HOTĂRÂREA nr. 14 din 15 martie 2025privind contestațiile formulate împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 24D din 14 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului Ponta Victor-Viorel și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 362 din 24 aprilie 2025



    Marian Enache- președinte
    Mihaela Ciochină- judecător
    Cristian Deliorga- judecător
    Dimitrie-Bogdan Licu- judecător
    Laura-Iuliana Scântei- judecător
    Gheorghe Stan- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Elena-Simina Tănăsescu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Daniela Ramona Marițiu- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1. Pe rol se află soluționarea contestației formulate de domnul Cristian Adrian Secu împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 24D din 14 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului Ponta Victor-Viorel și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.2. Contestația a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 3.082 din 14 martie 2025 și formează obiectul Dosarului nr. 1.022F/2025. Decizia nr. 24D din 14 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului Ponta Victor-Viorel și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025 împreună cu propunerea de candidatură a domnului Ponta Victor-Viorel au fost transmise de Biroul Electoral Central cu Adresa nr. 329C/BEC/P.R./2025 din 14 martie 2025, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 3.084 din 15 martie 2025.3. În motivarea contestației se invocă Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024, apreciindu-se că acțiunile și faptele domnului Ponta Victor-Viorel, anterioare depunerii candidaturii sale la alegerile pentru funcția de Președinte al României, dovedesc că acesta nu îndeplinește condițiile de eligibilitate de sorginte constituțională ce incumbă titularului funcției supreme în stat și care decurg din formula jurământului. În esență, se susține că în anul 2012 domnul Ponta Victor-Viorel, în calitate de prim-ministru și lider al USL, a fost implicat într-o serie de acțiuni concertate care au avut drept scop răsturnarea ordinii constituționale, calificate la acea vreme drept o „tentativă eșuată de lovitură de stat“. Se face referire la Avizul CDL-AD(2012)026-ROM al Comisiei de la Veneția. În continuare, detaliind parcursul administrativ și jurisdicțional al verificării tezei de doctorat a candidatului, contestatarul susține că domnul Ponta Victor-Viorel a obținut fraudulos titlul de doctor în drept. Așa fiind, apreciază că plagiatul - ca expresie a înșelăciunii intelectuale - anulează orice aparență de merit și denotă o lipsă fundamentală de integritate, astfel că însăși premisa exercitării ulterioare a funcției de Președinte este afectată.4. Pe rolul Curții Constituționale se află și Dosarul nr. 1.023F/2025, având ca obiect soluționarea contestației formulate de domnul George Andrei Tanaru împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 24D din 14 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului Ponta Victor-Viorel și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.5. În motivarea contestației se arată, în esență, că lista susținătorilor depusă de către domnul Ponta Victor-Viorel conține semnături ale unor persoane diferite, care au semnat pentru candidați diferiți. Totodată, lista de semnături prezintă elemente de similaritate și lipsuri evidente, conținând și fotocopii, fapt ce trebuie să conducă la eliminarea acestora și, ca efect, la respingerea înregistrării candidaturii. Invocând Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024, precitată, se apreciază că domnul Ponta Victor-Viorel arată un dispreț profund pentru prevederile Constituției, pentru principiile statului de drept și pentru principiile Uniunii Europene. Se arată că domnul Ponta Victor-Viorel a făcut declarații și a dat dovadă de atitudini și acțiuni publice incompatibile cu funcția prezidențială, precum susținerea apropierii de politica Rusiei, atacuri asupra sistemului judiciar independent din România, diverse declarații care sunt în contradicție cu principiile democratice, critici la adresa instituțiilor internaționale, utilizarea unei retorici controversate privind drepturile omului, în special în ceea ce privește minoritățile și societatea civilă. Se susține că domnul Ponta Victor-Viorel a demonstrat un comportament care sfidează normele constituționale și legislația națională, ceea ce îl face incompatibil cu funcția de Președinte al României.6. Curtea Constituțională a informat public candidatul, precum și orice persoană interesată, prin afișarea contestațiilor pe site-ul instituției, cu privire la contestațiile formulate împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 24D din 14 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului Ponta Victor-Viorel și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025 și cu privire la faptul că dosarul se soluționează pe baza sesizării și a celorlalte documente depuse până în ziua termenului stabilit pentru analizarea contestației.7. Cu Adresa înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 3.087 din 15 martie 2025, domnul Ponta Victor-Viorel a depus la dosare note scrise, prin care solicită respingerea contestațiilor formulate.8. În temeiul dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, contestațiile se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar. 9. Având în vedere obiectul dosarelor nr. 1.022F/2025 și nr. 1.023F/2025, și anume contestațiile formulate împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 24D din 14 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului Ponta Victor-Viorel și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, precum și faptul că între motivele invocate există o strânsă legătură, Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării dosarelor. 10. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a acestor cauze, iar Curtea, în temeiul art. 139 din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1.023F/2025 la Dosarul nr. 1.022F/2025, care a fost primul înregistrat. 11. Având cuvântul pe fondul cauzei, reprezentantul Ministerului Public, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, solicită respingerea contestațiilor formulate. În ceea ce privește susținerea potrivit căreia domnul Ponta Victor-Viorel a participat la o lovitură de stat, arată că, la momentul respectiv, a existat o contrapondere eficientă la acțiunile candidatului din partea Curții Constituționale. Candidatul a respectat rezultatul referendumului și actele Curții Constituționale și a înțeles necesitatea respectării valorilor constituționale. Plecând de la parcursul administrativ și jurisdicțional al contestării tezei de doctorat a candidatului, se arată că în legătură cu aceste aspecte sunt incidente o decizie de admitere a Curții Constituționale, precum și o hotărâre a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cele statuate de aceste instanțe trebuind să fie respectate. În ceea ce privește afirmațiile referitoare la listele de semnături, arată că acestea sunt simple suspiciuni ale contestatarilor. Referitor la luările de poziție calificate de către contestatar ca fiind „pro-Rusia“, arată că acestea au fost făcute în anul 2015, în contextul existenței altor realități sociale și cu scopul obținerii anumitor avantaje economice de către statul român. În ceea ce privește presupusa susținere a candidatului Călin Georgescu, reprezentantul Ministerului Public susține că aceasta reprezintă o simplă strategie electorală, candidatul urmărind obținerea unui câștig electoral prin atragerea voturilor respective. În final, referitor la afirmațiile îndreptate împotriva justiției, se arată că acestea trebuie privite din perspectiva situației candidatului, care, la momentul respectiv, făcea obiectul unui dosar penal. În concluzie, solicită respingerea contestațiilor formulate.
    CURTEA,    examinând contestațiile în raport cu prevederile Constituției, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, văzând notele scrise ale domnului Victor-Viorel Ponta, concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum și documentele aflate la dosar, reține următoarele:12. Potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, ale art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, precum și celor ale art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze contestațiile împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 24D din 14 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului Ponta Victor-Viorel și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.13. Examinând contestațiile formulate, Curtea constată că atât condițiile de eligibilitate, cât și impedimentele constituționale pentru a fi ales în funcția de Președinte al României sunt prevăzute în Constituție și în Legea nr. 370/2004.14. Curtea observă că, potrivit art. 4 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „Candidaturile propuse de partidele și de alianțele politice, precum și candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susținute de cel puțin 200.000 de alegători. Un alegător poate susține mai mulți candidați“. Potrivit art. 27 alin. (2) lit. c) din aceeași lege, „Propunerile se fac în scris și vor fi primite numai dacă: (...) c) sunt însoțite de declarația de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată și datată de candidat, de declarația de avere, declarația de interese, de o declarație pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, precum și de lista susținătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători“.15. Referitor la modul de întocmire și la conținutul listei de susținători, art. 27 alin. (3) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, stabilește că „Lista susținătorilor este un act public, sub sancțiunea prevăzută de art. 292 [n.a. în prezent, art. 326] din Codul penal. Lista sau listele susținătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, prenumele și numele candidatului, precum și prenumele și numele, data nașterii, adresa, denumirea, seria și numărul actului de identitate și semnătura alegătorilor care susțin candidatura. În finalul listei persoana care a întocmit-o este obligată să facă o declarație pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susținătorilor. Modelul listei susținătorilor și al declarației pe propria răspundere sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege“. Potrivit anexei menționate în textul de lege citat, lista de susținători cuprinde următoarele rubrici: prenume, nume, data nașterii, adresa, act de identitate (denumire, serie, număr) și semnătura. Cât privește semnătura, legea menționează că „lista este act public și se află sub incidența art. 292 [n.a. în prezent, art. 326] din Codul penal“. În anexă se stabilește și modelul declarației pe propria răspundere care atestă că „toate datele și semnăturile cuprinse în (...) listă (...) corespund realității“.16. Față de dispozițiile legale citate, Curtea constată că modul de întocmire a listelor de susținători, care constituie un act public, este clar reglementat de legiuitor, iar elementele pe care acestea trebuie să le cuprindă permit verificarea și stabilirea identității alegătorilor care susțin candidatura. Cât privește semnătura, ca element obligatoriu al listelor de susținători, legiuitorul a stabilit în mod expres că se află sub incidența normelor din Codul penal care reglementează infracțiunea de fals în declarații. În acest sens, persoana care a întocmit lista trebuie să declare pe propria răspundere că datele cuprinse în lista de susținători corespund realității, atestând astfel veridicitatea semnăturilor susținătorilor, sub sancțiunea prevăzută de art. 326 alin. (1) din Codul penal, potrivit căruia „Declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unități în care aceasta își desfășoară activitatea în vederea producerii unei consecințe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declarația făcută servește la producerea acelei consecințe, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.“ Ca urmare, aprecierea eventualelor „vicii de fond și de formă“ ale listelor de susținători trebuie realizată cu stricta respectare a cadrului legal de referință citat, respectiv prin verificarea listelor sub aspectul existenței tuturor elementelor prevăzute de lege. Ținând seama de termenele scurte aplicabile în procedura electorală, această verificare se putea face eventual prin sondaj, într-o primă etapă, pentru a fundamenta luarea, în continuare, a altor măsuri legale.17. Câtă vreme legiuitorul a stabilit cerința semnăturii ca element al listelor de susținători sub incidența dispozițiilor din Codul penal pentru infracțiunea de fals în declarații, răsturnarea prezumției de veridicitate a acestor semnături se poate face numai prin constatarea falsului, în condițiile prevăzute de lege (Hotărârea nr. 4 din 22 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 24 septembrie 2019, paragrafele 9-13).18. În continuare, Curtea reține că, potrivit art. 37 din Constituție, coroborat cu art. 16 alin. (3), art. 36 și art. 40 alin. (3) din Constituție, au dreptul de a fi aleși în funcția de Președinte al României cetățenii cu drept de vot care, până în ziua alegerilor inclusiv, au împlinit 35 de ani, au domiciliul în țară și cărora nu le este interzisă asocierea în partide politice. Totodată, conform art. 27 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare,(2) Propunerile se fac în scris și vor fi primite numai dacă:a) sunt semnate de conducerea partidului sau a alianței politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, după caz, de candidatul independent;b) cuprind prenumele și numele, locul și data nașterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupația și profesia candidatului și precizarea că îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a candida;c) sunt însoțite de declarația de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată și datată de candidat, de declarația de avere, declarația de interese, de o declarație pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, precum și de lista susținătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători.19. Curtea reține că autorii contestațiilor nu formulează critici cu privire la condițiile de eligibilitate și impedimentele constituționale pentru a fi ales în funcția de Președinte al României, ci exprimă aprecieri și opinii personale cu privire la candidat (a se vedea și Hotărârea nr. 4 din 1 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1022 din 5 noiembrie 2004, Hotărârea nr. 46 din 30 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 30 septembrie 2014, și Hotărârea nr. 47 din 30 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 30 septembrie 2014).20. Astfel fiind, întrucât în prezenta cauză nu au fost prezentate motive de natură să demonstreze nelegalitatea verificărilor efectuate și, respectiv, a înregistrării de către Biroul Electoral Central a candidaturii domnului Ponta Victor-Viorel, Curtea urmează să respingă contestațiile formulate.21. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992, precum și al art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    HOTĂRĂȘTE:    Respinge contestațiile formulate de domnii Cristian Adrian Secu și George Andrei Tanaru împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 24D din 14 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului Ponta Victor-Viorel și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.Definitivă.Se comunică Biroului Electoral Central și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 15 martie 2025.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    MARIAN ENACHE
    Magistrat-asistent,
    Daniela Ramona Marițiu    ------