STRATEGIE NAȚIONALĂ din 18 decembrie 2025pentru Conduita Responsabilă în Afaceri pentru perioada 2026-2030
Publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 1.208 bis din 29 decembrie 2025
Notă
Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 1.142 din 18 decembrie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1208 din 29 decembrie 2025. + Cuprins:Capitolul I - Introducere;Capitolul II - Viziune;Capitolul III - Priorități, politici și cadrul legal existente;Capitolul IV - Analiza contextului și definirea problemelor;Capitolul V - Obiective generale și specifice;Capitolul VI - Direcții de acțiune;Capitolul VII - Rezultate așteptate;Capitolul VIII - Indicatori;Capitolul IX - Proceduri de monitorizare și evaluare;Capitolul X - Instituții responsabile;Capitolul XI - Implicații bugetare și surse de finanțare;Capitolul XII - Implicațiile asupra cadrului juridic. + Capitolul I INTRODUCERE În contextul evoluțiilor globale privind sustenabilitatea economică, protecția drepturilor omului și tranziția ecologică, conduita responsabilă în afaceri (responsible business conduct - RBC) a devenit un principiu central al guvernanței corporative moderne. Aceasta reflectă angajamentul întreprinderilor de a opera în mod responsabil, transparent și sustenabil, în conformitate cu standardele internaționale de mediu, sociale și de guvernanță (ESG). Promovarea acestor principii este esențială pentru asigurarea competitivității economice, atragerea investițiilor sustenabile și întărirea încrederii într-un mediu economic durabil. Conduita responsabilă în afaceri reprezintă un set de standarde care urmărește să asigure că activitatea întreprinderilor și a investitorilor este aliniată necesităților actuale și de viitor ale societății. Standardele privesc inovarea în mediul de afaceri, investițiile și operațiunile desfășurate de-a lungul lanțului global de valori și de piețe. Principiile în domeniul RBC vizează recomandări pentru mediul de afaceri pentru a încuraja alinierea activităților întreprinderilor cu obiectivele de dezvoltare durabilă și diligență necesară (due diligence), în vederea evitării unui impact advers asupra oamenilor, planetei și societății. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) este lider în domeniul conduitei responsabile în afaceri, iar Liniile sale directoare pentru întreprinderi multinaționale privind conduita responsabilă în afaceri reprezintă instrumentul internațional de referință care setează cel mai cuprinzător standard pentru încurajarea unui mediu de afaceri sustenabil. Aceste Linii directoare urmăresc să asigure ca modul de operare al întreprinderilor, în special acelora care operează într-un context multinațional, să fie corelat cu politicile guvernamentale, în întreg spectrul sustenabilității: drepturile omului, muncă și relații industriale, mediu, anti-mită și alte forme de corupție, protecția consumatorului, știință, tehnologie și inovare, concurență și fiscalitate. Acestea încurajează contribuțiile pozitive pe care întreprinderile le pot aduce progresului economic, social și de mediu și minimizează impactul negativ asupra aspectelor acoperite de Liniile directoare, care poate fi asociat cu operațiunile, produsele și serviciile unei întreprinderi. De la momentul adoptării, Liniile directoare au fost constant actualizate pentru a rămâne adecvate scopului, pentru a ține cont de provocările cu care se confruntă societățile și de contextul internațional în evoluție. Cea mai recentă actualizare a Liniilor directoare a avut loc în anul 2023, reflectând un deceniu de experiență de la ultima revizuire din 2011 și răspunzând priorităților sociale, de mediu și tehnologice urgente cu care se confruntă societățile și întreprinderile. Ediția 2023 a Liniilor directoare oferă recomandări actualizate pentru conduita responsabilă în afaceri în toate domeniile-cheie, cum ar fi schimbările climatice, biodiversitatea, tehnologia, integritatea în afaceri și diligența necesară în lanțul de aprovizionare, precum și proceduri de implementare actualizate pentru Punctele Naționale de Contact pentru Conduita Responsabilă în Afaceri (PNC RBC). În aceeași linie se situează Ghidul OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri. Principiile directoare ale ONU privind mediul de afaceri și drepturile omului, precum și Declarația tripartită a Organizației Internaționale a Muncii privind întreprinderile multinaționale și politica socială, conțin, de asemenea, recomandări privind diligența necesară, iar Ghidul OCDE sprijină implementarea acestora. Valorile și recomandările RBC sunt corelate direct cu principii constituționale fundamentale, în special în domeniile drepturilor omului, protecției mediului, muncii și protecției sociale, libertății economice. România nu dispune de o strategie națională dedicată pentru promovarea coerentă la nivelul politicilor publice și pentru implementarea efectivă de către mediul de afaceri a recomandărilor din instrumentele internaționale de referință. Conduita responsabilă în afaceri în România este în prezent restrânsă, în principal, la nivelul unor inițiative punctuale ale mediului privat sau corelată cu cerințe externe impuse de parteneri comerciali internaționali. Abordarea actuală răspunde mai degrabă unei logici reactive și dependente de presiunile pieței, fără a corespunde unei viziuni de dezvoltare economică durabilă articulată la nivel guvernamental și de favorizare a unei culturi în domeniul durabilității corporative. Pentru alinierea la angajamentele internaționale pe care România și le-a asumat ca stat aderent la Declarația OCDE privind investițiile internaționale și companiile multinaționale*1), și în contextul procesului de aderare a țării noastre la OCDE, se impune dezvoltarea unei abordări coordonate și coerente la nivelul Guvernului pentru promovarea eficientă a principiilor RBC. *1) România a aderat la această Declarație printr-un schimb oficial de scrisori între OCDE și Ministerul Afacerilor Externe la 30.08.2006. Această situație subliniază necesitatea formulării și adoptării unei Strategii naționale în domeniul conduitei responsabile în afaceri, care să ofere o direcție clară, un cadru coerent și măsuri concrete de acțiune pentru consolidarea culturii responsabilității în mediul economic românesc. Această Strategie va contribui atât la armonizarea eforturilor instituționale, cât și la sprijinirea mediului de afaceri în procesul de tranziție către modele sustenabile și incluzive de dezvoltare. + Capitolul II VIZIUNE Într-un climat economic, politic și social caracterizat de tranziții multiple - de la digitalizare accelerată la imperativele sustenabilității și protecției drepturilor omului, formularea unei Strategii naționale de conduită responsabilă în afaceri este un demers nu doar oportun, dar și necesar, cu potențial sistemic pentru consolidarea competitivității și rezilienței economiei românești. Strategia Națională pentru Conduita Responsabilă în Afaceri 2026-2030 (SN RBC) este primul document național de politică publică care abordează conduita corporativă responsabilă de manieră integrată și transversală, stabilind obiective clare și măsuri de implementare a principiilor RBC. Strategia vine să întărească acțiunea guvernamentală pentru sprijinirea dezvoltării durabile, a convergenței sociale și de mediu, precum și a competitivității economice, prin impulsionarea unui mediu privat dinamic și sustenabil. Strategia vine, totodată, să asigure coerența politicilor publice în domenii raportate la conduita responsabilă în afaceri, la nivel european, în principal Directiva în ceea ce privește raportarea privind durabilitatea de către întreprinderi (CSRD) și Directiva privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor (CSDDD), în baza angajamentelor internaționale asumate de România în domeniu (în cadrul OCDE, ONU, OIM), precum și în contextul presiunilor pieței la nivel global privind transparența, diligența necesară și responsabilitatea socială și de mediu a companiilor. Strategia urmărește armonizarea cadrului strategic și instituțional dedicat conduitei responsabile în afaceri și prevederea unor mecanisme sistematice de implementare și monitorizare. Abordarea strategică și coordonată a obiectivelor de conduită responsabilă în afaceri va asigura racordarea companiilor multinaționale și a altor întreprinderi, inclusiv din sfera companiilor de stat, precum și, în măsura capacităților, mici și mijlocii, într-un ecosistem coerent care să susțină aplicarea standardelor de sustenabilitate și diligență necesară (due diligence). În același timp, noua Strategie va încuraja un dialog inclusiv pentru sprijinirea activă în vederea punerii în aplicare a diligenței necesare în activitatea economică, prin promovarea platformelor de dialog între guvern, mediul de afaceri, sindicate și societatea civilă. Noul cadru național strategic va crește gradul de conștientizare în rândul actorilor economici, dar și al societății civile și partenerilor sociali cu privire la importanța respectării standardelor pentru o conduită sustenabilă pe întreg circuitul activității economice, și va oferi, totodată, oportunități întărite de ghidaj instituțional pentru a sprijini implementarea recomandărilor formulate la nivel internațional în domeniu și asistență pentru orientarea eforturilor din partea mediului de afaceri în acest sens. În acest context, elaborarea unei Strategii Naționale pentru Conduita Responsabilă în Afaceri va facilita armonizarea politicilor publice relevante, consolidarea rolului autorităților publice de promovare și reglementare a responsabilității corporative, precum și pentru oferirea unui cadru clar și predictibil pentru întreprinderi. Strategia va reprezenta atât o ancoră normativă, cât și o platformă de sprijin concret pentru integrarea principiilor internaționale de conduită responsabilă în economia românească, cu beneficii directe în ceea ce privește competitivitatea, transparența și sustenabilitatea pe termen lung. Strategia Națională pentru RBC urmărește trei principii-cheie:1. asigurarea coerenței politicilor, în linie cu standardele internaționale OCDE, UE, ONU și OIM în domeniu;2. proporționalitate - adaptarea nivelului de așteptare în funcție de dimensiunea și profilul de risc al companiei;3. parteneriat multipartit - implicarea activă, alături de factorii guvernamentali, a partenerilor sociali. O atenție particulară va fi acordată sectoarelor cu risc ridicat: textile, agricultură, minerit, silvicultură, energie și construcții pentru care trebuie avută în vedere, cu prioritate, dezvoltarea de ghiduri sectoriale de diligență și de fișe informative tip "RBC-Flash" pentru conștientizare rapidă. Strategia oferă cadrul pentru construirea unui parteneriat între autoritățile publice, companii și societate, ca răspuns la tendințele globale, care vizează întărirea reglementărilor în materie de sustenabilitate, cerințe ridicate din partea investitorilor privind transparența ESG (mediu, social, guvernanță) și orientarea consumatorilor către produse sustenabile și etice. Implementarea obiectivelor Strategiei va acționa ca un levier în sprijinirea mediului privat să întărească mecanismele de prevenție și de management a riscului raportat la cerințele RBC, având ca beneficii directe dezvoltarea unor modele de afaceri reziliente, creșterea accesului la piețe internaționale și consolidarea perspectivelor atractivității României pentru investiții responsabile. Procedurile de diligență necesară și raportarea transparentă transferă o parte din responsabilitatea prevenției către companii, contribuind astfel la sprijinirea obiectivelor naționale de neutralitate climatică, coeziune socială și competitivitate tehnologică și la reducerea presiunii asupra costurilor publice de remediere (e.g., costuri de remediere a mediului, litigii de muncă). În același timp, conformarea voluntară la principiile de conduită responsabilă în afaceri sporește încrederea cetățenilor în modelul de afaceri, pe parcursul întregului lanț de activități. Astfel, Strategia Națională în domeniul Conduitei Responsabile în Afaceri sprijină dezvoltarea economică durabilă a României și asigură un cadru coerent pentru integrarea responsabilității corporative în activitățile economice, facilitând tranziția către un viitor mai sustenabil. + Capitolul III PRIORITĂȚI, POLITICI ȘI CADRUL LEGAL EXISTENTE România este parte sau susține mai multe instrumente internaționale relevante pentru conduita responsabilă în afaceri. Acestea stabilesc standarde, orientări și obligații în domenii-cheie precum drepturile omului, mediu, muncă, transparență și guvernanță corporativă, anti-mită și alte forme de corupție, protecția consumatorului, știință, tehnologie și inovare, concurență și fiscalitate, astfel:a) Liniile directoare ale OCDE pentru întreprinderile multinaționale în ce privește conduita responsabilă în afaceri (OECD Guidelines for Multinațional Enterprises on Responsible Business Conduct), reprezintă instrumentul de referință în domeniu la nivel internațional. România a aderat la acest instrument în 2005, odată cu aderarea la Declarația OCDE privind investițiile internaționale și întreprinderile multinaționale.b) Ghidul OCDE privind diligenta necesară în ce privește conduita responsabilă în afaceri (Due Diligence Guidance for Responsible Business Conduct) oferă sprijin practic întreprinderilor cu privire la implementarea Liniilor directoare OCDE pentru întreprinderile multinaționale, furnizând explicații cu privire la recomandările privind diligența necesară. Ghidul urmărește, de asemenea, să promoveze o înțelegere comună între guverne și părțile interesate cu privire la diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri.c) Ghidul OCDE privind diligenta necesară în lanțurile de aprovizionare responsabile (OECD Due Diligence Guidance for Responsible Supply Chains), pe domenii sectoriale, precum textile, agricultură, minerit etc.d) Principiile directoare ale ONU privind mediul de afaceri și drepturile omului (UN Guiding Principles on Business and Human Rights - UNGPs), adoptate de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului în 2011. România susține principiile promovate prin acest instrument prin angajamente internaționale și în cadrul UE. Direcțiile principale de acțiune privesc obligația statului și a companiilor de a proteja drepturile omului, inclusiv dreptul de a avea acces la instrumente juridice și non-juridice în reglarea diferendelor.e) Declarația tripartită a OIM privind întreprinderile multinaționale și politica socială (ILO Tripartite Declaration of Principles concerning Multinațional Enterprises and Social Policy), vine în completarea Liniilor directoare OCDE în ceea ce privește drepturile lucrătorilor (formare profesională, condiții de muncă).f) Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă (ONU), un program de acțiune globală în domeniul dezvoltării durabile, cu caracter universal, promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile - economic, social și de mediu, în baza celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD-uri).g) La nivel european, cadrul de referință este prevăzut în Directiva CSRD (2022/2464/UE) - Corporate Sustainability Reporting Directive, menită să îmbunătățească și să extindă cerințele de raportare în materie de sustenabilitate pentru companiile din Uniunea Europeană, și în Directiva CSDDD - Corporate Sustainability Due Diligence Directive (2024/1760/EU) privind diligența necesară obligatorie în materie de drepturile omului și mediu.h) La nivel național, Hotărârea Guvernului nr. 420/2005 privind înființarea și funcționarea Punctului Național de Contact pentru aplicarea recomandărilor propuse de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în Ghidul pentru Întreprinderi Multinaționale, cu modificările și completările ulterioare a întărit atribuțiile și cadrul de funcționare a Punctului Național de Contact pentru RBC.i) Hotărârea nr. 1117/2023 privind aprobarea Metodologiei pentru raportarea durabilității - Codul Român al Sustenabilității stabilește cadrul unitar pentru raportarea voluntară a performanței de sustenabilitate a organizațiilor și urmărește să faciliteze transparența, comparabilitatea și credibilitatea informațiilor publicate de companii în domeniul economic, social și de mediu. România este, deci, parte a unui cadru internațional solid care promovează conduita sustenabilă în afaceri, dar implementarea la nivel național este fragmentară. Strategia Națională în domeniul Conduitei Responsabile în Afaceri vine să transpună aceste angajamente într-un mecanism coerent de politici publice, care abordează în mod integrat dimensiunea RBC. În domeniul fiscalității, Liniile directoare OCDE includ recomandări privind prețurile de transfer, subliniind importanța respectării principiului valorii de piață ("arm's length principle") ca element al conduitei responsabile în afaceri. Aplicarea corectă a acestui principiu contribuie la transparență, stabilitate fiscală și integritatea mediului de afaceri. Strategia se aliniază, totodată, cu alte agende strategice ale României, cum ar fi Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, care integrează Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, Planul Național de Redresare și Reziliență, inclusiv Componenta 14 - Buna guvernanță, care cuprinde reformele 5, 6 și 9 orientate spre creșterea integrității, transparenței și a guvernanței corporative în sectorul public și privat, precum și investițiile în energie curată și digitalizare, Planul Național Integrat Energie Climă, cu obiectivul de reducere a emisiilor cu 55% până în 2030, Strategia Națională de Competitivitate 2030, care susține dezvoltarea clusterelor industriale "verzi". Strategia contribuie indirect la realizarea reformelor menționate din cadrul Componentei 14 - Buna guvernanță, prin consolidarea cadrului național de politici publice privind conduita responsabilă în afaceri, promovarea integrității în relațiile dintre administrație și mediul de afaceri și sprijinirea adoptării principiilor de guvernanță corporativă în întreprinderi. Strategia Națională de Conduită Responsabilă în Afaceri (SN RBC) se bazează, în același timp, pe o serie de instrumente-cheie care sunt esențiale pentru implementarea viziunii până în 2030. Printre aceste instrumente se numără platforma Codului Român al Sustenabilității (CRS) gestionată la nivelul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă. Punctul Național de Contact RBC va avea un rol central de ghidaj practic pentru implementarea recomandărilor din Liniile directoare ale OCDE și pentru monitorizarea implementării obiectivelor Strategiei. + Capitolul IV ANALIZA CONTEXTULUI ȘI DEFINIREA PROBLEMELOR Analiza multidimensională a contextului național relevă o serie de provocări structurale, dar și oportunități emergente pentru întărirea angajamentului României în vederea promovării unei conduite durabile în afaceri printr-o politică publică coerentă. Angajamentele internaționale ale României, în special în contextul procesului de aderare la OCDE, precum și obligațiile impuse prin cadrul european de referință, creează un context favorabil pentru o mai bună integrare a principiilor de tip RBC în politicile publice transversale. Din punct de vedere economic, mediul de afaceri este dominat de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) care, în majoritatea cazurilor, nu dispun de capacitatea instituțională sau financiară de a implementa mecanisme robuste de due diligence (diligența necesară). În plan social, încrederea scăzută în politicile publice și nivelul relativ redus de conștientizare și formare în domeniul sustenabilității îngreunează formarea unui climat de afaceri centrat pe responsabilitate.Factorii tehnologici relevă decalaje în digitalizarea IMM-urilor, dar și oportunități pentru automatizarea trasabilității în lanțurile de aprovizionare. Din perspectiva mediului, România se confruntă cu dificultăți de conformare privind normele de limitare a poluării și pentru gestionarea deșeurilor, precum și protecția biodiversității, în timp ce pe plan normativ, fragmentarea și lipsa de armonizare a normelor naționale cu standardele internaționale limitează aplicabilitatea concretă a principiilor RBC. Totodată, în pofida angajamentului internațional al României, lipsa unui cadru unitar național de promovare a principiilor în domeniul RBC a împiedicat dezvoltarea unei culturi a sustenabilității în afaceri, precum și atingerea unui nivel suficient de conștientizare privind importanța și beneficiile care pot decurge pentru companii din respectarea acestor recomandări. Există, deci, un nivel general scăzut de implementare a principiilor de due diligence, iar companiile autohtone nu beneficiază de orientări clare și măsuri de sprijin pentru implementarea acestor obiective. De asemenea, cadrul existent nu oferă mecanisme administrative coerente pentru remedierea nejudiciară în cazul unor situații de impact advers în domeniul economic, social și de mediu în activitatea întreprinderilor. Astfel că, prezenta Strategie vine, pe de o parte, să întărească rolul de mediere al Punctului Național de Contact privind Conduita Responsabilă în Afaceri (PNC) și, pe de altă parte, să ofere un mecanism integrat de monitorizare a implementării obiectivelor Strategiei. În pofida progreselor înregistrate de România în alinierea la standardele internaționale în domeniul conduitei responsabile în afaceri (RBC), persistă un set de lacune structurale, instituționale și de coerență strategică care împiedică integrarea deplină și eficientă a acestui concept în practicile de guvernanță economică și corporativă. Strategia Națională privind Conduita Responsabilă în Afaceri urmărește remedierea vulnerabilităților descrise mai jos.1. Absența unui cadru strategic național coerent și operațional Deși România este parte, respectiv susține instrumentele internaționale relevante în domeniul sustenabilității conduitei în afaceri, cu precădere Liniile directoare ale OCDE, nu există, în prezent, un document strategic unitar care să integreze aceste angajamente într-o viziune națională coerentă, cu obiective, priorități și măsuri concrete. Lipsa acestui cadru limitează implementarea efectivă și de manieră coerentă la nivel de politică publică a principiilor de tip RBC.2. Nivel scăzut de conștientizare în rândul operatorilor economici Pe fondul lipsei unui cadru unitar, există lacune la nivelul conștientizării publice, precum și în rândul operatorilor economici vizați de Liniile directoare ale OCDE în domeniul RBC și de percepție a importanței aplicării acestor recomandări, dar și a impactului pozitiv pe linie de prevenție, prin limitarea costurilor de corecție atât la nivelul autorităților publice, cât și pentru companii. Alinierea la recomandărilor din Liniile directoare ale OCDE va spori competitivitatea pe piețe internaționale și potențialul de integrare în lanțurile de aprovizionare globale, dar și reziliența internă prin încorporarea standardelor de sustenabilitate în analizele interne de management a riscurilor.3. Coerență redusă între politicile publice relevante Politicile naționale în domenii precum dezvoltarea durabilă, drepturile omului, achizițiile publice sau mediul integrează doar parțial sau inconsistent principiile conduitei responsabile. Această fragmentare reduce capacitatea factorilor de decizie de a promova așteptări clare și ambițioase pentru a încuraja un comportament responsabil din partea mediului de afaceri, inclusiv în relația cu partenerii sociali și comunitățile locale, printr-o politică publică coerentă și coordonată la nivelul tuturor instituțiilor publice cu atribuții în domeniile acoperite de Liniile directoare.4. Necesitatea unei mai bune integrări a obiectivelor RBC în achizițiile publice și sprijinul de stat În prezent, criteriile de conduită responsabilă în afaceri sunt rareori integrate în procedurile de achiziții publice sau în politicile de sprijin pentru întreprinderi (granturi, subvenții). Aceasta limitează efectul de levier pe care statul îl poate exercita pentru a promova comportamente de afaceri sustenabile și responsabile.5. Îmbunătățirea cadrului instituțional de punere în aplicare a standardelor RBC Deși România a aderat la Declarația OCDE privind investițiile internaționale și companiile multinaționale încă din 2006, s-au constatat lacune în punerea în aplicare corespunzătoare a standardelor OCDE în domeniul conduitei responsabile în afaceri. Îmbunătățirea cadrului instituțional de punere în aplicare a standardelor RBC presupune consolidarea rolului și capacităților Punctului Național de Contact, precum și clarificarea atribuțiilor celorlalte instituții implicate. Astfel, vor fi intensificate mecanismele de coordonare interinstituțională pentru integrarea coerentă a principiilor RBC în politicile publice relevante (ex. de mediu, muncă, achiziții )alături de proceduri pentru aplicarea și monitorizarea recomandărilor OCDE. În plus, se vor dezvolta programe de formare și ghiduri practice pentru funcționarii publici și pentru mediul de afaceri, în vederea promovării principiilor de sustenabilitate corporativă, creșterii coerenței politicilor și transparenței proceselor de soluționare non-judiciară. Prin aceste măsuri, se va asigura un cadru instituțional predictibil și eficient, care să permită transpunerea a standardelor internaționale de responsabilitate corporativă în practici cu impact pozitiv asupra competitivității economiei românești. + Capitolul V OBIECTIVE GENERALE ȘI SPECIFICE Conduita responsabilă în afaceri a evoluat, în ultimul deceniu, înspre un set cuprinzător de recomandări, în domenii transversale ce traversează întregul ciclu de viață al unei întreprinderi - de la guvernanță și proiectare de produs până la relațiile cu furnizorii, clienții și comunitățile locale. România s-a alăturat deja cadrelor internaționale care promovează principiile unui comportament sustenabil, între care Declarația OCDE privind investițiile și întreprinderile multinaționale (2005), Principiile directoare ale ONU privind mediul de afaceri și drepturile omului, Declarația tripartită a OIM privind întreprinderile multinaționale și politica socială, și transpune Directiva UE privind diligența necesară în domeniul sustenabilității corporative (CSDDD, 2024/1760) și Directiva CSRD (2022/2464/UE) privind raportarea în materie de sustenabilitate. Internalizarea recomandărilor vizând conduita responsabilă în afaceri presupune dezvoltarea, în paralel, a unei abordări în ceea ce privește diligența necesară (due diligence), adaptată sectoarelor economice din România cu risc mai ridicat în ce privește un potențial impact negativ (agricultură, industrie prelucrătoare, textile, minerit, silvicultură, construcții etc.). Prioritățile, pe această componentă, presupun adoptarea de ghiduri și mecanisme de sprijin sectoriale specifice, inclusiv prin colaborarea cu asociații profesionale. Obiectivul general al Strategiei este de a transforma angajamentele internaționale la care România a aderat sau pe care le sprijină în domeniul sustenabilității corporative, în acțiuni măsurabile și coordonate. Astfel, pentru punerea în practică a obiectivului general se remarcă oportunitatea obiectivelor operaționale specifice și a direcțiilor prioritare de acțiune următoare: + Obiectivul nr. 1: Trecerea de la un cadru fragmentat la o abordare guvernamentală integrată și proactivă privind conduita responsabilă în afaceri și diligența necesară, prin politici publice coerente. În prezent, politicile publice din România operează într-un peisaj normativ și instituțional dinamic, iar principiile de conduită responsabilă în afaceri și procesele de diligență necesară nu sunt încă integrate sistematic în acțiunile guvernamentale. Pentru a valorifica potențialul pozitiv de transformare pe care îl prezintă recomandările internaționale în domeniul durabilității activităților din sfera mediului de afaceri, este esențială dezvoltarea unei abordări unitare la nivel guvernamental care să alinieze politicile publice în domenii de impact la Recomandarea OCDE privind rolul guvernului în promovarea RBC (OECD Recommendation on the Role of Government in Promoting Responsible Business Conduct). Documentul setează o serie de recomandări de politici pentru a sprijini guvernele și alte autorități publice relevante în eforturile lor de a concepe și de a implementa politici care să promoveze o conduită responsabilă în afaceri. Recomandarea răspunde evoluției din ultimii ani în care a existat o recunoaștere tot mai mare a faptului că guvernele joacă un rol cheie în sprijinirea implementării eficiente a standardelor RBC prin asigurarea unui mediu politic favorabil, crearea de stimulente și exemplificarea RBC în propriile activități. Aceasta implică o analiză aprofundată în scopul consolidării cadrului normativ pentru a întări respectarea principiilor de guvernanță sustenabilă pentru companii în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, a obligațiilor în domeniul social și a mediului în lanțurile valorice. Se va asigura că politicile publice din domenii cheie (economic, social, mediu) promovează activ și nu contravin principiilor RBC. Primul pilon este consolidarea cadrului normativ. + Obiectivul nr. 2: Întărirea acțiunilor de promovare pentru respectarea de către operatorii economici a principiilor de tip RBC și a diligenței necesare în vederea dezvoltării de politici și practici informate Cadrul existent denotă un nivel insuficient de conștientizare și educație la nivelul operatorilor din mediul privat din România privind beneficiile integrării recomandărilor pe linie de sustenabilitate în lanțul de activitate, atât pentru sprijinirea obiectivelor naționale de dezvoltare durabilă, cât și pentru impulsionarea unor mecanisme de prevenție menite să limiteze costurile interne de remediere în cazul unor situații cu impact negativ asupra mediului și societății. Acțiunile publice recente privind întărirea gradului de implementare, la nivel național, a principiilor OCDE în domeniul conduitei sustenabile au arătat lacune de cunoaștere a instrumentelor internaționale de referință de către mediul de afaceri, a principalelor obiective și avantaje care pot decurge din întărirea respectării acestora. Crearea premiselor pentru dezvoltarea unei culturi favorabile unei conduite sustenabile în rândul companiilor multinaționale și a altor actori economici care operează în România presupune dinamizarea rolului Punctului Național de Contact RBC și a instituțiilor responsabile de implementarea prezentei Strategii, în dezvoltarea unor acțiuni și programe sistematice de promovare a principiilor RBC și de diligență necesară. Un rol prioritar în acest sens îl au instituțiile membre în Punctul Național de Contact privind RBC, prin acțiunile specifice incluse în Planul anual de promovare, pe toate componentele sectoriale incluse în Liniile directoare ale OCDE. + Obiectivul nr. 3: Consolidarea integrării dimensiunii de RBC în politicile publice vizând drepturile omului, muncă, mediu și combaterea corupției, în concordanță cu principiile RBC Liniile directoare ale OCDE propun recomandări specifice pentru întreprinderi în domenii vizând drepturile omului, muncă, mediu, combaterea corupției, protecția consumatorului, știință și tehnologie, concurență, fiscalitate, pe care acestea sunt încurajate să le respecte pentru a contribui activ la realizarea dezvoltării durabile. Prin aceste recomandări, Liniile directoare promovează complementaritatea între activitatea întreprinderilor multinaționale și dezvoltarea durabilă, în sensul în care conexiunile dintre progresul economic, social și de mediu sunt un mijloc-cheie pentru atingerea obiectivului de dezvoltare durabilă. Dintre acestea, o atenție particulară trebuie acordată dimensiunii legate de drepturile omului, muncă și combaterea corupției, în jurul cărora gravitează în mare măsură cazurile specifice gestionate de Punctele Naționale de Contact din statele aderențe la Declarația OCDE privind investițiile și companiile multinaționale. Recomandările care se raportează la aceste tematici reprezintă o recunoaștere explicită și orientată spre viitor a contribuției pozitive la dezvoltarea individuală, dar și la consolidarea capacităților ca urmare a activităților pe care operatorii economici le desfășoară în comunitățile locale. Dezvoltarea capitalului uman include, de asemenea, promovarea nediscriminării în practicile de angajare și de remunerare, precum și de promovare profesională. În același timp, recomandările din Liniile directoare urmăresc întărirea garanțiilor de transparență și integritate, în conformitate cu cadrul legal sau de reglementare referitor la drepturile omului, mediu, sănătate, muncă, impozitare, stimulente financiare sau alte aspecte. Strategia vizează formularea unor așteptări clare de la întreprinderi și încurajarea acestora să identifice și să abordeze riscurile, respectiv impactul negativ specific legat de persoane, muncă, mediu și corupție, în activitățile lor comerciale. + Obiectivul nr. 4: Valorificarea politicilor în domeniul comercial și de promovare a investițiilor pentru a încuraja respectarea principiilor RBC și diligența necesară Obiectivul Liniilor directoare ale OCDE este de a încuraja comerțul și investițiile responsabile și, prin urmare, de a valorifica beneficiile pentru a impulsiona obținerea de rezultate în materie de dezvoltare durabilă, inclusiv crearea de locuri de muncă, dezvoltarea competențelor, furnizarea de produse și servicii care îmbunătățesc nivelul de trai și accesul la finanțare și tehnologie necesare pentru tranzițiile digitale, ecologice și dezvoltarea inteligenței artificiale (AI). Autoritățile publice au un rol important de jucat în sprijinirea implementării eficiente a Liniilor directoare, inclusiv prin crearea unui mediu favorabil pentru a stimula, sprijini și promova practici comerciale responsabile. Coerența politicilor la nivel național și internațional poate încuraja alinierea și armonizarea inițiativelor de conduită comercială responsabilă. Astfel, integrarea principiilor RBC în cadrul politicilor de comerț și investiții reprezintă o pârghie importantă pentru a sprijini o viziune integrată în ce privește sustenabilitatea corporativă și pentru formularea unor așteptări anticipative. România, ca stat aderent la Declarația OCDE privind investițiile și întreprinderile multinaționale, se angajează să valorifice acest instrument în demersurile sale de promovare a setului de principii privind conduita responsabilă în afaceri. + Obiectivul nr. 5. Dezvoltarea unor practici responsabile la nivelul autorităților publice pentru întărirea principiilor de conduită responsabilă în afaceri Recunoscând că statul trebuie să fie un model de bună practică, obiectivul stabilește aplicarea prioritară și riguroasă a acestor principii de către autoritățile publice și companiile de stat în rolul lor de actori economici. Pentru a potența promovarea obiectivului de sustenabilitate, Recomandarea OCDE privind rolul guvernului în promovarea conduitei responsabile în afaceri încurajează mediul public să ia măsuri pentru a promova și exemplifica aplicarea setului de recomandări în domeniul conduitei responsabile în afaceri în rolul lor de actori economici și în activitățile lor comerciale. O dimensiune importantă în acest cadru o reprezintă stabilirea și publicarea unor așteptări clare pentru întreprinderile de stat de a respecta standardele RBC, împreună cu mecanisme eficiente pentru implementarea acestora. În același timp, este încurajată includerea recomandărilor de conduită responsabilă în afaceri în politicile de achiziții, precum și promovarea diligenței necesare pentru RBC în achizițiile publice. Totodată, Liniile directoare promovează integrarea criteriilor de mediu, sociale și de guvernanță în furnizarea și gestionarea capitalului propriu, inclusiv prin promovarea conștientizării RBC în rândul părților relevante implicate în cererile de credite la export susținute oficial (în colaborare cu Exim Banca Românească). Se vor dezvolta mecanisme de monitorizare specifice pentru a evalua modul în care entitățile publice implementează procesele de diligență necesară. În paralel, conștientizând complexitatea acestor procese, se vor dezvolta și implementa instrumente de sprijin țintite (ghiduri, formare, asistență tehnică) inclusiv pentru companiile de stat, facilitând astfel tranziția către un model de afaceri sustenabil și responsabil. + Obiectivul nr. 6: Consolidarea implicării părților interesate și a societății civile în promovarea principiilor RBC Promovarea eficientă a principiilor privind conduita responsabilă în afaceri presupune asocierea activă a întreprinderilor (inclusiv a organizațiilor patronale) și a altor părți interesate constituite la nivel național și internațional, precum organizațiile sindicale, societatea civilă, comunități locale și mediul academic, la definirea și aplicarea efectivă a politicilor în domeniul RBC. Acest lucru presupune încurajarea unor platforme de dialog structurat și aplicat și dezvoltarea de canale de consultare transparente pentru monitorizarea și promovarea eficientă a RBC. În context, o atenție deosebită trebuie acordată întreprinderilor care pot întâmpina provocări specifice în implementarea standardelor RBC, cum ar fi întreprinderile mici și mijlocii, precum și grupurilor vulnerabile, cum ar fi apărătorii drepturilor omului. Instituțiile responsabile de implementarea Strategiei joacă un rol esențial de liant între mediul de afaceri și părțile interesate, precum și pentru facilitarea inițiativelor colective pentru promovarea RBC. Punctul Național de Contact pentru RBC reprezintă o platformă eficientă în acest sens, prin Consiliul Consultativ, organism consultativ, fără personalitate juridică, format din reprezentanți ai societății civile și părți interesate, care sprijină activitatea Punctului Național de Contact, în baza atribuțiilor recunoscute prin Hotărârea Guvernului nr. 420/2005 cu modificările și completările ulterioare. Acesta contribuie, în mod special, la elaborarea Planului anual de lucru, precum și a Planului de promovare a obiectivelor prevăzute în Liniile directoare OCDE. + Capitolul VI DIRECȚII DE ACȚIUNE + Obiectivul nr. 1: Trecerea de la un cadru fragmentat la o abordare guvernamentală integrată și proactivă privind conduita responsabilă în afaceri și diligența necesară, prin politici publice coerente Direcții de acțiune:a) Popularizarea activă a Recomandării OCDE privind rolul autorităților publice în promovarea conduitei responsabile în afaceri (RBC).b) Întărirea creșterii conștientizării în rândul instituțiilor publice în ce privește principiile de conduită responsabilă în afaceri și procesele de diligență necesară.c) Integrarea dimensiunii de RBC și de diligență necesară în politici publice.d) Consolidarea cooperării, transparenței și a informării pro-active în domeniul conduitei responsabile în afaceri.e) Dezvoltarea coerenței politicilor publice în domeniul sustenabilității corporative. + Obiectivul nr. 2: Consolidarea acțiunilor de promovare pentru respectarea de către operatorii economici a principiilor de tip RBC și a diligenței necesare în vederea dezvoltării de politici și practici informate Direcții de acțiune:1. Oferirea de ghidaj și sprijin informativ/ consultativ pentru companii pentru a spori respectarea principiilor RBC.2. Facilitarea schimbului de bune practici în vederea replicării inițiativelor de succes în aplicarea principiilor RBC.3. Stimularea raportării voluntare de către companii a politicilor/ practicilor adoptate pentru aplicarea recomandărilor RBC.4. Încurajarea mediului de afaceri să integreze în planurile proprii procese de diligență necesară. + Obiectivul nr. 3: Consolidarea integrării dimensiunii de RBC în politicile publice vizând drepturile omului, muncă, mediu, fiscalitate și combaterea corupției, în concordanță cu principiile RBC Direcții de acțiune:1. Promovarea principiilor de RBC în cadrul politicilor publice în domeniul drepturilor omului, pentru respectarea nediscriminării și asigurării egalității de șanse pe piața muncii, mediu și combaterea corupției, în baza recomandărilor specifice din Liniile directoare ale OCDE.2. Creșterea gradului de conștientizare în rândul operatorilor economici cu privire la obligațiile legale privind respectarea drepturilor fundamentale ale omului, promovarea și respectarea egalității de șanse și tratament la locul de muncă, asigurarea conformității de mediu, anti-corupție.3. Organizarea de ateliere de formare/ informare a actorilor decizionali la nivel descentralizat (local, județean) în domeniul politicilor de ocupare, mobilitate și migrația forței de muncă, mediu, anti-corupție.4. Încheierea de parteneriate între sectorul public și cel privat pentru promovarea proactivă a normelor de conduită durabilă în domeniul drepturilor omului, muncii, nediscriminării și egalității de șanse, mediu și anti-corupție.5. Promovarea bunelor practici evidențiate la nivelul operatorilor economici.6. Promovarea respectării principiului valorii de piață în tranzacțiile intra-grup, ca element de fiscalitate responsabilă și parte integrantă a conduitei responsabile în afaceri. + Obiectivul nr. 4: Valorificarea politicilor în domeniul comercial și de promovare a investițiilor pentru a încuraja respectarea principiilor RBC și diligența necesară Direcții de acțiune:1. Stimularea unor practici responsabile comerciale și în domeniul promovării investițiilor.2. Valorificarea instrumentelor de promovare a investițiilor pentru includerea unor așteptări specifice pe componenta de RBC.3. Creșterea gradului de conștientizare privind importanța promovării unor investiții responsabile. + Obiectivul nr. 5: Dezvoltarea unor practici responsabile la nivelul autorităților publice pentru întărirea principiilor de conduită responsabilă în afaceri Direcții de acțiune:1. Includerea obiectivelor RBC și a diligenței necesare în politicile de achiziții publice.2. Promovarea principiilor de responsabilitate corporativă în contextul implementării Recomandării OCDE privind abordările comune pentru creditele la export care beneficiază de sprijin public și diligența necesară în materie de mediu și socială.3. Continuarea implementării Politicii publice de proprietate privată a statului, aprobată prin Legea nr. 48/ 2025 în ce privește asigurarea unui management responsabil și îndeplinirea obligațiilor de diligență în materie de durabilitate.4. Promovarea fiscalității responsabile ca parte integrantă a conduitei responsabile în afaceri. + Obiectivul nr. 6: Consolidarea implicării părților interesate și a societății civile în promovarea principiilor RBC Direcții de acțiune:1. Consolidarea implicării părților interesate (parteneri sociali, asociații patronale, asociații profesionale, societate civilă, mediul academic) în propagarea principiilor de responsabilitate corporativă, pentru o abordare cât mai inclusivă.2. Consolidarea, în continuare, a dialogului și implicării părților interesate în baza cadrului revizuit de funcționare a Punctului Național de Contact privind RBC.3. Identificarea oportunităților de parteneriat cu mediul academic pentru asocierea pro-activă a acestuia la promovarea obiectivelor de RBC. + Capitolul VII REZULTATE AȘTEPTATE Strategia vizează creșterea gradului de înțelegere și consolidarea respectării standardelor în domeniul RBC în rândul mediului de afaceri care operează în România, în linie cu angajamentele asumate de România în baza instrumentelor internaționale-cadru în domeniul sustenabilității corporative, prin campanii țintite de conștientizare. Obiectivele Strategiei, declinate în direcții de acțiune specifice pentru implementarea fiecărui obiectiv, va conduce la creșterea vizibilității și aplicabilității standardelor internaționale de responsabilitate corporativă. Implementarea Strategiei va crea condițiile pentru un mediu de afaceri sustenabil, care integrează procesul de diligență necesară în mecanismele interne de prevenție, ceea ce va limita costurile interne de adaptare (mitigation) din partea companiilor și va crește încrederea din partea investitorilor. Pe termen lung, consolidarea practicilor durabile din partea agenților economici stimulează dezvoltarea unor consumatori responsabili. În același timp, Strategia va permite dezvoltarea unei abordări integrate la nivel național pentru promovarea de manieră coordonată a principiilor de conduită responsabilă în afaceri, prin dezvoltarea unui ecosistem instituțional informat și elaborarea de politici publice sectoriale care integrează dimensiunea de responsabilitatea corporativă ca obiectiv transversal. Implementarea Strategiei se realizează prin cooperarea instituțiilor publice cu atribuții în domeniul sustenabilității corporative și prin dialogul social structurat. În cadrul dialogului bipartit, organizațiile sindicale și patronalele pot discuta în mod direct măsurile de responsabilitate în afaceri, iar în cadrul dialogului tripartit participă și reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale pentru a asigura implementarea coerentă a politicilor RBC. Strategia promovează astfel un parteneriat real între guvern, sindicate și mediul de afaceri, completat de consultări cu organizații non-guvernamentale și profesionale pentru consolidarea practicilor sustenabile. + Capitolul VIII INDICATORI Monitorizarea implementării Strategiei se face punctual, prin analiza gradului de realizare a fiecăruia dintre obiectivele enunțate de aceasta, direcțiile de acțiuni și măsurile specifice din Planul de acțiune anexat la Strategie. Toate obiectivele se precizează în direcții de acțiune, de implementarea cărora depinde succesul Strategiei. Direcțiile de acțiune prevăd măsuri concrete de punere în aplicare a obiectivelor Strategiei, care permit monitorizarea periodică a gradului de îndeplinire prin indicatori specifici. Aceștia sunt înscriși în Planul de acțiune, anexat la Strategie, în funcție de care se va asigura monitorizarea implementării Strategiei, conform mecanismului propriu de monitorizare și evaluare descris la capitolul IX din Strategie. Valorile indicatorilor, de impact, de rezultat sau de optimizare a eficienței activității, arată performanța în realizarea direcțiilor și acțiunilor adiacente obiectivelor generale ale Strategiei. O atenție deosebită va fi acordată folosirii judicioase a resurselor publice prin evitarea duplicărilor și prin limitarea impactului financiar de ansamblu rezultat din implementarea liniilor de acțiune. + Capitolul IX PROCEDURI DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE În vederea evaluării progreselor realizate în promovarea obiectivelor generale din Strategie, este necesară instituirea unui sistem de monitorizare și evaluare, esențial și din perspectiva analizării eficienței utilizării resurselor. Cadrul organizatoric necesar monitorizării și evaluării Strategiei este circumscris mecanismului unic de implementare a Liniilor directoare ale OCDE, respectiv Punctul Național de Contact privind RBC înființat ca urmare a aderării României la Declarația OCDE pentru întreprinderi multinaționale privind conduita responsabilă în afaceri. Prin Hotărârea Guvernului nr. 420/2005 componența, rolul și funcționarea Punctului Național de Contact au fost întărite. În baza cadrului revizuit, mecanismul funcționează sub forma unei platforme de lucru guvernamentale, găzduită de ARICE, cu o structură inter-agenție, ceea ce facilitează dezvoltarea de politici publice coerente în domeniu. Punctul Național de Contact pentru RBC reprezintă instrumentul de punere în aplicare a obiectivelor Strategiei, prin evaluarea și monitorizarea implementării liniilor de acțiune specifice fiecărui obiectiv general. Atribuțiile de evaluare și monitorizare se realizează semestrial, în cadrul unei ședințe dedicate a Punctului Național de Contact privind RBC, la care vor fi invitate să participe, în afara membrilor și a invitaților permanenți, și celelalte instituții și autorități cu responsabilități în aplicarea Strategiei. În baza Hotărârii privind aprobarea Metodologiei de elaborare, implementare, monitorizare, evaluare și actualizare a strategiilor guvernamentale și a Regulamentului privind procedurile de elaborare, monitorizare și evaluare a politicilor publice la nivel central, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 775/2005, cu modificările și completările ulterioare, Punctul Național de Contact asigură întocmirea unui raport anual de monitorizare și evaluare privind implementarea Strategiei. În același timp, în conformitate cu Hotărârea privind aprobarea Metodologiei de elaborare, implementare, monitorizare, evaluare și actualizare a strategiilor guvernamentale, monitorizarea implementării Strategiei se realizează și prin aplicația informatică PSI, administrată de Secretariatul General al Guvernului, asigurându-se astfel corelarea obiectivelor cu acțiunile prevăzute și stabilirea gradului de realizare a obiectivelor Strategiei. Realizarea sistemului de monitorizare și evaluare va asigura creșterea gradului de responsabilizare și implicare a tuturor factorilor și o mai bună cunoaștere a eforturilor de susținere realizate de instituțiile implicate. + Capitolul X INSTITUȚII RESPONSABILE Principalele instituții identificate, cu atribuții și responsabilități pentru dezvoltarea de practici și politici publice în domeniul conduitei responsabile în afaceri:a) Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exteriorb) Ministerul Afacerilor Externec) Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismuluid) Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europenee) Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Socialef) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilorg) Ministerul Justițieih) Ministerul Finanțelori) Secretariatul General al Guvernului, prin Departamentul pentru dezvoltare durabilăj) Exim Banca Româneascăk) Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publicel) Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbațim) Agenția Națională pentru Achiziții Publicen) Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor + Capitolul XI IMPLICAȚII BUGETARE ȘI SURSE DE FINANȚARE Fondurile aferente îndeplinirii obiectivelor prezentei Strategii se planifică în bugetele proprii de către fiecare dintre instituțiile cu atribuții în domeniu, în raport cu posibilitățile, resursele disponibile și în mod corelat cu termenele de realizare a acțiunilor propuse. Sursele de finanțare pentru implementarea Strategiei pot fi:a) fonduri de la bugetul de stat;b) fonduri din venituri proprii;c) fonduri europene, în cadrul proiectelor de asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene;d) donații și sponsorizări oferite / acceptate în condițiile legii; + Capitolul XII IMPLICAȚIILE ASUPRA CADRULUI JURIDIC În perioada de implementare a Strategiei, instituțiile responsabile pot propune modificări sau completări ale cadrului normativ sectorial aferent domeniului sustenabilității corporative, în limitele competențelor legale și cu respectarea ierarhiei actelor normative prevăzute de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare. + ANEXĂ
Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale
pentru Conduita Responsabilă în Afaceri pentru perioada 2026-2030 + Obiectivul nr. 1: Trecerea de la un cadru fragmentat la o abordare guvernamentală integrată și proactivă privind conduita responsabilă în afaceri și diligența necesară, prin politici publice coerente
+
Obiectivul nr. 2: Consolidarea acțiunilor de promovare pentru respectarea de către operatorii economici a principiilor de tip RBC și a diligenței necesare în vederea dezvoltării de politici și practici informate
+
Obiectivul nr. 3: Consolidarea integrării dimensiunii de RBC în politicile publice vizând drepturile omului, muncă, mediu, fiscalitate și combaterea corupției, în concordanță cu principiile RBC
+
Obiectivul nr. 4: Valorificarea politicilor în domeniul comercial și de promovare a investițiilor pentru a încuraja respectarea principiilor RBC și diligența necesară
+
Obiectivul nr. 5: Dezvoltarea unor practici responsabile la nivelul autorităților publice pentru întărirea principiilor de conduită a responsabilă în afaceri
+
Obiectivul nr. 6: Consolidarea implicării părților interesate și a societății civile în promovarea principiilor RBC
------
| EMITENT |
Notă
Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 1.142 din 18 decembrie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1208 din 29 decembrie 2025. + Cuprins:Capitolul I - Introducere;Capitolul II - Viziune;Capitolul III - Priorități, politici și cadrul legal existente;Capitolul IV - Analiza contextului și definirea problemelor;Capitolul V - Obiective generale și specifice;Capitolul VI - Direcții de acțiune;Capitolul VII - Rezultate așteptate;Capitolul VIII - Indicatori;Capitolul IX - Proceduri de monitorizare și evaluare;Capitolul X - Instituții responsabile;Capitolul XI - Implicații bugetare și surse de finanțare;Capitolul XII - Implicațiile asupra cadrului juridic. + Capitolul I INTRODUCERE În contextul evoluțiilor globale privind sustenabilitatea economică, protecția drepturilor omului și tranziția ecologică, conduita responsabilă în afaceri (responsible business conduct - RBC) a devenit un principiu central al guvernanței corporative moderne. Aceasta reflectă angajamentul întreprinderilor de a opera în mod responsabil, transparent și sustenabil, în conformitate cu standardele internaționale de mediu, sociale și de guvernanță (ESG). Promovarea acestor principii este esențială pentru asigurarea competitivității economice, atragerea investițiilor sustenabile și întărirea încrederii într-un mediu economic durabil. Conduita responsabilă în afaceri reprezintă un set de standarde care urmărește să asigure că activitatea întreprinderilor și a investitorilor este aliniată necesităților actuale și de viitor ale societății. Standardele privesc inovarea în mediul de afaceri, investițiile și operațiunile desfășurate de-a lungul lanțului global de valori și de piețe. Principiile în domeniul RBC vizează recomandări pentru mediul de afaceri pentru a încuraja alinierea activităților întreprinderilor cu obiectivele de dezvoltare durabilă și diligență necesară (due diligence), în vederea evitării unui impact advers asupra oamenilor, planetei și societății. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) este lider în domeniul conduitei responsabile în afaceri, iar Liniile sale directoare pentru întreprinderi multinaționale privind conduita responsabilă în afaceri reprezintă instrumentul internațional de referință care setează cel mai cuprinzător standard pentru încurajarea unui mediu de afaceri sustenabil. Aceste Linii directoare urmăresc să asigure ca modul de operare al întreprinderilor, în special acelora care operează într-un context multinațional, să fie corelat cu politicile guvernamentale, în întreg spectrul sustenabilității: drepturile omului, muncă și relații industriale, mediu, anti-mită și alte forme de corupție, protecția consumatorului, știință, tehnologie și inovare, concurență și fiscalitate. Acestea încurajează contribuțiile pozitive pe care întreprinderile le pot aduce progresului economic, social și de mediu și minimizează impactul negativ asupra aspectelor acoperite de Liniile directoare, care poate fi asociat cu operațiunile, produsele și serviciile unei întreprinderi. De la momentul adoptării, Liniile directoare au fost constant actualizate pentru a rămâne adecvate scopului, pentru a ține cont de provocările cu care se confruntă societățile și de contextul internațional în evoluție. Cea mai recentă actualizare a Liniilor directoare a avut loc în anul 2023, reflectând un deceniu de experiență de la ultima revizuire din 2011 și răspunzând priorităților sociale, de mediu și tehnologice urgente cu care se confruntă societățile și întreprinderile. Ediția 2023 a Liniilor directoare oferă recomandări actualizate pentru conduita responsabilă în afaceri în toate domeniile-cheie, cum ar fi schimbările climatice, biodiversitatea, tehnologia, integritatea în afaceri și diligența necesară în lanțul de aprovizionare, precum și proceduri de implementare actualizate pentru Punctele Naționale de Contact pentru Conduita Responsabilă în Afaceri (PNC RBC). În aceeași linie se situează Ghidul OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri. Principiile directoare ale ONU privind mediul de afaceri și drepturile omului, precum și Declarația tripartită a Organizației Internaționale a Muncii privind întreprinderile multinaționale și politica socială, conțin, de asemenea, recomandări privind diligența necesară, iar Ghidul OCDE sprijină implementarea acestora. Valorile și recomandările RBC sunt corelate direct cu principii constituționale fundamentale, în special în domeniile drepturilor omului, protecției mediului, muncii și protecției sociale, libertății economice. România nu dispune de o strategie națională dedicată pentru promovarea coerentă la nivelul politicilor publice și pentru implementarea efectivă de către mediul de afaceri a recomandărilor din instrumentele internaționale de referință. Conduita responsabilă în afaceri în România este în prezent restrânsă, în principal, la nivelul unor inițiative punctuale ale mediului privat sau corelată cu cerințe externe impuse de parteneri comerciali internaționali. Abordarea actuală răspunde mai degrabă unei logici reactive și dependente de presiunile pieței, fără a corespunde unei viziuni de dezvoltare economică durabilă articulată la nivel guvernamental și de favorizare a unei culturi în domeniul durabilității corporative. Pentru alinierea la angajamentele internaționale pe care România și le-a asumat ca stat aderent la Declarația OCDE privind investițiile internaționale și companiile multinaționale*1), și în contextul procesului de aderare a țării noastre la OCDE, se impune dezvoltarea unei abordări coordonate și coerente la nivelul Guvernului pentru promovarea eficientă a principiilor RBC. *1) România a aderat la această Declarație printr-un schimb oficial de scrisori între OCDE și Ministerul Afacerilor Externe la 30.08.2006. Această situație subliniază necesitatea formulării și adoptării unei Strategii naționale în domeniul conduitei responsabile în afaceri, care să ofere o direcție clară, un cadru coerent și măsuri concrete de acțiune pentru consolidarea culturii responsabilității în mediul economic românesc. Această Strategie va contribui atât la armonizarea eforturilor instituționale, cât și la sprijinirea mediului de afaceri în procesul de tranziție către modele sustenabile și incluzive de dezvoltare. + Capitolul II VIZIUNE Într-un climat economic, politic și social caracterizat de tranziții multiple - de la digitalizare accelerată la imperativele sustenabilității și protecției drepturilor omului, formularea unei Strategii naționale de conduită responsabilă în afaceri este un demers nu doar oportun, dar și necesar, cu potențial sistemic pentru consolidarea competitivității și rezilienței economiei românești. Strategia Națională pentru Conduita Responsabilă în Afaceri 2026-2030 (SN RBC) este primul document național de politică publică care abordează conduita corporativă responsabilă de manieră integrată și transversală, stabilind obiective clare și măsuri de implementare a principiilor RBC. Strategia vine să întărească acțiunea guvernamentală pentru sprijinirea dezvoltării durabile, a convergenței sociale și de mediu, precum și a competitivității economice, prin impulsionarea unui mediu privat dinamic și sustenabil. Strategia vine, totodată, să asigure coerența politicilor publice în domenii raportate la conduita responsabilă în afaceri, la nivel european, în principal Directiva în ceea ce privește raportarea privind durabilitatea de către întreprinderi (CSRD) și Directiva privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor (CSDDD), în baza angajamentelor internaționale asumate de România în domeniu (în cadrul OCDE, ONU, OIM), precum și în contextul presiunilor pieței la nivel global privind transparența, diligența necesară și responsabilitatea socială și de mediu a companiilor. Strategia urmărește armonizarea cadrului strategic și instituțional dedicat conduitei responsabile în afaceri și prevederea unor mecanisme sistematice de implementare și monitorizare. Abordarea strategică și coordonată a obiectivelor de conduită responsabilă în afaceri va asigura racordarea companiilor multinaționale și a altor întreprinderi, inclusiv din sfera companiilor de stat, precum și, în măsura capacităților, mici și mijlocii, într-un ecosistem coerent care să susțină aplicarea standardelor de sustenabilitate și diligență necesară (due diligence). În același timp, noua Strategie va încuraja un dialog inclusiv pentru sprijinirea activă în vederea punerii în aplicare a diligenței necesare în activitatea economică, prin promovarea platformelor de dialog între guvern, mediul de afaceri, sindicate și societatea civilă. Noul cadru național strategic va crește gradul de conștientizare în rândul actorilor economici, dar și al societății civile și partenerilor sociali cu privire la importanța respectării standardelor pentru o conduită sustenabilă pe întreg circuitul activității economice, și va oferi, totodată, oportunități întărite de ghidaj instituțional pentru a sprijini implementarea recomandărilor formulate la nivel internațional în domeniu și asistență pentru orientarea eforturilor din partea mediului de afaceri în acest sens. În acest context, elaborarea unei Strategii Naționale pentru Conduita Responsabilă în Afaceri va facilita armonizarea politicilor publice relevante, consolidarea rolului autorităților publice de promovare și reglementare a responsabilității corporative, precum și pentru oferirea unui cadru clar și predictibil pentru întreprinderi. Strategia va reprezenta atât o ancoră normativă, cât și o platformă de sprijin concret pentru integrarea principiilor internaționale de conduită responsabilă în economia românească, cu beneficii directe în ceea ce privește competitivitatea, transparența și sustenabilitatea pe termen lung. Strategia Națională pentru RBC urmărește trei principii-cheie:1. asigurarea coerenței politicilor, în linie cu standardele internaționale OCDE, UE, ONU și OIM în domeniu;2. proporționalitate - adaptarea nivelului de așteptare în funcție de dimensiunea și profilul de risc al companiei;3. parteneriat multipartit - implicarea activă, alături de factorii guvernamentali, a partenerilor sociali. O atenție particulară va fi acordată sectoarelor cu risc ridicat: textile, agricultură, minerit, silvicultură, energie și construcții pentru care trebuie avută în vedere, cu prioritate, dezvoltarea de ghiduri sectoriale de diligență și de fișe informative tip "RBC-Flash" pentru conștientizare rapidă. Strategia oferă cadrul pentru construirea unui parteneriat între autoritățile publice, companii și societate, ca răspuns la tendințele globale, care vizează întărirea reglementărilor în materie de sustenabilitate, cerințe ridicate din partea investitorilor privind transparența ESG (mediu, social, guvernanță) și orientarea consumatorilor către produse sustenabile și etice. Implementarea obiectivelor Strategiei va acționa ca un levier în sprijinirea mediului privat să întărească mecanismele de prevenție și de management a riscului raportat la cerințele RBC, având ca beneficii directe dezvoltarea unor modele de afaceri reziliente, creșterea accesului la piețe internaționale și consolidarea perspectivelor atractivității României pentru investiții responsabile. Procedurile de diligență necesară și raportarea transparentă transferă o parte din responsabilitatea prevenției către companii, contribuind astfel la sprijinirea obiectivelor naționale de neutralitate climatică, coeziune socială și competitivitate tehnologică și la reducerea presiunii asupra costurilor publice de remediere (e.g., costuri de remediere a mediului, litigii de muncă). În același timp, conformarea voluntară la principiile de conduită responsabilă în afaceri sporește încrederea cetățenilor în modelul de afaceri, pe parcursul întregului lanț de activități. Astfel, Strategia Națională în domeniul Conduitei Responsabile în Afaceri sprijină dezvoltarea economică durabilă a României și asigură un cadru coerent pentru integrarea responsabilității corporative în activitățile economice, facilitând tranziția către un viitor mai sustenabil. + Capitolul III PRIORITĂȚI, POLITICI ȘI CADRUL LEGAL EXISTENTE România este parte sau susține mai multe instrumente internaționale relevante pentru conduita responsabilă în afaceri. Acestea stabilesc standarde, orientări și obligații în domenii-cheie precum drepturile omului, mediu, muncă, transparență și guvernanță corporativă, anti-mită și alte forme de corupție, protecția consumatorului, știință, tehnologie și inovare, concurență și fiscalitate, astfel:a) Liniile directoare ale OCDE pentru întreprinderile multinaționale în ce privește conduita responsabilă în afaceri (OECD Guidelines for Multinațional Enterprises on Responsible Business Conduct), reprezintă instrumentul de referință în domeniu la nivel internațional. România a aderat la acest instrument în 2005, odată cu aderarea la Declarația OCDE privind investițiile internaționale și întreprinderile multinaționale.b) Ghidul OCDE privind diligenta necesară în ce privește conduita responsabilă în afaceri (Due Diligence Guidance for Responsible Business Conduct) oferă sprijin practic întreprinderilor cu privire la implementarea Liniilor directoare OCDE pentru întreprinderile multinaționale, furnizând explicații cu privire la recomandările privind diligența necesară. Ghidul urmărește, de asemenea, să promoveze o înțelegere comună între guverne și părțile interesate cu privire la diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri.c) Ghidul OCDE privind diligenta necesară în lanțurile de aprovizionare responsabile (OECD Due Diligence Guidance for Responsible Supply Chains), pe domenii sectoriale, precum textile, agricultură, minerit etc.d) Principiile directoare ale ONU privind mediul de afaceri și drepturile omului (UN Guiding Principles on Business and Human Rights - UNGPs), adoptate de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului în 2011. România susține principiile promovate prin acest instrument prin angajamente internaționale și în cadrul UE. Direcțiile principale de acțiune privesc obligația statului și a companiilor de a proteja drepturile omului, inclusiv dreptul de a avea acces la instrumente juridice și non-juridice în reglarea diferendelor.e) Declarația tripartită a OIM privind întreprinderile multinaționale și politica socială (ILO Tripartite Declaration of Principles concerning Multinațional Enterprises and Social Policy), vine în completarea Liniilor directoare OCDE în ceea ce privește drepturile lucrătorilor (formare profesională, condiții de muncă).f) Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă (ONU), un program de acțiune globală în domeniul dezvoltării durabile, cu caracter universal, promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile - economic, social și de mediu, în baza celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD-uri).g) La nivel european, cadrul de referință este prevăzut în Directiva CSRD (2022/2464/UE) - Corporate Sustainability Reporting Directive, menită să îmbunătățească și să extindă cerințele de raportare în materie de sustenabilitate pentru companiile din Uniunea Europeană, și în Directiva CSDDD - Corporate Sustainability Due Diligence Directive (2024/1760/EU) privind diligența necesară obligatorie în materie de drepturile omului și mediu.h) La nivel național, Hotărârea Guvernului nr. 420/2005 privind înființarea și funcționarea Punctului Național de Contact pentru aplicarea recomandărilor propuse de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în Ghidul pentru Întreprinderi Multinaționale, cu modificările și completările ulterioare a întărit atribuțiile și cadrul de funcționare a Punctului Național de Contact pentru RBC.i) Hotărârea nr. 1117/2023 privind aprobarea Metodologiei pentru raportarea durabilității - Codul Român al Sustenabilității stabilește cadrul unitar pentru raportarea voluntară a performanței de sustenabilitate a organizațiilor și urmărește să faciliteze transparența, comparabilitatea și credibilitatea informațiilor publicate de companii în domeniul economic, social și de mediu. România este, deci, parte a unui cadru internațional solid care promovează conduita sustenabilă în afaceri, dar implementarea la nivel național este fragmentară. Strategia Națională în domeniul Conduitei Responsabile în Afaceri vine să transpună aceste angajamente într-un mecanism coerent de politici publice, care abordează în mod integrat dimensiunea RBC. În domeniul fiscalității, Liniile directoare OCDE includ recomandări privind prețurile de transfer, subliniind importanța respectării principiului valorii de piață ("arm's length principle") ca element al conduitei responsabile în afaceri. Aplicarea corectă a acestui principiu contribuie la transparență, stabilitate fiscală și integritatea mediului de afaceri. Strategia se aliniază, totodată, cu alte agende strategice ale României, cum ar fi Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, care integrează Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, Planul Național de Redresare și Reziliență, inclusiv Componenta 14 - Buna guvernanță, care cuprinde reformele 5, 6 și 9 orientate spre creșterea integrității, transparenței și a guvernanței corporative în sectorul public și privat, precum și investițiile în energie curată și digitalizare, Planul Național Integrat Energie Climă, cu obiectivul de reducere a emisiilor cu 55% până în 2030, Strategia Națională de Competitivitate 2030, care susține dezvoltarea clusterelor industriale "verzi". Strategia contribuie indirect la realizarea reformelor menționate din cadrul Componentei 14 - Buna guvernanță, prin consolidarea cadrului național de politici publice privind conduita responsabilă în afaceri, promovarea integrității în relațiile dintre administrație și mediul de afaceri și sprijinirea adoptării principiilor de guvernanță corporativă în întreprinderi. Strategia Națională de Conduită Responsabilă în Afaceri (SN RBC) se bazează, în același timp, pe o serie de instrumente-cheie care sunt esențiale pentru implementarea viziunii până în 2030. Printre aceste instrumente se numără platforma Codului Român al Sustenabilității (CRS) gestionată la nivelul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă. Punctul Național de Contact RBC va avea un rol central de ghidaj practic pentru implementarea recomandărilor din Liniile directoare ale OCDE și pentru monitorizarea implementării obiectivelor Strategiei. + Capitolul IV ANALIZA CONTEXTULUI ȘI DEFINIREA PROBLEMELOR Analiza multidimensională a contextului național relevă o serie de provocări structurale, dar și oportunități emergente pentru întărirea angajamentului României în vederea promovării unei conduite durabile în afaceri printr-o politică publică coerentă. Angajamentele internaționale ale României, în special în contextul procesului de aderare la OCDE, precum și obligațiile impuse prin cadrul european de referință, creează un context favorabil pentru o mai bună integrare a principiilor de tip RBC în politicile publice transversale. Din punct de vedere economic, mediul de afaceri este dominat de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) care, în majoritatea cazurilor, nu dispun de capacitatea instituțională sau financiară de a implementa mecanisme robuste de due diligence (diligența necesară). În plan social, încrederea scăzută în politicile publice și nivelul relativ redus de conștientizare și formare în domeniul sustenabilității îngreunează formarea unui climat de afaceri centrat pe responsabilitate.Factorii tehnologici relevă decalaje în digitalizarea IMM-urilor, dar și oportunități pentru automatizarea trasabilității în lanțurile de aprovizionare. Din perspectiva mediului, România se confruntă cu dificultăți de conformare privind normele de limitare a poluării și pentru gestionarea deșeurilor, precum și protecția biodiversității, în timp ce pe plan normativ, fragmentarea și lipsa de armonizare a normelor naționale cu standardele internaționale limitează aplicabilitatea concretă a principiilor RBC. Totodată, în pofida angajamentului internațional al României, lipsa unui cadru unitar național de promovare a principiilor în domeniul RBC a împiedicat dezvoltarea unei culturi a sustenabilității în afaceri, precum și atingerea unui nivel suficient de conștientizare privind importanța și beneficiile care pot decurge pentru companii din respectarea acestor recomandări. Există, deci, un nivel general scăzut de implementare a principiilor de due diligence, iar companiile autohtone nu beneficiază de orientări clare și măsuri de sprijin pentru implementarea acestor obiective. De asemenea, cadrul existent nu oferă mecanisme administrative coerente pentru remedierea nejudiciară în cazul unor situații de impact advers în domeniul economic, social și de mediu în activitatea întreprinderilor. Astfel că, prezenta Strategie vine, pe de o parte, să întărească rolul de mediere al Punctului Național de Contact privind Conduita Responsabilă în Afaceri (PNC) și, pe de altă parte, să ofere un mecanism integrat de monitorizare a implementării obiectivelor Strategiei. În pofida progreselor înregistrate de România în alinierea la standardele internaționale în domeniul conduitei responsabile în afaceri (RBC), persistă un set de lacune structurale, instituționale și de coerență strategică care împiedică integrarea deplină și eficientă a acestui concept în practicile de guvernanță economică și corporativă. Strategia Națională privind Conduita Responsabilă în Afaceri urmărește remedierea vulnerabilităților descrise mai jos.1. Absența unui cadru strategic național coerent și operațional Deși România este parte, respectiv susține instrumentele internaționale relevante în domeniul sustenabilității conduitei în afaceri, cu precădere Liniile directoare ale OCDE, nu există, în prezent, un document strategic unitar care să integreze aceste angajamente într-o viziune națională coerentă, cu obiective, priorități și măsuri concrete. Lipsa acestui cadru limitează implementarea efectivă și de manieră coerentă la nivel de politică publică a principiilor de tip RBC.2. Nivel scăzut de conștientizare în rândul operatorilor economici Pe fondul lipsei unui cadru unitar, există lacune la nivelul conștientizării publice, precum și în rândul operatorilor economici vizați de Liniile directoare ale OCDE în domeniul RBC și de percepție a importanței aplicării acestor recomandări, dar și a impactului pozitiv pe linie de prevenție, prin limitarea costurilor de corecție atât la nivelul autorităților publice, cât și pentru companii. Alinierea la recomandărilor din Liniile directoare ale OCDE va spori competitivitatea pe piețe internaționale și potențialul de integrare în lanțurile de aprovizionare globale, dar și reziliența internă prin încorporarea standardelor de sustenabilitate în analizele interne de management a riscurilor.3. Coerență redusă între politicile publice relevante Politicile naționale în domenii precum dezvoltarea durabilă, drepturile omului, achizițiile publice sau mediul integrează doar parțial sau inconsistent principiile conduitei responsabile. Această fragmentare reduce capacitatea factorilor de decizie de a promova așteptări clare și ambițioase pentru a încuraja un comportament responsabil din partea mediului de afaceri, inclusiv în relația cu partenerii sociali și comunitățile locale, printr-o politică publică coerentă și coordonată la nivelul tuturor instituțiilor publice cu atribuții în domeniile acoperite de Liniile directoare.4. Necesitatea unei mai bune integrări a obiectivelor RBC în achizițiile publice și sprijinul de stat În prezent, criteriile de conduită responsabilă în afaceri sunt rareori integrate în procedurile de achiziții publice sau în politicile de sprijin pentru întreprinderi (granturi, subvenții). Aceasta limitează efectul de levier pe care statul îl poate exercita pentru a promova comportamente de afaceri sustenabile și responsabile.5. Îmbunătățirea cadrului instituțional de punere în aplicare a standardelor RBC Deși România a aderat la Declarația OCDE privind investițiile internaționale și companiile multinaționale încă din 2006, s-au constatat lacune în punerea în aplicare corespunzătoare a standardelor OCDE în domeniul conduitei responsabile în afaceri. Îmbunătățirea cadrului instituțional de punere în aplicare a standardelor RBC presupune consolidarea rolului și capacităților Punctului Național de Contact, precum și clarificarea atribuțiilor celorlalte instituții implicate. Astfel, vor fi intensificate mecanismele de coordonare interinstituțională pentru integrarea coerentă a principiilor RBC în politicile publice relevante (ex. de mediu, muncă, achiziții )alături de proceduri pentru aplicarea și monitorizarea recomandărilor OCDE. În plus, se vor dezvolta programe de formare și ghiduri practice pentru funcționarii publici și pentru mediul de afaceri, în vederea promovării principiilor de sustenabilitate corporativă, creșterii coerenței politicilor și transparenței proceselor de soluționare non-judiciară. Prin aceste măsuri, se va asigura un cadru instituțional predictibil și eficient, care să permită transpunerea a standardelor internaționale de responsabilitate corporativă în practici cu impact pozitiv asupra competitivității economiei românești. + Capitolul V OBIECTIVE GENERALE ȘI SPECIFICE Conduita responsabilă în afaceri a evoluat, în ultimul deceniu, înspre un set cuprinzător de recomandări, în domenii transversale ce traversează întregul ciclu de viață al unei întreprinderi - de la guvernanță și proiectare de produs până la relațiile cu furnizorii, clienții și comunitățile locale. România s-a alăturat deja cadrelor internaționale care promovează principiile unui comportament sustenabil, între care Declarația OCDE privind investițiile și întreprinderile multinaționale (2005), Principiile directoare ale ONU privind mediul de afaceri și drepturile omului, Declarația tripartită a OIM privind întreprinderile multinaționale și politica socială, și transpune Directiva UE privind diligența necesară în domeniul sustenabilității corporative (CSDDD, 2024/1760) și Directiva CSRD (2022/2464/UE) privind raportarea în materie de sustenabilitate. Internalizarea recomandărilor vizând conduita responsabilă în afaceri presupune dezvoltarea, în paralel, a unei abordări în ceea ce privește diligența necesară (due diligence), adaptată sectoarelor economice din România cu risc mai ridicat în ce privește un potențial impact negativ (agricultură, industrie prelucrătoare, textile, minerit, silvicultură, construcții etc.). Prioritățile, pe această componentă, presupun adoptarea de ghiduri și mecanisme de sprijin sectoriale specifice, inclusiv prin colaborarea cu asociații profesionale. Obiectivul general al Strategiei este de a transforma angajamentele internaționale la care România a aderat sau pe care le sprijină în domeniul sustenabilității corporative, în acțiuni măsurabile și coordonate. Astfel, pentru punerea în practică a obiectivului general se remarcă oportunitatea obiectivelor operaționale specifice și a direcțiilor prioritare de acțiune următoare: + Obiectivul nr. 1: Trecerea de la un cadru fragmentat la o abordare guvernamentală integrată și proactivă privind conduita responsabilă în afaceri și diligența necesară, prin politici publice coerente. În prezent, politicile publice din România operează într-un peisaj normativ și instituțional dinamic, iar principiile de conduită responsabilă în afaceri și procesele de diligență necesară nu sunt încă integrate sistematic în acțiunile guvernamentale. Pentru a valorifica potențialul pozitiv de transformare pe care îl prezintă recomandările internaționale în domeniul durabilității activităților din sfera mediului de afaceri, este esențială dezvoltarea unei abordări unitare la nivel guvernamental care să alinieze politicile publice în domenii de impact la Recomandarea OCDE privind rolul guvernului în promovarea RBC (OECD Recommendation on the Role of Government in Promoting Responsible Business Conduct). Documentul setează o serie de recomandări de politici pentru a sprijini guvernele și alte autorități publice relevante în eforturile lor de a concepe și de a implementa politici care să promoveze o conduită responsabilă în afaceri. Recomandarea răspunde evoluției din ultimii ani în care a existat o recunoaștere tot mai mare a faptului că guvernele joacă un rol cheie în sprijinirea implementării eficiente a standardelor RBC prin asigurarea unui mediu politic favorabil, crearea de stimulente și exemplificarea RBC în propriile activități. Aceasta implică o analiză aprofundată în scopul consolidării cadrului normativ pentru a întări respectarea principiilor de guvernanță sustenabilă pentru companii în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, a obligațiilor în domeniul social și a mediului în lanțurile valorice. Se va asigura că politicile publice din domenii cheie (economic, social, mediu) promovează activ și nu contravin principiilor RBC. Primul pilon este consolidarea cadrului normativ. + Obiectivul nr. 2: Întărirea acțiunilor de promovare pentru respectarea de către operatorii economici a principiilor de tip RBC și a diligenței necesare în vederea dezvoltării de politici și practici informate Cadrul existent denotă un nivel insuficient de conștientizare și educație la nivelul operatorilor din mediul privat din România privind beneficiile integrării recomandărilor pe linie de sustenabilitate în lanțul de activitate, atât pentru sprijinirea obiectivelor naționale de dezvoltare durabilă, cât și pentru impulsionarea unor mecanisme de prevenție menite să limiteze costurile interne de remediere în cazul unor situații cu impact negativ asupra mediului și societății. Acțiunile publice recente privind întărirea gradului de implementare, la nivel național, a principiilor OCDE în domeniul conduitei sustenabile au arătat lacune de cunoaștere a instrumentelor internaționale de referință de către mediul de afaceri, a principalelor obiective și avantaje care pot decurge din întărirea respectării acestora. Crearea premiselor pentru dezvoltarea unei culturi favorabile unei conduite sustenabile în rândul companiilor multinaționale și a altor actori economici care operează în România presupune dinamizarea rolului Punctului Național de Contact RBC și a instituțiilor responsabile de implementarea prezentei Strategii, în dezvoltarea unor acțiuni și programe sistematice de promovare a principiilor RBC și de diligență necesară. Un rol prioritar în acest sens îl au instituțiile membre în Punctul Național de Contact privind RBC, prin acțiunile specifice incluse în Planul anual de promovare, pe toate componentele sectoriale incluse în Liniile directoare ale OCDE. + Obiectivul nr. 3: Consolidarea integrării dimensiunii de RBC în politicile publice vizând drepturile omului, muncă, mediu și combaterea corupției, în concordanță cu principiile RBC Liniile directoare ale OCDE propun recomandări specifice pentru întreprinderi în domenii vizând drepturile omului, muncă, mediu, combaterea corupției, protecția consumatorului, știință și tehnologie, concurență, fiscalitate, pe care acestea sunt încurajate să le respecte pentru a contribui activ la realizarea dezvoltării durabile. Prin aceste recomandări, Liniile directoare promovează complementaritatea între activitatea întreprinderilor multinaționale și dezvoltarea durabilă, în sensul în care conexiunile dintre progresul economic, social și de mediu sunt un mijloc-cheie pentru atingerea obiectivului de dezvoltare durabilă. Dintre acestea, o atenție particulară trebuie acordată dimensiunii legate de drepturile omului, muncă și combaterea corupției, în jurul cărora gravitează în mare măsură cazurile specifice gestionate de Punctele Naționale de Contact din statele aderențe la Declarația OCDE privind investițiile și companiile multinaționale. Recomandările care se raportează la aceste tematici reprezintă o recunoaștere explicită și orientată spre viitor a contribuției pozitive la dezvoltarea individuală, dar și la consolidarea capacităților ca urmare a activităților pe care operatorii economici le desfășoară în comunitățile locale. Dezvoltarea capitalului uman include, de asemenea, promovarea nediscriminării în practicile de angajare și de remunerare, precum și de promovare profesională. În același timp, recomandările din Liniile directoare urmăresc întărirea garanțiilor de transparență și integritate, în conformitate cu cadrul legal sau de reglementare referitor la drepturile omului, mediu, sănătate, muncă, impozitare, stimulente financiare sau alte aspecte. Strategia vizează formularea unor așteptări clare de la întreprinderi și încurajarea acestora să identifice și să abordeze riscurile, respectiv impactul negativ specific legat de persoane, muncă, mediu și corupție, în activitățile lor comerciale. + Obiectivul nr. 4: Valorificarea politicilor în domeniul comercial și de promovare a investițiilor pentru a încuraja respectarea principiilor RBC și diligența necesară Obiectivul Liniilor directoare ale OCDE este de a încuraja comerțul și investițiile responsabile și, prin urmare, de a valorifica beneficiile pentru a impulsiona obținerea de rezultate în materie de dezvoltare durabilă, inclusiv crearea de locuri de muncă, dezvoltarea competențelor, furnizarea de produse și servicii care îmbunătățesc nivelul de trai și accesul la finanțare și tehnologie necesare pentru tranzițiile digitale, ecologice și dezvoltarea inteligenței artificiale (AI). Autoritățile publice au un rol important de jucat în sprijinirea implementării eficiente a Liniilor directoare, inclusiv prin crearea unui mediu favorabil pentru a stimula, sprijini și promova practici comerciale responsabile. Coerența politicilor la nivel național și internațional poate încuraja alinierea și armonizarea inițiativelor de conduită comercială responsabilă. Astfel, integrarea principiilor RBC în cadrul politicilor de comerț și investiții reprezintă o pârghie importantă pentru a sprijini o viziune integrată în ce privește sustenabilitatea corporativă și pentru formularea unor așteptări anticipative. România, ca stat aderent la Declarația OCDE privind investițiile și întreprinderile multinaționale, se angajează să valorifice acest instrument în demersurile sale de promovare a setului de principii privind conduita responsabilă în afaceri. + Obiectivul nr. 5. Dezvoltarea unor practici responsabile la nivelul autorităților publice pentru întărirea principiilor de conduită responsabilă în afaceri Recunoscând că statul trebuie să fie un model de bună practică, obiectivul stabilește aplicarea prioritară și riguroasă a acestor principii de către autoritățile publice și companiile de stat în rolul lor de actori economici. Pentru a potența promovarea obiectivului de sustenabilitate, Recomandarea OCDE privind rolul guvernului în promovarea conduitei responsabile în afaceri încurajează mediul public să ia măsuri pentru a promova și exemplifica aplicarea setului de recomandări în domeniul conduitei responsabile în afaceri în rolul lor de actori economici și în activitățile lor comerciale. O dimensiune importantă în acest cadru o reprezintă stabilirea și publicarea unor așteptări clare pentru întreprinderile de stat de a respecta standardele RBC, împreună cu mecanisme eficiente pentru implementarea acestora. În același timp, este încurajată includerea recomandărilor de conduită responsabilă în afaceri în politicile de achiziții, precum și promovarea diligenței necesare pentru RBC în achizițiile publice. Totodată, Liniile directoare promovează integrarea criteriilor de mediu, sociale și de guvernanță în furnizarea și gestionarea capitalului propriu, inclusiv prin promovarea conștientizării RBC în rândul părților relevante implicate în cererile de credite la export susținute oficial (în colaborare cu Exim Banca Românească). Se vor dezvolta mecanisme de monitorizare specifice pentru a evalua modul în care entitățile publice implementează procesele de diligență necesară. În paralel, conștientizând complexitatea acestor procese, se vor dezvolta și implementa instrumente de sprijin țintite (ghiduri, formare, asistență tehnică) inclusiv pentru companiile de stat, facilitând astfel tranziția către un model de afaceri sustenabil și responsabil. + Obiectivul nr. 6: Consolidarea implicării părților interesate și a societății civile în promovarea principiilor RBC Promovarea eficientă a principiilor privind conduita responsabilă în afaceri presupune asocierea activă a întreprinderilor (inclusiv a organizațiilor patronale) și a altor părți interesate constituite la nivel național și internațional, precum organizațiile sindicale, societatea civilă, comunități locale și mediul academic, la definirea și aplicarea efectivă a politicilor în domeniul RBC. Acest lucru presupune încurajarea unor platforme de dialog structurat și aplicat și dezvoltarea de canale de consultare transparente pentru monitorizarea și promovarea eficientă a RBC. În context, o atenție deosebită trebuie acordată întreprinderilor care pot întâmpina provocări specifice în implementarea standardelor RBC, cum ar fi întreprinderile mici și mijlocii, precum și grupurilor vulnerabile, cum ar fi apărătorii drepturilor omului. Instituțiile responsabile de implementarea Strategiei joacă un rol esențial de liant între mediul de afaceri și părțile interesate, precum și pentru facilitarea inițiativelor colective pentru promovarea RBC. Punctul Național de Contact pentru RBC reprezintă o platformă eficientă în acest sens, prin Consiliul Consultativ, organism consultativ, fără personalitate juridică, format din reprezentanți ai societății civile și părți interesate, care sprijină activitatea Punctului Național de Contact, în baza atribuțiilor recunoscute prin Hotărârea Guvernului nr. 420/2005 cu modificările și completările ulterioare. Acesta contribuie, în mod special, la elaborarea Planului anual de lucru, precum și a Planului de promovare a obiectivelor prevăzute în Liniile directoare OCDE. + Capitolul VI DIRECȚII DE ACȚIUNE + Obiectivul nr. 1: Trecerea de la un cadru fragmentat la o abordare guvernamentală integrată și proactivă privind conduita responsabilă în afaceri și diligența necesară, prin politici publice coerente Direcții de acțiune:a) Popularizarea activă a Recomandării OCDE privind rolul autorităților publice în promovarea conduitei responsabile în afaceri (RBC).b) Întărirea creșterii conștientizării în rândul instituțiilor publice în ce privește principiile de conduită responsabilă în afaceri și procesele de diligență necesară.c) Integrarea dimensiunii de RBC și de diligență necesară în politici publice.d) Consolidarea cooperării, transparenței și a informării pro-active în domeniul conduitei responsabile în afaceri.e) Dezvoltarea coerenței politicilor publice în domeniul sustenabilității corporative. + Obiectivul nr. 2: Consolidarea acțiunilor de promovare pentru respectarea de către operatorii economici a principiilor de tip RBC și a diligenței necesare în vederea dezvoltării de politici și practici informate Direcții de acțiune:1. Oferirea de ghidaj și sprijin informativ/ consultativ pentru companii pentru a spori respectarea principiilor RBC.2. Facilitarea schimbului de bune practici în vederea replicării inițiativelor de succes în aplicarea principiilor RBC.3. Stimularea raportării voluntare de către companii a politicilor/ practicilor adoptate pentru aplicarea recomandărilor RBC.4. Încurajarea mediului de afaceri să integreze în planurile proprii procese de diligență necesară. + Obiectivul nr. 3: Consolidarea integrării dimensiunii de RBC în politicile publice vizând drepturile omului, muncă, mediu, fiscalitate și combaterea corupției, în concordanță cu principiile RBC Direcții de acțiune:1. Promovarea principiilor de RBC în cadrul politicilor publice în domeniul drepturilor omului, pentru respectarea nediscriminării și asigurării egalității de șanse pe piața muncii, mediu și combaterea corupției, în baza recomandărilor specifice din Liniile directoare ale OCDE.2. Creșterea gradului de conștientizare în rândul operatorilor economici cu privire la obligațiile legale privind respectarea drepturilor fundamentale ale omului, promovarea și respectarea egalității de șanse și tratament la locul de muncă, asigurarea conformității de mediu, anti-corupție.3. Organizarea de ateliere de formare/ informare a actorilor decizionali la nivel descentralizat (local, județean) în domeniul politicilor de ocupare, mobilitate și migrația forței de muncă, mediu, anti-corupție.4. Încheierea de parteneriate între sectorul public și cel privat pentru promovarea proactivă a normelor de conduită durabilă în domeniul drepturilor omului, muncii, nediscriminării și egalității de șanse, mediu și anti-corupție.5. Promovarea bunelor practici evidențiate la nivelul operatorilor economici.6. Promovarea respectării principiului valorii de piață în tranzacțiile intra-grup, ca element de fiscalitate responsabilă și parte integrantă a conduitei responsabile în afaceri. + Obiectivul nr. 4: Valorificarea politicilor în domeniul comercial și de promovare a investițiilor pentru a încuraja respectarea principiilor RBC și diligența necesară Direcții de acțiune:1. Stimularea unor practici responsabile comerciale și în domeniul promovării investițiilor.2. Valorificarea instrumentelor de promovare a investițiilor pentru includerea unor așteptări specifice pe componenta de RBC.3. Creșterea gradului de conștientizare privind importanța promovării unor investiții responsabile. + Obiectivul nr. 5: Dezvoltarea unor practici responsabile la nivelul autorităților publice pentru întărirea principiilor de conduită responsabilă în afaceri Direcții de acțiune:1. Includerea obiectivelor RBC și a diligenței necesare în politicile de achiziții publice.2. Promovarea principiilor de responsabilitate corporativă în contextul implementării Recomandării OCDE privind abordările comune pentru creditele la export care beneficiază de sprijin public și diligența necesară în materie de mediu și socială.3. Continuarea implementării Politicii publice de proprietate privată a statului, aprobată prin Legea nr. 48/ 2025 în ce privește asigurarea unui management responsabil și îndeplinirea obligațiilor de diligență în materie de durabilitate.4. Promovarea fiscalității responsabile ca parte integrantă a conduitei responsabile în afaceri. + Obiectivul nr. 6: Consolidarea implicării părților interesate și a societății civile în promovarea principiilor RBC Direcții de acțiune:1. Consolidarea implicării părților interesate (parteneri sociali, asociații patronale, asociații profesionale, societate civilă, mediul academic) în propagarea principiilor de responsabilitate corporativă, pentru o abordare cât mai inclusivă.2. Consolidarea, în continuare, a dialogului și implicării părților interesate în baza cadrului revizuit de funcționare a Punctului Național de Contact privind RBC.3. Identificarea oportunităților de parteneriat cu mediul academic pentru asocierea pro-activă a acestuia la promovarea obiectivelor de RBC. + Capitolul VII REZULTATE AȘTEPTATE Strategia vizează creșterea gradului de înțelegere și consolidarea respectării standardelor în domeniul RBC în rândul mediului de afaceri care operează în România, în linie cu angajamentele asumate de România în baza instrumentelor internaționale-cadru în domeniul sustenabilității corporative, prin campanii țintite de conștientizare. Obiectivele Strategiei, declinate în direcții de acțiune specifice pentru implementarea fiecărui obiectiv, va conduce la creșterea vizibilității și aplicabilității standardelor internaționale de responsabilitate corporativă. Implementarea Strategiei va crea condițiile pentru un mediu de afaceri sustenabil, care integrează procesul de diligență necesară în mecanismele interne de prevenție, ceea ce va limita costurile interne de adaptare (mitigation) din partea companiilor și va crește încrederea din partea investitorilor. Pe termen lung, consolidarea practicilor durabile din partea agenților economici stimulează dezvoltarea unor consumatori responsabili. În același timp, Strategia va permite dezvoltarea unei abordări integrate la nivel național pentru promovarea de manieră coordonată a principiilor de conduită responsabilă în afaceri, prin dezvoltarea unui ecosistem instituțional informat și elaborarea de politici publice sectoriale care integrează dimensiunea de responsabilitatea corporativă ca obiectiv transversal. Implementarea Strategiei se realizează prin cooperarea instituțiilor publice cu atribuții în domeniul sustenabilității corporative și prin dialogul social structurat. În cadrul dialogului bipartit, organizațiile sindicale și patronalele pot discuta în mod direct măsurile de responsabilitate în afaceri, iar în cadrul dialogului tripartit participă și reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale pentru a asigura implementarea coerentă a politicilor RBC. Strategia promovează astfel un parteneriat real între guvern, sindicate și mediul de afaceri, completat de consultări cu organizații non-guvernamentale și profesionale pentru consolidarea practicilor sustenabile. + Capitolul VIII INDICATORI Monitorizarea implementării Strategiei se face punctual, prin analiza gradului de realizare a fiecăruia dintre obiectivele enunțate de aceasta, direcțiile de acțiuni și măsurile specifice din Planul de acțiune anexat la Strategie. Toate obiectivele se precizează în direcții de acțiune, de implementarea cărora depinde succesul Strategiei. Direcțiile de acțiune prevăd măsuri concrete de punere în aplicare a obiectivelor Strategiei, care permit monitorizarea periodică a gradului de îndeplinire prin indicatori specifici. Aceștia sunt înscriși în Planul de acțiune, anexat la Strategie, în funcție de care se va asigura monitorizarea implementării Strategiei, conform mecanismului propriu de monitorizare și evaluare descris la capitolul IX din Strategie. Valorile indicatorilor, de impact, de rezultat sau de optimizare a eficienței activității, arată performanța în realizarea direcțiilor și acțiunilor adiacente obiectivelor generale ale Strategiei. O atenție deosebită va fi acordată folosirii judicioase a resurselor publice prin evitarea duplicărilor și prin limitarea impactului financiar de ansamblu rezultat din implementarea liniilor de acțiune. + Capitolul IX PROCEDURI DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE În vederea evaluării progreselor realizate în promovarea obiectivelor generale din Strategie, este necesară instituirea unui sistem de monitorizare și evaluare, esențial și din perspectiva analizării eficienței utilizării resurselor. Cadrul organizatoric necesar monitorizării și evaluării Strategiei este circumscris mecanismului unic de implementare a Liniilor directoare ale OCDE, respectiv Punctul Național de Contact privind RBC înființat ca urmare a aderării României la Declarația OCDE pentru întreprinderi multinaționale privind conduita responsabilă în afaceri. Prin Hotărârea Guvernului nr. 420/2005 componența, rolul și funcționarea Punctului Național de Contact au fost întărite. În baza cadrului revizuit, mecanismul funcționează sub forma unei platforme de lucru guvernamentale, găzduită de ARICE, cu o structură inter-agenție, ceea ce facilitează dezvoltarea de politici publice coerente în domeniu. Punctul Național de Contact pentru RBC reprezintă instrumentul de punere în aplicare a obiectivelor Strategiei, prin evaluarea și monitorizarea implementării liniilor de acțiune specifice fiecărui obiectiv general. Atribuțiile de evaluare și monitorizare se realizează semestrial, în cadrul unei ședințe dedicate a Punctului Național de Contact privind RBC, la care vor fi invitate să participe, în afara membrilor și a invitaților permanenți, și celelalte instituții și autorități cu responsabilități în aplicarea Strategiei. În baza Hotărârii privind aprobarea Metodologiei de elaborare, implementare, monitorizare, evaluare și actualizare a strategiilor guvernamentale și a Regulamentului privind procedurile de elaborare, monitorizare și evaluare a politicilor publice la nivel central, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 775/2005, cu modificările și completările ulterioare, Punctul Național de Contact asigură întocmirea unui raport anual de monitorizare și evaluare privind implementarea Strategiei. În același timp, în conformitate cu Hotărârea privind aprobarea Metodologiei de elaborare, implementare, monitorizare, evaluare și actualizare a strategiilor guvernamentale, monitorizarea implementării Strategiei se realizează și prin aplicația informatică PSI, administrată de Secretariatul General al Guvernului, asigurându-se astfel corelarea obiectivelor cu acțiunile prevăzute și stabilirea gradului de realizare a obiectivelor Strategiei. Realizarea sistemului de monitorizare și evaluare va asigura creșterea gradului de responsabilizare și implicare a tuturor factorilor și o mai bună cunoaștere a eforturilor de susținere realizate de instituțiile implicate. + Capitolul X INSTITUȚII RESPONSABILE Principalele instituții identificate, cu atribuții și responsabilități pentru dezvoltarea de practici și politici publice în domeniul conduitei responsabile în afaceri:a) Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exteriorb) Ministerul Afacerilor Externec) Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismuluid) Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europenee) Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Socialef) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilorg) Ministerul Justițieih) Ministerul Finanțelori) Secretariatul General al Guvernului, prin Departamentul pentru dezvoltare durabilăj) Exim Banca Româneascăk) Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publicel) Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbațim) Agenția Națională pentru Achiziții Publicen) Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor + Capitolul XI IMPLICAȚII BUGETARE ȘI SURSE DE FINANȚARE Fondurile aferente îndeplinirii obiectivelor prezentei Strategii se planifică în bugetele proprii de către fiecare dintre instituțiile cu atribuții în domeniu, în raport cu posibilitățile, resursele disponibile și în mod corelat cu termenele de realizare a acțiunilor propuse. Sursele de finanțare pentru implementarea Strategiei pot fi:a) fonduri de la bugetul de stat;b) fonduri din venituri proprii;c) fonduri europene, în cadrul proiectelor de asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene;d) donații și sponsorizări oferite / acceptate în condițiile legii; + Capitolul XII IMPLICAȚIILE ASUPRA CADRULUI JURIDIC În perioada de implementare a Strategiei, instituțiile responsabile pot propune modificări sau completări ale cadrului normativ sectorial aferent domeniului sustenabilității corporative, în limitele competențelor legale și cu respectarea ierarhiei actelor normative prevăzute de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare. + ANEXĂ
Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale
pentru Conduita Responsabilă în Afaceri pentru perioada 2026-2030 + Obiectivul nr. 1: Trecerea de la un cadru fragmentat la o abordare guvernamentală integrată și proactivă privind conduita responsabilă în afaceri și diligența necesară, prin politici publice coerente
| Direcții de acțiune | Acțiuni specifice | Responsabil | Termen | Resurse | Indicatori de performanță | ||
| Realizare | Rezultat | Impact | |||||
| Popularizarea activă a Recomandării OCDE privind rolul guvernului în promovarea RBC. | Organizarea de activități dedicate pentru promovarea Recomandării OCDE privind rolul guvernului în promovarea RBC destinate autorităților cu atribuții în politici publice sectoriale: includerea subiectului pe agenda reuniunilor PNC RBC, organizarea de evenimente de promovare, elaborarea și distribuirea de materiale informative. Actualizarea site-urilor instituțiilor cu informații privind RBC | ARICE; PNC RBC; instituțiile responsabile de implementarea Strategiei; | Periodic | Experți ARICE și ai instituțiilor membre în PNC; Resurse alocate în conformitate cu capitolul XI din Strategie; | Întărirea nivelului de cunoaștere privind rolul Guvernului în promovarea principiilor RBC; | Creșterea gradului de conștientizare; număr de evenimente și materiale informative; | |
| Întărirea creșterii conștientizării în rândul instituțiilor publice relevante în ce privește principiile de RBC și procesele de diligentă necesară. | Asistență și ghidaj instituțiilor/ autorităților publice relevante pentru integrarea principiilor RBC și de tip due diligence în obiectivele specifice de politici: organizare de sesiuni specifice de formare și instruire, fișe sectoriale informative. | ARICE; PNC RBC; | Periodic | Experți ARICE și ai instituțiilor membre în PNC; Resurse alocate în conformitate cu capitolul XI din Strategie; | Întărirea nivelului de cunoaștere în sfera guvernamentală privind principiile RBC; | Creșterea gradului de conștientizare; număr de sesiuni de formare și fișe informative; | |
| Crearea unui toolkit cu informații relevante privind recomandările din Liniile directoare OCDE pentru funcționarii publici. | ARICE; PNC RBC; | Semestrul I 2026 | Experți ai instituțiilor membre PNC, Agenția Națională a Funcționarilor Publici. Resurse alocate în conformitate cu capitolul XI din Strategie; | Întărirea nivelului de cunoaștere în sfera guvernamentală privind principiile RBC; | Creșterea gradului de conștientizare; | ||
| Constituirea unui pool de experți RBC (juridic, dreptul muncii, mediu, etc.) care să contribuie activ la campaniile de conștientizare. | Instituțiile responsabile de implementarea Strategiei de resort (MJ, MMFTSS, MMAP, DDD, ANES, etc.); | 2026-2027 | Nu necesită resurse suplimentare; | Extinderea ariei de acoperire; | Creșterea gradului de conștientizare; | ||
| Integrarea dimensiunii de RBC și de diligentă necesară în politici publice. | Elaborarea de politici publice specifice RBC, respectiv dezvoltarea unei abordări pro-active în vederea integrării componentei de RBC în politici publice conexe. | Instituțiile responsabile de implementarea Strategiei; PNC RBC; | Permanent | Nu necesită resurse suplimentare; | Consolidarea politicilor publice în domeniul RBC; | întărirea practicilor de afaceri sustenabile; reducerea impactului advers asupra mediului și societății; | |
| Consolidarea cooperării în domeniul conduitei responsabile în afaceri. | Participare activă la reuniunile PNC RBC, organizarea de sesiuni comune de promovare a Liniilor directoare OCDE, schimburi periodice de bune practici, constituirea de grupuri tematice de lucru și elaborarea de ghiduri în domenii de interes comun. | Instituțiile responsabile de implementarea Strategiei; PNC RBC; | Permanent | Resurse alocate în conformitate cu capitolul XI din Strategie; | Coerența politicilor; | Număr ședințe PNC RBC și interacțiuni interinstituționale; | |
| Întărirea cooperării la nivel internațional prin participarea activă în reuniunile formatelor de lucru/ evenimente tematice organizate de OCDE, inclusiv în cadrul Platformei incluzive privind cooperarea în domeniul politicilor de diligență necesară dezvoltată la nivelul OCDE, precum și la nivelul altor structuri internaționale (ONU, OIM etc.). | ARICE; PNC RBC; | Permanent | Resurse alocate în conformitate cu capitolul XI din Strategie; | Creșterea gradului de profesionalizare a experților ARICE; | Număr interacțiuni internaționale pe temă; | ||
| Dezvoltarea coerenței politicilor publice în domeniul sustenabilității corporative. | Utilizarea mecanismelor de coordonare existente pentru a facilita dezvoltarea unei politici coerente în domeniul RBC (ex. mecanismul de coordonare creat la nivelul Departamentului de Dezvoltare Durabilă pentru implementarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă; platforma de cooperare pentru implementarea Strategiei Naționale Anti-corupție 2021- 2025). | Instituțiile responsabile de implementarea Strategiei; PNC RBC | Periodic | Nu necesită resurse suplimentare; | Coerența politicilor; | Maximizarea implementării principiilor RBC; | |
| Valorificarea expertizei PNC RBC în contextul reformelor viitoare relevante, în particular în cadrul demersurilor de elaborare a următorului ciclu al Strategiei Naționale de Export și a unei Strategii Naționale pentru Investiții. | PNC RBC; | Punctual | Nu necesită resurse suplimentare; | Coerența politicilor; | Maximizarea implementării principiilor RBC; | ||
| Direcții de acțiune | Acțiuni specifice | Responsabil | Termen | Resurse | Indicatori de performanță | ||
| Realizare | Rezultat | Impact | |||||
| Oferirea de ghidaj și sprijin informativ/ consultativ pentru companii în scopul de a spori respectarea principiilor RBC. | Măsuri de sprijin pentru companii prin furnizarea de informații și ghidaj pentru a încuraja integrarea parametrilor de conduită responsabilă în activitatea acestora: sesiuni de informare, ghiduri sectoriale, modele de politici interne și exemple de bune practici. | Instituțiile responsabile de implementarea Strategiei; PNC RBC; | Permanent | Resurse alocate în conformitate cu capitolul XI din Strategie; | Creșterea gradului de conștientizare; | Creșterea gradului de conformare; | |
| Organizarea de campanii de conștientizare și formare pe tematici sectoriale pentru categorii țintite de public: mediul de afaceri, parteneri sociali. | Instituțiile responsabile de implementarea Strategiei; PNC RBC; | Permanent | Resurse alocate în conformitate cu capitolul XI din Strategie; | Creșterea gradului de conștientizare; | Creșterea gradului de conformare; | ||
| Integrarea unei componente de RBC în programele de formare pentru specializarea Expert Dezvoltare Durabilă, programe ce contribuie la pregătirea administrației de la nivel central și local pentru implementarea Obiectivelor de dezvoltare durabilă | DDD; | Periodic | Nu necesită resurse suplimentare; | Creșterea gradului de conștientizare; | Creșterea gradului de conformare; | ||
| Facilitarea schimbului de bune practici în vederea replicării inițiativelor de succes în aplicarea principiilor RBC. | Crearea de rețele și platforme de dialog între companii, pentru a încuraja schimbul de experiențe și replicarea inițiativelor de succes în aplicarea principiilor RBC și a diligenței necesare. | Instituțiile responsabile de implementarea Strategiei; PNC RBC; | Permanent | Nu necesită resurse suplimentare; | Promovarea de bune practici; | Creșterea gradului de conformare; | |
| Stimularea raportării voluntare de către companii a politicilor/practicilor adoptate pentru aplicarea recomandărilor RBC. | Companiile vor fi încurajate să își publice politicile și acțiunile de integrare a obiectivelor RBC prin intermediul unor platforme digitale sau secțiuni dedicate pe website-urile proprii și pe platforme conexe existente (ex. website-ul PNC RBC). | Instituțiile responsabile de implementarea Strategiei; PNC RBC; | Permanent | Nu necesită resurse suplimentare; | Transparentizare; | Creșterea gradului de conformare; | |
| Încurajarea mediului de afaceri să integreze în planurile proprii procese de diligentă necesară. | Dezvoltarea și promovarea de orientări generale și sectoriale privind aplicarea diligenței necesare, în special în sectoarele economice cu potențial de impact negativ ridicat. Aceste ghiduri vor fi adaptate și pentru IMM-uri, ținând cont de resursele și capacitățile acestora. | Instituțiile responsabile de implementarea Strategiei; PNC RBC; | Permanent | Resurse alocate în conformitate cu capitolul XI din Strategie; | Consolidarea sistemelor de management a riscurilor; | Creșterea gradului de conformare; | |
| Continuarea sprijinirii IMM- urilor pentru includerea diligenței necesare în strategiile lor de creștere prin programe precum „Start-Up Nation - România”, derulat la nivelul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprentoriatului si Turismului/ MEDAT. | MEDAT; | Permanent | Nu necesită resurse suplimentare; | Consolidarea sistemelor de management a riscurilor; | Creșterea gradului de conformare; | ||
| Elaborarea de fișe informative sintetice de tip “RBC-Flash, în care să fie detaliate riscurile tipice, cerințele minime de duc diligence și linkuri directe către Liniile directoare OCDE și Ghidurile OCDE sectoriale, în special în sectoarele cu risc de impact crescut (textile, construcții, energie, agricultură-alimentar, silvicultură, transport rutier, minerit). | Instituțiile responsabile de implementarea Strategiei; PNC RBC; | Permanent | Resurse alocate în conformitate cu capitolul XI din Strategie; | Consolidarea sistemelor de management a riscurilor; | Creșterea gradului de conformare; | ||
| Direcții de acțiune | Acțiuni specifice | Responsabil | Termen | Resurse | Indicatori de performanță | ||
| Realizare | Rezultat | Impact | |||||
| Integrarea principiilor de RBC în politicile publice în domeniul drepturilor omului,nediscriminării și asigurării egalității de șanse pe piața muncii, mediu și combaterea corupției, în baza recomandărilor specifice din Liniile directoare ale OCDE. | Elaborarea de politici publice specifice RBC, respectiv dezvoltarea unei abordări pro-active în vederea integrării componentei de RBC în politicile publice vizând drepturile omului, muncă, mediu și combaterea corupției. | MMFTSS; MAE; ANES; MMAP; DDD MJ; | Permanent | Resurse alocate în conformitate cu capitolul XI din Strategie; | Consolidarea politicilor publice în domeniul RBC; | întărirea practicilor de afaceri sustenabile; reducerea impactului advers asupra mediului și societății; | |
| Valorificarea mecanismelor de coordonare existente, precum Codul Român al Sustenabilității sau platforma de cooperare a mediului de afaceri pentru implementarea Strategiei Naționale Anti- corupție 2021-2025, pentru a întări integrarea dimensiunii de RBC în politicile publice. | MMFTSS; ANES; MMAP; DDD; MJ; | Permanent | Nu necesită resurse suplimentare; | Consolidarea politicilor publice în domeniul RBC; | întărirea practicilor de afaceri sustenabile; reducerea impactului advers asupra mediului și societății; | ||
| Reflectarea corespunzătoare a standardelor RBC în contextul elaborării și implementării politicilor publice în domeniul anticorupției și integrității. Vor fi identificate modalități pentru asocierea ARICE în platformele de cooperare dedicate mediului de afaceri și administrației publice centrale, coordonate de Ministerul de Justiție, pentru monitorizarea implementării SNA. | MJ; ARICE | Periodic | Nu necesită resurse suplimentare; | Consolidarea integrității corporative; | Întărirea practicilor de afaceri sustenabile; combaterea proactivă a corupției; | ||
| Creșterea gradului de conștientizare în rândul operatorilor economici cu privire la obligațiile legale vizând drepturile fundamentale ale omului, nediscriminarea și egalitatea de șanse la locul de muncă, asigurarea conformității de mediu, anti- corupție. | Organizarea de evenimente de promovare sectoriale, sesiuni de informare, elaborarea de ghiduri sectoriale, organizarea de workshop- uri, facilitarea schimbului de bune practici de către companiile pioniere în domeniu. | MMFTSS; MAE; ANES; MMAP; DDD MJ; | Permanent | Resurse alocate în conformitate cu capitolul XI din Strategie; | Creșterea gradului de conștientizare; | Întărirea practicilor de afaceri sustenabile; creșterea gradului de conformare; | |
| Sprijinirea companiilor în adoptarea unor politici interne clare pentru prevenirea și combaterea discriminării, prin derularea de campanii de informare, elaborarea de ghiduri practice pentru angajatori și de conduri de conduită, care să stabilească standarde de comportament pentru a preveni orice formă de discriminare și abuz. Codurile de conduită vor include modele de bune practici și instrumente adaptabile de fiecare companie pentru a asigura un mediu de lucru incluziv și echitabil.Promovarea rolului negocierii colective în combaterea discriminării și respectarea egalității de șanse și tratament în relațiile de muncă. | MMFTSS; ANES | Permanent | Resurse alocate în conformitate cu capitolul XI din Strategie; | Creșterea gradului de conștientizare; | Întărirea practicilor de afaceri sustenabile; creșterea gradului de conformare; | ||
| Continuarea implementării mecanismelor de control, monitorizare și sancționare prin verificări ale angajatorilor de către Inspecția Muncii privind respectarea egalității de șanse și tratament între angaj ați.Neconformitățile identificate vor fi eliminate prin măsuri obligatorii de conformare și, dacă este necesar, prin aplicarea de sancțiuni pentru neconfonnarea cu legislația anti- discriminare. | MMFTSS; ANES; IM | Permanent | Resurse alocate în conformitate cu capitolul XI din Strategie; | Creșterea gradului de conformare; | Întărirea practicilor de afaceri sustenabile; | ||
| Măsuri pentru încurajarea angajatorilor să includă explicit în politicile interne interdicția discriminării și să asigure existența unui mecanism confidențial de raportare a cazurilor de hărțuire sau comportament discriminatoriu. Reglementările interne trebuie să prevadă sancțiuni disciplinare pentru comportamentele discriminatorii și să fie comunicate tuturor angajaților. | MMFTSS; ANES; | Permanent | Resurse alocate în conformitate cu capitolul XI din Strategie; | Creșterea gradului de conștientizare; | Întărirea practicilor de afaceri sustenabile; creșterea gradului de conformare; | ||
| Organizarea de sesiuni de informare continuă și formare pentru angajați privind drepturile lor și mecanismele de raportare a discriminării sau hărțuirii, precum și derularea de programe de formare profesională și de dezvoltare personală pentru grupuri vulnerabile, pentru a facilita integrare pe piața muncii și reducerea barierelor de ocupare. În acest cadru, o atenție deosebită va fi acordată și atelierelor de formare pentru personalul din domeniul resurselor umane. | MMFTSS; ANES | Permanent | Resurse alocate în conformitate cu capitolul XI din Strategie; | Creșterea gradului de conștientizare; | Întărirea practicilor de afaceri sustenabile; creșterea gradului de conformare; | ||
| Măsuri pentru încurajarea companiilor să adopte planuri de tranziție pentru a se adapta la schimbările climatice, prin acțiuni de conștientizare, respectiv prin forme de stimulente. | MMAP | Periodic | Resurse alocate în conformitate cu capitolul XI din Strategie; | Încurajarea unor practici de afaceri sustenabile; | Întărirea gradului de conformare; | ||
| Sprijinirea companiilor să dezvolte mecanisme de management de mediu care să includă procese de diligență necesară pentru a identifica proactiv și a descuraja acțiuni ilegale de tăiere de păduri în lanțurile de aprovizionare, prin campanii de conștientizare și de informare asupra obligațiilor legale. | MMAP | Periodic | Resurse alocate în conformitate cu capitolul XI din Strategie; | Încurajarea unor practici de afaceri sustenabile; | Întărirea gradului de conformare; | ||
| Continuarea campaniilor de conștientizare în rândul companiilor private privind importanța implicării active în lupta împotriva corupției. | MJ; MEDAT | Periodic | Resurse alocate în conformitate cu capitolul XI din Strategie; | Întărirea integrității corporative; | Întărirea gradului de conformare; | ||
| Încurajarea companiilor, prin măsuri proactive de conștientizare, să adopte măsuri pentru a preveni, detecta și combate corupția, inclusiv prin procese de tip due diligence, precum și politici de management a riscurilor, care să integreze programe de etică și conformitate. | MJ; MEDAT | Periodic | Resurse alocate în conformitate cu capitolul XI din Strategie; | Întărirea integrității corporative; | Întărirea gradului de conformare; | ||
| Creșterea conștientizării la nivelul actorilor decizionali la nivel descentralizat (local, județean) în domeniul politicilor de ocupare, mobilitate și migrația forței de muncă, mediu, anti- corupție. | Organizarea de ateliere de formare/ informare, distribuirea de materiale informative privind importanța promovării principiilor de sustenabilitate corporativă. | MMFTSS; MJ; MM AP; | Periodic | Resurse alocate în conformitate cu capitolul XI din Strategie; | Întărirea gradului de conștientizare la nivel descentralizat; | Întărirea gradului de conformare; o mai bună acoperire pentru promovarea principiilor de RBC; | |
| Încheierea de parteneriate între sectorul public și cel privat pentru promovarea proactivă a normelor de conduită durabilă | Continuarea implementării, parteneriatului dintre Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați și Asociația Română pentru Relația cu Investitorii (ARIR), semnat în anul 2024, în baza căruia a fost elaborat un Ghid pentru consolidarea respectării egalității de gen în structurile de conducere ale companiilor cotate la bursa de valori București. | ANES; | Permanent | Nu necesită resurse suplimentare; | Întărirea respectării egalității de gen; | Întărirea gradului de conformare; | |
| După exemplul parteneriatului ANES/ARIR, încheierea și de alte parteneriate cu mediul de afaceri și/ sau cu asociații profesionale pentru a oferi sprijin companiilor în dezvoltarea unor mecanisme interne de control, etică și conformitate. | MMFTSS; MJ; MM AP; DDD; MEDAT | Periodic | Resurse alocate în conformitate cu capitolul XI din Strategie; | Încurajarea practicilor de afaceri responsabile; | Întărirea gradului de conformare; | ||
| Promovarea respectării principiului valorii de piață în tranzacțiile intra-grup, ca element de fiscalitate responsabilă și parte integrantă a conduitei responsabile în afaceri. | Continuarea implementării eficiente a prevederilor referitoare la utilizarea principiului valorii de piață în tranzacții intra-grup din legislația fiscală națională. | MF | Constant | Nu necesită resurse suplimentare; | Consolidarea politicilor publice în domeniul RBC; | Întărirea gradului de conformare; | |
| Direcții de acțiune | Acțiuni specifice | Responsabil | Termen | Resurse | Indicatori de performanță | ||
| Realizare | Rezultat | Impact | |||||
| Stimularea unor practici comerciale și în domeniul promovării investițiilor responsabile. | Promovarea pe agenda PNC RBC a corelării politicilor publice cu angajamentele asumate în baza Liniilor directoare ale OCDE. | PNC RBC; ARICE; | Periodic | Resurse alocate în conformitate cu capitolul XI din Strategie; | Dezvoltarea de practici de investiții și comerciale coerente cu principiile RBC; | Întărirea gradului de conformare; | |
| Valorificarea viitoarei Strategii Naționale de Export și a Strategiei Naționale privind Investițiile, pentru a stimula respectarea de către investitorii străini în România, dar și de către firmele românești care operează în afara țării, a recomandărilor din Liniile directoare. | ARICE; MEDAT; | Punctual | Resurse alocate în conformitate cu capitolul XI din Strategie; | Dezvoltarea de practici de investiții și de export coerente cu principiile RBC; | Întărirea gradului de conformare; | ||
| Valorificarea instrumentelor de promovare a investițiilor și programele în domeniul politicii comerciale pentru includerea unor așteptări specifice privind RBC. | Includerea obiectivelor RBC în campanii de promovare, materiale de suport pentru promovarea investițiilor românești în străinătate, prezentarea InvestRomania, ghidul investitorului în România. | ARICE; PNC RBC | Periodic | Resurse alocate în conformitate cu capitolul XI din Strategie; | Încurajarea de practici de investiții responsabile; | Creșterea gradului de conformare; | |
| Includerea unor recomandări specifice pentru încurajarea conduitei responsabile în afaceri în viitoare strategii, programe și documente programatice, atât generale, cât și sectoriale pentru stimularea competitivității, precum și de stimulare a unor sectoare economice (ex. industrie). | MEDAT; | Periodic | Resurse alocate în conformitate cu capitolul XI din Strategie; | Încurajarea de practici comerciale responsabile; | Creșterea gradului de conformare; | ||
| Introducerea unor criterii minime de diligență necesară în ghidul pentru companiile sprijinite prin Programul de Promovare a Exportului. | ARICE; | Punctual | Resurse alocate în conformitate cu capitolul XI din Strategie; | Încurajarea de practici de export responsabile; | Creșterea gradului de conformare; | ||
| Mandatarea birourilor de promovare comercial- economică din rețeaua externă a ARICE să raporteze anual exemple de bune practici/fenomene de risc raportate la principiile de RBC pe piețele de reședință. | ARICE; | Punctual | Resurse alocate în conformitate cu capitolul XI din Strategie; | Încurajarea de practici de export responsabile; | Creșterea gradului de conformare; | ||
| Creșterea gradului de conștientizare privind importanța promovării unor investiții responsabile. | Organizarea semestrială de către PNC RBC de evenimente dedicate promovării standardelor de sustenabilitate corporativă în conjuncție cu politica de investiții și practici comerciale, cu participarea mediului de afaceri și a societății civile. | PNC RBC; | Periodic | Resurse alocate în conformitate cu capitolul XI din Strategie; | Întărirea gradului de conștientizare; | Creșterea gradului de conformare; | |
| Crearea unui toolkit online de auto-evaluare pe dimensiunea de RBC destinat investitorilor, găzduit pe portalul PNC RBC. | PNC RBC; ARICE; | Punctual | Resurse alocate în conformitate cu capitolul XI din Strategie; | Întărirea gradului de conștientizare; | Creșterea gradului de conformare; | ||
| Promovarea principiilor de RBC prin intermediul newsletter-ului ARICE. | ARICE; | Periodic | Nu necesită resurse suplimentare; | Întărirea gradului de conștientizare; | Creșterea gradului de conformare; | ||
| Direcții de acțiune | Acțiuni specifice | Responsabil | Termen | Resurse | Indicatori de performanță | ||
| Realizare | Rezultat | Impact | |||||
| Includerea obiectivelor RBC și privind diligența necesară în politicile de achiziții publice. | Promovarea principiilor RBC și de diligență necesară în contextul implementării Strategiei Naționale în domeniul Achizițiilor Publice 2023-2027/ SNAP și a Planului național pentru achiziții publice responsabile social prevăzut în SNAP. | ANAP; | Permanent | Resurse alocate în conformitate cu capitolul XI din Strategie; | Întărirea respectării principiilor RBC în activitățile publice de natură comercială; | Creșterea gradului de conformare; | |
| Incorporarea de informații despre RBC în ghidul pentru achiziții publice sustenabile. | ANAP; | Punctual | Resurse alocate în conformitate cu capitolul XI din Strategie; | Întărirea respectării principiilor RBC în activitățile publice de natură comercială; | Creșterea gradului de conformare; | ||
| Includerea în curriculum viitorului centru de competențe pentru achiziții publice durabile prevăzut în cadrul SNAP, a unui program de formare în domeniul RBC destinat experților în domeniul achizițiilor publice, elaborat în parteneriat cu PNC RBC. | ANAP; PNC RBC; | Permanent | Nu necesită resurse suplimentare; | Întărirea respectării principiilor RBC în activitățile publice de natură comercială; | Creșterea gradului de conformare; | ||
| Promovarea principiilor de responsabilitate corporativă în contextul implementării Recomandării OCDE privind abordările comune pentru creditele la export care beneficiază de sprijin public și diligenta necesară în materie de mediu si socială. | Continuarea politicii pro- active în activitatea curenta privind asigurarea creditelor de export, referitoare la evaluarea tranzacțiilor de export care pot beneficia de susținerea statului roman, în baza criteriilor specifice privind impactul social și de mediu, precum și pentru combaterea corupției. | Exim Banca Românească; | Permanent | Nu necesită resurse suplimentare; | Întărirea principiilor RBC în activitățile publice; | Creșterea gradului de conformare; | |
| Organizarea unor sesiuni semestriale de formare pentru ofițerii de risc Exim Banca Românească. | PNC RBC; | Periodic | Nu necesită resurse suplimentare; | Întărirea gradului de conștientizare; | Creșterea gradului de conformare; | ||
| Continuarea implementării Politicii publice de proprietate privata a statului, aprobată prin Legea nr. 48/ 2025 în ce privește asigurarea unui management responsabil și îndeplinirea obligațiilor de diligență în materie de durabilitate. | încurajarea întreprinderilor publice să cuprindă în instrumentele de raportare periodică și componenta legată de aplicarea standardelor de RBC, precum și să prevină și să detecteze potențiale efecte nocive ce pot apărea în lanțurile lor valorice asupra drepturilor omului, mediului și în alte arii de sustenabilitate prevăzute în Ghidul general OCDE privind diligență necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri. | AMEPIP; | Periodic | Nu necesită resurse suplimentare; | Întărirea practicilor responsabile în rândul companiilor de stat; | Creșterea gradului de conformare; | |
| Încurajarea implementării, în continuare, de către Consiliul de administrație/de supraveghere din companiile de stat, a unui sistem de monitorizare privind diligență necesară pentru RBC bazat pe riscuri, pentru a identifica, preveni și atenua efectele cu potențial impact negativ care pot decurge din activitatea întreprinderii publice și pentru abordarea acestora în conformitate cu Liniile directoare. | AMEPIP; | Periodic | Nu necesită resurse suplimentare; | Întărirea practicilor responsabile în rândul companiilor de stat; | Creșterea gradului de conformare; | ||
| Promovarea fiscalității responsabile ca parte integrantă a conduitei responsabile în afaceri. | Aplicarea eficientă în continuare a cadrului fiscal național în materie și actualizarea acestuia în raport cu evoluții la nivel internațional. | MF; | Constant | Nu necesită resurse suplimentare; | Consolidarea politicilor publice în domeniul RBC; | Întărirea gradului de conformare; | |
| Direcții de acțiune | Acțiuni specifice | Responsabil | Termen | Resurse | Indicatori de performanță | ||
| Realizare | Rezultat | Impact | |||||
| Consolidarea implicării părților interesate (parteneri sociali, asociații patronale, asociații profesionale, societate civilă, mediul academic) în propagarea principiilor de responsabilitate corporativă, pentru o abordare cât mai inclusivă. | Asocierea părților interesate în organizarea de evenimente/ acțiuni de promovare și campanii de conștientizare. | PNC RBC; | Periodic | Resurse alocate în conformitate cu capitolul XI din Strategie; | Întărirea principiului de participare și inclusivitate; | Creșterea gradului de conștientizare și conformare; | |
| Consolidarea dialogului social în cadrul consultărilor privind elaborarea politicilor publice ce urmăresc transpunerea în activitatea companiilor a recomandărilor în domeniul RBC și a proceselor de diligență necesară. Consolidarea dialogului cu sindicatele, asociațiile de angajatori și societatea civilă pentru a propune soluții concrete de ameliorare, în contextul procesului de monitorizare și evaluare a implementării politicilor publice. | PNC RBC; | Periodic | Resurse alocate în conformitate cu capitolul XI din Strategie; | Întărirea principiului de participare și inclusivitate; | Creșterea coerenței politicilor și a gradului de conformare; | ||
| Consolidarea implicării părților interesate în baza cadrului revizuit de funcționare a PNC RBC. | Menținerea unei cooperări active cu Comitetul Consultativ, în conformitate cu atribuțiile specifice prevăzute în HG nr. 1430/2024. | PNC RBC; | Periodic | Resurse alocate în conformitate cu capitolul XI din Strategie; | Întărirea principiului de participare și inclusivitate; | Creșterea gradului de conștientizare și conformare; | |
| Identificarea oportunităților de parteneriat cu mediul academic pentru asocierea pro-activă a acestuia la promovarea obiectivelor de RBC. | Inițiative proactive de includere în oferta universitară a unor oportunități de formare/ training pe termen scurt, de familiarizare cu principiile de sustenabilitate corporativă. | PNC RBC; | Periodic | Resurse alocate în conformitate cu capitolul XI din Strategie; | Creșterea gradului de conștientizare; | Creșterea gradului de acoperire; | |
| Identificarea de soluții digitale pentru a spori aplicarea principiilor de diligență necesară, după modelul OECD Hackathon on Due Diligence” (2023). | PNC RBC; | Periodic | Resurse alocate în conformitate cu capitolul XI din Strategie; | Întărirea promovării obiectivelor RBC; | Creșterea gradului de conștientizare; | ||
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari