HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025privind contestațiile formulate împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, precum și a semnului electoral
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 14 martie 2025



    Marian Enache- președinte
    Mihaela Ciochină- judecător
    Cristian Deliorga- judecător
    Dimitrie-Bogdan Licu- judecător
    Laura-Iuliana Scântei- judecător
    Gheorghe Stan- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Elena-Simina Tănăsescu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Benke Károly- prim-magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1. Pe rol se află soluționarea contestației formulate de domnul Călin Georgescu privind respingerea înregistrării candidaturii sale la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.2. Contestația a fost înregistrată la Curtea Constituțională la data de 10 martie 2025 și formează obiectul Dosarului nr. 927F/2025, la care a fost atașată Decizia nr. 18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, transmisă de Biroul Electoral Central (BEC) cu Adresa nr. 150C/BEC/P.R./2025 din 10 martie 2025, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 2.726 din 10 martie 2025.3. În motivarea contestației, domnul Călin Georgescu arată că, sub aspect procedural, BEC nu a respectat condițiile legale privind cvorumul de prezență, cvorumul de vot, procedura de desfășurare a ședinței și procedura de adoptare, redactare și publicare a Deciziei BEC nr. 18D din 9 martie 2025 și a procesului-verbal întocmit de BEC din care rezultă data și ora afișării acesteia - procesul-verbal nefiind nici măcar semnat. Prin urmare, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 174 și următoarele din Codul de procedură civilă, care atrag nulitatea absolută a deciziei și a procesului-verbal antereferite. Așadar, se solicită obligarea BEC la comunicarea procesului-verbal al ședinței din data de 9 martie 2025 în care a fost adoptată decizia și a fost întocmit procesul-verbal de afișare, pentru a se putea constata și dovedi neregularitățile de ordin procedural care atrag nulitatea absolută a Deciziei BEC nr. 18D din 9 martie 2025 și a procesului-verbal de afișare.4. Pe fondul contestației se susține că, potrivit art. 17 alin. (1) lit. b) și art. 29 alin. (1) - (3) din Legea nr. 370/2004, BEC are atribuția de a constata îndeplinirea doar a condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege pentru candidaturi și, subsecvent, de a le înregistra pe cele care îndeplinesc aceste condiții, respectiv de a respinge înregistrarea celor care nu le îndeplinesc. Condițiile de formă sunt prevăzute de art. 27 alin. (2) - (5) din Legea nr. 370/2004, completate de cele stabilite prin Hotărârea Autorității Electorale Permanente nr. 1/2025 și prin Decizia BEC nr. 2D din 26 februarie 2025. Condițiile de fond sunt cele enumerate la art. 28 din Legea nr. 370/2004, cu trimitere doar la art. 37 din Constituție, care, la rândul lui, face trimitere la art. 16 alin. (3) din Legea fundamentală. Prin urmare, în legătură cu înregistrarea candidaturilor la alegerile pentru Președintele României, BEC trebuie să își realizeze singura atribuție în materie, prevăzută expres de Legea nr. 370/2004, și anume aceea de a constata îndeplinirea condițiilor de formă și de fond sus-menționate. În schimb, BEC, prin decizia de respingere a înregistrării candidaturii domnului Călin Georgescu, nu a verificat, în niciun fel, îndeplinirea cumulativă a condițiilor de formă și de fond cerute de Legea nr. 370/2004 și de actele adoptate în baza acesteia, mărginindu-se să precizeze că „nu poate da prevalență analizei aspectelor formale ale prezentei candidaturi, în detrimentul celor fundamentale tranșate deja de curte (Curtea Constituțională - s.n.)“. În întreg cuprinsul deciziei contestate, BEC a analizat doar condiții de fond suplimentare, decurgând indirect din alte prevederi constituționale decât cele la care Legea nr. 370/2004 însăși face trimitere și care au fost decelate, pe cale de interpretare, în jurisprudența Curții Constituționale, prin Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024.5. BEC nu doar că nu și-a îndeplinit singura atribuție în materie, dar și-a și substituit competența exclusivă a Curții Constituționale de a examina și verifica îndeplinirea condițiilor de eligibilitate și de fond pentru candidatura la funcția de Președinte al României, care decurg, pe cale de interpretare, din alte dispozițiile ale Constituției decât cele la care face trimitere Legea nr. 370/2004, respectiv cele ale art. 82 alin. (2) cu privire la conținutul jurământului de credință ce trebuie depus la intrarea în mandat.6. Se menționează că, prin Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024, paragrafele 48 și 58 - invocată de BEC -, Curtea arată că îi revine în mod exclusiv competența de a verifica îndeplinirea de către candidați a condițiilor de eligibilitate rezultate din Constituție. Or, potrivit procedurii stabilite de Legea nr. 370/2004, această verificare de către Curte se poate realiza numai în situația unei candidaturi a cărei înregistrare a fost admisă de BEC, dar, ulterior, a fost contestată în condițiile art. 31 alin. (1) din Legea nr. 370/2004.7. În concluzie, Decizia BEC nr. 18D din 9 martie 2025 este vădit nelegală, întrucât BEC nu și-a îndeplinit atribuția de a verifica îndeplinirea condițiilor de formă și de fond prevăzute de Legea nr. 370/2004 și și-a arogat, în mod nepermis, competența exclusivă a Curții Constituționale de a interpreta Legea fundamentală pentru stabilirea unor condiții suplimentare de eligibilitate și fond privind candidatura la funcția de Președinte al României - altele decât cele prevăzute de Legea nr. 370/2004 -, precum și, în subsidiar, pe cea de a examina și verifica îndeplinirea acestora.8. Se arată că, în timp ce deciziile Curții Constituționale au ca obiect verificarea conformității legii cu dispozițiile constituționale, având, așadar, un caracter general și impersonal, hotărârile Curții Constituționale date în procedura privind alegerea Președintelui României - mai exact, în soluționarea contestațiilor privind deciziile BEC de admitere sau de respingere a candidaturilor - sunt date intuitu personae, așa cum este cazul Hotărârii nr. 2 din 5 octombrie 2024, care are în vedere candidatura doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă depusă în cadrul procesului electoral din anul 2024.9. Cu toate acestea, nici deciziile, nici hotărârile Curții Constituționale nu produc efecte sine die. Astfel, deciziile, indiferent dacă sunt decizii de constatare a constituționalității sau interpretative, își încetează aplicarea odată cu abrogarea legii în legătură cu care au fost date și cu care fac corp comun. Mutatis mutandis, hotărârile pronunțate în cadrul procedurii de alegere a Președintelui României își produc efectele doar până la încheierea, în orice formă, a procesului electoral. Din această perspectivă, se consideră că BEC a făcut o confuzie între deciziile și hotărârile Curții Constituționale în privința caracterului lor general obligatoriu, întrucât invocă art. 147 alin. (4) din Constituție, care se referă numai la deciziile Curții, nu și la hotărârile acesteia.10. Se susține că BEC apreciază în mod greșit - nesocotind chiar dispozițiile Legii nr. 370/2004 - că alegerile pentru funcția de Președinte al României, care se desfășoară în anul 2025, ar reprezenta, de fapt, același proces electoral cu cel desfășurat în anul 2024 și anulat prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024. În realitate, plecând de la definiția legală a perioadei electorale [art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 370/2004], se apreciază că în discuție sunt două perioade electorale și, deci, două procese electorale distincte: unul desfășurat în anul 2024, în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2024 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2024 și a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024, a Hotărârii Guvernului nr. 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Președintele României din anul 2024 și a Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României în anul 2024, iar celălalt, în curs de desfășurare în anul 2025, în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2025 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2025 și alegerilor locale parțiale din anul 2025, a Hotărârii Guvernului nr. 4/2025 privind stabilirea datei alegerilor pentru Președintele României din anul 2025 și a Hotărârii Guvernului nr. 17/2025 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României din anul 2025.11. În aceste circumstanțe, autorul arată că, în opinia sa, considerentele Hotărârii Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024 privind candidatura doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă, dată în cadrul procesului electoral pentru alegerea Președintelui României din anul 2024, nu se pot aplica în cazul candidaturii domnului Călin Georgescu, în cadrul unui nou proces electoral, cel privind alegerea Președintelui României din anul 2025, cu atât mai mult cu cât BEC nu a adus nicio dovadă că situația de fapt imputată domnului Călin Georgescu, în cadrul procesului electoral din anul 2025, ar fi fost similară cu cea a doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă, în cadrul procesului electoral din anul 2024. Se mai menționează că Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024 nu numai că nu face referiri la fapte sau declarații ale domnului Călin Georgescu din care ar rezulta nerespectarea Constituției și a democrației, dar nici nu îl nominalizează. Se arată, în realitate, că Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024 se referă la cu totul alte aspecte, respectiv manipularea votului alegătorilor prin utilizarea netransparentă a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale și finanțarea din surse nedeclarate a campaniei, inclusiv online (paragraful 11).12. Prin urmare, acceptând linia de gândire a BEC, ar însemna ca o hotărâre a Curții Constituționale privind admiterea unei contestații față de o decizie de înregistrare a unei candidaturi de către BEC să poată fi invocată cu titlu de jurisprudență chiar de către BEC pentru a respinge înregistrarea unei alte candidaturi, într-un alt proces electoral, fără ca situația de fapt premisă să fi fost asemănătoare și dovedită și, deci, fără să poată fi aplicat principiul de drept ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet.13. Se învederează că dacă s-ar accepta că o hotărâre a Curții Constituționale privind anularea alegerilor în cadrul unui proces electoral, cauzată de faptele atribuite, fie și indirect, unuia dintre candidați, ar constitui fine de neprimire pentru înregistrarea de către BEC a oricărei candidaturi a respectivului cetățean român sau motiv de anulare de către Curtea Constituțională a deciziei BEC de înregistrare a candidaturii sale, aceasta ar însemna, de facto, suprimarea perpetuă a dreptului constituțional de a fi ales, în pofida îndeplinirii tuturor condițiilor de formă și de fond prevăzute de Legea nr. 370/2004, adică a însuși actului normativ care reglementează alegerea Președintelui României.14. În concluzie, se apreciază că hotărârile Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024 și nr. 32 din 6 decembrie 2024 nu reprezintă un precedent jurisprudențial care să fundamenteze juridic Decizia BEC nr. 18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.15. Pe rolul Curții Constituționale se află și dosarele nr. 928F/2025-nr. 935F/2025, nr. 937F/2025 și nr. 938F/2025, având ca obiect soluționarea contestațiilor formulate de Elena Radu, Mircea-Victor-Daniel Chitic, Ana Craiu, Narcis-Viorel-Florin Someșfălean, Norita Popescu, Elena Albu, Călin Georgescu, Cătălin Georgescu, Mihai Rapcea și Maria Tamaris Taloi împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.16. În Dosarul nr. 928F/2025, contestația a fost formulată de doamna Elena Radu și a fost înregistrată la Curtea Constituțională la data de 10 martie 2025. În motivarea contestației se susține, în esență, că BEC, prin Decizia nr. 18D din 9 martie 2025, a refuzat să analizeze criteriile de legalitate privind candidatura domnului Călin Georgescu, negând totodată și dreptul de a fi ales al acestuia (garantat de art. 37 din Constituție) și dreptul de vot (garantat de art. 36 din Constituție) al cetățenilor care doresc să voteze acest candidat, în condițiile în care acesta este primul în opțiunea de vot în toate sondajele care au fost efectuate, în lipsa oricărei norme legale, fiind încălcate astfel dispozițiile art. 53 alin. (1) din Constituție.17. În acest sens se arată că, din analiza coroborată a dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5), ale art. 37, ale art. 16 alin. (3), ale art. 40 alin. (3) și ale art. 53 alin. (1), se poate constata că dreptul de a fi ales reglementat de art. 37 din Constituție este un drept fundamental care este garantat de statul român, el poate fi restrâns „numai prin lege“, iar demnitățile publice pot fi ocupate „în condițiile legii“. Potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, termenul de „lege“ prevăzut de art. 53 alin. (1) din Constituție pentru restrângerea drepturilor fundamentale are înțelesul de act formal al Parlamentului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 157 din 13 mai 2020, paragraful 80). Or, legea care reglementează alegerea președintelui, ca act formal al Parlamentului, este Legea nr. 370/2004, iar, potrivit acesteia, condițiile care trebuie îndeplinite de către un candidat independent la funcția de Președinte al României sunt următoarele: a) candidatul independent să depună propunerea de candidatură în scris, semnată de acesta [art. 27 alin. (2) lit. a)]; b) propunerea de candidatură să cuprindă prenumele și numele, locul și data nașterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupația și profesia candidatului și precizarea că îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a candida [art. 27 alin. (2) lit. b)]; c) propunerea de candidatură să fie însoțită de declarația de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată și datată de candidat, de declarația de avere, declarația de interese, de o declarație pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, precum și de lista susținătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători [art. 27 alin. (2) lit. c)]; d) să îndeplinească condițiile prevăzute de art. 37 din Constituție [art. 28 alin. (1)]; e) să nu fi fost ales anterior de două ori ca Președinte al României [art. 28 alin. (1)]; f) la data depunerii candidaturii, să nu fi fost condamnat definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea [art. 28 alin. (2)].18. Așadar, tocmai pentru garantarea dreptului de a fi ales prevăzut de art. 37 și pentru a nu se încălca dispozițiile art. 53 alin. (1) din Constituție, art. 29 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 prevede în mod expres că BEC verifică îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzute de această lege pentru candidaturi, înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiții și respinge înregistrarea candidaturilor care nu îndeplinesc condițiile legale. Astfel, Legea nr. 370/2004 limitează competențele BEC la verificarea îndeplinirii condițiilor de fond și de formă prevăzute de această lege.19. Se susține că decizia BEC contestată nu se bazează pe o normă dintr-o lege adoptată de Parlament care să restrângă dreptul de a candida, ci doar pe interpretarea unor hotărâri ale Curții Constituționale (și anume, hotărârile nr. 2 din 5 octombrie 2024 și nr. 32 din 6 decembrie 2024), ceea ce contravine principiului legalității restrângerii drepturilor fundamentale. Drept urmare, BEC și-a depășit competențele legale, arogându-și competențele Parlamentului, care este unica autoritate legiuitoare, conform art. 61 alin. (1) din Constituție, BEC neputând introduce condiții suplimentare pentru candidatură față de cele prevăzute în Legea nr. 370/2004. Orice condiții suplimentare pentru candidatură trebuie stabilite printr-o lege adoptată de Parlament, iar nu printr-o interpretare administrativă a BEC, acesta încălcând, astfel, și prevederile art. 1 alin. (4) din Constituție privind separația puterilor în stat, precum și prevederile art. 1 alin. (3) coroborate cu art. 37, art. 53 alin. (1) și art. 1 alin. (5) din Constituție.20. Se mai susține că argumentele invocate de BEC pentru respingerea candidaturii sunt în contradicție cu prevederile constituționale. 21. Astfel, în primul rând, susținerile potrivit cărora respingerea candidaturii domnului Călin Georgescu s-a făcut în aplicarea hotărârilor Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024 și nr. 32 din 6 decembrie 2024 nu pot fi reținute și nu pot conduce la respingerea candidaturii, deoarece, pe de o parte, prin aceste hotărâri nu s-a constatat o neconstituționalitate a Legii nr. 370/2004, iar Curtea Constituțională nu putea, printr-o hotărâre, să introducă noi condiții de candidatură pentru alegerile prezidențiale, deoarece, potrivit art. 61 alin. (1) și art. 147 alin. (1) din Constituție, Parlamentul este cel care trebuie să pună în acord prevederile neconstituționale dintr-o lege cu dispozițiile Constituției. Aceasta cu atât mai mult cu cât, potrivit art. 53 alin. (1) din Constituție, fiind vorba despre restrângerea unui drept fundamental, aceasta se poate face numai prin lege ca act formal al Parlamentului. Pe de altă parte, prin niciuna dintre cele două hotărâri ale Curții Constituționale nu s-a interzis candidatura domnului Călin Georgescu astfel încât să existe obligația punerii în aplicare de către BEC. Susținerile potrivit cărora procesul electoral din anul 2024 a fost anulat prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024 „ca urmare a conduitei candidatului de nerespectare a reglementărilor procedurii electorale“ sunt în neconcordanță cu considerentele acestei hotărâri, deoarece în considerentele acesteia nu se reține „o conduită a candidatului“ și nici nu este indicat numele vreunui candidat. Drept urmare, motivarea deciziei BEC de respingere a candidaturii domnului Călin Georgescu s-a făcut pe baza unei simple aprecieri a considerentelor hotărârii sus-menționate.22. În al doilea rând, se arată că referirile din considerentele deciziei BEC atacate privitoare la „condițiile care rezultă din forma sacrosantă a jurământului depus de persoana aleasă în funcție de Președinte al României“ nu pot fi aplicate domnului Călin Georgescu, deoarece, pe de o parte, acesta nu a deținut o demnitate publică pentru ca, la învestirea în funcție, să fi depus un asemenea jurământ, iar ulterior să se dovedească cu probe că și-a încălcat jurământul, iar, pe de altă parte, încălcarea jurământului depus poate să fie o faptă care se săvârșește numai după depunerea jurământului, iar sancțiunea este cea prevăzută de art. 95 din Constituție, care reglementează suspendarea din funcție a Președintelui României. Drept urmare, nicio persoană nu poate fi sancționată cu decăderea din dreptul de a candida pentru încălcarea jurământului pe care nu l-a depus încă. Mai mult, potrivit art. 95 alin. (1) din Constituție, Curtea Constituțională are competențe de a se pronunța cu privire la o eventuală încălcare a prevederilor Constituției și să îl sancționeze pe Președinte pentru o asemenea încălcare numai cu ocazia consultării asupra cererii de suspendare după ce un cetățean este ales ca Președinte al României, a depus jurământul și este în exercitarea funcției și a fost formulată o cerere de suspendare din funcția de Președinte.23. Așadar, potrivit prevederilor constituționale, nici Curtea Constituțională și nici BEC nu au competența de a sancționa un cetățean cu interzicerea candidaturii pentru încălcarea unui jurământ pe care nu l-a depus încă. Nicio lege nu prevede o asemenea sancțiune „anticipată“, iar aplicarea unei asemenea sancțiuni echivalează cu încălcarea art. 53 alin. (1) din Constituție.24. În al treilea rând, se susține că punerea în aplicare a unor hotărâri ale Curții Constituționale adoptate în cadrul unui alt proces electoral pentru noul proces electoral echivalează cu anularea dreptului de a fi ales, deoarece un cetățean care îndeplinește condițiile prevăzute de Legea nr. 370/2004 nu ar mai putea candida niciodată. Or, art. 53 din Constituție reglementează restrângerea drepturilor fundamentale, nu anularea acestora. Nici măcar cetățenilor care au fost condamnați penal definitiv nu le este anulat dreptul de a fi ales (de a candida), potrivit art. 28 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, ci doar persoanelor care au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea. 25. Or, ca urmare a faptului că nu există nicio lege care să prevadă „condițiile de eligibilitate constituțională a candidaturii“ și termenul și condițiile în care o hotărâre a Curții Constituționale, întemeiată pe astfel de condiții, își încetează efectele, iar cetățeanului respectiv nu i se mai aplică restrângerea dreptului dispusă prin acea hotărâre, o respingere a candidaturii întemeiată pe hotărâri ale Curții Constituționale adoptate în cadrul unui proces electoral anterior echivalează cu o anulare a dreptului de a fi ales, care este incompatibilă cu Constituția.26. În concluzie, se solicită admiterea contestației, anularea Deciziei BEC nr. 18D din 9 martie 2025 și dispunerea înregistrării candidaturii domnului Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din 2025, deoarece respingerea înregistrării candidaturii unui cetățean pentru motivele invocate de către BEC în decizia atacată echivalează cu crearea unei proceduri arbitrare pentru alegerea Președintelui României, nestabilită de legea adoptată de Parlament, procedură care contravine art. 1 alin. (3) din Constituție, suveranitatea națională a poporului român, statuată de art. 2 din Constituție, fiind anulată prin crearea unor pârghii prin care candidații pe care poporul dorește să îi aleagă ca reprezentanți ai săi să fie înlăturați în baza unor criterii arbitrare, neprevăzute de legea adoptată de Parlament care reglementează procedura de alegere a Președintelui României și care sunt contrare prevederilor Constituției.27. În dosarele nr. 929F/2025–nr. 932F/2025 și nr. 934F/2025, contestațiile au fost formulate de domnul Mircea-Victor-Daniel Chitic, doamna Ana Craiu, domnul Narcis-Viorel-Florin Someșfălean și doamnele Norita Popescu și Elena Albu și au fost înregistrate la Curtea Constituțională la data de 10 martie 2025.28. În motivarea contestațiilor se susține, în esență, că Legea nr. 370/2004 prevede două tipuri de condiții ce trebuie îndeplinite de către candidații la funcția de Președinte al României, respectiv condiții de fond și condiții de formă. Or, BEC nu a prezentat și nu a supus examinării condițiile prevăzute în lege, ci a reținut, în motivarea deciziei contestate, doar aspecte de jurisprudență a Curții Constituționale adunate și prezentate selectiv. Cu privire la motivarea deciziei BEC contestate se menționează Hotărârea Curții Constituționale nr. 4 din 22 septembrie 2019.29. Se susține că, deși candidatul Călin Georgescu a îndeplinit toate condițiile de fond și de formă prevăzute de lege pentru a se proceda la înregistrarea candidaturii sale, BEC, prin Decizia nr. 18D din 9 martie 2025, a respins candidatura acestuia pentru motive străine prevederilor cuprinse în Constituție și în Legea nr. 370/2004. Astfel, prin motivarea fundamentată pe considerentele reținute în Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024, BEC a denaturat sensul procedurii electorale prezidențiale prin pronunțarea Deciziei nr. 18D din 9 martie 2025, care este una neavenită, nelegală și abuzivă, fiind realizată printr-un exces de putere.30. Prin urmare, Decizia BEC nr. 18D din 9 martie 2025 este pronunțată cu nerespectarea vădită a prevederilor constituționale ale art. 146 privind atribuțiile Curții Constituționale și ale art. 147 privind deciziile Curții Constituționale, precum și a Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și a Legii nr. 370/2004, lege care nu a fost completată și/sau modificată ca urmare a pronunțării hotărârilor Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024 și nr. 32 din 6 decembrie 2024, textele legale care garantează îndeplinirea condițiilor de formă și de fond care trebuie îndeplinite de către candidații la funcția de Președinte al României nefiind, până în prezent, declarate ca neconstituționale.31. În continuare, se arată că există o diferență fundamentală între deciziile și hotărârile pronunțate de Curtea Constituțională în temeiul art. 146 și 147 din Constituție, diferență prevăzută în mod expres în art. 11 din Legea nr. 47/1992. Astfel, doar deciziile pronunțate de Curtea Constituțională sunt cele care au putere de lege și care constată sau interpretează limitele constituționalității unei norme legale, având ca efect modificarea întinderii și aplicării unui act normativ ca urmare a unor probleme intrinseci sau extrinseci de constituționalitate, efect care impune, în temeiul art. 147 din Constituție, modificarea într-un termen de 45 de zile a normei legale constatate ca fiind neconstituțională. Or, dispozițiile Legii nr. 370/2004 nu au fost constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie a Curții Constituționale pentru a putea fi modificate sau completate de către Parlament în termenul legal, motiv pentru care nici aplicarea normei nemodificate nu poate fi extinsă prin hotărâri ale instanței constituționale.32. În realitate, hotărârile Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024 și nr. 32 din 6 decembrie 2024, pe care s-a fundamentat motivarea deciziei BEC contestate, nu au avut ca obiect verificarea constituționalității Legii nr. 370/2004, astfel că aceste hotărâri nu pot avea un caracter interpretativ al art. 28–31 din această lege și cu atât mai mult nu pot adăuga la lege. Orice altă interpretare prin care s-ar extinde rolul și funcțiunea hotărârilor (nu și ale deciziilor) Curții Constituționale constituie o încălcare a principiului separației puterilor în stat consacrat de art. 1 alin. (4) și (5) din Constituție.33. Prin urmare, se susține că Decizia BEC nr. 18D din 9 martie 2025 este pronunțată fără niciun fundament legal și printr-o interpretare abuzivă și neconstituțională a normelor cuprinse în Legea nr. 47/1992 și Legea nr. 370/2004, toate acestea atrăgând neconstituționalitatea și nelegalitatea deciziei contestate.34. Se mai arată că reținerea, în afara unor dispoziții legale, de către BEC în decizia contestată a unui „cadru axiologic în care au loc alegerile pentru funcția de Președinte al României“ reprezintă o conduită arbitrară menită să nesocotească dreptul de a fi ales, astfel cum este prevăzut în art. 37 din Constituție. BEC nu doar că a nesocotit un drept fundamental de a fi ales al candidatului Călin Georgescu, dar a instituit și o nouă incompatibilitate cu un efect definitiv pe viață. Or, restrângerea unui drept, fie ea și temporară, trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, fără a se putea atinge în substanța sa însăși existența dreptului vizat. Din motivarea deciziei de respingere a candidaturii domnului Călin Georgescu rezultă că substanța dreptului de a fi ales în funcția de Președinte al României este, în mod clar, afectată, iar acest lucru este ireversibil, în accepțiunea BEC. Motivarea Deciziei BEC nr. 18D din 9 martie 2025, cu argumente care adaugă în mod flagrant la Constituție și la Legea nr. 370/2004, conduce la concluzia că dreptul domnului Călin Georgescu de a fi ales în funcția de Președinte al României a fost suprimat pe viață.35. De asemenea, argumentele reținute în decizia contestată întemeiate pe Hotărârea Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024 relevă aspecte neadevărate referitoare la candidatul Călin Georgescu. Astfel, prin hotărârea menționată s-a dispus reluarea în integralitate a procesului electoral, ceea ce nu echivalează cu o neîndeplinire a condițiilor de eligibilitate de către candidatul Călin Georgescu și nici cu instituirea unei incompatibilități permanente în ceea ce privește dreptul acestuia de a fi ales în funcția de Președinte al României.36. În continuare, se arată că decizia contestată a fost adoptată și redactată fără dezbaterea pe fond a considerentelor reținute în plenul BEC. În acest sens, se susține că, din relatările publice ale membrilor BEC, rezultă că niciunul dintre aspectele reținute în decizia contestată nu a fost adus în discuție, nu a fost dezbătut și nici nu a fost supus votului. În urma unor discuții generice succinte, care au vizat alte aspecte decât cele prevăzute la art. 27 și 28 din Legea nr. 370/2004, s-a trecut la vot cu privire la admiterea sau respingerea candidaturii domnului Călin Georgescu.37. Totodată, Decizia BEC nr. 18D din 9 martie 2025, prin care candidatul Călin Georgescu a fost decăzut din dreptul de a fi ales prevăzut de art. 37 din Constituție, a fost pronunțată fără posibilitatea acestuia de a se apăra, ceea ce contravine art. 24 privind dreptul la apărare din Constituție, drept care trebuie să poată fi exercitat în orice procedură în care un cetățean este decăzut din drepturile constituționale, astfel cum este și dreptul de a fi ales. În acest sens este menționat Raportul Comisiei de la Veneția CDL-PI(2025)001-e din 25 ianuarie 2025.38. Se mai arată că prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024 nu a fost analizată nicio faptă sau declarație personală a candidatului Călin Georgescu care ar putea fi interpretată în sensul că ar contraveni „formulei sacrosancte a jurământului depus de Președintele României“, similar celor analizate în Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024, ci au fost analizate doar aspecte referitoare exclusiv la finanțarea campaniei electorale a acestuia. Așadar, în ceea ce îl privește pe candidatul Călin Georgescu, instanța constituțională nu a statuat niciodată că acesta nu îndeplinește condițiile pentru a accede la funcția de Președinte, ci doar că ar fi existat unele „încălcări ale legislației electorale referitoare la finanțarea campaniei pentru alegerile prezidențiale“. Această constatare ține exclusiv de primul proces electoral, care este anulat, și nu poate avea drept consecință decăderea unui cetățean din drepturile electorale, chiar dacă acesta ar fi încălcat legislația referitoare la finanțarea campaniei electorale care prevede doar o răspundere contravențională pentru cei care o încalcă.39. Se evidențiază că Hotărârea Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024 nu poate produce aceleași efecte precum Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024, care nici ea nu ar putea avea ca efect decăderea pe viață a unui cetățean din drepturile electorale.40. În final, se susține că BEC, prin decizia contestată, a avut în vedere o situație neprobată și inexistentă raportată la circumstanțele analizate în Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024 privind faptele și declarațiile unei alte persoane, extinzând, nejustificat, constatările cu privire la faptele acesteia la faptele candidatului Călin Georgescu.41. În Dosarul nr. 933F/2025 contestația a fost formulată de domnul Călin Georgescu și a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 2.760 din 10 martie 2025.42. În motivarea contestației se susține, în primul rând, lipsa de competență a BEC în pronunțarea deciziei contestate. În esență, autorul arată că, din analiza dispozițiilor Legii nr. 370/2004 și a Hotărârii Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024, paragrafele 28-31, prin raportare la considerentele deciziei privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, se poate lesne observa că BEC a constatat îndeplinirea tuturor condițiilor de formă și de fond, respingând candidatura strict raportat la faptul că persoana care solicită înregistrarea candidaturii „a încălcat obligația de a respecta democrația“. Or, o astfel de constatare excedă în mod vădit competențelor BEC, competențe expres și limitativ prevăzute de lege, constatate în jurisprudența relevantă recentă a instanței de contencios constituțional. Astfel, prin Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024, instanța de contencios constituțional a statuat, în cadrul paragrafului 58, că „revine în mod exclusiv Curții Constituționale competența de a verifica dacă în exercitarea dreptului politic de a fi ales în funcția de Președinte al României candidatura îndeplinește toate condițiile de eligibilitate rezultate din Constituție. Având în vedere că, în prezenta cauză, se contestă de către autorul sesizării neîndeplinirea unor astfel de condiții de eligibilitate, Curtea, în limitele sesizării sale, urmează să le examineze. Astfel, pentru a determina dacă doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă îndeplinește condițiile de eligibilitate de natură constituțională referitoare la respectarea Constituției și a democrației, Curtea va evalua conduita și declarațiile sale publice, precum și efectele acestora în plan constituțional“. Astfel, însăși Curtea Constituțională a României, la care BEC face referire, stabilește că revine în mod exclusiv instanței constituționale competența de a verifica dacă, în exercitarea dreptului politic de a fi ales în funcția de Președinte al României, candidatura îndeplinește toate condițiile de eligibilitate rezultate din Constituție.43. Deși BEC, în cuprinsul deciziei de respingere a candidaturii, face trimitere la Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024, acest organism ignoră paragraful 58 al hotărârii care confirmă lipsa de competență a BEC asupra chestiunii ce reprezintă motivul respingerii înregistrării/neînregistrării candidaturii și a semnului electoral. De altfel, în mod nepermis, prin decizia contestată, BEC justifică respingerea candidaturii domnului Călin Georgescu printr-o preîntâmpinare a unei eventuale anulări a procesului electoral de către instanța constituțională, deși se constată că la baza Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024 au stat argumente de cu totul altă natură, indiferent de temeinicia sau netemeinicia acestora.44. Mai mult, BEC constată că „procesul electoral pentru alegerea Președintelui României a fost demarat în anul 2024, iar prin Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României desfășurat în baza Hotărârii Guvernului nr. 756/2024 și a Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2024, dispunând reluarea în integralitate a acestuia“. BEC argumentează, așadar, decizia de respingere printr-o nelegală exercitare a atribuțiilor în legătură cu procesul electoral din 2024. Or, este de domeniul evidenței, rezultând nu doar din acte normative care reglementează distinct desfășurarea și organizarea celor două procese electorale, dar și din documentele de constituire ale prezentului BEC, că există două procese electorale distincte, iar activitatea prezentului BEC are ca obiect doar procesul electoral prezidențial din 2025. Alegerile prezidențiale din noiembrie-decembrie 2024 au fost anulate in integrum (deci chiar și candidaturile care fuseseră verificate și validate), ceea ce face ca actualul proces electoral să fie unul cu totul nou, fără vreo legătură cu cel precedent.45. În concluzie, autorul contestației susține că prin decizia pronunțată, BEC s-a substituit în mod nepermis Curții Constituționale, realizând o analiză care excedă integral atribuțiilor acestei entități, cu consecința selectării candidaturilor într-o manieră complet nelegală, care creează un precedent extrem de periculos, de imixtiune în procesul electoral prin criterii total aleatorii și prin adăugare la lege.46. O altă critică formulată de contestatar vizează lipsa de motivare a Deciziei nr. 18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025. Analizând recomandările-cheie din Raportul din 27 ianuarie 2025, întocmit de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), formulate în paragraful 78, se desprind două elemente esențiale pe care instituțiile cu atribuții de decizie în materia procesului electoral sunt obligate să le respecte: (i) o decizie să fie motivată într-o manieră coerentă și întemeiată pe o situație de fapt clar stabilită, care să dovedească, dincolo de orice dubiu, nereguli atât de semnificative, care să poată influența rezultatul alegerilor, și (ii) posibilitatea efectivă a părții afectate de o atare decizie de a-și prezenta punctul de vedere și dovezile. Rezultă cu claritate, din cuprinsul deciziei atacate, că ambele recomandări au fost încălcate de către BEC, în condițiile în care motivarea respingerii înregistrării/neînregistrarea candidaturii domnului Călin Georgescu este vagă și lapidară, prin indicarea unor aspecte care fie sunt străine de prezentul proces electoral, fie se referă la elemente care excedă analizei condițiilor de formă și de fond la care trebuia să se refere. Mai mult, luarea acestei decizii s-a realizat fără să i se acorde părții afectate posibilitatea de a-și prezenta propriul punct de vedere, așa-zisa motivare cuprinzând rațiuni anterioare și exterioare procesului de analiză a condițiilor de formă și de fond.47. În fine, contestatarul formulează mai multe critici care vizează netemeinicia deciziei BEC prin care i-a fost respinsă candidatura. Susține că o decizie care privește neînregistrarea/respingerea înregistrării unei candidaturi se ia de către BEC strict prin raportare la dispozițiile legale, fără a emite judecăți de valoare și analize care excedă îndeplinirii celor două tipuri de condiții prevăzute de lege.48. Pentru a demonstra temeinicia contestației formulate, autorul pornește de la premisa că aceasta trebuie înțeleasă ca o acțiune impusă de o situație excepțională, având obiectivul găsirii unei soluții pentru revenirea la ordinea constituțională, nicidecum o recunoaștere a validității constituționale sau legale a anulării alegerilor din decembrie 2024, pe care o consideră ca având caracterul unei lovituri de stat, întrucât a condus la interzicerea libertății de a alege a milioane de cetățeni români și la interzicerea dreptului de a fi ales al unui candidat. 49. Astfel, arată că, în procesul electoral anterior, dosarul candidaturii domnului Călin Georgescu a fost validat, după contestații. Întrucât nici criteriile legale și nici conținutul dosarului nu au fost schimbate, argumentele care au dus la validarea precedentă se mențin, astfel că identitatea argumentelor trebuie să ducă la identitatea concluziei. 50. Alegerile din decembrie 2024 au fost anulate pentru motive care nu au făcut referire la profilul constituțional al candidatului Călin Georgescu, ci la faptele unor terți (o putere străină sau diverse ONG-uri) și, eventual, la anumite comportamente electorale presupus inadecvate care ar fi putut deforma opțiunile electoratului. Intervenția terților și impactul acesteia asupra rezultatului votării nu au fost dovedite (fapt notoriu), iar comportamentele presupus inadecvate nu au constituit obiectul unui proces penal care să se fi încheiat, după o procedură echitabilă (conform avizului Comisiei de la Veneția), cu o hotărâre penală definitivă prin care să se fi aplicat pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales. Or, nu poți interzice unei persoane exercițiul unui drept pentru fapte imputabile unui terț. De asemenea, chiar dacă s-ar putea reține existența unor comportamente din campania electorală precedentă care ar fi putut duce la unele imperfecțiuni tehnice în procesul electoral (cu un impact nedovedit asupra rezultatelor finale), nimic nu atestă că ele pot fi sau vor fi reluate în exercițiul electoral reluat. Nu poți stabili sancțiuni viitoare pentru fapte trecute, cu atât mai mult cu cât aceste fapte și gravitatea lor nu au fost atestate cu putere de lucru judecat de către o instanță judecătorească competentă, mai presus de orice dubiu rezonabil, la capătul unui proces echitabil. În acest context, neconformitatea constituțională a profilului unui candidat nu poate fi stabilită de BEC, ci de Curtea Constituțională, iar aceasta nu o poate face decât pe baza unor fapte care se bucură de autoritatea de lucru judecat. Curtea Constituțională nu este instanță judecătorească. Prin urmare, nu există niciun temei constituțional, judiciar, logic sau democratic care să ducă la interzicerea candidaturii domnului Călin Georgescu.51. În continuare, autorul contestației susține că profilul unui candidat nu este neconform cu Constituția, dacă acesta își propune să promoveze revizuirea acesteia, fără a aduce în discuție prevederile constituționale excluse de la revizuire. Chiar și în cazul în care s-ar pune problema unei noi Constituții (a unei noi republici) prin convocarea unei noi adunări constituante, nu se pune problema neconstituționalității candidatului. Niciun proiect politic, promovat de un candidat, care implică exprimarea voinței populare nu poate fi contrar unei Constituții care a proclamat ordinea democratică a statului. Arată că Legea fundamentală nu prevede că un anumit sistem de alianțe sau de integrare în structuri regionale sau globale ori susținerea unei anumite ordini internaționale ține de identitatea ordinii publice a statului român. Esențial pentru ordinea constituțională actuală este sistemul drepturilor fundamentale, care este încălcat tocmai prin decizia BEC privind interzicerea dreptului de a fi ales.52. Un ultim argument este realizat prin analogia cu legile lustrației. Autorul face trimitere la împrejurarea că, încă din anul 1995, Consiliul Europei a stabilit că în cazul lustrației, ca acțiune de prevenție ținând de igiena spațiului politic, interdicția accesului la funcții publice nu este permisă când accesul se face prin vot popular. Cu alte cuvinte, lustrația nu poate trece peste decizia poporului. A fortiori regula trebuie aplicată când este vorba despre alegeri cărora nu li se aplică legile lustrației, România, de altfel, neadoptând asemenea legi.53. Având în vedere aceste argumente, autorul contestației susține că Decizia BEC nr. 18D din 9 martie 2025 este un act care încalcă dispozițiile legale referitoare la competența procedurală limitată a acestui organ, este un act lipsit de motivarea factuală raportată la acte și acțiuni prevăzute de lege, care încalcă grav și fundamental dreptul de a alege al cetățenilor și dreptul de a fi ales al unui cetățean căruia nu i-au fost restrânse drepturile politice în condițiile legii.54. În Dosarul nr. 935F/2025 contestația a fost formulată de domnul Cătălin Georgescu și a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 2.762 din 10 martie 2025.55. În motivarea contestației, autorul susține că hotărârile Curții Constituționale invocate în decizia BEC contestată nu au legătură cu candidatura domnului Călin Georgescu. Astfel, Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024 privește o altă persoană, iar Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024 a avut ca obiect analiza unor documente clasificate (declasificate parțial) referitoare la ingerința Federației Ruse în alegeri, astfel că niciuna nu a analizat comportamentul electoral al candidatului respins, procedurile nefiind contradictorii și nebazându-se pe alte probe și raționamente decât cele furnizate de serviciile de informații, și niciuna din aceste hotărâri nu face o legătură între acțiunea Federației Ruse și candidatul respins și, de asemenea, nu face o analiză a așa-zisei neîndepliniri sau incompatibilități între candidatul respins în raport cu jurământul prevăzut de art. 82 din Constituție. Mai mult, BEC nu analizează condițiile prevăzute de art. 27 din Legea nr. 370/2004 și interpretează greșit hotărârile Curții Constituționale anterior menționate, desprinde o „sancțiune“ virtuală (neprevăzută de lege - „încălcarea obligației de a apăra democrația“) și face o analiză pe care legea nu o prevede (analiza comportamentului candidatului în raport cu jurământul de președinte). Acest așazis fine de respingere a candidaturii este un arbitrar pur juridic, prezentat în termeni generali, fără motive concrete, dar deosebit de semnificative. Contestatarul afirmă că împrejurările menționate în actele întocmite de serviciile de informații care au stat la baza anulării procesului electoral comportă o analiză și un control de legalitate din partea Curții Constituționale, respectiv dacă actele administrative ale serviciilor de informații au fost emise pentru înlăturarea unor situații prevăzute de art. 5 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României (amenințări la adresa securității naționale), instanța urmând să verifice dacă aceste amenințări au fost/sunt reale și dacă și în ce măsură au influențat procesul electoral; dacă aceste acțiuni au fost necesare într-o societate democratică și restrângerea drepturilor a fost proporțională cu situația care a determinat-o (existența unui pericol grav și iminent la adresa securității naționale); dacă, în urma exercitării unui control minim de legalitate a dreptului de apreciere al autorităților publice (serviciile de informații) pot fi constatate încălcări ale limitelor competenței prevăzute de lege și ingerința în procesul electoral.56. În cadrul contestației, dar independent de obiectul acesteia, autorul invocă excepția de nelegalitate a „Notelor de informare“ ale Ministerului Afacerilor Interne - Direcția Generală de Protecție Internă, ale Serviciului de Informații Externe, ale Serviciului Român de Informații și ale Serviciului de Telecomunicații Speciale, prezentate în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 28 noiembrie 2024 referitoare la corectitudinea și legalitatea procesului electoral cu privire la alegerile pentru Președintele României din anul 2024, aduse la cunoștința publică la data de 4 decembrie 2024 prin declasificare și reținute în considerentele Hotărârii Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024 privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024. De asemenea, solicită Curții să își reconsidere jurisprudența, respectiv Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, să revină asupra motivelor de anulare a întregului proces electoral desfășurat în primul tur de scrutin (noiembrie 2024), aspecte care au fost reținute în decizia BEC de respingere a candidaturii candidatului independent Călin Georgescu, și să administreze în acest sens probele menționate în prezenta contestație (în special, declasificarea și înfățișarea de informații clasificate referitoare la motivele anulării alegerilor). Consideră că, în Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a ales să dea eficiență notelor informative ale serviciilor de informații, care nu au reglementare constituțională, în locul aplicării prevederilor constituționale referitoare la suveranitatea națională. 57. Autorul contestației menționează că, în calitate de președinte al Asociației pentru Apărarea Libertăților Publice, a întreprins o serie de acțiuni și a formulat mai multe cereri pe care le-a adresat Consiliului Suprem de Apărare a Țării și Curții Constituționale, în sensul publicării numelor participanților (reprezentanți instituționali) la ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 28 noiembrie 2024, a documentelor/rapoartelor (sub orice formă) prezentate de instituțiile participante (cu anonimizarea datelor de interes operativ și a informațiilor clasificate), astfel încât opinia publică să fie informată clar, expres și explicit cu privire la aspectele care au stat la baza invalidării turului al doilea al scrutinului prezidențial din decembrie 2024. Apreciază că în timpul campaniei electorale pilonul operativ de cyber counter-intelligence al serviciilor de informații putea și trebuia, în exercitarea atribuțiilor de identificare, descurajare, neutralizare și protecție împotriva activităților de informații privind acțiuni ostile de natură a afecta interesele și obiectivele naționale de securitate, desfășurate în spațiul cibernetic și în domeniul securității naționale, să documenteze și să prezinte implicarea, atacurile cibernetice și încercarea Federației Ruse de a influența alegerile pentru Președintele României din noiembrie-decembrie 2024. Or, lipsa unor asemenea rapoarte și informări specifice reprezintă un indiciu că influența unor actori nonstatali și a Federației Ruse în procesul electoral nu este reală și/sau nu a fost de natură să influențeze procesul electoral. Analizând comunicatul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 28 noiembrie 2024, contestatarul ajunge la concluzia că acest consiliu s-a folosit de autoritatea sa pentru a influența procesul electoral (afirmând public imixtiunea Federației Ruse), nu a așteptat formularea unor concluzii și rezultate certe și a abandonat misiunea sa de garant al ordinii constituționale suverane, pe care o înlocuiește cu ordinea proprie a actorilor care exercită în mod curent puterea. De asemenea, autorul consideră că serviciile de informații și-au încălcat competența legală, au executat un ordin nelegal și au acționat antidemocratic în scop politic pentru a înlătura un candidat, pretextul intervenției Federației Ruse în alegerile din România și amenințările la adresa securității naționale sunt fie nereale, fie nerelevante în contextul tuturor factorilor care ar fi putut influența rezultatul alegerilor. Legalitatea „constatărilor“ realizate prin actele serviciilor de informații și conținutul acestor informări nu au fost verificate, existând indicii de nelegalitate gravă, întrucât notele Serviciului Român de Informații nu sunt însușite/semnate/ aprobate de conducerea Serviciului Român de Informații și actele de declasificare nu sunt publice.58. În concluzie, autorul solicită să fie desființată decizia BEC și să se dispună admiterea candidaturii/semnului electoral și înscrierea candidatului Călin Georgescu în procesul electoral.59. În Dosarul nr. 937F/2025, contestația a fost formulată de domnul Mihai Rapcea și a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 2.764 din 10 martie 2025.60. În motivarea contestației se arată, în esență, că înregistrarea candidaturii domnului Călin Georgescu nu putea fi în niciun caz respinsă din motive intrinseci și extrinseci.61. Cu privire la motivele intrinseci de „admitere a candidaturii“ se arată că acestea constau în îndeplinirea condițiilor de fond cerute de Constituție și de Legea nr. 370/2004 pentru ca un cetățean român să aibă dreptul de a fi ales. Condițiile de fond pentru ca un cetățean român să poată fi ales în funcția de Președinte al României sunt prevăzute de art. 37 coroborat cu art. 16 alin. (3) și art. 40 alin. (3) din Constituție. În subsidiar, dispozițiile art. 28 din Legea nr. 370/2004 stabilesc exhaustiv condițiile de fond pentru ca un cetățean român să poată candida și să fie ales în funcția de Președinte al României.62. Din analiza acestor dispoziții se poate observa că domnul Călin Georgescu nu a fost decăzut prin nicio sentință definitivă din drepturile electorale de a alege și de a fi ales [art. 37 alin. (1) din Constituție coroborat cu art. 28 alin. (1) din Legea nr. 370/2004], are cetățenia română și domiciliul în România [art. 37 alin. (1) coroborat cu art. 16 alin. (3) din Constituție și cu art. 28 alin. (1) din Legea nr. 370/2004], nu este un funcționar public din categoria celor de la art. 40 alin. (3) din Constituție [art. 37 alin. (1) coroborat cu art. 40 alin. (3) din Constituție și cu art. 28 alin. (1) din Legea nr. 370/2004], are vârsta legală [art. 37 alin. (2) din Constituție coroborat cu art. 28 alin. (1) din Legea nr. 370/2004], nu a fost Președintele României anterior depunerii candidaturii [art. 81 alin. (4) din Constituție coroborat cu art. 28 alin. (1) din Legea nr. 370/2004], nu a fost condamnat definitiv la vreo pedeapsă privativă de libertate pentru vreo infracțiune săvârșită cu intenție, fapt ce face ca acesta să nu intre în categoria cetățenilor români prevăzută la art. 28 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, ce nu au dreptul de a candida [art. 36 alin. (2) din Constituție coroborat cu art. 28 alin. (2) din Legea nr. 370/2004]. Prin urmare, se apreciază că domnul Călin Georgescu îndeplinește cumulativ condițiile legale de fond, astfel încât este obligatoriu să fie înregistrată candidatura acestuia, neputând fi respinsă din motive de nulitate intrinsecă.63. Pretinsul „comportament anticonstituțional“ al candidatului la care se face referire și orice alte speculații ori opinii subiective din spațiul public nu se încadrează în condițiile obiective și exhaustive stabilite de Constituție și de Legea nr. 370/2004 și nu pot forma obiectul analizei BEC și a Curții Constituționale în niciun fel de procedură electorală, de soluționare a contestațiilor electorale și nici în procedura de control constituțional derulată potrivit art. 146 lit. f) din Constituție.64. Îndeplinirea de către candidați a condițiilor de fond și de procedură stabilite prin Constituție, Legea nr. 370/2004 și Decizia BEC nr. 2D din 26 februarie 2025 este parte a procedurii reglementate la art. 146 lit. f) din Constituție și reprezintă o condiție necesară și suficientă pentru înregistrarea candidaturii domnului Călin Georgescu și a oricărui alt candidat.65. Rolul Curții Constituționale de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și controlul de constituționalitate ce intră în competența acesteia nu se pot exercita discreționar și în lipsa unor limite clare și a unor criterii obiective conferite de Constituție și de Legea nr. 370/2004. Controlul de constituționalitate al neînregistrării ori înregistrării unei candidaturi, în procesul de soluționare a contestațiilor formulate potrivit Legii nr. 370/2004, este obligatoriu să fie predictibil și reglementat legal, derulat în limitele legii.66. În acest caz, pronunțarea de către BEC asupra înregistrării ori neînregistrării propunerii de candidatură nu poate viza alte criterii obiective decât cele de fond și de procedură.67. Pe de altă parte, noțiunea de „comportament anticonstituțional“ al candidatului nu este reglementată de niciun act normativ și este o noțiune ambiguă, impredictibilă și echivocă, ce nu răspunde criteriilor obiective de constituționalitate și legalitate. În lipsa unei definiții legale și a unor limite și criterii intrinseci, noțiunea este impredictibilă și, pe lângă faptul că nu este reglementată constituțional ori legal, conferă aprecierii dosarelor de candidatură de către BEC și Curtea Constituțională un caracter arbitrar, fără limite intrinseci și fără criterii obiective de verificare a conformității cu legea.68. Înregistrarea sau respingerea propunerii de înregistrare a candidaturii nu se poate întemeia pe motivele formulate de contestatari, acestea putând fi admise ori respinse prin raportare la Constituție și la Legea nr. 370/2004. Între aceste motive nu pot fi reținute opiniile individuale ori elemente de intimidare ale candidatului. Din moment ce acesta nu a fost condamnat definitiv la pedeapsa închisorii potrivit art. 28 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, opiniile individuale, afirmațiile și aprecierile nu pot forma obiectul unei noțiuni de „comportament anticonstituțional“. De altfel, nici motivele din Hotărârea Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024 nu îi pot fi imputate individual domnului Călin Georgescu, deoarece pretinsele fapte nu au fost pedepsite penal, contravențional sau prin orice alt fel de răspundere juridică și nu se circumscriu faptelor prevăzute de art. 28 alin. (2) din Legea nr. 370/2004. 69. Se mai susține că acuzele din spațiul public potrivit cărora domnul Călin Georgescu ar fi antisemit, legionar și xenofob sunt neîntemeiate, cu atât mai mult cu cât acesta a declarat că, după ce va fi ales Președinte al României, îl va chema într-o vizită diplomatică la București pe președintele Israelului și că nu este de acord cu antisemitismul.70. De altfel, discuțiile pe probleme politice pentru care este acuzat în spațiul public domnul Călin Georgescu nu au nicio legătură cu condițiile obiective de fond prevăzute de Constituție și de Legea nr. 370/2004. Aceste discuții se circumscriu cadrului constituțional reținut în Decizia Curții Constituționale nr. 98 din 7 februarie 2008. Astfel, Curtea Constituțională și-ar depăși atribuțiile de control constituțional dacă ar respinge înregistrarea unei candidaturi din alte motive decât încălcarea condițiilor de formă și de fond prevăzute de Constituție și de Legea nr. 370/2004, deoarece, în legislația română în vigoare, alte condiții nu sunt prevăzute și, deci, noțiunea de „comportament anticonstituțional“ nu este confirmată de nicio condamnare penală ori de orice altă formă de răspundere juridică și nici nu are reglementare de ordin constituțional ori legal.71. Se mai susține că decizia criticată a BEC a fost emisă întemeindu-se pe considerentele Hotărârii Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024, care a fost pronunțată strict în considerarea persoanei doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă. Or, aceste considerente nu sunt aplicabile în cazul domnului Călin Georgescu.72. În condițiile în care domnul Călin Georgescu nu a fost condamnat definitiv pentru comiterea vreunei infracțiuni cu intenție, faptele ce i se impută în baza Hotărârii Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024 prin raportare la Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024 nu se circumscriu infracțiunilor prin care candidatura poate fi respinsă pe fond. Pe de altă parte, domnul Călin Georgescu nu a fost nici pedepsit contravențional pentru faptele imputate prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024.73. Se susține că cele două hotărâri menționate ale Curții Constituționale, hotărâri definitive, general obligatorii și aplicabile pentru viitor, privesc doar procesul electoral derulat în data de 24 noiembrie 2024 și nu pot avea efecte juridice pe viață referitor la un candidat.74. Astfel, decizia de respingere a candidaturii domnului Călin Georgescu este nulă, în condițiile în care este impredictibil să se stabilească ce procedee a derulat BEC pentru a verifica dacă pretinsele împrejurări imputate domnului Călin Georgescu există și la data începerii noului proces electoral din anul 2025. Or, în cauză, motivele pentru care a fost anulat primul tur al alegerilor prezidențiale din anul 2024 nu pot privi alt proces electoral decât cel în care s-au produs și nu se pot aplica decât în problema și materia procesului electoral din noiembrie și decembrie 2024.75. Așadar, deși, prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024, procesul electoral pentru alegerea Președintelui României a fost anulat în integralitate, soluția legislativă de la art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 nu impută vreunui candidat anularea procesului electoral și îi oferă acestuia dreptul de a candida din nou chiar prin „repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor“. Aplicarea hotărârilor sus-menționate ale Curții Constituționale de către BEC reprezintă încălcarea intenției legiuitorului de la art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, potrivit căreia repetarea turului de scrutin anulat de Curtea Constituțională îi oferă posibilitatea candidatului să participe la procesul electoral. 76. În cauză, hotărârile Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024 și nr. 32 din 6 decembrie 2024 sunt ineficace și contrare Hotărârii Curții Constituționale nr. 31 din 2 decembrie 2024, care are caracter definitiv și general obligatoriu și prin care sau confirmat rezultatele primului tur de scrutin și, implicit, corectitudinea procesului electoral din octombrie și noiembrie 2024.77. Se mai arată că în decizia criticată BEC a adăugat ilegal la înregistrarea propunerilor de candidatură un criteriu nou, de natură să aducă atingere cadrului constituțional. Or, acest criteriu nou nu se poate aplica nici în procesul electoral din anul 2025, deoarece autoritatea care poate completa legile este doar Parlamentul, potrivit art. 61 din Constituție.78. În continuare, se susține că singura sferă a ilicitului juridic ce interzice unui cetățean român să candideze este condamnarea definitivă la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea. Or, faptele imputate domnului Georgescu Călin în Hotărârea Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024 prin raportare la Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024 nu se circumscriu sferei ilicitului stabilite la art. 28 alin. (2) din Legea nr. 370/2004. Pretinsa nerespectare a procedurilor electorale din Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024 nu este susținută juridic de nicio hotărâre judecătorească definitivă ori de un proces-verbal de constatare a contravenției.79. Aprecierea arbitrară și fără criterii reglementate prin Constituție și prin Legea nr. 370/2004 a unei „atitudini“ a candidatului poate face probabilă și o ipoteză în care unei persoane i se poate interzice candidatura din cauza unei amenzi contravenționale.80. În finalul motivelor intrinseci de „admitere a candidaturii“ se susține că, din cauza faptului că hotărârile Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024 și nr. 32 din 6 decembrie 2024 adaugă la cadrul constituțional și legal criterii noi, care oricum nu au reglementare legală în sistemul de drept românesc, și din cauza faptului că decizia contestată a BEC cuprinde o apreciere echivocă, impredictibilă și arbitrară, stabilirea discreționară de criterii noi de eligibilitate pentru înregistrarea candidaturilor are un pronunțat caracter discriminatoriu, în accepțiunea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.81. În ceea ce privește motivele extrinseci de „admitere a candidaturii“, contestatarul arată, în esență, că domnul Călin Georgescu a anexat la dosarul de candidatură o listă de susținători de aproximativ 325.000 de alegători, îndeplinind numărul minim prevăzut de lege; și-a depus candidatura cu mai mult de 50 de zile înaintea alegerilor din data de 4 mai 2025; a semnat propunerea de candidatură; a cuprins în propunerea de candidatură prenumele, numele, locul și data nașterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupația/profesia, a depus declarația de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată, datată; a depus declarația de avere și pe cea de interese, precum și o declarație pe propria răspundere că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia și a depus și înregistrat propunerea de candidatură la BEC în patru exemplare (un exemplar original și 3 copii). Se arată că BEC nu poate verifica și aprecia cu privire la alte condiții decât cele de formă și de fond prevăzute de Constituție, Legea nr. 370/2004 și Decizia BEC nr. 2D din 26 februarie 2025. În mod simetric, nici Curtea Constituțională nu poate aprecia și verifica neînregistrarea sau înregistrarea unei candidaturi în temeiul altor condiții decât cele stabilite prin actele anterior menționate. În caz contrar, atât BEC, cât și Curtea și-ar depăși atribuțiile legale. În concluzie, contestatarul solicită admiterea cererii de intervenție accesorie și înregistrarea candidaturii domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din data de 4 mai 2025 și anularea Deciziei BEC nr. 18D din 9 martie 2025, apreciind că neînregistrarea candidaturii s-a produs cu încălcarea prevederilor art. 28 alin. (2) din Legea nr. 370/2004. Ca probe, indică înregistrările video postate pe anumite pagini de internet.82. În Dosarul nr. 938F/2025, contestația a fost formulată de doamna Maria Tamaris Taloi, fiind transmisă prin poștă la data de 10 martie 2025, conform ștampilei de pe plic, și a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 2.775 din 11 martie 2025.83. În motivarea contestației se susține, în esență, că BEC, în aplicarea hotărârilor Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024 și, respectiv, nr. 32 din 6 decembrie 2024 și a dispozițiilor art. 147 alin. (4) teza a doua din Constituție, ale art. 11 alin. (1) lit. B.a), respectiv alin. (3) din Legea nr. 47/1992, ale art. 17 alin. (2) și (3), ale art. 29 alin. (1) - (3), ale art. 30 alin (6), precum și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, a respins în mod abuziv și neîntemeiat înregistrarea candidaturii domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025 din motive inaplicabile candidaturii sale.84. Se mai arată că în data de 6 decembrie 2024 au fost anulate ilegal și nemotivat alegerile, iar nu candidatura domnului Călin Georgescu, și că, până în prezent, nici Curtea Constituțională, nici Guvernul României și nici Președintele României nu au prezentat motivele legale și dovezile faptice pentru anularea alegerilor. Presupusele motive nu au fost dovedite și așa-zisele ingerințe ale Rusiei au fost simple speculații, fără niciun fundament. Pe de altă parte, în România nu au votat rușii, ci au votat românii. 85. Se mai susține că BEC trebuia să se limiteze la analizarea contextului candidaturii pentru alegerile prezidențiale din 2025 și să nu intre în speculații inaplicabile prezentei situații. Se afirmă că atâta vreme cât împotriva domnului Călin Georgescu nicio instanță judecătorească din România nu a pronunțat nicio sentință penală pentru acuzații legate de fascism, simpatii cu mișcări fasciste sau elogierea unor criminali de război ori de atentat la siguranța națională sau la ordinea constituțională, orice act de împiedicare a acestuia de a-și depune candidatura este abuziv și fără temei legal.86. În final, se afirmă că nu i se pot imputa domnului Georgescu faptele altor persoane sau faptul că este susținut de așa-zisele partide extremiste și că s-a format un grup infracțional la nivelul puterilor statului pentru a-l împiedica să candideze și să devină președintele României, deoarece domnul Călin Georgescu a declarat în programul său electoral că vrea să pună capăt actelor de trădare și vrea să tragă la răspundere vinovații pentru actele de trădare.87. La dosarele antereferite, domnii Remus Pricopie, Bogdan Ionescu, Andrei Cornea-Luca și alții, Mircea Puiu, Sergiu Ștefănuț, Andrei-Ștefan Mitrea, Sergiu Ovidiu Calian, AndreiMihai Mocanu și Marin Gabriel Ovidiu, doamna Maria Marcu, precum și Partidul Verde - Verzii, în calitate de amicus curiae, au depus înscrisuri în sensul menținerii soluției de respingere a candidaturii domnului Călin Georgescu și a semnului său electoral la alegerile pentru funcția de Președinte al României din anul 2025. 88. De asemenea, domnul Mihăiță Bariz a depus un înscris intitulat „Contestație“ la Decizia BEC, considerând că aceasta este legală, însă argumentarea BEC trebuie completată. Curtea a apreciat că această cerere nu poate fi calificată ca o contestație distinctă, totuși, poate fi integrată în cuprinsul Dosarului nr. 927F/2025 ca un înscris depus în calitate de amicus curiae.89. În temeiul dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, contestațiile se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.90. Având în vedere obiectul dosarelor nr. 927F/2025-nr. 935F/2025, nr. 937F/2025 și nr. 938F/2025, și anume contestarea neînregistrării candidaturii domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, precum și faptul că între motivele invocate există o strânsă legătură, Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării dosarelor.91. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a acestor cauze, iar Curtea, în temeiul art. 139 din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 928F/2025-nr. 935F/2025, nr. 937F/2025 și nr. 938F/2025 la Dosarul nr. 927F/2025, care a fost primul înregistrat. 92. Având cuvântul pe fondul cauzei, reprezentantul Ministerului Public, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, pune concluzii de respingere a contestației. În acest sens, arată că, în privința aspectelor procedurale invocate referitoare la adoptarea Deciziei BEC nr. 18D din 9 martie 2025 și la redactarea procesului-verbal de afișare a acesteia, contestatarii caută nulități ipotetice, fără a le și demonstra. Cu privire la criticile referitoare la lipsa competenței BEC de a verifica îndeplinirea condițiilor de eligibilitate de rang constituțional se arată că funcția de Președinte al României este cea mai importantă funcție din stat, iar atribuțiile acestuia au o consacrare exclusiv constituțională, astfel că verificarea de către BEC a condițiilor de eligibilitate ale candidaților nu poate fi limitată la cele prevăzute exclusiv în lege. În caz contrar, Curtea Constituțională ar fi transformată într-o instanță ordinară care ar avea competența de a verifica numai constatările BEC referitoare la condițiile de eligibilitate de nivel legal. Or, Curtea trebuie să se pronunțe în raport cu prevederile Constituției. Se mai susține că BEC s-a raportat la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv hotărârile Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024 și nr. 32 din 6 decembrie 2024, conduită pe care trebuie să o adopte orice autoritate sau instituție publică în cadrul sistemului constituțional. Se menționează că Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024 are o autoritate pozitivă de lucru judecat față de candidatura domnului Călin Georgescu, astfel că valorificarea ei s-a realizat în cadrul și limitele competenței legale a BEC. Se subliniază că verificarea condiției de eligibilitate privind atașamentul la valorile constituționale se realizează de prima instituție din lanțul decizional învestită prin lege cu competența de a examina candidaturile depuse, și anume BEC. Nu i se poate reproșa acestei instituții că a respectat Constituția și hotărârile Curții Constituționale. Se solicită menținerea Deciziei BEC nr. 18D din 9 martie 2025 și respingerea contestațiilor formulate.
    CURTEA,    examinând contestațiile în raport cu prevederile Constituției, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, și ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, văzând concluziile scrise ale domnului Călin Georgescu și ale doamnei Elena Radu, concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum și documentele aflate la dosar, reține următoarele:93. Curtea constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, ale art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, precum și celor ale art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, să soluționeze contestațiile formulate.(1) Condițiile privind candidatura la funcția de Președinte al României94. Art. 37 din Constituție stabilește că au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot, astfel cum acesta este reglementat prin art. 36, care îndeplinesc condițiile prevăzute în art. 16 alin. (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3), iar candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 35 de ani pentru a fi aleși în funcția de Președinte al României. În acord cu art. 16 alin. (3) din Constituție, această funcție poate fi ocupată, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară, iar, în conformitate cu art. 40 alin. (3) din Constituție, nu pot face parte din partide politice judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică. Constituția mai prevede la art. 81 alin. (4) că nicio persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al României decât pentru cel mult două mandate, indiferent dacă sunt succesive sau nu.95. Potrivit art. 27 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, (2) Propunerile se fac în scris și vor fi primite numai dacă:a) sunt semnate de conducerea partidului sau a alianței politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, după caz, de candidatul independent;b) cuprind prenumele și numele, locul și data nașterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupația și profesia candidatului și precizarea că îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a candida;c) sunt însoțite de declarația de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată și datată de candidat, de declarația de avere, declarația de interese, de o declarație pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, precum și de lista susținătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători.96. Art. 28 din Legea nr. 370/2004 prevede următoarele: (1) Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 37 din Constituția României, republicată, pentru a fi alese sau care au fost alese anterior, de două ori, ca Președinte al României.(2) Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea.97. Prin Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1003 din 8 octombrie 2024, paragraful 28, Curtea Constituțională a statuat că persoanele care candidează pentru funcția de Președinte al României trebuie să îndeplinească condițiile de formă și de fond prevăzute de Constituție și de Legea nr. 370/2004.98. În sfera condițiilor de formă se încadrează aspectele referitoare la forma scrisă a propunerii de candidatură, semnarea acesteia de către conducerea partidului sau a alianței politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul, sau, după caz, de candidatul independent; indicarea unor mențiuni precum prenumele și numele, locul și data nașterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupația și profesia candidatului și precizarea că îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a candida; depunerea declarației de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată și datată de candidat, a declarației de avere, a declarației de interese, a declarației pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securității ori de colaborator al acesteia, precum și a listei susținătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători (Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024, paragraful 29).99. Curtea a clasificat condițiile de fond ca fiind generale și speciale. Cele generale au natură constituțională și sunt prevăzute la titlul I al Constituției, care reglementează principiile generale ale statului român și se referă la valorile și principiile constituționale ca parte intrinsecă a democrației constituționale. Cu privire la condițiile speciale, Curtea, în jurisprudența sa, a menționat art. 37 din Constituție, coroborat cu art. 16 alin. (3), art. 36 și art. 40 alin. (3) din Constituție, respectiv: candidatul să aibă vârsta de cel puțin 35 de ani, să fie cetățean român, să aibă domiciliul în țară, să aibă drept de vot (nu au drept de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, și nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale) și să nu îi fie interzisă asocierea în partide politice (judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică); între aceleași condiții se încadrează și art. 81 din Constituție, respectiv să nu fi fost ales anterior, de două ori, ca Președinte al României, sau art. 28 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, care stabilește interdicția de a candida pentru persoanele care, la data depunerii candidaturii, au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea (a se vedea, în acest sens, Hotărârea nr. 6 din 22 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 24 septembrie 2019, paragraful 9, și Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024, paragrafele 30 și 31).100. Curtea reține că, în cadrul contenciosului electoral, atât BEC, cât și Curtea Constituțională verifică îndeplinirea de către candidați a condițiilor de eligibilitate de formă și de fond, cu precizările menționate în jurisprudența Curții Constituționale și, în particular, în Hotărârile Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024 și nr. 32 din 6 decembrie 2024.(2) Procesul electoral pentru alegerea Președintelui României desfășurat în anul 2024101. Având în vedere că mandatul de 5 ani al Președintelui României înceta în luna decembrie 2024, data alegerilor a fost stabilită pentru ziua de 24 noiembrie 2024, prin Hotărârea Guvernului nr. 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Președintele României din anul 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 637 din 4 iulie 2024, iar organizarea întregului proces electoral a fost realizată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României în anul 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 30 august 2024.102. Prin Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1231 din 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, desfășurat în baza Hotărârii Guvernului nr. 756/2024 și a Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2024 și a dispus ca întregul proces electoral pentru alegerea Președintelui României să fie reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Președintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare.103. Curtea a constatat că procesul electoral privind alegerea Președintelui României desfășurat în perioada septembrie-decembrie 2024 a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele sale de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale care au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia. Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esențiale ale alegerilor democratice (paragraful 5 din Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024). Curtea a făcut referire, în hotărârea menționată, la atingerile aduse principiilor democrației, statului de drept și suveranității, precum și dreptului de a alege și de a fi ales (paragrafele 5-9) și a stabilit că statul are o responsabilitate pozitivă de a preveni orice interferență nejustificată în procesul electoral prin raportare la principiile constituționale (paragraful 10). Curtea a dezvoltat aceste aspecte în paragrafele 11-18 din hotărârea menționată și a concluzionat că gravitatea încălcărilor aduse principiilor și valorilor constituționale determină anularea întregului proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024 și că procesul electoral pentru alegerea Președintelui României trebuie să fie reluat în integralitate (paragrafele 19 și 20). În acest context, Curtea a statuat că sunt necesare constituirea unor noi birouri electorale, depunerea din nou de candidaturi care urmează a fi evaluate de noul Birou Electoral Central și derularea unei noi campanii electorale corecte și transparente, prin raportare la principiile și valorile constituționale (paragraful 20).104. Curtea a subliniat că, prin realizarea acestui control constituțional și democratic asupra procesului electoral, își îndeplinește atribuția de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României, a cărei ultimă finalitate este restabilirea încrederii cetățenilor în legitimitatea democratică a autorităților publice, în legalitatea și corectitudinea alegerilor, precum și înlăturarea oricăror suspiciuni de natura celor constatate în cauză. Sunt astfel protejate atât drepturile electorale ale cetățenilor (dreptul de vot și dreptul de a fi ales), cât și fundamentele ordinii constituționale, premise esențiale pentru menținerea caracterului democratic și de stat de drept al României (paragraful 21).(3) Procesul electoral pentru alegerea Președintelui României din anul 2025105. În urma anulării procesului electoral din anul 2024, prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024, data alegerilor a fost stabilită pentru ziua de 4 mai 2025, prin Hotărârea Guvernului nr. 4/2025 privind stabilirea datei alegerilor pentru Președintele României din anul 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 16 ianuarie 2025, iar organizarea întregului proces electoral a fost realizată prin Hotărârea Guvernului nr. 17/2025 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României din anul 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 29 ianuarie 2025.106. Conform pct. 29 din anexa - Programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României din anul 2025 - la Hotărârea Guvernului nr. 17/2025, candidaturile pot fi depuse la BEC, în scris, cel mai târziu până la data de 15 martie 2025, ora 24:00.(4) Soluția și motivarea Deciziei Biroului Electoral Central nr. 18D din 9 martie 2025107. Domnul Călin Georgescu și-a depus candidatura pentru funcția de Președinte al României la data de 7 martie 2025, iar prin Decizia nr. 18D din 9 martie 2025 BEC a respins înregistrarea candidaturii domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025. În motivarea deciziei menționate, BEC a reținut că, potrivit Hotărârii Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024, elementele cuprinse în jurământul de credință depus de persoana aleasă în funcția de Președinte al României, și anume respectarea Constituției și apărarea democrației, sunt condiții pe care candidatul trebuie să le îndeplinească încă de la momentul depunerii candidaturii sale. Se subliniază că atât deciziile, cât și hotărârile Curții Constituționale fac parte din ordinea normativă și sunt general obligatorii, impunându-se erga omnes, așadar, și autorităților publice chemate să organizeze și să urmărească buna desfășurare a procesului electoral pentru alegerea Președintelui României, inclusiv BEC. Astfel, BEC apreciază că este obligat să respecte și să valorifice, să dea eficiență statuărilor cu forță constituțională ale instanței de contencios constituțional, așadar, inclusiv celor pronunțate în exercitarea atribuției reglementate de art. 146 lit. f) din Constituție cu referire la hotărârile nr. 2 din 5 octombrie 2024 și nr. 32 din 6 decembrie 2024.108. Se consideră că atât Constituția, cât și Curtea Constituțională au configurat cadrul axiologic în care au loc alegerile pentru funcția de Președinte al României în anul 2025. În acest sens, condițiile de formă ale candidaturii, cât și cele speciale de fond, inclusiv declarația candidatului în sensul că îndeplinește condițiile legale pentru a candida, trebuie analizate atât în cheia conformității lor cu cadrul constituțional, cât și în cheia subsidiarității lor în raport cu poziționarea candidatului, în sensul manifestării de către acesta a unei atitudini de natură să aducă sau nu atingere cadrului constituțional.109. În aceste condiții, BEC arată că nu poate da prevalență analizei aspectelor formale ale candidaturii domnului Călin Georgescu în detrimentul celor fundamentale tranșate deja de către Curtea Constituțională. În măsura în care BEC nu ar analiza întregul context al candidaturii și în lipsa contestării ulterioare a deciziei BEC de înregistrare a candidaturii, ar exista riscul, în condițiile înregistrării candidaturii, ca după parcurgerea întregului proces electoral Curtea Constituțională să fie pusă în situația infirmării rezultatului sufragiului pentru lipsa manifestă, preexistentă depunerii candidaturii, a unei condiții de înregistrare a acesteia, sens în care se face referire la Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024.110. BEC consideră că, prin hotărârea antereferită, Curtea Constituțională analizează și statuează cu privire la maniera în care candidatul a cărui candidatură face obiectul analizei BEC a înțeles să se raporteze la persoana aleasă în funcția de Președinte al României, fiind relevată o atitudine în manifestă contradicție cu valorile de esență ale statului de drept. Se apreciază că hotărârea menționată cuprinde statuări obligatorii pentru BEC care conduc la concluzia că, în ceea ce privește candidatura domnului Călin Georgescu, aceasta nu întrunește condițiile de legalitate, întrucât candidatul, prin nerespectarea procedurilor electorale, a încălcat însăși obligația de a apăra democrația, care se întemeiază tocmai pe sufragii corecte, integre și imparțiale, în conformitate cu legea, în lipsa cărora este alterat însuși fundamentul ordinii constituționale actuale.111. Se apreciază că, prin anularea procesului electoral din anul 2024 și reluarea în integralitate a acestuia (inclusiv cu privire la depunerea candidaturilor), ca urmare a conduitei candidatului de nerespectare a reglementărilor legale referitoare la procedura electorală, esențiale pentru democrație și statul de drept, Curtea Constituțională a tranșat implicit și general obligatoriu și cu privire la neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru înregistrarea candidaturii depuse de către domnul Călin Georgescu, fiind inadmisibil ca, la reluarea procesului electoral, să se considere că aceeași persoană îndeplinește condițiile pentru a accede la funcția de Președinte al României. 112. BEC a mai apreciat că, în aceste circumstanțe, îndeplinirea de către candidat a celorlalte condiții de înregistrare a candidaturii și a semnului electoral este irelevantă.113. Prin urmare, în aplicarea hotărârilor Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024, respectiv nr. 32 din 6 decembrie 2024 și a dispozițiilor art. 147 alin. (4) teza a doua din Constituție, ale art. 11 alin. (1) lit. B.a), respectiv alin. (3) din Legea nr. 47/1992, ale art. 17 alin. (2) și (3), ale art. 29 alin. (1)-(3), ale art. 30 alin. (6), precum și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, BEC a decis respingerea candidaturii domnului Călin Georgescu la alegerile pentru funcția de Președinte al României din anul 2025.(5) Analiza contestațiilor formulate114. O primă critică preliminară vizează faptul că decizia BEC și procesul-verbal de afișare cuprind anumite neregularități, și anume lipsa unor elemente de conținut privind cvorumul de prezență, cvorumul de vot, procedura de desfășurare a ședinței și procedura de adoptare, redactare și publicare. Aceste aspecte sunt însă chestiuni tehnice, care nu pun în discuție validitatea formală a deciziei, neprezentând relevanță din punctul de vedere al competenței Curții Constituționale.115. Curtea reține că BEC nu este un organ judecătoresc, ci un organism administrativ-electoral cu prerogative temporare de putere publică, iar actele sale sunt acte administrative sau administrativ-jurisdicționale, însă ele aparțin materiei contenciosului electoral. BEC funcționează pe perioada alegerilor, încetându-și activitatea odată cu încheierea procesului electoral (a se vedea și Decizia nr. 326 din 14 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1001 din 30 octombrie 2004, sau Decizia nr. 430 din 11 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 945 din 19 octombrie 2023, paragraful 36), desfășurându-și activitatea după o procedură proprie, specifică domeniului electoral.116. O altă critică vizează faptul că BEC și-a depășit competența legală prin examinarea condițiilor de fond cu caracter general, care au natură constituțională și sunt prevăzute la titlul I al Constituției.117. Potrivit art. 17 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 370/2004, BEC are atribuția de a constata îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzute de Legea nr. 370/2004, respectiv a celor de formă și de fond cu caracter special stabilite prin Constituție și dezvoltate în cuprinsul Legii nr. 370/2004.118. Condițiile de fond cu caracter general au natură constituțională și sunt prevăzute la titlul I al Constituției. Prin Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024, paragraful 48, Curtea a statuat că elementele cuprinse în jurământul de credință sunt condiții de eligibilitate de fond pentru a candida la funcția de Președinte al României, pe care candidatul trebuie să le îndeplinească la momentul depunerii candidaturii sale, iar examinarea acestor condiții poate fi realizată numai de către Curtea Constituțională.119. Ulterior, prin Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, paragraful 20, teza finală, Curtea a statuat că reluarea procesului electoral presupune inclusiv constituirea unor noi birouri electorale, depunerea din nou a candidaturilor care urmează să fie evaluate de noul Birou Electoral Central și derularea unei noi campanii electorale corecte și transparente, prin raportare la principiile și valorile constituționale. Ca atare, ținând seama de situația particulară intervenită prin anularea procesului electoral pentru alegerea Președintelui României din anul 2024, Curtea, în coordonatele aceleiași situații premisă existente, respectiv asigurarea succesiunii mandatelor prezidențiale și garantarea periodicității alegerilor, a apreciat că pentru acest proces electoral - ce are același obiect, respectiv alegerea Președintelui României pentru un mandat de 5 ani, consecutiv celui obținut în urma alegerilor din anul 2019 - este necesară aplicarea directă de către BEC a prevederilor constituționale referitoare la condițiile de eligibilitate de fond stabilite în titlul I al Constituției. O asemenea învestire a BEC realizată de Curtea Constituțională rezultă din folosirea sintagmei „prin raportare la principiile și valorile constituționale“ în contextul evaluării de către noul BEC a candidaturilor depuse. În jurisprudența sa, Curtea a subliniat că are competența de a stabili în sarcina autorităților și instituțiilor publice aplicarea directă a Constituției, spre exemplu, în situațiile determinate de constatarea neconstituționalității actelor normative „în lipsa unei reglementări legale a situației juridice create în urma deciziei de admitere a excepției de neconstituționalitate în ipoteza și termenii stabiliți prin decizia de constatare a neconstituționalității pronunțată de Curtea Constituțională“ (a se vedea, cu privire la aplicarea directă a Constituției, Decizia nr. 186 din 18 noiembrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 16 mai 2000, Decizia nr. 774 din 10 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 6 ianuarie 2016, paragraful 32, Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 4 februarie 2016, paragraful 28, Decizia nr. 24 din 20 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 12 aprilie 2016, paragraful 34, Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1029 din 21 decembrie 2016, paragraful 37, Decizia nr. 377 din 31 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 21 iulie 2017, paragraful 65, sau Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024, paragraful 54).120. Cu alte cuvinte, Curtea subliniază că procesul electoral pentru alegerea Președintelui României din anul 2025 își are ca sursă de inițiere, organizare și desfășurare Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024. Ca atare, chiar dacă este un nou proces electoral, acesta se înscrie în aceleași coordonate și aceeași paradigmă a asigurării succesiunii mandatului prezidențial dobândit în anul 2019. Prin urmare, Curtea a permis aplicarea directă de către BEC a Constituției numai pentru acest proces electoral desfășurat în circumstanțele excepționale determinate de anularea procesului electoral din anul 2024.121. În consecință, BEC, ținând seama de prevederile constituționale și legale referitoare la efectele actelor jurisdicționale ale Curții Constituționale, a dat eficiență caracterului general obligatoriu al hotărârii Curții, caracter care vizează nu numai soluția, ci și considerentele care sunt în legătură directă cu aceasta.122. O altă critică se referă la faptul că BEC ar fi preluat considerente particularizante din Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024 și le-a translatat la situația juridică a domnului Călin Georgescu.123. O asemenea critică nu se susține, pentru că referirile la Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024 pe care le realizează BEC vizează numai aspecte generale și de principiu, precum faptul că elementele de conținut ale jurământului sunt opozabile candidaților încă de la momentul depunerii candidaturii (respectarea Constituției și apărarea democrației), că hotărârile Curții Constituționale sunt general obligatorii sau că interpretarea de principiu a textelor constituționale trebuie respectată de BEC, ca, de altfel, de orice autoritate și instituție publică. Aceste considerente privind condițiile de eligibilitate pentru funcția de Președinte al României au o aplicabilitate generală, și nu intuitu personae.124. Prin urmare, BEC nu a făcut altceva decât să aplice, printr-un raționament propriu, prevederile constituționale și considerentele interpretative de principiu ale Hotărârii nr. 2 din 5 octombrie 2024 în situația particulară pe care a avut-o de analizat, ceea ce a condus la concluzia BEC potrivit căreia domnul Călin Georgescu nu îndeplinește condițiile de eligibilitate generale stabilite în titlul I din Constituție. BEC a realizat, astfel, o individualizare și o aplicare a considerentelor generale, abstracte și de principiu rezultate din jurisprudența Curții Constituționale, fără a prelua și translata constatările factuale ale Curții Constituționale din Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024 care priveau strict situația doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă.125. Curtea și-a exercitat, prin Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, competența de a veghea la respectarea procesului electoral în ansamblul său, identificând cauzele ce au afectat procesul electoral și pentru care s-a dispus ultima ratio măsura anulării și reluării în integralitate a alegerilor; ca atare, hotărârea antereferită privește regularitatea acestui proces, și nu excluderea unei candidaturi din procesul electoral. În același timp, BEC și-a realizat judicios competența de a examina condițiile de înregistrare a unei candidaturi prin raportarea textelor constituționale, astfel cum au fost interpretate în jurisprudența Curții Constituționale, la situația domnului Călin Georgescu.126. Cu privire la aspectul referitor la valorificarea în timp a anumitor atitudini/conduite/luări de poziție contrare principiilor și valorilor constituționale, Curtea subliniază că încălcarea acestora nu conduce la o sancționare perpetuă a persoanei prin prisma dreptului de a fi ales în funcția de Președinte al României. Aceste aspecte se analizează de la caz la caz și au o anumită temporalitate raportată la ciclicitatea alegerilor și la evaluarea respectării de către candidați a principiilor și valorilor constituționale.127. O altă critică privește faptul că domnului Călin Georgescu nu i s-a recunoscut dreptul la apărare și nu a putut să își exprime punctul de vedere în procedura BEC și în fața Curții Constituționale.128. Curtea reține că procedura în fața BEC referitoare la înregistrarea candidaturilor nu este o procedură de natură contencioasă. Legea nr. 47/1992 și Legea nr. 370/2004 stabilesc în mod expres o procedură specială de contestare a deciziilor BEC exclusiv în fața Curții Constituționale, ca expresie a atribuției constituționale a acesteia de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Președintelui României. Contenciosul electoral constituțional este un contencios abstract, persoanele care au interes putând să se adreseze instanței cu contestație. Procedura în fața Curții nu este publică, persoanele interesate putând însă să depună în scris punctele lor de vedere. De altfel, Curtea Constituțională a informat public candidatul, precum și orice persoană interesată, prin afișarea contestațiilor pe site-ul instituției, că dosarul se soluționează pe baza sesizării și a celorlalte documente depuse până în ziua termenului stabilit pentru analizarea contestației.129. Având în vedere cele expuse, Curtea constată că Decizia BEC nr. 18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025 este în conformitate cu cadrul constituțional și legal incident, astfel că va respinge contestațiile formulate.130. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992, precum și al art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    HOTĂRĂȘTE:    Respinge contestațiile formulate de Călin Georgescu, Elena Radu, Mircea-Victor-Daniel Chitic, Ana Craiu, Narcis-Viorel-Florin Someșfălean, Norita Popescu, Elena Albu, Cătălin Georgescu, Mihai Rapcea și Maria Tamaris Taloi împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, precum și a semnului electoral.Definitivă.Hotărârea se comunică Biroului Electoral Central și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 martie 2025.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    MARIAN ENACHE
    Prim-magistrat-asistent,
    Benke Károly    -----