PLAN 27/03/2025 - Portal Legislativ

PLAN din 27 martie 2025de management al sitului Natura 2000 ROSCI0023 Cascada Mișina și al rezervației naturale 2.818 Cascada Mișina

EMITENT

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 313 bis din 9 aprilie 2025

Notă
Aprobat prin ORDINUL nr. 849 din 27 martie 2025, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 313 din 9 aprilie 2025. + CUPRINS1. INFORMAȚII GENERALE1.1. Descrierea sintetică a Planului de management1.2. Procesul de elaborare al Planului de management1.2.1. Procesul de elaborare a Planului de management1.2.2. Procedura de modificare și reactualizare a Planului de management1.3. Descrierea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management1.3.1. Ariile naturale protejate vizate de Planul de management1.3.2. Localizarea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management1.3.3. Limitele ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIILOR NATURALE PROTEJATE2.1. Geologie2.2. Hidrografie2.3. Pedologie2.4. Clima2.5. Elemente de interes conservativ, de tip abiotic3. MEDIUL BIOTIC AL ARIILOR NATURALE PROTEJATE3.1. Ecosistemele3.2. Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria/ariile naturale protejate26 Habitate de pajiști Habitate de pădure3.3. Specii de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată Specii de mamifere Specii de amfibieni Specii de pești Specii de nevertebrate4. INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE4.1. Comunitățile locale și factorii interesați4.1.1. Comunitățile locale4.1.2. Factori interesați4.2. Utilizarea terenului4.3. Situația juridică a terenurilor4.4. Administratori și gestionari4.5. Infrastructură și construcții4.6 Patrimoniu cultural4.7. Peisajul4.8. Obiective turistice5. ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT (PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI) ASUPRA ARIILOR NATURALE PROTEJATE ȘI SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV5.1. Lista activităților cu potențial impact5.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate5.1.2. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact asupra ariilor naturale protejate5.2 Hărțile activităților cu potențial impact5.2.1. Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate5.2.2. Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate5.3. Evaluarea impacturilor asupra speciilor5.3.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor5.3.2. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor5.4. Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate5.4.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate5.4.2. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate6. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE6.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ Specii de mamifere Specii de amfibieni Specii de pești Specii de nevertebrate6.2. Evaluarea stării de conservare a habitatelor de interes comunitar Habitate forestiere Habitate de pajiști6.3. Alți parametrii relevanți pentru evaluarea stării de conservare a speciilor/habitatelor pentru care a fost desemnat situl Specii de mamifere: Specii de amfibieni: Specii de nevertebrate: Habitate forestiere: Habitate de pajiști7. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT7.1. Scopul Planului de management pentru aria naturală protejată7.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități8. PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR8.1. Planul de activități8.2. Estimarea resurselor necesare9. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR9.1. Raportări periodice9.2. Urmărirea activităților planificate9.3. Indicarea activității realizate10. BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE11. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT Anexa nr. 1. Regulamentul ariei naturale protejate Anexa nr. 2. Fotografii Anexa nr. 3. Hărți/seturi de date geospațiale (GIS)3.1 Harta suprapunerii ariilor naturale protejate3.2. Harta localizării ariilor naturale protejate3.3. Harta limitelor ariilor naturale protejate3.4. Harta geologică3.5. Harta hidrografică3.6. Hartă solurilor3.7. Harta temperaturilor - medii multianuale3.8. Harta precipitațiilor - medii multianuale3.9. Harta ecosistemelor3.10.1 Harta distribuției habitatului 6520 în situl de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina incluzând rezervația naturală Cascada Mișina3.10.2. Harta distribuției habitatului 9110 în situl de importanță comunitară R0SCI0023 Cascada Mișina incluzând rezervația naturală Cascada Mișina3.10.3. Harta distribuției habitatului 91V0 în situl de importanță comunitară R0SCI0023 Cascada Mișina incluzând rezervația naturală Cascada Mișina3.11.1 Harta distribuției speciei Lynx lynx în situl de importanță comunitară R0SCI0023 Cascada Mișina incluzând rezervația naturală Cascada Mișina3.11.2 Harta distribuției speciei Canis lupus în situl de importanță comunitară R0SCI0023 Cascada Mișina incluzând rezervația naturală Cascada Mișina3.11.3 Harta de distribuție pentru Ursus arctos în situl de importanță comunitară R0SCI0023 Cascada Mișina incluzând rezervația naturală Cascada Mișina3.11.4 Harta de distribuție pentru Bombina variegata în situl de importanță comunitară R0SCI0023 Cascada Mișina incluzând rezervația naturală Cascada Mișina3.11.5 Harta de distribuție a speciei Triturus cristatus în situl de importanță comunitară R0SCI0023 Cascada Mișina incluzând rezervația naturală Cascada Mișina3.11.6 Harta de distribuție a speciei Triturus montandoni în situl de importanță comunitară R0SCI0023 Cascada Mișina incluzând rezervația naturală Cascada Mișina3.11.7 Harta stațiilor de colectare pentru Cottus gobio în situl de importanță comunitară R0SCI0023 Cascada Mișina incluzând rezervația naturală Cascada Mișina3.11.8 Harta distribuției speciei Rosalia alpina în situl de importanță comunitară R0SCI0023 Cascada Mișina incluzând rezervația naturală Cascada Mișina3.12. Harta unităților administrativ teritoriale3.13. Harta utilizării terenului3.14. Harta juridică a terenului3.15. Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate3.16. Harta privind perimetrul construit al localităților3.17. Harta construcțiilor3.18. Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural național3.19. Harta obiectivelor turistice și punctelor de belvedere3.20.1 Harta presiunilor actuale asupra ariilor naturale protejate3.21.1 Harta amenințărilor viitoare asupra ariilor naturale protejate3.22.1 Harta presiunilor actuale asupra speciilor3.23.1 Harta amenințărilor asupra speciilor3.24.1 Harta presiunilor actuale asupra habitatelor3.25.1 Harta amenințărilor viitoare asupra habitatelor1. INFORMAȚII GENERALE1.1. Descrierea sintetică a Planului de management Situl de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina a fost declarat prin Ordinul nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. Situl include în totalitate 2.818 Cascada Mișina, recunoscută prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000 pentru aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național - Secțiunea 3 - Zone protejate. Planul de management al Sitului de importanță comunitară R0SCI0023 Cascada Mișina și al rezervației naturale 2.818 Cascada Mișina constituie documentul oficial care stabilește cadrul general de desfășurare al acțiunilor promovate pentru îndeplinirea obiectivelor de management ale ariei naturale protejate, el urmând să stea la baza activităților structurilor administrative ce vor prelua responsabilitatea managementului, administrațiilor publice locale și ai gestionarilor de resurse naturale din spațiul ariei naturale protejate pentru următorii 5 ani. Planul de management este un cadru stabil de integrare a conservării elementelor biotice și abiotice în centrul preocupărilor persoanelor fizice și juridice, interesate de dezvoltarea sau desfășurarea de activități socioeconomice în situl de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina. Planul de management reprezintă un instrument de dialog între instituțiile care gestionează resurse teritoriale în situl de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina, prin aplicarea acestuia urmărindu-se promovarea unei opinii comune pentru a obține colaborarea continuă a acestora în gestionarea patrimoniului ariei naturale protejate. Scopul Planului de management este de a asigura un cadru legislativ adecvat pentru a menține sau a îmbunătăți, acolo unde este cazul, starea favorabilă de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară pentru care a fost desemnată aria naturală protejată. Aceasta presupune promovarea unui model de gestiune durabilă și socială al spațiului, care să permită conservarea și protecția elementelor biotice și abiotice de interes național și european. Activitățile de exploatare a resurselor naturale, se urmărește a fi îndreptate spre asigurarea nevoilor umane de bază ale comunităților locale din proximitatea ariei naturale protejate, prin folosirea de tehnici tradiționale și dezvoltarea durabilă a turismului. Obiectivele Planului de management al sitului de importanță comunitară R0SCI0023 Cascada Mișina și al rezervației naturale 2.818 Cascada Mișina sunt acelea de a asigura cadrul pentru: ● Menținerea/îmbunătățirea cadrului biofizic și antropic, astfel încât să asigure starea favorabilă de conservare a speciilor de importanță comunitară pentru care a fost desemnată aria naturală protejată; ● Menținerea și/sau ameliorarea stării de conservare a speciilor de interes național și european pentru care a fost desemnată aria naturală protejată; ● Stimularea dezvoltării activităților antropice cu impact redus asupra mediului; ● Promovarea educației ecologice prin informarea și conștientizarea populației din comunitățile locale din proximitatea ariei naturale protejate, inclusiv a reprezentanților instituțiilor și agenților economici; ● Asigurarea resurselor umane, financiare și logistice pentru îndeplinirea obiectivelor de management și pentru recunoașterea sitului de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina. Structura planului de management al sitului de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina și al rezervației naturale 2.818 Cascada Mișina este în conformitate cu Ordinul nr. 304/2018 pentru aprobarea Ghidului de elaborare a planurilor de management ale ariilor naturale protejate și include: ● Descrierea și evaluarea situației prezente a sitului de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina din punct de vedere biofizic și socio-economic. ● Definirea obiectivelor de management, precizarea acțiunilor de conservare necesare și reglementarea activităților care se pot desfășura pe teritoriul sitului de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina și al rezervației naturale 2.818 Cascada Mișina în conformitate cu obiectivele de management propuse. ● Planificarea măsurilor propuse pentru asigurarea conservării speciilor și habitatelor de importanță comunitară, în concordanță cu activitățile tradiționale. Conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, respectarea planurilor de management și a regulamentelor este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, pentru autoritățile care reglementează activități pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum și pentru persoanele fizice și juridice care dețin sau care administrează terenuri și alte bunuri și/sau care desfășoară activități în perimetrul și în vecinătatea ariei naturale protejate. Situl de importanță comunitară R0SCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina au fost declarate arii naturale protejate, datorită prezenței speciilor și habitatelor care se găsesc în această zonă, enumerate în Anexele 3, 4B, 5C, 5D și 5E din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. Scopul sitului ROSCI0023 Cascada Mișina și al rezervației naturale 2.818 Cascada Mișina constă în asigurarea stării de conservare favorabilă a habitatelor și speciilor de interes comunitar pentru care au fost declarate, în contextul dezvoltării durabile a comunităților locale din proximitatea ariei naturale protejate. Situl de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina se situează în Regiunea de dezvoltare Sud-Est. ROSCI0023 Cascada Mișina este localizat pe teritoriul unei singure unități administrativ-teritoriale din județul Vrancea și anume comuna Nistorești. Suprafața relativ mică a ROSCI0023 Cascada Mișina -218,7 ha și respectiv a rezervației naturale Cascada Mișina -183,5 ha, reprezintă mai puțin de 1% din suprafața întregii comune ceea ce face ca situl, în integralitatea lui, să prezinte o importanță socio-economică relativ mică pentru comunitatea locală. Conform descrierii din Formularul Standard Natura 2000, Situl de importanță comunitară ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina au o suprafață de 218,7 ha, aparținând regiunilor biogeografice continentale. Situl Natura 2000 ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina se suprapun, astfel, limita de nord se suprapune unui sector al Pârâului Făgetu Rotundei și Culmii Nămoalelor până în albia Mișinei și continuă în aval până la confluența cu Pârâul Boului. Limita de est urmărește Culmea Boului până la altitudinea de 1287m de unde, urmând versantul drept intersectează albia Pârâului Coada Calului, o traversează și continuă pe versantul stâng în amonte până la 1285m altitudine. În sud traversează Pârâul Mișina și Turcul, iar la vest intersectează albia Pârâului Făgetu Rotund. Limitele sitului, în format vectorial - sistem de proiecție națională Stereo 1970, ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina sunt prezentate pe pagina web a autorității publice centrale pentru protecția mediului http://www.mmediu.ro/articol/date-gis/434. Tabelul 1 - Cadrul legislativ referitor la aria/ariile naturale protejate vizate de Planul de management

Nr.	Tip act	Număr act	An act	Denumire	Descriere act
1	OUG	57	2007	Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.	Reglementează activitatea din domeniul conservării biodiversității, managementului ariilor naturale protejate, transpune în legislația națională Directiva Păsări și Directiva Habitate a Uniunii Europene
2	OM	1964	2007	Ordinul nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România	Aprobă înființarea siturilor de importanță comunitară, ca parte a rețelei Natura 2000, inclusiv a sitului de importanță comunitară Cascada Mișina.
3	Lege	5	2000	Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a IlI-a - zone protejate	Aprobă înființarea ariilor naturale protejate de interes național, inclusiv a rezervației naturale Cascada Mișina.
4	OM	207	2006	Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea conținutului Formularului Standard Natura 2000 și a manualului de completare al acestuia	Aprobă conținutul Formularului Standard Natura 2000, în baza prevederilor actelor normative europene, în vederea completării acestora pentru siturile Natura 2000 din România.
5	OUG	195	2005	Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare	Reglementează întreaga activitate de protecția mediului la nivel național.
6	OM	1882	2020	Ordin ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1882/2020 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare a ariilor naturale protejate	Aprobă metodologia de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate
7	OM	1433	2017	Ordinul nr. 1433/2017 privind modificarea și completarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial, aprobată prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3.836/2012	Aprobă metodologia de avizare și instituire a tarifelor de către administratorii și custozii ariilor naturale protejate pentru categoriile de activități pe care legea prevede posibilitatea perceperii de tarife
8	Lege	107	1996	Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare	Aprobă cadrul de reglementare în domeniul apelor și al protecției resurselor de apă la nivel național
9	Lege	407	2006	Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare	Aprobă cadrul de reglementare în domeniul vânătorii și al gestionării și conservării resurselor cinegetice.
10	Lege	331	2024	Legea nr. 331/2024 privind Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare	Aprobă cadrul de reglementare în domeniul gestionării și exploatării pădurilor
11	Lege	350	2001	Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare	Aprobă cadrul de reglementare în domeniul amenajării teritoriului național și urbanism
12	OM	19	2010	Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar	Aprobă ghidul privind realizarea evaluării adecvate a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar
13	HG	1076	2004	Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările și completările ulterioare	Aprobă procedura de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe cu scopul identificării efectului asupra mediului
13	OM	979	2009	Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4^A și 4^B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pe teritoriul național.	Aprobă procedura introducerii și intervențiilor asupra speciilor invazive și procedura de reintroducere a speciilor indigene

În tabelul 2 de mai jos au fost centralizate măsurile de conservare cuprinse în Planul de management, ulterior definitivării studiului privind inventarierea speciilor de interes conservativ, respectiv cel privind starea de conservare, măsurilor stabilite în funcție de starea de conservare și presiunile și amenințările identificate, ce au impact asupra acestora. Tabelul 2 - Centralizatorul măsurile adresate speciilor de interes conservativ funcție de starea de conservare a acestora și presiunile și amenințările cu care se confruntă acestea

Aria naturală protejată/ Elementele de interes conservativ		Starea de conservare F/NI/NR		Presiune- P / Amenințare A cod		Măsurile active de conservare propuse
Aria naturală protejată ROSCI				0023 Cascada Misina
Habitatul 6520		U2 - nefavorabilă - rea		A03.03 Abandonarea / lipsa cosirii, E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere, G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative, H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere, K02.01 Schimbarea compoziției de specii /succesiune, K04.01 Competiție		Reglementarea modului de folosință a terenului. Prevenirea regenerării naturale / împăduririi. Interzicerea depozitării și dispersiei deșeurilor de orice natură. Interzicerea construirii de drumuri și declarării de trasee turistice noi. Reglementarea, limitarea și/sau interzicerea oricăror activități susceptibile să ducă la reducerea suprafețelor ocupate de habitat. Monitorizarea și evaluarea stării de conservare a habitatelor. Controlul strict al activităților turistice-promovarea unui turism ecologic. Amplasarea de panouri de informare și avertizare și aplicarea de sancțiuni pentru nerespectarea reglementărilor incluse în planul de management.
Habitatul 9110		FV - Favorabilă		B.03, B.06, G.01		Menținerea habitatului pe suprafețele ocupate în prezent, inventariate și cartate la teren. Asigurarea regenerării arboretelor în termenele prevăzute de lege - „două sezoane de vegetație de la tăierea unică sau definitivă” - pentru conservarea ecosistemului. Asigurarea pazei fondului forestier pentru prevenirea tăierilor în delict, a incendiilor, a atacurilor de dăunători, precum și a altor factori care pot degrada sau distruge habitatul forestier. Se va evita, pe cât posibil, construirea de noi drumuri prin habitat. La revizuirea sau întocmirea amenajamentelor, la elaborarea proiectele de împăduriere și a planurilor privind lucrările silviculturale se va urmări optimizarea procentului de participare a speciilor caracteristice acestui tip de habitat. Efectuarea la timp și în condiții tehnice calitative a întregului set de lucrări specifice habitatului, în conformitate cu prevederile amenjamentului silvic. Promovarea regenerării naturale a arboretelor, din sămânță, în toate situațiile în care acest lucru este posibil. Pentru crearea unor condiții bune de regenerare, se vor efectua lucrări de favorizare a instalării regenerării. Se va avea în vedere păstrarea unei consistențe ridicate a arboretelor. Menținerea de arbori bătrâni, scorburoși și morți pe picior în arborete. Interzicerea pășunatului în fondul forestier care conține habitatul 9110, în special în regenerări tinere, în porțiuni ale arboretelor mature cu regenerare sau unde se urmărește instalarea acesteia. Interzicerea abandonării în arealul sitului a deșeurilor și deversarea de reziduuri.
Habitatul 91V0		FV - Favorabilă		B02.04, B03, B06		Menținerea habitatului pe suprafețele ocupate în prezent, inventariate și cartate la teren. Asigurarea regenerării arboretelor în termenele prevăzute de lege - „două sezoane de vegetație de la tăierea unică sau definitivă” - pentru conservarea ecosistemului. Asigurarea pazei fondului forestier pentru prevenirea tăierilor în delict, a incendiilor, a atacurilor de dăunători, precum și a altor factori care pot degrada sau distruge habitatul forestier. Se va evita, pe cât posibil, construirea de noi drumuri prin habitat, se acceptă doar când nu există altă variantă și când drumul respectiv are o importanță vitală pentru proprietar sau comunitatea locală. La revizuirea sau întocmirea amenajamentelor, la elaborarea proiectele de împădurire si a planurilor privind lucrările silviculturale se va urmări optimizarea procentului de participare a speciilor caracteristice acestui tip de habitat. Efectuarea la timp și în condiții tehnice calitative a întregului set de lucrări specifice habitatului, în conformitate cu prevederile amenjamentului silvic. Promovarea regenerării naturale a arboretelor, din sămânță, în toate situațiile în care acest lucru este posibil. Pentru crearea unor condiții bune de regenerare, se vor efectua lucrări de favorizare a instalării regenerării. Se va avea în vedere păstrarea unei consistențe ridicate a arboretelor. Menținerea de arbori bătrâni, scorburoși și morți pe picior în arborete. Interzicerea pășunatului în fondul forestier care conține habitatul 91V0, în special în regenerări tinere, în porțiuni ale arboretelor mature cu regenerare sau unde se urmărește instalarea acesteia. Interzicerea abandonării în arealul sitului a deșeurilor și deversarea de reziduuri.
1163 Cottus gobio	Specia nu a fost identificată în ariile naturale protejate.
1361 Lynx lynx 13528 Canis lupus13548 Ursus arctos	FV- Favorabilă		B06 Pășunatul în pădure/în zona împădurită, D01.02 Drumuri, autostrăzi, F03.02.03 Capcane, braconaj, G01.03.02 Conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate, J03.01.01 Reducerea disponibilității prăzii, inclusiv cadavre, rămășițe, K03 Relatii interspecifice faunistice, K03.03 Introducere a unor boli – patogeni microbieni-		Aplicarea legislației actuale în ceea ce privește pășunatul în fond forestier și în utilizarea câinilor la stâne. Dotarea fermierilor și a administratorului ariei naturale protejate cu garduri electrice pentru împrejmuirea pășunilor și limitarea accesului animalelor și câinilor de pază în fondul forestier și în aria naturală protejată. Impunerea unor reguli clare de parcurgere a traseelor și a amplasării stânelor și supravegherea acestor rute cu ajutorul unor senzori de mișcare su înregistrarea datei și numărului de animale. Implementarea unui sistem de monitorizare cu ajutorul camerelor foto/video cu senzori de mișcare și transmitere wireless sau cu stocare a imaginilor. Realizarea unor supravegheri periodice cu ajutorul unor drone cu termodetecție. Promovarea acțiunilor comune de patrulare a gestionarului fondului cinegetic, a administratorului ariei naturale protejate și a Jandarmeriei. Verificarea periodică a lizierelor în vederea eliminării potențialelor capcane. Menținerea enclavelor existente în zona centrală. Promovarea regenerării naturale cu brad și fag în arboretele de amestec sau molid cu consistențe reduse și propuse pentru lucrări de regenerare. Identificarea unor zone în care utilizarea vehiculelor 4x4, altele decât cele ale entităților ce activează în scopuri lucrative, să fie permisă. Implementarea unui sistem de monitorizare cu ajutorul camerelor foto/video cu senzori de mișcare și transmitere wireless sau cu stocare a imaginilor. Realizarea unor bariere în zonele de limită a ariilor naturale protejate pentru blocarea accesului neautorizat. Interzicerea pe toată suprafața sitului părăsirea drumurilor forestiere de către autovehicule 4x4, altele decât cele ale entităților ce activează în scopuri lucrative și aplicarea de amenzi. Achizitia unor câini ciobănești din rase omologate și transferul acestora către fermierii care pășunează în zonă. Implementarea unui sistem de monitorizare a prezenței câinilor în aria naturală protejată cu ajutorul camerelor foto/video cu senzori de mișcare și transmitere wireless sau cu stocare a imaginilor. Realizarea unor supravegheri sanitar-veterinare periodice cu ajutorul unor chituri de analize automate. Achiziționarea unor servicii sanitar-veterinare pentru vaccinarea câinilor de la stâne. Limitarea accesului autovehiculelor de transport masă lemnoasă prin aria naturală protejată. Realizarea unor bariere în zonele de limită a ariilor naturale protejate pentru blocarea accesului neautorizat.
1087 Rosalia alpina	Nefavorabilă - inadecvată		B02.02 Curățarea pădurii, B02.04 Îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare. B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere natural. E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere, G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative.		Diminuarea până la eliminare a utilizării insecticidelor în pădure. Se interzice capturarea speciei și se va informa publicul referitor la importanța speciei -inclusiv prin panouri indicatoare și pliante-. Se interzice abandonarea în arealul speciei a deșeurilor de orice natură. Interzicerea aprinderii focului în interiorul sitului. Menținerea de arbori bătrâni, de peste 80 de ani >8 arbori/ha, scorburoși, în conformitate cu prevederile privind certificarea pădurilor. Eliminarea sau ținerea sub control a speciilor alohtone și copleșitoare: tuia, pin, salcâm. Se va evita ca lucrările silviculturale să aibă o intensitate mare. Se va avea în vedere păstrarea în compoziția pădurilor a speciilor autohtone și a unei consistențe ridicate a arboretelor. În conformitate cu normele silvice se va respecta volumul pentru igienizare, 1 m3/an/ha. Refacerea microhabitatelor necesare reproducerii speciei, prin așezarea în locuri parțial însorite a unor butuci de fag de 10-50 cm diametru, în sol până la o adâncime de 60 cm, în special în arealele în care domină coniferele. Limitarea/ interzicerea extragerii din marginea pădurii, din luminișuri, poieni și margini de drum forestier a arborilor căzuți sau a lemnului mort aflat în contact cu solul -cioate, trunchiuri, ramuri groase- de către localnici pentru uz gospodăresc. Reglementarea pășunatului pe teritoriul împădurit al ariei naturale protejate. Desfășurarea unei campanii de informare și conștientizare privind importanța speciilor de nevertebrate protejate și a regulilor generale de vizitare a sitului.
1193 Bombina variegata	FV Favorabilă		B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației, D01.01 Poteci, trasee, trasee pentru turism, E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere, E04.02 Colectarea de ciuperci, licheni, fructe de pădure, F05.04 Braconaj, G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative, H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de activități agricole și forestiere, K01 procese naturale abiotice/lente		Monitorizarea amfibienilor și a habitatelor asociate acestora. Patrularea zonei în scopul limitării/eliminării fenomenului. Interzicerea accesului autovehiculelor și utilajelor cu defecțiuni tehnice și scurgeri de carburant în scopul prevenirii accidentelor datorate traficului auto și implicit a deranjului și poluării provocate de acesta. Corelarea lucrărilor silvice cu cerințele de conservare a biodiversității. Păstrarea statutului de zonă lipsită de intervenții silvice. Stabilirea unor suprafețe tampon în jurul siturilor de reproducere a amfibienilor și limitarea accesului și activităților umane în această zonă pe toată perioada de reproducere. Limitarea fenomenelor naturale care pot duce la degradarea siturilor de reproducere a amfibienilor. Gestionarea eficientă a deșeurilor la nivelul ariei naturale protejate.Menținerea unor ecosisteme naturale viabile prin limitarea introducerii, eradicarea și după caz limitarea extinderii arealelor de distribuție a speciilor de floră și faună invazive/alohtone.
1166 Triturus cristatus	FV Favorabilă
2001 (Lissotriton) Triturus montandoni	FV Favorabilă

Starea de conservare poate fi: Favorabilă - F, Nefavorabilă Inadecvată - UI, Nefavorabilă Rea - UE; Presiune - P și Amenințare - A *specii care nu fac obiectul prezentului Plan de management1.2. Procesul de elaborare al Planului de management1.2.1. Procesul de elaborare a Planului de management Planul de management a presupus inventarierea și evaluarea caracteristicilor biofizice și antropice ale sitului Natura 2000 R0SCI0023 Cascada Mișina și rezervației naturale 2.818 Cascada Mișina, precum și consultarea publică a factorilor interesați. Elaborarea Planului de management al sitului Natura 2000 R0SCI0023 Cascada Mișina și al rezervației naturale 2.818 Cascada Mișina a fost realizată de grupul de lucru constituit din experții implicați în cadrul Contractului de prestări servicii nr. 11/24.05.2018 privind Elaborarea și aprobarea Planului de management integrat, inclusiv toate studiile de fundamentare necesare realizării proiectului "Management adecvat în vederea conservării biodiversității din ariile naturale protejate R0SCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina", inclusiv elaborarea Planului de Management, avizarea și aprobarea acestuia, cod SMIS 2014* 118939, coordonat de Omnia Development S.R.L. Procesul parcurs pentru elaborarea Planului de management al sitului Natura 2000 R0SCI0023 Cascada Mișina și al rezervației naturale 2.818 Cascada Mișina a presupus următoarele două etape complementare și intercorelate: evaluarea detaliată a condițiilor biofizice și antropice și elaborarea propriu-zisă a Planului de management. Etapa de evaluare detaliată a condițiilor biofizice și antropice a făcut obiectul realizării unor studii științifice detaliate care stă la baza elaborării Planului de management pentru situl Natura 2000 R0SCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina. Realizarea studiului științific a presupus deplasări în teren în vederea inventarierii, cartării, evaluării stării de conservare a habitatelor și speciilor de interes comunitar, precum și activități de laborator de prelucrare, interpretare și redactare a datelor din teren, desfășurate în perioada august 2018 - noiembrie 2019. Ulterior, au fost proiectate măsuri de conservare și a fost realizată consultarea factorilor interesați cu privire la implicarea acestora în aplicarea măsurilor proiectate. Etapele, respectiv acțiunile elaborării Planului de management, au fost următoarele:a) Pregătirea procesului de planificare: documentare, investigare;b) Elaborarea unui plan de analiză și participare a factorilor interesați: identificarea, analiza, informarea și angajarea conștientă a factorilor interesați în procesul participativ;c) Elaborarea secțiunii introductive și descrierea contextului Planului de management: documentare, prelucrare informații, redactare;d) Realizarea descrierii sitului: analiza de surse bibliografice disponibile, evaluări în teren pentru completarea informațiilor lipsă, prelucrarea informațiilor, redactarea textului;e) Definirea scopului Planului de management;f) Definirea temelor principale pentru Planul de management;g) Evaluarea informației pentru fiecare temă: ghidarea evaluării fiecărei teme principale, redactarea obiectivelor fiecărei teme și identificarea indicatorilor de verificare; redactarea de indicatori cantitativi și calitativi adecvați în concordanța cu obiectivele/ tema;h) Identificarea de sub-teme pentru fiecare obiectiv;i) Identificarea celor mai bune opțiuni de management pentru fiecare sub-temă: selectare din meniul cu opțiuni standard de management;j) Identificarea și planificarea acțiunilor de monitorizare;k) Prescrierea acțiunilor de management/măsurilor de conservare, verificarea încrucișată și adăugarea de indicatori: redactarea opțiunilor de management în termeni acționali;l) Desemnarea priorităților, planificarea în timp și identificarea colaboratorilor cheie;m) Planificarea resurselor și bugetelor. Implicarea factorilor interesați de elaborarea planului de management s-a asigurat prin: a - consultarea directă a tuturor instituțiilor publice care au în implementare planuri și programe cu incidență în managementul sitului Natura 2000 ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina și compatibilizarea acestora cu prevederile Planului de management al ariei naturale protejate; b - implicarea factorilor interesați în procesul de elaborare a Planului de management; c - consultarea comunităților locale prin organizarea de ateliere de lucru în cadrul cărora a fost dezbătut Planul de management; d - definitivarea Planului de management, analiza și includerea observațiilor și sugestiilor venite de la factorii interesați de Planul de management. Au fost organizate 3 întâlniri cu factorii interesați după cum urmează:– comuna Vidra, județul Vrancea, în data de 14.08.2019, în locația Alessia, unde s-au prezentat reprezentanți ai factorilor interesați și anume: proprietari de fânețe și păduri limitrofe sau din perimetrul sitului, membri ai comunității locale, reprezentanți ai ONG-urilor pentru protecția mediului, reprezentanți ai agenților economici cu activități silvice în vecinătatea sau pe teritoriul sitului, reprezentanți ai administrației publice locale - Agenția pentru Zona Montană Vrancea și ai primăriilor din proximitatea sitului.– comuna Năruja, județul Vrancea, în data de 30.09.2019, la sediul Ocolului Silvic Năruja, unde au fost prezenți salariați ai Ocolului Silvic Năruja cu sarcini în administrarea ariei naturale protejate, reprezentanți ai obștilor, proprietari de terenuri și păduri din vecinătatea sitului, alți membri ai comunităților locale de pe teritoriul sau din vecinătatea ariei naturale protejate vizate.– Focșani, județul Vrancea, în data de 18.11.2019, la Hotelul Solar, unde au fost prezenți reprezentanți ai factorilor interesați și anume: proprietari de fânețe și păduri limitrofe sau din perimetrul sitului, membri ai comunității locale, reprezentanți ai ONG-urilor de protecția mediului, reprezentanți ai agenților economici cu activități silvice în vecinătatea sau pe teritoriul sitului, reprezentanți ai administrației publice locale - Agenția pentru Zona Montană Vrancea, ANANP Vrancea, Garda Forestieră Focșani, Consiliul Județean Vrancea, APIA Focșani, Salvamont Vrancea, APM Vrancea, Garda Națională de Mediu - Comisariarul Județean Vrancea și ai primăriilor din proximitatea sitului. Ulterior acestor întâlniri cu factorii interesați, documentația aferentă procedurii SEA a fost depusă în data de 19.11.2019 la APM Vrancea și la ANANP Vrancea în data de 22.11.2019 pentru obținerea punctului de vedere relativ la impactul Planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0023 și al rezervației naturale 2.818 Cascada Mișina asupra ariilor naturale protejate vizate de acesta. În data de 11.12.2019 ANANP Serviciul Teritorial Vrancea a emis avizul favorabil pentru Planul de management pentru situl Natura 2000 ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina. A fost organizat ședința Comitetului Special Constituit în data de 12.12.2019 - etapa de încadrare și în baza prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, în lipsa comentariilor motivate din partea publicului interesat, Agenția pentru Protecția Mediului Vrancea a decis că: "Planul de management pentru situl Natura 200 R0SCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina, amplasament comuna Nistorești, județul Vrancea, nu necesită evaluare de mediu și se supune adoptării fără aviz de mediu". Astfel în data de 30.12.2019, APM Vrancea a emis Decizia etapei de încadrare.1.2.2. Procedura de modificare și reactualizare a Planului de management Revizuirea Planului de management se realizează la 5 ani de la aprobarea lui sau în situațiile în care managementul biodiversității o impune, la propunerea autorităților publice centrale pentru protecția mediului, dacă aceste propuneri au o finalitate cuatificabilă în îmbunătățirea, refacerea sau restabilirea stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar și național, în raport cu condițiile socio-economice. De asemenea revizuirea Planului de management se poate realiza în cazul apariției unor situații noi, ca de exemplu amenințări noi, riscuri naturale sau tehnogene, care nu pot fi prevăzute la momentul elaborării Planului de management. Revizuirea Planului de management se va realiza numai în scopul îmbunătățirii stării de conservare a resurselor naturale și nu pentru amplificarea activităților antropice de orice natură. Modificările și reactualizările prezentului Plan de management asigură acestuia flexibilitatea necesară pentru gestionarea situațiilor generate de evenimente neprevăzute, atât naturale cât și generate de activitatea antropică. Modificările Planului de management se referă la priorități, responsabilități și aspecte legate de cercetarea științifică ce vor fi analizate la propunerea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate. Pentru modificările la nivel de obiective, sau acțiuni, sau referitoare la regulament, este necesar acordul Comisiei Monumentelor Naturii de pe lângă Academia Română și aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului responsabilă pentru managementul ariilor naturale protejate.1.3. Descrierea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management1.3.1. Ariile naturale protejate vizate de Planul de management Prezentul Plan de management vizează situl Natura 2000 R0SCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina - Tabelul 3. Tabelul 3 - Ariile naturale protejate vizate de Planul de management

Nr. crt.	Arie naturală protejată cu care se suprapune					Tip suprapunere^c	Suprafață totală suprapusă cu aria naturală protejată de referință [ha]	Procentul din aria naturală protejată de referință [%]
Nr. crt.	Cod	Denumire	Tip^a	Categorie^b-	Denumire responsabil	Tip suprapunere^c		Procentul din aria naturală protejată de referință [%]
1	R0SCI0023	Cascada Mișina	Zona forestieră	Sit de importanță comunitară	Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate	-	-	-
2	2.818.	Cascada Mișina	Zonă forestieră	Rezervație naturală	Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate	Totală	183,5	100

Corespunzător acestei secțiuni, anexată, se regăsește Harta suprapunerii ariilor naturale protejate R0SCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală Cascada Mișina - Anexa 3 - Harta 3.1.1.3.2. Localizarea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management Situl de importanță comunitară R0SCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina se situează în regiunea de dezvoltare Sud-Est, pe teritoriul comunei Nistorești. Conform descrierii din Formularul Standard Natura 2000, Situl de importanță comunitară R0SCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina are o suprafață de 218,7 ha, aparținând regiunii biogeografice continentale 100%. Limitele sitului, în format vectorial - sistem de proiecție națională Stereo 1970, R0SCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina sunt prezentate pe pagina web a autorității publice centrale pentru protecția mediului http://www.mmediu.ro/articol/date-gis/434. Tabelul 4 - Ponderea din suprafața sitului ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina în cadrul fiecărei localități - UAT -

Aria naturală protejată	Județ	Denumire UAT	Suprafața totală UAT [ha]	Suprafața ocupată de aria naturală protejată în fiecare UAT [ha]	Ponderea suprafeței ocupate de aria naturală protejată din suprafața UAT [%]
R0SCI0023 Cascada Mișina	Vrancea	Nistorești	25060	218,7	0,87%
Rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina	Vrancea	Nistorești	25060	183,5	0,73%

Corespunzător acestei secțiuni, anexată, se regăsește Harta localizării ariilor naturale protejate. Anexa 3 - Harta 3.2.1.3.3. Limitele ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management Limitele sitului, în format vectorial - sistem de proiecție națională Stereo 1970, R0SCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina sunt prezentate pe pagina web a autorității publice centrale pentru protecția mediului. http://www.mmediu.ro/articol/date-gis/434 Corespunzător acestei secțiuni, anexată se regăsește Harta limitelor ariei naturale protejate Anexa 3 - Harta 3.3.2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIILOR NATURALE PROTEJATE2.1. Geologie Geologia zonei se remarcă prin complexitatea specifică arealului de fliș al Carpaților de Curbură, în cadrul căruia se pot distinge mai multe unități structurale/ tecto-gene, care se deosebesc atât prin caracterele litofaciale, cât și prin modul de formare. Astfel, teritoriul ariilor naturale protejate ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina se suprapune din punct de vedere tectonic - structural cu pânza de Tarcău, caracterizată de o răspândire neuniformă a depozitelor cretatice și paleogene. În zonă apar în aflorimente alături de gresia de Tarcău, șisturi argiloase cu intercalații calcaroase. Din punct de vedere stratigrafic, în cadrul zonei ariei naturale protejate "ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina", deosebim: ● Oligocenul -lf-ch- ocupă cea mai mare pondere din cadrul suprafeței, fiind caracterizat în cadrul pânzei de Tarcău de prezența mai multor faciesuri, faciesul de Slon, faciesul de Fusaru- Krosno, faciesul bituminos cu gresie de Kliwa, precum și un facies mixt, intermediar; ● Paleocen-eocen -lutețian- apare subordonat ca suprafață, fiind caracterizat de faciesul gresiei de Tarcău; ● Eocenul superior -pr- foarte redus ca pondere, este caracterizat de prezența stratelor de Podu Secu și a stratelor de Plopu caracterizate de prezența gresiilor calcaroase și a unui fliș argilo- grezos; > Influența geologiei asupra speciilor și habitatelor din cadrul sitului Prin specificul elementelor de interes conservativ, acestea nu prezintă condiționări care să rezulte din distribuția spațială caracteristică a formațiunilor geologice prezentate. Mediul geologic nu este caracterizat de existența acumulărilor semnificative de apă subterană la nivel freatic. Zonele depresionare în care terenul este impermeabil sau slab permeabil, permit acumularea temporară a apei, aceste zone sunt favorabile speciilor genului Triturus. Rezistența la eroziune a formațiunilor geologice determină condiții de formare a versanților pe care se dezvoltă habitatul 9110 Păduri de fag de tipul Luzulo-Fagetum. > Relief și geomorfologie Munții Vrancei ocupă partea de vest a județului Vrancea, zona cea mai înaltă formează o culme la contactul cu județele Covasna și Buzău, această zonă, culmea Lăcăuți, este delimitată de izvoarele văilor Zăbala, Bâsca Mică și Mare, Putna și Oituz. Zona subcarpatică adiacentă începe printr-o depresiune ce formează Depresiunea Vrancei, subdivizată în Depresiunea Soveja, Depresiunea Năruja și Depresiunea Nistorești. Trăsăturile generale ale Munților Vrancei reflectă prezența zonelor de fliș, pe care s-a dezvoltat un relief cu altitudini mijlocii, cu o fragmentare accentuată generată de torențialitate. Sectorul superior al Mișinei, ce reprezintă în fapt jumătatea sudică a bazinului superior al Nărujei, se prezintă ca un amfiteatru natural cu deschidere către nord, închis de semicercul masivelor Pietrosu -1676 m, Plaiul Cășăriei, Culmea Mărului -1558 m, Zboina Frumoasă -1657 m și Culmea Înțărcătoarea -1512 m. Orientarea generală a versanților se diferențiază local, pe fondul expoziției generale a jumătății nordice către Sud-Est și, a celei sudice către Nord-Nord-Est. Treptele hipsometrice și procentele ocupate de către fiecare dintre acestea la nivelul ariei naturale protejate prin raportare la suprafața totală a acestora relevă că 87,18% din areal se află în treapta hipsometrică 800-1200. Altitudinea variază între 936-1294 m, altitudinea medie fiind de 1139 m. Analiza de ansamblu a expoziției versanților relevă predominanța versanților cu expoziție Nordică și Nord - Vestică, cu peste 50 % din suprafața ariei naturale protejate; versanții cu orientare spre Sud și Sud-Vest ocupă sub 10% din teritoriul ariei naturale protejate. Panta este un parametru morfometric important, fiind unul din factorii ce influențează dinamica și evoluția reliefului prin accelerarea sau încetinirea unor procese geomorfologice. Panta terenului reprezintă unghiul de înclinare a suprafeței topografice față de planul orizontal. Pantele dominante sunt în intervalul 10-20°, 47,36% și 20-30°, 20,88 %. De remarcat este că nu există suprafețe cu pante mai mari de 50 de grade. Etajul montan al județului Vrancea este afectat de procese fluvio-torențiale și crionivale, suprafețele despădurite confruntându-se și cu alunecările de teren. Subetajul alpin este afectat în special de dezagregări accentuate ale gresiilor, în mod special, cu generare de grohotișuri. Primăvara, la topirea zăpezii, apare solifluxiunea, în special în cadrul pajiștilor alpine și în poienile rezultate prin despădurire. Pe pantele descoperite și expuse vânturilor puternice, în timpul iernii se face simțită eolizația. Tot în cadrul pajiștilor alpine, primavara apare pluvio-denudarea care se transformă la limita pădurilor în șiroire și torențialitate. Suprafețele despădurite sunt afectate de o gama largă de tipuri de alunecări, combinate cu surpări, șiroiri și torențialitate. Alunecări active sau mai vechi, sunt întâlnite și în cadrul văilor principale sau secundare din acest sector înalt. În zonele în care predomină marnele, se pot declanșa torenți noroioși. În etajul montan, degradarea terenurilor este generată în special de despădurire. Procesele geomorfologice cu potențial accentuat de degradare, precum torențialitate și alunecări de teren, pot afecta direct habitatele forestiere. Acestea sunt vulnerabile în situația în care se suprapun pe teritorii cu risc față de procesele amintite. Dinamica accentuată a modificărilor de relief are impact direct asupra zonelor în care se pot instala speciile genului Triturus, în sensul diminuării sau creșterii suprafețelor umede temporare favorabile acestora. Impactul activității umane în zonă este extrem de redus, context în care procesele geomorfologice au o evoluție naturală, în raport cu care elementele de conservare se află în echilibru funcțional. Corespunzător acestei secțiuni, anexată se regăsește Harta geologică Anexa 3 - Harta 3.4.2.2. Hidrografie Din punct de vedere hidrografic, zona vizată se situează în bazinul superior al Pârâului Mișina, afluent al Nărujei, care străbate zona ariei naturale protejate pe direcția SV - NE. Lista bazinelor hidrografice ierarhizată și ponderea lor în cadrul ariei naturale protejate se prezintă astfel: Tabelul 5 - Lista bazinelor hidrografice

Nr	Nume bazin	Cod bazin	Ordin bazin	Supraf. totală bazin [ha]	Supraf. bazin în ANP [ha]	Pondere din ANP [%]
1	Bălosul	XII_1.79.9.8.1.	XII	2099,18	18,34	8,34
2	Mișina	XII_1.79.9.8.2.	XII	1635,36	201,81	91,66

Rețeaua hidrografică a zonei de studiu, aparține în totalitate bazinului hidrografic al râului Siret. Valorile densității rețelei hidrografice variază în limite largi, între 0,1 - 0,9 km/kmp, valorile mari fiind caracteristice zonei depresionare Vrancea. Fenomenele de îngheț se înregistrează în fiecare iarnă, pe o durată medie de 27 zile, podul de gheață apare la un interval de 2 ani, având o durată medie de 7 zile. În sectorul montan al județului Vrancea, scurgerea medie multianuală este de cca. 15 l/s. > Influența hidrografiei asupra speciilor și habitatelor din cadrul sitului Rețeaua hidrografică în interiorul ariei naturale protejate are lungimea redusă. Prezența speciilor de amfibieni este strâns legată de prezența habitatelor acvatice din cauza faptului că toate speciile de amfibieni își depun ouăle -ponta- în apă și larvele de tritoni și mormolocii de broaște se dezvoltă în mediu acvatic până la metamorfozare, adică la transformarea în formă adultă. Aceste habitate acvatice pot fi ape curgătoare sau stagnante, apele preferate fiind de obicei cele cu adâncime mică, care se încălzesc ușor, și cu apă curată, deseori temporare, zone inundabile, șanțuri etc. Speciile de amfibieni le întâlnim doar primăvara în habitatele acvatice, Triturus cristatus, Triturus montadoni, fiindcă în această perioadă are loc reproducerea. În urma analizei condițiilor de mediu din zona sitului, în ceea ce privește speciile de interes comunitar dependente de mediul acvatic, speciile de pești și amfibieni, se constată prezența cursurilor de apă permanente și temporare, ce prezintă condiții de habitat prielnice pentru existență și reproducere. Corespunzător acestei secțiuni, anexată, se regăsește Harta hidrografică, Anexa 3 - Harta 3.5.2.3. Pedologie Caracteristicile pedologice ale ariei studiate sunt direct determinate de către constituția geologică, relief și particularități climatice. În sectorul de munte cel mai frecvent apar solurile brune acide și solurile brune podzolice. Suprafața relativ redusă a zonei de studiu și altitudinile ridicate nu determină o diversitate accentuată din punct de vedere pedologic. În zona studiată se regăsesc tipuri de sol aparținând următoarelor clase sol: cambisoluri, spodisoluri și protisoluri. Tabelul 6 - Tipurile de sol la nivelul sitului

Nr	Cod SRTS	Tip sol	Suprafața [ha]
1	EPti+PDti	Prepodzoluri și podzoluri	0,08
2	DCti	Districambosoluri	142,19
3	DCti+LS	Districambosoluri și litosoluri	77,88

Solurile prezente în perimetrul ariilor naturale protejate sunt soluri relativ puțin evoluate, formate în condiții de drenaj bun. Clima umedă determină o intensă spălare și debazificare a materialului mineral, deja sărac în baze. Temperaturile scăzute diminuează activitatea microbiologică, astfel că resturile organice, în genere bogate în substanțe rezistente la descompunere, sunt humificate lent cu formare predominantă de acizi fulvici și cu acumulare de materie organică închisă la culoare în orizontul superior și chiar de humus brut la suprafața solului. Sub acțiunea acizilor fulvici se intensifică alterarea silicaților primari și distrugerea prin hidroliză a unei părți din cei secundari și se formează complexe organo-minerale solubile, care sunt antrenate de curentul de apă descendent și depuse în mediul mai puțin acid dinspre adâncime. Corespunzător acestei secțiuni, anexată se regăsește Harta solurilor - Anexa 3 - Harta 3.6.2.4. Clima Teritoriul județului Vrancea se încadrează în proporție de 40% în sectorul cu climă continental- moderată, caracteristic munților cu altitudini medii; 60% din teritoriu corespunde unui climat de tip continental, caracteristic Subcarpaților și Câmpiei Române. Sectorului înalt este caracterizat de veri răcoroase cu precipitații bogate și ierni friguroase cu strat de zăpadă stabil și persistent perioade mari. O caracteristică importantă a regimului climatic o constituie prezența vânturilor de tip foehn favorizați de faptul ca versanții estici ai Munților Vrancei sunt adăpostiți de vânturile de vest. Prezența acestor vânturi, poate determina încălzirea substanțială a aerului, scăderea umezelii, nebulozității și a precipitațiilor. Temperaturile aerului, sezoniere și anuale, temperaturile minime, maxime și medii sunt prezentate în următorul tabel: Tabelul 7 - Dinamica anotimpuală a temperaturii aerului

Anotimpul	Temperatură în grade Celsius			Lunile cu temperaturi caracteristice
Anotimpul	minimă	maximă	medie	ridicată	scăzută
Primăvară	-1,7	9	4	mai10,3°C	martie-0,4°C
Vară	12	13,7	13	iulie15,2°C	iunie10,5°C
Toamnă	1	10.1	5	septembrie11,5°C	noiembrie-2,4°C
Iarnă	-7	-4,6	-6	decembrie-3,8°C	ianuarie-7,8°C
Anual	1	7	4	-	-

● Temperaturile medii arată că luna ianuarie este cea mai rece și luna iulie este cea mai caldă. ● Temperatura aerului prezintă diferențieri mari zonale ca urmare a diferențelor de relief. Mediile anuale variază între valori de peste 10°C în și coboară până sub 2 grade în zona munților înalți. Mediile lunii cele mai calde-iulie, sunt de sub 10,5°C în zona înaltă a Munților Vrancei. Mediile lunii cele mai reci sunt de cca. -8°C în zona înaltă. Harta zonării termice a arealului geografic în care sunt localizate cele 2 arii naturale protejate, a fost realizată prin analiză GIS, pornind de la setul de date WorldClim; acesta este un set de date de anvergură globală cu rezoluția spațială de 1 kmp, care a fost realizat prin procesarea înregistrărilor satelitare și de la stații meteo de la sol a unor parametri meteorologici. Precipitațiile sezoniere și anuale sunt prezentate detaliat în tabelul 8: Tabelul 8 - Dinamica anotimpuală a cantității de precipitații

Anotimpul	Precipitații -mm-			Lunile cu precipitații caracteristice
Anotimpul	maxime	minime	medie	maxime	minime
Primăvară	97	45	70	mai 103 mm	martie 40 mm
Vară	120	87	105	iunie 124 mm	august 79 mm
Toamnă	56	42	48	septembrie 59 mm	octombrie 40 mm
Iarnă	52	45	48	decembrie 54 mm	ianuarie, februarie 40 mm
Anual			810	-	-

Media precipitațiilor anuale este 810 mm. Anotimpul cel mai bogat în precipitații este vara, cu maxim în luna iunie, iar cel mai secetos este iarna. Stratul de zăpadă diferă atât ca grosime cât și ca durată în funcție de altitudine, în zona înaltă înregistrându-se pe parcursul a cca. 120 - 140 zile, grosimea depășind 50 cm. Circulația generală a atmosferei este caracterizată prin frecvențele mari ale advecților de aer temperat-oceanic din V și NV, ajungând puternic transformat și ale advecțiilor de aer temperat-continental din sector estic, care în perioada rece are însușiri de aer arctic. Acestora li se adaugă pătrunderile mai puțin frecvente de aer tropical din sector sudic și invaziile rare ale aerului arctic din N. Pe culmile montane înalte predomină vânturile din V - 28%-, NV - 24%, urmate de cele din E, S și SV. Vitezele medii anuale variază între 5,6 m/s și 10,1 m/s pe culmile înalte. Dinamica atmosferei se implică nemijlocit în caracterizarea climatică. Poziția geografică a Munților Vrancei permite influența maselor de aer vestice, oceanice, mai umede și cu temperaturi moderate, cât și a celor est-europene, mai aride, în funcție de care stările vremii se deosebesc mai cu seamă în privința umidității și nebulozității atmosferei. Este important faptul că odată ce depășesc la est aliniamentul culmilor înalte, devin mai sărace în precipitațiile ce le sunt specifice, înregistrându-se concomitent degajarea cerului de nori și foehnizarea lor. Contrar fronturile atmosferice răsăritene, în înaintarea și ascensiunea lor, se răcesc, sporesc în umiditate, dau precipitații însemnate și măresc gradul de nebulozitate. Acest lucru se remarcă în numărul mediu anual de zile cu cer acoperit de 180 de zile în zona celor mai înalte culmi de pe creasta vestică a Munților Vrancei, comparativ cu durata de 160 de zile în restul arealului. În acest context, durata medie de strălucire a soarelui este de 80 de zile pe an. În văi, inversiunile termice duc la prelungirea duratei medii de topire a zăpezii sau apariția timpurie a brumei. Iarna, pe munții cu înălțimi peste 1450-1500 m zăpada începe să se depună la sfârșitul lui octombrie - începutul lui noiembrie. Corespunzător acestei secțiuni, anexate, se regăsesc: Harta temperaturilor - medii multianuale și Harta precipitațiilor - medii multianuale - Anexa 3 - Harta 3.7 și Harta 3.8.2.5. Elemente de interes conservativ, de tip abiotic Principalul fenomen hidro-geomorfologic al ariei naturale protejate constă în zona de contact, transgresivă dintre stratele predominat șistoase de vârstă Eocenă/Priabonian și flișul grezos-bituminos Oligocen superior/Chattian, pe care s-a format spectaculoasa rupere de pantă în aval de confluența pâraielor Făgetul Rotund și Turcului unde apare Cascada Mișina - cea care dă denumirea ariilor naturale protejate. În perimetrul ariei naturale protejate nu există alte monumente ale naturii sau caracteristici de peisaj care să facă necesară punerea sub regim de protecție.3. MEDIUL BIOTIC AL ARIILOR NATURALE PROTEJATE3.1. Ecosistemele Convenția privind diversitatea biologică a stabilit că un ecosistem este un complex dinamic, unitar și funcțional alcătuit din comunități de plante, animale și micro-organisme, împreună cu suportul lor abiotic. Ecosistemele prezintă relații integrate între componente și permit comunităților de plante, animale și micro-organisme să le valorifice, astfel încât existența lor, dar și a ansamblului să fie asigurată. Comunitățile umane sunt în aceeași măsură parte a ecosistemelor în care se află, astfel că de utilizarea eficientă și sustenabilă a acestor servicii depinde în mare măsură bunăstarea, uneori chiar existența comunităților respective. Zonele forestiere, tipul de ecosistem dominant în situl Natura 2000 R0SCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina, sunt definite de dominanța suprafețelor ocupate de păduri. Corespunzător acestei secțiuni, anexată se regăsește Harta ecosistemelor - Anexa 3 - Harta 3.9.3.2. Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria/ariile naturale protejate Habitatele de interes comunitar vizate activitățile de conservare enumerate în Anexa I a Directivei Habitate și în Anexa II la OUG nr. 57/2007 și situația acestora conform datelor din Formularul Standard al sitului R0SCI0023 Cascada Mișina, sunt prezentate mai jos în Tabelul 9: Tabelul 9 - Tipuri de habitate și situația lor în ROSCI0023 Cascada Mișina, conform Formularului standard, actualizat 2016

Cod habitat	Denumirea habitat	Elemente privind evaluarea habitatelor in sit
Cod habitat	Denumirea habitat	Suprafața ocupată %	Reprezenta-tivitate	Suprafața relativă	Stare de conservare	Evaluare globală
6520	Fânețe montane	30%	B - bună	0-2%	A - excelentă	Bună
9110	Păduri de fag de tip Luzulo - Fagetum	15%	B- bună	0-2%	A - excelentă	Bună
91V0	Păduri dacice de fag - Symphyto-Fagion-	15%	B - bună	0-2%	A - excelentă	Bună

Tipurile de habitate de interes comunitar din Situl Natura 2000 R0SCI0023 Cascada Mișina și suprafețele efectiv ocupate, rezultate în urma studiilor din teren, sunt prezentate în tabelul de mai jos: Tabelul 10 - Tipuri de habitate și situația lor în ROSCI0023 Cascada Mișina, conform informațiilor din teren

Cod Habitat	Denumire Habitat	Suprafața
		(Ha)	(% din supraf. SCI)
9110	Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum	121	55,32
91V0	Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion	96,7	44,21
6520	Fânețe montane	1	0,45
Total suprafață habitate de interes comunitar		218,7	100
Suprafață neocupată de habitate de interes comunitar		0	0
Total suprafață sit		218,7	100
Calitatea datelor referitoare la tipul de habitat în locul respectiv		• bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete
Confidențialitate		Informații publice
Alte detalii		Informațiile au rezultat în urma inventarierii - cartării din teren (anul 2018-2019).

Corespunzător acestei secțiuni, anexate se regăsesc Hărțile de distribuție a habitatelor - Anexa 3 - Harta 3.10.1 - 3.10.3. Habitate de pajiști Habitatul 6520 Fânețe montane Habitatele de pajiști 6520 vizate de proiect, sunt descrise mai jos, indicându-se următoarele elemente:A. Date generale ale tipului de habitat

Nr.	Informație / Atribut	Descriere
1.	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță comunitară
2.	Codul unic al tipului de habitat	6520
3.	Denumire habitat	Fânețe montane
4.	Palaearctic Habitats - PalHab	38.31
5.	Habitatele din România - HdR	R3801 Pajiști sud-est carpatice de Trisetum flavescens și Alchemilla vulgarisR3803 Pajiști sud-est carpatice de Agrostis capillaris și Festuca rubraR3804 Pajiști daco-getice de Agrostis capillaris și Anthoxanthum odoratum
6.	Habitatele Natura 2000	6520 Fânețe montane
7.	Asociații vegetale - AV	R3801:Cerastio holosteoidis - Trisetum flavescenti Sanda et Popescu 2001. n.c. conf. Coldea et al. 2012, Poo-Trisetum flavescentis Knapp 1951 em. 0berd. 1983 - semnalată în câteva stațiuni din etajul colinat și submontan al României, pe soluri care periodic sunt îmbogățite cu substanțe organice. Când solul sărăcește, sindinamica cenozelor este către as. Festuca rubrae - Agrostetietum Horvat 1951 R3803:Festuco rubrae - Agrostetum capillaris Horvat 1951. R3804:Anthoxantho - Agrostetum capillare Silinger 1933.
8.	Tipuri de pădure TP	Nu este cazul
9.	Descrierea generală a tipului de habitat	Cf. Gafta Mountford, 2008:Fânețe mezofile bogate în specii din etajele montan și subalpin majoritatea peste 600 metri, dominate de obicei de Trisetum flavescens și cu Heracleum sphondylium, Viola cornuta, Astrantia major, Carum carvi, Crepis mollis, C. pyrenaica, Polygonum bistorta, Silene dioica, S. vulgaris, Campanula glomerata, Salvia pratensis, Centaurea nemoralis, Anthoxanthum odoratum, Crocus albiflorus, Geranium phaeum, G. sylvaticum, Narcissus poeticus, Malva moschata, Valeriana repens, Trollius europaeus, Pimpinella major, Muscari botryoides, Lilium bulbiferum, Thlaspi caerulescens, Viola tricolor subsp. subalpina, Phyteuma halleri, P. orbiculare, Primula elatior, Chaerophyllum hirsutum și multe altele.
10.	Specii caracteristice	Cf. Gafta Mountford -2008:Plante: Trisetum flavescens, Heracleum sphondylium, Viola cornuta, Astrantia major, Carum carvi, Crepis mollis, Polygonum bistorta, Silene dioica, S. vulgaris, Campanula glomerata, Salvia pratensis, Anthoxanthum odoratum, Geranium phaeum, G. sylvaticum, Narcissus poeticus, Malva moschata, Trollius europaeus, Pimpinella major, Muscari botryoides, Lilium bulbiferum, Thlaspi caerulescens, Viola tricolor subsp. subalpina, Phyteuma orbiculare, Primula elatior, Chaerophyllum hirsutum, Alchemilla spp., Cirsium heterophyllum.
11.	Fotografii	Anexa 2, Foto 1a - 1d.

B. Date specifice tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate

Nr.	Informație /Atribut	Descriere
1.	Codul unic al tipului de habitat	6520
2.	Statutul de prezență - spațial	izolat
3.	Statutul de prezență - management	natural
4.	Suprafața tipului de habitat	1 ha
5.	Perioada de colectare a datelor din teren	august 2018, iunie-iulie 2019
6.	Distribuția tipului de habitat - descriere	Habitatul este prezent în zona nord-vestică a sitului, mici suprafețe de păjiște, unde procesul de împădurire este evident. Nu sunt utilizate ca fâneață. De asemenea, mici suprafețe de-a lungul drumului pentru TAF care merge către Cascada Mișina. Parcelele analizate nu conțin nucleul cenotic care să definească asociațiile tipice habitatului. Sunt mici enclave în pădure sub formă de zăvoaie, în zone umede, în margine de pădure, unde s-au instalat specii mezzo și mezo-higrofile: Carex sylvatica, C. pendula, Carex remota, Dactylorhiza incarnata, Dactylorhiza maculata - ambele specii de orhidee din Caricetalia davallianae - vegetația terenurilor mlăștinoase, situate pe substrate calcaroase, dezvoltate în proximitatea izvoarelor și râurilor și din Potentillion anserinae Syn.: Agropyro-Rumicion crispi, care cuprinde asociații de buruieni care populează marginile umede ale șanțurilor și luncile inundate. Preferă solul nisipo-argilos, bogat în substanțe nutritive, în special în azotați. Au fost identificate cenoze ale as. Lolio-Potentilletum anserinae conform Rapaics 1927, Knapp 1946 Syn.: Potentilletum anserinae conform Rapaics 1927, modificat de Pass. 1964. Vegetează atât pe marginea nisipoasă și umedă a șanțurilor, pe terenuri slab bătătorite în special de către păsări. Este asociație mezohigrofilă. Formează pâlcuri mici, scunde, care acoperă solul în proporție de 60-100 %. Cele două specii caracteristice Lolium perenne și Potentilla anserina formează fitocenoze care se întrepătrund cu cele de Lolio- Plantaginetum majoris și chiar cu cele de Bidention. Au fost identificate în astfel de perimetre următoarele specii: Alchemilla crinita, A. connivens, Cirsium palustre, Myosotis scorpioides, Potentilla anserina, Ranunculus repens, Juncus articulatus, Mentha longifolia, Potentilla reptans, Agrostis stolonifera, Juncus effusus, Carex hirta, Agropyron repens, Alopecurus geniculatus, Festuca arundinacea, Juncus compressus, J. inflexus, Carex flava, Cruciata glabra, Caltha laeta, Festuca pratensis, Carex vesicaria, Festuca rubra, Plantago lanceolata, Stellaria holostea, Dactylis glomerata.
7.	Distribuția tipului de habitat - hartă	Anexa 3 - Harta 3.10.1
8.	Alte informații privind sursele de informații	Disponibile în secțiune Bibliografie.

Habitate de pădure Habitatul 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-FagetumA. Date generale ale tipului de habitat

Nr.	Informație/Atribut	Descriere
1.	Clasificarea tipului de habitat	EC - habitat de importanță comunitară
2.	Codul unic al tipului de habitat	9110
3.	Denumire habitat	Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
4.	Palaearctic Habitats - PalHab	42.1323 Dacian acidophile beech-fir forest41.1D54 South Carpathian Festuca drymeja beech forest41.1D11 Dacian woodrush-beech forest41.1D14 Dacian bilberry beech forest41.1D54 South Carpathian Festuca drymeja beech forest
5.	Habitatele din România - HdR	R4102 Păduri sud-est carpatice de molid - Picea abies, fag - Fagus sylvatica și brad - Abies alba cu Hieracium rotundatum
5.	Habitatele din România - HdR	R4105 Păduri sud-est carpatice de fag - Fagus sylvatica și brad - Abies alba cu Festuca drymejaR4106 Păduri sud-est carpatice de fag - Fagus sylvatica și brad - Abies alba cu Hieracium rotundatumR4107 Păduri sud-est carpatice de fag - Fagus sylvatica și brad - Abies alba cu Vaccinium myrtillusR4110 Păduri sud-est carpatice de fag - Fagus sylvatica cu Festuca drymeja
6.	Habitatele Natura 2000	9110 Luzulo-Fagetum beech forests Este habitat de importanță comunitară
7.	Asociații vegetale - AV	Hieracio rotundati-Abietum Festuco drymeiae - FagetumHieracio rotundati - Fagetum -Syn: Deschampsio flexuosae - Fagetum
8.	Tipuri de pădure -TP	1331 - Amestec de rășinoase și fag cu Festuca altissima Pm1341 - Amestec de rășinoase și fag pe soluri scheletice Pm2121 - Brădet cu Festuca drymeia Pm2132 - Brădet cu flora acidofila Ps2231 - Brădeto-făget cu Festuca altissima Pm2241 - Brădeto-făget cu Luzula luzuloides Pi2251 - Brădeto-făget cu Vaccinium myrtillus Pi4161- Făget montan cu Vaccinium myrtillus Pi4162- Făget montan cu Vaccinium myrtillus Pm 4242 - Făget de dealuri cu Vaccinium myrtillus Pi4141 - Făget cu Festuca altissima Pm4142 - Făget cu Festuca altissima Ps4151 - Faget montan cu Luzula luzuloides Pi4152 - Faget montan cu Luzula luzuloides Pm
9.-	Descrierea generală a tipului de habitat	Acest habitat este compus din fag - Fagus sylvatica, iar în etajul montan din amestec de fag - Fagus sylvatica cu brad - Abies alba sau fag - Fagus sylvatica cu brad - Abies alba și molid - Picea abies, dezvoltat pe soluri acide din domeniul medio-European din Europa centrală și de nord. Altitudini între 700, 800-1450. Temperaturi medii anuale cuprinse între 3/ 3.5-8º C și precipitații între 800-1000 /1200 mm Soluri: de tip districambosol, criptopodzol, prepodzol, mijlociu profunde - superficiale, ± scheletice, acide, oligobazice, umede. Fitocenoze edificate de specii europene boreale și nemorale, oligomezoterme, mezofite, oligo-mezotrofe. Stratul arborilor compus din molid - Picea abies, fag - Fagus sylvatica ssp. Sylvatica, uneori exclusiv, brad - Abies alba în proporții variate, cu rare exemplare de mesteacăn -Betulapendula, scoruș - Sorbus aucuparia iar la dealuri și gorun - Quercus petraea, pin silvestru - Pinus sylvestris plop tremurător - Populus tremula, ulm - Ulmus glabra, cireș - Cerasus avium, are acoperire de 70-100% și înălțimi de 2230 m pentru molid și brad, 18-24 m pentru fag la 100 de ani. Stratul arbuștilor: cu rare exemplare de Ribes uva-crispa, Lonicera nigra, Sambucus racemosa, S. nigra, Corylus avellana, Crataegus monogyna, Evonymus europaea, Daphne mezereum.
10.	Specii caracteristice	Specii edificatoare: Picea abies, Fagus sylvatica ssp. Sylvatica, uneori exclusiv, Abies alba. Specii caracteristice: Hieracium rotundatum, Festuca drymeia. Alte specii importante: Athyriumfilix- femina, Digitalis grandiflora, Dryopteris filix-mas, Galium odoratum, Galium schultesii, Lamium galeobdolon, Luzula luzuloides, Oxalis acetosella, Poa nemoralis, Pteridium aquilinum, Veronica officinalis, Vaccinium myrtillus, V. vitis idaea.
11.	Fotografii	Anexa 2 - Foto 2a

B. Date specifice tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate

Nr.	Informație /Atribut	Descriere
1.	Codul unic al tipului de habitat	9110
2.	Statutul de prezență [spațial]	Continuu
3.	Statutul de prezență - management	Naturală, parțial reconstituit prin plantații și regenerări naturale.
4.	Suprafața tipului de habitat	121 Ha
5.	Perioada de colectare a datelor din teren	Iulie 2018 - iunie 2019
6.	Distribuția tipului de habitat - descriere	Pe versanți inferiori. Pe terenuri cu diverse pante și expoziții.
7.	Distribuția tipului de habitat - hartă	Anexa 3 - Harta 3.10.2
8.	Alte informații privind sursele de informații	Disponibile în secțiunea Bibliografie.

Habitatul 91V0 - Păduri dacice de fag - Symphyto-FagionA. Date generale ale tipului de habitat

Nr	Informație/Atribut	Descriere
1.	Clasificarea tipului de habitat	EC - habitat de importanță comunitară
2.	Codul unic al tipului de habitat	91V0
3.	Denumire habitat	Păduri dacice de fag Symphyto - Fagion
4.	Palaearctic Habitats -PalHab-	41.1D212 Dacian Pulmonaria rubra fir-beech forests 41.1D213 Dacian Leucanthemum beech forest 41.1D211 Dacian Dentaria glandulosa beech forest 41.4641 Dacian Phyllitis beech ravine forest
5.	Habitatele din România -HdR-	R4101 - Păduri sud-est carpatice de molid -Picea abies, fag - Fagus sylvatica și brad - Abies alba cu Pulmonaria rubra R4103 - Păduri sud-est carpatice de molid- Picea abies, fag - Fagus sylvatica și brad - Abies alba cu Leucanthemum waldesteineii R4104 - Păduri sud-est carpatice de fag - Fagus sylvatica și brad - Abies alba cu Pulmonaria rubraR4108 - Păduri sud-est carpatice de fag - Fagus sylvatica și brad - Abies alba cu Leucanthemum waldsteineii R4109 - Păduri sud-est carpatice de fag - Fagus sylvatica cu Symphytum cordatumR4116 - Păduri sud-est carpatice de fag - Fagus sylvatica cu Phyllitis scolopendrium
6.	Habitatele Natura 2000	91V0 Dacian beech forests Symphyto-Fagion Este habitat de importanță comunitară
7.	Asociații vegetale - AV	Pulmonaria rubrae - Fagetum Leucanthemo waldsteineii - Fagetum Symphyto cordati - Fagetum Phyllitidi - Fagetum
8.	Tipuri de pădure - TP	1311- Amestec normal de rășinoase și fag, cu flora de mull - Ps1312- Amestec de rășinoase și fag, cu flora de mull, din nordul țării – Ps1321 - Amestec de rășinoase cu fag cu Rubus hirtus - Pm1411- Molideto-făget normal cu Oxalis Acetosella - Ps1412- Molideto-făget nordic cu Ocalis Acetosella - Ps1413- Molideto-făget pe soluri schelete - Pm1313- Amestec de rășinoase și fag pe soluri gleizate - Ps2111- Brădet normal cu floră de mull - Ps2112- Brădeto-faget cu floră de mull de productivitate mijlocie - Pm2113- Brădeto-faget cu floră de mull pe soluri schelete - Pm 2116 - Brădet cu flora de mull pe soluri schelete - Pi2211- Brădeto-făget normal cu flora de mull - Ps2212- Brădeto-făget cu flora de mull, de productivitate mijlocie- Pm2213- Brădeto-făget cu flora de mull pe soluri scheletice - Pm2214- Brădeto-făget pe soluri schelete - Pi 2221 - Brădeto-făget cu Rubus hirtus - Pm 2311 - Brădet amestecat - Ps4111- Făget normal cu floră de mull - Ps4112- Făget sudic de altitudine mare, cu floră de mull - Pm4113- Făget nordic de altitudine mare, cu floră de mull - Pm4114- Făget montan pe soluri schelete cu floră de mull - Pi4115- Făget de limita cu floră de mull - Pi4121 - Făget montan nud pe soluri brune și brune-gălbui moderat acide - Pm4131- Făget montan cu Rubus hirtus - P4132- Făget montan cu Rubus hirtus - Ps4231- Făget de dealuri, cu Rubus hirtus - Pm4232- Făget de dealuri cu Rubus hirtus - Ps
9.	Descrierea generală a tipului de habitat	Păduri formate din Fagus sylvatica, Fagus sylvatica-Abies alba, Fagus sylvatica-Abies alba-Picea abies și Fagus sylvatica-Carpinus betula din România, Ucraina și estul Serbiei din munții Carpați din alianța Symphyto cordati-Fagion cu specii tipice făgetelor, dezvoltate pe substrate neutre, bazice și uneori acide. Altitudini între 600 și -800-1450 m. Temperaturi medii anuale cuprinse între 3.5 - 4-8º C și precipitații între 750-1000 și 1200 mm. Soluri: de tip eutricambosol, luvisol, districambosol, mijlociu profunde-profunde, slab scheletice, moderat-slab acide, mezo- eubazice, umede. Fitocenoze edificate de specii boreale și nemorale, oligo-mezoterme, mezofite, oligo- mezotrofe. Stratul arborilor compus din molid - Picea abies, fag - Fagus sylvatica ssp. Sylvatica, uneori exclusiv, brad - Abies alba, frecvent cu exemplare de paltin de munte - Acer pseudoplatanus, ulm de munte - Ulmus glabra, mai rar frasin - Fraxinus excelsior, carpen - Carpinus betulus; are acoperire de 70-100% și înălțimi de 30-35 m pentru molid și brad, 25-30 pentru fag la 100 de ani. Stratul arbuștilor este reprezentat prin puține exemplare de Corylus avellana, Sambucus racemosa, S. nigra, Lonicera xylosteum, Daphne mezereum, Crataegus monogyna.
10.	Specii caracteristice	Specii edificatoare: Picea abies, Fagus sylvatica ssp. sylvatica, Abies alba. Specii caracteristice: Pulmonaria rubra, Symphytum cordatum, Dentaria glandulosa, Leucanthemum waldsteini, Ranunculus carpaticus. Alte specii importante: Actaea spicata, Carex sylvatica, Geranium robertianum, Lamium galebdolon, Mercurialis perennis, Oxalis acetosella, Polygonatum multiflorum, Rubus idaeus, Salvia glutinosa, Sanicula europaea, Senecio nemorensis, Stachys sylvatica; în locuri umede, primăvara: Allium ursinum; vara: Cardamine impatiens, Circaea lutetiana, Carex pendula, Impatiens noli-tangere; pe versanții umbriți și în stațiuni mai umede poate domina Rubus hirtus.
11.	Fotografii	Anexa 2 - Foto 2b

B. Date specifice tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate

Nr.	Informație /Atribut	Descriere
1.	Codul unic al tipului de habitat	91V0
2.	Statutul de prezență - spațial	Continuu
3.	Statutul de prezență - management	Naturală, parțial reconstituit prin plantații și regenerări naturale.
4.	Suprafața tipului de habitat	98 ha
5.	Perioada de colectare a datelor din teren	august 2018 - iunie 2019
6.	Distribuția tipului de habitat - descriere	Pe versanții mijlocii și superiori. Pe terenuri cu pante reduse și expoziții însorite.
7.	Distribuția tipului de habitat - hartă	Vezi Anexa 3 - Harta 3.10.3
8.	Alte informații privind sursele de informații	Disponibile în secțiunea Bibliografie.

3.3. Specii de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată Specii de listate în Formularul Standard al sitului Natura 2000 ROSCI0023 Cascada Mișina: Specii de mamifere– Lynx lynx– Ursus arctos– Canis lupus Specii de herpetofaună– Bombina variegata– (Lissotriton) Triturus montandoni– Triturus cristatus Specii de ihtiofaună– Cottus gobio Specii de nevertebrate– Rosalia alpina Specii de mamifere > Lynx lynxA. Date generale ale speciei

Nr	Informație/Atribut	Descriere
1	Cod specie EUNIS	1438
2	Denumirea științifică	Lynx lynx, Linnaeus 1758
3	Denumirea populară	râs
4	Descrierea speciei	Felină de talie mijlocie, cu picioare relativ lungi, coadă scurtă, capul rotund, gătul scurt, urechile ascuțite terminate cu un smoc de păr. Blana, cu excepția abdomenului care este alb-gălbui, este galben-roșcată, cu pete ruginii de la închis spre negru, mai mult sau mai puțin evidențiate.Urechile sunt terminate cu smocuri de peri lungi și negri, părul mai lung de pe maxilarul inferior atărnând în forma de favoriți, iar coada având vârful negru. Prezintă gheare retractile, ce pot ajunge până la 4 cm. Maxilarele sunt scurte și prezintă 28 de dinți. Animale solitare, cu excepția perioadei de înmulțire, teritoriale.Teritoriile individuale sunt marcate cu secreții ale glandelor, urină și excremente. Teritoriile femelelor sunt de obicei mai mici decât cele ale masculilor - între 80 - 500 kmp teritoriul femelelor și între 120-1800 kmp al masculilor.Răspândire: Râsul este una dintre speciile de feline cu cea mai mare răspândire din lume, în trecut fiind răspândită în toată Europa, exceptând Peninsula Iberică, și Asia centrală. În prezent, specia este distribuită continuu în țările nordice și Rusia, dar fragmentată în populații mici în centrul și vestul Europei. În România specia este răspândită în întregul arc carpatic și în dealurile subcarpatice cu un procent mai ridicat de împădurire. Hrană: Exclusiv carnivor, dieta variază în funcție de speciile pradă existente, consumând animale de talie medie și mijlocie. Cele mai întâlnite în dieta râsului sunt ungulatele de mărime medie și mică, căprior și capră neagră, dar o parte importantă din hrana sa e reprezentată de cerb, iepuri și păsări.Reproducere: Sezonul de împerechere este în perioada, sfârșitul lunii februarie - mijlocul lunii aprilie, perioada de gestație este de 67-74 de zile. Femela dă naștere la 1 - 5 pui, în general 2-3 pui, pe care îi alăptează până la vârsta de 4 luni. Puii stau cu femela până la vârsta de 10 luni, când devin independenți. Maturitatea sexuală este atinsă de femele la vârsta de 2 ani, iar de masculi la vârsta de 3 ani.
5	Perioade critice	Primii doi ani de viață.
6	Cerințe de habitat	Râsul este un prădător de pădure, având preferințe pentru zonele cu arbori bătrâni, bine împădurite, cuprinzând arbuști, dar prezența sa într-un anumit areal este determinată de prezența speciilor pradă conform Promberger B., Ionescu 0., 2000. Deși este considerată o specie de habitat forestier, râsul preferă habitatele forestiere în alternanță cu pășuni sau zone cu arbuști. Această alternanță a habitatelor este mai mult prezentă în zonele de deal și dealuri înalte și mult mai putin caracteristică zonelor montane și etajului molidișurilor. De asemenea, pe timpul iernii specia urmărește prada în zonele de refugiu din văile largi, cu enclave forestiere sau pășuni de suprafețe mari. Pentru perioada de fătare și creștere a puilor, râsul alege zone de pe versanți împăduriți cu pante mari, cu prezența stâncăriilor sau grohotișurilor, și la distanțe reduse față de o sursa de apă.
7	Fotografii	Anexa 2 - Foto 3-5