LEGE nr. 115 din 28 iunie 1999 (*republicată*)Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială*)
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 334 din 20 mai 2002
------------ Notă *) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 253/2002 pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii ale Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, reprodusa la pag. 1-2 dându-se textelor o noua numerotare.Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 28 iunie 1999 şi a mai fost modificată prin:- Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 130/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 20 septembrie 1999 (aprobată cu modificări prin Legea nr. 468/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din 25 iulie 2001);- Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 289/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 29 decembrie 2000 (aprobată prin Legea nr. 31/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 7 martie 2001). + Capitolul 1 Dispoziţii generale + Articolul 1Guvernul, în întregul său, şi fiecare dintre membrii acestuia sunt obligaţi să îşi îndeplinească mandatul cu respectarea Constituţiei şi a legilor tarii, precum şi a programului de guvernare acceptat de Parlament. + Articolul 2 (1) Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului, ca urmare a votului de încredere acordat de către acesta cu prilejul investiturii. (2) Fiecare membru al Guvernului răspunde politic în mod solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia. + Articolul 3 (1) Răspunderea politica a Guvernului consta în demiterea sa, ca urmare a retragerii încrederii acordate de către Parlament, prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, în condiţiile prevederilor art. 112 şi 113 din Constituţie. (2) Guvernul şi fiecare dintre membrii săi sunt obligaţi sa răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputaţi sau de senatori, în termen de cel mult 15 zile de la primirea lor. (3) Informaţiile şi documentele cerute în condiţiile art. 110 alin. (1) din Constituţie vor fi puse la dispoziţie de Guvern şi de celelalte organe ale administraţiei publice în termen de cel mult 30 de zile de la primirea solicitării. + Articolul 4 (1) În termen de 15 zile de la data încetării mandatului Guvernului sau al unuia dintre membri, potrivit art. 105 şi 109 din Constituţie, aceştia vor prezenta situaţia privind gestionarea activităţii ministeriale de care au răspuns, precum şi a problemelor aflate în curs de derulare, pe baza unui protocol de predare-primire. (2) Structura şi conţinutul protocolului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului*). (3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică şi conducătorilor celorlalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale de la data eliberării lor din funcţie.----------- Notă *) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 2/2001 pentru aprobarea structurii şi conţinutului protocolului de predare-primire întocmit de membrii Guvernului şi de conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice la expirarea mandatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 5 ianuarie 2001. + Articolul 5Pe lângă răspunderea politica, membrii Guvernului pot răspunde şi civil, contraventional, disciplinar sau penal, după caz, potrivit dreptului comun din aceste materii, în măsura în care prezenta lege nu cuprinde dispoziţii derogatorii. + Articolul 6În înţelesul prezentei legi, sunt membri ai Guvernului primul-ministru, miniştrii şi alţi membri stabiliţi prin lege organică, numiţi de Preşedintele României pe baza votului de încredere acordat de Parlament. + Capitolul 2 Răspunderea penală + Articolul 7 (1) Intra sub incidenţa prezentei legi faptele săvârşite de membrii Guvernului în exerciţiul funcţiei lor şi care, potrivit legii penale, constituie infracţiuni. (2) Pentru săvârşirea altor infracţiuni, în afară exerciţiului funcţiei lor, membrii Guvernului răspund potrivit dreptului comun. (3) Persoanele prevăzute la art. 6 răspund penal pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor, potrivit normelor de procedura stabilite prin prezenta lege. + Articolul 8 (1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 12 ani următoarele fapte săvârşite de membrii Guvernului în exerciţiul funcţiei lor: a) împiedicarea, prin ameninţare, violenta ori prin folosirea de mijloace frauduloase, a exercitării cu buna-credinţa a drepturilor şi libertăţilor vreunui cetăţean; b) prezentarea, cu rea-credinţa, de date inexacte Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natura sa aducă atingere intereselor statului. (2) Constituie, de asemenea, infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani următoarele fapte săvârşite de către un membru al Guvernului: a) refuzul nejustificat de a prezenta Camerei Deputaţilor, Senatului sau comisiilor permanente ale acestora, în termen de 30 de zile de la solicitare, informaţiile şi documentele cerute de acestea în cadrul activităţii de informare a Parlamentului de către membrii Guvernului, potrivit art. 110 alin. (1) din Constituţie; b) emiterea de ordine normative sau instrucţiuni cu caracter discriminatoriu pe temei de rasa, naţionalitate, etnie, limba, religie, categorie socială, convingeri, vârsta, sex sau orientare sexuală, apartenenţa politică, avere sau origine socială, de natura sa aducă atingere drepturilor omului. (3) Tentativa faptelor prevăzute la alin. (1) se pedepseşte. + Articolul 9 (1) În cazul săvârşirii de către membrii Guvernului a unor infracţiuni în exerciţiul funcţiei lor, altele decât cele prevăzute la art. 8, se aplică pedeapsa prevăzută de legea penală pentru acele infracţiuni. (2) În cazurile prevăzute la art. 7 alin. (1) şi la art. 8, pe lângă pedeapsa principala se va aplica şi pedeapsa complementara a interzicerii dreptului de a mai ocupa o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de conducere pe o perioadă de la 3 la 10 ani. + Articolul 10Răspunderea penală este personală şi ea priveşte pe fiecare membru al Guvernului în parte, pentru faptele comise în exercitarea funcţiei sale. + Articolul 11Membrii Guvernului răspund penal pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor, de la data depunerii jurământului şi până la încetarea funcţiei, în condiţiile prevăzute de Constituţie. + Capitolul 3 Procedura de urmărire penală şi de judecare + Articolul 12Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul sa ceara urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. + Articolul 13 (1) Dezbaterea propunerii de începere a urmăririi penale în Camera Deputaţilor sau în Senat se face pe baza raportului întocmit de o comisie permanenta care, în cadrul competentei sale, a efectuat o ancheta privitoare la activitatea desfăşurată de Guvern sau de un minister ori de o comisie specială de ancheta constituită în acest scop. (2) Raportul prevăzut la alin. (1) se înscrie cu prioritate pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor sau a Senatului, după caz. (3) După începerea urmăririi penale membrul Guvernului care este şi deputat sau senator poate fi reţinut, arestat, percheziţionat sau trimis în judecata numai cu încuviinţarea Camerei din care face parte, cu respectarea prevederilor art. 69 alin. (1) din Constituţie şi a regulilor de procedura cuprinse în regulamentele celor două Camere ale Parlamentului. + Articolul 14 (1) La dezbaterile din cele două Camere ale Parlamentului prezenta celui în cauza este obligatorie. Lipsa nejustificată a membrului Guvernului nu împiedica desfăşurarea lucrărilor. (2) În situaţia în care cel în cauza se afla în imposibilitate obiectivă de a se prezenta, Camera Deputaţilor sau Senatul, cu prilejul dezbaterilor, va fixa un nou termen. (3) Cel în cauza are dreptul să îşi expuna punctul de vedere cu privire la fapta ce constituie obiectul cererii de a fi urmărit penal, precum şi asupra cererii de ridicare a imunitatii parlamentare, atunci când este cazul. + Articolul 15Cererea de urmărire penală a membrilor Guvernului şi, după caz, de ridicare a imunitatii parlamentare se adoptă cu respectarea prevederilor art. 64 şi ale art. 74 alin. (2) din Constituţie. Votul este secret şi se exprima prin bile. + Articolul 16 (1) În exercitarea dreptului de a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului, Preşedintele României, la propunerea comisiei speciale instituite pentru analiza sesizarilor cu privire la săvârşirea unei infracţiuni în exerciţiul funcţiei de către membrii Guvernului, adresează ministrului justiţiei o cerere în acest scop, pentru a proceda potrivit legii. (2) Comisia specială prevăzută la alin. (1) este formată din 5 membri, iar componenta acesteia se aproba prin decret al Preşedintelui României, la propunerea ministrului justiţiei şi a ministrului de interne, în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României. (3) Pe baza analizei sesizării, a probelor depuse în susţinerea acesteia, a declaraţiilor şi a probelor invocate de membrul Guvernului faţă de care se solicita urmărirea penală, comisia specială prevăzută la alin. (1) va prezenta Preşedintelui României un raport cu propuneri privind urmărirea penală sau clasarea sesizării. (4) Dacă membrul Guvernului pentru care Preşedintele României a cerut urmărirea penală este şi deputat sau senator, ministrul justiţiei sau, după caz, primul-ministru va solicita Camerei competente sa declanseze procedura de adoptare a cererii de începere a urmăririi penale. Dispoziţiile art. 13-15 se aplică în mod corespunzător. (5) În situaţia în care cel în cauza este ministrul justiţiei, cererea se adresează primului-ministru. + Articolul 17Preşedintele României va fi înştiinţat despre înscrierea pe ordinea de zi a şedinţei Camerei Deputaţilor sau a Senatului a raportului prevăzut la art. 13 alin. (1). + Articolul 18Dacă una dintre cele două Camere ale Parlamentului sau Preşedintele României a cerut urmărirea penală, dosarul cauzei se trimite, de îndată, ministrului justiţiei sau, după caz, primului-ministru, pentru a proceda potrivit legii. + Articolul 19Până la începerea urmăririi penale Camera Deputaţilor, Senatul sau Preşedintele României poate să retragă, motivat, cererea prin care a solicitat urmărirea penală împotriva membrilor Guvernului. + Articolul 20Urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor se efectuează de către Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, iar judecarea acestora, de către Curtea Suprema de Justiţie, potrivit legii. + Articolul 21În cazul în care s-a cerut urmărirea penală împotriva unui membru al Guvernului, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestuia din funcţie. + Articolul 22În cazul în care s-a dispus trimiterea în judecata a unui membru al Guvernului, ministrul justiţiei sau, după caz, primul-ministru comunică Preşedintelui României data la care a fost sesizată Curtea Suprema de Justiţie, în vederea suspendării din funcţie a acestuia. + Articolul 23 (1) În caz de infracţiuni flagrante, persoanele prevăzute la art. 6 pot fi reţinute şi perchezitionate. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei din care face parte membrul Guvernului sau, după caz, pe Preşedintele României. (2) În situaţia în care cel în cauza este ministrul justiţiei, sesizarea prevăzută la alin. (1) se face de către primulministru. + Capitolul 4 Dispoziţii finale + Articolul 24 (1) Regulile de procedura prevăzute în prezenta lege se completează cu cele cuprinse în regulamentele celor două Camere ale Parlamentului şi în Codul de procedură penală, în măsura în care prezenta lege nu dispune altfel. (2) Punerea sub urmărire penală a foştilor membri ai Guvernului pentru infracţiunile săvârşite în exerciţiul funcţiei lor se face potrivit normelor de procedura din prezenta lege. + Articolul 25 (1) Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, persoanele prevăzute la art. 6 sunt considerate nevinovate. (2) Hotărârea definitivă de condamnare a unui membru al Guvernului se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (3) Membrul Guvernului, condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă, va fi demis din funcţie de Preşedintele României, la propunerea primului-ministru. + Articolul 26 (1) Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I*). (2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga orice dispoziţii contrare.--------- Notă *) A se vedea şi datele de intrare în vigoare a actelor normative modificatoare.-----------
| EMITENT |
------------ Notă *) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 253/2002 pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii ale Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, reprodusa la pag. 1-2 dându-se textelor o noua numerotare.Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 28 iunie 1999 şi a mai fost modificată prin:- Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 130/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 20 septembrie 1999 (aprobată cu modificări prin Legea nr. 468/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din 25 iulie 2001);- Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 289/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 29 decembrie 2000 (aprobată prin Legea nr. 31/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 7 martie 2001). + Capitolul 1 Dispoziţii generale + Articolul 1Guvernul, în întregul său, şi fiecare dintre membrii acestuia sunt obligaţi să îşi îndeplinească mandatul cu respectarea Constituţiei şi a legilor tarii, precum şi a programului de guvernare acceptat de Parlament. + Articolul 2 (1) Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului, ca urmare a votului de încredere acordat de către acesta cu prilejul investiturii. (2) Fiecare membru al Guvernului răspunde politic în mod solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia. + Articolul 3 (1) Răspunderea politica a Guvernului consta în demiterea sa, ca urmare a retragerii încrederii acordate de către Parlament, prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, în condiţiile prevederilor art. 112 şi 113 din Constituţie. (2) Guvernul şi fiecare dintre membrii săi sunt obligaţi sa răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputaţi sau de senatori, în termen de cel mult 15 zile de la primirea lor. (3) Informaţiile şi documentele cerute în condiţiile art. 110 alin. (1) din Constituţie vor fi puse la dispoziţie de Guvern şi de celelalte organe ale administraţiei publice în termen de cel mult 30 de zile de la primirea solicitării. + Articolul 4 (1) În termen de 15 zile de la data încetării mandatului Guvernului sau al unuia dintre membri, potrivit art. 105 şi 109 din Constituţie, aceştia vor prezenta situaţia privind gestionarea activităţii ministeriale de care au răspuns, precum şi a problemelor aflate în curs de derulare, pe baza unui protocol de predare-primire. (2) Structura şi conţinutul protocolului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului*). (3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică şi conducătorilor celorlalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale de la data eliberării lor din funcţie.----------- Notă *) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 2/2001 pentru aprobarea structurii şi conţinutului protocolului de predare-primire întocmit de membrii Guvernului şi de conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice la expirarea mandatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 5 ianuarie 2001. + Articolul 5Pe lângă răspunderea politica, membrii Guvernului pot răspunde şi civil, contraventional, disciplinar sau penal, după caz, potrivit dreptului comun din aceste materii, în măsura în care prezenta lege nu cuprinde dispoziţii derogatorii. + Articolul 6În înţelesul prezentei legi, sunt membri ai Guvernului primul-ministru, miniştrii şi alţi membri stabiliţi prin lege organică, numiţi de Preşedintele României pe baza votului de încredere acordat de Parlament. + Capitolul 2 Răspunderea penală + Articolul 7 (1) Intra sub incidenţa prezentei legi faptele săvârşite de membrii Guvernului în exerciţiul funcţiei lor şi care, potrivit legii penale, constituie infracţiuni. (2) Pentru săvârşirea altor infracţiuni, în afară exerciţiului funcţiei lor, membrii Guvernului răspund potrivit dreptului comun. (3) Persoanele prevăzute la art. 6 răspund penal pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor, potrivit normelor de procedura stabilite prin prezenta lege. + Articolul 8 (1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 12 ani următoarele fapte săvârşite de membrii Guvernului în exerciţiul funcţiei lor: a) împiedicarea, prin ameninţare, violenta ori prin folosirea de mijloace frauduloase, a exercitării cu buna-credinţa a drepturilor şi libertăţilor vreunui cetăţean; b) prezentarea, cu rea-credinţa, de date inexacte Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natura sa aducă atingere intereselor statului. (2) Constituie, de asemenea, infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani următoarele fapte săvârşite de către un membru al Guvernului: a) refuzul nejustificat de a prezenta Camerei Deputaţilor, Senatului sau comisiilor permanente ale acestora, în termen de 30 de zile de la solicitare, informaţiile şi documentele cerute de acestea în cadrul activităţii de informare a Parlamentului de către membrii Guvernului, potrivit art. 110 alin. (1) din Constituţie; b) emiterea de ordine normative sau instrucţiuni cu caracter discriminatoriu pe temei de rasa, naţionalitate, etnie, limba, religie, categorie socială, convingeri, vârsta, sex sau orientare sexuală, apartenenţa politică, avere sau origine socială, de natura sa aducă atingere drepturilor omului. (3) Tentativa faptelor prevăzute la alin. (1) se pedepseşte. + Articolul 9 (1) În cazul săvârşirii de către membrii Guvernului a unor infracţiuni în exerciţiul funcţiei lor, altele decât cele prevăzute la art. 8, se aplică pedeapsa prevăzută de legea penală pentru acele infracţiuni. (2) În cazurile prevăzute la art. 7 alin. (1) şi la art. 8, pe lângă pedeapsa principala se va aplica şi pedeapsa complementara a interzicerii dreptului de a mai ocupa o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de conducere pe o perioadă de la 3 la 10 ani. + Articolul 10Răspunderea penală este personală şi ea priveşte pe fiecare membru al Guvernului în parte, pentru faptele comise în exercitarea funcţiei sale. + Articolul 11Membrii Guvernului răspund penal pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor, de la data depunerii jurământului şi până la încetarea funcţiei, în condiţiile prevăzute de Constituţie. + Capitolul 3 Procedura de urmărire penală şi de judecare + Articolul 12Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul sa ceara urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. + Articolul 13 (1) Dezbaterea propunerii de începere a urmăririi penale în Camera Deputaţilor sau în Senat se face pe baza raportului întocmit de o comisie permanenta care, în cadrul competentei sale, a efectuat o ancheta privitoare la activitatea desfăşurată de Guvern sau de un minister ori de o comisie specială de ancheta constituită în acest scop. (2) Raportul prevăzut la alin. (1) se înscrie cu prioritate pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor sau a Senatului, după caz. (3) După începerea urmăririi penale membrul Guvernului care este şi deputat sau senator poate fi reţinut, arestat, percheziţionat sau trimis în judecata numai cu încuviinţarea Camerei din care face parte, cu respectarea prevederilor art. 69 alin. (1) din Constituţie şi a regulilor de procedura cuprinse în regulamentele celor două Camere ale Parlamentului. + Articolul 14 (1) La dezbaterile din cele două Camere ale Parlamentului prezenta celui în cauza este obligatorie. Lipsa nejustificată a membrului Guvernului nu împiedica desfăşurarea lucrărilor. (2) În situaţia în care cel în cauza se afla în imposibilitate obiectivă de a se prezenta, Camera Deputaţilor sau Senatul, cu prilejul dezbaterilor, va fixa un nou termen. (3) Cel în cauza are dreptul să îşi expuna punctul de vedere cu privire la fapta ce constituie obiectul cererii de a fi urmărit penal, precum şi asupra cererii de ridicare a imunitatii parlamentare, atunci când este cazul. + Articolul 15Cererea de urmărire penală a membrilor Guvernului şi, după caz, de ridicare a imunitatii parlamentare se adoptă cu respectarea prevederilor art. 64 şi ale art. 74 alin. (2) din Constituţie. Votul este secret şi se exprima prin bile. + Articolul 16 (1) În exercitarea dreptului de a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului, Preşedintele României, la propunerea comisiei speciale instituite pentru analiza sesizarilor cu privire la săvârşirea unei infracţiuni în exerciţiul funcţiei de către membrii Guvernului, adresează ministrului justiţiei o cerere în acest scop, pentru a proceda potrivit legii. (2) Comisia specială prevăzută la alin. (1) este formată din 5 membri, iar componenta acesteia se aproba prin decret al Preşedintelui României, la propunerea ministrului justiţiei şi a ministrului de interne, în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României. (3) Pe baza analizei sesizării, a probelor depuse în susţinerea acesteia, a declaraţiilor şi a probelor invocate de membrul Guvernului faţă de care se solicita urmărirea penală, comisia specială prevăzută la alin. (1) va prezenta Preşedintelui României un raport cu propuneri privind urmărirea penală sau clasarea sesizării. (4) Dacă membrul Guvernului pentru care Preşedintele României a cerut urmărirea penală este şi deputat sau senator, ministrul justiţiei sau, după caz, primul-ministru va solicita Camerei competente sa declanseze procedura de adoptare a cererii de începere a urmăririi penale. Dispoziţiile art. 13-15 se aplică în mod corespunzător. (5) În situaţia în care cel în cauza este ministrul justiţiei, cererea se adresează primului-ministru. + Articolul 17Preşedintele României va fi înştiinţat despre înscrierea pe ordinea de zi a şedinţei Camerei Deputaţilor sau a Senatului a raportului prevăzut la art. 13 alin. (1). + Articolul 18Dacă una dintre cele două Camere ale Parlamentului sau Preşedintele României a cerut urmărirea penală, dosarul cauzei se trimite, de îndată, ministrului justiţiei sau, după caz, primului-ministru, pentru a proceda potrivit legii. + Articolul 19Până la începerea urmăririi penale Camera Deputaţilor, Senatul sau Preşedintele României poate să retragă, motivat, cererea prin care a solicitat urmărirea penală împotriva membrilor Guvernului. + Articolul 20Urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor se efectuează de către Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, iar judecarea acestora, de către Curtea Suprema de Justiţie, potrivit legii. + Articolul 21În cazul în care s-a cerut urmărirea penală împotriva unui membru al Guvernului, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestuia din funcţie. + Articolul 22În cazul în care s-a dispus trimiterea în judecata a unui membru al Guvernului, ministrul justiţiei sau, după caz, primul-ministru comunică Preşedintelui României data la care a fost sesizată Curtea Suprema de Justiţie, în vederea suspendării din funcţie a acestuia. + Articolul 23 (1) În caz de infracţiuni flagrante, persoanele prevăzute la art. 6 pot fi reţinute şi perchezitionate. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei din care face parte membrul Guvernului sau, după caz, pe Preşedintele României. (2) În situaţia în care cel în cauza este ministrul justiţiei, sesizarea prevăzută la alin. (1) se face de către primulministru. + Capitolul 4 Dispoziţii finale + Articolul 24 (1) Regulile de procedura prevăzute în prezenta lege se completează cu cele cuprinse în regulamentele celor două Camere ale Parlamentului şi în Codul de procedură penală, în măsura în care prezenta lege nu dispune altfel. (2) Punerea sub urmărire penală a foştilor membri ai Guvernului pentru infracţiunile săvârşite în exerciţiul funcţiei lor se face potrivit normelor de procedura din prezenta lege. + Articolul 25 (1) Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, persoanele prevăzute la art. 6 sunt considerate nevinovate. (2) Hotărârea definitivă de condamnare a unui membru al Guvernului se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (3) Membrul Guvernului, condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă, va fi demis din funcţie de Preşedintele României, la propunerea primului-ministru. + Articolul 26 (1) Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I*). (2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga orice dispoziţii contrare.--------- Notă *) A se vedea şi datele de intrare în vigoare a actelor normative modificatoare.-----------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari