HOTĂRÂRE nr. 53 din 10 iunie 2025referitoare la Cartea albă comună privind pregătirea pentru apărare a Europei 2030 - JOIN (2025) 120 final
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 544 din 12 iunie 2025
În temeiul dispozițiilor art. 67 și ale art. 148 alin. (2) și (3) din Constituția României, republicată, precum și ale Protocolului nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/165 din 4.06.2025,Senatul adoptă prezenta hotărâre. + Articolul 1Senatul României:1. constată că:a) prin noul instrument financiar SAFE se vor furniza statelor membre UE împrumuturi garantate din bugetul Uniunii, într-un volum de până la 150 mld. euro;b) pentru activarea clauzei derogatorii naționale (NEC), flexibilitatea avută în vedere acoperă cheltuielile cu apărarea - atât investiții, cât și cheltuieli curente - pentru o perioadă de 4 ani, cu considerarea ca an de referință a suplimentărilor bugetelor apărării începând din 2021; prin această flexibilitate se creează spațiu fiscal pentru asigurarea de către statele membre UE a unui procent suplimentar de 1,5% din PIB pentru apărare;c) prin consolidarea contribuției din partea Băncii Europene de Investiții se vor realiza extinderea categoriilor de eligibilități, limitarea restricțiilor pentru proiectele din sectorul apărării și dublarea plafonului de investiții anuale până la 2 mld. euro pentru finanțarea de proiecte din domeniul dronelor, securității cibernetice, tehnologiilor cuantice, facilităților militare, spațiului și protecției civile;2. consideră:a) de comun acord cu Ministerul Afacerilor Externe, că:(i) eforturile Comisiei vizează crearea de oportunități suplimentare (mai ales din perspectivă financiară) pentru statele membre UE menite să faciliteze un efort comun, coordonat și coerent, de consolidare a apărării europene și a capacității de reacție la crize și amenințări multiple;(ii) este reliefată necesitatea transformării apărării europene, cu accent pe suplimentarea semnificativă a resurselor alocate în domeniul apărării (prin instrumentul SAFE propus de Comisie, dar și ca efort coordonat al statelor membre UE prin posibila activare a clauzei de derogare de la Pactul de stabilitate și creștere), care se produce o dată într-o generație;(iii) statele membre trebuie să abordeze aceste eforturi împreună, să cheltuiască mai eficient și să investească în industria europeană, promovând nevoia de competitivitate și susținând constituirea unei piețe unice a apărării; prin investițiile vizate în propriile capacități de apărare, Europa ar trebui să ajungă în postura de a-și crește contribuția în cadrul NATO și de a-și consolida capacitatea de descurajare;(iv) propunerile formulate reiau acum mult mai ferm și argumentat apelurile repetate pentru trecerea la achiziții colaborative, favorizarea industriilor europene de apărare, atingerea autonomiei strategice și suveranității tehnologice, reducerea dependențelor, constituirea pieței unice a apărării;(v) sunt vizate securizarea aprovizionării, stimularea creșterii pieței prin cooperări transfrontaliere (care pot diminua costurile și spori nivelul de interoperabilitate între statele UE, dar și în cadrul NATO);b) în conformitate cu Ministerul Apărării Naționale, că:(i) în timp ce apartenența la NATO este principala garanție pentru asigurarea apărării colective a statelor europene, UE are de asemenea un rol vital întrucât poate depune eforturi suplimentare prin care să contribuie substanțial la securitatea euroatlantică;(ii) România sprijină integrarea Ucrainei în baza industrială și tehnologică de apărare europeană (EDTIB) și susține extinderea și pentru alte state candidate, în special Republica Moldova;(iii) din perspectiva României, prioritățile industriei UE de apărare ar trebui să acopere: apărarea aeriană, loviturile de precizie în adâncime, războiul electronic, transportul aerian strategic, rachetele și munițiile, dronele, sistemele anti-UAS (combaterea dronelor), capabilitățile cibernetice;(iv) având în vedere situarea țării noastre în zona Mării Negre, ar trebui acordată o atenție sporită și capabilităților maritime, mobilității militare, protecției infrastructurii critice (maritime);3. subliniază:a) în convergență cu Ministerul Afacerilor Externe, că:(i) apărarea rămâne o responsabilitate națională (apărarea colectivă fiind definită și implementată în cadrul NATO), dar UE poate aduce valoare adăugată acestor eforturi prin instrumentele pe care le deține sau le va propune;(ii) cadrul actual conferă României oportunitatea de a valorifica inițiativele în domeniul apărării la nivelul UE pentru consolidarea celui de-al treilea pilon al triadei NATO-SUA-UE, pe care se bazează securitatea națională a României, însă accelerarea proceselor la nivelul UE impune o reacție rapidă în sensul identificării rapide a modalităților de cuplare la aceste noi instrumente și oportunități de colaborare (inclusiv pe dimensiunea dual use), precum și de integrare a industriei naționale de apărare în cea europeană;(iii) instrumentele financiare propuse vor fi dedicate majoritar entităților industriale și actorilor cu responsabilități pe linia implementării de proiecte de infrastructură, fiind necesară prin urmare creșterea capacității de absorbție a acestora; instrumentul SAFE ar urma să permită implicarea doar a partenerilor care dispun de acorduri de securitate și apărare cu UE, astfel că există unele sensibilități din partea unor aliați non-UE care nu dispun sau încă nu dispun de astfel de acorduri; acest aspect ar putea să fie reglat în perspectivă în funcție de posibile viitoare negocieri cu UE;b) pe aceeași linie cu Ministerul Apărării Naționale, că:(i) salută publicarea în Cartea albă a stimulentelor pentru participarea la proiecte comune europene, precum: excluderea cheltuielilor pentru apărare din calculul deficitului, exceptarea de la plata TVA pentru proiectele de colaborare europene, optimizarea directivelor de achiziție;(ii) își exprimă interesul pentru simplificarea legislației în domeniul apărării printr-o viitoare propunere Omnibus adoptată la nivel european;(iii) va continua să sprijine inițiativele ce își propun atragerea capitalului privat, inclusiv pe cele menite să faciliteze accesul la finanțare în beneficiul industriilor noastre de apărare;(iv) ar trebui dedicate resurse suplimentare pentru zona extinsă a Mării Negre, pentru a crește influența UE la nivel regional;(v) susține o mai bună corelare între planurile de planificare ale NATO (NATO’s Defence Planning Process) și planurile de dezvoltare a capabilităților la nivel european;(vi) susține dezvoltarea parteneriatelor UE cu alte state cu viziuni similare, pentru fructificarea oportunităților de îmbunătățire a lanțurilor globale de aprovizionare cu materii esențiale pentru industria de apărare;(vii) colaborarea cu partenerii transatlantici SUA și Canada în cadrul inițiativelor de apărare UE rămâne o prioritate pentru securitatea europeană;(viii) aprofundarea relației cu parteneri non-UE, precum Republica Moldova, Norvegia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, este extrem de importantă. + Articolul 2Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 10 iunie 2025, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
MIRCEA ABRUDEAN București, 10 iunie 2025.Nr. 53.-----
| EMITENT |
În temeiul dispozițiilor art. 67 și ale art. 148 alin. (2) și (3) din Constituția României, republicată, precum și ale Protocolului nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/165 din 4.06.2025,Senatul adoptă prezenta hotărâre. + Articolul 1Senatul României:1. constată că:a) prin noul instrument financiar SAFE se vor furniza statelor membre UE împrumuturi garantate din bugetul Uniunii, într-un volum de până la 150 mld. euro;b) pentru activarea clauzei derogatorii naționale (NEC), flexibilitatea avută în vedere acoperă cheltuielile cu apărarea - atât investiții, cât și cheltuieli curente - pentru o perioadă de 4 ani, cu considerarea ca an de referință a suplimentărilor bugetelor apărării începând din 2021; prin această flexibilitate se creează spațiu fiscal pentru asigurarea de către statele membre UE a unui procent suplimentar de 1,5% din PIB pentru apărare;c) prin consolidarea contribuției din partea Băncii Europene de Investiții se vor realiza extinderea categoriilor de eligibilități, limitarea restricțiilor pentru proiectele din sectorul apărării și dublarea plafonului de investiții anuale până la 2 mld. euro pentru finanțarea de proiecte din domeniul dronelor, securității cibernetice, tehnologiilor cuantice, facilităților militare, spațiului și protecției civile;2. consideră:a) de comun acord cu Ministerul Afacerilor Externe, că:(i) eforturile Comisiei vizează crearea de oportunități suplimentare (mai ales din perspectivă financiară) pentru statele membre UE menite să faciliteze un efort comun, coordonat și coerent, de consolidare a apărării europene și a capacității de reacție la crize și amenințări multiple;(ii) este reliefată necesitatea transformării apărării europene, cu accent pe suplimentarea semnificativă a resurselor alocate în domeniul apărării (prin instrumentul SAFE propus de Comisie, dar și ca efort coordonat al statelor membre UE prin posibila activare a clauzei de derogare de la Pactul de stabilitate și creștere), care se produce o dată într-o generație;(iii) statele membre trebuie să abordeze aceste eforturi împreună, să cheltuiască mai eficient și să investească în industria europeană, promovând nevoia de competitivitate și susținând constituirea unei piețe unice a apărării; prin investițiile vizate în propriile capacități de apărare, Europa ar trebui să ajungă în postura de a-și crește contribuția în cadrul NATO și de a-și consolida capacitatea de descurajare;(iv) propunerile formulate reiau acum mult mai ferm și argumentat apelurile repetate pentru trecerea la achiziții colaborative, favorizarea industriilor europene de apărare, atingerea autonomiei strategice și suveranității tehnologice, reducerea dependențelor, constituirea pieței unice a apărării;(v) sunt vizate securizarea aprovizionării, stimularea creșterii pieței prin cooperări transfrontaliere (care pot diminua costurile și spori nivelul de interoperabilitate între statele UE, dar și în cadrul NATO);b) în conformitate cu Ministerul Apărării Naționale, că:(i) în timp ce apartenența la NATO este principala garanție pentru asigurarea apărării colective a statelor europene, UE are de asemenea un rol vital întrucât poate depune eforturi suplimentare prin care să contribuie substanțial la securitatea euroatlantică;(ii) România sprijină integrarea Ucrainei în baza industrială și tehnologică de apărare europeană (EDTIB) și susține extinderea și pentru alte state candidate, în special Republica Moldova;(iii) din perspectiva României, prioritățile industriei UE de apărare ar trebui să acopere: apărarea aeriană, loviturile de precizie în adâncime, războiul electronic, transportul aerian strategic, rachetele și munițiile, dronele, sistemele anti-UAS (combaterea dronelor), capabilitățile cibernetice;(iv) având în vedere situarea țării noastre în zona Mării Negre, ar trebui acordată o atenție sporită și capabilităților maritime, mobilității militare, protecției infrastructurii critice (maritime);3. subliniază:a) în convergență cu Ministerul Afacerilor Externe, că:(i) apărarea rămâne o responsabilitate națională (apărarea colectivă fiind definită și implementată în cadrul NATO), dar UE poate aduce valoare adăugată acestor eforturi prin instrumentele pe care le deține sau le va propune;(ii) cadrul actual conferă României oportunitatea de a valorifica inițiativele în domeniul apărării la nivelul UE pentru consolidarea celui de-al treilea pilon al triadei NATO-SUA-UE, pe care se bazează securitatea națională a României, însă accelerarea proceselor la nivelul UE impune o reacție rapidă în sensul identificării rapide a modalităților de cuplare la aceste noi instrumente și oportunități de colaborare (inclusiv pe dimensiunea dual use), precum și de integrare a industriei naționale de apărare în cea europeană;(iii) instrumentele financiare propuse vor fi dedicate majoritar entităților industriale și actorilor cu responsabilități pe linia implementării de proiecte de infrastructură, fiind necesară prin urmare creșterea capacității de absorbție a acestora; instrumentul SAFE ar urma să permită implicarea doar a partenerilor care dispun de acorduri de securitate și apărare cu UE, astfel că există unele sensibilități din partea unor aliați non-UE care nu dispun sau încă nu dispun de astfel de acorduri; acest aspect ar putea să fie reglat în perspectivă în funcție de posibile viitoare negocieri cu UE;b) pe aceeași linie cu Ministerul Apărării Naționale, că:(i) salută publicarea în Cartea albă a stimulentelor pentru participarea la proiecte comune europene, precum: excluderea cheltuielilor pentru apărare din calculul deficitului, exceptarea de la plata TVA pentru proiectele de colaborare europene, optimizarea directivelor de achiziție;(ii) își exprimă interesul pentru simplificarea legislației în domeniul apărării printr-o viitoare propunere Omnibus adoptată la nivel european;(iii) va continua să sprijine inițiativele ce își propun atragerea capitalului privat, inclusiv pe cele menite să faciliteze accesul la finanțare în beneficiul industriilor noastre de apărare;(iv) ar trebui dedicate resurse suplimentare pentru zona extinsă a Mării Negre, pentru a crește influența UE la nivel regional;(v) susține o mai bună corelare între planurile de planificare ale NATO (NATO’s Defence Planning Process) și planurile de dezvoltare a capabilităților la nivel european;(vi) susține dezvoltarea parteneriatelor UE cu alte state cu viziuni similare, pentru fructificarea oportunităților de îmbunătățire a lanțurilor globale de aprovizionare cu materii esențiale pentru industria de apărare;(vii) colaborarea cu partenerii transatlantici SUA și Canada în cadrul inițiativelor de apărare UE rămâne o prioritate pentru securitatea europeană;(viii) aprofundarea relației cu parteneri non-UE, precum Republica Moldova, Norvegia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, este extrem de importantă. + Articolul 2Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 10 iunie 2025, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
MIRCEA ABRUDEAN București, 10 iunie 2025.Nr. 53.-----
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari