moartea uneia din părţi afară de cazul cînd partea interesată cere termen pentru introducerea în judecata a moştenitorilor;2. prin interdicţie, punere sub curatela sau consiliu judiciar a unei părţi, pînă la numirea tutorului, curatorului sau consiliului judiciar;3. prin moartea mandatarului uneia din părţi, întâmplată cu mai puţin de 15 zile înainte de ziua înfăţişării;4. prin încetarea funcţiunii tutorului, curatorului sau consiliului judiciar;5. prin declararea în stare de faliment a uneia din părţi, cînd falitul trebuie să fie reprezentat prin judecătorul sindic.Faptele arătate mai sus nu împiedica pronunţarea hotărîrii, dacă ele s'au ivit după închiderea desbaterilor.  +  Articolul 244Instanţa poate suspenda judecata:1. cînd dezlegarea pricinei atarna, în totul sau în parte de existenta sau neexistenta unui drept care face obiectul unei alte judecati;2. cînd se ivesc indiciile unei infracţiuni, a carei constatare ar avea o înrâurire hotaritoare asupra hotărîrii ce urmează să se dea.Suspendarea va dăinui pînă cînd hotărîrea pronunţată în pricina care a motivat suspendarea a devenit irevocabilă.  +  Articolul 245Judecata reîncepe:1. prin cererea de redeschidere facuta de una din părţi, cînd ea s'a suspendat prin învoirea părţilor sau prin lipsa lor;2. prin cererea de redeschidere, facuta cu arătarea moştenitorilor, tutorului, consiliului judiciar, a celui reprezentat de mandatarul mort, a noului mandatar sau sindicului, în cazurile prevăzute de art. 243.  +  Secţiunea V Renunţarea la judecata şi renunţarea la drept  +  Articolul 246Reclamantul poate să renunţe oricînd la judecata, fie verbal în şedinţa, fie prin cerere scrisă.Renunţarea la judecata se constata prin încheiere data fără drept de apel.Dacă renunţarea s'a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecata, instanţa la cererea paritului, va obliga pe reclamant la cheltuieli.Cînd părţile au intrat în desbaterea fondului, renunţarea nu se poate face decât cu învoirea celeilalte părţi.  +  Articolul 247În caz de renunţare la însuşi dreptul pretins, instanţa da o hotărîrea prin care va respinge cererea în fond şi va hotărî asupra cheltuielilor. Renunţarea la drept se poate face şi fără învoirea celeilalte părţi, atît în prima instanţa cat şi în apel.Renunţarea se poate face în şedinţa sau prin înscris autentic.Hotărîrea se da fără drept de apel.Cînd renunţarea este facuta în instanţa de apel, hotărîrea primei instanţe va fi anulată în totul sau în parte în măsura renunţării.  +  Secţiunea VI Perimarea  +  Articolul 248Orice cerere de chemare în judecata, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice alta cerere de reformare sau de revocare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an. Partea nu se socoteşte în vina, cînd actul de procedura urma să fie îndeplinit din oficiu.Termenul perimării nu curge cat timp, fără vina părţii, cererea n'a ajuns încă la instanţa competenţa sa o judece sau nu se poate soroci termen de judecată.În materie comercială termenul de perimare este de şase luni.  +  Articolul 249Perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedura făcut în vederea judecării pricinei.  +  Articolul 250Cursul perimării este suspendat cat timp dăinuieşte suspendarea judecaţii pronunţată de instanţa în cazurile prevăzute de art. 244.În cazurile prevăzute de art. 243, cursul perimării este suspendat timp de 3 luni dela data cînd s'au petrecut faptele care au prilejuit suspendarea judecaţii, dacă aceste fapte s'au petrecut în cele din urma 6 luni ale termenului de perimare.Perimarea se suspenda de asemeni pe timpul cat partea este împiedicată de a stărui în judecata din pricina unor împrejurări mai presus de voinţa sa.  +  Articolul 251În cazul cînd sînt mai mulţi reclamanţi sau pariti împreună, cererea de perimare sau actul de procedura întrerupător de perimare al unuia foloseşte şi celorlalţi.  +  Articolul 252Perimarea se constata din oficiu sau la cererea părţii. Preşedintele instanţei va cita de urgenta părţile şi va dispune ca grefa sa întocmească o dare de seama asupra actelor de procedura în legătură cu perimarea.Hotărîrea este supusă recursului; termenul curge dela pronunţare.  +  Articolul 253Perimarea poate fi invocată şi pe cale de excepţie. În acest caz hotărîrea care pronunţa perimarea este supusă recursului, iar încheierea de respingere poate fi atacată numai odată cu fondul pricinei.Perimarea cererii de chemare în judecata nu poate fi ridicată în instanţa de apel.  +  Articolul 254Perimarea are drept urmare ca toate actele de procedura făcute în acea instanţa nu-şi produc efectele.Cînd, însă, se face o noua cerere de chemare în judecata, părţile pot folosi dovezile administrate în cursul judecării cererii perimate, în măsura în care noua instanţa socoteşte că nu este de trebuinta refacerea lor.  +  Capitolul 4 Hotărîrile  +  Secţiunea I Dispoziţiuni generale  +  Articolul 255Hotărîrile prin care instanţele pun capăt pricinilor se numesc la judecătorie, cărţi de judecată, la tribunal sentinţe, iar la Curte şi Curtea de Casaţie, deciziuni.Toate celelalte dispoziţiuni luate în cursul judecaţii se numesc încheieri.  +  Articolul 256După sfîrşitul desbaterilor, judecătorii chibzuesc în secret, fie în şedinţa, fie în camera de chibzuire.După chibzuire, preşedintele aduna părerile judecătorilor, începînd cu cel mai nou în funcţiune sau cu cel mai tânăr dintre asesorii populari, el pronunţându-se cel din urma.  +  Articolul 257Dacă majoritatea legală nu se poate întruni, pricina se va judeca din nou în complet de diverginta în aceeaşi zi sau în cel mult 5 zile.La instanţele de fond, părerile vor trebui să fie totdeauna motivate înainte de judecarea divergenţei, afară de cazul cînd judecata se face chiar în ziua cînd s'a ivit divergenta.Desbaterile vor fi reluate asupra punctelor rămase în diverginta; dacă, după judecarea divergintei, vor fi mai mult de doua păreri, judecătorii ale căror păreri se apropie mai mult, sînt datori să se unească într'o singura părere.Judecătorii pot reveni asupra părerilor lor, care au pricinuit divergenta.După judecarea punctelor rămase în divergenta, completul care a judecat înainte de ivirea ei va putea continua judecarea pricinei.Dispoziţiunile alin. 3 se aplică prin asemănare şi în cazurile în care completele de judecată sînt alcătuite în număr fără soţ.  +  Articolul 258După ce s'a întrunit majoritatea, se va întocmi de îndată, pe scurt, dispozitivul hotărîrii, care se semnează sub pedeapsa nulităţii, de judecători şi grefier şi care va arata deopotrivă şi părerile judecătorilor rămaşi în minoritate.El se pronunţa de preşedinte, în şedinţa, chiar în lipsa părţilor.După pronunţarea hotărîrii niciun judecător nu poate reveni asupra părerii sale.  +  Articolul 259Hotărîrile date în recurs vor fi semnate de toţi judecătorii, fără arătarea părerii minorităţii.  +  Articolul 260Dacă instanţa nu poate hotărî de îndată, pronunţarea se va amana pentru un termen pe care preşedintele îl va anunta şi care nu va putea fi mai mare de 7 zile.Magistratul care a luat parte la judecata este competent să se pronunţe, chiar dacă nu mai face parte din alcătuirea instanţei, afară de cazul cînd a încetat de a mai fi magistrat.Asesorii populari ale căror funcţiuni au încetat, se pot pronunţa înăuntrul termenului sorocit de lege pentru pronunţare.  +  Articolul 261Hotărîrea se da în numele legii şi va cuprinde:1. arătarea instanţei care a pronunţat-o şi numele judecătorilor care au luat parte la judecata;2. numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor, calitatea în care s'au judecat; numele mandatarilor sau reprezentanţilor legali şi ale avocaţilor;3. obiectul cererii şi sustinerii în prescurtare ale părţilor cu arătarea dovezilor;4. arătarea concluziunilor Ministerului Public;5. motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei, cum şi cele pentru care s'au înlăturat cererile părţilor;6. dispozitivul;7. calea de atac şi termenul în care se poate exercita;8. arătarea ca pronunţarea s'a făcut în şedinţa, precum şi semnăturile judecătorilor şi grefierului.Dacă, după pronunţarea hotărîrii, unul din judecători este împiedicat de a semna, preşedintele instanţei va face arătare despre aceasta.Părerea judecătorilor rămaşi în minoritate va trebui să fie motivată în josul hotărîrii.  +  Articolul 262În cazurile în care judecătorii pot da termen pentru executarea hotărîrii, ei vor face aceasta, prin chiar hotărîrea care desleaga pricina, arătând şi motivele pentru care au încuviinţat termenul.  +  Articolul 263Datornicul nu va putea cere termen, nici nu va putea să se bucure de termenul ce i s'a dat, dacă bunurile lui se vand după cererea altui creditor, dacă este în stare de faliment sau de insolvabilitate în deobste cunoscută sau dacă prin fapta sa a micşorat garanţiile ce a dat prin contract creditorului sau, sau dacă nu a dat garanţiile făgăduite.  +  Articolul 264Cînd motivarea hotărîrii nu se poate face pînă la data pronunţării, ea se va face în termen de cel mult 15 zile dela pronunţare. Dacă instanţa a fost alcătuită din mai mulţi magistraţi, preşedintele va putea insarcina pe unul din ei cu redactarea hotărîrii.Părerea judecătorilor rămaşi în minoritate va trebui redactată în acelaşi timp cu hotărîrea.  +  Articolul 265Adăugirile, ştersăturile sau schimbările în cuprinsul hotărîrii vor trebui semnate de judecător, sub pedeapsa de a nu fi ţinute în seama.  +  Articolul 266Hotărîrea se va face în doua exemplare originale, din care unul va fi alăturat la dosarul pricinei, iar celălalt va fi trecut într'un registru sau va sluji la întocmirea unui dosar special.Pentru judecătorii, primul preşedinte al tribunalului va putea incuviinta, ca în locul celui de al doilea exemplar al cărţii de judecată să se treacă într'un registru dispozitivul ei, semnat de judecătorul şi grefierul care au luat parte la judecata.Hotărîrea se va comunică părţilor, în copie, în cazul cînd aceasta este necesar pentru curgerea unui termen de exercitarea unei cai ordinare de atac.  +  Articolul 267După pronunţarea hotărîrii, partea poate renunţa în instanţa la calea de atac, făcându-se arătare despre aceasta într'un proces-verbal, semnat de preşedinte şi de grefier.Renunţările se pot face şi în urma, prin înfăţişarea părţii înaintea preşedintelui sau prin înscris autentic.  +  Articolul 268Încheierile premergătoare vor fi date cu acelaşi număr de voturi ca şi hotărîrile.Judecătorii nu sînt legaţi prin aceste încheieri.Ei sînt legaţi de acele încheieri care, fără a hotărî în totul pricina, pregătesc dezlegarea ei.Orice dispoziţiune luată de instanţa prin încheiere va fi motivată  +  Articolul 269Hotărîrile vor fi investite cu formula executorie, în chipul următor:"Noi, Prezidiumul Republicii Populare Române:(Aci urmează cuprinsul hotărîrii)."Dăm putere şi poruncim agenţilor administrativi să execute aceasta (hotărîre); procurorilor sa staruiasca pentru aducerea ei la îndeplinire. Spre credinţa, prezenta hotărîre s'a semnat de ........ (urmează semnatura preşedintelui şi a grefierului).Hotărîrea investită se va da numai părţii care a cîştigat sau reprezentantului ei.  +  Secţiunea II Hotărîrile parţiale  +  Articolul 270Dacă paritul recunoaşte o parte din pretentiunile reclamantului, instanţa, la cererea acestuia, va da o hotărîre parţială în măsura recunoaşterii.  +  Secţiunea III Hotărîrile care consfinţesc învoiala părţilor  +  Articolul 271Părţile se pot infatisa oricînd în cursul judecaţii, chiar fără sa fi fost citate, pentru a cere să se dea hotărîre care să consfinţească învoiala lor.Dacă părţile se înfăţişează la ziua sorocită pentru judecata, cererea pentru darea hotărîrii va putea fi primită, chiar de un singur judecător, urmând ca hotărîrea să fie data de instanţa în şedinţa.Dacă ele se înfăţişează într'o alta zi, instanţa va da hotărîrea în camera de chibzuire.  +  Articolul 272Învoiala va fi înfăţişată în scris şi va alcătui dispozitivul hotărîrii.La judecătoriile rurale învoiala va putea fi înfăţişată şi verbal; în acest caz, ea va fi trecută într'un proces-verbal care va fi încheiat cu aplicarea, prin asemănare, a dispoziţiunilor prevăzute de art. 82, alineatul II, şi care va fi trecut în dispozitivul hotărîrii ce se va da.  +  Articolul 273Hotărîrea care consfinţeşte învoiala părţilor se da fără drept de apel.  +  Secţiunea IV Cheltuielile de judecată  +  Articolul 274Partea care cade în pretenţiuni va fi obligată, la cerere, sa plătească cheltuielile de judecată.Judecătorii nu pot micşora cheltuielile de timbru, taxe de procedura şi impozit proporţional, plata experţilor, despăgubirea martorilor, precum şi orice alte cheltuieli pe care partea, care a cîştigat, va dovedi ca le-a făcut.Judecătorii au însă dreptul sa mărească sau sa micşoreze onorariile avocaţilor, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, oridecateori vor constata motivat ca sînt nepotrivite de mici sau de mari, faţă de valoarea pricinei sau munca îndeplinită de avocat.  +  Articolul 275Paritul, care a recunoscut, la prima zi de înfăţişare, pretentiunile reclamantului, nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, afară numai dacă a fost pus în întîrziere înainte de chemarea în judecata.  +  Articolul 276Cînd pretentiunile fiecărei părţi au fost încuviinţate numai în parte, instanţa va aprecia în ce măsura fiecare din ele poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, putând face compensarea lor.  +  Articolul 277Dacă sînt mai mulţi reclamanţi sau mai mulţi pariti, ei var fi obligaţi sa plătească cheltuielile de judecată în mod egal, proporţional sau solidar, potrivit cu interesul ce are fiecare sau după felul raportului de drept dintre ei.  +  Secţiunea V Execuţia vremelnică  +  Articolul 278Hotărîrile primei instanţe sînt executorii de drept cînd au ca obiect:1. plata salariilor;2. despăgubiri pentru accidente de muncă;3. rente sau pensii alimentare;4. reparaţiuni grabnice;5. punerea sau ridicarea peceţilor ori facerea inventarului;6. pricini privitoare la posesiune, numai în ce priveşte posesiunea;7. în cazul prevăzut de art. 270;8. În orice alte cazuri în care legea prevede că hotărîrea este executorie.  +  Articolul 279Instanţa poate incuviinta execuţia vremelnică a hotărîrilor privitoare la bunuri oridecateori va găsi de cuviinţă ca măsura este de trebuinta faţa cu temeinicia vădită a dreptului, cu starea de insolvabilitate a debitorului sau ca exista primejdie vădită în întîrziere; în acest caz instanţa va putea obliga la darea unei cauţiuni.Execuţia vremelnică nu se poate incuviinta:1. în materie de strămutare de hotare sau desfiinţare de constructiuni;2. cînd prin hotărîre se dispune intabularea unui drept sau radierea lui din cartea funciară.Cererea de execuţie vremelnică se va putea face şi verbal în instanţa pînă la închiderea desbaterilor.Dacă cererea a fost respinsă de prima instanţa, ea poate fi facuta din nou în apel.  +  Articolul 280Cererea pentru suspendarea execuţiei vremelnice se va putea face fie odată cu apelul, fie deosebit în tot cursul instanţei de apel.Cererea se va depune la prima instanţa sau la instanţa de apel, în care caz se va alătură în copie legalizată dispozitivul hotărîrii.Cererea de suspendare se va judeca de instanţa de apel.Suspendarea va putea fi încuviinţată cu sau fără cauţiune.Pînă la dezlegarea cererii de suspendare, suspendarea va putea fi încuviinţată vremelnic, prin ordonanţa preşedinţială, chiar înainte de sosirea dosarului.  +  Secţiunea VI Îndreptarea hotărîrilor  +  Articolul 281Greşelile asupra numelui, calităţii şi susţinerilor părţilor sau cele de socoteli, precum şi orice alte greşeli materiale strecurate în hotărîre, pot fi îndreptate, din oficiu sau în urma unei simple cereri.Instanţa poate cita părţile, cînd găseşte de cuviinţă pentru unele lămuriri.Îndreptarea se va face în amândouă exemplare ale hotărîrii.Termenul de apel împotriva încheierii data asupra, îndreptării curge dela pronunţare, în cazul cînd părţile au fost citate.Dispoziţiunile de mai sus se aplică, prin asemănare şi greşelilor strecurate într'o încheiere.  +  Titlul IV Căile ordinare de atac  +  Capitolul 1 Apelul  +  Secţiunea I Termenul şi formele apelului  +  Articolul 282Cărţile de judecată sînt supuse apelului la tribunal, iar sentinţele date în prima instanţa, apelului la Curte.Împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul.Apelul făcut împotriva hotărîrii se socoteşte făcut şi împotriva încheierilor premergătoare.  +  Articolul 283Partea, care a dat multumire în scris cu privire la o hotărîre sau a executat-o de buna voie, nu mai are dreptul de a face apel.Partea care a executat hotărîrea în parte, va avea dreptul de a face apel pentru celelalte capete din dispozitivul hotărîrii.  +  Articolul 284Termenul de apel este de 15 zile dela comunicare, dacă legea nu dispune altfel.Termenul de apel curge chiar dacă comunicarea hotărîrii a fost facuta odată cu somaţia de executare.Dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărîrii, aceasta se socoteşte comunicată la data depunerii cererii de apel.  +  Articolul 285Termenul de apel se întrerupe prin moartea părţii care are interes să facă apel. În acest caz, se face din nou o singura comunicare a hotărîrii, la cel din urma domiciliu al părţii, pe numele moştenirii, fără să se arate numele şi calitatea fiecărui moştenitor.Termenul de apel va începe să curgă din nou dela data acestei comunicări. Pentru moştenitorii incapabili, cei cu capacitate restrânsă sau dispăruţi, ori în caz de moştenire vacanta, termenul va curge din ziua în care se va numi tutorul, curatorul, consiliul judiciar sau administratorul provizoriu.Apelul nu constitue prin el însuşi un act de primirea moştenirii.  +  Articolul 286Termenul de apel se mai întrerupe prin moartea mandatarului căruia i s'a făcut comunicarea.În acest caz se va face o noua comunicare părţii, la domiciliul ei, iar termenul de apel va începe să curgă din nou dela această dată.  +  Articolul 287Cererea de apel va cuprinde:1. numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor;2. arătarea hotărîrii care se ataca;3. motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul, afară de cazul cînd hotărîrea atacată a fost pronunţată pe temeiul lipsei la interogator;4. dovezile pe care se sprijină apelul;5. semnatura.Cerinţele dela punctele 2 şi 5 sînt prevăzute sub pedeapsa nulităţii, iar cele dela punctele 3 şi 4, sub pedeapsa decăderii. Aceste cerinţe pot fi împlinite pînă, cel mai târziu în ajunul zilei de înfăţişare, iar lipsa semnăturii, în condiţiunile prevăzute de art. 133 al. II.Cînd dovezile propuse sînt martori sau înscrisuri nearătate la prima instanţa, se vor aplica dispoziţiunile art. 112.  +  Articolul 288La cererea de apel se vor alătură atâtea copii câţi intimaţi sînt.Apelul se depune la instanţa a carei hotărîre se ataca sub pedeapsa de nulitate.Preşedintele va inainta instanţei de apel dosarul împreună cu apelurile făcute numai după împlinirea termenului de apel pentru toate părţile.Cu toate acestea, apelul va fi trimis de îndată dacă s'a făcut cerere pentru suspendarea hotărîrii primei instanţe.Apelurile făcute împotriva aceleaşi hotărîri vor fi repartizate la o singura secţiune.  +  Articolul 289Preşedintele instanţei de apel, îndată ce primeşte dosarul, va soroci termen de înfăţişare, potrivit dispoziţiunilor art. 114 şi va ordonă citarea părţilor.În acelaşi timp, va dispune să se comunice intimatului, odată cu citaţia, o copie de pe cererea de apel, împreună cu copiile certificate de pe înscrisurile alăturate şi care nu au fost înfăţişate la prima instanţa, punându-i-se în vedere să depună la dosar întâmpinare potrivit dispoziţiunilor prevăzute de art. 114.Dacă sînt mai mulţi intimaţi, dispoziţiunile art. 113 se vor aplica prin asemănare.  +  Articolul 290Cînd apelurile făcute împotriva aceleaşi hotărîri au fost repartizate la secţiuni deosebite, preşedintele secţiunii investită în urma va dispune, la cerere, trimiterea apelului la secţiunea cea dintâi investită.  +  Articolul 291În cazul cînd intimatul nu a primit, în termenul prevăzut de art. 114, comunicarea motivelor de apel şi a dovezilor invocate, va putea cere, la prima zi de înfăţişare, un termen înăuntrul căruia să depună la dosar întâmpinare.În cazul mai sus arătat, dacă intimatul lipseşte, instanţa va dispune comunicarea în vederea depunerii întâmpinării.  +  Articolul 292Părţile nu se vor putea folosi înaintea instanţei de apel de alte motive, mijloace de apărare şi dovezi decât de acele invocate la prima instanţa sau arătate în cererea de apel şi în întâmpinare, afară de cazul prevăzut la art. 138.  +  Articolul 293Intimatul este în drept, chiar după împlinirea termenului de apel, să-şi însuşească cererea de apel facuta de partea potrivnica, printr'o cerere proprie, care să tinda la reformarea hotărîrii primei instanţe.Însuşirea cererii de apel se face prin întâmpinare sau la prima zi de înfăţişare în formele prevăzute pentru cererea de apel.Însuşirea cererii de apel nu este primită cînd sa făcut apel numai pentru cheltuieli de judecată.Însuşirea cererii de apel va fi respinsă cînd apelul a fost retras cel mai târziu la prima zi de înfăţişare sau cînd a fost respins pentru motive care nu atrag cercetarea fondului.Aceasta dispoziţie nu se aplică dacă însuşirea apelului s'a făcut înăuntrul termenului de apel.  +  Secţiunea II Judecarea apelului  +  Articolul 294În apel nu se poate schimba calitatea părţilor cauza sau obiectul cererii de chemare în judecata şi nici nu se pot face alte cereri noui. Excepţiunile de procedura şi mijloacele de apărare nu sînt socotite cereri noui.Se vor putea cere însă dobânzi, rate, venituri, ajunse la termen şi orice alte despăgubiri ivite după darea hotărîrii primei instanţe. De asemeni se va putea propune compensatiunea legală.  +  Articolul 295Dovezile administrate la prima instanţa se pot reface în apel, dacă instanţa le găseşte gresite sau neîndestulătoare.  +  Articolul 296Instanţa de apel poate păstra sau schimba în tot sau în parte hotărîrea atacată.  +  Articolul 297Cînd se face apel împotriva hotărîrii prin care întâia instanţa s'a declarat recompetenta, dacă instanţa de apel găseşte apelul întemeiat, va schimba hotărîrea atacată şi, declarandu-se competenţa, va judeca pricina în fond.Dacă însă prima instanţa se va fi declarat competenţa, iar instanţa de apel va găsi ca era necompetentă, schimband hotărîrea atacată, va arata instanţa competenţa, căreia îi va trimite pricina spre cercetare.  +  Articolul 298Dispoziţiunile de procedura prevăzute pentru prima instanţa se aplică şi în instanţa de apel, întrucât nu sînt potrivnice celor cuprinse în acest capitol.  +  Capitolul 2 Recursul  +  Secţiunea I Termenul şi formele recursului  +  Articolul 299Cărţile de judecată, sentinţele şi deciziunile Curţilor date în ultima instanţa, precum şi hotărîrile date în ultima instanţa de jurisdictiunile reglementate prin legi speciale sînt, supuse recursului.  +  Articolul 300Recursul suspenda executarea numai în pricinile privitoare la strămutare de hotare şi desfiinţare de constructiuni, precum şi în cazurile anume prevăzute de lege.Partea care a făcut recurs poate să ceara instanţei de fond suspendarea executării:1. dacă hotărîrea atacată cu recurs obliga la plata unei sume de bani; suspendarea va fi încuviinţată de îndată ce suma datorită cu dobânzi şi cheltuieli de judecată a fost în întregime depusa pentru garantarea plăţii;2. Dacă hotărîrea a fost data în altfel de pricini, suspendarea va putea fi încuviinţată numai cu darea unei cauţiuni, care se va statornici după ascultarea părţilor chemate în camera de chibzuire.Dacă recursul este respins, în cazul prevăzut la punctul 1, suma va fi liberată creditorului la cerere; iar în cazul prevăzut la punctul 2, cauţiunea se va libera depunatorului, numai dacă în termen de o luna dela respingerea recursului partea în drept nu a făcut cerere de despăgubire.Dacă recursul este admis instanţa de fond dispune eliberarea de îndată a sumei depusa, pe temeiul unei copii legalizate de pe dispozitivul hotărîrii instanţei de recurs.  +  Articolul 301Termenul de recurs este de 15 zile dela comunicare, chiar dacă prin legi speciale s'ar fi dispus: altfel.  +  Articolul 302Recursul se depune la instanţa a carei hotărîre se ataca, sub pedeapsa nulităţii.  +  Articolul 303Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, sau înăuntrul termenului de recurs.Termenul pentru depunerea motivelor se socoteşte dela comunicarea hotărîrii, chiar dacă recursul s'a făcut mai înainte.Motivarea recursului va cuprinde arătarea motivelor de casare şi de dezvoltarea lor în parte.În recursurile care se judeca la Curtea de Casaţie se va depune o copie mai mult de pe motivele de casare pentru Ministerul Public în pricinele în care acesta este chemat, potrivit legii, sa pună concluziuni.Preşedintele instanţei, care primeşte cererea de recurs, va putea sa o înapoieze părţii prezente, dacă nu îndeplineşte condiţiunile prevăzute de lege, pentru a fi refăcută, prelungind termenul de recurs cu 5 zile.În termen de 15 zile dela comunicarea recursului motivat, intimatul va depune întâmpinare la instanţa unde s'a depus recursul.După împlinirea termenului de mai sus, instanţa de fond va inainta instanţei de recurs dosarul împreună cu dovezile de comunicarea hotărîrii atacate, ori cu arătarea motivului necomunicarii ei.  +  Articolul 304Casarea unei hotărîri se poate cere:1. cînd instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiunilor legale;2. cînd hotărîrea s'a dat de alţi judecători decât acei care au luat parte la desbaterea în fond a pricinei;3. cînd instanţa a depăşit competinţa sa;4. cînd instanţa a depăşit puterea ce îi este data prin lege;5. cînd judecata s'a urmat cu călcarea formelor de procedura care atrage pedeapsa nulităţii în condiţiunile art. 105 al. II, afară numai dacă este nevoie de o verificare a împrejurărilor de fapt în afară dosarului6. cînd hotărîrea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cînd cuprinde motive străine de firea pricinei;7. cînd hotărîrea pronunţată este lipsită de temei legal;8. cînd judecata nu s'a pronunţat asupra unui mijloc de apărare sau asupra unei dovezi administrate, care erau hotaritoare pentru dezlegarea, pricinei;9. cînd prin hotărîrea data s'a călcat sau s'a aplicat greşit legea;10. cînd hotărîrea cuprinde o greseala grava de fapt;11. cînd instanţa, sub cuvânt de interpretare, a schimbat natura conventiunii părţilor, sau i-a schimbat înţelesul lămurit şi vadit neîndoielnic.  +  Articolul 305Nu va fi primită cererea de recurs, intemeiata pe motive care n'au fost propuse înaintea judecaţii de fond, afară de cazul cînd aceste motive privesc ordinea publică.  +  Articolul 306Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal.Motivele de ordine publică pot fi invocate şi din oficiu de instanţa de recurs, care, însă, este obligată să le pună în desbaterea părţilor.Gresita arătare a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea motivelor da putinta încadrării lor într'unul din motivele prevăzute de art. 304.  +  Articolul 307Avocaţii stagiari nu pot sa redacteze motivele de casare şi nici sa pledeze înaintea instanţelor de recurs.  +  Articolul 308Termenul de judecată se va soroci numai după ce hotărîrea atacată cu recurs a fost comunicată.Preşedintele, sorocind termenul de judecată, poate desemna un judecător pentru întocmirea unei dări de seama asupra recursului.La Curtea de Casaţie, darea de seama este obligatorie şi se va întocmi de un consilier sau de un magistrat asistent.Darea de seama va cuprinde pe scurt arătarea obiectului cererii de chemare în judecata, dezlegarea data pricinei de ultima instanţa precum şi faptele constatate de aceasta, în măsura în care este nevoie pentru dezlegarea recursului.Magistratul, fără să-şi arate părerea, va da desluşiri în cuprinsul dării de seama:1. asupra cerinţelor de forma;2. asupra motivelor pe care se sprijină hotărîrea atacată şi dacă dezlegarea data prin hotărîre se potriveste cu jurisprudenta Curţii de Casaţie, sau cu doctrina.Darea de seama va trebui depusa cu cel puţin 5 zile înainte de ziua înfăţişării.  +  Secţiunea 2 Judecarea recursului şi efectele casării  +  Articolul 309Preşedintele va da cuvântul părţilor după citirea dării de seama.Ministerul public vorbeşte cel din urma, afară de cazul cînd este parte principala.  +  Articolul 310Dacă nu se dovedeşte, la prima zi de înfăţişare, ca recursul a fost depus peste termen sau dacă aceasta dovada nu reiese din dosar, el se va socoti făcut în termen.  +  Articolul 311Hotărîrea casată nu are nicio putere.Actele de executare sau de asigurare făcute în puterea unei asemenea hotărîri sînt desfiinţate de drept.  +  Articolul 312Curtea de Casaţie va dispune, în cazul cînd casează, ca pricina să fie trimisa aceleaşi instanţe spre a fi judecata din nou de către alţi judecători.Cînd interesele unei bune judecati o cer, pricina va putea fi trimisa spre judecata altei instanţe de acelaşi grad.Dacă instanţa a carei hotărîre a fost casată a încetat de a avea fiinta legală, pricina va fi trimisa unei instanţe de acelaşi grad, iar în lipsa, cu grad asemănător.  +  Articolul 313Curtea de Casaţie va hotărî asupra fondului pricinii:1. ori de câte ori este cazul să facă o simpla aplicare a legii la împrejurări pe deplin statornicite, cum ar fi cazul puterii de lucru judecat sau al prescripţiunii, ori altele asemănătoare;2. cînd casează o hotărîre care a încuviinţat un apel neadmis de lege sau făcut peste termenul legal;3. cînd anulează o hotărîre potrivnica unei hotărîri irevocabile;4. ori de câte ori legea prevede aceasta.În aceste cazuri, executarea deciziunii Curţii de Casaţie se va face de prima instanţa de fond, la cererea părţii şi prin mijlocirea Curţii de Casaţie.  +  Articolul 314Curtea şi tribunalul, în caz de casare, vor judeca pricina în fond.Totuşi, cînd hotărîrea a fost casată pe motiv de necompetenta, instanţa de recurs va trimite pricina la instanţa competenţa.După casare, tribunalul retine pricina în prima sau ultima instanţa, potrivit normelor competintei sale.  +  Articolul 315În caz de casare, hotărîrile instanţei de recurs asupra punctelor de drept deslegate sînt obligatorii pentru judecătorii fondului.În caz de casare pentru nerespectarea formelor procedurale, judecata va reîncepe dela actul anulat.După casare, instanţa de fond va judeca din nou, ţinînd seama de toate motivele invocate înaintea instanţei a carei hotărîre a fost casată.  +  Articolul 316Dispoziţiunile de procedura prevăzute pentru apel, se aplică, prin asemănare, şi cu privire la recurs, în măsura în care nu sînt potrivnice celor cuprinse în acest capitol.  +  Titlul V Căile extraordinare de atac  +  Capitolul 1 Contestaţia în anulare  +  Articolul 317Hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu contenstatie în anulare, pentru motivele mai jos arătate, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe căile ordinare de atac:1. cînd procedura de chemare a părţii, pentru ziua cînd s'a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerinţele legii;2. cînd hotărîrea, a fost data de judecători cu călcarea dispoziţiunilor de ordine publică privitoare la competinţa.Cu toate acestea, contestaţia poate fi primită pentru motivele mai sus arătate, în cazul cînd aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanţa le-a respins pentru ca aveau nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el sa fi fost judecat în fond.  +  Articolul 318Hotărîrile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie, cînd dezlegarea data este rezultatul unei greşeli materiale sau cînd instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală sa cerceteze vreunul din motivele de casare.  +  Articolul 319Contestaţia se introduce la instanţa a carei hotărîre se ataca.Ea se poate face înainte de începerea executării şi în tot timpul ei; pînă la încheierea celui din urma act de executare,  +  Articolul 320Contestaţia se judeca de urgenta şi cu precădere.Întâmpinarea nu este obligatorie.Hotărîrea data, în contestaţie este supusă aceloraşi cai de atac ca şi hotărîrea atacată.  +  Articolul 321Nu se poate face o noua contestaţie pentru motive ce au existat la data celei dintâi.  +  Capitolul 2 Revizuirea hotărîrilor  +  Articolul 322Revizuirea unei hotărîri rămase desavarsita în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărîri data de o instanţa de recurs atunci cînd evoca fondul, se poate cere în următoarele cazuri:1. dacă dispozitivul hotărîrii cuprinde dispoziţiuni potrivnice ce nu se pot aduce la îndeplinire;2. dacă s'a pronunţat asupra unor lucruri care nu s'au cerut sau nu s'a pronunţat asupra unui lucru cerut ori s'a dat mai mult decât s'a cerut;3. dacă obiectul pricinei nu se afla în fiinta;4. dacă un judecător, martor sau expert, care a luat parte la judecata, a fost condamnat irevocabil pentru o infracţiune privitoare la pricina sau dacă hotărîrea s'a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecaţii, sau dacă partea care a jurat a fost condamnata irevocabil pentru fals;5. dacă, după darea hotărîrii, s'au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi înfăţişate dintr'o împrejurare mai presus de voinţa părţilor, ori dacă s'a revizuit hotărîrea unei instanţe penale sau administrative pe care ea s'a întemeiat;6. dacă Statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publică, dispăruţii, incapabilii sau cei puşi sub curatela sau consiliu judiciar, nu au fost apăraţi de loc sau au fost apăraţi cu viclenie de cei însărcinaţi să-i apere;7. dacă exista hotărîri desavarsite potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricina, între aceleaşi persoane, avînd aceeaşi calitate.Aceste dispoziţiuni se aplică şi în cazul cînd hotărîrile potrivnice sînt date de instanţe de recurs. În cazul cînd una dintre instanţe este Curtea de Casaţie, cererea de revizuire se va judeca de această instanţă;8. dacă partea a fost împiedicată să se înfăţişeze la judecata şi sa înştiinţeze instanţa despre aceasta, dintr'o împrejurare mai presus de voinţa sa.  +  Articolul 323Cererea de revizuire se îndreaptă la instanţa care a dat hotărîrea rămasă desavarsita şi a carei revizuire se cere.În cazul art. 322 pct. 7, cererea de revizuire se va indrepta la instanţa mai mare în grad faţă de instanţa sau instanţele care au pronunţat hotărîrile potrivnice.Cînd cele doua instanţe, care au dat hotărîrile potrivnice, fac parte din circumscripţii judecătoreşti deosebite, instanţa mai mare în grad la care urmează să se îndrepte cererea de revizuire, va fi aceea a instanţei care a dat prima hotărîre.  +  Articolul 324Termenul de revizuire este de o luna şi se va socoti:1. în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1, 2 şi 7, al. I, dela comunicarea hotărîrilor desavarsite, iar cînd hotărîrile au fost date de instanţe de recurs după evocarea fondului, dela pronunţare; pentru hotărîrile prevăzute la punctul 7, al. II, dela pronunţarea ultimei hotărîri;2. în cazul prevăzut de art. 322 pct. 3, dela cel din urma act de executare;3. în cazul prevăzut de art. 322 pct. 4, din ziua în care partea a luat cunoştinţa de hotărîrea instanţei penale de condamnare a judecătorului, martorului, expertului, sau părţii care a jurat sau de hotărîrea care a declarat falsitatea înscrisurilor;4. în cazurile prevăzute de art. 322 punctul 5, din ziua în care s'a descoperit înscrisul;5. în cazurile prevăzute de art. 322, pct. 6, dela comunicarea hotărîrii desavarsita facuta Statului ori celorlalte persoane de drept public sau de utilitate publică, sau dela întoarcerea dispărutului ori dela dobândirea capacităţii; în aceste din urma doua cazuri termenul fiind de 6 luni.În cazul art. 322 pct. 8 termenul de revizuire este de 15 zile şi se socoteşte dela încetarea împiedicării.  +  Articolul 325Instanţa poate suspenda executarea hotărîrii a carei revizuire se cere, sub condiţiunea dării unei cauţiuni.  +  Articolul 326Cererea de revizuire se judeca potrivit dispoziţiunilor prevăzute pentru cererea de chemare în judecata.Întâmpinarea nu este obligatorie.  +  Articolul 327Dacă instanţa încuviinţează cererea de revizuire, ea va schimba, în tot sau în parte, hotărîrea atacată, iar în cazul hotărîrilor desavarsite potrivnice, ea va anula cea din urma hotărîre.Se va face arătare de hotărîrea data în revizuire, în josul originalului hotărîrii revizuite.  +  Articolul 328Hotărîrea asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărîrea revizuită.Dacă revizuirea s'a cerut pentru hotărîri potrivnice, calea de atac este recursul.  +  Capitolul 3 Recursurile speciale  +  Articolul 329Ministerul Public de pe lîngă Curtea de Casaţie, direct sau la cererea Ministrului Justiţiei, poate să atace cu recurs în interesul legii, înaintea Curţii de Casaţie, în secţiuni unite, pentru încălcarea legii:1. încheierile sau hotărîrile desavarsite date cu recurs, la Curtea de Casaţie; acest recurs nu este împiedicat de recursul făcut de părţi pentru un motiv deosebit;2. hotărîrile care au fost date cu drept de recurs la alte instanţe şi au rămas irevocabile.Casarea se va face în interesul numai al legii şi dezlegarea data punctelor de drept judecate este obligatorie pentru instanţe.Deciziunile Curţii de Casaţie vor fi aduse la cunoştinţa instanţelor de Ministerul Justiţiei.  +  Articolul 330Ministrul Justiţiei, direct sau prin mijlocirea procurorului general al Curţii de Casaţie, poate să atace cu recurs în anulare înaintea acestei instanţe, hotărîrile sau actele prin care judecătorii au depăşit puterea ce le este data prin lege sau au săvârşit delicte cu prilejul cercetării pricinelor.În acest din urmă caz, după anulare, Curtea de Casaţie, se va întruni de îndată în Curte de Justiţie pentru judecarea celor vinovaţi.  +  Cartea III Dispoziţiuni generale privitoare la procedurile necontencioase  +  Articolul 331Cererile pentru dezlegarea cărora este nevoie de mijlocirea instanţei fără însă să se urmărească stabilirea unui drept potrivnic faţă de o altă persoană, precum sînt cele privitoare la darea autorizatiunilor judecătoreşti, sau la luarea unor măsuri legale de supraveghere, ocrotire ori asigurare, sînt supuse dispoziţiunilor de procedura mai jos arătate.  +  Articolul 332Cererile necontencioase care sînt în legătură cu o lucrare sau o pricina în curs la o instanţa sau pe care aceasta a deslegat-o, ori dacă au ca obiect eliberarea unor înscrisuri, titluri sau valori aflate în depozitul unei instanţe, se vor indrepta la acea instanţa.  +  Articolul 333Cererea va cuprinde numele şi domiciliul celui care o face şi ale persoanelor pe care acesta cere să fie chemate înaintea instanţei, precum şi arătarea pe scurt a obiectului, motivarea cererii şi semnatura.Ea va fi însoţită de înscrisurile pe care se sprijină.  +  Articolul 334Instanţa îşi verifica competinţa din oficiu, putând cere părţii lămuririle necesare.Dacă instanţa se declara, necompetentă, va trimite dosarul instanţei în drept sa hotărască.  +  Articolul 335Dacă cererea, prin însăşi cuprinsul ei sau prin obiectiunile ridicate de persoanele citate sau care intervin, prezintă caracter contencios, instanţa o va respinge.  +  Articolul 336Încheierea prin care se încuviinţează cererea este executorie.Ea este supusă apelului.Termenul de apel va curge dela pronunţare, pentru cei care au fost de faţa, şi dela comunicare, pentru cei care au lipsit.Apelul poate fi făcut de orice persoană interesată, chiar dacă nu a fost citata la dezlegarea cererii.Apelul se face într'un singur exemplar, neînsoţit de copii.Executarea încheierii poate fi suspendată de instanţa de apel cu sau fără cauţiune.Apelul şi recursul se judeca în camera de chibzuire.  +  Articolul 337Încheierile nu au puterea lucrului judecat.  +  Articolul 338Procedura prevăzută în articolele de mai sus se întregeşte cu dispoziţiunile de procedura contencioasă, în măsura în care nu sînt potrivnice naturii necontencioase a cererii.Materiile necontencioase cu privire la care legea prevede o procedură specială rămîn supuse dispoziţiunilor speciale, care se vor întregi cu cele prevăzute în cuprinsul cărţii de faţa.  +  Articolul 339Procedura necontencioasă se aplică şi în cazurile în care legea da în căderea preşedintelui instanţei luarea unor măsuri cu caracter necontecios.În aceste cazuri, preşedintele este ţinut sa pronunţe încheierea în termen de cel mult 3 zile dela primirea cererii.Apelul împotriva încheierii date de judecătorul dela judecătorie se judeca de tribunal, iar apelul împotriva încheierii date de preşedintele tribunalului sau Curţii se judeca de completul instanţei respective,  +  Cartea IV Despre arbitri  +  Capitolul 1 Numirea arbitrilor  +  Articolul 340Persoanele care au liberul exerciţiu al drepturilor lor vor putea sa reguleze prin arbitri judecata pricinilor lor.  +  Articolul 341Nu vor putea fi supuse la arbitri chestiunile de stare civilă, desparteniile şi toate drepturile asupra cărora legea nu permite a se face tranzacţie.  +  Articolul 342Arbitrii se vor numi de către părţi prin act în scris autentificat de tribunal.Pot fi arbitri orice persoane capabile, de orice naţionalitate.  +  Articolul 343Compromisul sau actul prin care se numesc arbitrii, va arata, sub pedeapsa de nulitate, numele arbitrilor şi contestaţiile născute sau ce s'ar putea naşte şi pe care arbitrii au a le judeca.  +  Articolul 344Judecata arbitrilor se va termina la epoca arătată în compromis; iar dacă acesta nu cuprinde niciun termen sau dacă termenul nu s'a prelungit printr'un act iscălit de părţi şi încunoştiinţat tribunalului, însărcinarea arbitrilor nu va tine mai mult de cinci luni dela data constituirii tribunalului de arbitri.  +  Articolul 345Părţile vor putea sa renunţe la apel prin compromis.Dacă însă arbitrii sînt chemaţi a judeca o pricina, care este în cercetarea unei Curţi, judecata lor va fi totdeauna definitivă.  +  Articolul 346Arbitrii se pot recuza pentru cauze ivite în urma numirii lor şi atunci ei se pot recuza pentru aceleaşi cauze ca şi judecătorii.Recuzarea se va judeca, în caz de neînţelegere, de tribunalul care a autentificat compromisul.  +  Articolul 347În timpul funcţionarii lor, arbitrii nu se pot revoca decât prin consimtimantul tuturor părţilor.  +  Articolul 348Dacă numărul arbitrilor este cu soţ şi voturile se împart pentru darea hotărîrii ei vor numi un super-arbitru, dacă sînt îndreptăţiţi la aceasta.Dacă n'au dreptul de a numi un supra-arbitru, sau avînd acest drept, nu se înţeleg asupra numirii lui, el se va numi de prezidentul tribunalului care a autentificat compromisul sau de prezidentul Curţii, dacă arbitrii judeca o pricina ce era la acea Curte.  +  Capitolul 2 Cercetarea pricinei înaintea arbitrilor  +  Articolul 349Fiecare din părţi va da arbitrilor actele, documentele şi memoriile ce va fi avînd, în termenul arătat în compromis sau, în lipsa unei asemenea cauze, în termenul însemnat de arbitri.Odată ce acest termen a expirat, arbitrii vor judeca după actele şi memoriile ce vor fi avînd.  +  Articolul 350Părţile vor avea dreptul a se apara prin graiu înaintea arbitrilor, prin ele insile sau prin procuratori, în termenul însemnat de arbitri,  +  Articolul 351Arbitrii vor putea incuviinta interogatorul părţilor şi orice măsuri pregătitoare, care se pot face şi de judecători.  +  Articolul 352Jurământul înaintea arbitrilor se va săvârşi potrivit art. 230 şi următoarele din acest cod.  +  Capitolul 3 Hotărîrea arbitrilor  +  Articolul 353Arbitrii vor da hotărîrea cu majoritate de voturi.  +  Articolul 354În caz de imparteala a părerilor, superarbitrul se va pronunţa după ce va fi ascultat pe părţi sau va fi cetit numai actele lor, dacă, nu s'a făcut şi apărare prin grai. Super-arbitrul se va uni cu una din părerile arbitrilor sau va putea face a se schimba în tot sau în parte părerea cu care se uneste.Părţile vor putea, prin buna înţelegere, sa indrituiasca pe super-arbitru sa ia parte la cercetarea pricinei împreună cu arbitrii şi sa dea hotărîrea odată cu ei.Aceasta îndrituire va trebui să fie arătată în chiar actul de compromis.  +  Articolul 355Super-arbitrul va avea totdeauna 8 zile dela numirea sa spre a-şi da hotărîrea, chiar dacă termenul compromisului s'a sfîrşit.  +  Articolul 356Arbitrii vor da hotărîrea lor întemeindu-se pe lege, afară numai cînd, prin actul de compromis, vor fi indrituiti a judeca numai după cugetul şi chibzuirea lor.Aceasta hotărîre se va alcătui ca şi aceea a judecătorilor.  +  Articolul 357Hotărîrea arbitrilor, împreună cu actul de compromis şi actele de cercetare, se vor inainta în 3 zile dela data hotărîrii, la grefa tribunalului care a autentificat actul de compromis.Actele de cercetare se vor putea reproduce în practicarea hotărîrii, în care caz nu vor mai trebui alăturate la hotărîre.  +  Articolul 358Hotărîrea arbitrilor se va comunică prigonitoarelor părţi după cererea celui interesat, potrivit art. 266 din acest cod.  +  Articolul 359Hotărîrea arbitrilor se va investi cu titlul executoriu, dacă părţile au renunţat la dreptul de apel prin compromis, în virtutea unei încheieri a tribunalului la care s'a depus hotărîrea.Încheierea se va trece în josul originalului.Titlul executor se va pune pe copia hotărîrii arbitrilor şi se va da părţii cîştigătoare.  +  Articolul 360Înaintarea hotărîrii arbitrilor (art. 357), comunicarea copiilor către părţi (art. 358), investirea cu titlul executoriu (art. 359), se vor face la secţia respectiva a Curţii, cînd pricina ce s'a judecat de arbitri fusese înaintea Curţii.  +  Articolul 361Hotărîrea arbitrilor, investită cu titlul executor, are efectele hotărîrilor judecătoreşti şi se executa în acelaşi chip.  +  Articolul 362Hotărîrile arbitrilor se dau fără drept de opoziţie.  +  Articolul 363Ele nu sînt supuse la apel dacă pricina este de natura a fi judecata în cea din urma instanţa de către tribunal.  +  Articolul 364În celelalte cazuri, hotărîrea arbitrilor este supusă la apel, dacă părţile n'au renunţat la acest drept prin compromis sau prin act formal posterior.  +  Articolul 365Apelul în contra hotărîrilor arbitrilor se va da în forma şi termenii hotariti pentru hotărîrile tribunalelor.  +  Articolul 366Recursurile împotriva desavarsitelor hotărîri date de arbitri după lege, precum şi cele împotriva hotărîrilor judecătoreşti ce au intervenit în materie de judecată arbitrală, se judeca de Curtea de Casaţie.  +  Articolul 367Hotărîrea arbitrilor va fi supusă la contestaţie şi revizuire în cazurile şi modurile prevăzute de lege.Contestaţiile şi cererile de revizuire se vor judeca de instanţa care a pus titlul executor sau de Curtea la care fusese pendinte pricina supusă arbitrilor.  +  Articolul 368Se va putea cere nulitatea hotărîrii arbitrilor la instanţa care a autentificat compromisul:1. dacă acei ce au dat-o n'au primit o asemenea însărcinare dela părţi;2. dacă arbitrii s'au pronunţat după sfarsirea termenului arbitrajului;3. dacă hotărîrea s'a dat asupra unor chestiuni care nu fuseseră supuse arbitrilor;4. dacă pretinsa hotărîre s'a dat de unii arbitri, neindrituiti sa judece în lipsa celorlalţi;5. dacă este vorba de cazuri pe care legea opreşte a se judeca de arbitri.  +  Articolul 369Însărcinarea arbitrilor încetează prin pronunţarea hotărîrii lor.  +  Articolul 370Arbitrajul mai încetează încă afară de alta învoire:1. Prin sfarsirea termenului însemnat în compromis sau prelungit de părţi ori prin sfarsirea termenului prevăzut la art. 344 din acest cod, cînd nu a fost alt termen învoit;2. prin revocarea arbitrilor cu consimtimantul tuturor părţilor;3. prin moartea, recuzarea ori demisia unuia din arbitri;4. prin moartea uneia din părţi, cînd moştenitorii săi vârstnici şi capabili nu voiesc să se mai judece cu arbitri.  +  Articolul 371Arbitrii care, după ce au primit, se lasă fără cauza binecuvantata sau nu voiesc sa judece, pot fi dati judecaţii pentru tagada de dreptate şi condamnaţi şi la despăgubiri către părţi.  +  Cartea V Despre executarea silită  +  Capitolul 1 Dispoziţiuni generale  +  Secţiunea I Titlurile cerute pentru executarea silită  +  Articolul 372Executarea silită se va urmări: a) în virtutea unei hotărîri judecătoreşti; ...  b) în virtutea unui titlu executoriu. ...   +  Articolul 373Hotărîrile se vor executa prin mijlocirea primei instanţe.Cererea de executare se va face la instanţa care a pronunţat ultima hotărîre asupra fondului şi care va trimite titlul pentru executare la prima instanţa. Executarea se îndeplineşte prin corpul de portarei. Ea se mai poate face în comunele urbane prin comisariatele de poliţie, iar în cele rurale, prin judecător, ajutorul sau pretor.  +  Articolul 374Nicio hotărîre nu se va putea executa de nu va fi investită cu titlul executor, prevăzut de art. 269, afară de hotărîrile pregătitoare şi de hotărîrile executorii provizoriu, care se executa şi fără titlul executor.  +  Articolul 375Hotărîrile judecătoreşti date în tari străine nu se vor putea executa în România, decât după ce judecătoria, în al cărui ocol vor avea a se executa, va incuviinta printr'o sentinta investirea lor cu titlul executoriu, în urma citarii părţilor.Aceasta cerere nu se va putea incuviinta decât dacă aceste hotărîri sînt date de tribunalele competente şi sînt rămase definitive, dacă nu se calca legile de ordine publică ale României, şi dacă între amândouă statele este reciprocitate de executare.  +  Articolul 376Titlul executor nu se pune decât asupra hotărîrilor care au rămas definitive şi a actelor autentice potrivit art. 45 şi următoarele din legea autentificării actelor.Actele autentificate de consulatele şi legatiunile române din străinătate se vor putea investi cu titlul executor de judecătoria domiciliului uneia din părţile părtaşe la actul autentic.Dacă nici una din părţi nu are domiciliul în ţara, titlul executor se va putea incuviinta de judecătoria I-a urbana Bucureşti.  +  Articolul 377Sînt hotărîri desavarsite orice hotărîri date după chemarea părţilor:1. de o Curte;2. de un tribunal cînd el judeca în cea din urma instanţa;3. de un tribunal sau o judecătorie care a judecat în întâia instanţa, dacă părţile au lăsat sa treacă termenul de apel sau au lăsat să se perime judecata în apel.  +  Articolul 378Pe cînd o hotărîre definitivă se afla în curs de a se judeca în contestaţie sau în urma cererii de revizuire ea are încă puterea lucrului judecat pînă ce se va înlocui prin o alta hotărîre.  +  Articolul 379Nicio urmărire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decât în virtutea unui titlu executor, sau a unei hotărîri date cu execuţie provizorie şi pentru o datorie certa şi lichidă.Dacă datoria consista în suma nelămurită, urmăririle se vor amana pînă mai întîi se va face lichidarea.Creanta certa este aceea a carei existenta rezultă din însuşi actul de creanta sau şi din alte acte, chiar neautentice, emanate dela debitor sau recunoscute de dânsul.Creanta este lichidă atunci cînd câtimea ei este determinata prin însuşi actul de creanta sau cînd este determinabilă cu ajutorul actului de creanta sau şi a altor acte neautentice, fie emanând dela debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui în baza unei rispositii legale sau a stipulatiunilor conţinute în actul de creanta, chiar dacă prin aceasta determinare ar fi nevoie de o osebită socoteala.  +  Secţiunea II Persoanele şi bunurile supuse executării silite  +  Articolul 380Executarea silită se întinde asupra tuturor bunurilor mişcătoare şi nemişcătoare ale datornicului, afară de excepţiile admise de lege.  +  Secţiunea III Cînd se poate exercita executarea silită  +  Articolul 381Cînd printr'o hotărîre s'a dat un termen de plată, executarea nu se poate face pînă la sosirea acelui termen.  +  Articolul 382Cu toate acestea, partea care a cîştigat va putea şi înaintea sosirii termenului, sa ceara executarea hotărîrii: a) dacă datornicul a fugit; ...  b) dacă datornicul risipeşte averea sa mişcătoare şi nemişcătoare; ...  c) dacă alţi creditori executa alte hotărîri asupra averii sale; ...  d) dacă prin fapta sa el a micşorat asigurările date creditorului sau, sau n'a dat asigurările promise ori încuviinţate sau este în stare de insolvabilitate de obşte cunoscută. ...   +  Articolul 383În cazurile arătate în articolele de mai sus, instanţa care a investit hotărîrea cu formula executorie va hotărî de urgenta, după ce va cita pe părţi în termen scurt.În cazul cînd datornicul a fugit, citaţia i se va da la ultimul domiciliu.  +  Articolul 384Hotărîrile ce au să se execute provizoriu cu dare de cauţiune nu se vor executa mai înainte de a se da cauţiunea.  +  Articolul 385Nicio executare nu se va putea face înainte de ora opt dimineata şi după ora şase seara.Executarea începută va putea continua în acea zi sau în zilele următoare.  +  Articolul 386Executarea silită, nu se va face duminicile şi sărbătorile legale sau naţionale prevăzute de legea vacantelor, afară de cazuri urgente, după a anume încuviinţare a prezidentului tribunalului sau Curţii care a dat ordinul de executare.  +  Articolul 387Nicio hotărîre sau titlu executor nu se va putea executa decât numai după ce se va fi încunoştiinţat datornicul odată cu somaţia sau comandamentul.  +  Articolul 388Cu cel puţin o zi înainte de orice executare, agentul ce are să execute va face o somaţie datornicului la care se va alătură şi copia titlului ce se executa.  +  Articolul 389Dacă creditorul a lăsat sa treacă 6 luni dela data îndeplinirii ori cărui act de executare, fără sa fi urmat alte acte de urmărire, executarea se perima de drept şi orice parte interesată poate cere desfiinţarea ei.În caz de suspendarea executării, termenul de perimare curge dela încetarea suspendării.Dacă se face o noua cerere de executare, se va face mai întîi o noua somaţie, la care nu se va mai alătură titlul ce se executa.  +  Articolul 390Cele doua articole de mai sus nu se aplică în cazurile cînd legea încuviinţează executarea fără somaţiune.Asemenea nu se va notifica datornicului nici somaţia, nici hotărîrea sau titlul, cînd executarea se face potrivit art. 382 din acest cod.  +  Articolul 391Călcarea art. 384, 385, 387, 388 şi 339 aduc anularea executării.  +  Secţiunea IV Pentru primirea cauţiunii  +  Articolul 392Hotărîrea care obliga pe o parte ca sa dea o cauţiune sau un garant, va arata şi termenul cînd să se aducă acea cauţiune, sau să se înfăţişeze acel garant.  +  Articolul 393Garantul se va infatisa înaintea judecaţii în şedinţa publică, faţa cu toate părţile, sau în lipsa lor, dacă au fost chemate formal.Judecata va primi pe garant dacă solvabilitatea sa va fi de obşte cunoscută, sau dacă se va dovedi cu acte.  +  Articolul 394Partea potrivnica va putea sa conteste solvabilitatea garantului şi judecata va preţui de urgenta.  +  Articolul 395Dacă se primeşte cauţiunea sau garantul, actul care le primeşte va fi executor, cu tot dreptul de apel.  +  Articolul 396Garantul fiind primit, va face înaintea judecaţii declaraţia ca primeşte a garanta.Aceasta declaraţie se va trece în procesul-verbal al şedinţei.Din momentul acestei declaraţii, el va fi supus la toate consecinţele ce aduce garanţia sa.  +  Secţiunea V Executarea în contra moştenitorilor  +  Articolul 397Cînd datornicul a murit, lăsând numai moştenitori vârstnici, executarea începută asupra bunurilor sale se va continua în contra lor 8 zile după ce printr'o notificare au fost înştiinţaţi în mod colectiv la ultimul domiciliu al defunctului.Cînd între moştenitori sînt nevârstnici, executarea începută se va suspenda pînă la alcătuirea reprezentantei lor legale, care se va face prin mijlocirea tribunalului cat se poate de grabnic.  +  Articolul 398Dacă executarea nu începuse încă la moartea datornicului, hotărîrile şi titlurile executării nu se vor putea executa în contra moştenitorilor, sub pedeapsa de nulitate, decât opt zile după ce li s'a făcut o încunoştiinţare colectivă a acestor titluri sau hotărîri la domiciliul deschiderii succesiunii, pe numele moştenirii fără a se arata numele şi calitatea fiecărui moştenitor.  +  Secţiunea VI Contestaţii asupra executării silite  +  Articolul 399Orice executare silită se poate contesta de cei interesaţi sau vătămaţi prin executare.  +  Articolul 400Cererile incidente şi toate contestaţiile care s'ar ridica asupra executării silite sau între părţi sau de către cei de al treilea interesaţi, privitoare la înţelesul, întinderea şi aplicarea dispozitivului hotărîrii ce se executa, se vor indrepta la instanţa care a încuviinţat titlul executor.Toate celelalte incidente sau contestaţii, ce s'ar ridica, asupra urmăririi însăşi, se vor indrepta la instanţa care executa hotărîrea.Cererile arătate în acest articol vor cuprinde pe larg motivele plângerii, iar actele pricinei se vor depune de odată cu cererea la grefa instanţei respective potrivit art. 112 din acest cod.Părţile se vor chema în termen scurt şi judecata asupra contestaţiei sau incidentelor se va urma de urgenta, cu precădere asupra tuturor celorlalte pricini.  +  Articolul 401Judecata va putea după înfăţişare, sa suspende sau sa lase executarea cu sau fără cauţiune fixată de instanţa judecătorească. Executarea se va putea suspenda în cazuri urgente chiar şi înainte de orice înfăţişare.  +  Articolul 402Termenul de apel şi cel de recurs în contra hotărîrilor, date în asemenea contestaţii sau incidente, va fi de 15 zile dela data comunicării hotărîrilor.  +  Articolul 403Contestaţiile în materie de executări silite se vor putea face în tot timpul cat va tine executarea.Odată ce cel din urma act al executării s'a săvârşit, nu se va mai primi nicio contestaţie asupra executării.Cel din urma act de executare este încheierea pe care instanţa va trebui sa o facă, fără citarea părţilor, îndată ce va primi procesul-verbal de executare, constatând săvîrşirea executării.  +  Articolul 404O hotărîre judecătorească, care nu s'a executat în timp de 30 ani dela data sa, nu se va mai putea executa şi va pierde puterea lucrului judecat.  +  Articolul 405Partea care va cădea în contestaţia sa asupra executării, va fi supusă la despăgubiri ce va fi pricinuit prin împiedicarea executării şi la plata unei amenzi dela 500 pînă la 10.000 lei în cazuri de vădită rea credinţa.  +  Capitolul 2 Executarea silită asupra bunurilor mişcătoare  +  Secţiunea I Bunurile mişcătoare care nu se pot urmări  +  Articolul 406Nu se vor putea urmări şi vinde pentru orice fel de datorie:1. lucrurile trebuincioase pentru culcatul datornicului şi familiei sale, care trăieşte cu dânsul în casa;2. vestmintele cu care sînt acoperiţi sau care le slujesc la trebuinta de fiecare zi;3. armele, echipamentul şi îmbrăcămintea ofiţerilor;4. icoanele şi portretele de familie.  +  Articolul 407Nu se vor putea urmări şi vinde, decât numai în lipsa de alte bunuri şi numai pentru datorii de alimente, de chirii, arenzi sau alte creanţe privilegiate asupra mobilelor, următoarele obiecte:1. instrumentele de arat;2. animalele, seminţele şi îngrăşământul destinat pentru cultura pămîntului;3. făina, malaiul şi alte mici producte trebuitoare pentru hrana datornicului şi a familiei sale în timp de o luna;4. o vacă, sau doi boi, sau cinci capre, sau patru râmători, sau zece oi, după cum va alege datornicul;5. tot nutreţul trebuitor în timp de o luna pentru hrana animalelor ce nu s'au urmărit;6. uneltele lucrătorilor şi meşterilor;7. maşinile în lucrare, şi instrumentele trebuincioase pentru exploatarea unei fabrici sau industrii;8. carul sau căruţa, sacaua şi alte asemenea unelte de muncă;9. stupii cu miere, gândacii de mătase, frunzele de duzi, pe timpul creşterii lor;10. instrumentele sau cărţile trebuincioase pentru ştiinţa, arta sau profesia ce practica sau exercita datornicul.  +  Articolul 408Nu se vor putea urmări şi sechestra, decât numai pentru datorii de alimente, de chirii sau alte creanţe privilegiate, asupra mişcătoarelor, următoarele:1. sumele sau pensiile care s'au dat de judecată sau care s'au dăruit, ori s'au legat datornicului sub titlu de pensie alimentara;2. rentele viagere care s'au dăruit datornicului sub condiţie de a nu se putea urmări.Cînd acestea se vor urmări şi sechestra, la cazurile excepţionale arătate mai sus, judecătorii pot sa fixeze ce parte dintrinsele câtă să se urmărească sau să se sechestreze.  +  Articolul 409Pensiile de retragere, recompensele naţionale, lefile şi diurnele: ale eclesiasticilor, militarilor şi tuturor funcţionarilor plătiţi de Stat, district, comuna şi institutiunile de binefacere ale căror bugete se votează de Camera, nu se pot ceda nici în total, nici în parte. Ele nu se pot urmări decât pînă la o treime pentru datorii către Stat, penalităţi prevăzute de lege, pentru chirii şi creanţe alimentare precum şi pentru creanţele privilegiate prescrise de articolul 1729 codul civil; pînă la jumătate în ce priveşte plata dotei legiuitei sotii, precum şi alimentele acordate de lege sotiei, copiilor şi ascendenţilor.Indemnizaţiile de chirie ce se acordă unor funcţionari, precum sînt aceia ai căilor ferate, sînt neurmaribile şi necesibile în mod absolut.Ele se pot însă urmări şi ceda în total numai pentru chirie, datorită pentru semestrul la care acele indemnizaţii sînt aferente.  +  Articolul 410Este nulă orice urmărire sau cesiune facuta în contra prescripţiunilor de faţa.  +  Secţiunea II Urmărirea bunurilor mişcătoare ce se afla în posesia datornicului  +  Articolul 411Urmărirea bunurilor mişcătoare, corporale sau necorporale, care se afla în posesia datornicului, se va face prin agenţii ce sînt alipiţi pe lîngă autorităţile judecătoreşti, fiecare în ocolul sau şi după, rânduielile stabilite pentru aceasta de către prezident.  +  Articolul 412Prezenta unui comisar de poliţie sau ajutor al său şi în lipsa lor, a primarului sau a ajutorului sau, va fi necesară, sub pedeapsa de nulitate:1. dacă uşile datornicului sînt închise şi nu voeşte a le deschide;2. dacă nu voeşte a deschide camerele sau mobilele;3. dacă debitorul lipseşte şi nu este, spre a-l reprezenta, nicio ruda locuind cu dânsul.  +  Articolul 413În aceste cazuri, odată ce casele sau mobilele s'au deschis de către debitor sau, nevoind el, ori în lipsa lui, de către agent, prezenta comisarului sau a primarului, se va putea suplini prin doi martori majori.  +  Articolul 414Camerele şi mobilele se vor deschide treptat, pe cat se va face şi înscrierea lor în procesul-verbal.  +  Articolul 415Creditorul va putea sa nu fie faţa, la lucrarea urmăririi.  +  Articolul 416Agentul judecătoresc, singur sau faţa cu persoanele însemnate în art. 412 şi 413, va forma îndată un proces-verbal care va cuprinde:1. enunţarea titlului executor în virtutea căruia se face execuţiunea;2. arătarea creditorului pentru lucrurile ce a cerut a se urmări, dacă asemenea cerere s'a făcut;3. numele, pronumele şi domiciliul părţilor, al agentului, precum şi al altor persoane care vor fi fost faţa la urmărire;4. somatiunea verbală facuta debitorului ca sa plătească, precum şi răspunsul lui dacă a fost faţa;5. descrierea obiectelor urmărite şi arătarea numărului şi calităţii lor, pe cat se va putea;6. arătarea locului, zilei şi orei cînd s'a făcut urmărirea.  +  Articolul 417Acest proces-verbal se va subscrie de agent şi de toate persoanele ce au fost faţa la urmărire.  +  Articolul 418Îndată ce procesul-verbal se va termina, obiectele descrise într'însul se vor pecetlui sau se va pune un custode pentru paza lor, şi se va face menţiune despre aceasta în procesele-verbale.  +  Articolul 419Custodele aşezat pentru paza câtă să fie vârstnic; el nu va putea fi însuşi datornicul, vreun servitor al său, sau ruda sau cuscru al său pînă la a patra spita inclusiv, decât atunci cînd însuşi creditorul va consimţi la aceasta.  +  Articolul 420Nu se vor putea aseza custozi decât persoane solvabile, care se vor putea supune şi la dare de cauţiune, dându-se precădere totdeauna acelora care se vor arata de creditor.Obiectele sechestrate nu se vor putea stramuta din locul unde s'au urmărit decât cu voia judecătorului care a încuviinţat urmărirea.  +  Articolul 421Custodele va avea drept la o plata ce se va fixa de autoritatea judecătorească.Aceasta plata se va lua cu precădere din preţul lucrurilor urmărite.  +  Articolul 422Custodele va fi răspunzător de orice paguba se va aduce creditorului din cauza neglijentei sale, putând fi, după împrejurări, supus şi la pedeapsa arătată de legea penală pentru abuz de încredere.  +  Articolul 423Cînd lucrurile urmărite au fost puse sub peceţi, aceste peceţi se vor pune de agentul judecătoresc şi de persoanele arătate în art. 412 din acest cod.  +  Articolul 424Acela care, fără drept, va rupe sau va strica aceste peceţi, se va pedepsi potrivit legii penale, afară de alte despăgubiri la care se poate condamna.  +  Articolul 425Îndată după punerea peceţilor sau aşezarea custodelui, agentul judecătoresc va lasă o copie de pe procesul sau verbal în mana datornicului sau la domiciliul sau, precum şi o lista de obiectele urmărite în mana custodelui, dacă asemenea custode exista. Custodele va iscăli de primirea listei.Originalul se va depune la grefa autorităţii a carei hotărîre se executa.  +  Articolul 426Agentul care, prezentându-se la locuinta datornicului, va găsi o alta urmărire facuta şi averea mişcătoare sub peceţi sau sub paza de custode, după ce va lua copie de pe procesul-verbal aflat în mana custodelui sau în mana datornicului, ori la domiciliul sau, va face un proces-verbal arătând toate aceste împrejurări, precum şi numele agentului care a urmărit, va declara urmărită aceasta avere şi de dânsul şi va putea urmări şi alta avere care ar fi fost deja urmărită.  +  Articolul 427Orice agent judecătoresc va fi dator, sub pedeapsa disciplinară şi de despăgubiri, ca, în 24 ore după întoarcerea sa, sa deplina la grefa procesul-verbal încheiat de dânsul la faţa locului.  +  Articolul 428Datornicul nu va putea să se împotrivească la o urmărire ce i se face decât depunind valoarea ce i se cere la Casa de Depuneri sau la administraţia financiară a judeţului.Totodată el va fi dator a da în mana agentului judecătoresc, pe lîngă recipisa de depunere, şi petiţia către autoritatea judecătorească respectiva, în care să arate cuvintele pentru care el cere încetarea sau suspendarea executării.Judecata va hotărî de urgenta, potrivit cu cele zise la articolul 400 şi următoarele din acest cod.  +  Articolul 429În orice alt caz, urmărirea se va termina rămînînd ca acela în contra căruia ea s'a făcut sa reclame autorităţii competente, potrivit celor zise la art. 399 pînă la 405.  +  Articolul 430Creditorii datornicului urmărit nu vor putea să se împotrivească la executarea urmăririi, nici la vînzarea obiectelor. Ei vor fi numai în drept a se opune, pînă la regularea pretenţiei lor, la distribuirea sumelor provenite din vînzarea obiectelor.Aceasta opunere a creditorilor se va face către autoritatea judecătorească prin care s'a operat vînzarea.  +  Secţiunea III Vânzarea sau licitaţia bunurilor mişcătoare urmărite  +  Articolul 431În 36 ore cel mult după depunerea procesului-verbal al agentului la grefa respectiva, judecătorul, în camera de chibzuire, va insemna ziua şi locul unde are să se facă vînzarea obiectelor urmărite.  +  Articolul 432Aceasta vânzare se va face înaintea judecătoriei sau la faţa locului sau în locurile obişnuite pentru vânzări publice, după împrejurări.  +  Articolul 433Ziua vânzării se va incunostiinta formal datornicului în persoana sau la domiciliu.  +  Articolul 434Vânzarea nu se va putea face în mai puţin de doua săptămâni, nici în mai mult de o luna dela data procesului-verbal.  +  Articolul 435Cînd însă atît creditorul cat şi datornicul vor cere, termenul vânzării se va putea scurta sau prelungi.  +  Articolul 436Asemenea cînd obiectele vor ameninta stricăciune sau pierire, autoritatea competentă va putea chiar din oficiu sa scurteze termenul vânzării.  +  Articolul 437Vânzarea se va vesti cu 3 zile cel puţin mai înainte, prin anunţuri lipite pe străzi, la usa judecătoriei, la poarta primăriei sau la locul unde se va face vînzarea, precum şi la alte locuri publice.În oraşele unde sînt jurnale, aceasta vestire se va face şi prin jurnale.Aceste anunţuri se vor face prin grija agentului ce a făcut urmărirea, sub pedeapsa, în caz de neurmare, de o amenda de 1.000 la 40.000 lei şi alte despăgubiri, către părţile interesate.  +  Articolul 438Dacă, din cauza unei contestaţii sau unei învoiri între părţi, ziua vânzării s'a amânat de către autoritatea ce are a o efectua, se vor face alte anunţuri noi, potrivit articolului de mai sus, cu trei zile cel puţin înaintea vânzării.  +  Articolul 439Anunţurile vor cuprinde ziua, locul şi ora vânzării, precum şi natura obiectului, fără alte amănunte.Costul acestor anunţuri se va inainta de către creditor în socoteala lucrurilor urmărite.  +  Articolul 440În ziua publicată pentru vânzare, agentul însărcinat cu urmărirea va merge la locul unde se afla obiectele, împreună cu grefierul sau ajutorul sau, iar dacă aceste obiecte sînt în alta localitate, cu comisarul sau cu primarul local sau cu un ajutor al lor.  +  Articolul 441Agentul va ridica peceţile sau va primi obiectele din mana custodelui, dacă a fost asemenea custode.Va verifica starea şi numărul obiectelor după procesul-verbal de urmărire şi va da chitanţa de eliberare custodelui, iar acesta va prezenta toate obiectele ce i s'au încredinţat şi asa cum i s'au încredinţat.Dacă vînzarea se va face în alt loc decât acela unde se găsesc obiectele, ele vor fi duse la acel loc.Dacă obiectele au să se vândă chiar în locul unde se afla, se va face îndată vînzarea.  +  Articolul 442Vânzarea se va face publică, cu uşile deschise, şi cu toba sau în gura mare.  +  Articolul 443Agentul judecătoresc sau un telal, în localitatea unde se afla telali, vor propune fiecare obiect, arătând preţul, şi-l vor adjudeca, în aceeaşi zi, aceluia, care la a treia strigare va da cel mai mare preţ, chiar cînd, în lipsa de alţi concurenţi, acesta a fost singurul doritor.  +  Articolul 444Licitaţia se va face pe bani gata şi obiectul se va da aceluia care va şi numara preţul cu care i s'a adjudecat.Dacă acela căruia i s'a adjudecat obiectul nu va numara preţul de îndată, obiectul se va vinde imediat din nou şi întâiul adjudecatar va răspunde scăderea ce va ieşi la a doua vânzare, după constatarea facuta de agentul judecătoresc.Numărarea preţului se va face în faţa locului.  +  Articolul 445Agentul de urmărire va insemna pe o lista obiectele vândute şi preţul cu care s'au vândut.  +  Articolul 446Îndată ce din valoarea averii vândute se vor acoperi creanţele reclamate şi celelalte cheltuieli ale agentului, ale custodelui, ale publicaţiilor şi altele, se va curma licitaţia şi datornicul îşi va primi înapoi lucrurile rămase sau prisosul preţului, de va fi asemenea prisos.  +  Articolul 447Agentul de urmărire va face, în fiecare zi de licitaţie, un proces-verbal de cele urmate, şi îl va iscăli atît el, cat şi ceilalţi reprezentanţi ai autorităţii publice de care a fost însoţit.  +  Articolul 448Preţul ieşit din adjudecare se va incasa de agentul judecătoresc, care va îngriji cat mai neîntârziat sa-l depună la Cassa de Depuneri sau administraţia financiară a judeţului, înaintând recipisa îndată cu procesul-verbal de vânzare grefei respective.  +  Articolul 449Nicio cerere de nulitate sau de stricare a vânzării nu se va primi în contra celui asupra căruia s'a adjudecat lucrul şi care a plătit preţul, afară numai de nu a fost vicleşug din parte-i.Cererea părţii vătămate va fi numai în contra celui ce a urmărit sau a agentului de urmărire, ori a celorlalţi ofiţeri publici ce au executat, după împrejurări, în caz de rea credinţa sau neîndeplinirea formelor cerute de lege pentru executare.  +  Secţiunea IV Distribuţia preţului  +  Articolul 450Din sumele ieşite din vânzare se vor scădea mai intaiu cheltuielile de urmărire şi de vânzare, şi alte creanţe privilegiate ce s'ar arata.Restul se va da creditorului ce a urmărit.Dacă însă au fost şi alţi creditori ce au făcut opunere la distribuirea preţului vânzării şi titlul lor este recunoscut, preţul se va împărţi între creditorul ce a urmărit şi creditorii oponenţi.  +  Articolul 451Sumele realizate din urmărirea bunurilor datornicului prin vînzarea bunurilor mişcătoare sau nemişcătoare, poprire şi urmărire de venituri se vor distribui între creditori, de instanţa care a săvârşit urmărirea, cu citarea părţilor în camera de chibzuire.  +  Secţiunea V Urmărirea şi poprirea bunurilor mişcătoare ale datornicului care sînt în mana celor de al treilea  +  Articolul 452Orice creditor va putea, pe bază de titluri executorii, sa urmărească şi sa poprească pentru sumele cuprinse în titlul sau, sumele sau efectele datorate datornicului sau de către un al treilea: a) orice alt creditor, a cărui creanta e constatată prin act scris neautentic, va putea deodată cu intentarea acţiunii, sa poprească sumele sau efectele datorate datornicului sau de către un al treilea, putând fi supus, după aprecierea autorităţii judecătoreşti, şi la darea unei cauţiuni fixată de dânsa; ...  b) acelaşi drept îl vor avea şi creditorii care n'au act scris, fiind însă îndatoraţi ca, odată cu cererea de poprire şi dovada de intentarea acţiunii, sa dea şi o cauţiune de jumătate din valoarea reclamaţiei. ... În cazurile prevăzute de alineatele a şi b, din acest articol, validarea se va face după ce reclamantul va fi obţinut o sentinta definitivă.  +  Articolul 453Aceasta poprire se va face după o cerere ce creditorul va adresa la judecătoria domiciliului celui de al treilea sau al datornicului.  +  Articolul 454În aceasta cerere se va arata cauza pe baza căreia se face poprirea şi suma creanţei.  +  Articolul 455Prezidentul, pe de o parte, va ordonă facerea poprirei prin agentul judecătoresc, iar pe de altă parte, va cita atît pe cel de al treilea cat şi pe datornic, comunicându-li-se şi copie de pe cererea de poprire odată cu citaţia.Orice parte interesată va putea face contestaţie la poprirea încuviinţată, judecându-se aceasta contestaţie înainte de validare, potrivit art. 400 şi următoarele din acest cod.  +  Articolul 456La ziua însemnată, cel de al doilea poprit va veni înaintea judecaţii în persoana sau prin procurator.El va declara dacă datoreşte suma ce se opreşte , cat este acea suma, pe bază de ce titlu, dacă mai este poprită şi de alţii, şi data acea datorie este exigibilă.Iar dacă s'au poprit şi alte efecte, el le va arata starea, calitatea şi cu ce titlu le tine.În fine, el va răspunde la orice alte explicaţii ce îi va cere prezidentul.  +  Articolul 457Dacă se dovedeşte ca terţul poprit este dator, instanţa va valida poprirea condamnând pe terţul poprit sa plătească suma poprită creditorului popritor.  +  Articolul 458Dacă sînt mai multe popriri, din partea mai multor creditori ai aceluiaşi datornic, şi pe aceeaşi valtoare a acelui de al treilea, la aceeaşi instanţa, toate se vor judeca prin o singura hotărîre.  +  Articolul 459Orice creditor al datornicului urmărit va, putea interveni la judecata de poprire prin o simpla cerere, pînă ce nu s'a dat o sentinta definitivă asupra validării.  +  Articolul 460Contestaţiile de orice natura ce se vor face fie de cel de al treilea poprit, fie de datornicii popriţi, precum şi de către creditorii ce urmăresc, sau între ea sau între ei şi datornici, se vor judeca de instanţa investită cu cererea de poprire, potrivit regulelor ordinare: a) judecătorii vor putea ordonă, după împrejurări, ca valorile poprite să se depună la Casa de Consemnării; ...  b) hotărîrea data asupra validării este supusă apelului în termen de 15 zile dela comunicarea ei. ...   +  Articolul 461Suma poprită, datorită de cel de-al treilea, se va distribui, după scăderea cheltuielilor, de către judecătorie, între creditorii ce au urmărit, în proporţie şi după natura creanţei lor.Acea suma li se va plati în modul şi termenii cuprinşi în titlul constitutiv al datoriei celui de al treilea.  +  Articolul 462Dacă valorile poprite sînt efecte mobile, judecata va ordonă vînzarea lor şi distribuţia preţului lor, potrivit cu cele arătate la secţiunile III şi IV ale acestui capitol.Cel de al treilea ce le tine va fi custodele lor, dacă judecata nu ordonă altfel.  +  Capitolul 3 Executarea silită asupra veniturilor nemişcătoarelor  +  Secţiunea I Urmărirea fructelor prinse de rădăcini  +  Articolul 463Fructele şi recoltele neculese şi încă prinse de rădăcini, ce sînt ale datornicului, nu se pot urmări decât pe bază de titluri executorii; ele se pot însă sechestra potrivit art. 591 şi următoarele din acest cod.  +  Articolul 464Urmărirea acestor fructe nu se va putea face decât în 6 săptămâni înaintea coacerii lor şi va fi precedată de o somaţie de plată cu doua zile înaintea urmăririi. Sechestrarea însă se va putea face în orice timp.  +  Articolul 465Urmărirea acestor fructe se va face prin mijlocirea unui agent judecătoresc, faţa cu comisarul, primarul sau unul din ajutorii săi, sau, în lipsa lor, a doi martori vârstnici.  +  Articolul 466Agentul va lucra potrivit cu cele prescrise la art. 415, 416 şi 417.  +  Articolul 467El va aseza ca custode al fructelor pe un pândar (jitar) de câmpuri al comunei sau pe o altă persoană din comuna unde se afla cele mai multe din fructele urmărite, cu precădere însă pe acela ce va fi arătat de creditor.  +  Articolul 468O copie a procesului-verbal al agentului se va lasă la primarul comunei.Originalul se va depune la judecătorie.Copia se va inmana şi datornicului.  +  Articolul 469Autoritatea judecătorească va cita pe părţi înaintea sa şi va hotărî sau respingerea urmăririi, sau vînzarea fructelor, asa cum sînt prinse de radacina, sau după ce se vor culege*).____________*) completat prin art. 7 din Legea Nr. 306 din 5 august 1938.  +  Articolul 470Vânzarea se va anunta înainte cu 3 zile cel puţin la comuna, la domiciliul datornicului şi la poarta autorităţii judecătoreşti.Ea se va face în zilele şi la ceasurile hotărîte de judecător, preferîndu-se zilele de dumineci şi de balciu (iarmaroc), la faţa locului, în localul judecătoriei sau la balciu ori târg.  +  Articolul 471Vânzarea se va face pe bani gata de către agentul judecătoresc, faţa cu primarul comunei ori cu ajutorul sau şi cu datornicul, sau şi în lipsa lui, dacă se va fi chemat formal.  +  Articolul 472Dacă datornicul urmărit nu va avea alte mijloace de vieţuire, va putea capata dela autoritatea judecătorească a se scoate din vânzare: a) câtimea fructelor câte trebuiesc pentru hrana lui şi a familiei lui în timp de o luna; ...  b) câtimea nutreţului trebuincios pe timp de o luna, pentru hrana vitelor ce nu se pot urmări, potrivit art. 407; ...  c) seminţele trebuincioase pentru semanatura. ...   +  Secţiunea II Urmărirea veniturilor unui bun nemişcător  +  Articolul 473Acela care va voi sa urmărească veniturile generale, precum: chiria, arenda sau alte venituri ale unui bun nemişcător al cărui proprietar sau uzufructuar este datornicul sau, va urma potrivit randuelilor de mai jos.  +  Articolul 474Veniturile ce un datornic, arendaş sau chiriaş, are din moşia sau casa arendată sau închiriată lui, se vor putea asemenea urmări, respectându-se privilegiul ce legea acorda proprietarului.  +  Articolul 475Creditorul va face cerere la judecătoria locală, afară de convenţii contrarii, spre a obţine sechestrarea veniturilor bunului nemişcător şi a cita pe datornic în judecata.  +  Articolul 476Dacă el are titlu autentic, ne-executor sau şi un act privat recunoscut al datornicului, judecătoria, pe de o parte, va incuviinta sechestru pentru suma cuprinsă în titlu, putând supune pe creditor şi la darea unei, cauţiuni pentru despăgubiri, iar pe de alta, va cita pe datornic în judecata.Pentru titlurile executorii nu se va cere cauţiune.Cînd nu exista act scris, sechestrul se va putea înfiinţa prin o hotărîre data în urma înfăţişării, însă numai sub dare de cauţiune, echivalenta cu a treia parte din suma urmărită.Dacă exista act scris, însă nerecunoscut, cauţiunea va putea fi de un sfert din suma urmărită.  +  Articolul 477Îndată ce judecătorul încuviinţează sechestrul, se va publică aceasta prin afipte la poarta autorităţii şi printr'un jurnal din localitate, dacă va exista.Un extract după acest ordin se va transcrie de îndată prin mijlocirea grefei, în registrul respectiv de transcriere.  +  Articolul 478Un agent judecătoresc va merge la faţa locului şi va face proces-verbal potrivit art. 416, de diferitele venituri ce au a se aduna pe seama creditorului.Chiriaşii sau arendaşii vor fi preveniţi şi îndatoraţi a depune chiriile sau arendele datorite sau ce vor datori, la judecătoria locală, potrivit hotărîrii de sechestru a judecătoriei.  +  Articolul 479Judecătoria va putea rândui, după împrejurări, ca tot venitul să se adune direct la Casa de Consemnării, sau va putea numi un agent special, care să administreze bunul nemişcător şi sa încaseze veniturile sau chiriile ori arenzile, pe care le va inainta Casei de Consemnării, prin mijlocirea judecătoriei.  +  Articolul 480Îndată ce ordinul de sechestru s'a transcris, s'a afişat, s'a publicat şi s'a făcut cunoscut la faţa locului prin agentul judecătoresc, vor fi nule de drept, numai dela data transcrierii, orice închirieri sau arendări ce se vor face de datornic şi orice plati de chirie sau arenzi se va primi de dânsul în urma datei transcrierii.Vor fi asemenea nule, tot dela data transcrierii, orice plati făcute înainte de vreme în contra clauzelor contractului de închiriere sau arendare.  +  Articolul 481Dacă datornicul ocupa el însuşi în total sau în parte, imobilul al cărui venit e sechestrat, judecătoria va putea, după împrejurări, sa ordone ca el sa deşerte, în tot sau în parte, îndată sau la un termen fixat, imobilul sechestrat.  +  Articolul 482Dacă datornicul nu are alte mijloace de trai decât veniturile sechestrate; judecătoria va putea fixa o parte din aceste venituri ca sa servească pentru întreţinerea lui şi a familiei lui în tot timpul cat va tine sechestrarea.  +  Articolul 483Dacă judecătoria va numi un administrator al bunului sechestrat, îl va supune la dare de cauţiune şi va fixa tot prin acea hotărîre salariul acestui administrator, precum şi felul şi limitele dreptului sau de administrare.Salariul garantului nu va trece peste maximum de 10%, după împrejurări, din veniturile neto ce va incasa.  +  Articolul 484La finele fiecărui an, semestru sau trimestru, după cum judecata va hotărî, administratorul va da socoteala judecătoriei, faţa cu împricinaţii, citaţi spre acest sfîrşit, de veniturile şi cheltuielile urmate.  +  Articolul 485Dacă gerantul administrează rau sau nu da socotelile la termenul fixat sau trece peste atribuţiunile ce i s'au dat de judecătorie, el va fi destituit şi condamnat la despăgubiri.  +  Articolul 486Imparteala veniturilor între creditorii sechestranţi sau intervenienţi se va face de către judecătorie în proporţie cu creanta fiecăruia.Creditorii cu dreptul de preferinta se vor plati potrivit dreptului şi rangului lor.  +  Articolul 487Sechestrarea veniturilor nu va inceta decât în următoarele cazuri: a) prin consimtimantul creditorilor sechestranţi şi intervenienţi; ...  b) prin plata creanţelor lor: capital, dobânzi şi cheltuieli; ...  c) prin adjudecarea silită a bunului nemişcător. ...   +  Capitolul 4 Executarea silită asupra bunurilor nemişcătoare*)──────────────*) Modificat prin dispoziţiunile Legii nr. 306 din 5 August 1938, completată prin Legea nr. 833 din 24 Noemvrie 1939.  +  Secţiunea I Bunuri care pot fi urmărite  +  Articolul 488Numai bunurile nemişcătoare prin natura lor pot fi obiectul unei urmăriri imobiliare.  +  Articolul 489Urmărirea unui bun nemişcător prin natura sa va cuprinde însă ca accesorii şi toate obiectele ca slujesc la exploatarea imobilului sau care sînt aşezate în imobil pentru veşnicie.  +  Articolul 490Creditorii personali ai unui împreună moştenitor sau ai unui asociat nu vor putea sa urmărească şi sa pună în vânzare partea devălmaşe a datornicului lor, în imobilele moştenirii sau societăţii. Ei vor trebui mai întîi sa ceara imparteala sau licitaţia imobilelor ce se afla în devălmăşie.Se poate însă vinde partea devălmaşe (indiviză), dacă câtimea ei este neîndoielnic stabilită şi lămurită (lichidă).  +  Articolul 491Vânzarea silită a bunurilor nemişcătoare se va urmări la tribunalul unde se afla aşezat imobilul sau la alt tribunal ales de părţi.  +  Secţiunea II Urmărirea nemişcătoarelor bunuri  +  Articolul 492Orice urmărire a unui imobil va începe printr'un comandament făcut de către creditor datornicului şi deţinătorului de va fi, prin mijlocirea unui agent judecătoresc.În cazurile în care legi speciale înlocuiesc comandamentul prin somaţiuni sau notificatiuni pentru punerea, în vânzare a imobilelor, acele somaţiuni încetează de a-şi mai avea efectul lor, de îndată ce debitorul a achitat înainte de licitaţie, toate ratele cu dobânzile şi cheltuielile de orice natura, exigibile în momentul plăţii.  +  Articolul 493Acest comandament se va face în persoana sau la domiciliul datornicului şi deţinătorului.El va cuprinde copie după titlul executor, somaţia de a plati şi înştiinţarea ca, dacă nu va plati, se va face vînzarea cutăror sau cutăror nemişcătoare. El va fi iscălit de agent.Acest comandament se va transcrie de urgenta în extract îndată după comunicare, după ordinea înregistrării, într'un registru special.  +  Articolul 494Agentul va incunostiinta acest comandament, potrivit randuelilor arătate la art. 92 şi următoarele din aceasta legiuire.  +  Articolul 495Dacă urmărirea se face împotriva unui nevârstnic, interzis sau pus sub consiliu judiciar, afară de copia de comandament lăsată la tutor, curator ori consiliu judiciar, se va mai incunostiinta şi procurorul tribunalului local, care va iscăli originalul comandamentului.  +  Articolul 496Dacă au trecut 6 luni dela ziua comunicării comandamentului, fără ca alte acte de procedura sa fi urmat, comandamentul se considera de plin drept ca şi cînd nu ar fi fost.  +  Articolul 497Rânduielile dela art. 493, 494 şi 495 ale acestei legiuiri sînt sub pedeapsa de nulitate.  +  Articolul 498Dacă după primirea comandamentului datornicul dovedeşte înaintea tribunalului ca venitul curat şi liber al nemişcătoarelor sale pe timp de un an este de ajuns spre a plati toată datoria, capete, dobânzi şi cheltuieli, şi dacă el oferă sau delega aceste venituri creditorului, judecata va putea suspenda urmărirea, rămînînd a o reîncepe dacă alte piedeci sau opoziţii s'ar ivi.  +  Secţiunea III Procesul-verbal de situaţie, afiptele şi publicaţiile  +  Articolul 499După 30 de zile dela comunicarea comandamentului, portărelul se va transporta la locul situaţiei imobilului a cărui urmărire se face şi acolo va încheia un proces-verbal de situaţie.Acest proces-verbal va cuprinde reproducerea în extract a titlului ce se executa şi o descriere pe cat se poate mai amănunţită a imobilului.  +  Articolul 500Afisele şi publicaţiile vor cuprinde:1. numele, pronumele, profesia şi domiciliul ori reşedinţa creditorului ce urmăreşte şi ale datornicului urmărit;2. titlul executor pe baza căruia se face urmărirea, în extract;3. arătarea bunurilor nemişcătoare care se urmăresc, adică:Dacă este o casa comuna, strada, numărul sau localitatea unde se afla acea casa.Dacă este moşie, un pămînt sau orice avere rurală arătarea judeţului, plăşii, a comunei şi a unora din vecinii acelui imobil, precum şi descrierea amănunţită a imobilului din procesul-verbal de situaţie.  +  Articolul 501Grefierul va fi dator dela sine şi prin îngrijirea prezidentului, sa caute în registrul ipotecilor şi să facă o lista specială de toate inscripţiile, transcripţiile de privilegii sau ipoteci ce exista asupra nemişcătorului urmărit.Dacă urmărirea se face înaintea unui alt tribunal decât acela al situaţiei bunului nemişcător, tribunalul de urmărire va cere aceasta lista, prin o comisie rogatorie, dela, tribunalul situaţiei imobilului.Grefierul va înscrie pe marginea acestei liste orice cereri sau reclamaţii s'ar face, precum şi suma fiecărei creanţe.  +  Articolul 502Afisele şi publicaţiile vor mai cuprinde:1. locul, ziua şi ora cînd are să se facă vînzarea şi adjudecarea bunului nemişcător;2. preţul ce creditorul urmăritor va arata, în cererea ce va trebui să facă tribunalului, înainte de plată taxelor de afipte şi publicaţii;3. condiţii ce va fi avînd vînzarea şi diferitele sarcini sau alte împrejurări ale nemişcătorului pînă atunci cunoscute;4. somaţia către toţi acei care ar pretinde vreun drept de chirie, privilegiu sau ipoteca, ca înaintea adjudecării sa arate tribunalului pretenţiile lor, sub pedeapsa de a nu li se mai tine în seama.  +  Articolul 503Un judecător, însărcinat de prezident, va face tabloul ordintei creditorilor după care ei au a se plati, potrivit cu titlurile lor de preferinta.Acest tablou se va face 4 săptămâni după cea dintâi publicaţie a urmăririi.Oricare din creditori sau din persoanele interesate va avea dreptul sa ia cunoştinţa sau copie de pe acest tablou al ordinei, pînă în momentul adjudecării.Contestaţia asupra punctelor cuprinse în tablou se va face mai întîi înaintea judecătorului.Acesta va cauta sa împace pe părţi.Dacă nu va putea, va trimite contestaţia înaintea tribunalului spre a se judeca, potrivit articolelor 522 şi următoarele din acest cod.  +  Articolul 504Afisele se vor lipi:1. la usa tribunalului;2. la poarta sau pe pereţii casei ce are să se adjudece;3. în comuna unde este aşezat bunul rural ce are să se vândă.  +  Articolul 505Aceeaşi publicaţie se va face neapărat în Monitorul Oficial şi în alt jurnal de publicaţii oficiale acolo unde este.  +  Articolul 506Un exemplar de pe aceasta publicaţie se va incunostiinta în persoana sau la domiciliul datornicului urmărit şi deţinătorului de va fi, precum şi tuturor creditorilor care au ipoteca sau privilegiu cunoscut, pînă. la emiterea publicaţiilor.Aceasta încunoştiinţare se va face creditorilor ipotecari sau privilegiaţi, la domiciliul ales de ei cu ocazia luării inscripţiei, chiar dacă, de fapt, n'ar domicilia acolo.  +  Articolul 507Vânzarea nu se va face decât după 3 luni din ziua publicării în jurnale.  +  Articolul 508O copie de pe aceasta publicaţie se va depune la procurorul tribunalului judecateori se urmăreşte averea unui nevârstnic, interzis sau pus sub consiliu judiciar.  +  Articolul 509Toate formalităţile arătate la art. 499, 500, 502, 504, 505 în ceea ce priveşte numai publicaţiunea prin Monitorul Oficial, şi pînă la 508 inclusiv din acest cod, vor fi observate sub pedeapsa de nulitate a urmăririi, afară numai de greşelile parţiale în descrierea bunurilor urmărite.  +  Articolul 510Se va tine la grefa un dosar special pentru fiecare urmărire de bun nemişcător, în care se vor trece toate actele şi incidentele privitoare la urmărire şi adjudecare.  +  Secţiunea IV Efectele urmăririi bunurilor nemişcătoare  +  Articolul 511Va fi nulă de drept orice înstrăinare a nemişcătorului urmărit facuta de datornic în urma transcrierei comandamentului.  +  Articolul 512Cu toate acestea aceasta înstrăinare îşi va avea toată tăria ca dacă, înainte de adjudecare, cumpărătorul a dobîndit ratificarea creditorului sau creditorilor ce urmăresc vînzarea sau dacă a consemnat sumele trebuincioase spre a plati în întregul lor toate creanţele lor, capete, dobînda şi cheltuieli.  +  Articolul 513Închirierile sau arendările făcute de datornic după data transcrierii comandamentului vor fi anulate, dacă creditorul sau creditorii ce urmăresc vor cere aceasta.Închirierile sau arendările dinainte nu vor putea fi anulate, în tot sau în parte, decât cînd vor fi fost făcute în frauda creditorilor. Nu se vor tine în seama plăţile făcute înainte de vreme împotriva tocmelilor cuprinse în contractul de închiriere sau arendare.  +  Secţiunea V Păstrarea bunurilor nemişcătoare urmărite  +  Articolul 514Dela comandament pînă ce ordonanţa de adjudecare va rămîne definitivă, păstrarea bunurilor urmărite va fi încredinţată datornicului urmărit.Prin urmare, el nu va putea face nicio tăiere de lemne şi nu va putea aduce nicio stricăciune imobilului, sub pedeapsa de despăgubiri şi chiar de urmarime criminală de va fi cazul.  +  Articolul 515Tribunalul însă va putea, după cererea unui sau mai multor din creditori, ca sa încredinţeze păstrarea nemişcătorului bun unui alt conservator şi după împrejurări, el va putea indatora pe datornic să se strămute din imobilul în care va fi locuind.  +  Articolul 516Conservatorul va fi pînă ce ordonanţa va rămîne definitivă, însărcinat:Cu paza imobilului urmărit;Cu adunarea chiriilor, arendelor şi altor venituri;Cu recolta şi cu vînzarea fructelor care se va face potrivit art. 470.  +  Articolul 517Conservatorul va fi dator sa dea socoteala tribunalului, faţa cu părţile chemate în regula, despre venituri şi cheltuieli, în zece zile după adjudecare, sau la termenul fixat de tribunal, sub pedeapsa, în caz de neurmare, de a fi destituit, lipsit de salariul sau şi condamnat la despăgubiri.  +  Articolul 518Produsul administraţiei conservatorului îndată după încasare, se va depune prin tribunal la Casa de Depuneri şi Consemnatie, spre a fi împărţit creditorilor împreună cu preţul nemişcătorului.  +  Articolul 519Dacă datornicul nu are alt mijloc de vieţuire decât fructele sau veniturile bunurilor urmărite, tribunalul va putea, în timpul urmăririi, să-i dea un ajutor din aceste venituri pentru vieţuirea lui şi a familiei lui.  +  Secţiunea VI Concursul mai multor urmăriri imobiliare  +  Articolul 520Dacă mai mulţi creditori au făcut comandament urmărind acelaşi imobil, toate urmăririle lor se vor întruni ca să se facă una singura pentru toţi, după cererea lor sau chiar din oficiu.Toţi creditorii ce se vor întruni la o urmărire au un drept egal, afară numai dacă titlul sau calitatea lor le acorda un alt drept de prioritate sau precădere.Cînd un imobil este urmărit înaintea mai multor tribunale, întrunirea se va face la tribunalul ales în prima ipoteca, iar în lipsa unei asemenea alegeri, la tribunalul situaţiei imobilului.Retragerea unui creditor pentru orice cauza nu poate întrerupe cursul urmăririi sau al vânzării, întrucât ceilalţi creditori courmăritori nu consimt la aceasta,  +  Articolul 521Cînd se fac mai multe cereri de urmărire asupra diferitelor bunuri nemişcătoare ale aceluiaşi datornic, tribunalul va putea, după cererea datornicului, sa amâne cererile de urmărire de mai în urma, dacă se va crede ca din vînzarea nemişcătorului sau nemişcătoarelor urmărite de mai înainte se vor putea despăgubi şi creditorii ce au urmărit mai în urma.  +  Secţiunea VII Opoziţii şi cereri incidente la o urmărire de bunuri nemişcătoare  +  Articolul 522Opoziţiile ce se fac în contra unei urmăriri de nemişcătoare, sau din partea datornicului, ori a creditorilor săi, sau din partea altor al treilea care intervin sau pentru a se anula urmărirea sau pentru revendicarea ori păstrarea unui drept de proprietate sau a oricărui alt drept asupra nemişcătoarelor urmărite, se vor face prin cerere în scris către tribunalul prin care s'a făcut urmărirea: a) ele nu vor putea fi făcute decât cu cel puţin 20 zile înainte de ziua fixată pentru adjudecarea provizorie şi nu vor fi primite decât după ce taxele citaţiilor vor fi plătite; ...  b) în ce priveşte nulitatea actelor de procedura în tot timpul urmăririi, ea se va putea invoca chiar în ziua vânzării, cu ocazia licitaţiei, fără cerere în scris. ...   +  Articolul 523Aceste cereri de opoziţii vor fi motivate vor arata actele şi titlurile pe care se întemeiază şi care vor trebui să fie depuse în copii, certificate pentru conformitate de reclamant, la grefa tribunalului, odată cu cererea, sub pedeapsa de nulitate.Ele vor fi iscălite de partea reclamanta sau de un împuternicit al său special cu procura legalizată.Dacă în timpul judecaţii partea va declara ca se slujeşte şi de alte acte, instanţa va chibzui, putând acorda un nou termen de înfăţişare.Reclamantul va fi obligat, ca, în cererea de opoziţie, să-şi aleagă un domiciliu în oraşul de reşedinţa al tribunalului, sub pedeapsa de nulitate.  +  Articolul 524Tribunalul, de îndată, va incuviinta citarea atît a creditorului sau a creditorilor ce urmăresc, cat şi a datornicului urmărit, comunicându-li-se şi copie după cerere.  +  Articolul 525Tribunalui se va pronunţa asupra tuturor opoziţiilor de orice natura înaintea zilei pentru adjudecare.  +  Secţiunea VIII Amânarea adjudecării  +  Articolul 526Dacă prin contestaţie se cere desfiinţarea urmăririi pentru nulitatea titlului pe baza căruia se urmăreşte, tribunalul va judeca temeinicia acestei contestaţii.Dacă contestaţia este bazată pe o cerere prin care însăşi proprietatea nemişcătorului urmărit e reclamata, în total sau în parte, tribunalul, apreciind seriozitatea cererii, va putea sa amâne vînzarea pînă cînd cererea de revendicare se va judeca definitiv. Tribunalul, în cazul revendicării numai a unei părţi din imobilul sau imobilele urmarite, va putea chiar sa proceadă la vânzare, scoţând din licitaţie, ceea ce este contestat sau sa amâne pentru tot. În aceste cazuri, tribunalul va putea, după împrejurări, sa oblige pe contestator şi la darea unei cauţiuni ce o va fixa.  +  Articolul 527Cînd tribunalul va respinge contestaţia, va face de îndată vînzarea, hotărîrile date în aceste cazuri nefiind supuse decât recursului odată cu ordonanţa de adjudecare.În caz cînd tribunalui admite contestaţia, aceste hotărîri vor fi supuse apelului, potrivit art. 402 din acest cod.Dacă instanţa de apel schimba sentinta tribunalului şi recursul nu s'a făcut în termenul prevăzut de art. 402 ea va trimite afacerea la acelaşi tribunal, care va face noui publicaţii de vânzare în termenul arătat de art. 529 din acest cod şi va continua cu urmărirea.  +  Articolul 528Adjudecarea se va mai amana:1. cînd aceasta se va cere de creditorul ce urmăreşte şi de datornic şi cînd creditorii care au intervenit nu se împotrivesc;2. cînd executarea hotărîrii sau a actului pe baza căruia se face urmărirea s'a suspendat.  +  Articolul 529În orice caz, amânarea adjudecării nu poate fi mai scurta de 4 săptămâni.Alte publicaţii şi afipte noui se vor face în doua săptămâni cel puţin înaintea zilei din nou hotarita pentru adjudecare.Cu aceste noui publicaţii şi afipte se va urma potrivit art. 504, 505, 506 şi 508 din acest cod.  +  Secţiunea IX Licitaţia şi adjudecarea bunurilor nemişcătoare urmărite  +  Articolul 530Vânzarea nemişcătoarelor urmărite se va face în ziua anunţată pentru licitare şi care va fi după expirarea celor trei luni ale publicării.  +  Articolul 531Licitaţia se va începe prin cetirea incunostiintarilor şi publicaţiilor, a condiţiilor vânzării, a sarcinilor ce exista asupra nemişcătorului, a opoziţiilor şi a hotărîrilor care le-au judecat.  +  Articolul 532Şedinţa va fi publică şi telalii vor anunta începutul licitaţiei.  +  Articolul 533Strigările se vor începe numai după ce creditorul ce a urmărit ori unul din creditorii ce au intervenit va declara ca voeşte a se face vînzarea.În caz contrariu, licitarea se închide şi nu se va putea deschide decât după o noua cerere a unuia din creditorii ce au urmărit sau care au intervenit şi după noui publicaţii şi noui termene. Termenul cel nou al adjudecării nu va putea fi mai scurt de 20 zile dela ziua publicării, nici mai lung de 60 de zile.Cheltuielile făcute cu prima urmărire închisă vor fi în sarcina creditorului ce a urmărit.  +  Articolul 534În ziua adjudecării provizorii, strigările vor începe dela preţul indicat de creditor în afişe şi publicaţii.  +  Articolul 535Orice persoană solvabilă şi capabilă de a contracta şi a dobândi bunurile ce se vand, va putea lua parte la licitare şi da un preţ mai mare.Tribunalul, va aprecia care dintre concurenţi vor trebui să depună o garanţie de a douăzecea parte a preţului fixat, potrivit art. 534 din acest cod.Tribunalul, la începutul licitaţiei va pune în vederea concurenţilor, ori care ar fi, randuelile art. 266 ai 549 din codul penal.Datornicul nu va putea concura nici personal şi nici prin persoana interpusă.Solvabilitatea, capacitatea şi interpoziţia sînt lăsate la aprecierea sumară şi imediata a tribunalului.Cei ce iau parte la licitaţie ca mandatari vor trebui să prezinte o procura specială legalizată, care se va opri la dosarul vânzării.  +  Articolul 536Grefierul şi agentul de urmărire vor tine liste de numele persoanelor ce au luat parte la licitaţie şi de sumele cu care au concurat.  +  Articolul 537Strigările se vor repeta de trei ori: între fiecare strigare va fi neapărat un interval de cinci minute cel puţin. Vorbire despre aceasta se va face de către grefier.Bunul se va adjudeca asupra aceluia care la cea din urma strigare va fi dat preţul cel mai mare.Dacă nimeni nu a dat un preţ mai mare decât acela care s'a pus de creditor şi cu care s'a deschis licitaţia, bunul se va putea adjudeca asupra acelui creditor.În lipsa de mai mulţi, concurenţi, se va putea adjudeca imobilul asupra acelui ce va fi oferit un preţ mai mare decât cel oferit de creditor.  +  Articolul 538Adjudecatorul va iscăli lista cu preţul cu care s'a adjudecat bunul asupra-l şi nu se va mai putea retrage din momentul cînd s'a pronunţat de judecător cuvântul "adjudecat".  +  Articolul 539Tribunalul va încheia îndată proces-verbal despre toate şi va anunta pe părţile prezente ca peste 8 zile sa vina iarăşi la tribunal. Acest termen se va afişa la usa instanţei.  +  Articolul 540În timpul acestor 8 zile şi în ziua de supralicitare, orice altă persoană capabilă va putea sa supraliciteze, adică sa dea un preţ cu a zecea parte cel puţin mai mare peste preţul cu care s'a adjudecat bunul. Nu se va primi supralicitarea fără depunerea adaosului de a zecea parte.  +  Articolul 541Supralicitatorul va arata adaosul prin o cerere scrisă şi iscălită către tribunal.  +  Articolul 542În ziua fixată pentru supralicitare, tribunalul va pune din nou bunul în licitare, dacă creditorul urmăritor sau intervenienţii staruesc în vânzare, începându-se dela preţul dat de supralicitator.Bunul se va adjudeca defintiv asupra aceluia care, la aceasta a doua licitare, va da preţul cel mai mare.Se vor observa randuelile art. 533 din acest cod.  +  Articolul 543Dacă în timpul acelor 8 zile nu s'a ivit nicio propunere de supralicitare şi, dacă la noua înfăţişare din ziua opta nu va da nimeni un preţ mai mare, bunul va rămîne pe seama primului adjudecatar.  +  Secţiunea X Consemnarea preţului adjudecării  +  Articolul 544Adjudecatarul este obligat să depună la Casa de Consemnării sau Administraţia financiară de judeţ, preţul în numerar, taxa portareilor pentru emiterea ordonanţei şi taxa de înregistrare, în termen de o luna dela data adjudecării definitive.Taxa portareilor pentru emiterea ordonanţei şi taxa de înregistrare nu intră în preţul vânzării, ci sînt în sarcina adjudecatarului.Preţul se va putea depune şi în efecte de ale Statului sau garantate de Stat; în acest caz, însă, se vor depune efecte cu cuponul curent şi cu un adaos da zece la suta peste preţ.Efectele se vor socoti după cursul zilei de depunere.Cînd preţul este depus în efecte, adjudecatarul va fi obligat ca în termen de 7 zile de cînd ordonanţa de adjudecare va deveni executorie, sa depue preţul în numerar în locul efectelor cu dobînda legală din ziua depunerii efectelor.După expirarea acestui termen efectele depuse se vor transforma în numerar din oficiu prin mijlocirea sindicului bursei, rămînînd adjudecatarul răspunzător de orice diferenţa ce s'ar ivi, precum şi în drept a-şi primi prisosul.  +  Articolul 545Dacă adjudecatarul este creditor ipotecar sau privilegiat, în rang util şi necontestat, creanta să se va putea depune drept preţ.Tribunalul nu se va putea pronunţa decât după expirarea unui termen de 5 zile dela depunerea creanţei asupra admisibilităţii ei drept preţ.Dacă în acest interval se iveşte vreo contestaţie, tribunalul o va judeca de urgenta citându-se părţile, fără apel în caz de admiterea creanţei.În caz de respingerea creanţei, adjudecatarul va avea dreptul de apel în termen de 10 zile dela data hotărîrii prin care creanta s'a respins.  +  Articolul 546Dacă, la expirarea termenelor suscitate, adjudecatarul nu va aduce recipisa de depunerea preţului la Casa de Consemnaţiuni sau Administraţia financiară a judeţului, precum şi recipisa de plată taxelor portareilor şi de înregistrare, tribunalul sau dela sine, sau după cererea uneia din părţile interesate, va pune bunul din nou în licitaţie în socoteala adjudecatarului:Garanţia depusa de adjudecatar nu i se va elibera, decât după ce ordonanţa de adjudecare a imobilului va fi rămasă definitivă, şi nu-i va fi aplicabil art. 550 de mai jos.  +  Articolul 547Aceasta noua licitaţie se va incunostiinta datornicului urmărit, adjudecatarului în socoteala căruia se face vînzarea şi creditorilor urmăritori şi intervenienţi, în persoana sau la domiciliu, şi se va publică potrivit art. 504 şi 505 din aceasta legiuire.Termenul adjudecări nu poate fi mai scurt de 20 zile, nici mai lung de 60 zile din ziua publicaţiilor.  +  Articolul 548În aceasta noua publicaţie se va cuprinde pe lîngă cele arătate la art. 500 şi 502, numele adjudecatarului care nu a depus preţul şi suma cu care se adjudecase asupra-i.Aceasta suma va sluji ca punct de plecare la noua adjudecare.  +  Articolul 549Dacă în ziua însemnată pentru adjudecare nimeni nu va da un preţ mai mare peste vechiul adjudecatar şi dacă acesta va depune în acea, zi preţul adjudecării sale, cu dobînda legală din ziua cînd trebuia să depună preţul şi cheltuielile ce au ocazionat noua adjudecare, el va fi menţinut în calitatea sa de adjudecatar.  +  Articolul 550Dacă, din contra, el nu va depune acest preţ, bunul se va adjudeca pe seama aceluia care va da un preţ fie şi mai mic; iar fostul adjudecatar va fi condamnat a plati diferenţa pînă la preţul primei adjudecări, cu dobînda legală şi cheltuielile ocazionate cu noua adjudecare, prin sentinta da adjudecare în compt.Aceasta sentinta va fi fără apel.  +  Secţiunea XI Actele de adjudecare şi recursul în contra lor  +  Articolul 551Îndată după sfîrşitul adjudecării şi depunerea preţului, potrivit art. 544 sau 545 din acest cod, tribunalul va da adjudecatarului ordonanţa de adjudecarea nemişcătorului.Ordonanţa va cuprinde, pe scurt, jurnalul de adjudecare desavarsita, individualizarea, nemişcătorului adjudecat, numele fostului proprietar şi al adjudecatarului şi arătarea plăţii preţului în întregime a taxelor de portarei, timbru şi impozitul proporţional.Completul tribunalului va semna atît originalul ordonanţei ce se va preda părţi, cat şi acel ce va rămîne la dosar.Aceasta ordonanţa se va transcrie în registrele de mutaţie ale tribunalului, care a săvârşit urmărirea cat şi a tribunalului asezarii nemişcătorului.Recursul împotriva ordonanţei de adjudecare este de competinţa Curţii respective.  +  Articolul 552În termen de 40 zile dela data transcrierii ordonanţei de adjudecare în registrele tribunalului de urmărire, datornicul urmărit, creditorii sau orice altă persoană interesată, vor avea dreptul să facă recurs în contra ordonanţei de adjudecare.  +  Articolul 553Acest recurs se va judeca de urgenta; el va fi suspensiv de executare.  +  Articolul 554În curgerea acestor 40 zile, preţul adjudecării se va păstra la Casa de Consemnării şi nemişcătorul nu se va da în posesia adjudecatarului, urmând a fi conservat potrivit randuelilor arătate în art. 514 pînă la 519 din aceasta legiuire.  +  Articolul 555Ordonanţa de adjudecare se va putea casa în cazurile următoare:1. cînd s'a călcat vreo randuiala a legii prescrisă sub pedeapsa de nulitate, potrivit articolelor de mai sus şi a art. 105 din acest cod;2. pentru cauza de incompetinta, exces de putere şi omisiune esenţială.  +  Articolul 556Dacă ordonanţa se casează, tribunalul care a făcut urmărirea va continua procedura şi actele urmăririi dela actul casat.Sumele consemnate se vor restitui adjudecatarului.  +  Articolul 557Cînd cele 40 zile s'au sfîrşit, fără să se facă cerere în casare sau cînd cererea aceasta s'a respins şi s'au îndeplinit dispoziţiunile art. 544 din acest cod, ordonanţa de adjudecare se va executa, de va fi loc şi preţul se va urmări între creditori.Nefacerea recursului se va dovedi de partea interesată printr'un certificat dela primul-grefier al Curţii de Casaţie.  +  Secţiunea XII Efectele adjudecării  +  Articolul 558Ordonanţa de adjudecare, rămasă definitivă şi executată, trece adjudecatarului dreptul ce avea şi urmăritul asupra bunului vândut; imobilul însă rămîne liber de orice privilegiu sau ipoteca la care era supus.  +  Articolul 559În privinta contractelor de închiriere sau arendare ale bunului adjudecat, se va urma potrivit randuelilor codicelui civil. Iar în privinta plăţilor făcute înainte de către chiriaş sau arendaş se va urma potrivit art. 513 alin. II din aceasta legiuire.  +  Articolul 560Ordonanţa de adjudecare are puterea unui titlu executor, observându-se însă dispoziţiunile art. 557 din acest cod.În privinta transmiterii dreptului de proprietate şi folosinţă asupra persoanei adjudecatarului, aceasta ordonanţa are efect retroactiv din momentul chiar al depunerii preţului.  +  Articolul 561Orice cerere de evicţiune, totală sau parţială, a bunului adjudecat, se va prescrie în termen de 5 ani, din momentul executării ordonanţei de adjudecare.Aceasta prescripţie va curge şi contra absenţilor, nevârstnicilor, interzişilor şi celor puşi sub consiliu judiciar.Dacă cererea de evicţiune se va face înainte de imparteala preţului adjudecării, tribunalul va putea după cererea adjudecatarului găsind cererea de evicţiune serioasă, sa suspende, cu sau fără cauţiune, imparteala preţului pînă la judecata definitivă a cererii în revendicare.Cînd cererea în revendicare va fi facuta după imparteala preţului adjudecării, se va urma după dreptul comun.Prescripţiile începute la epoca publicării acestui codice se vor regula după, legile cele vechi.Cu toate acestea, prescripţiile începute mai înainte de punerea în aplicare a acestui cod şi pentru a căror împlinire ar trebui sa treacă mai mult de 5 ani, se vor împlini după trecere de 5 ani, cu începere dela data punerii în executare a legii de faţă.  +  Capitolul 5 Tablou de imparteala preţului nemişcătoarelor  +  Secţiunea I Deschiderea distribuţiei şi înfăţişarea titlurilor  +  Articolul 562Îndată ce ordonanţa de adjudecare a devenit executorie, creditorii vor depune titlurile creanţei lor pentru facerea tabloului de imparteala.Acest tablou va cuprinde:1. diferitele cheltuieli ale urmăririi şi plăţile agenţilor urmăritori;2. creanţele fiecărui creditor privilegiat sau ipotecar, după rangul privilegiului sau ipotecii sale;3. creanţele simple sau chirografare.  +  Secţiunea II Închiderea distribuţiei şi plata creanţelor  +  Articolul 563Titlurile creanţelor ce s'au plătit integral se vor depune la grefa spre a se da datornicului urmărit.Dacă o creanta se va plati numai în parte, judecătorul va insemna pe dânsa partea ce se plăteşte şi titlurile se înapoiază tot creditorului.  +  Articolul 564Tribunalul, pe baza tabloului de imparteala creanţelor, asa precum definitiv sînt înscrise în tablou, va încheia proces-verbal despre creanţele ce au a se plati îndată şi va da fiecărei părţi un mandat de plată cuvenită, din preţul adjudecării asupra Cassei de Depuneri şi Consemnaţiuni.Va mai trimite către aceasta Cassa, şi un extract de pe tabloul de imparteala.  +  Articolul 565Aceasta Cassa va plati fiecărei părţi după mandatul sau.Fiecare parte va iscăli de primirea plăţii, atît pe mandatul de plată, cat şi pe marginea extractului din tablou.Îndată ce toate plăţile s'au făcut, Cassa de Consemnării va înapoia tribunalului extractul de tablou care cuprinde chitanţele de plăţile făcute:Grefierul va aseza acest extract în dosarul adjudecării.  +  Articolul 566Odată ce tabloul de imparteala s'a închis, prin încheierea procesului-verbal al tribunalului şi trimiterea extractului de tablou la Cassa de Consemnării, nici un creditor nu se mai poate primi a produce titluri de creanţe sau a contesta creanţe înscrise în tabloul de imparteala.Se va putea însă primi contestaţii asupra greşelilor de socoteala ce s'au putut face în tabloul de imparteala.  +  Secţiunea III Regularea unor creanţe speciale  +  Articolul 567Creanţele condiţionale se vor aseza la rândul lor ca, cum ar fi creanţe simple.  +  Articolul 568Dacă condiţia va fi rezolutorie, nu se va putea libera creditorului suma cuvenită, decât dacă acel creditor va da cauţiune sau o ipoteca către aceia care ar trebui să se folosească de acea suma, în caz de împlinirea condiţiei.  +  Articolul 569Cînd condiţia va fi suspensivă, suma cuvenită creditorului condiţional se va da creditorilor ce vin după dinsul, dacă însă aceştia vor da acelui creditor condiţional o cauţiune sau ipoteca ca îi vor întoarce suma ce au primit în caz de împlinirea condiţiei.  +  Articolul 570Dacă, în cazurile arătate prin cele doua articole de mai sus, creditorii nu vor, ori nu pot sa dea o cauţiune ori ipoteca, suma va rămîne depusa la Cassa de Consemnării pînă la împlinirea condiţiei rezolutorii sau suspensive.  +  Articolul 571Dacă creanta este cu termen, se va înscrie la rândul ei, şi se va plati îndată, deşi termenul nu e ajuns. Dacă însă acea creanta e fără dobînda, plata înainte de vreme nu se va face decât scăzându-se dobînda cuvenită pînă la împlinirea termenului. Nevoind creditorul să facă scăderea, partea să se va, păstra la Cassa de Consemnaţiuni spre a i se libera la termen.  +  Capitolul 6 Predarea silită a mişcătoarelor şi nemişcătoarelor  +  Articolul 572Dacă partea condamnata a restituit nişte lucruri mişcătoare nu voieşte a le da în termenul prescris de judecată, nici a doua zi după somaţia ce i se face prin un agent judecătoresc, predarea acestor obiecte către proprietarul lor se va face prin puterea şi autoritatea publică.  +  Articolul 573Se vor observa pentru predarea silită a acestor obiecte formalităţile prescrise pentru urmărirea mişcătoarelor dela art. 411 pînă la art. 430 din acest cod, afară de cele ce se orandueste de aceste articole în privinta custodelui sau punerii peceţilor.  +  Articolul 574Pe lîngă procesul-verbal ce agentul judecătoresc va încheia pentru luarea obiectului din mana datornicului, el va face un alt proces-verbal care va constata ca ele sau predat proprietarului.Acesta va iscăli acest din urma proces-verbal, care se va depune la grefa instanţei respective.  +  Articolul 575Dacă partea condamnata a ieşi dintr'un nemişcător sau a lasă posesia unui nemişcător sau a-l preda proprietarului, nu voieşte a lasă imobilul în termenul însemnat de judecată, nici 8 zile după somaţia ce i se va face, ea va fi gonită cu puterea şi autoritatea publică şi nemişcătorul se va preda proprietarului sau.  +  Articolul 576Spre acest sfîrşit, acela care va avea titlul executor de punere în posesie se va indrepta la judecătoria locului unde este aşezat imobilul şi judecătoria va insarcina pe un agent de urmărire, ca singur sau însoţit de un judecător, sa meargă la faţa locului spre a executa predarea nemişcătorului.Agentul va putea lua cu sine şi agenţi poliţieneşti după trebuinta.  +  Articolul 577Agentul va soma pe parte a ieşi de îndată din imobil şi, nevoind, va încheia proces-verbal de împotrivirea sa, procedând în urma cu ajutorul forţei publice la depărtarea lui din imobil şi va declara pus în posesia bunului pe cel în drept.Dacă partea lipseşte de acasă sau nu voieşte a deschide uşile, agentul judecătoresc se va însoţi în toate cazurile, de un comisar de poliţie ori un ajutor al său, acolo unde sînt; de primar sau ajutorul sau, acolo unde nu sînt comisari de poliţie.  +  Articolul 578Dacă mobilele persoanei condamnate nu sînt urmărite pentru datorii, agentul va proceda la scoaterea mobilelor pe strada sau pe calea publică. Şi dacă partea condamnata lipseşte de acasă şi nu e de nimeni reprezentată, se va pune un custode la aceste mobile, cu plata dela proprietarul lor.Numirea custodelui şi predarea mobilelor în paza lui se va face potrivit art. 418 şi următoarele din acest cod.  +  Articolul 579Se va face un proces-verbal despre toate operaţiile din faţa locului, precum şi despre predarea imobilului în posesia proprietarului sau.O copie de pe acest proces-verbal se va lasă atît la partea izgonită din imobil cat şi la proprietarul pus în posesie.El se va iscăli de toate persoanele ce au luat parte la executare, precum şi de părţi.Dacă acestea nu vor voi, sau nu vor putea sa iscălească, se va face vorbire în procesul-verbal.Originalul acestui proces-verbal se va depune la tribunalul prin care s'a încuviinţat executarea şi care va trebui de îndată, la primirea procesului-verbal sa îndeplinească cele orânduite de art. 403 din acest cod.  +  Articolul 580Toate cheltuielile de executare arătate în acest titlu vor fi în sarcina deposedatului.  +  Cartea VI Proceduri diverse  +  Capitolul 1 Ordonanţe presedentiale  +  Articolul 581Judecătorul dela judecătorie, preşedintele tribunalului, preşedintele Curţii sau înlocuitorii lor vor putea sa ordone măsuri vremelnice, în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s'ar păgubi prin întîrziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s'ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedecilor ce s'ar ivi cu prilejul unei executări.Ordonanţa va putea fi data şi fără citarea părţilor.Ajutorul de judecător şi supleantul nu pot sa pronunţe o atare ordonanţa.Preşedintele sau judecătorul nu are căderea de a face asemenea incuviintari, cînd însăşi instanţa din care face parte n'ar fi competenţa.Ordonanţa poate fi data chiar atunci cînd exista judecata asupra fondului dreptului.Ordonanţa este vremelnică şi executorie. Preşedintele sau judecătorul va putea hotărî ca executarea să se facă fără somaţie sau fără trecerea vreunui termen.  +  Articolul 582Ordonanţa este supusă apelului în termen de 5 zile dela pronunţare, dacă s'a dat cu citarea părţilor, şi dela comunicare, dacă s'a dat fără citarea lor.Ordonanţele date de judecător sînt supuse apelului la tribunal.Ordonanţele date de preşedintele tribunalului sau al Curţii sînt supuse apelului la tribunal sau Curtea din care face parte.Instanţa de apel poate suspenda executarea pînă la judecarea apelului, sub condiţiunea dării unei cauţiuni.Termenul de recurs va fi de 5 zile dela pronunţare, pentru cei prezenţi, şi dela comunicare, pentru cei lipsa.Executarea nu se poate suspenda pe temeiul recursului.Apelul şi recursul se judeca de urgenta şi cu precădere în camera de chibzuire, cu citarea părţilor.Împotriva executării ordonanţelor preşedinţiale, se poate face contestaţie.  +  Capitolul 2 Refacerea înscrisurilor şi hotărîrilor dispărute  +  Articolul 583Dosarele sau înscrisurile privitoare la o pricina în curs de judecată, dispărute în orice chip, se pot reface de însăşi instanţa investită cu judecarea pricinei.Spre acest sfîrşit, instanţa va soroci termen, chiar din oficiu, citând părţile, martorii şi experţii; va cere copii de pe înscrisurile ce i-au fost trimise de autorităţi şi de care părţile s'au folosit, sau de pe înscrisurile depuse de părţi, dispunând totodată să se scoată din registrele instanţei toate datele privitoare la înscrisurile ce se refac.Copiile legalizate de pe înscrisurile dispărute ce se afla în stăpânirea părţilor, ori altor persoane sau autorităţilor pot folosi la refacerea dosarului.Încheierea de refacere nu se va putea ataca decât odată cu fondul.Înscrisurile astfel refăcute ţin locul originalelor, pînă la găsirea acestora.  +  Articolul 584Dacă dosarul sau înscrisurile dispărute priveau o pricina în care se pronunţase o hotărîre de către prima instanţa şi împotriva căreia se făcuse apel, aceasta hotărîre se va reface după, cel de al doilea exemplar al hotărîrii păstrat de prima instanţa; iar dacă şi acel exemplar ar fi dispărut, vor putea folosi la refacere copiile legalizate de pe hotărîre, ce s'au încredinţat părţilor sau altor persoane.Spre acest sfîrşit, instanţa va dispune să se facă, din oficiu, publicaţiuni în Monitorul Oficial şi într'un ziar mai răspândit, cu arătarea ca orice posesor a unei copii de pe hotărîre, sa o depună la grefa instanţei care a ordonat publicaţia.Dacă hotărîrea nu se poate reface pe calea arătată mai sus, ori dacă părţile tagaduesc fiinta sau cuprinsul înscrisurilor pe care s'a întemeiat hotărîrea, se va pasi la refacerea lor de către instanţa de apel, potrivit cu dispoziţiunile arătate în articolul de mai sus.Dacă nici pe aceasta cale dosarul nu se poate reface, instanţa de apel judeca din nou pricina în fond.  +  Articolul 585Dacă dosarul sau înscrisurile dispărute priveau o pricina în care se pronunţase o hotărîre rămasă desavarsita, acea hotărîre, se va reface de instanţa de fond, după, procedura prevăzută de art. 350 şi 351.  +  Capitolul 3 Despre oferte de plată şi consemnării  +  Articolul 586Cînd datornicul va voi sa plătească aceea ce e dator şi creditorul nu va voi sa primească plata, datornicul e în drept a face oferta reală şi a consemna aceea ce e dator.  +  Articolul 587Spre acest sfîrşit el va face creditorului, prin mijlocirea, unui agent de lîngă instanţa domiciliului acestuia sau a domiciliului ales, o somaţie, ca sa primească valoarea datorată.În acea somaţie se va arata ziua, ora şi locul, cînd şi unde suma sau obiectul oferit are să-i fie predat.  +  Articolul 588Dacă creditorul nu voieşte să se prezinte sau sa primească suma sau obiectul oferit, agentul judecătoresc va încheia, proces-verbal şi va arata dacă creditorul a iscălit ori n'a putut sau n'a voit sa iscălească.Datornicul, în acest caz, va putea, spre a se libera, sa consemneze suma sau lucrul oferit la Cassa de Depuneri sau administraţia financiară a judeţului respectiv, iar recipisa se va depune la Corpul portareilor instanţei domiciliului creditorului.  +  Articolul 589Cererea ce s'ar putea face înaintea judecătoriei, sau pentru ca să se întărească, sau pentru ca să se anuleze aceste oferte şi consemnării, se va face prin osebită petiţie, după regulele stabilite pentru cererea principala.  +  Articolul 590Se vor aplica celelalte randueli ale codului civil, privitoare la ofertele de plată şi la consemnării, cuprinse în art. 1114-1121 inclusiv, afară de alin. 8 din art. 1115 şi alin. 3 şi 4 din art. 1116.  +  Capitolul 4 Sechestrul asigurator şi judiciar  +  Articolul 591Proprietarii, principalii chiriaşi sau arendaşii vor putea, pentru arenzile sau chiriile neplătite şi datorate, sa sechestreze, printr'o simpla petiţie, data către autoritatea judecătorească locală, lucrurile şi fructele care se vor afla în casa, moşie sau pământul închiriat ori arendat.Ei vor putea sa sechestreze şi averea mişcătoare care se afla în casa sau pe moşia lor, dar care s'a transportat în alt loc fără consimţămîntul proprietarului, şi proprietarul păstrează privilegiul sau pe aceasta avere, întru cat timp a revendicat-o, potrivit art. 1730 din codul civil.Acelaşi drept îl au proprietarii, principalii chiriaşi şi arendaşii care nu au contract scris; sînt însă îndatoraţi ca, odată cu cererea de sechestru, să prezinte dovada de chemare în judecata şi sa dea o cauţiune fixată de autoritatea judecătorească.  +  Articolul 592Lucrările subchiriaşilor şi subarendasilor, care se vor afla în locurile ocupate de dânşii şi fructele pămîntului ce li s'a subarendat, se vor putea sechestra pentru plata chiriei sau arenzii ce datoreşte chiriaşul sau arendaşul principal. Li se vor tine însă în seama chiriile sau arenzile ce ei au plătit de buna credinţa pentru termenii trecuţi, nu însă şi plăţile ce vor fi făcut înainte de vreme.  +  Articolul 593Aceste secrestrari se vor face prin un agent al instanţei unde este aşezat nemişcătorul, cu aceleaşi forme cu care se fac şi urmăririle pentru vînzarea silită a mişcătoarelor.  +  Articolul 594Orice alt creditor, a cărui creanta este constatată printr'un act scris şi este ajunsă la termen va putea, de odată cu' chemarea în judecata pentru plata creanţei sale, sa pună un sechestru asigurator pe mobilele datornicului sau.Acelaşi drept îl vor avea şi creditorii care n'au act scris; sînt însă îndatoraţi ca odată cu cererea de sechestru, sa dea o cauţiune de a treia parte din valoarea reclamata.  +  Articolul 595Acest sechestru se va pune cu încuviinţarea instanţei domiciliului datornicului şi creditorul va putea fi supus la o cauţiune.  +  Articolul 596Oridecateori exista un proces asupra proprietăţii sau posesiei unui lucru mişcător sau nemişcător, sau asupra administraţiei sau folosinţei unui lucru comun, judecata va putea, după cererea celui interesat şi citarea părţilor, sa încuviinţeze sechestrul bunului sau al lucrului comun, a cărui proprietate, posesie, administraţie sau folosinţă se discuta, putând sa oblige pe reclamant a da o cauţiune, ce va fi fixată de judecată.Paza bunului sechestrat poate fi încredinţată sau deţinătorului acelui bun sau unei a treia persoana, numita de judecător, în caz de neînţelegere între părţi.Sechestrul va putea face toate actele de conservare şi administraţie. Va putea sta în judecata în numele părţilor lititante cu privire la bunul pus sub sechestru, numai cu o prealabilă îndrituire a autorităţii care l-a numit.Sechestrul judiciar va incasa orice venituri şi sume datorate, va putea plati datorii cu caracter curent precum şi cele constatate prin titlu executor.Plata sechestrului se va fixa de judecată care l-a înfiinţat. În niciun caz ea nu va putea depăşi, pe fiecare an, de zece la suta din venitul net anual al bunului apreciat de instanţa.  +  Articolul 597Judecătoria va putea încă sa încuviinţeze a se sechestra în mâinile datornicului averea sa mişcătoare, pentru creanţele arătate la art. 594, chiar cînd nu sînt ajunse la termen, în cazurile următoare:1. cînd datornicul a micşorat, prin fapta sa, asigurările ce dedese sau nu a dat asigurările promise;2. cînd e pericol ca datornicul sa fuga sau să-şi ascundă, ori să-şi risipească averea sa.În ambele aceste cazuri, sechestrul nu se va putea incuviinta decât cu dare de cauţiune care va fi fixată de autoritatea judecătorească.  +  Articolul 598Dacă datornicul va da, în toate cazurile, garanţie îndestulătoare, judecătoria, va putea ridica sechestrul de asigurare.  +  Articolul 599Sechestrul de asigurare se va pune prin agenţii de urmărire, după aceleaşi forme ca şi cele cerute pentru urmărirea mişcătoarelor şi numai pe averea mişcătoare ce se poate urmări.  +  Articolul 600În toate cazurile arătate în acest capitol, autoritatea judecătorească va putea, după trebuinţe şi în cazurile urgente, sa dea autorităţii locale ordin în scris ca chiar înaintea mergerii agentului să se oprească datornicul a scoate sau a da de o parte vreun lucru din cele a căror sechestrare se cere.  +  Articolul 601În toate cazurile arătate în acest capitol, vînzarea silită a mobilelor nu se va putea face decât după ce creditorul va fi dobîndit un titlu executor.  +  Capitolul 5 Deliberările consiliului de familie  +  Articolul 602În toate cazurile cînd se cere părerea consiliului de familie, dacă hotărîrea nu este data cu înţelegerea tuturor, fiecare membru îşi va arata părerea sa în procesul-verbal.Tutorul, curatorul sau oricare din membrii consiliului de familie au dreptul a ataca aceasta hotărîre la judecătorie, care se va pronunţa de urgenta.  +  Articolul 603Cînd hotărîrea consiliului de familie trebuie să fie supusă aprobării judecătoriei, tutorul sau un altul însărcinat în locu-i, va prezenta originalul incheerii, judecătorului, care o va comunică procurorului.  +  Articolul 604Dacă, în timp de 15 zile dela data ei, aceasta hotărîre nu s'a prezentat judecătoriei, oricare din membrii consiliului de familie are drept a cere aprobarea cuvenită.  +  Articolul 605Oricare din membrii consiliului de familie are dreptul a interveni la judecătorie şi a se împotrivi, prin motivele ce va expune în scris, a nu se aproba hotărîrea consiliului.  +  Articolul 606Hotărîrile judecătoriei ce se vor încheia asupra deliberărilor consiliului de familie, vor fi supuse la apel.  +  Capitolul 6 Despărţenia  +  Articolul 607Cererea de despărţenie este de competinţa judecătoriei în circumscripţia căreia se afla cel din urma domiciliu comun al soţilor. Dacă sotii nu au avut domiciliul comun sau dacă niciunul din soţi nu mai locueste în circumscripţia judecătoriei în care se afla cel din urma domiciliu comun, judecătoria competenţa este aceea în circumscripţia căreia îşi are domiciliul paritul, iar cînd paritul nu are domiciliu în ţara, este competenţa judecătoria în circumscripţia căreia îşi are domiciliul reclamantul.  +  Articolul 608Soţul parit poate să facă şi el cerere de despărţenie, cel mai târziu pînă la prima zi de înfăţişare, în şedinţa publică, pentru faptele petrecute înainte de această dată. Pentru faptele petrecute după această dată, paritul va putea face cerere pînă la începerea desbaterilor asupra fondului, în cererea reclamantului.Cererea paritului se va face la aceeaşi instanţa şi se va judeca împreună cu cererea reclamantului.  +  Articolul 609În cazul cînd motivele despărţeniei s'au ivit după începerea desbaterilor la prima instanţa şi în timp ce judecata primei cereri se afla în apel, cererea paritului va fi facuta direct la secţiunea tribunalului investită cu judecarea apelului.  +  Articolul 610Neintroducerea cererii în termenele arătate în articolele de mai sus atrage decăderea pentru soţul parit din dreptul de a cere despărţenia, afară de cazul cînd cererea reclamantului a fost respinsă şi motivele despărţeniei s'au ivit în urma.  +  Articolul 611Cererea de pensie alimentara se va face la judecătoria investită cu cererea de despărţenie, chiar dacă între timp s'au ivit schimbări cu privire la domiciliul părţilor.  +  Articolul 612Cererea de despărţenie va cuprinde pe lîngă cele prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecata, numele copiilor minori născuţi din căsătorie sau care se bucura de starea legală de copii legitimi faţă de amândoi sotii, precum şi a copiilor recunoscuţi de aceştia.Dacă nu sînt copii minori, se va face arătare despre aceasta.La cerere, se va alătură un extract de căsătorie şi câte un extract de naştere al copiilor minori.Paritul nu este ţinut să facă întâmpinare.Interogatorul şi jurământul nu pot fi cerute pentru dovedirea motivelor de despărţenie.  +  Articolul 613Judecătorul va putea lua, la cerere, chiar înainte de prima zi de înfăţişare, măsuri vremelnice pe timpul judecaţii, pe cale de ordonanţa preşedinţială, cu privire la reşedinţa deosebită a soţilor, la încredinţarea copiilor minori şi la pensia alimentara.  +  Articolul 614În faţa instanţelor de fond, părţile se vor infatisa în persoana, afară numai dacă unul dintre soţi executa o pedeapsă privativă de libertate, este împiedicat de o boala grava, este pus sub interdicţie sau are reşedinţa în străinătate; în aceste cazuri, părţile se vor putea infatisa prin mandatar.  +  Articolul 615Judecătorul va cita părţile în camera de chibzuire, iar în ziua înfăţişării va da soţilor sfaturile ce va găsi de cuviinţă, incercand să-i împace. Dacă reclamantul lipseşte, judecata se suspenda.Dacă împăcarea nu isbuteste sau dacă paritul nu se înfăţişează şi reclamantul starueste în judecata, judecătorul va soroci termen de judecată în şedinţa.  +  Articolul 616Dacă la termenul sorocit pentru judecata se înfăţişează numai paritul, cererea va fi respinsă ca nesusţinută.Apelul reclamantului împotriva cărţii de judecată prin care s'a respins cererea, va fi de asemeni respins ca nesusţinut, dacă la judecata se prezintă numai intimatul.Apelul paritului va fi judecat chiar dacă se înfăţişează numai reclamantul.  +  Articolul 617Instanţa poate să pronunţe despărţenia. împotriva ambilor soţi, chiar atunci cînd numai unul din ei a făcut cerere, dacă din dovezile administrate reiese vina amandorora.  +  Articolul 618Reclamantul poate renunţa la cerere în tot cursul judecaţii înaintea instanţelor de fond, chiar dacă paritul se împotriveşte. Renunţarea reclamantului nu are nicio inriurire asupra cererii făcute de parit.Cererea de despărţenie se va stinge prin împăcarea soţilor.Reclamantul însă va putea porni o cerere noua pentru fapte petrecute după împăcare, şi în acest caz el se va putea folosi şi de faptele vechi.  +  Articolul 619Recursul suspenda executarea.Hotărîrea data în materie de despărţenie nu este supusă revizuirii.  +  Capitolul 7 Proceduri relative la deschiderea unei succesiuni  +  Secţiunea I Punerea peceţilor după moarte  +  Articolul 620În toate cazurile cînd legea ordonă punerea de peceţi după moartea unei persoane, aceste peceţi se vor pune de către unul din judecătorii judecătoriei.  +  Articolul 621Pecetea ce se va pune va fi aceea a judecătoriei.  +  Articolul 622Punerea peceţilor poate fi cerută:1. de acei care pretind drepturi în sau contra succesiunii;2. de creditorii care au un titlu scris în contra celui încetat din viaţa;3. în caz de lipsa a moştenitorilor ori a unuia din ei, de persoanele care sedeau în casa cu incetatul din viaţa, de rudele sau amicii lui.  +  Articolul 623Peceţile se vor putea pune chiar din oficiu.În comunele rurale, primarul comunei va putea închide şi pecetlui lucrurile defunctului, mai înainte, chiar de a veni ordinul judecătoriei şi de a sosi judecătorul ce are sa pună peceţile sale, vestind însă îndată judecătoria despre aceasta,  +  Articolul 624Dacă peceţile nu vor fi puse înaintea ingroparii, judecătorul va constata, printr'un proces-verbal, minutul cînd a fost chemat să le pună şi cauzele care au întârziat punerea peceţilor.  +  Articolul 625Judecătorul însărcinat cu punerea peceţilor va încheia la faţa locului un proces-verbal, care va cuprinde:1. anul, luna, ziua şi ora;2. numele, pronumele, profesia şi domiciliul persoanei ce a cerut punerea peceţilor sau domiciliul ales de dânsa în acea comuna, dacă locueste în altă parte;3. dacă nimeni n'a făcut asemenea cereri, procesul-verbal va spune ca peceţile sînt puse din oficiu, după declararea procurorului ori a primarului;4. arătările şi zisele persoanelor care au fost faţa la punerea peceţilor;5. arătarea locurilor, birourilor, lăzilor, dulapurilor, pe care s'au pus peceţile;6. o descriere pe scurt a obiectelor care nu sînt puse sub peceţi.  +  Articolul 626Judecătorul, după trebuinta, va da vaduvei, copiilor sau rudelor ce au locuit cu repausatul, cele trebuincioase pentru trai, precum şi bani de vor fi. Banii însă nu se vor da decât potrivit cu condiţia socială, cu titlul de întreţinere pe timp de o luna, şi aceasta sub luare de chitanţa.El va putea aseza şi un custode pentru paza lucrurilor de sub peceţi.  +  Articolul 627Toate cheile dela lazile, dulapurile şi locurile închise cu peceţi se vor lua de judecătorul care a pus peceţile şi se vor depune la judecătorie.Vorbirea despre luarea acestor chei se va face în procesul-verbal.  +  Articolul 628Dacă la punerea peceţilor se va găsi un testament sau alte hârtii pecetluite, judecătorul va constata forma exterioară, pecetea şi subscrierea de va fi, va parafa plicul, atît el, cat şi părţile prezente, dacă ştiu sau pot iscăli şi va arata ziua şi ora cînd pachetul va fi de dânsul prezentat şefului judecătoriei. Toate acestea se vor arata în procesul lui verbal, care va fi iscălit de părţi, sau se va face vorbire de nevointa ori neputinţă de a iscăli.  +  Articolul 629Obiectele mişcătoare care nu se pot pune sub peceţi, se vor incredinta unui custode; custodele se va plati şi lucrurile se vor întreţine cu cheltuiala moştenirii.  +  Articolul 630Cînd testamentul se va fi depus la judecătorie, şeful judecătoriei, după ce va chema pe persoanele ce au figurat ca părţi interesate la punerea peceţilor, îl va deschide, va constata starea sa materială şi îl va conserva la judecătorie, constatând toate acestea printr'un proces-verbal.  +  Articolul 631Dacă, la punerea peceţilor, porţile şi uşile se afla închise sau se iveşte alt obstacol prin care se împiedica punerea peceţilor, judecătorul le va deschide, ajutandu-se la, trebuinta şi cu agenţii administraţiei locale.  +  Secţiunea II Opoziţii la punerea peceţilor  +  Articolul 632Opoziţiile la punerea peceţilor pot fi făcute sau prin o declaraţie în procesul-verbal sau prin o petiţie data judecătoriei care a ordonat pecetluirea.  +  Articolul 633Judecătoria, apretuind, va judeca de urgenta şi va menţine sau va suspenda operatia punerii peceţilor.  +  Secţiunea III Ridicarea peceţilor şi inventarul  +  Articolul 634Peceţile nu vor putea fi ridicate şi inventarul făcut decât 3 zile după îngropare, de vor fi puse înainte, şi trei zile după punere, de vor fi puse dela îngropare, afară, numai de cazuri urgente.  +  Articolul 635Dacă moştenitorii sau cativa din ei sînt nevârstnici, neemancipaţi, nu se vor ridica peceţile mai înainte de a li se numi tutor sau de a fi emancipati.  +  Articolul 636Ridicarea peceţilor se poate cere de orice parte interesată.  +  Articolul 637Ridicarea peceţilor se va face în urma unui ordin al judecătoriei.Totdeodată judecătoria va anunta, pentru ca sa asiste la ridicarea peceţilor, pe soţul ce va fi în viaţa, pe moştenitorii cunoscuţi sau presupusi, pe executorul testamentar, de va fi, pe legatarii ce se vor cunoaşte, pe persoanele ce au făcut opoziţie la punerea peceţilor sau pe Ministerul Public, dacă moştenirea e vacanta.Toate aceste persoane se pot prezenta insile sau prin mandatari.În ziua însemnată se va procede la ridicarea peceţilor, faţa cu părţile chemate sau în lipsa lor. Se va face un proces-verbal despre ridicarea peceţilor.  +  Articolul 638Acest proces-verbal va cuprinde:1. data;2. numele, profesia, locuinta celor ce au cerut ridicarea peceţilor, dacă a fost asemenea cerere;3. ordinul tribunalului pentru ridicarea peceţilor;4. numele, pronumele, profesia persoanelor chemate şi care au asistat;5. zisele şi observarile lor;6. arătarea starei în care s'au găsit peceţile.  +  Articolul 639Peceţile vor fi ridicate una după alta pe cat se va face şi inventarul.  +  Articolul 640Inventarul se va face faţa cu persoanele ce asista la scoaterea peceţilor.  +  Articolul 641Acest inventar va fi o descriere fidela a tuturor obiectelor aflate sub peceţi.El va cuprinde pe larg cele menţionate în procesul-verbal de ridicarea peceţilor, descrierea cu amănuntul a obiectelor aflate, arătarea calităţii şi a cantităţii lor, pe cat se va putea.  +  Articolul 642Toate pretenţiile, câte se vor ivi în timpul facerii inventarului se vor trece în procesul-verbal, spre a se preţui şi judeca de judecătorie.  +  Secţiunea IV Vânzarea mişcătoarelor unei moşteniri  +  Articolul 643Cînd vînzarea mişcătoarelor unei moşteniri se va face în baza art. 730 al. 1, din codul civil, aceasta vânzare se va executa potrivit rânduielilor arătate pentru vînzarea silită a mişcătoarelor, prin art. 437, 438, 439, 440, 443, 444 şi 445, din acest cod.  +  Articolul 644Partea interesată se va adresa la judecătoria locală, alegând şi un domiciliu în acel loc, dacă locuieşte în altă parte.  +  Articolul 645Se va face inventarul obiectelor de vândut, după ce se va chema atît cel ce a făcut cererea, cat şi alte persoane interesate cunoscute.  +  Articolul 646Vânzarea publică se va face la locul însemnat de judecătorie, potrivit art. 432 din aceasta legiuire.  +  Secţiunea V Vânzarea bunurilor nemişcătoare ale nevârstnicilor  +  Articolul 647Vânzarea bunurilor nemişcătoare ale nevârstnicilor nu va putea fi încuviinţată decât după un aviz al rudelor, arătător de natura bunurilor şi de valoarea lor aproximativă.Acest aviz nu va fi necesar dacă bunurile vor fi totdeodată şi ale varstinicilor şi dacă vînzarea, este cerută de dânşii. Se va urma atunci potrivit rânduielilor din secţia următoare.  +  Articolul 648Cînd judecătoria va întări acest aviz, va declara tot în hotărîrea sa ca vînzarea se va face în fiinta tutorului înaintea tribunalului.  +  Articolul 649Încheierea care va incuviinta vînzarea, va insemna şi preţul cu care are a se începe şi condiţiile ei.  +  Articolul 650Aceasta preţuire va fi regulată sau după avizul rudelor sau după titlurile proprietăţii sau după contractele autentice sau iscălite cu data certa şi, de nu sînt contracte, după rolul contribuţiei fonciare.Cu toate astea, judecătoria va putea, după împrejurări să facă preţuire totală sau parţială a nemişcătoarelor.Preţuirea aceasta se face, după importanţa şi natura bunurilor, prin unul sau trei experţi, numiţi de judecătorie spre acest sfîrşit.  +  Articolul 651Dacă preţuirea a fost ordonată, expertul sau experţii, după ce vor jura înaintea judecătorului, vor face raportul lor, care va arata în scurt bazele preţuirii, fără de a intră în amănunte de descriere a bunurilor de vânzare.Acest raport se va depune la grefa judecătoriei şi se va da o copie de pe dânsul la cei ce o vor cere:  +  Articolul 652Se va forma apoi un act de publicaţie care va cuprinde:1. arătarea hotărîrii care încuviinţează vînzarea;2. numele, pronumele nevârstnicului şi al tutorelui sau;3. arătarea nemişcătoarelor ce se vand şi un extract din condiţiile vânzării cuprinse mai pe larg în hotărîrea vânzării;4. preţul cu care are sa înceapă licitaţia;5. ziua, locul şi ora cînd are să se facă vînzarea.  +  Articolul 653Acest act se va afige, în timp de 30 zile cel puţin, atît la usa tribunalului sau la locul unde are să se facă, vînzarea, cat şi la usa primăriei unde se afla aşezat nemişcătorul. Totdeodată un extras se va publică într'un jurnal al localităţii sau, în lipsa, în unul din ale localităţii vecine.  +  Articolul 654Dacă în ziua însemnată pentru adjudecare nu iese un preţ nici măcar egal cu preţul însemnat de judecătorie şi publicat, tribunalul va putea, după împrejurări, sau sa aprobe preţul ieşit sau sa amâne vînzarea pentru alt termen care se va publică tot în chipul arătat în articolul de mai sus.  +  Articolul 655Sînt declarate comune acestei secţiuni articolele 531, 532, 535, 536, 537, 538, 539, 544, 545, 546; 547, 548, 549 şi 550 din acest cod.  +  Articolul 656În cele 8 zile care vor urma după adjudecatie, oricine va putea sa supraliciteze cu o a zecea parte mai mult peste preţul ieşit, conformându-se şi cu cele arătate la art. 541, 542, 543 şi 659 din acest cod.  +  Secţiunea VI Împărţiri şi licitaţii*)___________*) Modificat prin Legea nr. 603 din 10 Septemvrie 1943.  +  Articolul 657Împărţirea de succesiuni între mai multe persoane se va face prin judecătorie, dacă ele nu o pot face prin buna înţelegere.  +  Articolul 658În cazurile arătate de art. 733 şi 747 din codicele civil, împărţirea se va face după cererea părţii celei mai stăruitoare.  +  Articolul 659Numirea de tutore pentru nevârstnici, care într'o imparteala au interese contrarii, se va face de către judecătorie, după avizul consiliului de familie.  +  Articolul 660În urma raportului judecătorului numit pentru operaţiile împărţelii, potrivit art. 733 din codicele civil, judecătoria va hotărî a se face imparteala în natura şi, de va fi trebuinta, va hotărî vînzarea unora sau mai multor nemişcătoare.Aceasta vânzare se va face prin licitaţie înaintea tribunalului unde se afla aşezat nemişcătorul, cu expertiza sau fără expertiza, după împrejurări.  +  Articolul 661Dacă judecătoria va hotărî a se face expertiza, ea va putea numi unul sau trei experţi, care; după ce vor jura, vor face la faţa locului raportul lor după bazele preţuirii, fără să între în amănunte de descriere a obiectelor de împărţit.  +  Articolul 662Vânzarea obiectelor se va face potrivit cu cele ce s'a zis pentru vînzarea bunurilor nemişcătoare ale nevârstnicilor.Pînă la vânzare, părţile vor putea împărţi între ele veniturile bunului mişcător sau nemişcător, potrivit cu partea ce fiecare are stabilit judecătoreşte sau recunoscut de toţi, în bunul ce se vinde.  +  Articolul 663Dacă, în ziua însemnată pentru adjudecare, preţul ieşit nu va fi egal cu preţul pus de judecătorie se va urma cum s'a zis în art. 654 din acest cod.  +  Articolul 664În cele opt zile după adjudecare, oricine va putea sa supraliciteze cu o a zecea parte mai mult peste preţul adjudecării, potrivit cu cele zise la art. 656 din acest cod.  +  Articolul 665Cînd situaţia nemişcătorului va cere mai multe expertize deosebite şi se va constata ca fiecare bun nu se poate împărţi, vînzarea prin licitaţie nu se mai face dacă, din apropierea raporturilor, rezultă ca totalitatea nemişcătoarelor poate a se împărţi în natură.  +  Articolul 666Dacă cererea este ca nemişcătoarele să se împartă în mai multe părţi în natura, după ce vor face preţuirea, vor insemna cum trebuie să se compună fiecare lot sau parte a se da.Raportul experţilor fiind aprobat de judecătorie, loturile sau părticelele vor fi trase la sorţi, faţa cu părţile, înaintea judecătoriei.  +  Articolul 667În celelalte cazuri se va urma potrivit cu art. 737 pînă la 750 din codicele civil.  +  Secţiunea VII Beneficiul de inventar  +  Articolul 668Dacă moştenitorul beneficiar voieşte, înainte de a se declara moştenitor, ca, potrivit cu codicele civil, să se autorizeze a vinde bunurile mişcătoare ale moştenirii, el va prezenta, spre acest sfîrşit, o petiţie la judecătoria locului unde s'a deschis moştenirea.Vânzarea se va face înaintea unui agent judecătoresc, conform art. 432, 437, 438, 439, 440, 442, 443, 444 şi 445.  +  Articolul 669Dacă cererea este de a se vinde bunuri nemişcătoare de ale succesiunii, moştenitorul beneficiar va prezenta judecătoriei locului unde e deschisă succesiunea o petiţie, în care se arata necesitatea acestei vânzări şi nemişcătoarele de vândut.Judecătorul va comunică cererea Ministerului Public şi va hotărî de trebuie a se face vînzarea şi de trebuie sau nu a se face preţuirea de experţi.  +  Articolul 670Se va procede la vînzarea după formalităţile prescrise pentru vinderea nemişcătoarelor unui nevârstnic.  +  Articolul 671Moştenitorul beneficiar se va socoti moştenitor pur şi simplu, dacă a vândut nemişcătoare, fără a urma potrivit rânduielilor prescrise mai sus.  +  Articolul 672Acţiunile ce moştenitorul beneficiar are a intenta în contra moştenirii, le va intenta în contra celorlalţi moştenitori, dacă sînt; în cazul contrar, el le va intenta în contra unui curator ce se va numi după formele cum se numesc curatorii la moştenirile vacante.  +  Articolul 673Moştenitorul beneficiar va fi obligat a da socoteala despre administraţia sa şi va fi răspunzător de actele gestiunii sale.  +  Capitolul 8 Cererile privitoare la posesiune  +  Articolul 674Cererile privitoare la posesiune vor fi admise numai dacă:1. nu a trecut un an dela turburare sau deposedare;2. reclamantul dovedeşte ca, înainte de această dată, el a posedat cel puţin un an;3. posesiunea lui întruneşte condiţiunile cerute de art. 1846 şi 1847 din codul civil.În cazul cînd deposedarea sau turburarea s'a făcut prin violenta, reclamantul este scutit de a face dovada cerută la punctele 2 şi 3 din acest articol.Cererile posesorii se judeca de urgenta şi cu precădere.Întâmpinarea nu este obligatorie.  +  Articolul 675Asemenea cereri se pot face şi pentru ocrotirea servituţilor continue şi aparente.  +  Articolul 676Cererile posesorii pot fi făcute, şi de cel care deţine lucrul în interesul sau propriu, în temeiul unui contract încheiat cu posesorul, afară numai dacă turburatorul este cel pentru care el deţine.  +  Capitolul 9 Despărţirea averilor dintre bărbaţi şi femei  +  Articolul 677Cererile pentru despărţirea averilor nu se va putea face decât după ce femeia va fi autorizata de prezidentul tribunalului în acest scop.Prezidentul, mai înainte de a da autorizarea, va putea face părţii observaţiile ce va crede de cuviinţă.  +  Articolul 678Îndată ce cererea pentru despărţirea averilor se va face, grefierul va fi dator a lipi în sala şedinţelor un extract de pe cerere. Acel extract va cuprinde:1. data cererii;2. numele, pronumele, profesia şi locuinta soţilor;3. cantitatea şi arătarea averii dotale după petiţie, potrivit foaiei dotale.  +  Articolul 679Acest extract se va afişa la usa tribunalului, la primărie şi la Camera de comerţ şi se va publică cu cheltuiala femeii în unul din jurnalele localităţii sau, dacă acea localitate nu are jurnal, într'unul din ale localităţii vecine.  +  Articolul 680Odată cu cererea de despărţirea averilor, femeia va putea, cu autorizaţia tribunalului chemat a judeca cererea, sa ia orice măsuri conservatoare şi asigurătoare, pentru ceea ce i se cuvine în temeiul foaiei de zestre.Hotărîrea asupra cererii de despărţirea averilor nu se va pronunţa decât o luna cel puţin după afigerea şi publicarea acelei cereri.  +  Articolul 681După hotărîrea asupra despartirii averilor dintre soţi se va scoate un extract, care se va afige de patru ori, din trei în trei luni, în sala şedinţelor tribunalului care a pronunţat-o, la Camera de Comerţ, precum şi în sala primăriei comunei unde bărbatul îşi are domiciliul, făcându-se prima afişare pînă în termen de 25 de zile dela data pronunţării hotărîrii.Femeia nu va putea sa înceapă executarea hotărîrii decât în ziua de cînd s'au îndeplinit formalităţile sus menţionate şi potrivit art. 1262 cod civil.  +  Articolul 682După expirarea termenului de trei luni al ultimei afisari, creditorii bărbatului nu vor mai putea interveni spre a ataca hotărîrea asupra despartirii averilor.  +  Articolul 683Despărţirea averilor dintre bărbat şi femeie poate inceta, şi regimul creat prin contractul de căsătorie poate fi iaras restabilit, prin consimtimantul ambilor soţi.  +  Articolul 684Spre acest sfîrşit, bărbatul şi femeia vor da o petiţie la tribunalul care a pronunţat separaţia şi vor cere unirea averilor.  +  Articolul 685Părţile se vor prezenta în persoana la tribunal, şi declararea verbală a voinţei lor se va constata în procesul-verbal al şedinţei.Tribunalul va pronunţa apoi hotărîrea pentru unirea averilor.Aceasta hotărîre se va publică în extras, potrivit cu art. 679, ca şi aceea pentru despărţirea averilor.  +  Articolul 686Unirea averilor nu va vătăma întru nimic drepturile dobândite de cei de al treilea în timpul despartirii averilor, potrivit art. 1265, 1266 şi 1267 din codicele civil.  +  Capitolul 10 Despre interdicţie  +  Articolul 687În petiţia care se va da pentru punerea sub interdicţie a unei persoane, se va anunta imbecilitatea, sminteala, nebunia sau furia; se vor alătură actele justificative şi se vor insemna martorii ce vor fi a se asculta.  +  Articolul 688Prezidentul va comunică petiţia şi toate actele procurorului, care va face cercetările ce va apreţui, cerând şi pararea consiliului de familie şi părerea, medicilor competenţi.  +  Articolul 689Copie de pe petiţie, de pe părerea consiliului de familie şi aceea a medicilor, se va incunostiinta, paritului mai înainte de a se procede la interogatoriul sau.  +  Articolul 690Dacă interogatorul şi actele propuse nu sînt îndestulătoare, şi dacă faptele se pot justifica prin martori, tribunalul va ordonă şi ascultarea de martori în forma ordinară.Martorii se vor asculta sau în prezenta paritului, sau, afară din prezenta sa, după împrejurări; în acest din arma caz, consiliul paritului îl va putea reprezenta.  +  Articolul 691Se vor urma toate celelalte rânduieli prescrise în codicele civil la capitolul "despre interdicţie".  +  Capitolul 11 Cesiunea bunurilor  +  Articolul 692Datornicii care vor fi în poziţie de a reclama cesiunea judiciară acordată de art. 1126 al codicelui civil, vor fi ţinuţi a depune la grefa tribunalului, unde aceasta cerere va fi facuta, bilanţul lor, registrele lor, dacă au, şi titlurile lor active.  +  Articolul 693Cererea datornicului se va indrepta la tribunalul domiciliului sau.  +  Articolul 694Aceasta cerere va fi comunicată Ministerului Public. Ea nu va suspenda efectul nici unei urmăriri, afară numai dacă judecătorii, chemând şi pe părţi, vor ordonă ca să se suspende aceasta execuţie, provizor.  +  Articolul 695Datornicul admis la beneficiul de cesiune va fi dator sa declare în persoana, chemându-se creditorii în şedinţa publică a tribunalului, ca voieşte a ceda bunurile sale.Tribunalul va încheia proces-verbal de pe aceasta declarare.  +  Articolul 696Hotărîrea care va admite cesiunea bunurilor da putere creditorilor a vinde bunurile mişcătoare sau nemişcătoare ale datornicului şi se va procede la aceasta vânzare în formele prescrise pentru moştenitori sub beneficiu de inventar.  +  Articolul 697Nu pot fi admişi la beneficiu de cesiune: stelionarii, bancruţii frauduloşi, persoanele condamnate pentru furt sau înşelăciune (escrocherie); nici contabilii, tutorii, administratorii sau depozitarii.  +  Capitolul 12 Convenţiile matrimoniale  +  Articolul 698Un exemplar de pe convenţiile matrimoniale sau contractele de căsătorie şi foile dotale va fi păstrat în mape, ce se vor tine la grefa fiecărui tribunal de judeţ.  +  Articolul 699Contractul de căsătorie se va iscăli atît de bărbat, cat şi de femeie, precum şi de părinţii lor şi de cei ce constituie dota, dacă dota exista.  +  Articolul 700Mai înainte de celebrarea căsătoriei ambii soţi, împreună cu cei ce au constituit dota, se vor prezenta, în persoana sau prin procuratori speciali, înaintea tribunalului domiciliului bărbatului, cu petiţie iscălită de dinsii, spre a cere autentificarea şi îndeplinirea cerinţelor prevăzute de art. 698.  +  Articolul 701Prezidentul va opri originalul contractului şi dacă dota consta numai în mişcătoare, el va da ordin grefierului ca, după autentificare, sa îndeplinească cerinţele prevăzute de art. 698.  +  Articolul 702Dacă dota cuprinde nemişcătoare, actul se va transcrie şi prin tribunalul locului unde ele sînt aşezate.  +  Articolul 703După cerere, prezidentul tribunalului va da bărbatului un extract legalizat după contractul sau de căsătorie, care va servi de dovada pentru aşezarea definitivă a convenţiilor matrimoniale.  +  Articolul 704Se va face menţiune despre depunerea convenţiilor matrimoniale şi despre data depunerii lor, atît pe exemplarul care se păstrează în mape, cat şi pe cel ce se înapoiază părţilor.  +  Articolul 705Luarea înapoi a contractului autentificat, se va face de bărbat în prezenta inzestratorului, de va fi, care amândoi vor iscăli în registrul de primire.  +  Articolul 706Schimbările ce s'ar face la convenţiile matrimoniale mai înainte de celebrarea căsătoriei sînt supuse la aceleaşi formalităţi ca şi convenţiile matrimoniale.Ele vor trebui a fi trecute în josul contractului de căsătorie, potrivit art. 1230 din codicele civil.  +  Articolul 707Cînd dota se restituie, în cazurile prevăzute de art. 1271 din codul civil, restituirea se va menţiona pe exemplarul contractului dotal aflat în mapa.  +  Articolul 708Judecătoriile sînt competente sa autentifice înscrisurile constatând convenţiile matrimoniale, în condiţiunile prevăzute prin legea pentru autentificarea actelor.Cînd constituirea de dota cuprinde bunuri nemişcătoare părţile sînt obligate a depune şi o copie după actul dotal. Aceasta copie va fi înaintată de judecător, îndată după autentificarea foaiei dotale, către grefierul tribunalului, unde este aşezat nemişcătorul, spre a transcrie aceasta mutaţie a proprietăţii în registrul de transcriere.Judecătorul dela judecătorie şi grefierul tribunalului sînt personal răspunzători, fiecare în ceea ce-i priveşte de neîndeplinirea obligaţiei ce li se impune.Grefa tribunalului unde s'a făcut transcrierea va răspunde judecătoriei respective în cel mai scurt timp ca s'a făcut transcrierea.  +  Articolul 709Bărbatul, al cărui act matrimonial este făcut în străinătate, va fi dator, 3 luni după întoarcerea sa în ţara, să depună la tribunalul domiciliului sau un exemplar de pe acest act cerând îndeplinirea cerinţelor prevăzute de art. 698.Dacă sînt şi nemişcătoare, actul se va transcrie în registrul tribunalului situaţiei bunului nemişcător.  +  Capitolul 13 Transcrierea actelor de strămutarea şi urmărirea proprietăţii şi despre inscripţia privilegiilor, ipotecilor şi amanetelor  +  Articolul 710Se va tine la fiecare tribunal de judeţ un, registru de transcrierea de mutaţie sau strămutarea, proprietăţilor, în alt registru de inscripţia privilegiilor şi ipotecilor un alt registru pentru transcrierea comandamentelor şi o mapa în care se va păstra un exemplar al actelor de amanet.  +  Articolul 711Se vor transcrie în registrul de transcriere al tribunalului unde este aşezat bunul nemişcător:1. toate actele de înstrăinare a proprietăţilor mişcătoare sau a drepturilor reale ce se pot ipoteca;2. toate actele prin care se renunţa la aceste drepturi;3. toate actele prin care se constituie o servitute, un drept de uzufruct, de uz sau de locuinta;4. toate actele prin care se renunţa la aceste drepturi;5. tranzacţiile asupra drepturilor reale;6. ordonanţele de adjudecare;7. hotărîrile date în materie de expropriere pentru utilitate publică;8. cesiunile de venituri pe un timp mai mare de doi ani;9. extract de pe contractele de arenda sau închiriere pe un timp mai lung de trei ani.La actele arătate în al. 1, 2, 3 şi 4, de vor fi autentificate tot la tribunalul situaţiei nemişcătorului, transcrierea se va face numai în extras.  +  Articolul 712Pînă la transcriere, drepturile rezultând din actele menţionate de articolul de mai sus nu se vor opune celor de al treilea, care au drepturi asupra bunului nemişcător chiar dacă au cunoştinţa de existenta actelor de mai sus.Se exceptează bine înţeles cazurile de viclenie.  +  Articolul 713Se vor transcrie în extract în registrul de urmăriri:1. comandamentele prealabile;2. urmăririle de venituri.  +  Articolul 714Cererile de transcriere se vor face la grefa tribunalului de partea interesată, chiar pe baza unor titluri sub semnatura privată.  +  Articolul 715Înscrierea privilegiilor şi ipotecilor se va face în registrul tribunalului unde se afla situat bunul nemişcător, potrivit rânduielilor arătate în codicele civil.În caz cînd actul a cărui înscriere se cere este autentificat tot la tribunalul situaţiei nemişcătorului, se va înscrie în registru numai ordonanţa de înscriere,  +  Articolul 716Cînd se va incuviinta înscrierea actului de privilegiu sau ipoteca, se va face cercetare în registrul de înscriere, transcriere şi urmăriri, de un judecător, asistat de grefier, spre a se vedea dacă exista diferite alte sarcini sau drepturi asupra acelui bun.Vorbire despre aceste cercetări se va face în actul de incrierea ipotecii sau privilegiului.Părţile pot renunţa la cercetarea în registre.  +  Articolul 717Pe actul original, pe lîngă certificarea datei şi numărului de ordine cerut de art. 1782 din codicele civil se va transcrie şi ordonanţa de înscriere, asa cum s'a trecut în registrul de înscriere.  +  Articolul 718Aceleaşi formalităţi de înscriere se vor urma cînd pe baza art. 1814 din codicele civil, o ipoteca se va muta de pe un bun pe altul.Vorbirea despre aceasta mutare se va face pe marginea primei inscripţii.  +  Articolul 719În mapa prevăzută de art. 711 se va păstra câte un exemplar de pe toate actele prin care se constituie un amanet, potrivit art. 1685 şi următoarele din codul civil, după cererea părţii interesate.  +  Articolul 720Toate exemplarele actelor juridice depuse şi strânse în mape se vor lega în fiecare an în volum.