DECIZIA nr. 117 din 7 aprilie 2025referitoare la impozitarea progresivă asupra pensiei de serviciu obținute, conform art. 101 alin. (2) din Codul fiscal, modificat prin Legea nr. 282/2023
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 532 din 10 iunie 2025
Dosar nr. 1.636/1/2024
1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent să judece sesizarea ce formează obiectul Dosarului nr. 1.636/1/2024, la care s-au conexat dosarele nr. 1.637/1/2024, nr. 1.639/1/2024, nr. 1.642/1/2024, nr. 1.643/1/2024, nr. 1.739/1/2024, nr. 2.178/1/2024 și nr. 2.531/1/2024, este legal constituit, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și art. 35 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).2. Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.3. La ședința de judecată participă doamna Ileana Peligrad, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 36 din Regulament.4. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizările conexate formulate de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale cu privire la dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:a) impozitarea progresivă asupra pensiei de serviciu obținute, conform art. 101 alin. (2) din Codul fiscal, modificat prin Legea nr. 282/2023;b) dacă în cazul magistraților pensionați în temeiul art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, prin raportare la art. 85 din Legea nr. 303/2004 și art. 17 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 și ale Legii nr. 47/1992, decizia de pensie trebuie să cuprindă distinct cuantumurile celor două categorii de pensii, pensia din sistemul public, respectiv pensia de serviciu, precum și diferența dintre cele două pensii care urmează a fi suportată de la bugetul de stat și, în caz afirmativ, dacă impozitul pe acest venit urmează a fi calculat începând cu 1 ianuarie 2024 în temeiul art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023;dacă vechimea prevăzută de art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 constituie stagiul legal de cotizare în funcție de care se calculează pensia pentru limită de vârstă care face parte din pensia de serviciu.5. Magistratul-asistent învederează că la dosar au fost depuse raportul întocmit, note scrise și punctul de vedere al Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Apărării Naționale.6. Președintele completului, doamna judecător Mariana Constantinescu, constatând că nu mai sunt alte completări, chestiuni de invocat sau întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunțare.
ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunilor de drept cu care a fost sesizată, a constatat următoarele: I. Titularul și obiectul sesizărilor7. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a dispus, prin Încheierea din 15 iulie 2024, în Dosarul nr. 6.078/3/2024, sesizarea instanței supreme, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: „impozitarea progresivă asupra pensiei de serviciu obținute, conform art. 101 alin. (2) din Codul fiscal, modificat prin Legea nr. 282/2023“.8. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu nr. 1636/1/2024.9. Ulterior, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost înregistrate cu nr. 1.637/1/2024, nr. 1.639/1/2024, nr. 1.642/1/2024, nr. 1.643/1/2024 și nr. 1.739/1/2024 sesizările formulate de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la problemele de drept anterior menționate.10. Având în vedere existența unei strânse legături între obiectul primei sesizări și obiectele sesizărilor înregistrate ulterior, în temeiul art. 2 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, s-a dispus conexarea dosarelor nr. 1.637/1/2024, 1.639/1/2024, 1.642/1/2024, 1.643/1/2024, 1.739/1/2024 la Dosarul nr. 1.636/1/2024.11. La 9.10.2024, la acest dosar a fost conexat Dosarul nr. 2.178/1/2024, având ca obiect sesizarea formulată de aceeași instanță de trimitere, în Dosarul nr. 21.430/3/2024, cu următoarea problemă de drept:dacă în cazul magistraților pensionați în temeiul art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, prin raportare la art. 85 din Legea nr. 303/2004 și art. 17 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 și ale Legii nr. 47/1992, decizia de pensie trebuie să cuprindă distinct cuantumurile celor două categorii de pensii, pensia din sistemul public, respectiv pensia de serviciu, precum și diferența dintre cele două pensii care urmează a fi suportată de la bugetul de stat și, în caz afirmativ, dacă impozitul pe acest venit urmează a fi calculat începând cu 1 ianuarie 2024 în temeiul art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023;dacă vechimea prevăzută de art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 constituie stagiul legal de cotizare în funcție de care se calculează pensia pentru limită de vârstă care face parte din pensia de serviciu.II. Normele legale incidente12. Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare + Articolul 101Calculul impozitului pe venitul din pensii și termenul de plată(...)(2) Impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii, astfel:a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivității, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%;b) pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât și componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispozițiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:(i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta; (ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta; (iii) 20%, pentru partea ce depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:(i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta; (ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta; (iii) 20%, pentru partea ce depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. (...)13. Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 303/2004 + Articolul 82(...)(2) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător la Curtea Constituțională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul de la Curtea Constituțională, judecătorul, procurorul financiar și consilierul de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult. + Articolul 85(1) Partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul public, pensia prevăzută la art. 82 alin. (2), art. 83^1 și art. 84 alin. (3), precum și pensia de serviciu acordată celor care nu îndeplinesc condiția de limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, se suportă din bugetul de stat. (...)III. Expunerea proceselor14. În dosarele nr. 5.534/3/2024 și nr. 4.136/3/2024, prin acțiunile introductive, reclamanții, magistrați pensionari, au solicitat să se dispună obligarea pârâtei Casa de Pensii (...) la plata unei despăgubiri egale cu diferența dintre sumele reținute din pensiile acestora începând cu luna ianuarie 2024, rețineri făcute cu titlu de impozit progresiv în baza art. 101 din Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023, și cele care ar fi trebuit reținute conform art. 101 alin. (2) din Codul fiscal în forma anterioară acestei modificări, actualizate.15. Reclamanții din cauzele respective au considerat că le sunt aplicabile dispozițiile art. 101 alin. (2) din Codul fiscal în forma anterioară, care prevedea o cotă unică de impozitare de 10% pentru toate veniturile din pensii, și nu forma actuală a acestui articol, care prevede o impozitare progresivă.16. În subsidiar, în situația în care se va aprecia că textul de lege este conform Constituției României, s-a solicitat să se constate că prin aplicarea acestor dispoziții legale sunt discriminați față de alte persoane pe criteriul veniturilor încasate, dar și față de persoane aflate în aceeași situație, anume cei care încasează pensii de serviciu.17. S-a arătat că textul nou-introdus al art. 101 din Codul fiscal creează o discriminare pe criteriul averii prin impunerea unor cote de impozit progresive în funcție de nivelul venitului, în ceea ce privește partea necontributivă a veniturilor din pensii, impozitul crescând proporțional cu nivelul veniturilor, în condițiile în care, potrivit art. 64 din Codul fiscal, cota de impozitare în România este unică, de 10%.18. Pe de altă parte, reclamanții au considerat că modul de calcul al impozitului este eronat, în condițiile în care în cadrul deciziilor de pensionare pe care le dețin este menționat doar cuantumul pensiei de serviciu calculate conform art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, respectiv Legea nr. 303/2022, și nu și cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, cum ar trebui realizat conform art. 82 alin. (8) din Legea nr. 303/2004, respectiv art. 211 alin. (7) din Legea nr. 303/2022, aspect care conduce la reținerea impozitului în baza art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, în loc de art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, existând discrepanțe semnificative de valoare a impozitului reținut între cele două modalități de aplicare a textelor menționate.19. În raport cu aceste aspect, reclamanții au solicitat obligarea pârâtei la emiterea unei decizii conform art. 213 alin. (4) din Legea nr. 303/2022 prin care să fie calculate pensiile contributive cu luarea în considerare a vechimii în muncă și a unui stagiu complet de cotizare calculat conform art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, respectiv art. 211 alin. (7) din Legea nr. 303/2022, precum și la obligarea pârâtei la calcularea în mod corespunzător a impozitului aferent conform art. 101 alin. (2) din Codul fiscal și la restituirea diferențelor de impozit reținute nelegal, actualizate. 20. În schimb, în Dosarul nr. 1.642/3/2024, reclamanta, magistrat pensionar, a solicitat restituirea sumelor reținute în mod eronat, în aprecierea acesteia, cu titlu de impozit aplicat asupra pensiei în baza art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, în condițiile în care impozitul ar fi trebuit reținut în baza art. 101 din Codul fiscal din forma anterioară, care prevedea o cotă unică de impozitare de 10% pentru toate veniturile din pensii, iar în subsidiar a solicitat recalcularea impozitului reținut în baza art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, greșit reținut în raport cu vechimea efectivă în muncă pentru partea contributivă, prin neluarea în considerare a celor patru ani de facultate și prin aplicarea în mod greșit a unei cote unice de 20% pentru întreaga parte necontributivă, în loc de aplicarea progresivă prevăzută la art. 101 alin. (2) lit. b) pct. (i) - (iii).21. În Dosarul nr. 21.430/3/2024, în acțiunea introductivă, reclamanta, procuror pensionar, a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Casa de Pensii (…) și Casa de Pensii a (…):– în principal, obligarea pârâtei la restituirea sumelor reținute din pensia reclamantei începând cu luna ianuarie 2024, rețineri efectuate în aplicarea diferenței dintre cota de impozit progresiv calculat în baza art. 101 din Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023, și cota de impozit prevăzută de art. 64 din Codul fiscal;– în subsidiar, obligarea pârâtei la emiterea unei decizii conform art. 213 alin. (4) din Legea nr. 303/2022 în cadrul căreia să fie calculată pensia contributivă cu luarea în considerare a vechimii reclamantei în muncă și a unui stagiu de cotizare calculat conform art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, respectiv art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 prin raportare la art. 82 alin. (8) din Legea nr. 303/2004, respectiv art. 211 alin. (7) din Legea nr. 303/2022 (adică evidențierea ca parte contributivă a celor 25 de ani vechime în magistratură);– obligarea pârâtei la calcularea în mod corespunzător a impozitului aferent conform art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal și la restituirea diferențelor de impozit reținute nelegal.În motivare s-a arătat că are calitatea de procuror pensionar, cu drept la pensie de serviciu cu regimul unei pensii pentru limită de vârstă în temeiul art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, ce i-a fost acordată și apoi revizuită prin Decizia nr. (...), fiindu-i vătămate drepturile prin reținerea unui impozit mai mare derivat din cotele progresive, acesta fiind motivul pentru care solicită restituirea sumelor reținute în plus.22. În subsidiar s-a susținut că este discriminatoriu și greșit calculul impozitului pe venit aferent pensiei magistraților care nu au împlinit vârsta de acordare a pensiei publice, deoarece doar acestora din urmă li se calculează partea contributivă din pensie, ajungând astfel la un impozit mai mic, acesta fiind motivul pentru care solicită emiterea unei decizii în cadrul căreia să fie calculată pensia contributivă.23. Deoarece partea contributivă din această pensie ar putea fi greșit determinată prin utilizarea unui stagiu legal de cotizare de 35 de ani, și nu cel de 25 de ani specific magistraților, s-a solicitat calcularea acesteia prin utilizarea stagiului de 25 de ani prevăzut ca vechime în legislația specială care se abate de la normele generale.24. Ca urmare a stabilirii componentei contributive, respectiv a celei necontributive ale pensiei sale de serviciu, s-a arătat că se impun recalcularea impozitului aferent acesteia prin aplicarea art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal și restituirea diferențelor de impozit reținute nelegal. 25. În dosarele nr. 6.078/3/2024, nr. 6.820/3/2024, nr. 3.813/3/2024 și nr. 7.294/3/2024, prin acțiunile introductive, reclamanții, militari pensionari, atât anterior, cât și ulterior Legii nr. 223/2015, au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale și Ministerul Apărării Naționale, restituirea sumelor reținute cu titlu de impozit asupra pensiilor, prin aplicarea necorespunzătoare a art. 101 alin. (2) din Codul fiscal, arătând în esență că în mod greșit s-a considerat că întreaga pensie este necontributivă, deși au contribuit la bugetul de stat la fel ca toți angajații din România, situație în raport cu care pensiile pe care le încasează trebuie să aibă atât o parte contributivă, cât și una necontributivă.26. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în cadrul dosarelor menționate, a dispus sesizarea instanței supreme în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și suspendarea judecății până la soluționarea sesizărilor.IV. Motivele de admisibilitate reținute de titularul sesizărilor27. În dosarele conexate, Tribunalul București a apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.V. Punctul de vedere al titularilor sesizărilor28. Opinia completului de judecată exprimată în Dosarul nr. 4.136/3/2024 este în sensul că ar fi trebuit să se aplice dispozițiile art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, întrucât, în timpul activității profesionale, din indemnizația brută a unui magistrat s-a reținut și virat către bugetul asigurărilor sociale o cotă de contribuție de asigurări sociale de 25%, existând deci o componentă contributivă, casele de pensii putând calcula un cuantum al pensiei magistraților în sistemul public potrivit Legii nr. 263/2010, respectiv Legii nr. 360/2023, precum și un cuantum al pensiilor de serviciu conform Legii speciale nr. 303/2004, respectiv nr. 303/2022.29. Astfel, venitul lunar din pensiile de serviciu pentru magistrați cuprinde atât o componentă contributivă (un cuantum al pensiei calculat pe baza contributivității în sistemul pensiilor publice, care există în baza de date a Casei Naționale de Pensii Publice și a caselor locale de pensii și poate fi consultat individual de fiecare contribuabil), cât și o componentă necontributivă (diferența dintre pensia de serviciu și pensia calculată în sistem public).30. În Dosarul nr. 21.430/3/2024, instanța de trimitere a realizat o analiză a motivelor care susțin admisibilitatea sesizării instanței supreme din perspectiva prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, neexprimând un punct de vedere cu privire la chestiunile de drept în discuție.31. În celelalte dosare, instanța de trimitere nu și-a exprimat punctul de vedere asupra problemei de drept.VI. Punctul de vedere al părților32. Reclamanta din Dosarul nr. 21.430/3/2024 a susținut că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 este incidentă în cauză și sunt întrunite cerințele de sesizare a instanței supreme.33. În celelalte dosare, părțile nu au expus puncte de vedere.VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie34. La nivelul Curții de Apel București, Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a Tribunalului București a arătat că au fost pronunțate, până în prezent, hotărâri prin care au fost admise cererile reclamanților, pensionari militari, privind obligarea unei instituții publice să calculeze, începând cu 1 ianuarie 2024, impozitul aferent venitului din pensie, conform art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, respectiv prin calcularea cotelor de impozit progresiv exclusiv asupra părții din pensie ce depășește plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 lei, și să plătească titularilor dreptului de pensie diferențele de impozit, dintre suma cu titlu de impozit reținută și cea recalculată conform acestor hotărâri, de la 1 ianuarie 2024 și până la data recalculării efective, sume ce vor fi actualizate cu rata indicelui de inflație la data plății și la care se va adăuga dobânda legală penalizatoare, calculată de la data efectuării reținerilor până la data restituirii efective a acestora (hotărâri nedefinitive).35. În motivarea soluției de admitere s-a reținut că dreptul de pensie este reglementat de Legea nr. 223/2015, iar în conformitate cu prevederile art. 101 din Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin art. XVIII din Legea nr. 282/2023, s-a procedat la calcularea și reținerea impozitului progresiv asupra pensiei de serviciu, dându-se eficiență dispozițiilor art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal.36. S-a reținut că aplicarea corectă a prevederii legale incidente presupune, ca prim pas, deducerea din cuantumul pensiei de serviciu a plafonului de venit neimpozabil lunar de 2.000 lei. Ulterior, asupra cuantumului rezultat se aplică tranșele de impozit progresiv prevăzute de pct. (i)-(iii) ale art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal.37. Or, din datele prezentate de casa de pensii sectorială a reieșit că s-a reținut un impozit în cuantum mai mare decât cel legal, prin deducerea plafonului neimpozabil de 2.000 lei din suma echivalentă cu salariul mediu net utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024, și nu din cuantumul brut al pensiei.38. S-a apreciat că un asemenea mod de calcul nu își găsește susținere în reglementările legale incidente, câtă vreme dispozițiile art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal prevăd în mod expres că impozitul se aplică exclusiv asupra părții din pensie care depășește 2.000 lei, ceea ce înseamnă că plafonul neimpozabil se deduce din întreg cuantumul pensiei, iar nu doar din partea mai mică decât venitul salarial mediu net.39. La nivelul Tribunalului Ialomița au fost înregistrate două dosare cu acest obiect, în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate cu privire la dispozițiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. În ambele dosare s-a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale și s-a dispus suspendarea judecății pe fond a cauzei până la pronunțarea asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.40. Magistrații din cadrul Tribunalului Ilfov, constatând că în cvasiunanimitatea cauzelor s-a invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 101 alin. (2) din Codul fiscal, au arătat că este prioritară analiza admisibilității excepției de neconstituționalitate și în cazul în care se constată că aceasta este admisibilă și este sesizată Curtea Constituțională se impune suspendarea judecății, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă. S-a susținut că este imperios necesar a se stabili în prealabil dacă o dispoziție legală este sau nu este constituțională; abia ulterior lămuririi acestui aspect și doar în ipoteza constatării constituționalității de către instanța de contencios constituțional se pune problema interpretării normei și devin incidente prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.41. Tribunalul Iași a apreciat că instanța învestită cu soluționarea chestiunii de drept dedusă judecății poate formula un punct de vedere numai după verificarea constituționalității textului de lege și pronunțarea unei hotărâri de către Înalta Curte de Casație și Justiție.42. Tribunalul Vrancea a înaintat Sentința civilă nr. 289 din 18 iunie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 456/91/2024, nedefinitivă, prin care s-a admis acțiunea formulată de reclamanți, pensionari militari, și s-a dispus obligarea pârâtei instituție publică la plata diferențelor de pensie, neachitate cu ocazia plăților drepturilor de pensie aferente lunilor ianuarie-mai 2024 inclusiv, actualizate cu inflația de la data la care trebuiau plătite lunar aceste drepturi și până la data plății efective.43. În această cauză instanța nu s-a concentrat pe modalitatea de aplicare a dispozițiilor art. 101 alin. (2) din Codul fiscal, admițând implicit ca fiind corectă impozitarea în baza art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, ci pe critica referitoare la deducerea plafonului neimpozabil de 2.000 lei din cuantumul brut al pensiei, și nu din suma echivalentă cu salariul mediu net utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024.44. Tribunalul Vâlcea a identificat cauze având ca obiect restituirea sumelor reținute din pensiile reclamanților cu titlu de impozit, însă acestea au fost suspendate în baza art. 413 din Codul de procedură civilă până la soluționarea de către Curtea Constituțională a excepției de neconstituționalitate a art. 101 din Codul fiscal. 45. Tribunalul Buzău a apreciat că, atât timp cât un text de lege este în vigoare, nefiind declarat neconstituțional, se impune aplicarea impozitului progresiv, astfel cum este acesta reglementat la art. 101 alin. (2) din Codul fiscal, modificat prin Legea nr. 282/2023.46. Celelalte curți de apel nu au identificat practică judiciară relevantă și nici nu au comunicat opiniile teoretice exprimate de către judecători.47. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la problema de drept care formează obiectul sesizării.VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții Constituționale48. Nu au fost identificate decizii cu privire la soluționarea sesizărilor conexate.49. În schimb, s-a constatat că, la 19 decembrie 2024, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt neconstituționale.IX. Raportul asupra chestiunii de drept50. Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că sesizările sunt inadmisibile.X. Înalta Curte de Casație și Justiție + Asupra admisibilității sesizărilor51. Prealabil, se impune a se verifica dacă, în raport cu chestiunile de drept supuse analizei de către titularii sesizărilor, sunt îndeplinite, în mod cumulativ, condițiile de admisibilitate prevăzute de lege pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile.52. La 14 iunie 2024 a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.53. Acest act normativ reglementează, la art. 1, domeniul său de aplicare, care vizează procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze.54. Referitor la condițiile de admisibilitate a sesizărilor, art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 prevede următoarele: „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“ 55. Se constată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 instituie o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, astfel că dispozițiile sale se aplică cu prioritate, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa, în mod corespunzător, cu prevederile Codului de procedură civilă, astfel cum se arată la art. 4 („dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“).56. În acest context normativ se reține că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, formulată în temeiul prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiții de admisibilitate: (i) existența unei cauze în curs de judecată, care să privească fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze; (ii) instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în primă instanță sau în calea de atac; (iii) soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept; (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.57. Evaluând elementele sesizărilor ce au fost conexate, se constată că nu sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în ceea ce privește sesizările din dosarele nr. 6.078/3/2024, nr. 6.820/3/2024, nr. 5.534/3/2024, nr. 3.813/3/2024, nr. 4.136/3/2024, nr. 21.430/3/2024 și nr. 6.168/3/2024.58. Astfel, sesizările pentru pronunțarea hotărârii prealabile sunt formulate de același complet al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale (în dosarele nr. 6.078/3/2024, nr. 6.820/3/2024, nr. 5.534/3/2024, nr. 6.168/3/2024 și nr. 3.813/3/2024), respectiv de alte două completuri ale aceleiași instanțe în dosarele nr. 4.136/3/2024 și nr. 21.430/3/2024, acesta fiind învestit în primă instanță cu soluționarea acțiunilor având ca obiect pretenții derivând din modul de calcul al impozitului progresiv asupra pensiilor obținute de reclamanți militari pensionari, respectiv magistrați (judecători și procurori) pensionari.59. Toate acțiunile au fost înregistrate pe rolul instanței de trimitere, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, anterior datei de 14 iunie 2024, la care a intrat în vigoare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, astfel încât sunt îndeplinite prevederile art. 3 din actul normativ, potrivit cărora „Dispozițiile art. 1 și 2 se aplică și proceselor în curs la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență“. 60. Totodată, în urma consultării evidențelor întocmite la nivelul instanței supreme, s-a reținut că problema de drept supusă dezlegării nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție printr-o altă hotărâre prealabilă și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.61. În schimb, s-a constatat că la 31 ianuarie 2025 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Decizia nr. 724 din 19 decembrie 2024 a Curții Constituționale, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că dispozițiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt neconstituționale.62. În aceste condiții, se constată că sesizările înregistrate în dosarul de față au devenit inadmisibile, ca urmare a declarării neconstituționalității dispozițiilor legale a căror interpretare a fost solicitată Înaltei Curți de Casație și Justiție.63. Astfel, chestiunile de drept identificate în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile nu mai au suport legal, de vreme ce însuși textul de lege care a generat dificultatea de interpretare din partea instanțelor de trimitere a fost declarat neconstituțional.64. Totodată, potrivit art. 147 din Constituția României, dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.65. Se constată așadar că nu mai este îndeplinită condiția ca soluționarea pe fond a cauzelor să depindă de lămurirea chestiunii de drept supuse interpretării, cauzele pendinte urmând a se supune efectelor deciziei Curții Constituționale. 66. În mod distinct, în Dosarul nr. 6.168/3/2024, nemulțumirea reclamantei este legată de modul de stabilire a bazei de impozitare, prin neluarea în considerare a perioadei facultății, de 4 ani, situație în raport cu care partea contributivă din cadrul pensiei de serviciu, în raport cu vechimea reală în muncă, apare, în opinia reclamantei, ca fiind stabilită eronat.67. Acesta este însă un alt aspect, diferit de cel care a format obiectul celorlalte sesizări și care are legătură în primul rând cu modul de stabilire a drepturilor de pensie de serviciu, pe baza datelor furnizate de angajator, revenind instanței de trimitere competența de a interpreta și aplica prevederile legale incidente, și nu are legătură cu chestiunea de drept ce face obiectul prezentei sesizări.68. Așadar, nici sesizarea din dosarul menționat nu îndeplinește condiția ca soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept afirmate, însă în acest caz din perspectiva strictă a obiectului cererii de chemare în judecată. 69. În acest context specific litigiilor conexate se constată că soluționarea pe fond a cauzelor ar fi depins, în mod direct, cu excepția Dosarului nr. 6.168/3/2024, de lămurirea modalității în care s-ar fi interpretat dispozițiile art. 101 alin. (2) din Codul fiscal.70. Cum însă dispozițiile art. 101 din Codul fiscal, astfel cum acestea au fost modificate prin Legea nr. 282/2023, au fost declarate neconstituționale prin Decizia nr. 724 din 19 decembrie 2024 a Curții Constituționale, sesizările ce fac obiectul dosarului de față au devenit inadmisibile, fiind irelevantă la acest moment din punct de vedere fiscal decelarea dintre partea contributivă și cea necontributivă din cadrul pensiilor de serviciu ale magistraților și militarilor, în cazul acestor categorii profesionale nemaipunându-se problema impozitării progresive a pensiilor obținute, în aceste condiții rămânând incidente dispozițiile Codului fiscal referitoare la cota de impozit de 10% aplicabilă fiecărei surse din fiecare categorie de venit impozabil.71. Mai departe, celelalte aspecte ale sesizărilor, privind conținutul deciziei de pensionare și stagiul legal de cotizare în funcție de care se calculează pensia pentru limită de vârstă care face parte din pensia de serviciu, a căror interpretare ar fi trebuit realizată în strânsă legătură cu dispozițiile legale declarate neconstituționale, la rândul lor au devenit inadmisibile, dezlegarea chestiunilor de drept respective nemaifiind relevantă pentru soluționarea pe fond a cauzelor în care s-au formulat sesizările.
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE: Respinge ca inadmisibile sesizările conexate formulate de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile în dosarele nr. 6.078/3/2024, nr. 6.820/3/2024, nr. 5.534/3/2024, nr. 3.813/3/2024, nr. 4.136/3/2024, nr. 6.168/3/2024 și nr. 7.294/3/2024 cu privire la dezlegarea problemei de drept privind „impozitarea progresivă asupra pensiei de serviciu obținute, conform art. 101 alin. (2) din Codul fiscal, modificat prin Legea nr. 282/2023“ și în Dosarul nr. 21.430/3/2024 referitor la următoarele chestiuni de drept: „dacă în cazul magistraților pensionați în temeiul art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, prin raportare la art. 85 din Legea nr. 303/2004 și art. 17 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 și ale Legii nr. 47/1992, decizia de pensie trebuie să cuprindă distinct cuantumurile celor două categorii de pensii, pensia din sistemul public, respectiv pensia de serviciu, precum și diferența dintre cele două pensii care urmează a fi suportată de la bugetul de stat și, în caz afirmativ, dacă impozitul pe acest venit urmează a fi calculat începând cu 1 ianuarie 2024 în temeiul art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023; dacă vechimea prevăzută de art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 constituie stagiul legal de cotizare în funcție de care se calculează pensia pentru limită de vârstă care face parte din pensia de serviciu“.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 aprilie 2025.
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
MARIANA CONSTANTINESCU
Magistrat-asistent,
Ileana Peligrad-------
| EMITENT |
Dosar nr. 1.636/1/2024
| Mariana Constantinescu | - vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului |
| Carmen Elena Popoiag | - președintele Secției I civile |
| Adina Oana Surdu | - președintele Secției a II-a civile |
| Elena Diana Tămagă | - președintele Secției de contencios administrativ și fiscal |
| Adina Georgeta Ponea | - judecător la Secția I civilă |
| Irina Alexandra Boldea | - judecător la Secția I civilă |
| Dorina Zeca | - judecător la Secția I civilă |
| Gheorghe Liviu Zidaru | - judecător la Secția I civilă |
| Liviu Eugen Făget | - judecător la Secția I civilă |
| Mărioara Isailă | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Iulia Manuela Cîrnu | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Roxana Popa | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Carmen Sandu Necula | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Ștefan Ioan Lucaciuc | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Doina Vișan | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Vasile Bîcu | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Ștefania Dragoe | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Ionel Barbă | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Mădălina Elena Vladu Crevon | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunilor de drept cu care a fost sesizată, a constatat următoarele: I. Titularul și obiectul sesizărilor7. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a dispus, prin Încheierea din 15 iulie 2024, în Dosarul nr. 6.078/3/2024, sesizarea instanței supreme, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: „impozitarea progresivă asupra pensiei de serviciu obținute, conform art. 101 alin. (2) din Codul fiscal, modificat prin Legea nr. 282/2023“.8. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu nr. 1636/1/2024.9. Ulterior, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost înregistrate cu nr. 1.637/1/2024, nr. 1.639/1/2024, nr. 1.642/1/2024, nr. 1.643/1/2024 și nr. 1.739/1/2024 sesizările formulate de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la problemele de drept anterior menționate.10. Având în vedere existența unei strânse legături între obiectul primei sesizări și obiectele sesizărilor înregistrate ulterior, în temeiul art. 2 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, s-a dispus conexarea dosarelor nr. 1.637/1/2024, 1.639/1/2024, 1.642/1/2024, 1.643/1/2024, 1.739/1/2024 la Dosarul nr. 1.636/1/2024.11. La 9.10.2024, la acest dosar a fost conexat Dosarul nr. 2.178/1/2024, având ca obiect sesizarea formulată de aceeași instanță de trimitere, în Dosarul nr. 21.430/3/2024, cu următoarea problemă de drept:dacă în cazul magistraților pensionați în temeiul art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, prin raportare la art. 85 din Legea nr. 303/2004 și art. 17 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 și ale Legii nr. 47/1992, decizia de pensie trebuie să cuprindă distinct cuantumurile celor două categorii de pensii, pensia din sistemul public, respectiv pensia de serviciu, precum și diferența dintre cele două pensii care urmează a fi suportată de la bugetul de stat și, în caz afirmativ, dacă impozitul pe acest venit urmează a fi calculat începând cu 1 ianuarie 2024 în temeiul art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023;dacă vechimea prevăzută de art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 constituie stagiul legal de cotizare în funcție de care se calculează pensia pentru limită de vârstă care face parte din pensia de serviciu.II. Normele legale incidente12. Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare + Articolul 101Calculul impozitului pe venitul din pensii și termenul de plată(...)(2) Impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii, astfel:a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivității, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%;b) pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât și componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispozițiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:(i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta; (ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta; (iii) 20%, pentru partea ce depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:(i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta; (ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta; (iii) 20%, pentru partea ce depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. (...)13. Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 303/2004 + Articolul 82(...)(2) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător la Curtea Constituțională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul de la Curtea Constituțională, judecătorul, procurorul financiar și consilierul de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult. + Articolul 85(1) Partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul public, pensia prevăzută la art. 82 alin. (2), art. 83^1 și art. 84 alin. (3), precum și pensia de serviciu acordată celor care nu îndeplinesc condiția de limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, se suportă din bugetul de stat. (...)III. Expunerea proceselor14. În dosarele nr. 5.534/3/2024 și nr. 4.136/3/2024, prin acțiunile introductive, reclamanții, magistrați pensionari, au solicitat să se dispună obligarea pârâtei Casa de Pensii (...) la plata unei despăgubiri egale cu diferența dintre sumele reținute din pensiile acestora începând cu luna ianuarie 2024, rețineri făcute cu titlu de impozit progresiv în baza art. 101 din Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023, și cele care ar fi trebuit reținute conform art. 101 alin. (2) din Codul fiscal în forma anterioară acestei modificări, actualizate.15. Reclamanții din cauzele respective au considerat că le sunt aplicabile dispozițiile art. 101 alin. (2) din Codul fiscal în forma anterioară, care prevedea o cotă unică de impozitare de 10% pentru toate veniturile din pensii, și nu forma actuală a acestui articol, care prevede o impozitare progresivă.16. În subsidiar, în situația în care se va aprecia că textul de lege este conform Constituției României, s-a solicitat să se constate că prin aplicarea acestor dispoziții legale sunt discriminați față de alte persoane pe criteriul veniturilor încasate, dar și față de persoane aflate în aceeași situație, anume cei care încasează pensii de serviciu.17. S-a arătat că textul nou-introdus al art. 101 din Codul fiscal creează o discriminare pe criteriul averii prin impunerea unor cote de impozit progresive în funcție de nivelul venitului, în ceea ce privește partea necontributivă a veniturilor din pensii, impozitul crescând proporțional cu nivelul veniturilor, în condițiile în care, potrivit art. 64 din Codul fiscal, cota de impozitare în România este unică, de 10%.18. Pe de altă parte, reclamanții au considerat că modul de calcul al impozitului este eronat, în condițiile în care în cadrul deciziilor de pensionare pe care le dețin este menționat doar cuantumul pensiei de serviciu calculate conform art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, respectiv Legea nr. 303/2022, și nu și cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, cum ar trebui realizat conform art. 82 alin. (8) din Legea nr. 303/2004, respectiv art. 211 alin. (7) din Legea nr. 303/2022, aspect care conduce la reținerea impozitului în baza art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, în loc de art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, existând discrepanțe semnificative de valoare a impozitului reținut între cele două modalități de aplicare a textelor menționate.19. În raport cu aceste aspect, reclamanții au solicitat obligarea pârâtei la emiterea unei decizii conform art. 213 alin. (4) din Legea nr. 303/2022 prin care să fie calculate pensiile contributive cu luarea în considerare a vechimii în muncă și a unui stagiu complet de cotizare calculat conform art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, respectiv art. 211 alin. (7) din Legea nr. 303/2022, precum și la obligarea pârâtei la calcularea în mod corespunzător a impozitului aferent conform art. 101 alin. (2) din Codul fiscal și la restituirea diferențelor de impozit reținute nelegal, actualizate. 20. În schimb, în Dosarul nr. 1.642/3/2024, reclamanta, magistrat pensionar, a solicitat restituirea sumelor reținute în mod eronat, în aprecierea acesteia, cu titlu de impozit aplicat asupra pensiei în baza art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, în condițiile în care impozitul ar fi trebuit reținut în baza art. 101 din Codul fiscal din forma anterioară, care prevedea o cotă unică de impozitare de 10% pentru toate veniturile din pensii, iar în subsidiar a solicitat recalcularea impozitului reținut în baza art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, greșit reținut în raport cu vechimea efectivă în muncă pentru partea contributivă, prin neluarea în considerare a celor patru ani de facultate și prin aplicarea în mod greșit a unei cote unice de 20% pentru întreaga parte necontributivă, în loc de aplicarea progresivă prevăzută la art. 101 alin. (2) lit. b) pct. (i) - (iii).21. În Dosarul nr. 21.430/3/2024, în acțiunea introductivă, reclamanta, procuror pensionar, a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Casa de Pensii (…) și Casa de Pensii a (…):– în principal, obligarea pârâtei la restituirea sumelor reținute din pensia reclamantei începând cu luna ianuarie 2024, rețineri efectuate în aplicarea diferenței dintre cota de impozit progresiv calculat în baza art. 101 din Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023, și cota de impozit prevăzută de art. 64 din Codul fiscal;– în subsidiar, obligarea pârâtei la emiterea unei decizii conform art. 213 alin. (4) din Legea nr. 303/2022 în cadrul căreia să fie calculată pensia contributivă cu luarea în considerare a vechimii reclamantei în muncă și a unui stagiu de cotizare calculat conform art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, respectiv art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 prin raportare la art. 82 alin. (8) din Legea nr. 303/2004, respectiv art. 211 alin. (7) din Legea nr. 303/2022 (adică evidențierea ca parte contributivă a celor 25 de ani vechime în magistratură);– obligarea pârâtei la calcularea în mod corespunzător a impozitului aferent conform art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal și la restituirea diferențelor de impozit reținute nelegal.În motivare s-a arătat că are calitatea de procuror pensionar, cu drept la pensie de serviciu cu regimul unei pensii pentru limită de vârstă în temeiul art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, ce i-a fost acordată și apoi revizuită prin Decizia nr. (...), fiindu-i vătămate drepturile prin reținerea unui impozit mai mare derivat din cotele progresive, acesta fiind motivul pentru care solicită restituirea sumelor reținute în plus.22. În subsidiar s-a susținut că este discriminatoriu și greșit calculul impozitului pe venit aferent pensiei magistraților care nu au împlinit vârsta de acordare a pensiei publice, deoarece doar acestora din urmă li se calculează partea contributivă din pensie, ajungând astfel la un impozit mai mic, acesta fiind motivul pentru care solicită emiterea unei decizii în cadrul căreia să fie calculată pensia contributivă.23. Deoarece partea contributivă din această pensie ar putea fi greșit determinată prin utilizarea unui stagiu legal de cotizare de 35 de ani, și nu cel de 25 de ani specific magistraților, s-a solicitat calcularea acesteia prin utilizarea stagiului de 25 de ani prevăzut ca vechime în legislația specială care se abate de la normele generale.24. Ca urmare a stabilirii componentei contributive, respectiv a celei necontributive ale pensiei sale de serviciu, s-a arătat că se impun recalcularea impozitului aferent acesteia prin aplicarea art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal și restituirea diferențelor de impozit reținute nelegal. 25. În dosarele nr. 6.078/3/2024, nr. 6.820/3/2024, nr. 3.813/3/2024 și nr. 7.294/3/2024, prin acțiunile introductive, reclamanții, militari pensionari, atât anterior, cât și ulterior Legii nr. 223/2015, au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale și Ministerul Apărării Naționale, restituirea sumelor reținute cu titlu de impozit asupra pensiilor, prin aplicarea necorespunzătoare a art. 101 alin. (2) din Codul fiscal, arătând în esență că în mod greșit s-a considerat că întreaga pensie este necontributivă, deși au contribuit la bugetul de stat la fel ca toți angajații din România, situație în raport cu care pensiile pe care le încasează trebuie să aibă atât o parte contributivă, cât și una necontributivă.26. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în cadrul dosarelor menționate, a dispus sesizarea instanței supreme în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și suspendarea judecății până la soluționarea sesizărilor.IV. Motivele de admisibilitate reținute de titularul sesizărilor27. În dosarele conexate, Tribunalul București a apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.V. Punctul de vedere al titularilor sesizărilor28. Opinia completului de judecată exprimată în Dosarul nr. 4.136/3/2024 este în sensul că ar fi trebuit să se aplice dispozițiile art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, întrucât, în timpul activității profesionale, din indemnizația brută a unui magistrat s-a reținut și virat către bugetul asigurărilor sociale o cotă de contribuție de asigurări sociale de 25%, existând deci o componentă contributivă, casele de pensii putând calcula un cuantum al pensiei magistraților în sistemul public potrivit Legii nr. 263/2010, respectiv Legii nr. 360/2023, precum și un cuantum al pensiilor de serviciu conform Legii speciale nr. 303/2004, respectiv nr. 303/2022.29. Astfel, venitul lunar din pensiile de serviciu pentru magistrați cuprinde atât o componentă contributivă (un cuantum al pensiei calculat pe baza contributivității în sistemul pensiilor publice, care există în baza de date a Casei Naționale de Pensii Publice și a caselor locale de pensii și poate fi consultat individual de fiecare contribuabil), cât și o componentă necontributivă (diferența dintre pensia de serviciu și pensia calculată în sistem public).30. În Dosarul nr. 21.430/3/2024, instanța de trimitere a realizat o analiză a motivelor care susțin admisibilitatea sesizării instanței supreme din perspectiva prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, neexprimând un punct de vedere cu privire la chestiunile de drept în discuție.31. În celelalte dosare, instanța de trimitere nu și-a exprimat punctul de vedere asupra problemei de drept.VI. Punctul de vedere al părților32. Reclamanta din Dosarul nr. 21.430/3/2024 a susținut că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 este incidentă în cauză și sunt întrunite cerințele de sesizare a instanței supreme.33. În celelalte dosare, părțile nu au expus puncte de vedere.VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie34. La nivelul Curții de Apel București, Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a Tribunalului București a arătat că au fost pronunțate, până în prezent, hotărâri prin care au fost admise cererile reclamanților, pensionari militari, privind obligarea unei instituții publice să calculeze, începând cu 1 ianuarie 2024, impozitul aferent venitului din pensie, conform art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, respectiv prin calcularea cotelor de impozit progresiv exclusiv asupra părții din pensie ce depășește plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 lei, și să plătească titularilor dreptului de pensie diferențele de impozit, dintre suma cu titlu de impozit reținută și cea recalculată conform acestor hotărâri, de la 1 ianuarie 2024 și până la data recalculării efective, sume ce vor fi actualizate cu rata indicelui de inflație la data plății și la care se va adăuga dobânda legală penalizatoare, calculată de la data efectuării reținerilor până la data restituirii efective a acestora (hotărâri nedefinitive).35. În motivarea soluției de admitere s-a reținut că dreptul de pensie este reglementat de Legea nr. 223/2015, iar în conformitate cu prevederile art. 101 din Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin art. XVIII din Legea nr. 282/2023, s-a procedat la calcularea și reținerea impozitului progresiv asupra pensiei de serviciu, dându-se eficiență dispozițiilor art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal.36. S-a reținut că aplicarea corectă a prevederii legale incidente presupune, ca prim pas, deducerea din cuantumul pensiei de serviciu a plafonului de venit neimpozabil lunar de 2.000 lei. Ulterior, asupra cuantumului rezultat se aplică tranșele de impozit progresiv prevăzute de pct. (i)-(iii) ale art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal.37. Or, din datele prezentate de casa de pensii sectorială a reieșit că s-a reținut un impozit în cuantum mai mare decât cel legal, prin deducerea plafonului neimpozabil de 2.000 lei din suma echivalentă cu salariul mediu net utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024, și nu din cuantumul brut al pensiei.38. S-a apreciat că un asemenea mod de calcul nu își găsește susținere în reglementările legale incidente, câtă vreme dispozițiile art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal prevăd în mod expres că impozitul se aplică exclusiv asupra părții din pensie care depășește 2.000 lei, ceea ce înseamnă că plafonul neimpozabil se deduce din întreg cuantumul pensiei, iar nu doar din partea mai mică decât venitul salarial mediu net.39. La nivelul Tribunalului Ialomița au fost înregistrate două dosare cu acest obiect, în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate cu privire la dispozițiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. În ambele dosare s-a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale și s-a dispus suspendarea judecății pe fond a cauzei până la pronunțarea asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.40. Magistrații din cadrul Tribunalului Ilfov, constatând că în cvasiunanimitatea cauzelor s-a invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 101 alin. (2) din Codul fiscal, au arătat că este prioritară analiza admisibilității excepției de neconstituționalitate și în cazul în care se constată că aceasta este admisibilă și este sesizată Curtea Constituțională se impune suspendarea judecății, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă. S-a susținut că este imperios necesar a se stabili în prealabil dacă o dispoziție legală este sau nu este constituțională; abia ulterior lămuririi acestui aspect și doar în ipoteza constatării constituționalității de către instanța de contencios constituțional se pune problema interpretării normei și devin incidente prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.41. Tribunalul Iași a apreciat că instanța învestită cu soluționarea chestiunii de drept dedusă judecății poate formula un punct de vedere numai după verificarea constituționalității textului de lege și pronunțarea unei hotărâri de către Înalta Curte de Casație și Justiție.42. Tribunalul Vrancea a înaintat Sentința civilă nr. 289 din 18 iunie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 456/91/2024, nedefinitivă, prin care s-a admis acțiunea formulată de reclamanți, pensionari militari, și s-a dispus obligarea pârâtei instituție publică la plata diferențelor de pensie, neachitate cu ocazia plăților drepturilor de pensie aferente lunilor ianuarie-mai 2024 inclusiv, actualizate cu inflația de la data la care trebuiau plătite lunar aceste drepturi și până la data plății efective.43. În această cauză instanța nu s-a concentrat pe modalitatea de aplicare a dispozițiilor art. 101 alin. (2) din Codul fiscal, admițând implicit ca fiind corectă impozitarea în baza art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, ci pe critica referitoare la deducerea plafonului neimpozabil de 2.000 lei din cuantumul brut al pensiei, și nu din suma echivalentă cu salariul mediu net utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024.44. Tribunalul Vâlcea a identificat cauze având ca obiect restituirea sumelor reținute din pensiile reclamanților cu titlu de impozit, însă acestea au fost suspendate în baza art. 413 din Codul de procedură civilă până la soluționarea de către Curtea Constituțională a excepției de neconstituționalitate a art. 101 din Codul fiscal. 45. Tribunalul Buzău a apreciat că, atât timp cât un text de lege este în vigoare, nefiind declarat neconstituțional, se impune aplicarea impozitului progresiv, astfel cum este acesta reglementat la art. 101 alin. (2) din Codul fiscal, modificat prin Legea nr. 282/2023.46. Celelalte curți de apel nu au identificat practică judiciară relevantă și nici nu au comunicat opiniile teoretice exprimate de către judecători.47. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la problema de drept care formează obiectul sesizării.VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții Constituționale48. Nu au fost identificate decizii cu privire la soluționarea sesizărilor conexate.49. În schimb, s-a constatat că, la 19 decembrie 2024, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt neconstituționale.IX. Raportul asupra chestiunii de drept50. Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că sesizările sunt inadmisibile.X. Înalta Curte de Casație și Justiție + Asupra admisibilității sesizărilor51. Prealabil, se impune a se verifica dacă, în raport cu chestiunile de drept supuse analizei de către titularii sesizărilor, sunt îndeplinite, în mod cumulativ, condițiile de admisibilitate prevăzute de lege pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile.52. La 14 iunie 2024 a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.53. Acest act normativ reglementează, la art. 1, domeniul său de aplicare, care vizează procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze.54. Referitor la condițiile de admisibilitate a sesizărilor, art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 prevede următoarele: „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“ 55. Se constată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 instituie o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, astfel că dispozițiile sale se aplică cu prioritate, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa, în mod corespunzător, cu prevederile Codului de procedură civilă, astfel cum se arată la art. 4 („dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“).56. În acest context normativ se reține că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, formulată în temeiul prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiții de admisibilitate: (i) existența unei cauze în curs de judecată, care să privească fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze; (ii) instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în primă instanță sau în calea de atac; (iii) soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept; (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.57. Evaluând elementele sesizărilor ce au fost conexate, se constată că nu sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în ceea ce privește sesizările din dosarele nr. 6.078/3/2024, nr. 6.820/3/2024, nr. 5.534/3/2024, nr. 3.813/3/2024, nr. 4.136/3/2024, nr. 21.430/3/2024 și nr. 6.168/3/2024.58. Astfel, sesizările pentru pronunțarea hotărârii prealabile sunt formulate de același complet al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale (în dosarele nr. 6.078/3/2024, nr. 6.820/3/2024, nr. 5.534/3/2024, nr. 6.168/3/2024 și nr. 3.813/3/2024), respectiv de alte două completuri ale aceleiași instanțe în dosarele nr. 4.136/3/2024 și nr. 21.430/3/2024, acesta fiind învestit în primă instanță cu soluționarea acțiunilor având ca obiect pretenții derivând din modul de calcul al impozitului progresiv asupra pensiilor obținute de reclamanți militari pensionari, respectiv magistrați (judecători și procurori) pensionari.59. Toate acțiunile au fost înregistrate pe rolul instanței de trimitere, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, anterior datei de 14 iunie 2024, la care a intrat în vigoare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, astfel încât sunt îndeplinite prevederile art. 3 din actul normativ, potrivit cărora „Dispozițiile art. 1 și 2 se aplică și proceselor în curs la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență“. 60. Totodată, în urma consultării evidențelor întocmite la nivelul instanței supreme, s-a reținut că problema de drept supusă dezlegării nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție printr-o altă hotărâre prealabilă și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.61. În schimb, s-a constatat că la 31 ianuarie 2025 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Decizia nr. 724 din 19 decembrie 2024 a Curții Constituționale, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că dispozițiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt neconstituționale.62. În aceste condiții, se constată că sesizările înregistrate în dosarul de față au devenit inadmisibile, ca urmare a declarării neconstituționalității dispozițiilor legale a căror interpretare a fost solicitată Înaltei Curți de Casație și Justiție.63. Astfel, chestiunile de drept identificate în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile nu mai au suport legal, de vreme ce însuși textul de lege care a generat dificultatea de interpretare din partea instanțelor de trimitere a fost declarat neconstituțional.64. Totodată, potrivit art. 147 din Constituția României, dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.65. Se constată așadar că nu mai este îndeplinită condiția ca soluționarea pe fond a cauzelor să depindă de lămurirea chestiunii de drept supuse interpretării, cauzele pendinte urmând a se supune efectelor deciziei Curții Constituționale. 66. În mod distinct, în Dosarul nr. 6.168/3/2024, nemulțumirea reclamantei este legată de modul de stabilire a bazei de impozitare, prin neluarea în considerare a perioadei facultății, de 4 ani, situație în raport cu care partea contributivă din cadrul pensiei de serviciu, în raport cu vechimea reală în muncă, apare, în opinia reclamantei, ca fiind stabilită eronat.67. Acesta este însă un alt aspect, diferit de cel care a format obiectul celorlalte sesizări și care are legătură în primul rând cu modul de stabilire a drepturilor de pensie de serviciu, pe baza datelor furnizate de angajator, revenind instanței de trimitere competența de a interpreta și aplica prevederile legale incidente, și nu are legătură cu chestiunea de drept ce face obiectul prezentei sesizări.68. Așadar, nici sesizarea din dosarul menționat nu îndeplinește condiția ca soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept afirmate, însă în acest caz din perspectiva strictă a obiectului cererii de chemare în judecată. 69. În acest context specific litigiilor conexate se constată că soluționarea pe fond a cauzelor ar fi depins, în mod direct, cu excepția Dosarului nr. 6.168/3/2024, de lămurirea modalității în care s-ar fi interpretat dispozițiile art. 101 alin. (2) din Codul fiscal.70. Cum însă dispozițiile art. 101 din Codul fiscal, astfel cum acestea au fost modificate prin Legea nr. 282/2023, au fost declarate neconstituționale prin Decizia nr. 724 din 19 decembrie 2024 a Curții Constituționale, sesizările ce fac obiectul dosarului de față au devenit inadmisibile, fiind irelevantă la acest moment din punct de vedere fiscal decelarea dintre partea contributivă și cea necontributivă din cadrul pensiilor de serviciu ale magistraților și militarilor, în cazul acestor categorii profesionale nemaipunându-se problema impozitării progresive a pensiilor obținute, în aceste condiții rămânând incidente dispozițiile Codului fiscal referitoare la cota de impozit de 10% aplicabilă fiecărei surse din fiecare categorie de venit impozabil.71. Mai departe, celelalte aspecte ale sesizărilor, privind conținutul deciziei de pensionare și stagiul legal de cotizare în funcție de care se calculează pensia pentru limită de vârstă care face parte din pensia de serviciu, a căror interpretare ar fi trebuit realizată în strânsă legătură cu dispozițiile legale declarate neconstituționale, la rândul lor au devenit inadmisibile, dezlegarea chestiunilor de drept respective nemaifiind relevantă pentru soluționarea pe fond a cauzelor în care s-au formulat sesizările.
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE: Respinge ca inadmisibile sesizările conexate formulate de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile în dosarele nr. 6.078/3/2024, nr. 6.820/3/2024, nr. 5.534/3/2024, nr. 3.813/3/2024, nr. 4.136/3/2024, nr. 6.168/3/2024 și nr. 7.294/3/2024 cu privire la dezlegarea problemei de drept privind „impozitarea progresivă asupra pensiei de serviciu obținute, conform art. 101 alin. (2) din Codul fiscal, modificat prin Legea nr. 282/2023“ și în Dosarul nr. 21.430/3/2024 referitor la următoarele chestiuni de drept: „dacă în cazul magistraților pensionați în temeiul art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, prin raportare la art. 85 din Legea nr. 303/2004 și art. 17 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 și ale Legii nr. 47/1992, decizia de pensie trebuie să cuprindă distinct cuantumurile celor două categorii de pensii, pensia din sistemul public, respectiv pensia de serviciu, precum și diferența dintre cele două pensii care urmează a fi suportată de la bugetul de stat și, în caz afirmativ, dacă impozitul pe acest venit urmează a fi calculat începând cu 1 ianuarie 2024 în temeiul art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023; dacă vechimea prevăzută de art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 constituie stagiul legal de cotizare în funcție de care se calculează pensia pentru limită de vârstă care face parte din pensia de serviciu“.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 aprilie 2025.
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
MARIANA CONSTANTINESCU
Magistrat-asistent,
Ileana Peligrad-------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari