DECIZIA nr. 368 din 16 septembrie 2025referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 494 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 1139 din 9 decembrie 2025



    Elena-Simina Tănăsescu- președinte
    Asztalos Csaba-Ferenc- judecător
    Mihai Busuioc- judecător
    Mihaela Ciochină- judecător
    Cristian Deliorga- judecător
    Dimitrie-Bogdan Licu- judecător
    Gheorghe Stan- judecător
    Simina Popescu-Marin- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 494 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, excepție ridicată de Mihai Laurențiu Plăvițu în Dosarul nr. 75/54/2021 al Tribunalului Mehedinți - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.486D/2021.2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 2.289D/2021, nr. 2.988D/2021, nr. 1.181D/2022, nr. 1.803D/2022, nr. 2.211D/2022 și nr. 2.768D/2022, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții legale, excepție ridicată de Ionel Mihăilă în Dosarul nr. 4.630/107/2020 al Tribunalului Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență, de Lucian Domnițeanu în Dosarul nr. 2.848/121/2020 al Tribunalului Galați - Secția contencios administrativ și fiscal, de Daniel Vlădescu în dosarele nr. 7.089/118/2020* și nr. 128/118/2020* ale Curții de Apel Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal și de Sindicatul Național Pro Lex, în numele membrilor de sindicat Ceratozi Hiseni Sami și Angela Daniela Pop, în dosarele nr. 369/117/2021 și nr. 370/117/2021* ale Curții de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal.4. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.5. Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.289D/2021, nr. 2.988D/2021, nr. 1.181D/2022, nr. 1.803D/2022, nr. 2.211D/2022 și nr. 2.768D/2022 la Dosarul nr. 1.486D/2021, care a fost primul înregistrat.6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca devenită inadmisibilă, sens în care invocă Decizia nr. 206 din 8 aprilie 2025, prin care Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 494 alin. (9) din Codul administrativ.
    CURTEA,    având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:7. Prin Încheierea din 19 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 75/54/2021, Tribunalul Mehedinți - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 494 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Excepția a fost ridicată de Mihai Laurențiu Plăvițu într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a unui act administrativ privind sancționarea unui funcționar public.8. Prin Încheierea nr. 238/CAF din 28 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.630/107/2020, Tribunalul Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 494 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019. Excepția a fost ridicată de Ionel Mihăilă într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a unui act administrativ privind sancționarea unui funcționar public.9. Prin Încheierea din 28 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.848/121/2020, Tribunalul Galați - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 494 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019. Excepția a fost ridicată de Lucian Domnițeanu într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a unui act administrativ privind sancționarea unui funcționar public.10. Prin Încheierea din 3 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 7.089/118/2020*, și prin Încheierea din 4 aprilie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 128/118/2020*, Curtea de Apel Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 494 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019. Excepția a fost ridicată de Daniel Vlădescu în cauze având ca obiect soluționarea recursurilor împotriva unor hotărâri judecătorești pronunțate cu privire la cererile de anulare a unor decizii emise în materia răspunderii disciplinare a funcționarului public.11. Prin Încheierea din 21 septembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 369/117/2021, și prin Încheierea din 3 octombrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 370/117/2021*, Curtea de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 494 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019. Excepția a fost ridicată Sindicatul Național Pro Lex, în numele membrilor de sindicat Ceratozi Hiseni Sami și Angela Daniela Pop, în cauze având ca obiect soluționarea recursurilor împotriva unor hotărâri judecătorești prin care au fost respinse cererile de anulare a unor acte administrative emise în materia răspunderii disciplinare a funcționarilor publici.12. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece deleagă către puterea executivă competența constituțională exclusivă a legiuitorului organic de a reglementa în domenii ce țin de statutul funcționarilor publici, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție. Astfel, se arată că modul de constituire, organizare și funcționare a comisiilor de disciplină, precum și componența, atribuțiile, modul de sesizare și procedura de lucru ale acestora sunt elemente esențiale care au legătură directă cu cariera funcționarilor publici, având în vedere că aceste comisii propun sancțiunile aplicabile funcționarilor publici, de la mustrare scrisă până la retrogradare din funcția publică sau destituire, cea mai gravă sancțiune. Reglementarea unor elemente esențiale ale raportului de serviciu al funcționarului public, referitoare la modul de constituire, organizare și funcționare a comisiilor de disciplină, precum și componența, atribuțiile, modul de sesizare și procedura de lucru ale acestora, printr-un act administrativ, ce are caracter infralegal, nu respectă nici exigențele de stabilitate și previzibilitate ale normei legale. De asemenea, se susține că, prin delegarea unei atribuții ce aparține în exclusivitate Parlamentului către Guvern, prevederile legale criticate încalcă dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție referitoare la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, precum și ale art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, în componenta sa referitoare la previzibilitatea și accesibilitatea legii. În susținerea criticilor de neconstituționalitate se arată că dispozițiile art. 494 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 au preluat integral soluția normativă cuprinsă de art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, iar prin Decizia nr. 737 din 8 octombrie 2020, Curtea Constituțională a decis că dispozițiile art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 sunt neconstituționale. Considerentele reținute de Curtea Constituțională în decizia precitată justifică constatarea neconstituționalității dispozițiilor art. 494 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019. De asemenea, sunt invocate deciziile Curții Constituționale nr. 392 din 2 iulie 2014, nr. 637 din 13 octombrie 2015, nr. 803 din 24 noiembrie 2015 și nr. 818 din 7 decembrie 2017.13. Tribunalul Mehedinți - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, deoarece prin dispozițiile legale criticate se transmite către puterea executivă competența constituțională exclusivă a legiuitorului organic de a reglementa în domenii ce țin de statutul funcționarului public.14. Tribunalul Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, deoarece, contrar Legii fundamentale, modul de constituire, organizare și funcționare a comisiilor de disciplină, precum și componența, atribuțiile, modul de sesizare și procedura de lucru ale acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, iar nu prin lege. Invocă deciziile Curții Constituționale nr. 392 din 2 iulie 2014 și nr. 803 din 24 noiembrie 2015.15. Tribunalul Galați - Secția contencios administrativ și fiscal opinează în sensul caracterului întemeiat al excepției de neconstituționalitate. Reține că dispozițiile art. 494 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 reiau același raționament al legiuitorului concretizat în art. 79 din Legea nr. 188/1999, în privința căruia instanța de contencios constituțional s-a pronunțat anterior, soluția de admitere a excepției de neconstituționalitate materializându-se în Decizia nr. 737 din 8 octombrie 2020.16. Curtea de Apel Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că se impune constatarea neconstituționalității prevederilor art. 494 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, având în vedere caracterul identic al textului legal criticat cu cel al art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999, în privința căruia Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 737 din 8 octombrie 2020 în sensul admiterii excepției de neconstituționalitate.17. Curtea de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată în raport cu dispozițiile art. 1 alin. (4) și ale art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, sens în care reține că, în cauză, pot fi valorificate considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 737 din 8 octombrie 2020.18. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.19. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
    CURTEA,    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:20. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.21. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 494 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019.22. Curtea observă că dispozițiile art. 494 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 au fost abrogate prin art. I pct. 3 din Legea nr. 153/2021 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2019 pentru completarea art. 61 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 8 iunie 2021. Însă, în aplicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia sunt supuse controlului de constituționalitate dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, urmează a fi supuse controlului de constituționalitate dispozițiile art. 494 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, în redactarea criticată de autorii excepției de neconstituționalitate, aceasta fiind următoarea: „Modul de constituire, organizare și funcționare a comisiilor de disciplină, precum și componența, atribuțiile, modul de sesizare și procedura de lucru ale acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.“23. În opinia autorilor excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor și în art. 73 alin. (3) lit. j) potrivit cărora statutul funcționarilor publici se reglementează prin lege organică.24. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 206 din 8 aprilie 2025, nepublicată*) în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunțării prezentei decizii, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 494 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 sunt neconstituționale.*) Decizia Curții Constituționale nr. 206 din 8 aprilie 2025 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 867 din 22 septembrie 2025.25. Cu acel prilej, Curtea a reținut că prevederile art. 494 alin. (9) din Codul administrativ preiau identic soluția legislativă stabilită prin dispozițiile art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici [abrogată potrivit art. 597 alin. (2) lit. b) din Codul administrativ], conform cărora modul de constituire, organizare și funcționare a comisiilor de disciplină, precum și componența, atribuțiile, modul de sesizare și procedura de lucru ale acestora în cazul funcționarilor publici se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. Dispozițiile art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 au format obiect al controlului de constituționalitate, iar prin Decizia nr. 737 din 8 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1189 din 7 decembrie 2020, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că aceste norme legale sunt neconstituționale.26. În aceste condiții, întrucât prevederile art. 494 alin. (9) din Codul administrativ au un cuprins normativ identic celor deja constatate ca fiind neconstituționale, Curtea a reiterat considerentele care au fundamentat soluția de admitere a excepției de neconstituționalitate, pronunțată prin Decizia nr. 737 din 8 octombrie 2020, precitată, care își găsesc în mod corespunzător aplicabilitatea în cauză.27. În esență, Curtea a observat că statutul juridic al funcționarului public se întemeiază pe un regim juridic statutar, care este reglementat prin norme de natura legii organice și care este distinct de regimul juridic contractual, al raporturilor de muncă al celorlalți salariați, întemeiat pe contractul individual de muncă și reglementat prin Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011.28. În temeiul art. 5 lit. y) din Codul administrativ, funcția publică reprezintă ansamblul atribuțiilor și responsabilităților, stabilite în temeiul legii, în scopul exercitării prerogativelor de putere publică de către autoritățile și instituțiile publice. De asemenea, activitățile desfășurate de funcționarii publici implică exercitarea prerogativelor de putere publică (a se vedea art. 370 din Codul administrativ). Prin urmare, funcționarul public este subiect al unui raport de serviciu care ia naștere, se execută și încetează în condiții speciale, reglementate prin Codul administrativ (a se vedea partea VI, titlul II - Statutul funcționarilor publici din Codul administrativ). În consecință, așa cum s-a statuat în Decizia nr. 818 din 7 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 10 aprilie 2018, paragraful 14, elementele esențiale referitoare la nașterea, executarea și încetarea raporturilor de serviciu ale unui funcționar public se referă în mod intrinsec la statutul acestuia. Răspunderea disciplinară, odată angajată, afectează executarea raportului de serviciu al funcționarului public, putându-se ajunge chiar la încetarea acestuia prin destituire din funcția publică (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 803 din 24 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 18 ianuarie 2016, paragraful 18).29. Curtea a reținut că, potrivit art. 494 alin. (1) lit. a) și b) și art. 493 alin. (1) din Codul administrativ, pentru analizarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare și propunerea sancțiunii disciplinare aplicabile funcționarilor publici, se constituie comisii de disciplină. Verificând normele prin care se reglementează răspunderea disciplinară, cuprinse în capitolul VIII din titlul II din Codul administrativ, Curtea reține că procedura administrativă care se desfășoară în fața comisiilor de disciplină - și care este obligatorie și premergătoare emiterii ordinului sau deciziei de sancționare - este reglementată lacunar, deși sancțiunile disciplinare se aplică la propunerea comisiei de disciplină, pe baza raportului întocmit de aceasta. Astfel, prin efectul textului legal criticat, reguli esențiale în materia efectuării cercetării administrative, de exemplu, normele privind constituirea, organizarea și funcționarea comisiilor de disciplină, procedura disciplinară, aplicarea și contestarea sancțiunii disciplinare, nu sunt reglementate prin norme de natura legii organice, ci se permite stabilirea acestora prin legislația secundară (a se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1.344/2007 privind normele de organizare și funcționare a comisiilor de disciplină, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 13 noiembrie 2007, în vigoare la data emiterii deciziei de sancționare disciplinară în cauză).30. În consecință, Curtea a constatat că prevederile art. 494 alin. (9) din Codul administrativ aduc atingere dispozițiilor art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, deoarece permit reglementarea prin hotărâre a Guvernului în domeniul răspunderii disciplinare a funcționarului public, care, odată angajată, afectează executarea raportului de serviciu al acestuia, putându-se ajunge chiar la destituire din funcția publică.31. În acord cu jurisprudența sa, Curtea a subliniat că aspectele esențiale în materia efectuării cercetării administrative, anterior menționate, ar fi trebuit să fie reglementate prin lege organică.32. De asemenea, Curtea a constatat că, drept urmare a constatării neconstituționalității textului de lege criticat prin raportare la prevederile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, potrivit considerentelor anterior expuse, acesta aduce atingere și dispozițiilor art. 1 alin. (4) din Constituție referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, prin delegarea reglementării prin act infralegal a unui domeniu referitor la statutul funcționarului public, ce ține de domeniul de reglementare al legislației primare, precum și dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție în componenta sa referitoare la previzibilitatea și accesibilitatea legii, deoarece funcționarul public vizat se va putea raporta numai la prevederile lacunare, incomplete, ale acesteia.33. În consecință, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 494 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 sunt neconstituționale.34. Față de datele sesizării Curții Constituționale în prezentele cauze, care sunt anterioare publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 206 din 8 aprilie 2025, și având în vedere soluția de admitere pronunțată prin această decizie, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 494 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.35. Sub acest aspect, Curtea precizează că, de principiu, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, în temeiul prezentei decizii, decizia anterioară de constatare a neconstituționalității poate reprezenta motiv de revizuire conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32, sau Decizia nr. 698 din 17 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 30 iunie 2025, paragraful 24).36. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:    Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 494 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, excepție ridicată de Mihai Laurențiu Plăvițu în Dosarul nr. 75/54/2021 al Tribunalului Mehedinți - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Ionel Mihăilă în Dosarul nr. 4.630/107/2020 al Tribunalului Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență, de Lucian Domnițeanu în Dosarul nr. 2.848/121/2020 al Tribunalului Galați - Secția contencios administrativ și fiscal, de Daniel Vlădescu în dosarele nr. 7.089/118/2020* și nr. 128/118/2020* ale Curții de Apel Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal și de Sindicatul Național Pro Lex, în numele membrilor de sindicat Ceratozi Hiseni Sami și Angela Daniela Pop, în dosarele nr. 369/117/2021 și nr. 370/117/2021* ale Curții de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Mehedinți - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență, Tribunalului Galați - Secția contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 septembrie 2025.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
    Magistrat-asistent,
    Simina Popescu-Marin    ------