DECIZIA nr. 199 din 8 aprilie 2025referitoare la excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2020 privind organizarea și desfășurarea recensământului populației și locuințelor din România în anul 2021, în ansamblul său
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 958 din 16 octombrie 2025



    Marian Enache- președinte
    Mihaela Ciochină- judecător
    Cristian Deliorga- judecător
    Dimitrie-Bogdan Licu- judecător
    Laura-Iuliana Scântei- judecător
    Gheorghe Stan- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Elena-Simina Tănăsescu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Mihaela Senia Costinescu- magistrat-asistent-șef delegat
    1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2020 privind organizarea și desfășurarea recensământului populației și locuințelor din România în anul 2021, în ansamblul său, excepție ridicată de Mihai Cabai în Dosarul nr. 13.549/271/2022 al Judecătoriei Oradea - Secția civilă, de Lăcrămioara Florica Cabai în Dosarul nr. 13.547/271/2022 al Judecătoriei Oradea - Secția civilă, de Alina Elena Nițu în Dosarul nr. 21.290/212/2022/a1 al Judecătoriei Constanța - Secția civilă, de Mircea Adelin Samuel Pap în Dosarul nr. 9.496/296/2022 al Judecătoriei Satu Mare - Secția civilă și de Ionel Paskui în Dosarul nr. 2.577/255/2022 al Judecătoriei Marghita. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 2.704D/2022, nr. 2.740D/2022, nr. 2.765D/2022, nr. 3.47D/2023 și nr. 657D/2023.2. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 27 februarie 2025, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi, când Curtea a dispus conexarea celor 5 dosare și, având nevoie de timp pentru deliberare, în temeiul prevederilor art. 57 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a amânat pronunțarea asupra cauzei pentru data de 2 aprilie 2025, respectiv pentru data de 8 aprilie 2025, când a pronunțat prezenta decizie.
    CURTEA,    având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:3. Prin Încheierea din 10 noiembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 13.549/271/2022, Judecătoria Oradea - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2020 privind organizarea și desfășurarea recensământului populației și locuințelor din România în anul 2021, în ansamblul său. Excepția a fost ridicată de Mihai Cabai într-o cauză având ca obiect plângerea contravențională împotriva procesului-verbal prin care s-a constatat contravenția prevăzută de art. 54 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2020 și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.704D/2022.4. Prin Încheierea din 18 noiembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 13.547/271/2022, Judecătoria Oradea - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2020, în ansamblul său. Excepția a fost ridicată de Lăcrămioara Florica Cabai într-o cauză având ca obiect plângerea contravențională împotriva procesului-verbal prin care s-a constatat contravenția prevăzută de art. 54 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2020 și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.740D/2022.5. Prin Încheierea nr. 14.594 din 3 noiembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 21.290/212/2022/a1, Judecătoria Constanța - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28, coroborate cu art. 1 lit. b) și k) și art. 5 alin. (1), și ale art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2020, în ansamblul său. Excepția a fost ridicată de Alina Elena Nițu într-o cauză având ca obiect plângerea contravențională împotriva procesului-verbal prin care s-a constatat o contravenție prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2020 și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale ale nr. 2.765D/2022.6. Prin Încheierea din 31 ianuarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 9.496/296/2022, Judecătoria Satu Mare - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2020, în ansamblul său. Excepția a fost ridicată de Mircea Adelin Samuel Pap într-o cauză având ca obiect plângerea contravențională împotriva procesului-verbal prin care s-a constatat o contravenție prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2020 și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 347D/2023.7. Prin Încheierea din 1 martie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 2.577/255/2022, Judecătoria Marghita a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2020, în ansamblul său. Excepția a fost ridicată de Ionel Paskui într-o cauză având ca obiect plângerea contravențională împotriva procesului-verbal prin care s-a constatat o contravenție prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2020 și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 657D/2023. 8. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii susțin încălcarea principiului legalității și a principiului statului de drept, prevăzute de art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, precum și nerespectarea dispozițiilor art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală cu privire la afectarea dreptului referitor la protecția datelor personale și a dreptului la protecția vieții private, prevăzute de art. 26 din Constituție, a dreptului de proprietate, consacrat de art. 44 din Constituție, precum și a libertății economice, prevăzută de art. 45 din Constituție, având în vedere că amenzile stabilite prin actul normativ criticat reprezintă o constrângere de tip economic cu scopul declarării datelor personale și a unor informații din viața personală a persoanelor vizate. Chiar dacă Guvernul României ar fi putut invoca o situație urgentă și extraordinară, este important ca instanța constituțională să constate că reglementările ce au fost adoptate prin actul normativ criticat nu se încadrează în limitele de legiferare pe care Constituția le permite legiuitorului delegat, promovarea acestora pe calea ordonanței de urgență fiind neconstituțională, întrucât Guvernul nu a respectat interdicția cuprinsă în art. 115 alin. (6) referitoare la imposibilitatea afectării prin ordonanță de urgență a unor drepturi, îndatoriri și libertăți cetățenești fundamentale.9. Un alt motiv de neconstituționalitate extrinsecă ce justifică constatarea neconstituționalității Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2020, în ansamblul său, îl reprezintă, în opinia autorilor excepției, nerespectarea deciziilor Curții Constituționale, atât cu privire la imposibilitatea afectării drepturilor și libertăților cetățenești prin ordonanțe de urgență ale Guvernului României, cât și cu privire la imposibilitatea de a fi reglementate contravenții și sancțiuni contravenționale prin ordonanțe de urgență. Or, actul normativ care prevede recensământul populației și locuințelor și contravențiile aferente procesului de recenzare, pentru care au fost stabilite amenzi, este neconstituțional, întrucât încalcă limitele constituționale de reglementare prin ordonanță de urgență și nu respectă deciziile Curții Constituționale (Decizia nr. 152 din 6 mai 2020).10. De asemenea, ca motiv de neconstituționalitate extrinsecă, este invocată și nerespectarea principiului comportamentului loial, ce reprezintă o consecință a încălcării principiilor menționate anterior. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a arătat că acest principiu derivă din prevederile art. 1 alin. (4) din Constituție și este garantat de alin. (5) al aceluiași articol constituțional, revenind, în principal, autorităților publice sarcina de a-l aplica și respecta în raport cu valorile și principiile Constituției, inclusiv față de principiul consacrat de art. 147 alin. (4) din Constituție referitor la caracterul general obligatoriu al deciziilor instanței constituționale (Decizia nr. 972 din 21 noiembrie 2012).11. Deși actul normativ a fost adoptat în ședința Guvernului din 4 februarie 2020, ulterior, în ședința comună a Camerei Deputaților și a Senatului din 5 februarie 2020, Parlamentul a retras încrederea Guvernului, prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, astfel că publicarea actului normativ în Monitorul Oficial al României, Partea I, în data de 12 februarie 2020, încalcă art. 110 alin. (4) din Constituție, potrivit căruia „Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) și (2) îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern“. De asemenea, potrivit art. 37 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, „în cazul încetării mandatului sau, în condițiile prevăzute de Constituție, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continuă să emită numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă, Guvernul nu poate să emită ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege“. 12. Autorii excepției mai susțin neconstituționalitatea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2020, în ansamblul său, și pentru că adoptarea acesteia s-a realizat cu încălcarea prevederilor constituționale ale art. 79 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, Guvernul atribuind un rol formal atât Consiliului Legislativ, cât și legalității procedurii de adoptare a ordonanței de urgență privind recensământul populației și locuințelor. În avizul negativ pe care Consiliul Legislativ l-a emis cu privire la ordonanța de urgență criticată se menționează că solicitarea Guvernului a fost înregistrată în data de 5 februarie 2020, iar în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 12 februarie 2020, în care a fost publicată ordonanța de urgență, se menționează că aceasta a fost adoptată în data de 4 februarie 2020. Invocând Decizia Curții Constituționale nr. 50 din 15 februarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 25 martie 2022, autorii excepției susțin astfel neconstituționalitatea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2020, în ansamblul său.13. Se mai susține că, deși art. 1 lit. o) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2020 definește identificatorul statistic unic (ISU) ca fiind „cod numeric unic, generat în scopuri exclusiv statistice pentru fiecare CNP, în urma aplicării asupra fiecărui CNP a unui algoritm specific de anonimizare utilizat într-o bază de date sau în orice listă de unități statistice și folosit pentru a verifica că baza de date sau lista de unități statistice include o singură înregistrare pentru fiecare unitate statistică și pentru a se realiza legătura între înregistrări“, iar art. 28 alin. (3) din același act normativ prevede că „înregistrările la nivel de individ identificate prin ISU, respectiv extrasele din bazele de date ale ministerelor și altor instituții centrale și locale, se transmit către I.N.S., după aplicarea algoritmului de anonimizare a CNP-urilor“, datele care se vor transmite către Institutul Național de Statistică nu vor fi anonimizate în realitate, deoarece este anonimizat numai CNP-ul, dar este posibilă identificarea persoanei după adresa de domiciliu sau reședință și coordonatele GPS ale acesteia, rezultată după combinarea/împerecherea/potrivirea statistică a tuturor datelor transmise de către persoanele juridice prevăzute la art. 28 din ordonanța de urgență. Cu alte cuvinte, indiferent dacă cetățenii vor completa sau nu formularul privind recensământul, fiecare cetățean este ușor de identificat în această bază de date după adresa de domiciliu/reședință, sex și data nașterii, împrejurare ce afectează dreptul său la viață privată.14. Cu privire la norma care prevede obligația permiterii accesului personalului de recensământ în interiorul complexurilor rezidențiale aflate în proprietate privată, precum și al spațiilor aflate în proprietatea cultelor religioase, cu consecința că împiedicarea accesului reprezintă faptă contravențională potrivit dispozițiilor art. 54 alin. (1) lit. d) și ale art. 55 alin. (1) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2020, se susține că efectuarea recensământului nu se regăsește printre excepțiile prevăzute de art. 27 alin. (2) din Constituție și, drept urmare, prevederile criticate afectează dreptul privind inviolabilitatea domiciliului, garantat de art. 27 din Constituție. 15. Judecătoria Oradea - Secția civilă și Judecătoria Satu Mare - Secția civilă, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu și-au exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate.16. Judecătoria Marghita apreciază că excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2020 este neîntemeiată. 17. Judecătoria Constanța - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În ceea ce privește critica referitoare la imposibilitatea adoptării unei ordonanțe de urgență ca urmare a retragerii încrederii Guvernului printr-o moțiune de cenzură adoptată de Parlament, instanța reține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2020 a fost adoptată de către Guvern la data de 4 februarie 2020, aspect ce reiese și din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 12 februarie 2020. Prin urmare, chiar dacă actul normativ a intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, astfel cum prevăd dispozițiile art. 12 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, Guvernul adoptase acest act normativ la o dată anterioară retragerii încrederii prin moțiunea de cenzură din data de 5 februarie 2020. 18. Cu privire la critica privind lipsa avizului Consiliului Legislativ la momentul adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2020 și emiterea unui aviz negativ ulterior, instanța apreciază că aceasta nu este întemeiată. Reține că la data de 18 august 2020 a fost adoptată Legea nr. 178/2020 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2020 privind organizarea și desfășurarea recensământului populației și locuințelor din România în anul 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 755 din 19 august 2020. Prin intermediul acestei legi a fost aprobată ordonanța de urgență, aducându-se și modificări asupra conținutului acesteia. Or, Legea nr. 178/2020 a primit avizul Consiliului Legislativ, motiv pentru care Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2020, în forma în vigoare la data sancționării petentei, 19 iulie 2022, respecta condițiile prevăzute de lege și producea efecte juridice.19. În continuare, instanța apreciază că nu au fost încălcate dispozițiile art. 26 din Constituție care stabilesc dreptul la viață intimă, familială și privată. Prin Decizia nr. 485 din 2 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 4 mai 2009, Curtea a constatat că drepturile consacrate de art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu sunt drepturi absolute, ele putând fi supuse anumitor limitări ori restricții din partea autorităților. Între componentele dreptului protejat de art. 8 din Convenție se regăsește respectarea dreptului la viață privată, care însă poate fi supus anumitor ingerințe, cu condiția ca acestea să fie prevăzute de lege, să urmărească un scop legitim, să apară ca necesare într-o societate democratică, să privească un drept apărat de Convenție și să fie proporționale cu scopul urmărit. De asemenea, chiar în cuprinsul Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), se prevede expres în art. 8 alin. (1) că: „Prevederile art. 15, 16, 18 și 21 din Regulamentul general privind protecția datelor nu se aplică în cazul în care datele cu caracter personal sunt prelucrate în scopuri de cercetare științifică sau istorică ori în scopuri statistice, în măsura în care drepturile menționate la aceste articole sunt de natură să facă imposibilă sau să afecteze în mod grav realizarea scopurilor specifice, iar derogările respective sunt necesare pentru îndeplinirea acestor scopuri.“20. Instanța apreciază că nici dispozițiile art. 27 din Constituție nu sunt încălcate, nefiind în ipoteza unei dispoziții care aduce atingere inviolabilității domiciliului. Așa cum reiese din redactarea textului legal al art. 40 din ordonanța de urgență, acesta are în vedere accesul recenzorilor în spațiile din complexurile rezidențiale aflate în proprietate comună (de exemplu, parcări, parcuri, holuri), deoarece doar asupra acestora pot hotărî administratorii să permită accesul recenzorilor, iar nu și în apartamentele individuale din condominiu. Mai mult, actul normativ criticat stabilește două modalități alternative de efectuare a recenzării, respectiv autorecenzarea, care presupune activitatea individuală a fiecărui cetățean, precum și recenzarea efectuată prin intermediul personalului de recensământ. Așa fiind, interacțiunea directă cu recenzorul care se prezintă la domiciliu pentru a prelucra datele indivizilor este subsidiară, subsecventă etapei autorecenzării, motiv pentru care instanța apreciază că nu se aduce nicio atingere inviolabilității domiciliului.21. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.22. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
    CURTEA,    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:23. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.24. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2020 privind organizarea și desfășurarea recensământului populației și locuințelor din România în anul 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 12 februarie 2020, în ansamblul său. 25. În opinia autorilor excepțiilor de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3), (4) și (5), care consacră statul de drept, principiul separației puterilor în stat și principiul legalității, art. 16 alin. (1) și (2) referitor la principiul egalității în drepturi, art. 26 referitor la dreptul la viață intimă, familială și privată, art. 27 privind inviolabilitatea domiciliului, art. 44 care consacră dreptul de proprietate, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi și al unor libertăți, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 79 alin. (1) privind Consiliul Legislativ, art. 110 alin. (4) referitor la încetarea mandatului Guvernului, art. 115 alin. (6) referitor la delegarea legislativă, precum și în art. 147 alin. (4) privind efectele deciziilor Curții Constituționale.26. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorii critică Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2020 atât din perspectiva extrinsecă a neîndeplinirii condițiilor legale și constituționale de emitere a acestui act normativ, cât și din perspectiva intrinsecă, ce vizează însuși conținutul reglementării.27. Cu privire la invocarea art. 26 referitor la dreptul la viață intimă, familială și privată, autorii susțin că actul normativ prevede aplicarea unui algoritm specific de anonimizare doar a CNP-ului persoanei, astfel că restul datelor care se vor transmite către Institutul Național de Statistică nu vor fi anonimizate, fiind posibilă identificarea persoanei după adresa de domiciliu sau reședință și coordonatele GPS ale acesteia, rezultată după combinarea statistică a tuturor datelor transmise. Curtea reține că, potrivit preambulului actului normativ criticat, România, ca stat membru al Uniunii Europene, a fost obligată să efectueze recensământul populației și locuințelor în anul 2021, potrivit Regulamentului (UE) 2017/712 al Comisiei din 20 aprilie 2017 de stabilire a anului de referință și a programului de date statistice și de metadate privind recensământul populației și al locuințelor prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 105 din 21 aprilie 2017, care prevede, la articolul 3, că: „Fiecare stat membru stabilește o dată de referință care se înscrie în cursul anului 2021 pentru datele privind recensământul populației și al locuințelor care urmează a fi transmise Comisiei (Eurostat)“. Elaborarea instrumentarului statistic, a cerințelor de prelucrare informatică a datelor, dezvoltarea metodelor și aplicațiilor informatice necesare pentru prelucrarea și validarea datelor, pentru asigurarea protecției și confidențialității datelor, precum și dezvoltarea infrastructurii necesare validării, prelucrării și agregării datelor de recensământ sunt aspecte care au fost realizate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind recensământul populației și al locuințelor și cu cerințele regulamentelor de implementare a acestuia. Având în vedere că recensământul este „o cercetare statistică de mare anvergură, care are ca obiectiv prioritar producerea de statistici oficiale naționale și europene, sub forma unor indicatori statistici, în condiții de calitate, privind numărul și distribuția teritorială a populației rezidente, a structurii demografice și socioeconomice, date referitoare la gospodăriile populației, precum și la fondul locativ, condițiile de locuit ale populației și clădirile în care se situează locuințele“, Curtea reține că actul normativ pe baza căruia a fost realizată această cercetare statistică a fost adoptat cu respectarea cerințelor și standardelor dreptului european privind protecția și confidențialitatea datelor cu caracter personal, în acord cu scopul pentru care a fost întreprinsă cercetarea, astfel că nu se poate susține în mod rezonabil încălcarea dreptului la viață intimă, familială și privată al persoanelor recenzate. De altfel, actul normativ prevede garanții cu privire la nerespectarea de către personalul de recensământ a dispozițiilor legale și a instrucțiunilor privind modul de înregistrare și prelucrare a datelor populației și de păstrare a caracterului confidențial al datelor personale declarate de cetățeni sau cu privire la utilizarea datelor obținute în alte scopuri decât cele statistice, reglementând explicit răspunderea juridică a personalului de recensământ și sancțiunile contravenționale corespunzătoare.28. Cu privire la pretinsa încălcare a prevederilor art. 27 alin. (2) din Constituție, care consacră inviolabilitatea domiciliului, prin norma care prevede obligația permiterii accesului personalului de recensământ în interiorul complexurilor rezidențiale aflate în proprietate privată, precum și în spațiile aflate în proprietatea cultelor religioase, Curtea reține că obligația instituită prin art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2020 cade în sarcina administratorilor complexurilor rezidențiale aflate în proprietate privată sau ai spațiilor aflate în proprietatea cultelor religioase, cu consecința că nerespectarea acesteia atrage răspunderea contravențională a acestora. Or, art. 40 din ordonanța de urgență criticată vizează exclusiv accesul în interiorul complexurilor rezidențiale aflate în proprietate privată, precum și în spațiile aflate în proprietatea cultelor religioase, iar nu accesul în domiciliul persoanelor recenzate, astfel că nu sunt incidente dispozițiile constituționale referitoare la inviolabilitatea domiciliului. Mai mult, actul normativ prevede colectarea directă de la populație a datelor necesare cercetării statistice prin autorecenzare online, care se poate realiza de pe echipamentul propriu al persoanei care se autorecenzează sau al gospodăriei din care aceasta face parte sau de pe echipamente puse la dispoziție de către unitățile județene de implementare a recensământului prin intermediul primăriilor și instalate în spații special amenajate, astfel că nu este necesar accesul personalului de recensământ în interiorul domiciliului pentru realizarea interviului față-în-față asistat de calculator.29. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă în raport cu art. 16 alin. (1) și (2) referitor la principiul egalității în drepturi, art. 44 care consacră dreptul de proprietate și art. 45 privind libertatea economică, Curtea reține că acestea sunt invocate doar pentru a susține încălcarea prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituție care consacră interdicția Guvernului de a reglementa în domenii care afectează drepturi și libertăți fundamentale, fără a motiva în concret în ce constă afectarea acestor drepturi.30. Analizând criticile de neconstituționalitate referitoare la nerespectarea condițiilor legale și constituționale pentru emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2020, prin raportare la art. 1 alin. (5) și art. 61 alin. (1) din Constituție, Curtea constată că legiuitorul delegat are competența constituțională de a reglementa contravenții și sancțiuni contravenționale prin ordonanțe sau ordonanțe de urgență, neexistând vreo interdicție constituțională în acest sens. Curtea mai reține că art. 1 alin. (5) din Constituție instituie o obligație generală aplicabilă nu doar cetățenilor și tuturor persoanelor aflate pe teritoriul României, ci și autorităților statului, inclusiv celor care se bucură de prerogativele de legiferare. Referindu-se la incidența principiului legalității în cadrul procesului de adoptare a actelor normative, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 139 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 3 mai 2019, paragraful 85, a subliniat că acest principiu constituțional, interpretat în coroborare cu celelalte principii subsumate statului de drept, reglementat de art. 1 alin. (3) din Constituție, „impune ca atât exigențele de ordin procedural, cât și cele de ordin substanțial să fie respectate în cadrul legiferării“. Curtea a subliniat că regulile referitoare la fondul reglementărilor, procedurile de urmat, inclusiv solicitarea de avize de la instituțiile prevăzute de lege, reprezintă „instrumente pentru asigurarea dezideratului calității legii, o lege care să slujească cetățenilor, iar nu să creeze insecuritate juridică“. Curtea reține că autorii invocă încălcarea principiului legalității în raport cu nerespectarea dispozițiilor constituționale ale art. 79 alin. (1) referitoare la competența de avizare a proiectelor de acte normative ce revine Consiliului Legislativ, Guvernul atribuind un rol formal atât Consiliului Legislativ, cât și legalității procedurii de adoptare a ordonanței de urgență privind recensământul populației și locuințelor. Autorii invocă avizul negativ pe care Consiliul Legislativ l-a emis cu privire la ordonanța de urgență criticată și menționează că solicitarea Guvernului a fost înregistrată în data de 5 februarie 2020, deși ordonanța de urgență fusese adoptată în data de 4 februarie 2020. Invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie, autorii excepției susțin neconstituționalitatea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2020, în ansamblul său.31. Cu referire la această critică de neconstituționalitate extrinsecă, prin Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 15 aprilie 2024, paragrafele 128 și 129, Curtea a reținut că invocarea art. 79 alin. (1) din Constituție ca normă de referință în cadrul controlului concret de constituționalitate este admisibilă numai dacă se demonstrează existența unei relații directe între afectarea drepturilor și a libertăților fundamentale și nesolicitarea avizului consultativ al Consiliului Legislativ; numai în corelare cu dreptul sau libertatea fundamentală afectată, Curtea poate analiza constituționalitatea actului normativ în raport cu art. 79 alin. (1) din Constituție. Astfel, în evaluarea constituționalității actului, mai întâi trebuie analizate criticile raportate la încălcarea drepturilor și a libertăților fundamentale invocate și, ulterior, concluzia astfel desprinsă trebuie să fie corelată cu exigențele art. 79 alin. (1) din Constituție. Așadar, dacă nu există o încălcare a unui drept sau a unei libertăți fundamentale, atunci art. 79 alin. (1) din Constituție nu poate fi invocat și analizat pentru că ar deveni standard de referință de sine stătător. În schimb, dacă ar exista o încălcare a unui drept sau a unei libertăți fundamentale, atunci Curtea ar trebui să evalueze dacă afectarea s-a produs ca urmare a nesocotirii art. 79 alin. (1) și numai în situația unui răspuns afirmativ se vor constata incidența acestui din urmă text și, evident, încălcarea sa. Așadar, în cadrul controlului concret de constituționalitate, respectarea art. 79 alin. (1) din Constituție reprezintă un standard de constituționalitate care nu poate fi invocat de sine stătător, ci corelat cu o altă reglementare constituțională.32. Așa fiind, întrucât în cauză nu s-a constatat încălcarea vreunui drept sau vreunei libertăți fundamentale, Curtea reține că art. 79 alin. (1) din Constituție nu este incident în cauză.33. De asemenea, întrucât în urma analizei criticilor de neconstituționalitate intrinsecă rezultă că nu au fost afectate niciun drept și nicio libertate fundamentală, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate raportată la art. 115 alin. (6) din Constituție este neîntemeiată.34. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mihai Cabai în Dosarul nr. 13.549/271/2022 al Judecătoriei Oradea - Secția civilă, de Lăcrămioara Florica Cabai în Dosarul nr. 13.547/271/2022 al Judecătoriei Oradea - Secția civilă, de Alina Elena Nițu în Dosarul nr. 21.290/212/2022/a1 al Judecătoriei Constanța - Secția civilă, de Mircea Adelin Samuel Pap în Dosarul nr. 9.496/296/2022 al Judecătoriei Satu Mare - Secția civilă și de Ionel Paskui în Dosarul nr. 2.577/255/2022 al Judecătoriei Marghita și constată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2020 privind organizarea și desfășurarea recensământului populației și locuințelor din România în anul 2021, în ansamblul său, este constituțională în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Oradea - Secția civilă, Judecătoriei Constanța - Secția civilă, Judecătoriei Satu Mare - Secția civilă și Judecătoriei Marghita și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 8 aprilie 2025.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    pentru MARIAN ENACHE,    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
    Pentru magistrat-asistent-șef delegat
    Mihaela Senia Costinescu,    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
    prim-magistrat-asistent,
    Benke Károly    ----