DECLARAŢIA DE POLITICA GENERALĂ A GUVERNULUI din 22 decembrie 2001privind bilanţul primului an de guvernare
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 833 din 22 decembrie 2001
Domnilor presedinti,Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,Stimati invitaţi,Pentru Guvern, investit prin votul Parlamentului României la 28 decembrie 2000, ziua de astăzi are o semnificaţie deosebită.Este pentru prima data în viaţa parlamentară postrevolutionara când un guvern îşi angajează, potrivit Constituţiei, răspunderea asupra unei declaraţii de politica generală. Astfel, angajamentul nostru de a prezenta în faţa forului legislativ al tarii bilanţul primului an de guvernare este respectat.Angajarea răspunderii constituie o dovadă concludenta ca am reuşit sa asiguram ca în România instituţiile statului de drept sa funcţioneze normal, procesul de guvernare să se desfăşoare în conformitate cu principiile democratice şi în condiţiile unei depline transparente.Doresc ca printr-un asemenea demers sa restabilim funcţionarea eficienta a relatiei Executivului cu Parlamentul, sa inlaturam unele slabiciuni ale sistemului politic şi instituţional al statului nostru de drept, sa asiguram stabilitate şi coerenta actului legislativ.În plenul Camerelor reunite va prezentam astăzi rezultatele politicii guvernamentale. Asa ne-am angajat, în urma cu un an, atât în faţa Parlamentului, cat şi în faţa celor care au determinat victoria în alegeri şi accesul la putere al Partidului Social Democrat.Deşi riscam o moţiune de cenzura, Guvernul se prezintă în faţa Parlamentului pentru ca acesta să poată aprecia în ce măsura Executivul şi-a îndeplinit angajamentele asumate cu prilejul acordării votului de încredere. De asemenea, vom putea constata dacă Guvernul dispune în continuare de sustinere parlamentară pentru ducerea la bun sfârşit a mandatului sau.Am afirmat cu prilejul investirii Guvernului ca, împreună cu colegii mei, formam echipa care va gestiona bunul mers al societăţii româneşti la începutul mileniului al III-lea, după un regres economic şi social sever, înregistrat în perioada 1997-1999.În acest sens prin programul nostru de guvernare ne-am propus 5 obiective fundamentale:- în primul rând, sa relansam şi sa modernizam economia;- în al doilea rând, sa reducem polarizarea socială, sa combatem saracia şi somajul prin creşterea generală a standardului de viaţa şi afirmarea solidarităţii sociale;- în al treilea rând, sa refacem autoritatea statului şi a instituţiilor sale;- în al patrulea rând, sa reducem birocratia, sa combatem corupţia şi criminalitatea;- în al cincilea rând, sa valorificam oportunitatea de integrare a tarii noastre în structurile europene şi euroatlantice.La fel ca la sfârşitul anului 2000, reafirm şi acum ca viziunea social-democrata de guvernare a tarii este cea mai potrivita pentru România. Acesta este contextul în care putem asigura un program economico-social cu obiective şi prioritati în concordanta cu realitatile româneşti şi cu interesul naţional.Ne-am straduit sa obtinem încredere, pe plan intern, din partea populaţiei şi sa recastigam credibilitatea, pentru acţiunile Guvernului, pe plan internaţional. Am reuşit sa instituim un dialog normal, eficient, deschis şi constructiv pe plan politic şi economic, în Europa şi în lume.În acest cadru, printr-un demers politic consecvent, după un an de guvernare, România se dovedeşte a fi un partener viabil şi credibil, ale cărui eforturi şi rezultate sunt recunoscute.Iata de ce astăzi ţara noastră se bucura de cel mai larg şi substanţial sprijin internaţional - în raport cu perioadele anterioare - şi este apreciată ca promotor al cooperării şi al stabilitatii regionale.Cel mai elocvent argument în susţinerea acestor afirmaţii îl constituie, pe de o parte, rezultatele multiplelor contacte politice, economice şi diplomatice realizate, atât la nivelul Guvernului şi Administraţiei Prezidenţiale, cat şi la nivelul Camerei Deputaţilor şi al Senatului României. Pe de altă parte, evaluarile pozitive ale organismelor internaţionale şi instituţiilor europene, ale agentiilor de rating, institutelor şi asociaţiilor profesionale din alte tari constituie tot atâtea dovezi ale progreselor politice, economice şi sociale în primul an de guvernare a P.S.D.Un răspuns convingator privind capacitatea Guvernului de a acţiona consecvent pentru consolidarea democraţiei, asigurarea stabilitatii interne şi accelerarea pregătirii României pentru integrarea europeană a fost dat de unanimitatea cu care statele membre ale Uniunii Europene au votat recent în favoarea renunţării la obligativitatea vizelor de călătorie pentru cetăţenii români în spaţiul Schengen.Doresc sa informez Parlamentul ca Guvernul a abordat cu responsabilitate, în spiritul Constituţiei şi legilor tarii, relaţia Administraţia Prezidentiala - Executiv. Astfel, şedinţele care au dezbătut probleme de interes naţional privind politica externa, apărarea şi ordinea publică au fost prezidate de domnul Ion Iliescu, Preşedintele României. De asemenea, în numeroase cazuri am realizat consultări cu Preşedintele tarii pe probleme urgente şi de importanţa deosebită.Doamnelor şi domnilor parlamentari,Bilanţul primului an de guvernare nu poate ignora rezultatele negative ale auditului privind modul în care guvernele din anii 1997-2000 au gestionat treburile publice.În momentul preluării puterii de către Guvernul nostru, România era într-o stare economică şi socială grava.Astfel, produsul intern brut scazuse faţă de anul 1996 cu 11,2%, producţia industriala cu peste 15%, şi investiţiile cu circa 10%. Rata somajului era de 10,5%, în timp ce inflatia din anul 2000 a fost de 40,7%.Aceste contraperformante ale guvernarii de dreapta au fost consecinţa instabilitatii politice din acea perioada, a indiferentei foştilor guvernanti faţă de ţara şi de cetăţenii ei, a manierei necorespunzătoare prin care actul de decizie a fost asociat corupţiei şi clientelismului politic.Politica preponderent conjuncturala, caracteristica anilor de guvernare 1997-2000, a însemnat doar încercarea de rezolvare a unor dificultăţi punctuale. Grav este ca în acea perioada s-a acceptat regresul economic programat, afectandu-se astfel dezvoltarea economică şi socială a tarii pe termen mediu şi lung.Pornind de la o asemenea situaţie, Guvernul nostru a acţionat ca o echipa unitară, hotărâtă sa accelereze procesul de reforma, în asa fel încât societatea românească să îşi recapete încrederea în sine şi credibilitatea internationala.Spiritul de echipa reprezintă una dintre trăsăturile principale atât la nivelul Guvernului şi ministerelor, cat şi în administraţia locală.Obiectivul central al programului nostru este, pentru întreaga perioadă de guvernare, ridicarea nivelului de viaţa al populaţiei, bazată pe dezvoltarea durabila a tarii şi pe reducerea decalajului care separa România de standardele medii ale Uniunii Europene.Creşterea economică realizată în anul 2001 a asigurat condiţii favorabile pentru redemararea coerenta a reformei structurale a economiei şi a privatizării, concomitent cu reducerea costurilor sociale antrenate de aceste procese.Evaluarea activităţii şi a rezultatelor primului an de guvernare ne indreptatesc sa afirmam ca angajamentele asumate prin Programul de guvernare pentru anul 2001 au fost, în cea mai mare măsura, realizate.Măsurile aplicate vizând reorientarea şi accelerarea reformei economice au fost corecte şi au permis o relansare semnificativă a creşterii economice.Importanţa este acum creşterea vitezei cu care vor fi făcute schimbările structurale sectoriale şi la nivel microeconomic, pentru a se realiza cat mai rapid şi eficient o economie de piaţa funcţională.Stimati colegi,Anul 2001 a fost anul recuplarii României la tendintele europene de dezvoltare şi modernizare.Rezultatele economice din acest an sunt în general superioare nivelurilor prognozate iniţial.Creşterea economică, pe care o estimam la 4,9%, privită la început cu reticenta şi apreciată de mulţi ca prea optimista, este cu atât mai edificatoare cu cat s-a realizat într-un context internaţional relativ nefavorabil şi în condiţiile unor constrângeri interne, datorate involutiei economice şi inconsistentei procesului de reforma din ultimii patru ani.Vreau sa subliniez ca, în pofida incetinirii creşterii economice mondiale, România a reuşit sa realizeze în anul 2001 cel mai înalt ritm de creştere economică între ţările Europei Centrale şi de Est.Analiza rezultatelor economice din anul 2001 releva ca economia României s-a înscris pe traiectoria dezvoltării economice durabile.Produsul intern brut a fost, în primele 9 luni, în creştere - în termeni reali - cu 5,1% faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent.Realizarile din primele trei trimestre ale anului evidenţiază o schimbare structurală importanţa în utilizarea produsului intern brut, în sensul creşterii semnificative a cererii interne şi, în cadrul acesteia, a ponderii acumularii şi consumului populaţiei.Formarea bruta de capital fix a înregistrat o majorare cu 6%, rata de investiţie fiind în creştere.Un alt argument al caracterului durabil al creşterii economice îl oferă evoluţia valorică, dar mai ales structurală, a comerţului exterior.În primele 10 luni exportul de 9,6 miliarde dolari este cu peste un miliard de dolari mai mare decât în perioada corespunzătoare din anul trecut. În anul 2001 preliminam un export de circa 11,6 miliarde dolari, ceea ce reprezintă cel mai ridicat nivel realizat vreodata de România.Într-adevăr, şi importurile sunt mai mari, fapt generat, în primul rând, de facilităţile acordate întreprinderilor mici şi mijlocii, de factura energetica, de relansarea investiţiilor şi modernizarea economiei, de creşterea majorităţii preţurilor pe plan mondial şi, nu în ultimul rând, de insuficienta corelare a cursului de schimb cu evoluţia monedei euro. Dar consideram ca important este faptul ca respectam strict nivelurile programate pe anul 2001 pentru deficitul balanţei comerciale şi al contului curent al balanţei de plati. Preliminam pentru aceşti indicatorii chiar o situaţie mai buna decât cea pusă de acord cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Banca Mondială.Apreciez ca - după atâţia ani în care autorităţile guvernamentale nu şi-au respectat angajamentele faţă de organismele financiare internaţionale - am reuşit sa dăm dovada de seriozitate în respectarea cuvantului dat. Aceste lucruri sunt ilustrate şi în cele 6 volume din "Cartea alba a guvernarii P.S.D.", care v-au fost puse la dispoziţie dumneavoastră, tuturor parlamentarilor.Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,Din perspectiva relansarii economiei şi a creşterii competitivitatii acesteia, politica financiară a fost astfel orientata încât să contribuie la stimularea economisirii, a investiţiilor şi exportului. Astfel, s-a redus gradul general de fiscalitate la 30%, prin eliminarea unor cote aferente unor fonduri speciale. S-a practicat o politica de stimulare a întreprinzătorilor privati prin facilităţi de ordin fiscal, referitoare la taxe vamale şi la taxa pe valoarea adăugată, care în anul 2001 au insumat peste 3.500 miliarde lei. De asemenea, s-a asigurat orientarea cererii către producătorii interni cu capital autohton şi străin, prin care s-au creat aproape 400.000 de noi locuri de muncă.Sporirea veniturilor bugetare cu peste 4.000 miliarde lei, ca efect al creşterii economice, a permis alocari suplimentare de fonduri - în termeni reali - pentru învăţământ, sănătate, armata, mediu, asistenţa socială, cercetare ştiinţifică, pensii şi alocaţii de stat pentru copii.În anul 2001 a fost asigurata o mai buna alocare a fondurilor bugetare pentru sprijinirea activităţii din agricultura, minerit şi industria energetica, transport feroviar de călători, metrou şi altele. Cu toate acestea, nu putem trece cu vederea ca în unele cazuri se înregistrează importante cheltuieli neeconomicoase şi risipa, asupra cărora vom acţiona mai ferm în anul 2002.În acest an s-au aplicat politici monetare şi valutare în concordanta cu obiectivele Programului economic al Guvernului.Ca efect, s-a recunoscut de către agenţiile internaţionale de rating reducerea riscului de ţara pentru România. Astfel, pentru datoria externa pe termen lung, Standard amp; Poor a îmbunătăţit perspectiva de rating de la stabil la pozitiv şi apoi a scăzut gradul de risc de la B minus la B. Agenţia Moody's a reconfirmat nivelul B3, precum şi perspectiva neutra la stabil. Agenţia Fitch IBCA a modificat perspectiva de la stabil la pozitiv. Acestea au permis reluarea accesului pe pieţele externe de capital, în condiţii rezonabile de dobânda.În acest cadru se înscrie lansarea emisiunii de eurobonduri pe 7 ani, în valoare de 600 milioane euro, realizată în luna iunie 2001, la un cost mult mai scăzut decât cel al emisiunii pe 5 ani din luna noiembrie 2000, fiind considerată "emisiunea anului".Credibilitatea Executivului a fost confirmată şi prin recenta aprobare de către Fondul Monetar Internaţional a acordului stand-by, din care prima transa a fost deja eliberata în luna noiembrie.Evoluţia principalilor indicatori bugetari în primele 10 luni ale anului 2001 scoate în evidenta faptul ca deficitul bugetului general consolidat de 3,5% din produsul intern brut va fi respectat, faţă de 3,7% programat la începutul anului.Datele statistice pe 11 luni consemnează o rata a inflaţiei de 27,5% faţă de luna decembrie 2000, confirmand încadrarea în ţinta anuală proiectata pentru acest indicator, respectiv în jur de 30%.În Programul de guvernare am prevăzut aplicarea unei cote reduse cu până la 9% a taxei pe valoarea adăugată pentru produsele esenţiale în consumul populaţiei, concomitent cu majorarea T.V.A. la produsele de lux. Condiţiile macroeconomice de la sfârşitul anului 2000, ce au impus însemnate constrângeri bugetare pentru un orizont de timp mai mare decât cel anticipat, nu au permis încă aplicarea acestei măsuri, dar o vom realiza în anii 2003-2004.Va trebui sa obtinem venituri suplimentare la bugetul de stat prin creşterea bazei de impozitare, ca efect al sporirii produsului intern brut, al reducerii economiei subterane şi aplicării din anul 2001 a impozitului pe venitul global. Pe măsura realizării acestor obiective Guvernul are în vedere, pentru anii următori, o relaxare graduala a fiscalitatii. Astfel se va continua în anul 2003 eliminarea de fonduri speciale şi se va diminua cota aferentă impozitului pe venitul global de la 40% la 28-29%.De altfel chiar în bugetul pe anul 2002, promovat de Guvern şi aprobat de Parlament, pentru prima data după Revoluţie, în termenul legal - ceea ce reprezintă o noua dovada de intrare în normalitate - se regaseste aceasta tendinta, prin eliminarea cotei de 2% destinate fondului pentru învăţământ, precum şi prin reducerea cu un procent a fondului pentru persoanele cu handicap.Doamnelor şi domnilor parlamentari,După prezentarea principalelor acţiuni şi rezultate în planul macrostabilizarii, permiteti-mi sa ma refer la reforma în domeniul microeconomic. Astfel eforturile noastre au vizat îmbunătăţirea mediului de afaceri şi a mecanismelor de acces pe piaţa, prin:- înfiinţarea în cadrul fiecărei camere de comerţ teritoriale a unui birou unic, ceea ce permite scurtarea duratei infiintarii şi autorizării noilor societăţi comerciale la 20 de zile faţă de circa 90 de zile în sistemul anterior;- reducerea taxelor în acest domeniu cu aproape 40%;- eliminarea de pe piaţa a firmelor-fantoma.Am acţionat în acelaşi timp pentru perfecţionarea cadrului legal şi instituţional destinat investitorilor. As menţiona în acest sens doua schimbări importante, apreciate pozitiv de majoritatea investitorilor români şi străini:● în primul rând, adoptarea Legii privind promovarea investiţiilor directe cu impact semnificativ în economie; în acest cadru remarc faptul ca de la intrarea în vigoare a legii, respectiv din 27 iulie şi până în prezent, s-au înregistrat 58 de investiţii mari în industria chimica, farmaceutica, în transportul gazelor naturale, comunicaţii, tehnica de calcul, comerţ şi altele, cu o valoare totală de aproximativ jumătate de miliard de dolari;● în al doilea rând, am înfiinţat la Guvern un departament care se ocupa de accesul direct al antreprenorilor străini cu investiţii substanţiale; până în prezent s-au realizat peste 800 de contracte.Totodată în anul 2001 am asigurat importante facilităţi pentru întreprinderile mici şi mijlocii, ceea ce a condus la crearea a încă 20.000 de întreprinderi mici şi mijlocii, ajungandu-se la 406.000 de unităţi. Pentru cele 230.000 de microintreprinderi, care au maximum 9 salariaţi, s-a redus substanţial cota de impozitare şi s-a introdus un sistem financiar-contabil simplificat.Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,O alta prioritate a activităţii Guvernului, vizând restructurarea şi modernizarea economiei reale, a constituit-o schimbarea întregii concepţii de privatizare, astfel încât activitatea din acest domeniu sa devină un factor dinamic al creşterii economice.Privatizarea nu mai este tratata ca un scop în sine, ci ca un proces prin care transferul de proprietate trebuie să se regaseasca atât în recapitalizare şi modernizare prin investiţii, cat şi în asigurarea unui management performant al societăţilor comerciale.În pofida obstructiilor şi dificultăţilor Guvernul nostru a reuşit privatizarea SIDEX. În acelaşi timp am finalizat şi o alta privatizare importanţa, cea a Băncii Agricole.Pe primele 10 luni au fost încheiate contracte de vânzare-cumpărare de acţiuni pentru 121 de societăţi comerciale, cu un capital social vândut de 9.600 miliarde lei, mai mare cu peste 50% faţă de anul 2000.Au fost aprobate strategiile de privatizare a unor mari societăţi comerciale, respectiv Banca Comercială Română, ALRO şi ALPROM, ceea ce va permite în anul 2002 accelerarea procesului de privatizare şi realizarea, în termeni generali, a condiţionalitatilor programelor PSAL I şi RICOP.Stimati colegi,Un alt aspect pe care doresc sa îl relev în mod deosebit se referă la acţiunile întreprinse pentru restructurarea economiei reale şi implementarea politicilor sectoriale care vizează creşterea producţiei naţionale.Acţiunile de reforma în industrie au urmărit, în principal, restructurarea sectorului energetic, a producţiei de apărare, precum şi pregătirea pentru privatizare a societăţilor de distribuţie a energiei electrice, gazelor naturale şi a SNP Petrom. Dintre acestea sunt de menţionat:- reorganizarea S.C. "Electrica" în 8 sucursale de distribuţie;- reorganizarea S.C. "Termoelectrica" în 2 sucursale-grup, concomitent cu sistarea investiţiilor pentru 15 obiective, retragerea din exploatare a 8 obiective şi externalizarea unor centrale;- reorganizarea C.N. "Transelectrica", externalizându-se activitatea de întreţinere;- reorganizarea şi restructurarea societăţilor de explorare, producţie şi depozitare a gazelor naturale, prin înfiinţarea operatorului de piaţa în domeniu şi deschiderea pieţei de gaze naturale cu 10%;- dezvoltarea sistemului naţional de transport al gazelor naturale, precum şi extinderea capacităţilor de tranzit din Federaţia Rusa spre ţările din regiunea balcanica;- restructurarea organizatorică a companiilor miniere de la Deva şi Ploiesti;- continuarea acţiunilor de închidere a minelor neviabile prin finalizarea lucrărilor la încă 20 de mine; în cadrul acestora se înscrie şi desfăşurarea programului de restructurare a sectorului minier, finanţat de Banca Mondială, în valoare de 44,5 milioane dolari, şi care vizează închiderea a 29 de mine;- începerea acţiunilor de constituire a unor parcuri industriale în cadrul unor societăţi comerciale care aveau în profil producţia militară, în scopul introducerii lor în circuitul producţiei civile;- constituirea societăţii mixte EUROCOPTER ROMÂNIA - S.A. Braşov, în sistemul producţiei de apărare;- continuarea activităţii de privatizare a sucursalelor de distribuţie Banat şi Dobrogea, precum şi pentru 21 de obiective de investiţii în sectorul hidroenergetic.Doamnelor şi domnilor parlamentari,Politica de guvernare în domeniul agriculturii s-a axat, în principal, pe relansarea productiilor vegetale şi animale.Principalele măsuri aplicate de Guvern au urmărit sprijinirea producătorilor agricoli prin:- acordarea unui sprijin direct de 1 milion lei pentru fiecare hectar cultivat, fiind alocate de la bugetul de stat 5.600 miliarde lei;- reducerea preţului de cumpărare a seminţelor certificate din producţia interna cu 40-50%, reprezentând 760 miliarde lei;- punerea în funcţiune a sistemelor de irigaţii şi de desecări pe o suprafaţa de 900 mii hectare, de 2,5 ori mai mare faţă de cea realizată în anul 2000; pentru aceasta acţiune s-au destinat 1.000 miliarde lei, o cota importanţa revenind direct asociaţiilor utilizatorilor de apa;- alocarea a 103 miliarde lei pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor;- reducerea cu 55% din preţul de cumpărare al tractoarelor, maşinilor agricole, utilajelor şi instalaţiilor achiziţionate de la producătorii interni; au fost contractate utilaje agricole în suma de circa 2.416 miliarde lei.Valoarea totală a investiţiilor ce se vor realiza în acest an în domeniul agriculturii se estimeaza a fi de 17.650 miliarde lei, peste 15% din totalul investiţiilor tarii.Politica de dezvoltare a zootehniei a avut ca principal obiectiv pregătirea condiţiilor pentru majorarea ponderii acestui sector în totalul producţiei agricole, prin accelerarea ritmurilor de creştere a efectivelor de animale şi, respectiv, a producţiei de lapte şi carne, ca produse de interes naţional, indispensabile în structura bunurilor agroalimentare.Ţinând seama de gestionarea deficitara a problemelor din zootehnie în perioada 1997-2000, Guvernul nostru a adoptat un program special pentru stoparea declinului şi sporirea gradului de acoperire din producţia interna a consumului de produse de origine animala, valorificarea în măsura sporită a condiţiilor şi posibilităţilor naturale, a forţei umane şi a traditiei existente pentru creşterea animalelor.Pe aceasta linie am acţionat pentru repunerea în funcţiune a construcţiilor zootehnice dezafectate, care au fost părăsite, precum şi a fabricilor de nutreturi, prin oferirea acestora în folosinţă gratuita - pe o perioadă de cinci ani - asociaţiilor de crescatori de animale şi persoanelor fizice în vârsta de până la 40 de ani.În domeniul transporturilor Guvernul s-a preocupat pentru intensificarea acţiunilor de modernizare a infrastructurii. Astfel la calea ferată sunt în plină desfăşurare lucrările de reabilitare pe tronsonul Bucureşti - Braşov.În infrastructura rutiera s-a pus un accent deosebit pe obţinerea de credite pentru construirea şi modernizarea de autostrăzi, drumuri exprese şi linii de centura, astfel încât România să se alinieze la standardele europene. În anul 2001 au fost reluate lucrările de execuţie la autostrada Bucureşti - Cernavoda, valoarea contractelor pe cele trei tronsoane începute fiind de 157 milioane euro, cu finalizare în anul 2004.În contextul actual de eliminare a blocajului financiar, de eficientizare a activităţii şi de creare a condiţiilor de privatizare prin restructurari tehnice, organizatorice şi economice, s-au înfiinţat 26 de societăţi comerciale prin externalizarea activităţilor din domeniile feroviar şi rutier.Am pus în aplicare o noua conceptie a construcţiei de locuinţe. Aceasta s-a materializat în deschiderea a 130 de santiere, atât pentru locuinţe destinate tineretului, cat şi pentru locuinţe prin credit ipotecar; dacă în anul 2000 au fost date în folosinţă 1.301 locuinţe, în 2001 numărul acestora este de 3.158, prin relansarea sectorului construcţiei de locuinţe, împreună cu alte industrii care susţin, pe orizontala, aceasta ramura.Am acordat o atenţie deosebită tehnologiei informatiei; un prim început consta în iniţierea a 20 de proiecte-pilot ce oferă soluţii pentru plata taxelor şi impozitelor prin mijloace electronice, servicii de larga informare cetateneasca, licitaţii pentru achiziţii publice. Aceste proiecte vor fi extinse la nivel naţional în anul viitor.Au fost luate măsuri pentru scutirea de impozitul pe venit pentru specialiştii din sectorul tehnologiei informatiei şi pentru crearea de parcuri de software, sub forma unui parteneriat între mediul de afaceri, mediul academic şi autorităţile locale.O importanţa aparte o reprezintă investiţia americana de 350 milioane dolari, din care 150 milioane dolari au intrat deja în România pentru realizarea în premiera mondială a primei reţele digitale de telefonie mobila în banda de 450 MHz.Ne-am preocupat intens de valorificarea potenţialului turistic al tarii prin dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale, cu efect în creşterea activităţii acestui sector. Astfel numai în primele 9 luni numărul turistilor din Uniunea Europeană a crescut cu 19% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2000. Prin accelerarea privatizării în turism au fost şi sunt în curs de vânzare 17 societăţi, urmând ca până la sfârşitul trimestrului I 2002 întregul sector să fie privatizat.Nu pot sa nu subliniez ca numeroasele ilegalitati din anii 1997-2000 în privatizarea celor mai importante active din acest sector au creat dificultăţi majore şi confuzie pentru investitorii străini. Ma refer în primul rând la Neptun-Olimp, Poiana Braşov, BTT, Hotel Bucureşti.Pentru redefinirea vocaţiei României de ţara turistica vom interveni mai energic în anul 2002 în scopul intronarii legalităţii şi respectului faţă de proprietatea publică şi privată.Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,În întreaga sa activitate Guvernul a fost preocupat de identificarea unor soluţii viabile pentru una dintre cele mai delicate probleme ale tarii: justa măsura dintre nevoile sociale şi constrangerile economice.Solidaritatea şi protecţia socială reprezintă principii fundamentale pentru Guvernul P.S.D. În politica noastră componenta socială este cu atât mai importanţa cu cat ignorarea acesteia în timpul guvernarii de dreapta din perioada 1997-2000 a condus la prăbuşirea fără precedent a nivelului de trai şi la creşterea gradului de saracie a populaţiei tarii, de la 19% la 43% la sfârşitul anului 2000.Măsurile întreprinse în acest an, chiar dacă uneori nu au răspuns în totalitate asteptarilor populaţiei, certifica - asa cum de altfel o reflecta şi sondajele de opinie - angajarea ferma a Guvernului pentru realizarea obiectivelor asumate în domeniul social.Încheierea Acordului social pe anul 2001, semnat în luna februarie de către toate centralele sindicale (C.N.S.L.R. - "Fratia", C.S.D.R., "Meridian", B.N.S. şi "Cartel Alfa") şi patronatele reprezentative la nivel naţional, a constituit elementul determinant al stabilitatii sociale, precum şi premisa necesară realizării indicatorilor macroeconomici. Totodată trebuie precizat şi faptul ca, fiind semnat pentru prima data de către toţi partenerii sociali, acest acord a însemnat şi un vector de credibilitate pe plan extern.În anul 2001 am aplicat măsuri de protecţie activa a forţei de muncă prin reorientarea şi creşterea ocupării acesteia, pentru amplificarea asistenţei şi asigurărilor sociale, precum şi pentru îmbunătăţirea politicii salariale.Rezultatele obţinute constau în crearea a 397.000 locuri de muncă, de doua ori mai multe decât nivelul stabilit iniţial. Astfel - chiar în condiţiile restructurarilor efectuate în economie - rata somajului a scăzut de la 10,5% în decembrie 2000 la 7,7% în prezent.Subliniez ca pe fondul creşterii numărului locurilor de muncă au sporit veniturile salariale, ceea ce a permis majorarea consumului general al populaţiei cu 6,8% în primele 9 luni ale acestui an faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Aceasta evoluţie pozitiva a fost posibila în condiţiile creşterii cu 6% a salariului real, comparativ cu 4%, convenit prin Acordul social, ceea ce susţine scăderea gradului de saracie.Salariul de baza minim brut pe ţara, ca instrument de diminuare a polarizarii sociale şi, în consecinţa al reducerii saraciei, a fost majorat de la 1.000.000 lei, cat era în decembrie 2000, la 1.400.000 lei începând cu luna martie 2001, urmând ca la 1 martie 2002 sa devină 1.750.000 lei.În vederea sustinerii puterii de cumpărare a personalului din sectorul bugetar s-a majorat nivelul minim al salariului de baza cu câte 7% din luna martie, respectiv iunie, şi cu 6% începând cu luna septembrie.Angajamentul Guvernului de a menţine valoarea reală a pensiilor a fost realizat în special prin indexarea lor trimestriala.Începând cu anul viitor ne vom înscrie într-un proces de creştere treptata a acestora. Prin recorelarea aplicată în acest an pensiile mai mici s-au majorat în termeni reali.Este de remarcat faptul ca efortul bugetar în sfera asigurărilor şi asistenţei sociale a crescut de la 9,7% din PIB în anul trecut la 10,6%.Eliminarea inechitatilor între diferitele categorii de pensionari se va realiza prin recorelarea pensiilor, acţiune care va începe din luna ianuarie 2002; această măsură va fi realizată în şase etape semestriale.Creşterea puterii de cumpărare a pensiilor va fi asigurata şi prin aplicarea cu consecventa a indexarilor trimestriale în raport cu rata inflaţiei.Printre măsurile de protecţie socială din anul 2001 se numara şi contractarea unui număr de 375.000 de bilete de tratament şi 60.000 de bilete de odihnă - fiind alocate în acest sens 1.740 miliarde lei, respectiv 2% din totalul cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat. Beneficiarii acestor bilete au fost pensionării şi salariaţii bugetari, inclusiv membrii lor de familie. Contribuţia pensionarilor şi a salariaţilor bugetari pentru plata biletelor de tratament şi odihnă a reprezentat în anul 2001 numai 14,4% din costul acestor bilete. O serie de categorii sociale, cum ar fi veteranii de război, pensionării I.O.V.R. şi salariaţii din mediul radioactiv, beneficiază gratuit de aceste bilete.În vederea protejării populaţiei cu venituri foarte reduse Guvernul României a elaborat un set de măsuri pentru acordarea pe perioada iernii a unor ajutoare de încălzire; de aceste ajutoare vor beneficia aproape 2,6 milioane de familii. S-au acordat, de asemenea, ajutoare de urgenta pentru familiile aflate în situaţii de extrema dificultate.Guvernul a lansat un program-pilot în cadrul căruia s-au înfiinţat magazine alimentare de tip "Economat", destinate pensionarilor; economia anuală realizată de pensionari este apreciată la circa 2.250 miliarde lei.A fost aprobată şi va intra în vigoare de la începutul anului 2002 Legea venitului minim garantat. De prevederile ei vor beneficia aproximativ 600.000 de familii şi persoane singure. Venitul minim garantat - componenta importanţa a politicii noastre social-democrate - constituie o măsura de protecţie care va înlocui actualele ajutoare sociale, al căror cuantum este extrem de scăzut.Aplicarea Legii privind venitul minim garantat presupune un efort bugetar de circa 5.700 miliarde lei la nivelul anului 2002.Aplicarea Legii privind venitul minim garantat presupune un efort bugetar de circa 5.700 miliarde lei la nivelul anului 2002.Doamnelor şi domnilor parlamentari,Deşi au fost luate măsuri împotriva economiei subterane şi evaziunii fiscale, factori majori ai saracirii şi polarizarii sociale, rezultatele nu sunt încă semnificative.Exista încă zone, din pacate largi, ale societăţii noastre care se confrunta cu o saracie extrema. Cumularea de multiple privatiuni - în care la lipsa de venituri se adauga condiţii de locuit precare, şomaj cronic, dezorganizare familială şi socială - este cauza proceselor grave de marginalizare şi excluziune socială.În acest prim an de guvernare am acordat o atenţie specială programelor de activizare a dezvoltării economico-sociale zonale, judeţene şi comunitare. Ma refer la programul de microcredite, care va fi inaugurat anul viitor, şi, respectiv, la creşterea numărului de programe pentru satele sarace. Aceste programe vor fi finanţate din Fondul Roman de Dezvoltare Socială, din care au fost deja aplicate în acest an proiecte pentru 232 de sate sarace, totalizand o sumă de aproximativ 350 miliarde lei.În sistemul naţional de sănătate s-au manifestat neajunsuri şi disfunctii. Aceasta situaţie a fost agravată şi de conceperea defectuoasă a Legii asigurărilor sociale de sănătate, adoptată în 1997, ceea ce a determinat înregistrarea unei datorii care, la sfârşitul anului 2000, reprezenta 5.525 miliarde lei, de 2,8 ori mai mare, în termeni reali, decât în 1996.Pentru redresarea sistemului sanitar, în bugetele pe anii 2001 şi 2002 s-au alocat fonduri reprezentând 4,2% din produsul intern brut, comparativ cu 2,6 - 3,8% în anii 1997-2000.Guvernul a organizat recent o ampla analiza a stării de sănătate a populaţiei şi a situaţiei sistemului de asistenţa medicală, cu participarea tuturor factorilor responsabili.S-au stabilit măsuri şi soluţii concrete prin dezbaterea strategiilor şi programelor naţionale de sănătate. Se urmăresc relansarea reformei în domeniul sănătăţii, îmbunătăţirea eficientei utilizării fondurilor în acest sector, asigurarea medicamentelor, inclusiv în regim compensat şi gratuit, restructurarea reţelei spitaliceşti, care vor avea efecte directe în creşterea calităţii actului medical.Anul 2001 a reprezentat o schimbare radicala a politicii de protecţie a copilului aflat în dificultate şi a adopţiei. Pornind de la aprecierile negative cuprinse în Raportul de ţara aprobat de Consiliul Europei în septembrie 2000, Guvernul a elaborat o noua strategie naţionala având ca principale obiective:- majorarea substantiala a fondurilor alocate pentru acest domeniu;- începerea tuturor programelor oferite de Comunitatea Europeană şi întârziate nejustificat în anii 1998-1999;- stoparea proceselor de adoptii internaţionale, generatoare de corupţie şi mari deservicii aduse imaginii României;- promovarea unor noi politici privind reducerea abandonului familial, diminuarea masiva a numărului de copii aflaţi în instituţiile de profil;- asigurarea tratamentului corect pentru copiii bolnavi de HIV/SIDA;- trecerea în învăţământul normal a unui număr de peste 5.000 de copii cu handicap.În soluţionarea problematicii copilului aflat în dificultate autorităţile române beneficiază de un sprijin consistent din partea raportorului Parlamentului European pentru România, doamna Emma Nicholson, a consilierilor străini, precum şi a Comisiei Europene, UNICEF, USAID, DFIDI - Marea Britanie.Important este faptul ca seriozitatea măsurilor şi acţiunilor de politica economică şi socială, aplicate în ţara noastră în anul 2001, a constituit un element determinant al reconsiderarii, în sens favorabil, a unor puncte de vedere negative din Raportul de ţara pentru anul 2001, prezentat Parlamentului Uniunii Europene.Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,Încă din primele luni ale anului 2001 Guvernul a abordat temeinic problemele de conţinut ale reformei învăţământului.Pe baza evaluărilor impactului măsurilor anterioare asupra sistemului, s-au efectuat corecturi în planurile de învăţământ şi s-au repus în drepturi disciplinele marginalizate. Ma refer la istorie, limba şi literatura română, fizica. S-au operat totodată modificări în vederea descongestionarii programelor, precum şi pentru a lega, pe orizontala, disciplinele înrudite.Repartizarea computerizata a celor aproximativ 200.000 de absolvenţi de gimnaziu a fost un succes nu numai pentru învăţământ, dar şi pe plan social. S-a evitat repetarea unor situaţii, precum aceea din anul 2000, care a provocat nemultumiri elevilor şi părinţilor acestora, în Capitala şi în marile oraşe ale tarii. Acum acest program are şi o recunoaştere internationala. El a fost singurul selecţionat din ţările Europei Centrale şi de Rasarit şi a primit un important premiu european - Best Practice în Government.Pornind de la ideea regandirii reţelei şcolare, pentru prima data s-au acordat 1.000 de burse studenţilor care provin din mediul rural şi care se pregătesc sa devină profesori calificaţi pentru limba şi literatura română, istorie, geografie, limbile engleza şi franceza. Vom reusi în acest mod sa avem mai puţine persoane necalificate pe posturi de învăţători şi profesori şi sa asiguram venituri mai mari celor care desfăşoară o activitate de calitate.Guvernul acţionează pentru a asigura accesul tuturor elevilor la educaţia de baza, elaborand programe pentru:- prevenirea abandonului şcolar;- acordarea celei de-a doua sanse pentru ţinerii şi adultii cu instruire incompleta;- susţinerea limbilor şi culturilor minoritare;- accesul la educaţie al comunităţilor de romi;- dezvoltarea zonelor defavorizate în plan educaţional;- reinsertia persoanelor marginalizate sau excluse social.Anul 2001 este primul an în care elevii proveniţi din familii cu probleme sociale au primit rechizite în mod gratuit, insumand 206 miliarde lei. Unui număr de 923.000 de elevi li s-au atribuit rechizite în valoare de 200.000 - 300.000 lei pentru fiecare elev. Tot de la buget s-au alocat 325 miliarde lei pentru asigurarea gratuita a manualelor şcolare. Acestor eforturi li se adauga peste 1.650 miliarde lei, destinate burselor pentru elevi şi studenţi, taberelor de vacanta şi subventionarii căminelor studenţeşti.Pentru elevii performanti s-au alocat premii de peste 12 ori mai mari, în termeni reali, faţă de anul precedent. Totodată s-a înfiinţat Centrul naţional de excelenta pentru elevii capabili de performanţă, care va dezvolta programe speciale de pregătire.În anul 2001 am realizat unul dintre obiectivele importante ale guvernarii noastre, respectiv descentralizarea finanţării întregului învăţământ preuniversitar. În acest an au fost reabilitate 184 de şcoli faţă de numai 20 în anul 2000.În acelaşi timp ne-am preocupat pentru aducerea învăţământului din mediul rural la standardele normale; astfel, au fost restructurate peste 400 de şcoli, asigurându-se elevilor acces în unităţi cu cadre didactice calificate. Pentru rezolvarea problemei transportului de la şcoala la domiciliu, prin grija Guvernului au fost achiziţionate 193 de microbuze, în valoare de 80 miliarde lei.Angajamentul din Programul de guvernare pentru informatizarea şcolilor devine realitate. În acest cadru, începând cu anul 2002 vom asigura circa 200 milioane dolari; de altfel, acţiunea se afla în plină desfăşurare şi până la sfârşitul acestui an şcolile vor fi dotate cu 12.000 de noi calculatoare şi imprimante, în valoare totală de peste 300 miliarde lei.În concordanta cu importanţa activităţii de cercetare, Guvernul a acţionat pentru perfecţionarea cadrului legislativ şi instituţional, concomitent cu îmbunătăţirea finanţării acestui domeniu prin bugetul de stat.În conformitate cu angajamentele asumate prin documentele de aderare la Uniunea Europeană, am asigurat trecerea de la finanţarea instituţională la finanţarea competitionala, pe programe.Am acţionat pentru integrarea comunităţii ştiinţifice şi tehnice româneşti în sistemul european de ştiinţa şi tehnologie. Amintesc în acest cadru acţiunile de cooperare şi parteneriat internaţional, care asigura participarea cercetatorilor români la programe europene.Stimati colegi,În domeniul justiţiei s-a pornit de la necesitatea reevaluarii procesului de reforma, în principal în scopul asigurării independentei reale a puterii judecătoreşti, identificarii soluţiilor normative corespunzătoare pentru reglementarea raporturilor juridice specifice economiei de piaţa şi pentru realizarea aquisului comunitar.Executivul a acordat în contextul economic actual atenţia cuvenită asigurării condiţiilor logistice şi financiare pentru justiţie. Mentionez că nu au fost operate reduceri de posturi în acest domeniu. Au fost alocate fondurile necesare salarizarii personalului şi, pentru prima data în existenta magistraturii, am luat măsuri pentru refacerea capacităţii de muncă şi a sănătăţii magistraţilor; concret, am atribuit în administrare Ministerului Justiţiei şi Ministerului Public un hotel cu baza de tratament pe litoral. Vom continua acest program, fiind convinsi de importanţa componentei economice şi financiare a independenţei justiţiei.Ministerul Justiţiei a luat, de asemenea, măsurile administrative aflate în competenţa sa, potrivit legii, pentru îmbunătăţirea activităţii Consiliului Superior al Magistraturii, prin implicarea sporită a acestui organism în procesul de gestiune a resurselor umane din justiţie, precum şi din activitatea Institutului Naţional al Magistraturii.Chiar din primele zile ale guvernarii au fost promovate acte normative pentru a reda cetăţenilor posibilitatea de a-şi valorifica toate drepturile procesuale, inclusiv pe cele privind exercitarea caii de atac a recursului în anulare, precum şi de a avea un control asupra calităţii actului de justiţie, prin reintroducerea obligativitatii motivarii tuturor hotărârilor judecătoreşti.Modificări şi completări esenţiale au fost aduse Codului penal şi Codului de procedura penală, urmărind protecţia mai eficienta a unor valori sociale de importanţa deosebită, în special prin sancţionarea severă a furturilor care afectează conductele petroliere, de irigaţii, reţelele electrice şi cele de transport feroviar, precum şi în domeniul asigurării siguranţei cetăţeanului şi al eliminării oricăror discriminări în exercitarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.Am promovat o noua reglementare, moderna, unitară şi funcţională, privind regimul constatării şi sanctionarii contravenţiilor, inlocuind astfel dispoziţii desuete, practic inutilizabile, datand de peste 30 de ani.Pentru crearea cadrului normativ adecvat unor forme moderne de comerţ au fost elaborate legile privind comerţul electronic şi semnatura electronică, precum şi proceduri judiciare, simplificate, mai rapide, pentru valorificarea creanţelor.În mai puţin de un an de la semnarea la Palermo a Convenţiei O.N.U. privind combaterea criminalitatii transfrontaliere România este singurul stat dintre ţările candidate la aderarea la Uniunea Europeană care are un cadru legislativ şi instituţional dezvoltat, compatibil cu normele internaţionale, în domeniul traficului de fiinţe umane. Am adoptat Legea privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane. Au fost incriminate unele fapte săvârşite în afară teritoriului tarii de către cetăţenii români în legătură cu migratia clandestina. De asemenea, sunt desemnaţi ofiţerii şi magistraţii de legătură care acţionează, sub o coordonare unica, pe baza unui program bine definit.Răspunzând prompt şi ferm la imperativul combaterii terorismului, am adoptat - corespunzător măsurilor politice - ordonanţe de urgenţă menite sa prevină şi sa combata actele de terorism, precum şi folosirea sistemelor financiar-bancare în finanţarea unor asemenea acte.În domeniul ordinii publice s-a acţionat cu prioritate pentru apărarea şi protejarea patrimoniului naţional, a avutului public şi privat, a vieţii şi integrităţii cetăţenilor, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale acestora. Astfel s-au întreprins acţiuni pentru reconstructia şi modernizarea instituţională a întregului sistem de ordine publică. S-au reorganizat structurile functionale, asigurându-se reducerea în medie cu 20% a posturilor din aparatul central al Ministerului de Interne, al inspectoratelor generale şi comandamentelor de arma şi transferarea acestora la unităţile teritoriale, în scopul creşterii capacităţii operative şi de intervenţie. Totodată s-au avut în vedere:- perfecţionarea cadrului normativ, cu accent pe armonizarea legislaţiei în acord cu cerinţele acquisului comunitar;- negocierea de acorduri şi convenţii în domeniul combaterii crimei organizate şi criminalitatii transfrontaliere;- îmbunătăţirea procesului de cooperare politieneasca internationala.În acelaşi timp s-a urmărit reducerea criminalitatii pe fondul intensificării acţiunilor, dar şi al prezentei mai active a poliţiei; pe 11 luni rata criminalitatii a înregistrat o uşoară scădere, respectiv cu 3,2%, iar furturile de autoturisme de lux s-au redus cu circa 30%.A crescut gradul de profesionalizare şi de implicare a politistilor în combaterea marii criminalitati, în reţinerea infractorilor constituiţi în grupuri organizate, a traficantilor de toate categoriile. Amintesc doar identificarea şi prinderea operativă a criminalului internaţional grec, descoperirea autorilor în 7 cazuri de omucidere prin cruzime, comise în urma cu 3-4 ani, identificarea autorului principal în cazurile de omor de la Timişoara şi Deva.S-au intensificat acţiunile specifice de penetrare a grupărilor crimei organizate pentru combaterea traficului ilicit de droguri, arme, muniţii, substanţe explozive şi radioactive. Astfel a fost descoperit primul laborator clandestin de fabricare a drogurilor sintetice din România, unde urmau să se producă 350.000 de comprimate de ecstasy, în valoare de peste un milion de dolari pe piaţa drogurilor.De asemenea, trebuie subliniate măsurile complexe luate pentru combaterea furturilor din conductele de produse petroliere, prin care au fost identificate 419 infracţiuni cu 806 autori.Putem afirma ca am asigurat îmbunătăţirea proceselor de securizare a graniţelor prin reorganizarea la standarde europene a poliţiei de frontieră şi creşterea gradului de profesionalizare a personalului, concomitent cu amplificarea acţiunilor de supraveghere şi control la frontierele de stat, în vederea reducerii migratiei şi imigratiei ilegale, a traficului ilegal de persoane şi bunuri; în acest an s-au descoperit 746 de infracţiuni de migratie ilegala şi de trafic de carne vie.În anul 2002 Guvernul va depune eforturi consistente pentru realizarea unei reforme semnificative în domeniul descentralizării instituţionale, a deciziei operative şi pentru asigurarea transparenţei în scopul realizării unui serviciu public eficient, pus în slujba siguranţei cetăţeanului şi care să răspundă la un nivel corespunzător dezideratelor integrării în structurile europene.Doamnelor şi domnilor parlamentari,Este bine cunoscut faptul ca instituţiile internaţionale, în principal Banca Mondială, au semnalat în ultimii ani inexistenta unui program unitar şi coerent în domeniul combaterii corupţiei. De aceea Guvernul a elaborat, cu o larga consultare a reprezentanţilor principalelor partide şi a sindicatelor, a O.N.G. şi mass-media, Programul naţional de combatere a corupţiei.Este evident ca reforma prost gestionata în anii trecuţi şi nefinalizarea măsurilor pe care aceasta le-a implicat se numara printre principalii factori generatori de corupţie. Cu cat sectorul privat va fi mai puternic, cu cat economia de piaţa va fi mai funcţională şi cadrul normativ mai stabil şi coerent, cu atât corupţia va găsi din ce în ce mai puţin teren de manifestare.Marile probleme generate de restituirea proprietăţilor nu au beneficiat de un cadru legislativ unitar şi corespunzător. În procesul de aplicare a legilor proprietăţilor abuzurile bazate pe utilizarea documentelor falsificate, pe coruperea factorilor de decizie administrativă şi judiciară au creat un adevărat haos.Acelaşi comportament începuse sa capete forme alarmante şi în aplicarea Legii nr. 10/2001, ceea ce ne-a determinat sa completam legea, introducând măsuri severe pentru persoanele care folosesc abuziv drepturile conferite de aceasta sau care utilizează acte false ori falsificate.Corupţia şi lipsa de responsabilitate au condus la privatizari frauduloase sau lipsite de perspective reale de viabilitate şi care s-au transformat treptat în litigii insolubile. Mărturie sunt cele 14.000 de litigii referitoare la privatizari, aflate în prezent pe rolul instanţelor de judecată. De asemenea, sunt definitivate cercetările în 27 de cauze penale, cu propunere de sesizare a instanţelor.În anul 2001 s-a constatat ca importante venituri ilicite - care se constituie în fraude de mari proporţii în dăuna bugetului statului şi care alimentează fenomenul de corupţie - se obţin prin încălcarea prevederilor legale ce reglementează importul, producerea, procesarea şi comercializarea alcoolului, îndeosebi datorită neachitarii contribuţiilor legale datorate statului. Astfel, în acest an au fost controlate peste 340 de societăţi comerciale care au ca principal obiect de activitate producerea şi comercializarea alcoolului, constatandu-se ca la 113 dintre acestea legislaţia economico-financiară a fost incalcata; de reţinut este faptul ca au fost constatate 88 de infracţiuni prin care bugetul statului a fost pagubit cu peste 600 miliarde lei.Pe fondul creşterii volumului de comerţ exterior mulţi agenţi economici folosesc documente străine vamale falsificate, însoţite de acte legale de transport, sau subevalueaza mărfurile importate, ceea ce contribuie la amplificarea economiei subterane şi la proliferarea corupţiei. Spre exemplificare, numai de 4 societăţi - care au importat aparatura electronică şi de uz casnic, covoare şi flori - statul a fost prejudiciat iniţial cu 65 miliarde lei. În ceea ce priveşte subevaluarea facturilor, multe firme au declarat pentru o marca germană importul a 2 radiocasetofoane sau 10 radiouri ori 4 aspiratoare sau 20 de ceasuri; un televizor este declarat în vama la valoarea de 20 de mărci.Sunt în continuare nerezolvate de justiţie şi probleme legate de adoptiile internaţionale, cazuri de abuzuri şi corupţie care au generat o reactie negativa şi în străinătate.Toate acestea nu sunt fenomene apărute în anul 2001. Societatea românească le-a înregistrat de aproape un deceniu şi în forme din ce în ce mai acute în ultimii ani.Căile deschise influentelor şi ingerintelor în sfera justiţiei, mai ales prin modificările din 1997 ale legii de organizare judecătorească şi prin activitatea Consiliului Naţional de Acţiune împotriva Corupţiei şi Crimei Organizate, au avut serioase implicaţii în evoluţia ascendenta a fenomenului corupţiei.Asumându-ne în decembrie 2000 răspunderea guvernarii, ne-am luat şi obligaţia de a lupta împotriva corupţiei, de a găsi şi de a aplica tehnicile de control social cele mai eficiente.După abandonul declarat oficial în anul 2000 de către factorii politici angajaţi în combaterea corupţiei, am reconstruit instituţii, le-am consolidat pe cele existente şi am trecut la aplicarea de măsuri concrete. Secţia specializată în combaterea corupţiei din cadrul Parchetului a început sa funcţioneze efectiv din acest an, deşi a fost înfiinţată prin lege cu 2 ani în urma.În acest context, în anul 2001 numărul persoanelor deferite parchetelor pentru acte de corupţie a fost de 7.900, cu 33% mai mult decât în anul trecut. Printre persoanele cercetate sunt 2 demnitari, 38 de directori generali şi directori, 23 de funcţionari bancari, 24 de funcţionari vamali şi 339 de manageri ai unor societăţi comerciale sau regii autonome.În primele 11 luni autorităţile Ministerului Public au finalizat anchete faţă de 2.386 de persoane. Din Ministerul de Interne sunt în cercetare penală 356 de cadre, din care 62 pentru fapte legate de corupţie.În domeniul criminalitatii economico-financiare au fost cercetate peste 61.000 de persoane, cu 19% mai mult decât în anul anterior, în special directori de societăţi comerciale (2.062), funcţionari din administraţie (753), lucrători din bănci (158), funcţionari vamali (137).Justiţia a început un proces de autoevaluare şi de îndepărtare din cadrul structurilor a organismelor cu risc de corupţie, precum şi de identificare şi tragere la răspundere a celor care, într-o formă sau alta, nesocotesc legea. Astfel, s-au luat măsuri împotriva unor magistraţi. S-au emis 25 de avize de cercetare, 5 avize de trimitere în judecata, 4 magistraţi au fost deferiti justiţiei, s-au înaintat 14 cereri Consiliului Suprem al Magistraturii în vederea indepartarii din justiţie pentru incompetenta, precum şi 45 de avize de cercetare penală şi trimitere în judecata pentru notari. Dar ceea ce este deosebit de grav consta în faptul ca acest fenomen s-a născut din toleranta şi duplicitatea fostei guvernari, pentru ca în toate cazurile semnalate sunt în discuţie acte săvârşite în anii 1999 - 2000, perioada în care ministrul justiţiei nu a avizat cercetarea penală sau nu s-a exercitat acţiune disciplinară.Deşi vom acţiona cu fermitate pentru aplicarea strategiei şi Programului naţional de combatere a corupţiei, noi nu facem din acest complex de măsuri un instrument de lupta politica, pentru ca Guvernul nostru a decis sa actionam în respectul legii, al principiilor statului de drept, al independentei puterii judecătoreşti.Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,Prin activităţile desfăşurate în cursul acestui an Guvernul a abordat frontal procesul de accelerare a reformei în domeniul administraţiei publice centrale şi locale, fapt recunoscut de altfel prin Raportul de ţara al Comisiei Europene pe anul 2001, publicat în luna noiembrie.Raportul constata progresele substanţiale realizate faţă de anul trecut în domeniul administraţiei publice.Pornind de la necesitatea apropierii administraţiei publice de cetăţean şi a creşterii calităţii serviciilor faţă de contribuabil, precum şi de la exigenţele Uniunii Europene, Guvernul a adoptat recent Strategia privind accelerarea reformei administraţiei publice şi Strategia privind Planul naţional de informatizare a administraţiei publice.În anul 2001 am acţionat pentru realizarea obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare, asigurând:- creşterea semnificativă a capacităţii manageriale a Guvernului şi a cooperării interministeriale;- descentralizarea atribuţiilor şi competentelor către autorităţile administraţiei publice locale;- includerea fostelor agenţii departamentale în structura Guvernului, în scopul îmbunătăţirii coeziunii administraţiei şi coerentei actului de decizie; reducerea cu 22% a personalului din instituţiile bugetare la nivel central;- constituirea structurilor responsabile în ministere cu managementul procesului de pregătire a integrării în Uniunea Europeană şi, respectiv, cu relaţia cu Parlamentul;- aprobarea infiintarii Institutului Naţional de Administraţie, având ca principala atribuţie pregătirea la standarde europene a funcţionarilor publici;- adoptarea unei noi legi privind administraţia publică locală, prin care se asigura consolidarea autonomiei publice locale, administrative şi financiare, descentralizarea şi demilitarizarea serviciilor comunitare şi definirea relaţiilor dintre autorităţile centrale şi locale;- aprobarea Legii serviciilor publice de gospodărie comunală, prin care se va reglementa - împreună cu legislaţia secundară - organizarea coerenta şi desfăşurarea normală a serviciilor pentru contribuabil la nivelul fiecărei localităţi.În acest an s-a acţionat pentru implementarea Legii statutului funcţionarului public şi a legislaţiei secundare pentru acest domeniu în scopul asigurării stabilitatii şi continuităţii în funcţiile publice, al depolitizarii şi debirocratizarii administraţiei publice centrale şi locale; Guvernul va adopta în perioada imediat următoare strategia privind managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici.În anul 2001 a crescut semnificativ gradul de implicare a autorităţilor locale în derularea unor programe cu asistenţa internationala; de altfel, unele judeţe şi municipii au început chiar contractarea directa de credite externe, fără garanţia statului, destinate îmbunătăţirii infrastructurii locale.Pe 11 luni consiliile judeţene şi locale municipale, orăşeneşti şi comunale au realizat investiţii de peste 11.433 miliarde lei, din care 7.294 miliarde lei din bugetele locale, 2.273 miliarde lei de la bugetul de stat şi 1.866 miliarde lei din surse externe.Investiţii importante s-au realizat în infrastructura localităţilor pentru alimentari cu apa, canalizari şi depozite ecologice pentru deşeuri (2.562 miliarde lei), încălzire, reţele de gaze şi termoficare (820 miliarde lei), drumuri judeţene şi comunale (1.460 miliarde lei), obiective social-culturale (4.215 miliarde lei).În anul 2002 volumul investiţiilor care se vor realiza de către consiliile judeţene şi locale se va ridica la peste 36.700 miliarde lei, în creştere de 2,5 ori, în termeni reali, faţă de acest an.Stimati membri ai Parlamentului,România respecta normele internaţionale în ceea ce priveşte protecţia drepturilor pentru cetăţenii care aparţin minorităţilor naţionale. În opinia noastră semnarea şi ratificarea documentelor europene în problema minorităţilor, utilizarea limbii materne în administraţie, înfiinţarea Consiliului Naţional al Minorităţilor Naţionale, adoptarea Ordonanţei Guvernului privind prevenirea şi combaterea discriminarii, adoptarea Hotărârii Guvernului privind crearea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminarii, precum şi posibilitatea utilizării limbii materne la toate nivelurile de învăţământ sunt câteva dintre acţiunile pe care România le-a întreprins pentru institutionalizarea dialogului interetnic şi rezolvarea pe cale paşnică a problemelor dintre majoritari şi minoritari.În acest an Guvernul a adoptat Strategia naţionala pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor, document concret şi realist, apreciat în toate evaluarile internaţionale referitoare la România, menit să asigure emanciparea acestei etnii printr-un efort al întregii societăţi româneşti.Am făcut progrese semnificative, iar ţara noastră este considerată un model de gestionare a relaţiilor interetnice. Apreciem ca actualul cadru legislativ românesc asigura respectarea drepturilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, pornind de la administraţia locală şi mergand până la educaţie, organizare civică şi politica.Stimati colegi,La preluarea mandatului procesul de reforma a armatei se afla într-un deficit de credibilitate, îndeosebi sub raportul respectării propriilor angajamente.În aceasta situaţie Guvernul a modificat fundamental abordarea reformei din punct de vedere al viziunii manageriale, precum şi al ritmului, ţinând seama de obiectivele summitului de la Praga. Astfel, în anul 2001 au fost implementate 17 obiective de parteneriat România-NATO, faţă de numai 5 până la sfârşitul anului 2000.Comparativ cu evaluarea realizată în anul 2000, analiza activităţilor de pregătire a României pentru aderarea la NATO, efectuată în acest an de către Secretariatul Aliantei, a evidenţiat o atitudine favorabilă şi rezultate pozitive. Pregătirea ciclului al III-lea al Programului naţional anual pentru aderarea României la NATO a fost prezentat în luna octombrie şi a fost apreciat pentru seriozitatea şi coerenta acţiunilor propuse. România a fost primul candidat care a înaintat documentul respectiv la Secretariatul NATO, după consultări cu membri ai Aliantei.Încă de la începutul anului s-a acţionat pentru îmbunătăţirea actului de administrare a organismului militar, declansandu-se totodată procesul de intensificare a efortului de integrare în structurile euroatlantice.Obiectivul strategic asumat în Programul de guvernare a fost abordat în acest an prin restructurarea forţelor în vederea constituirii unei armate credibile, deplin compatibila cu forţele NATO şi capabilă să contribuie la securitatea regionala.În acelaşi timp a fost pus la punct un sistem cuprinzând compensări, cursuri de reconversie profesională şi convenţii cu agenţii ale statului pentru preluarea forţei de muncă disponibilizate. Drept urmare, în anul 2001 armata a fost restrânsă cu peste 4.100 de ofiţeri, din care 44 de generali. Dinamica şi proportiile acestui proces au fost apreciate de statele membre ale Aliantei. În acest context, în anul 2001 au fost realizate toate cele 13 obiective asumate prin al doilea Plan naţional de aderare.În perioada următoare ne vom concentra atenţia asupra unor domenii prioritare, cum ar fi: restructurarea şi operationalizarea forţelor în contextul compatibilitatii cu NATO; participarea la operaţiunile conduse de NATO, inclusiv în cadrul unor structuri multinationale; managementul spaţiului aerian, al sistemelor de comunicaţii şi informatica, logistica şi infrastructura; reforma sistemului de învăţământ militar.Consideram ca direcţia noastră de acţiune este bine definită şi ne bucuram de sprijinul NATO pentru atingerea obiectivelor fixate în Programul naţional anual de pregătire a aderării la NATO. Folosim asistenţa oferită de parteneri în sprijinul efortului nostru general de integrare în Alianta, subliniind în mod special aportul deosebit al secretarului general al NATO, domnul George Robertson.Vizita efectuată la Bucureşti săptămâna trecută de secretarul general al NATO a confirmat faptul ca suntem pe un drum bun şi ca, urmărind cu acelaşi dinamism îndeplinirea angajamentelor asumate, putem sa fim optimisti în ceea ce priveşte decizia de anul viitor de la Praga.Suntem constienti ca admiterea în NATO depinde de noi, de stabilitatea politica şi socială, precum şi de progresul reformei economice.În vederea sustinerii procesului de pregătire pentru aderare a fost asigurata o perspectiva bugetară pe termen mediu, clara, solida şi sustenabila, aprobată de Parlamentul României.Acumularile la care m-am referit, realizate într-un timp scurt şi cu eforturi considerabile, s-au concretizat în faptul ca România este astăzi un candidat cu sanse reale, sporite faţă de anul 2000, de a fi invitat sa adere la NATO cu prilejul summitului de la Praga din anul viitor.Doamnelor şi domnilor parlamentari,România a reactionat prompt şi solidar la constituirea coalitiei internaţionale împotriva terorismului. Mesajul politic transmis a fost acela ca România îşi asuma concret responsabilităţile pe care le implica apartenenţa la grupul de state ce impartasesc valorile euroatlantice. România a fost prima dintre statele candidate la aderare care a făcut o ofertă concretă de a contribui la eforturile operationale ale Aliantei, decizie care a fost aprobată imediat de Parlament. Aceasta nu a fost o decizie conjuncturala; Guvernul şi Parlamentul au demonstrat ca România înţelege să îşi asume, deopotrivă cu membrii Aliantei, responsabilitatea faţă de valorile în numele cărora doreşte sa adere la NATO.Reactia noastră la actele teroriste din 11 septembrie a fost lipsită de echivoc. Am pus la dispoziţie coalitiei antiteroriste internaţionale atât spaţiul aerian terestru şi maritim, cat şi o ofertă de forte, care demonstreaza capacitatea noastră de a acţiona ca membri de facto ai Aliantei. Rolul Preşedintelui României, al Parlamentului şi Guvernului în acest context a fost esenţial, iar atitudinea României a fost apreciată pe deplin de S.U.A. şi de NATO.As vrea sa mentionez, pentru deplina înţelegere a lucrurilor, ca progresele înregistrate în plan intern - relansarea economică, seriozitatea îndeplinirii angajamentelor, rezultatele evidentiate prin Raportul de ţara - au determinat îmbunătăţirea imaginii şi credibilitatii activităţii guvernamentale. Acest fapt a fost confirmat, de altfel, la intalnirile pe care conducerea Guvernului le-a avut la Bruxelles, Washington, Londra, Ottawa, Berlin, Paris şi Roma, amplu relatate de mass-media interna şi internationala.Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,Pregătirea României pentru aderarea la Uniunea Europeană a dobândit o consistenta sporită prin remodelarea instituţională de coordonare şi execuţie a acestui proces, precum şi prin realizarea unui dialog eficient cu instituţiile comunitare.Noul mod de abordare a relatiei dintre România şi Uniunea Europeană a determinat în acest an un progres important în realizarea obiectivelor prioritare ale Guvernului, asa cum sunt evidentiate în Raportul de ţara pe anul 2001 al Comisiei Europene şi în Raportul prezentat Parlamentului European.Rapoartele conţin în mod firesc recomandări care împreună cu priorităţile din Parteneriatul de aderare constituie elementele de baza ale Programului de măsuri pentru intensificarea şi accelerarea pregătirilor pentru aderare. Aplicarea acestuia va conduce la îndeplinirea criteriilor economice de aderare şi la deschiderea tuturor capitolelor în perioada presedintiei spaniole.Susţinerea României de către Comisia Europeană şi Parlamentul European, de către statele membre, exprimată atât în cele 8 conferinţe de aderare care au avut loc în acest an, cat şi la consiliile europene de la Goteborg şi Laeken, este neechivoca: România are sansa aderării la Uniunea Europeană, recuperand decalajele în negocieri.Este însă de reţinut ca situaţia actuala se datorează integral ramanerilor în urma în ceea ce priveşte elaborarea documentelor de poziţie până în anul 2000. Astfel, dacă celelalte tari candidate din grupul Helsinki aveau depuse toate documentele la sfârşitul anului 2000, România a trebuit sa realizeze acest lucru în 2001. Astăzi putem afirma ca am recuperat acest handicap, creând astfel condiţiile pentru accelerarea procesului de negocieri.În acest moment consider ca important este sa înţelegem ca negocierile pentru integrarea europeană reprezintă de fapt o excelenta oportunitate pentru a moderniza economia şi ca, în realitate, este vorba de doua procese simultane. Procesul de modernizare economică interna care facilitează integrarea României în Uniunea Europeană şi, pe aceasta baza, decizia politica a Comisiei Europene privind modelul extinderii.Pe acelaşi plan, al intensificării activităţii de pregătire a aderării, se înscriu acţiunile privind atragerea şi utilizarea fondurilor comunitare nerambursabile. Astfel, în ceea ce priveşte Programul ISPA, România ocupa primul loc între ţările candidate din punct de vedere al volumului de fonduri atrase. În anul 2001 au fost semnate memorandumuri de finanţare pentru proiecte de infrastructura de transport şi de mediu în valoare de 930 milioane euro, la care se adauga cofinantari de la BERD, BEI şi comunitatile locale româneşti de circa 1 miliard euro. Principalele proiecte de investiţii, dintre care multe sunt deja în derulare, vizează reabilitarea reţelelor de alimentare cu apa, de epurare a celor uzate, precum şi lucrări de canalizare din municipiile Brăila, Arad, Cluj, Oradea, Focsani, Timişoara, Targu Mures, Pascani.În ceea ce priveşte proiectele de construcţie şi reabilitare a drumurilor sunt avute în vedere autostrada Bucureşti-Cernavoda, secţiunea de cale ferată Baneasa-Fetesti, drumurile naţionale Bucureşti-Giurgiu, Craiova-Drobeta-Turnu Severin-Lugoj şi altele.În ceea ce priveşte Programul SAPARD, începând cu luna februarie au fost recuperate toate întârzierile în semnarea şi ratificarea acordurilor cu Comisia Europeană, adaptarile legislaţiei române pentru înfiinţarea instituţiilor necesare gestionării unui volum de fonduri de peste 1miliard euro; programul se afla în faza de finalizare a acreditării naţionale.Guvernul României a salutat decizia Consiliului ministrilor de justiţie şi de afaceri interne din statele Uniunii Europene (Consiliul J.A.I.) de eliminare a vizelor pentru cetăţenii români care doresc sa calatoreasca în spaţiul Uniunii Europene începând cu 1 ianuarie 2002. Este indiscutabil ca decizia Consiliului J.A.I. confirma progresele înregistrate de România în domeniul controlului frontierelor, luptei împotriva crimei organizate şi corupţiei, al îmbunătăţirii substanţiale a securizarii documentelor de călătorie şi a controlului migratiei ilegale.În luarea acestei decizii au fost apreciate eforturile considerabile depuse deopotrivă de Guvernul şi Parlamentul României pentru dezvoltarea cadrului legislativ şi instituţional, pentru armonizarea legislaţiei române cu standardele europene în materia extrădării şi regimului străinilor, a frontierei de stat a României, a organizării şi funcţionarii Poliţiei de frontieră, a statutului şi regimului refugiatilor în ţara noastră. Relevam totodată eforturile făcute în acest sens pentru ratificarea unor importante convenţii ale Consiliului Europei, ce fac parte integrantă din acquisul comunitar.Evident, aceste rezultate nu ar fi fost posibile fără adoptarea, în primele zile ale lunii ianuarie 2001, a Planului de acţiune în domeniul vizelor, plan transmis Consiliului Uniunii Europene, apreciat şi monitorizat ca atare de acest important organism. Guvernul nostru a trebuit să soluţioneze problemele dificile lăsate nerezolvate de guvernele anterioare, constând în blocarea dialogului cu statele membre, în mod special cu Germania, şi în ignorarea avertismentelor adresate încă din 1999 de Cehia ca va introduce vize, dacă anumite solicitări nu vor fi satisfacute.Salutand decizia Consiliului ministrilor de justiţie şi de interne privind ridicarea vizelor, Guvernul este constient de obligaţiile ce ne revin în contextul în care granitele României vor deveni frontierele externe ale Uniunii Europene.Ingaduiti-mi de aceea sa va asigur ca în continuare vom gestiona cu toată răspunderea consecinţele acestei importante decizii a Uniunii Europene.Este pentru mine o onoranta îndatorire sa multumesc Parlamentului pentru modul responsabil în care a înţeles sa acorde prioritate promovării legislaţiei noastre, armonizata cu cea din Uniunea Europeană, şi pentru sprijinul pe care - sunt sigur - îl va acorda în continuare în acest important domeniu.Stimati colegi,Politica externa a României s-a aflat în anul 2001 în faţa unei misiuni de cea mai mare răspundere, ce decurge din noul statut al tarii noastre în ansamblul relaţiilor internaţionale, în primul rând în procesul de aderare la Uniunea Europeană, ca şi din calitatea de candidat important pentru următoarea etapa a largirii Aliantei Nord-Atlantice.Prezenta României în viaţa internationala s-a distins prin:- iniţiativa în promovarea proiectelor ce pot aduce beneficii pentru securitatea şi prosperitatea tarii;- rigoare în îndeplinirea obiectivelor strategice şi a angajamentelor asumate;- demnitate în susţinerea intereselor noastre naţionale;- construcţie solida şi de încredere în relaţiile cu partenerii nostri, în primul rând cu ţările din spaţiul euroatlantic, de care sunt legate profund priorităţile externe ale tarii noastre.Anul 2001 a fost un an intens în plan diplomatic, în care România a deţinut preşedinţia OSCE şi preşedinţia Comitetului mixt al CEFTA. Bucurestiul s-a afirmat în repetate randuri ca un centru de interes pentru Europa şi pentru întreaga lume, gazduind evenimente majore în viaţa internationala: Conferinţa ministerială a OSCE, Reuniunea regionala a Pactului de Stabilitate pentru Sud-Estul Europei, summitul CEFTA şi summitul pentru mediu şi dezvoltare durabila, reuniuni regionale ale cooperarilor din domeniul economic sau în domeniul combaterii amenintarilor neconventionale, crimei organizate.Faţa de obiectivele stabilite prin Programul de guvernare s-a acţionat pentru accelerarea demersurilor externe de promovare a aderării României la structurile europene şi euroatlantice prin întărirea relaţiilor de parteneriat şi cooperarilor strategice cu ţările membre ale Uniunii Europene şi NATO.România şi-a îndeplinit cu succes mandatul presedintiei OSCE, una dintre responsabilităţile cele mai prestigioase în plan internaţional ale tarii noastre în ultimele decenii.Ţara noastră a continuat să îşi consolideze rolul sau dinamic în plan regional pe baza unor strategii coerente şi urmărite riguros de Guvern pentru punerea în valoare a potenţialului de cooperare cu ţările vecine şi din vecinătate.În centrul politicii externe promovate de Guvernul României s-a aflat şi se afla susţinerea şi apărarea intereselor directe ale cetăţeanului român - ca cetăţean al Europei Unite -, precum şi siguranţa, prosperitatea şi demnitatea sa.În acelaşi sens acţiunile externe au promovat cu profesionalism interesele economice ale tarii noastre, în primul rând prin asigurarea deschiderilor politice necesare pentru pătrunderea pe noi pieţe de desfacere a produselor româneşti, o buna reprezentare a intereselor noastre economice şi a oportunitatilor de afaceri şi investitionale din România.În plan bilateral Guvernul a urmărit relansarea relaţiilor cu tari de importanţa strategica pentru interesele de politica externa ale României, reconfirmarea prin rezultate concrete a parteneriatelor stabilite cu tari membre ale UE şi NATO, aşezarea pe o baza noua, credibila şi productiva, a relaţiilor bilaterale cu state faţă de care România are interese majore în plan politic şi economic.Anul 2001 reprezintă o etapa de vârf pentru intensitatea dialogului politic dintre România şi S.U.A. Contactele la nivel înalt cu reprezentanţii Administraţiei Americane, discutiile de substanţa avute cu preşedintele şi vicepreşedintele S.U.A, cu secretarul de stat, cu membri ai Congresului şi cu reprezentaţi ai unor importante companii au confirmat şi au intarit Parteneriatul strategic româno-american.În acest an România a marcat o dinamica noua în relaţiile cu Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia, concretizata în dialogul politic la nivel înalt cu şefii guvernelor din aceste tari şi prin noi proiecte de cooperare economică bilaterala. Acestea au confirmat:- o structurare dinamica, bazată pe încredere, a relaţiilor cu Germania;- substanţa politica a Parteneriatului special româno-francez;- parteneriatul productiv cu Italia;- cooperarea strategica cu Marea Britanie.Au fost aşezate pe noi baze de încredere şi deschidere deplina relaţiile cu Spania, Olanda, Belgia şi cu ţările nordice şi s-a reuşit rezolvarea problemei datoriei României faţă de Suedia, care trena de aproape 50 de ani, readucand relaţiile româno-suedeze în cadrul firesc de cooperare.Au fost reconfirmate excelentele relaţii cu Grecia şi Turcia prin dialogul politic la nivelul cel mai înalt.Guvernul a continuat sa promoveze proiecte concrete de cooperare cu celelalte tari membre şi candidate la Uniunea Europeană, precum şi cu Canada, confirmand prestigiul şi identitatea României ca viitoare membra a Uniunii Europene şi candidat credibil pentru aderarea la NATO.Doamnelor şi domnilor,România este interesată în construirea unor bune relaţii de parteneriat cu Federaţia Rusa. Urmarim totodată relansarea şi dezvoltarea legăturilor economice şi comerciale româno-ruse. Conduita pragmatica promovata în aceasta relaţie confirma poziţia conform căreia a fi pro-Vest nu înseamnă a neglija Estul. Contactele politice din acest an indica premisele relansarii cooperării bilaterale, în special a cooperării economice. În negocierile privind Tratatul politic bilateral am înregistrat dezvoltări semnificative. Evaluarea preliminară a modului în care se desfăşoară acestea permite aprecierea ca aspectele în suspensie vor putea fi rezolvate în curând.Obiectivul aderării la Uniunea Europeană a fost intarit prin dezvoltarea parteneriatelor cu vecinii, bazate pe o strategie coerenta, pe stabilirea unor relaţii consolidate cu ţările central-europene, de care ne leagă preocupări comune de cooperare.Au fost deschise noi proiecte de cooperare cu partenerii nostri iugoslavi, pe baza unei strategii special constituite pentru aceasta relaţie şi încurajând consecvent evolutiile democratice din aceasta ţara.Cooperarea cu Bulgaria, în sensul Parteneriatului de buna vecinătate dintre ţările noastre, a constituit o tema prioritara pe agenda promovata de Guvernul României în dialogul cu noile autorităţi guvernamentale de la Sofia.În relaţia cu Ungaria am continuat sa demonstram disponibilitatea noastră de a lucra cu partenerii unguri pentru concretizarea proiectelor economice în avantaj reciproc. În ultimele luni au fost realizate demersuri diplomatice consistente legate de conţinutul Legii privind statutul maghiarilor de peste granite. Poziţia României pe aceasta tema a fost confirmată de reprezentanţii unor importante organisme şi instituţii europene, în primul rând de Comisia Europeană pentru Democratie prin Drept de la Venetia. Guvernul României a urmărit cu consecventa respectarea cadrului normal de dialog bilateral bazat pe prevederile Tratatului de baza, pe normalitatea relaţiilor de buna vecinătate şi pe respectul reciproc, sustinand totodată eliminarea prevederilor discriminatorii faţă de cetăţenii români ale legii, aflate în contradictie evidenta cu normele europene.În relaţia cu Ucraina dialogul politic bilateral a fost marcat, pe de-o parte, de negocierile pe cadrul juridic privind frontiera şi spaţiul maritim şi, pe de altă parte, de lansarea proiectului Parteneriatului româno-ucrainean pentru Europa, de dorinţa comuna pentru cooperare economică, pe care o vom concretiza în cursul vizitei la Bucureşti a primului-ministru ucrainean în luna ianuarie anul viitor.Pe parcursul acestui an relaţiile cu Republica Moldova au fost marcate de evolutiile politice de la Chişinău, abordarea de către România a relaţiilor bilaterale fiind deschisă şi pragmatica. În pofida eforturilor şi deschiderii depline a Guvernului României pentru întărirea cooperării bilaterale, răspunsurile autorităţilor de la Chişinău nu au fost întotdeauna sincrone. România a contribuit la admiterea Republicii Moldova în Pactul de Stabilitate şi la susţinerea intereselor acestei tari pentru a avea acces la proiectele de dezvoltare promovate de Comisia Europeană şi de Pactul de Stabilitate.Guvernul României a continuat sa promoveze consecvent, prin dialogul politic la nivel înalt şi prin prezenta tot mai eficienta a companiilor româneşti, dimensiunea estica a cooperării. Prin poziţia sa geostrategica România reprezintă puntea prin care Uniunea Europeană poate să îşi proiecteze rolul şi capacitatea sa de motor al economiei mondiale spre spaţiile în tranzitie de dincolo de Marea Neagra, către Marea Caspica şi Asia Centrala.Doamnelor şi domnilor parlamentari,Caracteristicile demersului românesc pentru integrarea în NATO şi pentru promovarea procesului de aderare la Uniunea Europeană au fost: realism, solidaritate cu ceilalţi candidaţi, punerea în valoare cu eficienta a realizarilor în plan intern în vederea aderării.Guvernul României a promovat calea solidarităţii cu toţi candidaţii la NATO, atitudine consacrată în cadrul noii cooperări Vilnius-10, la care România este parte şi la care contribuie cu convingerea ca partenerii de astăzi vor fi aliatii de maine.Dialogul cu partenerii Guvernului din societatea civilă a fost şi rămâne un instrument concret şi convingator al promovării candidaturii noastre pentru aderare, iar consensul forţelor politice parlamentare în jurul obiectivelor fundamentale de politica externa a fost afirmat explicit pe parcursul anului 2001. Acest exerciţiu a fost început o dată cu instrumentarea Strategiei Naţionale de Aderare la NATO, asumată de Guvern.Eforturile Guvernului României pentru susţinerea întregii activităţi a presedintiei OSCE au fost considerabile şi apreciate în cei mai buni termeni de partenerii externi. Obiectivele pe care ţara noastră şi le-a propus la asumarea mandatului presedintiei OSCE au fost realizate integral. Aceasta misiune a fost un test important al gradului de implicare a tarii noastre în găsirea unor formule de securitate pentru a face faţa noilor provocari înainte de aderarea la UE şi NATO. România a confirmat capacitatea sa de a fi un partener capabil să îşi asume responsabilităţi de anvergura şi sa ducă la îndeplinire angajamentele luate. În acest context nu se poate omite sublinierea sansei, dar şi a răspunderii care a rezultat pentru ţara noastră din faptul fără precedent ca România a deţinut în acelaşi timp atât conducerea ramurii guvernamentale, cat şi a celei parlamentare a OSCE. Prin modul în care am reuşit integrarea acestor doua dimensiuni am mărit atât relevanta aportului politic românesc pentru OSCE, cat şi relevanta OSCE pentru pacea, securitatea şi stabilitatea globală.O atenţie specială a fost acordată intaririi rolului şi contribuţiei României la dezvoltarea cooperării regionale în Europa de Sud-Est, în primul rând prin intermediul Pactului de Stabilitate şi pe baza unei Strategii de acţiune a României în plan regional. În acelaşi timp România a avut o prezenta activa şi iniţiative de referinţa în cadrul cooperarilor regionale la Marea Neagra, Iniţiativa Central-Europeană şi SECI.Un moment de referinţa în afirmarea României ca important factor de stabilitate şi promotor al cooperării regionale l-a constituit Conferinţa Regionala a Pactului de Stabilitate, organizată în luna octombrie la Bucureşti. Cu aceasta ocazie au fost reconfirmate proiectele de infrastructura pentru care România beneficiază de cea mai importanţa suma alocata în plan regional.În promovarea intereselor economice în plan extern o atenţie specială a fost acordată revitalizarii legăturilor cu partenerii din afară spaţiului euroatlantic, urmărind redeschiderea de pieţe de desfacere pentru produsele româneşti, în special în America Latina, ţările arabe şi Asia-Pacific, identificarea de parteneri stabili pentru aprovizionarea cu materii prime şi recuperarea datoriilor contractate înainte de 1990.Prioritara pe aceste spaţii a fost identificarea niselor de oportunitate pentru interesele economice ale României. Africa reprezintă o sursa încă insuficient valorificată. Ministerele de resort au alcătuit un inventar de oportunitati economice, care va fi urmărit în acţiunile externe şi în promovarea intereselor asociaţiilor private ale întreprinzătorilor şi exportatorilor din România.Un rol important pentru asigurarea deschiderilor politice necesare consolidării relaţiilor economice cu tari din aceste zone, în special din Asia, l-au avut contactele pe linie parlamentară, cu deosebire la nivelul preşedinţilor celor două Camere.România a fost o prezenta activa şi recunoscută în dezbaterile privind rolul viitor şi reformele necesare unor instituţii cu vocaţie universala, în primul rând ONU. De asemenea, a fost continuată participarea în cadrul Consiliului Europei, organizaţie în care parlamentarii români se bucura de prestigiu. La Strasbourg, la fel ca şi la New York, Bruxelles şi Geneva, România se afirma ca participant la miscarea universala de promovare şi asigurare a respectării drepturilor omului, inclusiv ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.Politica externa a continuat sa promoveze proiectele de sprijinire a comunităţilor româneşti de peste hotare, pentru consolidarea identităţii lor culturale, pe baza normelor europene. A fost adoptată Strategia privind relaţiile cu românii din afară graniţelor, cu atenţie specială privind problemele românilor din vecinătatea tarii.Guvernul României a initiat şi susţine din acest an Proiectul Casa României, dedicat intaririi relaţiilor României cu comunitatile româneşti de peste hotare, dar şi pentru promovarea intereselor economice româneşti în străinătate. Fondul România, constituit la iniţiativa Guvernului, va fi un suport semnificativ atât pentru activităţile de promovare a intereselor economice şi comerciale de export ale mediului de afaceri din ţara, cat şi un sprijin consistent pentru viitoarele acţiuni ale Casei României.În întreaga activitate de promovare a politicii externe a României Guvernul nostru a beneficiat de sprijinul constant al Preşedintelui Ion Iliescu şi al Parlamentului. Prin contribuţia diplomaţiei parlamentare am reuşit sa promovam o politica externa coerenta şi eficienta, dedicata pe deplin intereselor naţionale ale tarii noastre.Doamnelor şi domnilor parlamentari,În decembrie 2000 Guvernul PSD s-a angajat şi cred ca, în buna parte, a reuşit sa restabileasca raporturile constituţionale dintre executiv şi legislativ prin repunerea Parlamentului în rolul sau de reprezentant suprem al poporului român şi de unica autoritate legiuitoare a tarii.Împreună cu Parlamentul, prin simplificarea procedurilor de dezbatere şi de adoptare a legilor, am consemnat sporirea eficientei în desfăşurarea activităţii legislative; până în acest moment au fost adoptate şi promulgate 748 de legi.În realizarea Programului legislativ pentru perioada 2001-2004 au fost elaborate şi prezentate proiecte de acte normative pe domenii, în concordanta cu reglementările comunitare în materie, precum şi cu prevederile cuprinse în tratatele internaţionale la care România este parte.Controlul parlamentar asupra Guvernului s-a exercitat deplin şi continuu prin informări, puncte de vedere pe care Guvernul le-a prezentat la initiativele legislative parlamentare, raspunsuri la întrebările sau interpelările deputaţilor şi senatorilor adresate membrilor Guvernului, moţiuni simple, asumarea răspunderii.Cu privire la modul în care ne-am îndeplinit angajamentele asumate am sa citez câteva evaluări recente ale Comisiei Europene din Raportul de ţara pentru România pe anul 2001, referitor la Parlament, în capitolul intitulat "Criterii politice - Democraţia şi statul de drept", în care se afirma: "Eficienta puterii legislative, identificata drept o problemă deosebită în rapoartele precedente, s-a îmbunătăţit considerabil [...]. Înaintea alegerilor corpul legislativ se găsea în stare de paralizie, ca urmare a slabiciunii coalitiei de la putere.Una dintre primele iniţiative ale noului Parlament a fost reformarea funcţionarii celor două Camere, cu scopul accelerarii procesului legislativ [...]. S-au luat o serie de măsuri de imbunatatire a relaţiilor dintre legislativ şi executiv [...]. Numărul de legi adoptate de Parlament a crescut semnificativ de la începutul anului [...]. Toate agenţiile guvernamentale au fost subordonate ministerelor, ceea ce a îmbunătăţit coeziunea administraţiei [...]."Simplificarea procedurilor parlamentare prin modificarea Regulamentelor Camerei Deputaţilor şi Senatului a condus, pe de o parte, la accelerarea procesului legislativ, iar pe de altă parte, la transferul centrului de greutate al dezbaterilor în comisiile permanente de specialitate. Drept urmare, Plenul Camerei Deputaţilor, al Senatului sau al şedinţelor comune a devenit forum de dezbatere politica şi de decizie finala.Pe plan legislativ Guvernul a acţionat în doua direcţii: pe de o parte, a reexaminat proiectele de legi iniţiate în legislatura 1996-2000 aflate în momentul preluării guvernarii în procedura de legiferare la Parlament, prezentând punctul sau de vedere asupra acestora, în concordanta cu măsurile propuse prin programul nostru de guvernare. Pe de altă parte, a initiat noi proiecte de acte normative în diferite domenii de activitate, necesare punerii în practica a angajamentelor luate pentru armonizarea legislaţiei naţionale cu cea comunitara. Astfel, de la investitura şi până în prezent Guvernul şi-a exercitat dreptul de iniţiativa legislativă prin transmiterea la Parlament a unui număr de 393 de proiecte de legi.Este adevărat ca în cadrul procesului de legiferare am uzat şi de instituţia delegării legislative, dar cu respectarea prevederilor constituţionale şi regulamentare. Guvernul a emis în acest an un număr important de ordonanţe de urgenţă. Însă motivele principale care au determinat emiterea lor au fost întemeiate, asa cum s-a demonstrat în expunerile de motive pentru aprobarea proiectelor de lege, conform articolului 114 din Constituţie.În perioada sesiunilor parlamentare din acest an Guvernul a elaborat 148 de puncte de vedere la initiativele legislative parlamentare ale deputaţilor şi senatorilor. De asemenea, a răspuns la 990 de întrebări şi interpelări adresate membrilor Guvernului, inclusiv primului-ministru.O însemnată parte a intrebarilor şi interpelarilor ne-a ajutat sa examinam şi sa solutionam situaţii, stări sau aspecte din viaţa economică şi socială.Din ansamblul controlului parlamentar nu poate fi omis controlul exercitat pe calea motiunilor. Ne-am confruntat cu un număr record de moţiuni simple pe parcursul a doua sesiuni. Numai în ultima luna au fost depuse 4 moţiuni simple şi va asigur ca le-am tratat cu maxima seriozitate şi responsabilitate.Inchei acest capitol dedicat raporturilor constituţionale Guvern-Parlament cu ceea ce noi am numit "dialogul săptămânal al parlamentarilor cu Guvernul". În acest sens am asigurat ca de doua ori pe săptămâna, la sediul celor două Camere, secretarii de stat pentru relaţia cu Parlamentul să fie prezenţi la intalnirea cu senatorii sau deputaţii care doresc să se consulte sau să se documenteze în vederea soluţionării unor probleme din propria circumscripţie electorală.Doamnelor şi domnilor parlamentari,Un lucru important pe care l-am realizat în aceste 11 luni a fost castigarea a legitimitatii proiectului nostru de transformare socială şi, implicit, legitimitatii guvernarii noastre.Suportul popular pe care l-am câştigat în această perioadă reprezintă, pe de o parte, o dovadă consistenta ca suntem pe drumul cel bun, iar pe de altă parte, o premisa a participării active la reconstructia economică şi socială, participare fără de care nici un program de dezvoltare nu poate avea sorţi de izbanda în condiţiile democraţiei.Dacă la alegerile din anul 2000 coalitia Polului Social Democrat a obţinut puţin peste 35% din voturi, astăzi, după un an de guvernare, toate sondajele de opinie indica un sprijin politic între 55 şi 62%. În plus, Guvernul şi Parlamentul, alte instituţii fundamentale ale sistemului democratic au câştigat în acest an importante puncte de încredere. Este un lucru fără precedent, regula fiind pierderea de credibilitate după primele luni de guvernare.Dar poate nu acesta este cel mai important lucru. Mai important este faptul ca, deşi o mare parte a populaţiei nu beneficiază încă de un nivel de trai acceptabil, declara totuşi ca este pregatita să facă, pe termen scurt, sacrificii pentru reforma. Este un fapt care ne responsabilizeaza suplimentar, dându-ne în acelaşi timp dovada intelepciunii şi realismului cetăţenilor României, semne ale culturii civice participative.Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,În analele Parlamentului României şedinţa de astăzi a celor două Camere va fi consemnată ca un moment special în care, din proprie iniţiativă, Executivul îşi angajează, pentru prima data, răspunderea politica faţă de activitatea desfăşurată în primul an de guvernare. Acest act exprima hotărârea actualului Cabinet de a-şi continua mandatul numai cu condiţia aprobării Declaraţiei de politica generală cu care se prezintă în faţa forului legislativ şi a acordării în continuare de către acesta a încrederii politice.Desigur, prin angajarea răspunderii Guvernul pune Parlamentul în faţa unei alternative: fie sa menţină în funcţiune actualul Guvern, aprobandu-i Declaraţia de politica generală, fie sa incerce retragerea încrederii prin iniţierea unei moţiuni de cenzură.Consideram ca un asemenea demers trebuie să se bazeze pe o fundamentare corecta a conţinutului motiunii, respectiv pe invocarea unor neajunsuri şi disfunctii care pot fi imputate pe drept Executivului şi nu pe afirmaţii generale, fără corespondent în realitate, sau pe asertiuni vizând diferite fenomene negative provenite din alte perioade de guvernare sau generate de factori obiectivi.Tratand în mod just opţiunea pe care o au, raportat la declaraţia noastră de politica generală, distinsii reprezentanţi ai Opoziţiei au prilejul sa demonstreze ca acţionează în spiritul interesului naţional şi în mod constructiv faţă de rezultatele preponderent pozitive ale actualei guvernari.Imi exprim încrederea în fair-playul politic al colegilor din Opoziţia parlamentară, multumindu-le totodată pentru atenţia şi rabdarea de care au dat dovada pe parcursul prezentării acestei Declaraţii de politica generală referitoare la bilanţul primului an de guvernare P.S.D.Aceasta Declaraţie de politica generală privind bilanţul primului an de guvernare, asupra căreia Guvernul şi-a angajat răspunderea în temeiul dispoziţiilor art. 113 alin. (1) din Constituţia României, prezentată de primul-ministru, domnul Adrian Nastase, în şedinţa comuna a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 18 decembrie 2001, a fost acceptată de Parlament, devenind obligatorie pentru Guvern ca urmare a respingerii motiunii de cenzura dezbătute în şedinţa comuna a celor două Camere ale Parlamentului din 21 decembrie 2001, în condiţiile prevederilor art. 112 şi 113 din Constituţia României.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORVALER DORNEANUPREŞEDINTELE SENATULUINICOLAE VACAROIU-----------------
| EMITENT |
Domnilor presedinti,Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,Stimati invitaţi,Pentru Guvern, investit prin votul Parlamentului României la 28 decembrie 2000, ziua de astăzi are o semnificaţie deosebită.Este pentru prima data în viaţa parlamentară postrevolutionara când un guvern îşi angajează, potrivit Constituţiei, răspunderea asupra unei declaraţii de politica generală. Astfel, angajamentul nostru de a prezenta în faţa forului legislativ al tarii bilanţul primului an de guvernare este respectat.Angajarea răspunderii constituie o dovadă concludenta ca am reuşit sa asiguram ca în România instituţiile statului de drept sa funcţioneze normal, procesul de guvernare să se desfăşoare în conformitate cu principiile democratice şi în condiţiile unei depline transparente.Doresc ca printr-un asemenea demers sa restabilim funcţionarea eficienta a relatiei Executivului cu Parlamentul, sa inlaturam unele slabiciuni ale sistemului politic şi instituţional al statului nostru de drept, sa asiguram stabilitate şi coerenta actului legislativ.În plenul Camerelor reunite va prezentam astăzi rezultatele politicii guvernamentale. Asa ne-am angajat, în urma cu un an, atât în faţa Parlamentului, cat şi în faţa celor care au determinat victoria în alegeri şi accesul la putere al Partidului Social Democrat.Deşi riscam o moţiune de cenzura, Guvernul se prezintă în faţa Parlamentului pentru ca acesta să poată aprecia în ce măsura Executivul şi-a îndeplinit angajamentele asumate cu prilejul acordării votului de încredere. De asemenea, vom putea constata dacă Guvernul dispune în continuare de sustinere parlamentară pentru ducerea la bun sfârşit a mandatului sau.Am afirmat cu prilejul investirii Guvernului ca, împreună cu colegii mei, formam echipa care va gestiona bunul mers al societăţii româneşti la începutul mileniului al III-lea, după un regres economic şi social sever, înregistrat în perioada 1997-1999.În acest sens prin programul nostru de guvernare ne-am propus 5 obiective fundamentale:- în primul rând, sa relansam şi sa modernizam economia;- în al doilea rând, sa reducem polarizarea socială, sa combatem saracia şi somajul prin creşterea generală a standardului de viaţa şi afirmarea solidarităţii sociale;- în al treilea rând, sa refacem autoritatea statului şi a instituţiilor sale;- în al patrulea rând, sa reducem birocratia, sa combatem corupţia şi criminalitatea;- în al cincilea rând, sa valorificam oportunitatea de integrare a tarii noastre în structurile europene şi euroatlantice.La fel ca la sfârşitul anului 2000, reafirm şi acum ca viziunea social-democrata de guvernare a tarii este cea mai potrivita pentru România. Acesta este contextul în care putem asigura un program economico-social cu obiective şi prioritati în concordanta cu realitatile româneşti şi cu interesul naţional.Ne-am straduit sa obtinem încredere, pe plan intern, din partea populaţiei şi sa recastigam credibilitatea, pentru acţiunile Guvernului, pe plan internaţional. Am reuşit sa instituim un dialog normal, eficient, deschis şi constructiv pe plan politic şi economic, în Europa şi în lume.În acest cadru, printr-un demers politic consecvent, după un an de guvernare, România se dovedeşte a fi un partener viabil şi credibil, ale cărui eforturi şi rezultate sunt recunoscute.Iata de ce astăzi ţara noastră se bucura de cel mai larg şi substanţial sprijin internaţional - în raport cu perioadele anterioare - şi este apreciată ca promotor al cooperării şi al stabilitatii regionale.Cel mai elocvent argument în susţinerea acestor afirmaţii îl constituie, pe de o parte, rezultatele multiplelor contacte politice, economice şi diplomatice realizate, atât la nivelul Guvernului şi Administraţiei Prezidenţiale, cat şi la nivelul Camerei Deputaţilor şi al Senatului României. Pe de altă parte, evaluarile pozitive ale organismelor internaţionale şi instituţiilor europene, ale agentiilor de rating, institutelor şi asociaţiilor profesionale din alte tari constituie tot atâtea dovezi ale progreselor politice, economice şi sociale în primul an de guvernare a P.S.D.Un răspuns convingator privind capacitatea Guvernului de a acţiona consecvent pentru consolidarea democraţiei, asigurarea stabilitatii interne şi accelerarea pregătirii României pentru integrarea europeană a fost dat de unanimitatea cu care statele membre ale Uniunii Europene au votat recent în favoarea renunţării la obligativitatea vizelor de călătorie pentru cetăţenii români în spaţiul Schengen.Doresc sa informez Parlamentul ca Guvernul a abordat cu responsabilitate, în spiritul Constituţiei şi legilor tarii, relaţia Administraţia Prezidentiala - Executiv. Astfel, şedinţele care au dezbătut probleme de interes naţional privind politica externa, apărarea şi ordinea publică au fost prezidate de domnul Ion Iliescu, Preşedintele României. De asemenea, în numeroase cazuri am realizat consultări cu Preşedintele tarii pe probleme urgente şi de importanţa deosebită.Doamnelor şi domnilor parlamentari,Bilanţul primului an de guvernare nu poate ignora rezultatele negative ale auditului privind modul în care guvernele din anii 1997-2000 au gestionat treburile publice.În momentul preluării puterii de către Guvernul nostru, România era într-o stare economică şi socială grava.Astfel, produsul intern brut scazuse faţă de anul 1996 cu 11,2%, producţia industriala cu peste 15%, şi investiţiile cu circa 10%. Rata somajului era de 10,5%, în timp ce inflatia din anul 2000 a fost de 40,7%.Aceste contraperformante ale guvernarii de dreapta au fost consecinţa instabilitatii politice din acea perioada, a indiferentei foştilor guvernanti faţă de ţara şi de cetăţenii ei, a manierei necorespunzătoare prin care actul de decizie a fost asociat corupţiei şi clientelismului politic.Politica preponderent conjuncturala, caracteristica anilor de guvernare 1997-2000, a însemnat doar încercarea de rezolvare a unor dificultăţi punctuale. Grav este ca în acea perioada s-a acceptat regresul economic programat, afectandu-se astfel dezvoltarea economică şi socială a tarii pe termen mediu şi lung.Pornind de la o asemenea situaţie, Guvernul nostru a acţionat ca o echipa unitară, hotărâtă sa accelereze procesul de reforma, în asa fel încât societatea românească să îşi recapete încrederea în sine şi credibilitatea internationala.Spiritul de echipa reprezintă una dintre trăsăturile principale atât la nivelul Guvernului şi ministerelor, cat şi în administraţia locală.Obiectivul central al programului nostru este, pentru întreaga perioadă de guvernare, ridicarea nivelului de viaţa al populaţiei, bazată pe dezvoltarea durabila a tarii şi pe reducerea decalajului care separa România de standardele medii ale Uniunii Europene.Creşterea economică realizată în anul 2001 a asigurat condiţii favorabile pentru redemararea coerenta a reformei structurale a economiei şi a privatizării, concomitent cu reducerea costurilor sociale antrenate de aceste procese.Evaluarea activităţii şi a rezultatelor primului an de guvernare ne indreptatesc sa afirmam ca angajamentele asumate prin Programul de guvernare pentru anul 2001 au fost, în cea mai mare măsura, realizate.Măsurile aplicate vizând reorientarea şi accelerarea reformei economice au fost corecte şi au permis o relansare semnificativă a creşterii economice.Importanţa este acum creşterea vitezei cu care vor fi făcute schimbările structurale sectoriale şi la nivel microeconomic, pentru a se realiza cat mai rapid şi eficient o economie de piaţa funcţională.Stimati colegi,Anul 2001 a fost anul recuplarii României la tendintele europene de dezvoltare şi modernizare.Rezultatele economice din acest an sunt în general superioare nivelurilor prognozate iniţial.Creşterea economică, pe care o estimam la 4,9%, privită la început cu reticenta şi apreciată de mulţi ca prea optimista, este cu atât mai edificatoare cu cat s-a realizat într-un context internaţional relativ nefavorabil şi în condiţiile unor constrângeri interne, datorate involutiei economice şi inconsistentei procesului de reforma din ultimii patru ani.Vreau sa subliniez ca, în pofida incetinirii creşterii economice mondiale, România a reuşit sa realizeze în anul 2001 cel mai înalt ritm de creştere economică între ţările Europei Centrale şi de Est.Analiza rezultatelor economice din anul 2001 releva ca economia României s-a înscris pe traiectoria dezvoltării economice durabile.Produsul intern brut a fost, în primele 9 luni, în creştere - în termeni reali - cu 5,1% faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent.Realizarile din primele trei trimestre ale anului evidenţiază o schimbare structurală importanţa în utilizarea produsului intern brut, în sensul creşterii semnificative a cererii interne şi, în cadrul acesteia, a ponderii acumularii şi consumului populaţiei.Formarea bruta de capital fix a înregistrat o majorare cu 6%, rata de investiţie fiind în creştere.Un alt argument al caracterului durabil al creşterii economice îl oferă evoluţia valorică, dar mai ales structurală, a comerţului exterior.În primele 10 luni exportul de 9,6 miliarde dolari este cu peste un miliard de dolari mai mare decât în perioada corespunzătoare din anul trecut. În anul 2001 preliminam un export de circa 11,6 miliarde dolari, ceea ce reprezintă cel mai ridicat nivel realizat vreodata de România.Într-adevăr, şi importurile sunt mai mari, fapt generat, în primul rând, de facilităţile acordate întreprinderilor mici şi mijlocii, de factura energetica, de relansarea investiţiilor şi modernizarea economiei, de creşterea majorităţii preţurilor pe plan mondial şi, nu în ultimul rând, de insuficienta corelare a cursului de schimb cu evoluţia monedei euro. Dar consideram ca important este faptul ca respectam strict nivelurile programate pe anul 2001 pentru deficitul balanţei comerciale şi al contului curent al balanţei de plati. Preliminam pentru aceşti indicatorii chiar o situaţie mai buna decât cea pusă de acord cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Banca Mondială.Apreciez ca - după atâţia ani în care autorităţile guvernamentale nu şi-au respectat angajamentele faţă de organismele financiare internaţionale - am reuşit sa dăm dovada de seriozitate în respectarea cuvantului dat. Aceste lucruri sunt ilustrate şi în cele 6 volume din "Cartea alba a guvernarii P.S.D.", care v-au fost puse la dispoziţie dumneavoastră, tuturor parlamentarilor.Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,Din perspectiva relansarii economiei şi a creşterii competitivitatii acesteia, politica financiară a fost astfel orientata încât să contribuie la stimularea economisirii, a investiţiilor şi exportului. Astfel, s-a redus gradul general de fiscalitate la 30%, prin eliminarea unor cote aferente unor fonduri speciale. S-a practicat o politica de stimulare a întreprinzătorilor privati prin facilităţi de ordin fiscal, referitoare la taxe vamale şi la taxa pe valoarea adăugată, care în anul 2001 au insumat peste 3.500 miliarde lei. De asemenea, s-a asigurat orientarea cererii către producătorii interni cu capital autohton şi străin, prin care s-au creat aproape 400.000 de noi locuri de muncă.Sporirea veniturilor bugetare cu peste 4.000 miliarde lei, ca efect al creşterii economice, a permis alocari suplimentare de fonduri - în termeni reali - pentru învăţământ, sănătate, armata, mediu, asistenţa socială, cercetare ştiinţifică, pensii şi alocaţii de stat pentru copii.În anul 2001 a fost asigurata o mai buna alocare a fondurilor bugetare pentru sprijinirea activităţii din agricultura, minerit şi industria energetica, transport feroviar de călători, metrou şi altele. Cu toate acestea, nu putem trece cu vederea ca în unele cazuri se înregistrează importante cheltuieli neeconomicoase şi risipa, asupra cărora vom acţiona mai ferm în anul 2002.În acest an s-au aplicat politici monetare şi valutare în concordanta cu obiectivele Programului economic al Guvernului.Ca efect, s-a recunoscut de către agenţiile internaţionale de rating reducerea riscului de ţara pentru România. Astfel, pentru datoria externa pe termen lung, Standard amp; Poor a îmbunătăţit perspectiva de rating de la stabil la pozitiv şi apoi a scăzut gradul de risc de la B minus la B. Agenţia Moody's a reconfirmat nivelul B3, precum şi perspectiva neutra la stabil. Agenţia Fitch IBCA a modificat perspectiva de la stabil la pozitiv. Acestea au permis reluarea accesului pe pieţele externe de capital, în condiţii rezonabile de dobânda.În acest cadru se înscrie lansarea emisiunii de eurobonduri pe 7 ani, în valoare de 600 milioane euro, realizată în luna iunie 2001, la un cost mult mai scăzut decât cel al emisiunii pe 5 ani din luna noiembrie 2000, fiind considerată "emisiunea anului".Credibilitatea Executivului a fost confirmată şi prin recenta aprobare de către Fondul Monetar Internaţional a acordului stand-by, din care prima transa a fost deja eliberata în luna noiembrie.Evoluţia principalilor indicatori bugetari în primele 10 luni ale anului 2001 scoate în evidenta faptul ca deficitul bugetului general consolidat de 3,5% din produsul intern brut va fi respectat, faţă de 3,7% programat la începutul anului.Datele statistice pe 11 luni consemnează o rata a inflaţiei de 27,5% faţă de luna decembrie 2000, confirmand încadrarea în ţinta anuală proiectata pentru acest indicator, respectiv în jur de 30%.În Programul de guvernare am prevăzut aplicarea unei cote reduse cu până la 9% a taxei pe valoarea adăugată pentru produsele esenţiale în consumul populaţiei, concomitent cu majorarea T.V.A. la produsele de lux. Condiţiile macroeconomice de la sfârşitul anului 2000, ce au impus însemnate constrângeri bugetare pentru un orizont de timp mai mare decât cel anticipat, nu au permis încă aplicarea acestei măsuri, dar o vom realiza în anii 2003-2004.Va trebui sa obtinem venituri suplimentare la bugetul de stat prin creşterea bazei de impozitare, ca efect al sporirii produsului intern brut, al reducerii economiei subterane şi aplicării din anul 2001 a impozitului pe venitul global. Pe măsura realizării acestor obiective Guvernul are în vedere, pentru anii următori, o relaxare graduala a fiscalitatii. Astfel se va continua în anul 2003 eliminarea de fonduri speciale şi se va diminua cota aferentă impozitului pe venitul global de la 40% la 28-29%.De altfel chiar în bugetul pe anul 2002, promovat de Guvern şi aprobat de Parlament, pentru prima data după Revoluţie, în termenul legal - ceea ce reprezintă o noua dovada de intrare în normalitate - se regaseste aceasta tendinta, prin eliminarea cotei de 2% destinate fondului pentru învăţământ, precum şi prin reducerea cu un procent a fondului pentru persoanele cu handicap.Doamnelor şi domnilor parlamentari,După prezentarea principalelor acţiuni şi rezultate în planul macrostabilizarii, permiteti-mi sa ma refer la reforma în domeniul microeconomic. Astfel eforturile noastre au vizat îmbunătăţirea mediului de afaceri şi a mecanismelor de acces pe piaţa, prin:- înfiinţarea în cadrul fiecărei camere de comerţ teritoriale a unui birou unic, ceea ce permite scurtarea duratei infiintarii şi autorizării noilor societăţi comerciale la 20 de zile faţă de circa 90 de zile în sistemul anterior;- reducerea taxelor în acest domeniu cu aproape 40%;- eliminarea de pe piaţa a firmelor-fantoma.Am acţionat în acelaşi timp pentru perfecţionarea cadrului legal şi instituţional destinat investitorilor. As menţiona în acest sens doua schimbări importante, apreciate pozitiv de majoritatea investitorilor români şi străini:● în primul rând, adoptarea Legii privind promovarea investiţiilor directe cu impact semnificativ în economie; în acest cadru remarc faptul ca de la intrarea în vigoare a legii, respectiv din 27 iulie şi până în prezent, s-au înregistrat 58 de investiţii mari în industria chimica, farmaceutica, în transportul gazelor naturale, comunicaţii, tehnica de calcul, comerţ şi altele, cu o valoare totală de aproximativ jumătate de miliard de dolari;● în al doilea rând, am înfiinţat la Guvern un departament care se ocupa de accesul direct al antreprenorilor străini cu investiţii substanţiale; până în prezent s-au realizat peste 800 de contracte.Totodată în anul 2001 am asigurat importante facilităţi pentru întreprinderile mici şi mijlocii, ceea ce a condus la crearea a încă 20.000 de întreprinderi mici şi mijlocii, ajungandu-se la 406.000 de unităţi. Pentru cele 230.000 de microintreprinderi, care au maximum 9 salariaţi, s-a redus substanţial cota de impozitare şi s-a introdus un sistem financiar-contabil simplificat.Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,O alta prioritate a activităţii Guvernului, vizând restructurarea şi modernizarea economiei reale, a constituit-o schimbarea întregii concepţii de privatizare, astfel încât activitatea din acest domeniu sa devină un factor dinamic al creşterii economice.Privatizarea nu mai este tratata ca un scop în sine, ci ca un proces prin care transferul de proprietate trebuie să se regaseasca atât în recapitalizare şi modernizare prin investiţii, cat şi în asigurarea unui management performant al societăţilor comerciale.În pofida obstructiilor şi dificultăţilor Guvernul nostru a reuşit privatizarea SIDEX. În acelaşi timp am finalizat şi o alta privatizare importanţa, cea a Băncii Agricole.Pe primele 10 luni au fost încheiate contracte de vânzare-cumpărare de acţiuni pentru 121 de societăţi comerciale, cu un capital social vândut de 9.600 miliarde lei, mai mare cu peste 50% faţă de anul 2000.Au fost aprobate strategiile de privatizare a unor mari societăţi comerciale, respectiv Banca Comercială Română, ALRO şi ALPROM, ceea ce va permite în anul 2002 accelerarea procesului de privatizare şi realizarea, în termeni generali, a condiţionalitatilor programelor PSAL I şi RICOP.Stimati colegi,Un alt aspect pe care doresc sa îl relev în mod deosebit se referă la acţiunile întreprinse pentru restructurarea economiei reale şi implementarea politicilor sectoriale care vizează creşterea producţiei naţionale.Acţiunile de reforma în industrie au urmărit, în principal, restructurarea sectorului energetic, a producţiei de apărare, precum şi pregătirea pentru privatizare a societăţilor de distribuţie a energiei electrice, gazelor naturale şi a SNP Petrom. Dintre acestea sunt de menţionat:- reorganizarea S.C. "Electrica" în 8 sucursale de distribuţie;- reorganizarea S.C. "Termoelectrica" în 2 sucursale-grup, concomitent cu sistarea investiţiilor pentru 15 obiective, retragerea din exploatare a 8 obiective şi externalizarea unor centrale;- reorganizarea C.N. "Transelectrica", externalizându-se activitatea de întreţinere;- reorganizarea şi restructurarea societăţilor de explorare, producţie şi depozitare a gazelor naturale, prin înfiinţarea operatorului de piaţa în domeniu şi deschiderea pieţei de gaze naturale cu 10%;- dezvoltarea sistemului naţional de transport al gazelor naturale, precum şi extinderea capacităţilor de tranzit din Federaţia Rusa spre ţările din regiunea balcanica;- restructurarea organizatorică a companiilor miniere de la Deva şi Ploiesti;- continuarea acţiunilor de închidere a minelor neviabile prin finalizarea lucrărilor la încă 20 de mine; în cadrul acestora se înscrie şi desfăşurarea programului de restructurare a sectorului minier, finanţat de Banca Mondială, în valoare de 44,5 milioane dolari, şi care vizează închiderea a 29 de mine;- începerea acţiunilor de constituire a unor parcuri industriale în cadrul unor societăţi comerciale care aveau în profil producţia militară, în scopul introducerii lor în circuitul producţiei civile;- constituirea societăţii mixte EUROCOPTER ROMÂNIA - S.A. Braşov, în sistemul producţiei de apărare;- continuarea activităţii de privatizare a sucursalelor de distribuţie Banat şi Dobrogea, precum şi pentru 21 de obiective de investiţii în sectorul hidroenergetic.Doamnelor şi domnilor parlamentari,Politica de guvernare în domeniul agriculturii s-a axat, în principal, pe relansarea productiilor vegetale şi animale.Principalele măsuri aplicate de Guvern au urmărit sprijinirea producătorilor agricoli prin:- acordarea unui sprijin direct de 1 milion lei pentru fiecare hectar cultivat, fiind alocate de la bugetul de stat 5.600 miliarde lei;- reducerea preţului de cumpărare a seminţelor certificate din producţia interna cu 40-50%, reprezentând 760 miliarde lei;- punerea în funcţiune a sistemelor de irigaţii şi de desecări pe o suprafaţa de 900 mii hectare, de 2,5 ori mai mare faţă de cea realizată în anul 2000; pentru aceasta acţiune s-au destinat 1.000 miliarde lei, o cota importanţa revenind direct asociaţiilor utilizatorilor de apa;- alocarea a 103 miliarde lei pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor;- reducerea cu 55% din preţul de cumpărare al tractoarelor, maşinilor agricole, utilajelor şi instalaţiilor achiziţionate de la producătorii interni; au fost contractate utilaje agricole în suma de circa 2.416 miliarde lei.Valoarea totală a investiţiilor ce se vor realiza în acest an în domeniul agriculturii se estimeaza a fi de 17.650 miliarde lei, peste 15% din totalul investiţiilor tarii.Politica de dezvoltare a zootehniei a avut ca principal obiectiv pregătirea condiţiilor pentru majorarea ponderii acestui sector în totalul producţiei agricole, prin accelerarea ritmurilor de creştere a efectivelor de animale şi, respectiv, a producţiei de lapte şi carne, ca produse de interes naţional, indispensabile în structura bunurilor agroalimentare.Ţinând seama de gestionarea deficitara a problemelor din zootehnie în perioada 1997-2000, Guvernul nostru a adoptat un program special pentru stoparea declinului şi sporirea gradului de acoperire din producţia interna a consumului de produse de origine animala, valorificarea în măsura sporită a condiţiilor şi posibilităţilor naturale, a forţei umane şi a traditiei existente pentru creşterea animalelor.Pe aceasta linie am acţionat pentru repunerea în funcţiune a construcţiilor zootehnice dezafectate, care au fost părăsite, precum şi a fabricilor de nutreturi, prin oferirea acestora în folosinţă gratuita - pe o perioadă de cinci ani - asociaţiilor de crescatori de animale şi persoanelor fizice în vârsta de până la 40 de ani.În domeniul transporturilor Guvernul s-a preocupat pentru intensificarea acţiunilor de modernizare a infrastructurii. Astfel la calea ferată sunt în plină desfăşurare lucrările de reabilitare pe tronsonul Bucureşti - Braşov.În infrastructura rutiera s-a pus un accent deosebit pe obţinerea de credite pentru construirea şi modernizarea de autostrăzi, drumuri exprese şi linii de centura, astfel încât România să se alinieze la standardele europene. În anul 2001 au fost reluate lucrările de execuţie la autostrada Bucureşti - Cernavoda, valoarea contractelor pe cele trei tronsoane începute fiind de 157 milioane euro, cu finalizare în anul 2004.În contextul actual de eliminare a blocajului financiar, de eficientizare a activităţii şi de creare a condiţiilor de privatizare prin restructurari tehnice, organizatorice şi economice, s-au înfiinţat 26 de societăţi comerciale prin externalizarea activităţilor din domeniile feroviar şi rutier.Am pus în aplicare o noua conceptie a construcţiei de locuinţe. Aceasta s-a materializat în deschiderea a 130 de santiere, atât pentru locuinţe destinate tineretului, cat şi pentru locuinţe prin credit ipotecar; dacă în anul 2000 au fost date în folosinţă 1.301 locuinţe, în 2001 numărul acestora este de 3.158, prin relansarea sectorului construcţiei de locuinţe, împreună cu alte industrii care susţin, pe orizontala, aceasta ramura.Am acordat o atenţie deosebită tehnologiei informatiei; un prim început consta în iniţierea a 20 de proiecte-pilot ce oferă soluţii pentru plata taxelor şi impozitelor prin mijloace electronice, servicii de larga informare cetateneasca, licitaţii pentru achiziţii publice. Aceste proiecte vor fi extinse la nivel naţional în anul viitor.Au fost luate măsuri pentru scutirea de impozitul pe venit pentru specialiştii din sectorul tehnologiei informatiei şi pentru crearea de parcuri de software, sub forma unui parteneriat între mediul de afaceri, mediul academic şi autorităţile locale.O importanţa aparte o reprezintă investiţia americana de 350 milioane dolari, din care 150 milioane dolari au intrat deja în România pentru realizarea în premiera mondială a primei reţele digitale de telefonie mobila în banda de 450 MHz.Ne-am preocupat intens de valorificarea potenţialului turistic al tarii prin dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale, cu efect în creşterea activităţii acestui sector. Astfel numai în primele 9 luni numărul turistilor din Uniunea Europeană a crescut cu 19% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2000. Prin accelerarea privatizării în turism au fost şi sunt în curs de vânzare 17 societăţi, urmând ca până la sfârşitul trimestrului I 2002 întregul sector să fie privatizat.Nu pot sa nu subliniez ca numeroasele ilegalitati din anii 1997-2000 în privatizarea celor mai importante active din acest sector au creat dificultăţi majore şi confuzie pentru investitorii străini. Ma refer în primul rând la Neptun-Olimp, Poiana Braşov, BTT, Hotel Bucureşti.Pentru redefinirea vocaţiei României de ţara turistica vom interveni mai energic în anul 2002 în scopul intronarii legalităţii şi respectului faţă de proprietatea publică şi privată.Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,În întreaga sa activitate Guvernul a fost preocupat de identificarea unor soluţii viabile pentru una dintre cele mai delicate probleme ale tarii: justa măsura dintre nevoile sociale şi constrangerile economice.Solidaritatea şi protecţia socială reprezintă principii fundamentale pentru Guvernul P.S.D. În politica noastră componenta socială este cu atât mai importanţa cu cat ignorarea acesteia în timpul guvernarii de dreapta din perioada 1997-2000 a condus la prăbuşirea fără precedent a nivelului de trai şi la creşterea gradului de saracie a populaţiei tarii, de la 19% la 43% la sfârşitul anului 2000.Măsurile întreprinse în acest an, chiar dacă uneori nu au răspuns în totalitate asteptarilor populaţiei, certifica - asa cum de altfel o reflecta şi sondajele de opinie - angajarea ferma a Guvernului pentru realizarea obiectivelor asumate în domeniul social.Încheierea Acordului social pe anul 2001, semnat în luna februarie de către toate centralele sindicale (C.N.S.L.R. - "Fratia", C.S.D.R., "Meridian", B.N.S. şi "Cartel Alfa") şi patronatele reprezentative la nivel naţional, a constituit elementul determinant al stabilitatii sociale, precum şi premisa necesară realizării indicatorilor macroeconomici. Totodată trebuie precizat şi faptul ca, fiind semnat pentru prima data de către toţi partenerii sociali, acest acord a însemnat şi un vector de credibilitate pe plan extern.În anul 2001 am aplicat măsuri de protecţie activa a forţei de muncă prin reorientarea şi creşterea ocupării acesteia, pentru amplificarea asistenţei şi asigurărilor sociale, precum şi pentru îmbunătăţirea politicii salariale.Rezultatele obţinute constau în crearea a 397.000 locuri de muncă, de doua ori mai multe decât nivelul stabilit iniţial. Astfel - chiar în condiţiile restructurarilor efectuate în economie - rata somajului a scăzut de la 10,5% în decembrie 2000 la 7,7% în prezent.Subliniez ca pe fondul creşterii numărului locurilor de muncă au sporit veniturile salariale, ceea ce a permis majorarea consumului general al populaţiei cu 6,8% în primele 9 luni ale acestui an faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Aceasta evoluţie pozitiva a fost posibila în condiţiile creşterii cu 6% a salariului real, comparativ cu 4%, convenit prin Acordul social, ceea ce susţine scăderea gradului de saracie.Salariul de baza minim brut pe ţara, ca instrument de diminuare a polarizarii sociale şi, în consecinţa al reducerii saraciei, a fost majorat de la 1.000.000 lei, cat era în decembrie 2000, la 1.400.000 lei începând cu luna martie 2001, urmând ca la 1 martie 2002 sa devină 1.750.000 lei.În vederea sustinerii puterii de cumpărare a personalului din sectorul bugetar s-a majorat nivelul minim al salariului de baza cu câte 7% din luna martie, respectiv iunie, şi cu 6% începând cu luna septembrie.Angajamentul Guvernului de a menţine valoarea reală a pensiilor a fost realizat în special prin indexarea lor trimestriala.Începând cu anul viitor ne vom înscrie într-un proces de creştere treptata a acestora. Prin recorelarea aplicată în acest an pensiile mai mici s-au majorat în termeni reali.Este de remarcat faptul ca efortul bugetar în sfera asigurărilor şi asistenţei sociale a crescut de la 9,7% din PIB în anul trecut la 10,6%.Eliminarea inechitatilor între diferitele categorii de pensionari se va realiza prin recorelarea pensiilor, acţiune care va începe din luna ianuarie 2002; această măsură va fi realizată în şase etape semestriale.Creşterea puterii de cumpărare a pensiilor va fi asigurata şi prin aplicarea cu consecventa a indexarilor trimestriale în raport cu rata inflaţiei.Printre măsurile de protecţie socială din anul 2001 se numara şi contractarea unui număr de 375.000 de bilete de tratament şi 60.000 de bilete de odihnă - fiind alocate în acest sens 1.740 miliarde lei, respectiv 2% din totalul cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat. Beneficiarii acestor bilete au fost pensionării şi salariaţii bugetari, inclusiv membrii lor de familie. Contribuţia pensionarilor şi a salariaţilor bugetari pentru plata biletelor de tratament şi odihnă a reprezentat în anul 2001 numai 14,4% din costul acestor bilete. O serie de categorii sociale, cum ar fi veteranii de război, pensionării I.O.V.R. şi salariaţii din mediul radioactiv, beneficiază gratuit de aceste bilete.În vederea protejării populaţiei cu venituri foarte reduse Guvernul României a elaborat un set de măsuri pentru acordarea pe perioada iernii a unor ajutoare de încălzire; de aceste ajutoare vor beneficia aproape 2,6 milioane de familii. S-au acordat, de asemenea, ajutoare de urgenta pentru familiile aflate în situaţii de extrema dificultate.Guvernul a lansat un program-pilot în cadrul căruia s-au înfiinţat magazine alimentare de tip "Economat", destinate pensionarilor; economia anuală realizată de pensionari este apreciată la circa 2.250 miliarde lei.A fost aprobată şi va intra în vigoare de la începutul anului 2002 Legea venitului minim garantat. De prevederile ei vor beneficia aproximativ 600.000 de familii şi persoane singure. Venitul minim garantat - componenta importanţa a politicii noastre social-democrate - constituie o măsura de protecţie care va înlocui actualele ajutoare sociale, al căror cuantum este extrem de scăzut.Aplicarea Legii privind venitul minim garantat presupune un efort bugetar de circa 5.700 miliarde lei la nivelul anului 2002.Aplicarea Legii privind venitul minim garantat presupune un efort bugetar de circa 5.700 miliarde lei la nivelul anului 2002.Doamnelor şi domnilor parlamentari,Deşi au fost luate măsuri împotriva economiei subterane şi evaziunii fiscale, factori majori ai saracirii şi polarizarii sociale, rezultatele nu sunt încă semnificative.Exista încă zone, din pacate largi, ale societăţii noastre care se confrunta cu o saracie extrema. Cumularea de multiple privatiuni - în care la lipsa de venituri se adauga condiţii de locuit precare, şomaj cronic, dezorganizare familială şi socială - este cauza proceselor grave de marginalizare şi excluziune socială.În acest prim an de guvernare am acordat o atenţie specială programelor de activizare a dezvoltării economico-sociale zonale, judeţene şi comunitare. Ma refer la programul de microcredite, care va fi inaugurat anul viitor, şi, respectiv, la creşterea numărului de programe pentru satele sarace. Aceste programe vor fi finanţate din Fondul Roman de Dezvoltare Socială, din care au fost deja aplicate în acest an proiecte pentru 232 de sate sarace, totalizand o sumă de aproximativ 350 miliarde lei.În sistemul naţional de sănătate s-au manifestat neajunsuri şi disfunctii. Aceasta situaţie a fost agravată şi de conceperea defectuoasă a Legii asigurărilor sociale de sănătate, adoptată în 1997, ceea ce a determinat înregistrarea unei datorii care, la sfârşitul anului 2000, reprezenta 5.525 miliarde lei, de 2,8 ori mai mare, în termeni reali, decât în 1996.Pentru redresarea sistemului sanitar, în bugetele pe anii 2001 şi 2002 s-au alocat fonduri reprezentând 4,2% din produsul intern brut, comparativ cu 2,6 - 3,8% în anii 1997-2000.Guvernul a organizat recent o ampla analiza a stării de sănătate a populaţiei şi a situaţiei sistemului de asistenţa medicală, cu participarea tuturor factorilor responsabili.S-au stabilit măsuri şi soluţii concrete prin dezbaterea strategiilor şi programelor naţionale de sănătate. Se urmăresc relansarea reformei în domeniul sănătăţii, îmbunătăţirea eficientei utilizării fondurilor în acest sector, asigurarea medicamentelor, inclusiv în regim compensat şi gratuit, restructurarea reţelei spitaliceşti, care vor avea efecte directe în creşterea calităţii actului medical.Anul 2001 a reprezentat o schimbare radicala a politicii de protecţie a copilului aflat în dificultate şi a adopţiei. Pornind de la aprecierile negative cuprinse în Raportul de ţara aprobat de Consiliul Europei în septembrie 2000, Guvernul a elaborat o noua strategie naţionala având ca principale obiective:- majorarea substantiala a fondurilor alocate pentru acest domeniu;- începerea tuturor programelor oferite de Comunitatea Europeană şi întârziate nejustificat în anii 1998-1999;- stoparea proceselor de adoptii internaţionale, generatoare de corupţie şi mari deservicii aduse imaginii României;- promovarea unor noi politici privind reducerea abandonului familial, diminuarea masiva a numărului de copii aflaţi în instituţiile de profil;- asigurarea tratamentului corect pentru copiii bolnavi de HIV/SIDA;- trecerea în învăţământul normal a unui număr de peste 5.000 de copii cu handicap.În soluţionarea problematicii copilului aflat în dificultate autorităţile române beneficiază de un sprijin consistent din partea raportorului Parlamentului European pentru România, doamna Emma Nicholson, a consilierilor străini, precum şi a Comisiei Europene, UNICEF, USAID, DFIDI - Marea Britanie.Important este faptul ca seriozitatea măsurilor şi acţiunilor de politica economică şi socială, aplicate în ţara noastră în anul 2001, a constituit un element determinant al reconsiderarii, în sens favorabil, a unor puncte de vedere negative din Raportul de ţara pentru anul 2001, prezentat Parlamentului Uniunii Europene.Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,Încă din primele luni ale anului 2001 Guvernul a abordat temeinic problemele de conţinut ale reformei învăţământului.Pe baza evaluărilor impactului măsurilor anterioare asupra sistemului, s-au efectuat corecturi în planurile de învăţământ şi s-au repus în drepturi disciplinele marginalizate. Ma refer la istorie, limba şi literatura română, fizica. S-au operat totodată modificări în vederea descongestionarii programelor, precum şi pentru a lega, pe orizontala, disciplinele înrudite.Repartizarea computerizata a celor aproximativ 200.000 de absolvenţi de gimnaziu a fost un succes nu numai pentru învăţământ, dar şi pe plan social. S-a evitat repetarea unor situaţii, precum aceea din anul 2000, care a provocat nemultumiri elevilor şi părinţilor acestora, în Capitala şi în marile oraşe ale tarii. Acum acest program are şi o recunoaştere internationala. El a fost singurul selecţionat din ţările Europei Centrale şi de Rasarit şi a primit un important premiu european - Best Practice în Government.Pornind de la ideea regandirii reţelei şcolare, pentru prima data s-au acordat 1.000 de burse studenţilor care provin din mediul rural şi care se pregătesc sa devină profesori calificaţi pentru limba şi literatura română, istorie, geografie, limbile engleza şi franceza. Vom reusi în acest mod sa avem mai puţine persoane necalificate pe posturi de învăţători şi profesori şi sa asiguram venituri mai mari celor care desfăşoară o activitate de calitate.Guvernul acţionează pentru a asigura accesul tuturor elevilor la educaţia de baza, elaborand programe pentru:- prevenirea abandonului şcolar;- acordarea celei de-a doua sanse pentru ţinerii şi adultii cu instruire incompleta;- susţinerea limbilor şi culturilor minoritare;- accesul la educaţie al comunităţilor de romi;- dezvoltarea zonelor defavorizate în plan educaţional;- reinsertia persoanelor marginalizate sau excluse social.Anul 2001 este primul an în care elevii proveniţi din familii cu probleme sociale au primit rechizite în mod gratuit, insumand 206 miliarde lei. Unui număr de 923.000 de elevi li s-au atribuit rechizite în valoare de 200.000 - 300.000 lei pentru fiecare elev. Tot de la buget s-au alocat 325 miliarde lei pentru asigurarea gratuita a manualelor şcolare. Acestor eforturi li se adauga peste 1.650 miliarde lei, destinate burselor pentru elevi şi studenţi, taberelor de vacanta şi subventionarii căminelor studenţeşti.Pentru elevii performanti s-au alocat premii de peste 12 ori mai mari, în termeni reali, faţă de anul precedent. Totodată s-a înfiinţat Centrul naţional de excelenta pentru elevii capabili de performanţă, care va dezvolta programe speciale de pregătire.În anul 2001 am realizat unul dintre obiectivele importante ale guvernarii noastre, respectiv descentralizarea finanţării întregului învăţământ preuniversitar. În acest an au fost reabilitate 184 de şcoli faţă de numai 20 în anul 2000.În acelaşi timp ne-am preocupat pentru aducerea învăţământului din mediul rural la standardele normale; astfel, au fost restructurate peste 400 de şcoli, asigurându-se elevilor acces în unităţi cu cadre didactice calificate. Pentru rezolvarea problemei transportului de la şcoala la domiciliu, prin grija Guvernului au fost achiziţionate 193 de microbuze, în valoare de 80 miliarde lei.Angajamentul din Programul de guvernare pentru informatizarea şcolilor devine realitate. În acest cadru, începând cu anul 2002 vom asigura circa 200 milioane dolari; de altfel, acţiunea se afla în plină desfăşurare şi până la sfârşitul acestui an şcolile vor fi dotate cu 12.000 de noi calculatoare şi imprimante, în valoare totală de peste 300 miliarde lei.În concordanta cu importanţa activităţii de cercetare, Guvernul a acţionat pentru perfecţionarea cadrului legislativ şi instituţional, concomitent cu îmbunătăţirea finanţării acestui domeniu prin bugetul de stat.În conformitate cu angajamentele asumate prin documentele de aderare la Uniunea Europeană, am asigurat trecerea de la finanţarea instituţională la finanţarea competitionala, pe programe.Am acţionat pentru integrarea comunităţii ştiinţifice şi tehnice româneşti în sistemul european de ştiinţa şi tehnologie. Amintesc în acest cadru acţiunile de cooperare şi parteneriat internaţional, care asigura participarea cercetatorilor români la programe europene.Stimati colegi,În domeniul justiţiei s-a pornit de la necesitatea reevaluarii procesului de reforma, în principal în scopul asigurării independentei reale a puterii judecătoreşti, identificarii soluţiilor normative corespunzătoare pentru reglementarea raporturilor juridice specifice economiei de piaţa şi pentru realizarea aquisului comunitar.Executivul a acordat în contextul economic actual atenţia cuvenită asigurării condiţiilor logistice şi financiare pentru justiţie. Mentionez că nu au fost operate reduceri de posturi în acest domeniu. Au fost alocate fondurile necesare salarizarii personalului şi, pentru prima data în existenta magistraturii, am luat măsuri pentru refacerea capacităţii de muncă şi a sănătăţii magistraţilor; concret, am atribuit în administrare Ministerului Justiţiei şi Ministerului Public un hotel cu baza de tratament pe litoral. Vom continua acest program, fiind convinsi de importanţa componentei economice şi financiare a independenţei justiţiei.Ministerul Justiţiei a luat, de asemenea, măsurile administrative aflate în competenţa sa, potrivit legii, pentru îmbunătăţirea activităţii Consiliului Superior al Magistraturii, prin implicarea sporită a acestui organism în procesul de gestiune a resurselor umane din justiţie, precum şi din activitatea Institutului Naţional al Magistraturii.Chiar din primele zile ale guvernarii au fost promovate acte normative pentru a reda cetăţenilor posibilitatea de a-şi valorifica toate drepturile procesuale, inclusiv pe cele privind exercitarea caii de atac a recursului în anulare, precum şi de a avea un control asupra calităţii actului de justiţie, prin reintroducerea obligativitatii motivarii tuturor hotărârilor judecătoreşti.Modificări şi completări esenţiale au fost aduse Codului penal şi Codului de procedura penală, urmărind protecţia mai eficienta a unor valori sociale de importanţa deosebită, în special prin sancţionarea severă a furturilor care afectează conductele petroliere, de irigaţii, reţelele electrice şi cele de transport feroviar, precum şi în domeniul asigurării siguranţei cetăţeanului şi al eliminării oricăror discriminări în exercitarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.Am promovat o noua reglementare, moderna, unitară şi funcţională, privind regimul constatării şi sanctionarii contravenţiilor, inlocuind astfel dispoziţii desuete, practic inutilizabile, datand de peste 30 de ani.Pentru crearea cadrului normativ adecvat unor forme moderne de comerţ au fost elaborate legile privind comerţul electronic şi semnatura electronică, precum şi proceduri judiciare, simplificate, mai rapide, pentru valorificarea creanţelor.În mai puţin de un an de la semnarea la Palermo a Convenţiei O.N.U. privind combaterea criminalitatii transfrontaliere România este singurul stat dintre ţările candidate la aderarea la Uniunea Europeană care are un cadru legislativ şi instituţional dezvoltat, compatibil cu normele internaţionale, în domeniul traficului de fiinţe umane. Am adoptat Legea privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane. Au fost incriminate unele fapte săvârşite în afară teritoriului tarii de către cetăţenii români în legătură cu migratia clandestina. De asemenea, sunt desemnaţi ofiţerii şi magistraţii de legătură care acţionează, sub o coordonare unica, pe baza unui program bine definit.Răspunzând prompt şi ferm la imperativul combaterii terorismului, am adoptat - corespunzător măsurilor politice - ordonanţe de urgenţă menite sa prevină şi sa combata actele de terorism, precum şi folosirea sistemelor financiar-bancare în finanţarea unor asemenea acte.În domeniul ordinii publice s-a acţionat cu prioritate pentru apărarea şi protejarea patrimoniului naţional, a avutului public şi privat, a vieţii şi integrităţii cetăţenilor, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale acestora. Astfel s-au întreprins acţiuni pentru reconstructia şi modernizarea instituţională a întregului sistem de ordine publică. S-au reorganizat structurile functionale, asigurându-se reducerea în medie cu 20% a posturilor din aparatul central al Ministerului de Interne, al inspectoratelor generale şi comandamentelor de arma şi transferarea acestora la unităţile teritoriale, în scopul creşterii capacităţii operative şi de intervenţie. Totodată s-au avut în vedere:- perfecţionarea cadrului normativ, cu accent pe armonizarea legislaţiei în acord cu cerinţele acquisului comunitar;- negocierea de acorduri şi convenţii în domeniul combaterii crimei organizate şi criminalitatii transfrontaliere;- îmbunătăţirea procesului de cooperare politieneasca internationala.În acelaşi timp s-a urmărit reducerea criminalitatii pe fondul intensificării acţiunilor, dar şi al prezentei mai active a poliţiei; pe 11 luni rata criminalitatii a înregistrat o uşoară scădere, respectiv cu 3,2%, iar furturile de autoturisme de lux s-au redus cu circa 30%.A crescut gradul de profesionalizare şi de implicare a politistilor în combaterea marii criminalitati, în reţinerea infractorilor constituiţi în grupuri organizate, a traficantilor de toate categoriile. Amintesc doar identificarea şi prinderea operativă a criminalului internaţional grec, descoperirea autorilor în 7 cazuri de omucidere prin cruzime, comise în urma cu 3-4 ani, identificarea autorului principal în cazurile de omor de la Timişoara şi Deva.S-au intensificat acţiunile specifice de penetrare a grupărilor crimei organizate pentru combaterea traficului ilicit de droguri, arme, muniţii, substanţe explozive şi radioactive. Astfel a fost descoperit primul laborator clandestin de fabricare a drogurilor sintetice din România, unde urmau să se producă 350.000 de comprimate de ecstasy, în valoare de peste un milion de dolari pe piaţa drogurilor.De asemenea, trebuie subliniate măsurile complexe luate pentru combaterea furturilor din conductele de produse petroliere, prin care au fost identificate 419 infracţiuni cu 806 autori.Putem afirma ca am asigurat îmbunătăţirea proceselor de securizare a graniţelor prin reorganizarea la standarde europene a poliţiei de frontieră şi creşterea gradului de profesionalizare a personalului, concomitent cu amplificarea acţiunilor de supraveghere şi control la frontierele de stat, în vederea reducerii migratiei şi imigratiei ilegale, a traficului ilegal de persoane şi bunuri; în acest an s-au descoperit 746 de infracţiuni de migratie ilegala şi de trafic de carne vie.În anul 2002 Guvernul va depune eforturi consistente pentru realizarea unei reforme semnificative în domeniul descentralizării instituţionale, a deciziei operative şi pentru asigurarea transparenţei în scopul realizării unui serviciu public eficient, pus în slujba siguranţei cetăţeanului şi care să răspundă la un nivel corespunzător dezideratelor integrării în structurile europene.Doamnelor şi domnilor parlamentari,Este bine cunoscut faptul ca instituţiile internaţionale, în principal Banca Mondială, au semnalat în ultimii ani inexistenta unui program unitar şi coerent în domeniul combaterii corupţiei. De aceea Guvernul a elaborat, cu o larga consultare a reprezentanţilor principalelor partide şi a sindicatelor, a O.N.G. şi mass-media, Programul naţional de combatere a corupţiei.Este evident ca reforma prost gestionata în anii trecuţi şi nefinalizarea măsurilor pe care aceasta le-a implicat se numara printre principalii factori generatori de corupţie. Cu cat sectorul privat va fi mai puternic, cu cat economia de piaţa va fi mai funcţională şi cadrul normativ mai stabil şi coerent, cu atât corupţia va găsi din ce în ce mai puţin teren de manifestare.Marile probleme generate de restituirea proprietăţilor nu au beneficiat de un cadru legislativ unitar şi corespunzător. În procesul de aplicare a legilor proprietăţilor abuzurile bazate pe utilizarea documentelor falsificate, pe coruperea factorilor de decizie administrativă şi judiciară au creat un adevărat haos.Acelaşi comportament începuse sa capete forme alarmante şi în aplicarea Legii nr. 10/2001, ceea ce ne-a determinat sa completam legea, introducând măsuri severe pentru persoanele care folosesc abuziv drepturile conferite de aceasta sau care utilizează acte false ori falsificate.Corupţia şi lipsa de responsabilitate au condus la privatizari frauduloase sau lipsite de perspective reale de viabilitate şi care s-au transformat treptat în litigii insolubile. Mărturie sunt cele 14.000 de litigii referitoare la privatizari, aflate în prezent pe rolul instanţelor de judecată. De asemenea, sunt definitivate cercetările în 27 de cauze penale, cu propunere de sesizare a instanţelor.În anul 2001 s-a constatat ca importante venituri ilicite - care se constituie în fraude de mari proporţii în dăuna bugetului statului şi care alimentează fenomenul de corupţie - se obţin prin încălcarea prevederilor legale ce reglementează importul, producerea, procesarea şi comercializarea alcoolului, îndeosebi datorită neachitarii contribuţiilor legale datorate statului. Astfel, în acest an au fost controlate peste 340 de societăţi comerciale care au ca principal obiect de activitate producerea şi comercializarea alcoolului, constatandu-se ca la 113 dintre acestea legislaţia economico-financiară a fost incalcata; de reţinut este faptul ca au fost constatate 88 de infracţiuni prin care bugetul statului a fost pagubit cu peste 600 miliarde lei.Pe fondul creşterii volumului de comerţ exterior mulţi agenţi economici folosesc documente străine vamale falsificate, însoţite de acte legale de transport, sau subevalueaza mărfurile importate, ceea ce contribuie la amplificarea economiei subterane şi la proliferarea corupţiei. Spre exemplificare, numai de 4 societăţi - care au importat aparatura electronică şi de uz casnic, covoare şi flori - statul a fost prejudiciat iniţial cu 65 miliarde lei. În ceea ce priveşte subevaluarea facturilor, multe firme au declarat pentru o marca germană importul a 2 radiocasetofoane sau 10 radiouri ori 4 aspiratoare sau 20 de ceasuri; un televizor este declarat în vama la valoarea de 20 de mărci.Sunt în continuare nerezolvate de justiţie şi probleme legate de adoptiile internaţionale, cazuri de abuzuri şi corupţie care au generat o reactie negativa şi în străinătate.Toate acestea nu sunt fenomene apărute în anul 2001. Societatea românească le-a înregistrat de aproape un deceniu şi în forme din ce în ce mai acute în ultimii ani.Căile deschise influentelor şi ingerintelor în sfera justiţiei, mai ales prin modificările din 1997 ale legii de organizare judecătorească şi prin activitatea Consiliului Naţional de Acţiune împotriva Corupţiei şi Crimei Organizate, au avut serioase implicaţii în evoluţia ascendenta a fenomenului corupţiei.Asumându-ne în decembrie 2000 răspunderea guvernarii, ne-am luat şi obligaţia de a lupta împotriva corupţiei, de a găsi şi de a aplica tehnicile de control social cele mai eficiente.După abandonul declarat oficial în anul 2000 de către factorii politici angajaţi în combaterea corupţiei, am reconstruit instituţii, le-am consolidat pe cele existente şi am trecut la aplicarea de măsuri concrete. Secţia specializată în combaterea corupţiei din cadrul Parchetului a început sa funcţioneze efectiv din acest an, deşi a fost înfiinţată prin lege cu 2 ani în urma.În acest context, în anul 2001 numărul persoanelor deferite parchetelor pentru acte de corupţie a fost de 7.900, cu 33% mai mult decât în anul trecut. Printre persoanele cercetate sunt 2 demnitari, 38 de directori generali şi directori, 23 de funcţionari bancari, 24 de funcţionari vamali şi 339 de manageri ai unor societăţi comerciale sau regii autonome.În primele 11 luni autorităţile Ministerului Public au finalizat anchete faţă de 2.386 de persoane. Din Ministerul de Interne sunt în cercetare penală 356 de cadre, din care 62 pentru fapte legate de corupţie.În domeniul criminalitatii economico-financiare au fost cercetate peste 61.000 de persoane, cu 19% mai mult decât în anul anterior, în special directori de societăţi comerciale (2.062), funcţionari din administraţie (753), lucrători din bănci (158), funcţionari vamali (137).Justiţia a început un proces de autoevaluare şi de îndepărtare din cadrul structurilor a organismelor cu risc de corupţie, precum şi de identificare şi tragere la răspundere a celor care, într-o formă sau alta, nesocotesc legea. Astfel, s-au luat măsuri împotriva unor magistraţi. S-au emis 25 de avize de cercetare, 5 avize de trimitere în judecata, 4 magistraţi au fost deferiti justiţiei, s-au înaintat 14 cereri Consiliului Suprem al Magistraturii în vederea indepartarii din justiţie pentru incompetenta, precum şi 45 de avize de cercetare penală şi trimitere în judecata pentru notari. Dar ceea ce este deosebit de grav consta în faptul ca acest fenomen s-a născut din toleranta şi duplicitatea fostei guvernari, pentru ca în toate cazurile semnalate sunt în discuţie acte săvârşite în anii 1999 - 2000, perioada în care ministrul justiţiei nu a avizat cercetarea penală sau nu s-a exercitat acţiune disciplinară.Deşi vom acţiona cu fermitate pentru aplicarea strategiei şi Programului naţional de combatere a corupţiei, noi nu facem din acest complex de măsuri un instrument de lupta politica, pentru ca Guvernul nostru a decis sa actionam în respectul legii, al principiilor statului de drept, al independentei puterii judecătoreşti.Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,Prin activităţile desfăşurate în cursul acestui an Guvernul a abordat frontal procesul de accelerare a reformei în domeniul administraţiei publice centrale şi locale, fapt recunoscut de altfel prin Raportul de ţara al Comisiei Europene pe anul 2001, publicat în luna noiembrie.Raportul constata progresele substanţiale realizate faţă de anul trecut în domeniul administraţiei publice.Pornind de la necesitatea apropierii administraţiei publice de cetăţean şi a creşterii calităţii serviciilor faţă de contribuabil, precum şi de la exigenţele Uniunii Europene, Guvernul a adoptat recent Strategia privind accelerarea reformei administraţiei publice şi Strategia privind Planul naţional de informatizare a administraţiei publice.În anul 2001 am acţionat pentru realizarea obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare, asigurând:- creşterea semnificativă a capacităţii manageriale a Guvernului şi a cooperării interministeriale;- descentralizarea atribuţiilor şi competentelor către autorităţile administraţiei publice locale;- includerea fostelor agenţii departamentale în structura Guvernului, în scopul îmbunătăţirii coeziunii administraţiei şi coerentei actului de decizie; reducerea cu 22% a personalului din instituţiile bugetare la nivel central;- constituirea structurilor responsabile în ministere cu managementul procesului de pregătire a integrării în Uniunea Europeană şi, respectiv, cu relaţia cu Parlamentul;- aprobarea infiintarii Institutului Naţional de Administraţie, având ca principala atribuţie pregătirea la standarde europene a funcţionarilor publici;- adoptarea unei noi legi privind administraţia publică locală, prin care se asigura consolidarea autonomiei publice locale, administrative şi financiare, descentralizarea şi demilitarizarea serviciilor comunitare şi definirea relaţiilor dintre autorităţile centrale şi locale;- aprobarea Legii serviciilor publice de gospodărie comunală, prin care se va reglementa - împreună cu legislaţia secundară - organizarea coerenta şi desfăşurarea normală a serviciilor pentru contribuabil la nivelul fiecărei localităţi.În acest an s-a acţionat pentru implementarea Legii statutului funcţionarului public şi a legislaţiei secundare pentru acest domeniu în scopul asigurării stabilitatii şi continuităţii în funcţiile publice, al depolitizarii şi debirocratizarii administraţiei publice centrale şi locale; Guvernul va adopta în perioada imediat următoare strategia privind managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici.În anul 2001 a crescut semnificativ gradul de implicare a autorităţilor locale în derularea unor programe cu asistenţa internationala; de altfel, unele judeţe şi municipii au început chiar contractarea directa de credite externe, fără garanţia statului, destinate îmbunătăţirii infrastructurii locale.Pe 11 luni consiliile judeţene şi locale municipale, orăşeneşti şi comunale au realizat investiţii de peste 11.433 miliarde lei, din care 7.294 miliarde lei din bugetele locale, 2.273 miliarde lei de la bugetul de stat şi 1.866 miliarde lei din surse externe.Investiţii importante s-au realizat în infrastructura localităţilor pentru alimentari cu apa, canalizari şi depozite ecologice pentru deşeuri (2.562 miliarde lei), încălzire, reţele de gaze şi termoficare (820 miliarde lei), drumuri judeţene şi comunale (1.460 miliarde lei), obiective social-culturale (4.215 miliarde lei).În anul 2002 volumul investiţiilor care se vor realiza de către consiliile judeţene şi locale se va ridica la peste 36.700 miliarde lei, în creştere de 2,5 ori, în termeni reali, faţă de acest an.Stimati membri ai Parlamentului,România respecta normele internaţionale în ceea ce priveşte protecţia drepturilor pentru cetăţenii care aparţin minorităţilor naţionale. În opinia noastră semnarea şi ratificarea documentelor europene în problema minorităţilor, utilizarea limbii materne în administraţie, înfiinţarea Consiliului Naţional al Minorităţilor Naţionale, adoptarea Ordonanţei Guvernului privind prevenirea şi combaterea discriminarii, adoptarea Hotărârii Guvernului privind crearea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminarii, precum şi posibilitatea utilizării limbii materne la toate nivelurile de învăţământ sunt câteva dintre acţiunile pe care România le-a întreprins pentru institutionalizarea dialogului interetnic şi rezolvarea pe cale paşnică a problemelor dintre majoritari şi minoritari.În acest an Guvernul a adoptat Strategia naţionala pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor, document concret şi realist, apreciat în toate evaluarile internaţionale referitoare la România, menit să asigure emanciparea acestei etnii printr-un efort al întregii societăţi româneşti.Am făcut progrese semnificative, iar ţara noastră este considerată un model de gestionare a relaţiilor interetnice. Apreciem ca actualul cadru legislativ românesc asigura respectarea drepturilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, pornind de la administraţia locală şi mergand până la educaţie, organizare civică şi politica.Stimati colegi,La preluarea mandatului procesul de reforma a armatei se afla într-un deficit de credibilitate, îndeosebi sub raportul respectării propriilor angajamente.În aceasta situaţie Guvernul a modificat fundamental abordarea reformei din punct de vedere al viziunii manageriale, precum şi al ritmului, ţinând seama de obiectivele summitului de la Praga. Astfel, în anul 2001 au fost implementate 17 obiective de parteneriat România-NATO, faţă de numai 5 până la sfârşitul anului 2000.Comparativ cu evaluarea realizată în anul 2000, analiza activităţilor de pregătire a României pentru aderarea la NATO, efectuată în acest an de către Secretariatul Aliantei, a evidenţiat o atitudine favorabilă şi rezultate pozitive. Pregătirea ciclului al III-lea al Programului naţional anual pentru aderarea României la NATO a fost prezentat în luna octombrie şi a fost apreciat pentru seriozitatea şi coerenta acţiunilor propuse. România a fost primul candidat care a înaintat documentul respectiv la Secretariatul NATO, după consultări cu membri ai Aliantei.Încă de la începutul anului s-a acţionat pentru îmbunătăţirea actului de administrare a organismului militar, declansandu-se totodată procesul de intensificare a efortului de integrare în structurile euroatlantice.Obiectivul strategic asumat în Programul de guvernare a fost abordat în acest an prin restructurarea forţelor în vederea constituirii unei armate credibile, deplin compatibila cu forţele NATO şi capabilă să contribuie la securitatea regionala.În acelaşi timp a fost pus la punct un sistem cuprinzând compensări, cursuri de reconversie profesională şi convenţii cu agenţii ale statului pentru preluarea forţei de muncă disponibilizate. Drept urmare, în anul 2001 armata a fost restrânsă cu peste 4.100 de ofiţeri, din care 44 de generali. Dinamica şi proportiile acestui proces au fost apreciate de statele membre ale Aliantei. În acest context, în anul 2001 au fost realizate toate cele 13 obiective asumate prin al doilea Plan naţional de aderare.În perioada următoare ne vom concentra atenţia asupra unor domenii prioritare, cum ar fi: restructurarea şi operationalizarea forţelor în contextul compatibilitatii cu NATO; participarea la operaţiunile conduse de NATO, inclusiv în cadrul unor structuri multinationale; managementul spaţiului aerian, al sistemelor de comunicaţii şi informatica, logistica şi infrastructura; reforma sistemului de învăţământ militar.Consideram ca direcţia noastră de acţiune este bine definită şi ne bucuram de sprijinul NATO pentru atingerea obiectivelor fixate în Programul naţional anual de pregătire a aderării la NATO. Folosim asistenţa oferită de parteneri în sprijinul efortului nostru general de integrare în Alianta, subliniind în mod special aportul deosebit al secretarului general al NATO, domnul George Robertson.Vizita efectuată la Bucureşti săptămâna trecută de secretarul general al NATO a confirmat faptul ca suntem pe un drum bun şi ca, urmărind cu acelaşi dinamism îndeplinirea angajamentelor asumate, putem sa fim optimisti în ceea ce priveşte decizia de anul viitor de la Praga.Suntem constienti ca admiterea în NATO depinde de noi, de stabilitatea politica şi socială, precum şi de progresul reformei economice.În vederea sustinerii procesului de pregătire pentru aderare a fost asigurata o perspectiva bugetară pe termen mediu, clara, solida şi sustenabila, aprobată de Parlamentul României.Acumularile la care m-am referit, realizate într-un timp scurt şi cu eforturi considerabile, s-au concretizat în faptul ca România este astăzi un candidat cu sanse reale, sporite faţă de anul 2000, de a fi invitat sa adere la NATO cu prilejul summitului de la Praga din anul viitor.Doamnelor şi domnilor parlamentari,România a reactionat prompt şi solidar la constituirea coalitiei internaţionale împotriva terorismului. Mesajul politic transmis a fost acela ca România îşi asuma concret responsabilităţile pe care le implica apartenenţa la grupul de state ce impartasesc valorile euroatlantice. România a fost prima dintre statele candidate la aderare care a făcut o ofertă concretă de a contribui la eforturile operationale ale Aliantei, decizie care a fost aprobată imediat de Parlament. Aceasta nu a fost o decizie conjuncturala; Guvernul şi Parlamentul au demonstrat ca România înţelege să îşi asume, deopotrivă cu membrii Aliantei, responsabilitatea faţă de valorile în numele cărora doreşte sa adere la NATO.Reactia noastră la actele teroriste din 11 septembrie a fost lipsită de echivoc. Am pus la dispoziţie coalitiei antiteroriste internaţionale atât spaţiul aerian terestru şi maritim, cat şi o ofertă de forte, care demonstreaza capacitatea noastră de a acţiona ca membri de facto ai Aliantei. Rolul Preşedintelui României, al Parlamentului şi Guvernului în acest context a fost esenţial, iar atitudinea României a fost apreciată pe deplin de S.U.A. şi de NATO.As vrea sa mentionez, pentru deplina înţelegere a lucrurilor, ca progresele înregistrate în plan intern - relansarea economică, seriozitatea îndeplinirii angajamentelor, rezultatele evidentiate prin Raportul de ţara - au determinat îmbunătăţirea imaginii şi credibilitatii activităţii guvernamentale. Acest fapt a fost confirmat, de altfel, la intalnirile pe care conducerea Guvernului le-a avut la Bruxelles, Washington, Londra, Ottawa, Berlin, Paris şi Roma, amplu relatate de mass-media interna şi internationala.Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,Pregătirea României pentru aderarea la Uniunea Europeană a dobândit o consistenta sporită prin remodelarea instituţională de coordonare şi execuţie a acestui proces, precum şi prin realizarea unui dialog eficient cu instituţiile comunitare.Noul mod de abordare a relatiei dintre România şi Uniunea Europeană a determinat în acest an un progres important în realizarea obiectivelor prioritare ale Guvernului, asa cum sunt evidentiate în Raportul de ţara pe anul 2001 al Comisiei Europene şi în Raportul prezentat Parlamentului European.Rapoartele conţin în mod firesc recomandări care împreună cu priorităţile din Parteneriatul de aderare constituie elementele de baza ale Programului de măsuri pentru intensificarea şi accelerarea pregătirilor pentru aderare. Aplicarea acestuia va conduce la îndeplinirea criteriilor economice de aderare şi la deschiderea tuturor capitolelor în perioada presedintiei spaniole.Susţinerea României de către Comisia Europeană şi Parlamentul European, de către statele membre, exprimată atât în cele 8 conferinţe de aderare care au avut loc în acest an, cat şi la consiliile europene de la Goteborg şi Laeken, este neechivoca: România are sansa aderării la Uniunea Europeană, recuperand decalajele în negocieri.Este însă de reţinut ca situaţia actuala se datorează integral ramanerilor în urma în ceea ce priveşte elaborarea documentelor de poziţie până în anul 2000. Astfel, dacă celelalte tari candidate din grupul Helsinki aveau depuse toate documentele la sfârşitul anului 2000, România a trebuit sa realizeze acest lucru în 2001. Astăzi putem afirma ca am recuperat acest handicap, creând astfel condiţiile pentru accelerarea procesului de negocieri.În acest moment consider ca important este sa înţelegem ca negocierile pentru integrarea europeană reprezintă de fapt o excelenta oportunitate pentru a moderniza economia şi ca, în realitate, este vorba de doua procese simultane. Procesul de modernizare economică interna care facilitează integrarea României în Uniunea Europeană şi, pe aceasta baza, decizia politica a Comisiei Europene privind modelul extinderii.Pe acelaşi plan, al intensificării activităţii de pregătire a aderării, se înscriu acţiunile privind atragerea şi utilizarea fondurilor comunitare nerambursabile. Astfel, în ceea ce priveşte Programul ISPA, România ocupa primul loc între ţările candidate din punct de vedere al volumului de fonduri atrase. În anul 2001 au fost semnate memorandumuri de finanţare pentru proiecte de infrastructura de transport şi de mediu în valoare de 930 milioane euro, la care se adauga cofinantari de la BERD, BEI şi comunitatile locale româneşti de circa 1 miliard euro. Principalele proiecte de investiţii, dintre care multe sunt deja în derulare, vizează reabilitarea reţelelor de alimentare cu apa, de epurare a celor uzate, precum şi lucrări de canalizare din municipiile Brăila, Arad, Cluj, Oradea, Focsani, Timişoara, Targu Mures, Pascani.În ceea ce priveşte proiectele de construcţie şi reabilitare a drumurilor sunt avute în vedere autostrada Bucureşti-Cernavoda, secţiunea de cale ferată Baneasa-Fetesti, drumurile naţionale Bucureşti-Giurgiu, Craiova-Drobeta-Turnu Severin-Lugoj şi altele.În ceea ce priveşte Programul SAPARD, începând cu luna februarie au fost recuperate toate întârzierile în semnarea şi ratificarea acordurilor cu Comisia Europeană, adaptarile legislaţiei române pentru înfiinţarea instituţiilor necesare gestionării unui volum de fonduri de peste 1miliard euro; programul se afla în faza de finalizare a acreditării naţionale.Guvernul României a salutat decizia Consiliului ministrilor de justiţie şi de afaceri interne din statele Uniunii Europene (Consiliul J.A.I.) de eliminare a vizelor pentru cetăţenii români care doresc sa calatoreasca în spaţiul Uniunii Europene începând cu 1 ianuarie 2002. Este indiscutabil ca decizia Consiliului J.A.I. confirma progresele înregistrate de România în domeniul controlului frontierelor, luptei împotriva crimei organizate şi corupţiei, al îmbunătăţirii substanţiale a securizarii documentelor de călătorie şi a controlului migratiei ilegale.În luarea acestei decizii au fost apreciate eforturile considerabile depuse deopotrivă de Guvernul şi Parlamentul României pentru dezvoltarea cadrului legislativ şi instituţional, pentru armonizarea legislaţiei române cu standardele europene în materia extrădării şi regimului străinilor, a frontierei de stat a României, a organizării şi funcţionarii Poliţiei de frontieră, a statutului şi regimului refugiatilor în ţara noastră. Relevam totodată eforturile făcute în acest sens pentru ratificarea unor importante convenţii ale Consiliului Europei, ce fac parte integrantă din acquisul comunitar.Evident, aceste rezultate nu ar fi fost posibile fără adoptarea, în primele zile ale lunii ianuarie 2001, a Planului de acţiune în domeniul vizelor, plan transmis Consiliului Uniunii Europene, apreciat şi monitorizat ca atare de acest important organism. Guvernul nostru a trebuit să soluţioneze problemele dificile lăsate nerezolvate de guvernele anterioare, constând în blocarea dialogului cu statele membre, în mod special cu Germania, şi în ignorarea avertismentelor adresate încă din 1999 de Cehia ca va introduce vize, dacă anumite solicitări nu vor fi satisfacute.Salutand decizia Consiliului ministrilor de justiţie şi de interne privind ridicarea vizelor, Guvernul este constient de obligaţiile ce ne revin în contextul în care granitele României vor deveni frontierele externe ale Uniunii Europene.Ingaduiti-mi de aceea sa va asigur ca în continuare vom gestiona cu toată răspunderea consecinţele acestei importante decizii a Uniunii Europene.Este pentru mine o onoranta îndatorire sa multumesc Parlamentului pentru modul responsabil în care a înţeles sa acorde prioritate promovării legislaţiei noastre, armonizata cu cea din Uniunea Europeană, şi pentru sprijinul pe care - sunt sigur - îl va acorda în continuare în acest important domeniu.Stimati colegi,Politica externa a României s-a aflat în anul 2001 în faţa unei misiuni de cea mai mare răspundere, ce decurge din noul statut al tarii noastre în ansamblul relaţiilor internaţionale, în primul rând în procesul de aderare la Uniunea Europeană, ca şi din calitatea de candidat important pentru următoarea etapa a largirii Aliantei Nord-Atlantice.Prezenta României în viaţa internationala s-a distins prin:- iniţiativa în promovarea proiectelor ce pot aduce beneficii pentru securitatea şi prosperitatea tarii;- rigoare în îndeplinirea obiectivelor strategice şi a angajamentelor asumate;- demnitate în susţinerea intereselor noastre naţionale;- construcţie solida şi de încredere în relaţiile cu partenerii nostri, în primul rând cu ţările din spaţiul euroatlantic, de care sunt legate profund priorităţile externe ale tarii noastre.Anul 2001 a fost un an intens în plan diplomatic, în care România a deţinut preşedinţia OSCE şi preşedinţia Comitetului mixt al CEFTA. Bucurestiul s-a afirmat în repetate randuri ca un centru de interes pentru Europa şi pentru întreaga lume, gazduind evenimente majore în viaţa internationala: Conferinţa ministerială a OSCE, Reuniunea regionala a Pactului de Stabilitate pentru Sud-Estul Europei, summitul CEFTA şi summitul pentru mediu şi dezvoltare durabila, reuniuni regionale ale cooperarilor din domeniul economic sau în domeniul combaterii amenintarilor neconventionale, crimei organizate.Faţa de obiectivele stabilite prin Programul de guvernare s-a acţionat pentru accelerarea demersurilor externe de promovare a aderării României la structurile europene şi euroatlantice prin întărirea relaţiilor de parteneriat şi cooperarilor strategice cu ţările membre ale Uniunii Europene şi NATO.România şi-a îndeplinit cu succes mandatul presedintiei OSCE, una dintre responsabilităţile cele mai prestigioase în plan internaţional ale tarii noastre în ultimele decenii.Ţara noastră a continuat să îşi consolideze rolul sau dinamic în plan regional pe baza unor strategii coerente şi urmărite riguros de Guvern pentru punerea în valoare a potenţialului de cooperare cu ţările vecine şi din vecinătate.În centrul politicii externe promovate de Guvernul României s-a aflat şi se afla susţinerea şi apărarea intereselor directe ale cetăţeanului român - ca cetăţean al Europei Unite -, precum şi siguranţa, prosperitatea şi demnitatea sa.În acelaşi sens acţiunile externe au promovat cu profesionalism interesele economice ale tarii noastre, în primul rând prin asigurarea deschiderilor politice necesare pentru pătrunderea pe noi pieţe de desfacere a produselor româneşti, o buna reprezentare a intereselor noastre economice şi a oportunitatilor de afaceri şi investitionale din România.În plan bilateral Guvernul a urmărit relansarea relaţiilor cu tari de importanţa strategica pentru interesele de politica externa ale României, reconfirmarea prin rezultate concrete a parteneriatelor stabilite cu tari membre ale UE şi NATO, aşezarea pe o baza noua, credibila şi productiva, a relaţiilor bilaterale cu state faţă de care România are interese majore în plan politic şi economic.Anul 2001 reprezintă o etapa de vârf pentru intensitatea dialogului politic dintre România şi S.U.A. Contactele la nivel înalt cu reprezentanţii Administraţiei Americane, discutiile de substanţa avute cu preşedintele şi vicepreşedintele S.U.A, cu secretarul de stat, cu membri ai Congresului şi cu reprezentaţi ai unor importante companii au confirmat şi au intarit Parteneriatul strategic româno-american.În acest an România a marcat o dinamica noua în relaţiile cu Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia, concretizata în dialogul politic la nivel înalt cu şefii guvernelor din aceste tari şi prin noi proiecte de cooperare economică bilaterala. Acestea au confirmat:- o structurare dinamica, bazată pe încredere, a relaţiilor cu Germania;- substanţa politica a Parteneriatului special româno-francez;- parteneriatul productiv cu Italia;- cooperarea strategica cu Marea Britanie.Au fost aşezate pe noi baze de încredere şi deschidere deplina relaţiile cu Spania, Olanda, Belgia şi cu ţările nordice şi s-a reuşit rezolvarea problemei datoriei României faţă de Suedia, care trena de aproape 50 de ani, readucand relaţiile româno-suedeze în cadrul firesc de cooperare.Au fost reconfirmate excelentele relaţii cu Grecia şi Turcia prin dialogul politic la nivelul cel mai înalt.Guvernul a continuat sa promoveze proiecte concrete de cooperare cu celelalte tari membre şi candidate la Uniunea Europeană, precum şi cu Canada, confirmand prestigiul şi identitatea României ca viitoare membra a Uniunii Europene şi candidat credibil pentru aderarea la NATO.Doamnelor şi domnilor,România este interesată în construirea unor bune relaţii de parteneriat cu Federaţia Rusa. Urmarim totodată relansarea şi dezvoltarea legăturilor economice şi comerciale româno-ruse. Conduita pragmatica promovata în aceasta relaţie confirma poziţia conform căreia a fi pro-Vest nu înseamnă a neglija Estul. Contactele politice din acest an indica premisele relansarii cooperării bilaterale, în special a cooperării economice. În negocierile privind Tratatul politic bilateral am înregistrat dezvoltări semnificative. Evaluarea preliminară a modului în care se desfăşoară acestea permite aprecierea ca aspectele în suspensie vor putea fi rezolvate în curând.Obiectivul aderării la Uniunea Europeană a fost intarit prin dezvoltarea parteneriatelor cu vecinii, bazate pe o strategie coerenta, pe stabilirea unor relaţii consolidate cu ţările central-europene, de care ne leagă preocupări comune de cooperare.Au fost deschise noi proiecte de cooperare cu partenerii nostri iugoslavi, pe baza unei strategii special constituite pentru aceasta relaţie şi încurajând consecvent evolutiile democratice din aceasta ţara.Cooperarea cu Bulgaria, în sensul Parteneriatului de buna vecinătate dintre ţările noastre, a constituit o tema prioritara pe agenda promovata de Guvernul României în dialogul cu noile autorităţi guvernamentale de la Sofia.În relaţia cu Ungaria am continuat sa demonstram disponibilitatea noastră de a lucra cu partenerii unguri pentru concretizarea proiectelor economice în avantaj reciproc. În ultimele luni au fost realizate demersuri diplomatice consistente legate de conţinutul Legii privind statutul maghiarilor de peste granite. Poziţia României pe aceasta tema a fost confirmată de reprezentanţii unor importante organisme şi instituţii europene, în primul rând de Comisia Europeană pentru Democratie prin Drept de la Venetia. Guvernul României a urmărit cu consecventa respectarea cadrului normal de dialog bilateral bazat pe prevederile Tratatului de baza, pe normalitatea relaţiilor de buna vecinătate şi pe respectul reciproc, sustinand totodată eliminarea prevederilor discriminatorii faţă de cetăţenii români ale legii, aflate în contradictie evidenta cu normele europene.În relaţia cu Ucraina dialogul politic bilateral a fost marcat, pe de-o parte, de negocierile pe cadrul juridic privind frontiera şi spaţiul maritim şi, pe de altă parte, de lansarea proiectului Parteneriatului româno-ucrainean pentru Europa, de dorinţa comuna pentru cooperare economică, pe care o vom concretiza în cursul vizitei la Bucureşti a primului-ministru ucrainean în luna ianuarie anul viitor.Pe parcursul acestui an relaţiile cu Republica Moldova au fost marcate de evolutiile politice de la Chişinău, abordarea de către România a relaţiilor bilaterale fiind deschisă şi pragmatica. În pofida eforturilor şi deschiderii depline a Guvernului României pentru întărirea cooperării bilaterale, răspunsurile autorităţilor de la Chişinău nu au fost întotdeauna sincrone. România a contribuit la admiterea Republicii Moldova în Pactul de Stabilitate şi la susţinerea intereselor acestei tari pentru a avea acces la proiectele de dezvoltare promovate de Comisia Europeană şi de Pactul de Stabilitate.Guvernul României a continuat sa promoveze consecvent, prin dialogul politic la nivel înalt şi prin prezenta tot mai eficienta a companiilor româneşti, dimensiunea estica a cooperării. Prin poziţia sa geostrategica România reprezintă puntea prin care Uniunea Europeană poate să îşi proiecteze rolul şi capacitatea sa de motor al economiei mondiale spre spaţiile în tranzitie de dincolo de Marea Neagra, către Marea Caspica şi Asia Centrala.Doamnelor şi domnilor parlamentari,Caracteristicile demersului românesc pentru integrarea în NATO şi pentru promovarea procesului de aderare la Uniunea Europeană au fost: realism, solidaritate cu ceilalţi candidaţi, punerea în valoare cu eficienta a realizarilor în plan intern în vederea aderării.Guvernul României a promovat calea solidarităţii cu toţi candidaţii la NATO, atitudine consacrată în cadrul noii cooperări Vilnius-10, la care România este parte şi la care contribuie cu convingerea ca partenerii de astăzi vor fi aliatii de maine.Dialogul cu partenerii Guvernului din societatea civilă a fost şi rămâne un instrument concret şi convingator al promovării candidaturii noastre pentru aderare, iar consensul forţelor politice parlamentare în jurul obiectivelor fundamentale de politica externa a fost afirmat explicit pe parcursul anului 2001. Acest exerciţiu a fost început o dată cu instrumentarea Strategiei Naţionale de Aderare la NATO, asumată de Guvern.Eforturile Guvernului României pentru susţinerea întregii activităţi a presedintiei OSCE au fost considerabile şi apreciate în cei mai buni termeni de partenerii externi. Obiectivele pe care ţara noastră şi le-a propus la asumarea mandatului presedintiei OSCE au fost realizate integral. Aceasta misiune a fost un test important al gradului de implicare a tarii noastre în găsirea unor formule de securitate pentru a face faţa noilor provocari înainte de aderarea la UE şi NATO. România a confirmat capacitatea sa de a fi un partener capabil să îşi asume responsabilităţi de anvergura şi sa ducă la îndeplinire angajamentele luate. În acest context nu se poate omite sublinierea sansei, dar şi a răspunderii care a rezultat pentru ţara noastră din faptul fără precedent ca România a deţinut în acelaşi timp atât conducerea ramurii guvernamentale, cat şi a celei parlamentare a OSCE. Prin modul în care am reuşit integrarea acestor doua dimensiuni am mărit atât relevanta aportului politic românesc pentru OSCE, cat şi relevanta OSCE pentru pacea, securitatea şi stabilitatea globală.O atenţie specială a fost acordată intaririi rolului şi contribuţiei României la dezvoltarea cooperării regionale în Europa de Sud-Est, în primul rând prin intermediul Pactului de Stabilitate şi pe baza unei Strategii de acţiune a României în plan regional. În acelaşi timp România a avut o prezenta activa şi iniţiative de referinţa în cadrul cooperarilor regionale la Marea Neagra, Iniţiativa Central-Europeană şi SECI.Un moment de referinţa în afirmarea României ca important factor de stabilitate şi promotor al cooperării regionale l-a constituit Conferinţa Regionala a Pactului de Stabilitate, organizată în luna octombrie la Bucureşti. Cu aceasta ocazie au fost reconfirmate proiectele de infrastructura pentru care România beneficiază de cea mai importanţa suma alocata în plan regional.În promovarea intereselor economice în plan extern o atenţie specială a fost acordată revitalizarii legăturilor cu partenerii din afară spaţiului euroatlantic, urmărind redeschiderea de pieţe de desfacere pentru produsele româneşti, în special în America Latina, ţările arabe şi Asia-Pacific, identificarea de parteneri stabili pentru aprovizionarea cu materii prime şi recuperarea datoriilor contractate înainte de 1990.Prioritara pe aceste spaţii a fost identificarea niselor de oportunitate pentru interesele economice ale României. Africa reprezintă o sursa încă insuficient valorificată. Ministerele de resort au alcătuit un inventar de oportunitati economice, care va fi urmărit în acţiunile externe şi în promovarea intereselor asociaţiilor private ale întreprinzătorilor şi exportatorilor din România.Un rol important pentru asigurarea deschiderilor politice necesare consolidării relaţiilor economice cu tari din aceste zone, în special din Asia, l-au avut contactele pe linie parlamentară, cu deosebire la nivelul preşedinţilor celor două Camere.România a fost o prezenta activa şi recunoscută în dezbaterile privind rolul viitor şi reformele necesare unor instituţii cu vocaţie universala, în primul rând ONU. De asemenea, a fost continuată participarea în cadrul Consiliului Europei, organizaţie în care parlamentarii români se bucura de prestigiu. La Strasbourg, la fel ca şi la New York, Bruxelles şi Geneva, România se afirma ca participant la miscarea universala de promovare şi asigurare a respectării drepturilor omului, inclusiv ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.Politica externa a continuat sa promoveze proiectele de sprijinire a comunităţilor româneşti de peste hotare, pentru consolidarea identităţii lor culturale, pe baza normelor europene. A fost adoptată Strategia privind relaţiile cu românii din afară graniţelor, cu atenţie specială privind problemele românilor din vecinătatea tarii.Guvernul României a initiat şi susţine din acest an Proiectul Casa României, dedicat intaririi relaţiilor României cu comunitatile româneşti de peste hotare, dar şi pentru promovarea intereselor economice româneşti în străinătate. Fondul România, constituit la iniţiativa Guvernului, va fi un suport semnificativ atât pentru activităţile de promovare a intereselor economice şi comerciale de export ale mediului de afaceri din ţara, cat şi un sprijin consistent pentru viitoarele acţiuni ale Casei României.În întreaga activitate de promovare a politicii externe a României Guvernul nostru a beneficiat de sprijinul constant al Preşedintelui Ion Iliescu şi al Parlamentului. Prin contribuţia diplomaţiei parlamentare am reuşit sa promovam o politica externa coerenta şi eficienta, dedicata pe deplin intereselor naţionale ale tarii noastre.Doamnelor şi domnilor parlamentari,În decembrie 2000 Guvernul PSD s-a angajat şi cred ca, în buna parte, a reuşit sa restabileasca raporturile constituţionale dintre executiv şi legislativ prin repunerea Parlamentului în rolul sau de reprezentant suprem al poporului român şi de unica autoritate legiuitoare a tarii.Împreună cu Parlamentul, prin simplificarea procedurilor de dezbatere şi de adoptare a legilor, am consemnat sporirea eficientei în desfăşurarea activităţii legislative; până în acest moment au fost adoptate şi promulgate 748 de legi.În realizarea Programului legislativ pentru perioada 2001-2004 au fost elaborate şi prezentate proiecte de acte normative pe domenii, în concordanta cu reglementările comunitare în materie, precum şi cu prevederile cuprinse în tratatele internaţionale la care România este parte.Controlul parlamentar asupra Guvernului s-a exercitat deplin şi continuu prin informări, puncte de vedere pe care Guvernul le-a prezentat la initiativele legislative parlamentare, raspunsuri la întrebările sau interpelările deputaţilor şi senatorilor adresate membrilor Guvernului, moţiuni simple, asumarea răspunderii.Cu privire la modul în care ne-am îndeplinit angajamentele asumate am sa citez câteva evaluări recente ale Comisiei Europene din Raportul de ţara pentru România pe anul 2001, referitor la Parlament, în capitolul intitulat "Criterii politice - Democraţia şi statul de drept", în care se afirma: "Eficienta puterii legislative, identificata drept o problemă deosebită în rapoartele precedente, s-a îmbunătăţit considerabil [...]. Înaintea alegerilor corpul legislativ se găsea în stare de paralizie, ca urmare a slabiciunii coalitiei de la putere.Una dintre primele iniţiative ale noului Parlament a fost reformarea funcţionarii celor două Camere, cu scopul accelerarii procesului legislativ [...]. S-au luat o serie de măsuri de imbunatatire a relaţiilor dintre legislativ şi executiv [...]. Numărul de legi adoptate de Parlament a crescut semnificativ de la începutul anului [...]. Toate agenţiile guvernamentale au fost subordonate ministerelor, ceea ce a îmbunătăţit coeziunea administraţiei [...]."Simplificarea procedurilor parlamentare prin modificarea Regulamentelor Camerei Deputaţilor şi Senatului a condus, pe de o parte, la accelerarea procesului legislativ, iar pe de altă parte, la transferul centrului de greutate al dezbaterilor în comisiile permanente de specialitate. Drept urmare, Plenul Camerei Deputaţilor, al Senatului sau al şedinţelor comune a devenit forum de dezbatere politica şi de decizie finala.Pe plan legislativ Guvernul a acţionat în doua direcţii: pe de o parte, a reexaminat proiectele de legi iniţiate în legislatura 1996-2000 aflate în momentul preluării guvernarii în procedura de legiferare la Parlament, prezentând punctul sau de vedere asupra acestora, în concordanta cu măsurile propuse prin programul nostru de guvernare. Pe de altă parte, a initiat noi proiecte de acte normative în diferite domenii de activitate, necesare punerii în practica a angajamentelor luate pentru armonizarea legislaţiei naţionale cu cea comunitara. Astfel, de la investitura şi până în prezent Guvernul şi-a exercitat dreptul de iniţiativa legislativă prin transmiterea la Parlament a unui număr de 393 de proiecte de legi.Este adevărat ca în cadrul procesului de legiferare am uzat şi de instituţia delegării legislative, dar cu respectarea prevederilor constituţionale şi regulamentare. Guvernul a emis în acest an un număr important de ordonanţe de urgenţă. Însă motivele principale care au determinat emiterea lor au fost întemeiate, asa cum s-a demonstrat în expunerile de motive pentru aprobarea proiectelor de lege, conform articolului 114 din Constituţie.În perioada sesiunilor parlamentare din acest an Guvernul a elaborat 148 de puncte de vedere la initiativele legislative parlamentare ale deputaţilor şi senatorilor. De asemenea, a răspuns la 990 de întrebări şi interpelări adresate membrilor Guvernului, inclusiv primului-ministru.O însemnată parte a intrebarilor şi interpelarilor ne-a ajutat sa examinam şi sa solutionam situaţii, stări sau aspecte din viaţa economică şi socială.Din ansamblul controlului parlamentar nu poate fi omis controlul exercitat pe calea motiunilor. Ne-am confruntat cu un număr record de moţiuni simple pe parcursul a doua sesiuni. Numai în ultima luna au fost depuse 4 moţiuni simple şi va asigur ca le-am tratat cu maxima seriozitate şi responsabilitate.Inchei acest capitol dedicat raporturilor constituţionale Guvern-Parlament cu ceea ce noi am numit "dialogul săptămânal al parlamentarilor cu Guvernul". În acest sens am asigurat ca de doua ori pe săptămâna, la sediul celor două Camere, secretarii de stat pentru relaţia cu Parlamentul să fie prezenţi la intalnirea cu senatorii sau deputaţii care doresc să se consulte sau să se documenteze în vederea soluţionării unor probleme din propria circumscripţie electorală.Doamnelor şi domnilor parlamentari,Un lucru important pe care l-am realizat în aceste 11 luni a fost castigarea a legitimitatii proiectului nostru de transformare socială şi, implicit, legitimitatii guvernarii noastre.Suportul popular pe care l-am câştigat în această perioadă reprezintă, pe de o parte, o dovadă consistenta ca suntem pe drumul cel bun, iar pe de altă parte, o premisa a participării active la reconstructia economică şi socială, participare fără de care nici un program de dezvoltare nu poate avea sorţi de izbanda în condiţiile democraţiei.Dacă la alegerile din anul 2000 coalitia Polului Social Democrat a obţinut puţin peste 35% din voturi, astăzi, după un an de guvernare, toate sondajele de opinie indica un sprijin politic între 55 şi 62%. În plus, Guvernul şi Parlamentul, alte instituţii fundamentale ale sistemului democratic au câştigat în acest an importante puncte de încredere. Este un lucru fără precedent, regula fiind pierderea de credibilitate după primele luni de guvernare.Dar poate nu acesta este cel mai important lucru. Mai important este faptul ca, deşi o mare parte a populaţiei nu beneficiază încă de un nivel de trai acceptabil, declara totuşi ca este pregatita să facă, pe termen scurt, sacrificii pentru reforma. Este un fapt care ne responsabilizeaza suplimentar, dându-ne în acelaşi timp dovada intelepciunii şi realismului cetăţenilor României, semne ale culturii civice participative.Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,În analele Parlamentului României şedinţa de astăzi a celor două Camere va fi consemnată ca un moment special în care, din proprie iniţiativă, Executivul îşi angajează, pentru prima data, răspunderea politica faţă de activitatea desfăşurată în primul an de guvernare. Acest act exprima hotărârea actualului Cabinet de a-şi continua mandatul numai cu condiţia aprobării Declaraţiei de politica generală cu care se prezintă în faţa forului legislativ şi a acordării în continuare de către acesta a încrederii politice.Desigur, prin angajarea răspunderii Guvernul pune Parlamentul în faţa unei alternative: fie sa menţină în funcţiune actualul Guvern, aprobandu-i Declaraţia de politica generală, fie sa incerce retragerea încrederii prin iniţierea unei moţiuni de cenzură.Consideram ca un asemenea demers trebuie să se bazeze pe o fundamentare corecta a conţinutului motiunii, respectiv pe invocarea unor neajunsuri şi disfunctii care pot fi imputate pe drept Executivului şi nu pe afirmaţii generale, fără corespondent în realitate, sau pe asertiuni vizând diferite fenomene negative provenite din alte perioade de guvernare sau generate de factori obiectivi.Tratand în mod just opţiunea pe care o au, raportat la declaraţia noastră de politica generală, distinsii reprezentanţi ai Opoziţiei au prilejul sa demonstreze ca acţionează în spiritul interesului naţional şi în mod constructiv faţă de rezultatele preponderent pozitive ale actualei guvernari.Imi exprim încrederea în fair-playul politic al colegilor din Opoziţia parlamentară, multumindu-le totodată pentru atenţia şi rabdarea de care au dat dovada pe parcursul prezentării acestei Declaraţii de politica generală referitoare la bilanţul primului an de guvernare P.S.D.Aceasta Declaraţie de politica generală privind bilanţul primului an de guvernare, asupra căreia Guvernul şi-a angajat răspunderea în temeiul dispoziţiilor art. 113 alin. (1) din Constituţia României, prezentată de primul-ministru, domnul Adrian Nastase, în şedinţa comuna a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 18 decembrie 2001, a fost acceptată de Parlament, devenind obligatorie pentru Guvern ca urmare a respingerii motiunii de cenzura dezbătute în şedinţa comuna a celor două Camere ale Parlamentului din 21 decembrie 2001, în condiţiile prevederilor art. 112 şi 113 din Constituţia României.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORVALER DORNEANUPREŞEDINTELE SENATULUINICOLAE VACAROIU-----------------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari