DECIZIA nr. 524 din 22 octombrie 2024referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16, 19 și 21 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 462 din 19 mai 2025



    Marian Enache- președinte
    Mihaela Ciochină- judecător
    Cristian Deliorga- judecător
    Dimitrie-Bogdan Licu- judecător
    Laura-Iuliana Scântei- judecător
    Gheorghe Stan- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Elena-Simina Tănăsescu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Patricia-Marilena Ionea- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16, 19 și 21 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Sorin-Ioan Cotfas în Dosarul nr. 1.362/102/2019 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția I civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.948D/2020.2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, apreciind că autorul excepției a criticat modul de interpretare a dispozițiilor legale de către casa de pensii. Totodată, arată că dispozițiile de lege nu sunt discriminatorii, aplicându-se în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza acestora. De asemenea, arată că autorul excepției nu îndeplinea condițiile prevăzute de art. 16 din Legea nr. 223/2015 și nu se înscria nici în ipoteza art. 19 din aceeași lege.
    CURTEA,    având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 27 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.362/102/2019, Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16, 19 și 21 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Sorin-Ioan Cotfas într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva deciziei de pensionare, aflată în etapa procesuală a apelului.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată, în esență, că interpretarea art. 16, 19 și 21 din Legea nr. 223/2015 de către casa de pensii, în sensul neacordării militarilor pensionați în temeiul art. 19 a dreptului de reducere a vârstei standard de pensionare, corespunzător stagiului realizat în condiții speciale sau în alte condiții, constituie o discriminare. În acest sens, arată că un militar care are o vechime totală de 25 de ani, din care 15 ani vechime în serviciu, cu 5 ani de activitate în condiții speciale, beneficiază de un drept de reducere a vârstei standard de pensionare cu 2 ani și 6 luni. Autorul excepției arată că are o vechime totală în muncă de 36 de ani fără sporuri (41 de ani cu sporuri), dintre care 10 ani și 7 luni are vechime în serviciu (plus 5 ani constând în sporuri acordate conform art. 24 din Legea nr. 223/2015), 15 ani și 5 luni stagiu în sistemul public de pensii și 10 ani în sistemul de pensii al avocaților, însă nu beneficiază de nicio reducere a vârstei standard de pensionare. Consideră că discriminarea sa constă și în faptul că stagiul de cotizare de 5 ani pe care l-a realizat în „alte condiții“ nu mai poate fi valorificat din punctul de vedere al reducerii vârstei standard de pensionare în niciun alt sistem de pensii, pe când orice militar pensionat în condițiile art. 16 sau orice persoană cu stagii de cotizare în sistemul public beneficiază de dreptul de reducere a vârstei standard de pensionare, începând cu un stagiu minim de 2 ani în condiții speciale.6. Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că legiuitorul a instituit reguli speciale în materia pensiilor militare de stat. Din cuprinsul art. 2 lit. f) din Legea nr. 223/2015 rezultă că la baza reglementării acestor pensii de serviciu a stat principiul recunoștinței față de loialitatea, sacrificiile și privațiunile suferite de militari, polițiști și polițiști de penitenciare și familiile acestora pe timpul carierei. Condițiile necesare pentru acordarea pensiei de serviciu sunt prevăzute în art. 16 din Legea nr. 223/2015, cu excepțiile prevăzute în art. 19 și 21. Dispozițiile art. 19 reglementează o situație de excepție pentru militarii, polițiștii și funcționarii cu statut special care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condițiile de acordare a pensiei de serviciu, dar au o vechime în serviciu de cel puțin 10 ani, iar dispozițiile art. 21 reglementează situațiile de excepție fundamentate pe desfășurarea muncii în condiții deosebite sau în condiții speciale, situații în care dreptul la pensia de serviciu pentru limită de vârstă se acordă cu reducerea vârstei standard de pensionare prevăzute de art. 16 alin. (2) din Legea nr. 223/2015. Având în vedere că aceste dispoziții legale vizează situații diferite, instanța apreciază că este justificat tratamentul diferențiat, deoarece legiuitorul are libertatea și competența exclusivă de a stabili condițiile în care se acordă pensia de serviciu. De asemenea, dispozițiile art. 16, 19 și 21 din Legea nr. 223/2015 se aplică tuturor categoriilor de persoane prevăzute la art. l din aceeași lege, aflate în situațiile enunțate de legiuitor.7. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9. Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 16, 19 și 21 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, care, la data sesizării Curții Constituționale, aveau următorul conținut:– Art. 16:(1) Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:a) au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă;b) au o vechime efectivă de cel puțin 25 de ani, din care cel puțin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu.(2) Vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă, prevăzută la alin. (1) lit. a), este de 60 de ani. Atingerea acestei vârste se realizează prin creșterea vârstelor standard de pensionare, conform eșalonării prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.– Art. 19: „Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condițiile de acordare a unei pensii de serviciu, dar au o vechime în serviciu de cel puțin 10 ani, beneficiază de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzută de prezenta lege, pentru numărul anilor de vechime în serviciu, stabiliți în condițiile art. 3 lit. e), la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24.“;– Art. 21:(1) Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care, la data trecerii în rezervă/retragere sau încetării raporturilor de serviciu, îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b) au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), astfel:a) pentru activitate realizată în condiții de muncă deosebite:
    Vechime realizată în condiții deosebite și/sau în grupa a II-a de muncă (ani împliniți)Reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2):
    AniLuni
    61-
    816
    102-
    1226
    143-
    1636
    184-
    2046
    225-
    2456
    266-
    2866
    307-
    3276
    358-
    b) pentru activitate realizată în condiții de muncă speciale și alte condiții:
    Vechime realizată în condiții speciale și alte condiții și/sau în grupa I de muncă (ani împliniți)Reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2):
    AniLuni
    21-
    316
    42-
    526
    63-
    736
    84-
    946
    105-
    1156
    126-
    1366
    147-
    1576
    168-
    1786
    189-
    1996
    2010-
    21106
    2211-
    23116
    2412-
    25126
    26 de ani și peste13-
    (2) Reducerea vârstei standard de pensionare, potrivit alin. (1) sau în alte condiții stabilite prin acte normative, nu poate fi mai mare de 13 ani. Prin reducere, vârsta standard de pensionare nu poate fi mai mică de 45 de ani.(3) De reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută la alin. (1) beneficiază și militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care, la data depunerii cererii de pensionare, îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b) și care se regăsesc în una dintre următoarele situații:a) au fost trecuți în rezervă în conformitate cu art. 45 alin. (1) lit. a), b), e), g) și h) din Legea nr. 384/2006, cu modificările și completările ulterioare;b) au fost trecuți în rezervă ori le-au încetat raporturile de serviciu din motive neimputabile acestora, ca urmare a reorganizării unității militare sau a reducerii unor funcții din statele de organizare, precum și pentru alte motive ori nevoi ale instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale.    11. Autorul excepției consideră că textele de lege supuse controlului de constituționalitate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 16 și 41 privind egalitatea în drepturi a cetățenilor și munca și protecția socială a muncii.12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a mai analizat dispozițiile art. 19 și 21 din Legea nr. 223/2015 prin prisma unor critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 659 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 18 ianuarie 2019, paragrafele 16-21, Curtea a reținut, în esență, că art. 16 din Legea nr. 223/2015 stabilește condițiile acordării pensiei de serviciu pentru limită de vârstă, impunând trei cerințe: una dintre acestea privește calitatea titularului acestui tip de pensie, a doua se referă la vârsta de pensionare, iar a treia are în vedere vechimea efectivă și vechimea în serviciu. Cât privește calitatea titularului pensiei de serviciu, textul de lege se referă la „militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în activitate“. Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani, vârstă ce se va atinge printr-o creștere treptată, până în luna ianuarie 2030. Dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 223/2015 prevăd o condiție de vechime efectivă de cel puțin 25 de ani, din care cel puțin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu. Potrivit art. 3 lit. f) și g) din Legea nr. 223/2015, vechimea efectivă este constituită din perioadele de timp recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în vederea obținerii unei pensii în condițiile legii și nu cuprinde sporurile acordate pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă, respectiv grupa I și/sau a II-a de muncă. Vechimea în serviciu este constituită, potrivit art. 3 lit. e) din Legea nr. 223/2015, din perioada în care o persoană din sistemul de apărare națională, ordine publică și securitate națională s-a aflat în una dintre următoarele situații: a avut calitatea de cadru militar/polițist/funcționar public cu statut special, în activitate; a avut calitatea de militar angajat pe bază de contract/jandarm angajat cu contract/polițist de frontieră angajat cu contract/soldat și gradat voluntar/soldat și gradat profesionist; a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituții militare de învățământ din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională pentru formarea cadrelor militare/polițiștilor/ funcționarilor publici cu statut special, cu excepția învățământului liceal; a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist; a fost în captivitate; a îndeplinit activități pastoral-misionare, duhovnicești și religioase, în calitate de preot ori ca preot militar în instituțiile din sistemul de apărare națională, ordine publică și securitate națională, prin încheierea unui contract individual de muncă.13. Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, care îndeplinesc condițiile de vechime în serviciu prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b) și au desfășurat activitatea în condiții de muncă deosebite, speciale și alte condiții, beneficiază de reducerea vârstei de pensionare, potrivit art. 21 alin. (1) din aceeași lege.14. Art. 19 din Legea nr. 223/2015 prevede o excepție de la dispozițiile art. 16 din aceeași lege, stabilind că militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condițiile de acordare a unei pensii de serviciu, dar au o vechime în serviciu de cel puțin 10 ani, beneficiază de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzută, pentru numărul anilor de vechime în serviciu, stabiliți în condițiile art. 3 lit. e), la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24.15. Curtea a arătat că pensia militară de stat, reglementată de Legea nr. 223/2015, este un tip de pensie mai avantajos decât alte tipuri de pensii, acordate altor categorii profesionale, legiuitorul întemeindu-și această opțiune legislativă pe principiul „recunoștinței față de loialitatea, sacrificiile și privațiunile suferite de militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și familiile acestora pe timpul carierei“, principiu pe care îl menționează în art. 2 lit. f) din actul normativ menționat. Cu toate acestea, așa cum s-a reținut și mai sus, simpla calitate de militar, polițist sau funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare ori desfășurarea muncii în condițiile pe care aceste profesii le presupun sau chiar în condiții mai vătămătoare, așa cum sunt cele la care face referire art. 21 din Legea nr. 223/2015, nu sunt suficiente pentru a obține dreptul la pensie militară de stat, esențială fiind îndeplinirea cerințelor de vârstă și de vechime, prevăzute de lege. Aceste condiționări decurg din însăși esența dreptului la pensie de serviciu, care se acordă în considerarea faptului că, odată cu înaintarea în vârstă și ca urmare a uzurii fizice și psihice determinate de exercitarea activității profesionale o perioadă mai îndelungată, capacitatea persoanei de a munci se diminuează, impunând retragerea din viața profesională, iar statul compensează pierderea veniturilor provenite din remunerarea muncii prin acordarea dreptului la pensie. Faptul că legiuitorul, având în vedere unele împrejurări speciale, așa cum sunt cele prevăzute în art. 19 sau 21 din Legea nr. 223/2015, a instituit unele condiții mai avantajoase pentru obținerea dreptului la pensie de serviciu decât cele stabilite prin art. 16 din aceeași lege nu poate fi echivalat cu negarea rațiunilor pentru care se acordă acest drept, mai sus arătate, și lipsirea de relevanță a cerințelor de vârstă și vechime.16. Așa fiind, Curtea a apreciat că aplicarea unui tratament juridic diferit persoanelor care îndeplinesc aceste cerințe, în sensul acordării dreptului la pensie militară de serviciu, față de cele care nu întrunesc aceste condiții nu echivalează cu instituirea unui tratament diferit pentru categorii de persoane aflate în situații similare, astfel că sunt lipsite de susținere criticile referitoare la încălcarea prevederilor constituționale referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor.17. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluția Deciziei nr. 659 din 30 octombrie 2018 își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Totodată, Curtea apreciază că cele mai sus reținute răspund și criticilor vizând încălcarea prevederilor art. 41 din Constituție.18. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sorin-Ioan Cotfas în Dosarul nr. 1.362/102/2019 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 16, 19 și 21 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Târgu Mureș - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 octombrie 2024.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    MARIAN ENACHE
    Magistrat-asistent,
    Patricia-Marilena Ionea    -------