DECIZIA nr. 637 din 7 noiembrie 2024referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 327 lit. b) și ale art. 328 alin. (3) din Codul de procedură penală
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 815 din 3 septembrie 2025



    Marian Enache- președinte
    Mihaela Ciochină- judecător
    Cristian Deliorga- judecător
    Dimitrie-Bogdan Licu- judecător
    Laura-Iuliana Scântei- judecător
    Gheorghe Stan- judecător
    Livia Doina Stanciu - judecător
    Elena-Simina Tănăsescu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Daniela Ramona Marițiu- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 327 lit. b) și ale art. 328 alin. (3) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Gheorghe Cureleac în Dosarul nr. 29/100/2021/a1.1 al Curții de Apel Cluj - Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.088D/2021.2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra notelor depuse la dosar prin care autorul excepției solicită admiterea acesteia. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate deoarece textele criticate nu au legătură cu soluționarea cauzei. În subsidiar, invocând Decizia nr. 197 din 6 aprilie 2023, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.
    CURTEA,    având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4. Prin Încheierea penală din 11 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 29/100/2021/a1.1, Curtea de Apel Cluj - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 327 lit. b) și ale art. 328 alin. (3) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Gheorghe Cureleac într-o cauză penală în care autorul excepției a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia apreciază că dispozițiile criticate sunt lipsite de claritate și previzibilitate, nerespectând exigențele stabilite prin Decizia Curții Constituționale nr. 302 din 4 mai 2017. Astfel, nu sunt reglementate în mod clar și previzibil „limite și repere concrete prin care se permit unității specializate DIICOT de a dispune prin rechizitoriu trimiterea în judecată doar pentru o infracțiune care nu intră în competența acestei unități specializate, în considerarea clasării prin rechizitoriu a infracțiunii care a atras competența unității specializate“.6. Curtea de Apel Cluj - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Invocă jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 292 din 6 mai 2021, Decizia nr. 52 din 22 ianuarie 2019 și Decizia nr. 758 din 13 decembrie 2016, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunțată în Cauza S.W. împotriva Regatului Unit, paragraful 36, Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu Militaru-Pidhorni împotriva României, paragrafele 36 și 37, Hotărârea din 12 februarie 2008, pronunțată în Cauza Kafkaris împotriva Ciprului, paragraful 141, Hotărârea din 21 octombrie 2013, pronunțată în Cauza Del Río Prada împotriva Spaniei, paragrafele 92 și 93.7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.8. Guvernul arată că dispozițiile art. 327 din Codul de procedură penală reglementează soluțiile și actele prin care poate fi finalizată faza de urmărire penală. Dispoziția în cauză reprezintă însă o normă de principiu în materie, stabilind anumite repere generale. Cu toate acestea, este cunoscut faptul că, în vederea decelării sensului real și exact al unei norme juridice, aceasta nu trebuie privită în mod izolat, disociată de ansamblul reglementării, ci este necesar ca ea să fie interpretată sistematic, adică cu luarea în considerare a raportului său cu alte dispoziții ale aceluiași act normativ cu care se află în legătură. Între dispozițiile legale cu care art. 327 se află în legătură (din perspectiva aspectelor semnalate de către autorul excepției) se numără și cele ale art. 328 alin. (3) din Codul de procedură penală. Așa fiind, se observă că norma criticată urmărește să deroge - în anumite situații - de la regula de principiu consacrată de art. 327 din același act normativ, stabilind în mod expres că soluția de clasare poate fi dispusă inclusiv prin rechizitoriu. Această interpretare poate fi confirmată și prin raportare la alte prevederi ale Codului de procedură penală, de exemplu, dispozițiile art. 340 alin. (1).9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
    CURTEA,    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 327 lit. b) și ale art. 328 alin. (3) din Codul de procedură penală, cu următorul conținut: – Art. 327 lit. b): „Atunci când constată că au fost respectate dispozițiile legale care garantează aflarea adevărului, că urmărirea penală este completă și există probele necesare și legal administrate, procurorul: […] b) emite ordonanță prin care clasează sau renunță la urmărire, potrivit dispozițiilor legale.“;– Art. 328 alin. (3): „Procurorul întocmește un singur rechizitoriu chiar dacă lucrările urmăririi penale privesc mai multe fapte ori mai mulți suspecți și inculpați și chiar dacă se dau acestora rezolvări diferite, potrivit art. 327.“12. Autorul excepției susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) și (2) referitor la cerințele de calitate a legilor.13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate. Astfel, în realitate, acesta este nemulțumit de modalitatea de aplicare a legii de către organul judiciar, în speță de faptul că, în cauza sa, deși nu era competentă, urmărirea penală a fost realizată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. 14. Având în vedere cele susținute în motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia este nemulțumit, în realitate, de modul de aplicare a dispozițiilor criticate și de modalitatea de soluționare a cererilor sale. Curtea reține că modul de aplicare a dispozițiilor criticate și soluția pronunțată în cauză, elemente care constituie, în realitate, cauza nemulțumirii autorului, nu pot constitui motive de neconstituționalitate a textelor de lege criticate și, prin urmare, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate, ci sunt de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului. A răspunde criticilor autorului excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.15. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:    Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 327 lit. b) și ale art. 328 alin. (3) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Gheorghe Cureleac în Dosarul nr. 29/100/2021/a1.1 al Curții de Apel Cluj - Secția penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Cluj - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 7 noiembrie 2024.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    MARIAN ENACHE
    Magistrat-asistent,
    Daniela Ramona Marițiu    -----