DECIZIE nr. 230 din 29 aprilie 2025referitoare la excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul său, precum și a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din această ordonanță de urgență, în special
Publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 98 din 6 februarie 2026
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, excepție ridicată de Adrian-Ioan Cherecheș în Dosarul nr. 190/84/2023 al Tribunalului Sălaj - Secția civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.566D/2023.2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.567D/2023-nr. 1.570D/2023, nr. 1.587D/2023, nr.1.591D/2023, nr. 1.592D/2023, nr. 1.618D/2023, nr. 1.619D/2023, nr. 1.697D/2023-nr. 1.700D/2023, nr. 1.822D/2023 și nr. 2.009D/2023, excepția de neconstituționalitate având un obiect parțial similar identic cu cel din dosarul anterior menționat, excepția fiind ridicată de Valentin Delcea, Dumitru Dănuț Bogoi, Marian Toma, Viorel Lupu și Adi-Arian Arghir în dosarele nr. 51/104/2023, nr. 157/104/2023, nr. 158/104/2023, nr. 348/104/2023 și nr. 1.264/104/2023 ale Tribunalului Olt - Secția I civilă și de Vasile Bocea, Dan-Romeo Criste, Ioan Puie, Marin Jecan, Iulian Fărcaș, Marcel-Alexandru Tiță, Dan-Dorel Sava, Cristian Victor Sava, Eugen Irimuș și Dorin Matyaș în dosarele nr. 224/84/2023, nr. 306/84/2023, nr. 231/84/2023, nr. 232/84/2023, nr. 233/84/2023, nr. 312/84/2023, nr. 178/84/2023, nr. 179/84/2023, nr. 191/84/2023 și nr. 192/84/2023 ale Tribunalului Sălaj - Secția civilă.4. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.5. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentanta Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.567D/2023-nr. 1.570D/2023, nr. 1.587D/2023, nr.1.591D/2023, nr.1.592D/2023, nr. 1.618D/2023, nr. 1.619D/2023, nr. 1.697D/2023-nr. 1.700D/2023, nr. 1.822D/2023 și nr. 2.009D/2023 la Dosarul nr. 1.566D/2023, care a fost primul înregistrat.6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:7. Prin încheierile din 3 mai 2023, pronunțate în dosarele nr. 51/104/2023, nr. 157/104/2023 și nr. 158/104/2023, prin Încheierea din 4 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 348/104/2023, și prin Încheierea din 15 iunie 2023 pronunțată în Dosarul nr. 1.264/104/2023, Tribunalul Olt - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul său, și a dispozițiilor art. VII din această ordonanță de urgență, în special, excepție ridicată de Valentin Delcea, Dumitru Dănuț Bogoi, Marian Toma, Viorel Lupu și Adi-Arian Arghir cu ocazia soluționării unor cauze ce au ca obiect actualizarea/indexarea cuantumului pensiei militare de stat. Excepția constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 1.587D/2023, nr. 1.591D/2023, nr. 1.592D/2023 nr. 1.822D/2023 și nr. 2.009D/2023.8. Prin încheierile din 22 mai 2023, pronunțate în dosarele nr. 224/84/2023 și nr. 306/84/2023, prin încheierile din 29 mai 2023, pronunțate în dosarele nr. 190/84/2023, nr. 231/84/2023, nr. 232/84/2023, nr. 233/84/2023, nr. 312/84/2023, și prin încheierile din 19 iunie 2023, pronunțate în dosarele nr. 178/84/2023, nr. 179/84/2023, nr. 191/84/2023 și nr. 192/84/2023, Tribunalul Sălaj - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, și a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din această ordonanță de urgență, în special, excepție ridicată de Vasile Bocea, Dan-Romeo Criste, Adrian-Ioan Cherecheș Ioan Puie, Marin Jecan, Iulian Fărcaș, Marcel-Alexandru Tiță Dan-Dorel Sava, Cristian Victor Sava, Eugen Irimuș și Dorin Matyaș, cu ocazia soluționării unor cauze ce au ca obiect actualizarea/indexarea cuantumului pensiei militare de stat. Excepția constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 1.566D/2023-nr. 1.570D/2023, nr. 1.618D/2023, nr. 1.619D/2023, nr. 1.697D/2023-nr. 1.700D/2023.9. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată fără avizul Consiliului Legislativ, care a fost solicitat doar ulterior de către Guvern. Din acest motiv, apreciază autorii excepției, s-au încălcat prevederile art. 1 alin. (3) și (5) și ale art. 79 alin. (1) din Constituție. Totodată, autorii excepției apreciază că plafonarea pensiei are consecințe negative asupra cuantumului acesteia, afectând dreptul constituțional la pensie, deși ordonanțele de urgență nu pot avea consecințe negative. Invocă jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 82 din 15 ianuarie 2009, Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010 și Decizia nr. 22 din 20 ianuarie 2016. Apreciază că plafonarea pensiei reprezintă o diminuare a pensiei militare de stat ce încalcă prevederile art. 44 din Constituție și pe cele ale art. 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De asemenea, autorii susțin încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituție pentru că nu este motivată urgența măsurii criticate, precum și a art. 115 alin. (6) din Constituție pentru că măsura criticată afectează dreptul fundamental la pensie.10. Tribunalul Olt - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.11. Tribunalul Sălaj - Secția civilă, în dosarele nr. 1.618D/2023 și nr. 1.619D/2023, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.12. Tribunalul Sălaj - Secția civilă, în dosarele nr. 1.566D/2023-nr. 1.570D/2023, nr. 1.697D/2023, nr. 1.698D/2023, nr. 1.699D/2023 și nr. 1.700D/2023, arată că nu are atribuții legate de procedura adoptării legilor și ordonanțelor de urgență, astfel încât, în cadrul controlului de constituționalitate, Curtea Constituțională să aprecieze asupra temeiniciei excepției de neconstituționalitate.13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.14. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.16. Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit dispozitivelor încheierilor de sesizare, este reprezentat de dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, dispozițiile art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, precum și de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, în ansamblul său. Având în vedere criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea constată că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul său, precum și dispozițiile art. VII pct. 2 și 3 din această ordonanță de urgență, în special. Dispozițiile criticate în mod punctual au următorul cuprins:– Art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017:Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: (...)2. Articolul 59 se modifică și va avea următorul cuprins: «Articolul 59. - Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.»3. Articolul 60 se modifică și va avea următorul cuprins:«Articolul 60. - La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.»;– Art. 84 pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:(...)2. Articolul 60 va avea următorul cuprins: + Articolul 60(1) La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.(2) Dacă în urma indexării pensiei militare de stat stabilite potrivit alin. (1) rezultă un cuantum al pensiei nete mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, se acordă acest cuantum rezultat, fără a depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete în cauză.(3) În cazul indexărilor succesive, cuantumul acordat nu poate depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei la care se adaugă suma reprezentând intervenția ratei medii anuale a inflației, în aceleași condiții, din operațiunile de indexare anterioare.(4) Dispozițiile art. 59 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.17. Autorii excepției susțin că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) referitor la statul de drept, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) referitor la nivelul de trai, art. 79 alin. (1) referitor la Consiliul Legislativ, art. 115 alin. (4) și (6) referitor la adoptarea ordonanțelor de urgență și art. 147 alin. (4) referitor la deciziile Curții Constituționale.18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor criticate, prin raportare la aceleași critici de neconstituționalitate invocate și în prezenta cauză, spre exemplu, prin Decizia nr. 203 din 9 aprilie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 23 august 2024, Decizia nr. 138 din 19 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 10 iunie 2024, Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 15 aprilie 2024, Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 16 martie 2022.19. Referitor la critica de neconstituționalitate privind încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea a arătat că, în contextul în care o modificare legislativă de amploare, așa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariția unor consecințe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situație ce are caracter extraordinar, în sensul reținut în jurisprudența Curții Constituționale.20. În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 44 din Legea fundamentală, Curtea a reținut că nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabilește prin legislația națională. În aceste condiții, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maximal al acesteia. Referitor la critica formulată din perspectiva dreptului de proprietate, Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, Decizia din 2 martie 2006, pronunțată în Cauza Mamonov împotriva Rusiei), art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la respectarea bunurilor nu poate fi înțeles în sensul că îndreptățește o persoană la o pensie într-un anumit cuantum. De asemenea, Curtea Constituțională a statuat următoarele: "Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil." În aceste condiții, a conchis Curtea, nu se încalcă dispozițiile art. 44 din Constituție privind dreptul de proprietate privată.21. Referitor la încălcarea art. 47 alin. (2) din Constituție, Curtea Constituțională a reamintit că legiuitorul este autorizat/îndrituit să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment. Referindu-se la dreptul legiuitorului de a modifica legislația în ceea ce privește modul de actualizare a pensiilor militare de stat, Curtea a reamintit că art. 47 alin. (2) din Constituție, deși consacră dreptul la pensie, nu oferă garanții și cu privire la algoritmul de creștere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, precum și indexarea acestora nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile. De asemenea, Curtea a arătat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi despre un drept câștigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare.22. Cu referire la critica de neconstituționalitate extrinsecă raportată la art. 79 alin. (1) din Constituție, prin Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023, precitată, Curtea a reținut că invocarea art. 79 alin. (1) din Constituție ca normă de referință în cadrul controlului concret de constituționalitate este admisibilă numai dacă se demonstrează existența unei relații directe între afectarea drepturilor și a libertăților fundamentale și nesolicitarea avizului consultativ al Consiliului Legislativ; numai în corelare cu dreptul sau libertatea fundamentală afectată, Curtea poate analiza constituționalitatea actului normativ în raport cu art. 79 alin. (1) din Constituție. Astfel, în evaluarea constituționalității actului, mai întâi trebuie analizate criticile raportate la încălcarea drepturilor și a libertăților fundamentale invocate și, ulterior concluzia astfel desprinsă să fie corelată cu exigențele art. 79 alin. (1) din Constituție. Astfel, dacă nu există o încălcare a unui drept sau a unei libertăți fundamentale, atunci art. 79 alin. (1) din Constituție nu poate fi invocat și analizat pentru că ar deveni standard de referință de sine stătător. În schimb, dacă ar exista o încălcare a unui drept sau a unei libertăți fundamentale, atunci Curtea ar trebui să evalueze dacă afectarea s-a produs ca urmare a nesocotirii art. 79 alin. (1) și numai în situația unui răspuns afirmativ se vor constata incidența acestui din urmă text și, evident, încălcarea sa. Așadar, în cadrul controlului concret de constituționalitate, respectarea art. 79 alin. (1) din Constituție reprezintă un standard de constituționalitate care nu poate fi invocat de sine stătător, ci corelat cu o altă reglementare constituțională. Întrucât în cauză nu s-a constatat încălcarea vreunui drept sau vreunei libertăți fundamentale, Curtea a reținut că art. 79 alin. (1) din Constituție nu este incident în cauză.23. Întrucât în urma analizei criticilor de neconstituționalitate intrinsecă rezultă că nu au fost afectate niciun drept și nicio libertate fundamentală, Curtea a constatat că excepția de neconstituționalitate raportată la art. 115 alin. (6) din Constituție este neîntemeiată.24. Neintervenind elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile anterior menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3 al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Valentin Delcea, Dumitru Dănuț Bogoi, Marian Toma, Viorel Lupu și Adi-Arian Arghir în dosarele nr. 51/104/2023, nr. 157/104/2023, nr. 158/104/2023, nr. 348/104/2023 și nr. 1.264/104/2023 ale Tribunalului Olt - Secția I civilă și de Adrian-Ioan Cherecheș, Vasile Bocea, Dan-Romeo Criste, Ioan Puie Marin Jecan, Iulian Fărcaș, Marcel-Alexandru Tiță, Dan-Dorel Sava, Cristian Victor Sava, Eugen Irimuș și Dorin Matyaș în dosarele nr. 190/84/2023, nr. 224/84/2023, nr. 306/84/2023, nr. 231/84/2023, nr. 232/84/2023, nr. 233/84/2023, nr. 312/84/2023, nr. 178/84/2023, nr. 179/84/2023, nr. 191/84/2023 și nr. 192/84/2023 ale Tribunalului Sălaj - Secția civilă și constată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul său, precum și dispozițiile art. VII pct. 2 și 3 din această ordonanță de urgență, în special, sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Olt - Secția I civilă și Tribunalului Sălaj - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 29 aprilie 2025.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru MARIAN ENACHE, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu ------
| EMITENT |
| Marian Enache | - președinte |
| Mihaela Ciochină | - judecător |
| Cristian Deliorga | - judecător |
| Dimitrie-Bogdan Licu | - judecător |
| Laura-Iuliana Scântei | - judecător |
| Gheorghe Stan | - judecător |
| Elena-Simina Tănăsescu | - judecător |
| Varga Attila | - judecător |
| Daniela Ramona Marițiu | - magistrat-asistent |
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:7. Prin încheierile din 3 mai 2023, pronunțate în dosarele nr. 51/104/2023, nr. 157/104/2023 și nr. 158/104/2023, prin Încheierea din 4 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 348/104/2023, și prin Încheierea din 15 iunie 2023 pronunțată în Dosarul nr. 1.264/104/2023, Tribunalul Olt - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul său, și a dispozițiilor art. VII din această ordonanță de urgență, în special, excepție ridicată de Valentin Delcea, Dumitru Dănuț Bogoi, Marian Toma, Viorel Lupu și Adi-Arian Arghir cu ocazia soluționării unor cauze ce au ca obiect actualizarea/indexarea cuantumului pensiei militare de stat. Excepția constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 1.587D/2023, nr. 1.591D/2023, nr. 1.592D/2023 nr. 1.822D/2023 și nr. 2.009D/2023.8. Prin încheierile din 22 mai 2023, pronunțate în dosarele nr. 224/84/2023 și nr. 306/84/2023, prin încheierile din 29 mai 2023, pronunțate în dosarele nr. 190/84/2023, nr. 231/84/2023, nr. 232/84/2023, nr. 233/84/2023, nr. 312/84/2023, și prin încheierile din 19 iunie 2023, pronunțate în dosarele nr. 178/84/2023, nr. 179/84/2023, nr. 191/84/2023 și nr. 192/84/2023, Tribunalul Sălaj - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, și a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din această ordonanță de urgență, în special, excepție ridicată de Vasile Bocea, Dan-Romeo Criste, Adrian-Ioan Cherecheș Ioan Puie, Marin Jecan, Iulian Fărcaș, Marcel-Alexandru Tiță Dan-Dorel Sava, Cristian Victor Sava, Eugen Irimuș și Dorin Matyaș, cu ocazia soluționării unor cauze ce au ca obiect actualizarea/indexarea cuantumului pensiei militare de stat. Excepția constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 1.566D/2023-nr. 1.570D/2023, nr. 1.618D/2023, nr. 1.619D/2023, nr. 1.697D/2023-nr. 1.700D/2023.9. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată fără avizul Consiliului Legislativ, care a fost solicitat doar ulterior de către Guvern. Din acest motiv, apreciază autorii excepției, s-au încălcat prevederile art. 1 alin. (3) și (5) și ale art. 79 alin. (1) din Constituție. Totodată, autorii excepției apreciază că plafonarea pensiei are consecințe negative asupra cuantumului acesteia, afectând dreptul constituțional la pensie, deși ordonanțele de urgență nu pot avea consecințe negative. Invocă jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 82 din 15 ianuarie 2009, Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010 și Decizia nr. 22 din 20 ianuarie 2016. Apreciază că plafonarea pensiei reprezintă o diminuare a pensiei militare de stat ce încalcă prevederile art. 44 din Constituție și pe cele ale art. 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De asemenea, autorii susțin încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituție pentru că nu este motivată urgența măsurii criticate, precum și a art. 115 alin. (6) din Constituție pentru că măsura criticată afectează dreptul fundamental la pensie.10. Tribunalul Olt - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.11. Tribunalul Sălaj - Secția civilă, în dosarele nr. 1.618D/2023 și nr. 1.619D/2023, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.12. Tribunalul Sălaj - Secția civilă, în dosarele nr. 1.566D/2023-nr. 1.570D/2023, nr. 1.697D/2023, nr. 1.698D/2023, nr. 1.699D/2023 și nr. 1.700D/2023, arată că nu are atribuții legate de procedura adoptării legilor și ordonanțelor de urgență, astfel încât, în cadrul controlului de constituționalitate, Curtea Constituțională să aprecieze asupra temeiniciei excepției de neconstituționalitate.13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.14. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.16. Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit dispozitivelor încheierilor de sesizare, este reprezentat de dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, dispozițiile art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, precum și de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, în ansamblul său. Având în vedere criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea constată că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul său, precum și dispozițiile art. VII pct. 2 și 3 din această ordonanță de urgență, în special. Dispozițiile criticate în mod punctual au următorul cuprins:– Art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017:Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: (...)2. Articolul 59 se modifică și va avea următorul cuprins: «Articolul 59. - Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.»3. Articolul 60 se modifică și va avea următorul cuprins:«Articolul 60. - La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.»;– Art. 84 pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:(...)2. Articolul 60 va avea următorul cuprins: + Articolul 60(1) La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.(2) Dacă în urma indexării pensiei militare de stat stabilite potrivit alin. (1) rezultă un cuantum al pensiei nete mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, se acordă acest cuantum rezultat, fără a depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete în cauză.(3) În cazul indexărilor succesive, cuantumul acordat nu poate depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei la care se adaugă suma reprezentând intervenția ratei medii anuale a inflației, în aceleași condiții, din operațiunile de indexare anterioare.(4) Dispozițiile art. 59 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.17. Autorii excepției susțin că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) referitor la statul de drept, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) referitor la nivelul de trai, art. 79 alin. (1) referitor la Consiliul Legislativ, art. 115 alin. (4) și (6) referitor la adoptarea ordonanțelor de urgență și art. 147 alin. (4) referitor la deciziile Curții Constituționale.18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor criticate, prin raportare la aceleași critici de neconstituționalitate invocate și în prezenta cauză, spre exemplu, prin Decizia nr. 203 din 9 aprilie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 23 august 2024, Decizia nr. 138 din 19 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 10 iunie 2024, Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 15 aprilie 2024, Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 16 martie 2022.19. Referitor la critica de neconstituționalitate privind încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea a arătat că, în contextul în care o modificare legislativă de amploare, așa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariția unor consecințe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situație ce are caracter extraordinar, în sensul reținut în jurisprudența Curții Constituționale.20. În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 44 din Legea fundamentală, Curtea a reținut că nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabilește prin legislația națională. În aceste condiții, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maximal al acesteia. Referitor la critica formulată din perspectiva dreptului de proprietate, Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, Decizia din 2 martie 2006, pronunțată în Cauza Mamonov împotriva Rusiei), art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la respectarea bunurilor nu poate fi înțeles în sensul că îndreptățește o persoană la o pensie într-un anumit cuantum. De asemenea, Curtea Constituțională a statuat următoarele: "Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil." În aceste condiții, a conchis Curtea, nu se încalcă dispozițiile art. 44 din Constituție privind dreptul de proprietate privată.21. Referitor la încălcarea art. 47 alin. (2) din Constituție, Curtea Constituțională a reamintit că legiuitorul este autorizat/îndrituit să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment. Referindu-se la dreptul legiuitorului de a modifica legislația în ceea ce privește modul de actualizare a pensiilor militare de stat, Curtea a reamintit că art. 47 alin. (2) din Constituție, deși consacră dreptul la pensie, nu oferă garanții și cu privire la algoritmul de creștere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, precum și indexarea acestora nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile. De asemenea, Curtea a arătat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi despre un drept câștigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare.22. Cu referire la critica de neconstituționalitate extrinsecă raportată la art. 79 alin. (1) din Constituție, prin Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023, precitată, Curtea a reținut că invocarea art. 79 alin. (1) din Constituție ca normă de referință în cadrul controlului concret de constituționalitate este admisibilă numai dacă se demonstrează existența unei relații directe între afectarea drepturilor și a libertăților fundamentale și nesolicitarea avizului consultativ al Consiliului Legislativ; numai în corelare cu dreptul sau libertatea fundamentală afectată, Curtea poate analiza constituționalitatea actului normativ în raport cu art. 79 alin. (1) din Constituție. Astfel, în evaluarea constituționalității actului, mai întâi trebuie analizate criticile raportate la încălcarea drepturilor și a libertăților fundamentale invocate și, ulterior concluzia astfel desprinsă să fie corelată cu exigențele art. 79 alin. (1) din Constituție. Astfel, dacă nu există o încălcare a unui drept sau a unei libertăți fundamentale, atunci art. 79 alin. (1) din Constituție nu poate fi invocat și analizat pentru că ar deveni standard de referință de sine stătător. În schimb, dacă ar exista o încălcare a unui drept sau a unei libertăți fundamentale, atunci Curtea ar trebui să evalueze dacă afectarea s-a produs ca urmare a nesocotirii art. 79 alin. (1) și numai în situația unui răspuns afirmativ se vor constata incidența acestui din urmă text și, evident, încălcarea sa. Așadar, în cadrul controlului concret de constituționalitate, respectarea art. 79 alin. (1) din Constituție reprezintă un standard de constituționalitate care nu poate fi invocat de sine stătător, ci corelat cu o altă reglementare constituțională. Întrucât în cauză nu s-a constatat încălcarea vreunui drept sau vreunei libertăți fundamentale, Curtea a reținut că art. 79 alin. (1) din Constituție nu este incident în cauză.23. Întrucât în urma analizei criticilor de neconstituționalitate intrinsecă rezultă că nu au fost afectate niciun drept și nicio libertate fundamentală, Curtea a constatat că excepția de neconstituționalitate raportată la art. 115 alin. (6) din Constituție este neîntemeiată.24. Neintervenind elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile anterior menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3 al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Valentin Delcea, Dumitru Dănuț Bogoi, Marian Toma, Viorel Lupu și Adi-Arian Arghir în dosarele nr. 51/104/2023, nr. 157/104/2023, nr. 158/104/2023, nr. 348/104/2023 și nr. 1.264/104/2023 ale Tribunalului Olt - Secția I civilă și de Adrian-Ioan Cherecheș, Vasile Bocea, Dan-Romeo Criste, Ioan Puie Marin Jecan, Iulian Fărcaș, Marcel-Alexandru Tiță, Dan-Dorel Sava, Cristian Victor Sava, Eugen Irimuș și Dorin Matyaș în dosarele nr. 190/84/2023, nr. 224/84/2023, nr. 306/84/2023, nr. 231/84/2023, nr. 232/84/2023, nr. 233/84/2023, nr. 312/84/2023, nr. 178/84/2023, nr. 179/84/2023, nr. 191/84/2023 și nr. 192/84/2023 ale Tribunalului Sălaj - Secția civilă și constată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul său, precum și dispozițiile art. VII pct. 2 și 3 din această ordonanță de urgență, în special, sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Olt - Secția I civilă și Tribunalului Sălaj - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 29 aprilie 2025.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru MARIAN ENACHE, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu ------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari