DECIZIA nr. 464 din 15 octombrie 2024referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 55 alin. (2) și ale art. 192 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 223 din 13 martie 2025
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 55 alin. (2) și ale art. 192 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Nechita Pampa în Dosarul nr. 1.668/100/2020 al Tribunalului Maramureș - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 396D/2021.2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției a transmis la dosar note scrise prin care susține admiterea criticilor de neconstituționalitate.4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 99 din 16 martie 2023.
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5. Prin Încheierea din 20 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.668/100/2020, Tribunalul Maramureș - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 55 alin. (2) și ale art. 192 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Nechita Pampa într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației împotriva deciziei de respingere a cererii de pensionare.6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece sintagma „numai pentru stagiile de cotizare realizate în sistemul public de pensii“, cuprinsă în dispozițiile art. 55 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, creează discriminare între persoane aflate în situații similare, iar prin aceasta contravine dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție. Discriminarea invocată se realizează, în principal, în raport cu militarii rezerviști pensionați anterior datei de 1 ianuarie 2018 (când a intrat în vigoare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale), dar și în raport cu personalul civil care a realizat stagii de cotizare în locurile de muncă încadrate în grupa I de muncă, conform art. 30 din Legea nr. 263/2010, care beneficiază de reducerea vârstei de pensionare indiferent de locul de muncă avut, ca urmare a uzurii fizice și psihice determinate de exercitarea activității profesionale în anume condiții. În susținerea criticilor de neconstituționalitate, se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 87 din 1 iunie 1999.7. În același timp, în conformitate cu art. 192 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, vechimea în serviciul militar se recunoaște în sistemul pensiilor publice în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limită de vârstă, de invaliditate și de urmaș, dar nu se recunoaște pentru pensia anticipată și pensia anticipată parțială. Potrivit art. 26 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu pentru orice categorie de pensie de serviciu, inclusiv la pensia militară anticipată și, respectiv, la cea anticipată parțială, motiv pentru care se apreciază că dispoziția corelativă restrictivă, cuprinsă în art. 192 din Legea nr. 263/2010, care limitează recunoașterea doar la „pensia pentru limita de vârstă, de invaliditate și de urmaș“ este discriminatorie. Diferența de tratament juridic nu are o justificare logică în cazul celor care au realizat stagii de cotizare atât în sistemul public, cât și în sistemul militar, întrucât cele două categorii de pensii (anticipată și anticipată parțială) sunt prevăzute atât în Legea nr. 263/2010, cât și în Legea nr. 223/2015, iar recunoașterea reciprocă presupune identitate de tratament, fără restricții și discriminări.8. Tribunalul Maramureș - Secția I civilă consideră că prevederile legale criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate. Faptul că reclamantului nu i se pot aplica dispozițiile care vizează reducerea vârstei de pensionare este rezultatul împrejurării că acesta nu se află în situația persoanelor vizate de art. 55 alin. (2) din Legea nr. 263/2010. Astfel, în cazul unor situații diferite se impun soluții diferite. Interpretând dispozițiile legale în sensul solicitat de autorul excepției s-ar genera o discriminare a celorlalte categorii de pensionari, deoarece acesta ar beneficia de două ori de valorificarea perioadei în care a desfășurat activitate în alte condiții decât cele normale de muncă - atât la calcularea pensiei militare și la reducerea vârstei la care poate beneficia de pensia militară, cât și la calcularea pensiei pentru limita de vârstă. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise ale autorului excepției, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.12. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 55 alin. (2) și ale art. 192 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. 13. Din analiza considerentelor încheierii de sesizare și a notelor scrise rezultă că, în realitate, sunt criticate dispozițiile art. 55 alin. (2) și ale art. 192 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, urmând ca aceste dispoziții de lege să fie supuse controlului de constituționalitate. 14. Curtea observă că prevederile art. 55 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 au fost modificate prin art. I pct. 61 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1010 din 20 decembrie 2017. Totodată, Curtea observă că, ulterior sesizării sale, Legea nr. 263/2010 a fost abrogată prin dispozițiile art. 168 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023. 15. Obiect al excepției rămân însă dispozițiile art. 55 alin. (2) și ale art. 192 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, în redactarea pe care o aveau la data ridicării excepției în fața instanței judecătorești, în considerarea celor statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Prevederile legale criticate au următorul cuprins: – Art. 55 alin. (2): „Persoanele care au realizat stagii de cotizare atât în sistemul public de pensii, cât și în sisteme neintegrate acestuia beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare, în condițiile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), numai pentru stagiile de cotizare realizate în sistemul public de pensii.“;– Art. 192 alin. (1): „Între sistemul public de pensii și sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limită de vârstă, de invaliditate și de urmaș.“16. În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție privind egalitatea în drepturi.17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 55 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 au mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat în raport cu dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție (în acest sens este Decizia nr. 389 din 17 septembrie 2024, nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunțării prezentei decizii). Cu acel prilej, Curtea a reținut că dreptul la pensie, ca și dreptul la alte forme de asigurări sociale ori de protecție socială, se acordă potrivit legii. Astfel, legiuitorul este în drept ca, în reglementarea cadrului sistemului public de pensii, să stabilească criteriile și condițiile concrete în care asigurații pot beneficia de pensie, tipurile de pensii care pot fi acordate, regulile generale de acordare a acestora și regulile derogatorii pentru situații deosebite, precum și modul de calcul al pensiilor (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 626 din 7 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1162 din 7 decembrie 2021).18. Dispozițiile art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 stabilesc dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare pentru persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare în cadrul sistemului de pensii publice. În acest context normativ, Curtea a reținut că dispozițiile legale criticate instituie posibilitatea reducerii vârstelor standard de pensionare și pentru persoanele care au realizat stagii de cotizare atât în sistemul public de pensii, cât și în sisteme neintegrate acestuia, însă acest beneficiu este acordat numai pentru stagiile de cotizare realizate în sistemul public de pensii, de esența acestui sistem fiind principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.19. Curtea a observat că, potrivit art. 192 din Legea nr. 263/2010, între sistemul public de pensii și sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limită de vârstă, de invaliditate și de urmaș, însă beneficiul reducerii vârstei standard de pensionare în sistemul public se acordă numai pentru stagiul de cotizare realizat în acest sistem.20. Așa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudența Curții Constituționale, principiul egalității în drepturi a cetățenilor nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 355 din 10 decembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 25 februarie 2003).21. Plecând de la aceste considerente, Curtea a reținut că asigurații în sistemul public de pensii, care au realizat stagiul complet de cotizare în sistemul public, beneficiază de tratament juridic egal în ceea ce privește dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare. În același timp, Curtea observă că asigurații care nu au stagiul complet de cotizare în sistemul public, dar au realizat stagii de cotizare, respectiv vechime în serviciu în alte sisteme de pensii și asigurări sociale, cum este sistemul pensiilor militare de stat, reglementat distinct de Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, sunt într-o situație diferită și, în consecință, și tratamentul juridic este diferit. Astfel, raportat la datorarea/plata contribuțiilor de asigurări sociale către bugetul asigurărilor sociale de stat, persoanele asigurate în sistemul public care au realizat stagii de cotizare în condiții deosebite de muncă, în grupa I de muncă, respectiv în locurile de muncă încadrate în condiții speciale, potrivit legii, se află în mod obiectiv într-o situație diferită de cadrele militare în activitate care au desfășurat activitate în condiții deosebite, condiții speciale și alte condiții specifice.22. În aceste condiții, Curtea a reținut că soluția legislativă potrivit căreia beneficiul reducerii vârstei standard de pensioare în sistemul public se acordă numai pentru stagiul de cotizare realizat în acest sistem reprezintă opțiunea legiuitorului, manifestată în limitele constituționale stabilite de art. 47 alin. (2) și art. 16 din Legea fundamentală.23. În consecință, Curtea constată că tratamentul juridic diferit nu are valențe discriminatorii, contrare dispozițiilor constituționale referitoare la egalitatea în drepturi și interzicerea discriminării, astfel că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.24. În continuare, din analiza criticii de neconstituționalitate formulate cu privire la prevederile art. 192 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, Curtea reține că aceste norme juridice au mai fost supuse controlului de constituționalitate exercitat în raport cu dispozițiile art. 16 din Constituție (a se vedea Decizia nr. 99 din 16 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 18 august 2023). Cu acel prilej, Curtea a precizat că „discriminarea“ presupune a trata diferit, fără o justificare obiectivă și rezonabilă, persoane aflate în situații similare, o asemenea situație intervenind în cazul în care distincția nu urmărește un scop legitim sau nu există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit. În acest context, Curtea a reținut, în esență, că asigurații care nu au stagiul complet de cotizare în sistemul public, dar au realizat stagii de cotizare, respectiv vechime în serviciu în alte sisteme de pensii și asigurări sociale sunt într-o situație diferită față de cei care au realizat stagiu de cotizare complet în sistemul public de pensii și, în consecință, și tratamentul juridic este diferit, fără ca prin aceasta să se instituie vreo discriminare.25. Totodată, Curtea a precizat că, în virtutea marjei sale de apreciere în configurarea dreptului la pensie prevăzut de art. 47 alin. (2) din Constituție, legiuitorul a prevăzut un regim juridic diferit pentru acordarea dreptului de pensionare anticipată, drept care are un caracter de excepție față de dreptul la pensie pentru limită de vârstă, iar această opțiune legislativă nu conduce la încălcarea principiului egalității în drepturi.26. Referitor la critica potrivit căreia prevederile legale supuse controlului de constituționalitate determină o discriminare a persoanelor care nu pot beneficia de dreptul la pensie anticipată, nefiind recunoscut stagiul de cotizare realizat într-un alt sistem de asigurări sociale decât cel public, Curtea a reținut că nici această critică nu este întemeiată, întrucât aceste dispoziții legale se aplică tuturor persoanelor care se află în aceeași situație juridică.27. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză.28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Nechita Pampa în Dosarul nr. 1.668/100/2020 al Tribunalului Maramureș - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 55 alin. (2) și ale art. 192 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Maramureș - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 15 octombrie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin-----
| EMITENT |
| Marian Enache | - președinte |
| Mihaela Ciochină | - judecător |
| Cristian Deliorga | - judecător |
| Dimitrie-Bogdan Licu | - judecător |
| Gheorghe Stan | - judecător |
| Livia Doina Stanciu | - judecător |
| Elena-Simina Tănăsescu | - judecător |
| Varga Attila | - judecător |
| Simina Popescu-Marin | - magistrat-asistent |
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5. Prin Încheierea din 20 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.668/100/2020, Tribunalul Maramureș - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 55 alin. (2) și ale art. 192 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Nechita Pampa într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației împotriva deciziei de respingere a cererii de pensionare.6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece sintagma „numai pentru stagiile de cotizare realizate în sistemul public de pensii“, cuprinsă în dispozițiile art. 55 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, creează discriminare între persoane aflate în situații similare, iar prin aceasta contravine dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție. Discriminarea invocată se realizează, în principal, în raport cu militarii rezerviști pensionați anterior datei de 1 ianuarie 2018 (când a intrat în vigoare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale), dar și în raport cu personalul civil care a realizat stagii de cotizare în locurile de muncă încadrate în grupa I de muncă, conform art. 30 din Legea nr. 263/2010, care beneficiază de reducerea vârstei de pensionare indiferent de locul de muncă avut, ca urmare a uzurii fizice și psihice determinate de exercitarea activității profesionale în anume condiții. În susținerea criticilor de neconstituționalitate, se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 87 din 1 iunie 1999.7. În același timp, în conformitate cu art. 192 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, vechimea în serviciul militar se recunoaște în sistemul pensiilor publice în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limită de vârstă, de invaliditate și de urmaș, dar nu se recunoaște pentru pensia anticipată și pensia anticipată parțială. Potrivit art. 26 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu pentru orice categorie de pensie de serviciu, inclusiv la pensia militară anticipată și, respectiv, la cea anticipată parțială, motiv pentru care se apreciază că dispoziția corelativă restrictivă, cuprinsă în art. 192 din Legea nr. 263/2010, care limitează recunoașterea doar la „pensia pentru limita de vârstă, de invaliditate și de urmaș“ este discriminatorie. Diferența de tratament juridic nu are o justificare logică în cazul celor care au realizat stagii de cotizare atât în sistemul public, cât și în sistemul militar, întrucât cele două categorii de pensii (anticipată și anticipată parțială) sunt prevăzute atât în Legea nr. 263/2010, cât și în Legea nr. 223/2015, iar recunoașterea reciprocă presupune identitate de tratament, fără restricții și discriminări.8. Tribunalul Maramureș - Secția I civilă consideră că prevederile legale criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate. Faptul că reclamantului nu i se pot aplica dispozițiile care vizează reducerea vârstei de pensionare este rezultatul împrejurării că acesta nu se află în situația persoanelor vizate de art. 55 alin. (2) din Legea nr. 263/2010. Astfel, în cazul unor situații diferite se impun soluții diferite. Interpretând dispozițiile legale în sensul solicitat de autorul excepției s-ar genera o discriminare a celorlalte categorii de pensionari, deoarece acesta ar beneficia de două ori de valorificarea perioadei în care a desfășurat activitate în alte condiții decât cele normale de muncă - atât la calcularea pensiei militare și la reducerea vârstei la care poate beneficia de pensia militară, cât și la calcularea pensiei pentru limita de vârstă. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise ale autorului excepției, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.12. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 55 alin. (2) și ale art. 192 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. 13. Din analiza considerentelor încheierii de sesizare și a notelor scrise rezultă că, în realitate, sunt criticate dispozițiile art. 55 alin. (2) și ale art. 192 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, urmând ca aceste dispoziții de lege să fie supuse controlului de constituționalitate. 14. Curtea observă că prevederile art. 55 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 au fost modificate prin art. I pct. 61 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1010 din 20 decembrie 2017. Totodată, Curtea observă că, ulterior sesizării sale, Legea nr. 263/2010 a fost abrogată prin dispozițiile art. 168 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023. 15. Obiect al excepției rămân însă dispozițiile art. 55 alin. (2) și ale art. 192 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, în redactarea pe care o aveau la data ridicării excepției în fața instanței judecătorești, în considerarea celor statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Prevederile legale criticate au următorul cuprins: – Art. 55 alin. (2): „Persoanele care au realizat stagii de cotizare atât în sistemul public de pensii, cât și în sisteme neintegrate acestuia beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare, în condițiile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), numai pentru stagiile de cotizare realizate în sistemul public de pensii.“;– Art. 192 alin. (1): „Între sistemul public de pensii și sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limită de vârstă, de invaliditate și de urmaș.“16. În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție privind egalitatea în drepturi.17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 55 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 au mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat în raport cu dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție (în acest sens este Decizia nr. 389 din 17 septembrie 2024, nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunțării prezentei decizii). Cu acel prilej, Curtea a reținut că dreptul la pensie, ca și dreptul la alte forme de asigurări sociale ori de protecție socială, se acordă potrivit legii. Astfel, legiuitorul este în drept ca, în reglementarea cadrului sistemului public de pensii, să stabilească criteriile și condițiile concrete în care asigurații pot beneficia de pensie, tipurile de pensii care pot fi acordate, regulile generale de acordare a acestora și regulile derogatorii pentru situații deosebite, precum și modul de calcul al pensiilor (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 626 din 7 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1162 din 7 decembrie 2021).18. Dispozițiile art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 stabilesc dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare pentru persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare în cadrul sistemului de pensii publice. În acest context normativ, Curtea a reținut că dispozițiile legale criticate instituie posibilitatea reducerii vârstelor standard de pensionare și pentru persoanele care au realizat stagii de cotizare atât în sistemul public de pensii, cât și în sisteme neintegrate acestuia, însă acest beneficiu este acordat numai pentru stagiile de cotizare realizate în sistemul public de pensii, de esența acestui sistem fiind principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.19. Curtea a observat că, potrivit art. 192 din Legea nr. 263/2010, între sistemul public de pensii și sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limită de vârstă, de invaliditate și de urmaș, însă beneficiul reducerii vârstei standard de pensionare în sistemul public se acordă numai pentru stagiul de cotizare realizat în acest sistem.20. Așa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudența Curții Constituționale, principiul egalității în drepturi a cetățenilor nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 355 din 10 decembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 25 februarie 2003).21. Plecând de la aceste considerente, Curtea a reținut că asigurații în sistemul public de pensii, care au realizat stagiul complet de cotizare în sistemul public, beneficiază de tratament juridic egal în ceea ce privește dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare. În același timp, Curtea observă că asigurații care nu au stagiul complet de cotizare în sistemul public, dar au realizat stagii de cotizare, respectiv vechime în serviciu în alte sisteme de pensii și asigurări sociale, cum este sistemul pensiilor militare de stat, reglementat distinct de Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, sunt într-o situație diferită și, în consecință, și tratamentul juridic este diferit. Astfel, raportat la datorarea/plata contribuțiilor de asigurări sociale către bugetul asigurărilor sociale de stat, persoanele asigurate în sistemul public care au realizat stagii de cotizare în condiții deosebite de muncă, în grupa I de muncă, respectiv în locurile de muncă încadrate în condiții speciale, potrivit legii, se află în mod obiectiv într-o situație diferită de cadrele militare în activitate care au desfășurat activitate în condiții deosebite, condiții speciale și alte condiții specifice.22. În aceste condiții, Curtea a reținut că soluția legislativă potrivit căreia beneficiul reducerii vârstei standard de pensioare în sistemul public se acordă numai pentru stagiul de cotizare realizat în acest sistem reprezintă opțiunea legiuitorului, manifestată în limitele constituționale stabilite de art. 47 alin. (2) și art. 16 din Legea fundamentală.23. În consecință, Curtea constată că tratamentul juridic diferit nu are valențe discriminatorii, contrare dispozițiilor constituționale referitoare la egalitatea în drepturi și interzicerea discriminării, astfel că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.24. În continuare, din analiza criticii de neconstituționalitate formulate cu privire la prevederile art. 192 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, Curtea reține că aceste norme juridice au mai fost supuse controlului de constituționalitate exercitat în raport cu dispozițiile art. 16 din Constituție (a se vedea Decizia nr. 99 din 16 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 18 august 2023). Cu acel prilej, Curtea a precizat că „discriminarea“ presupune a trata diferit, fără o justificare obiectivă și rezonabilă, persoane aflate în situații similare, o asemenea situație intervenind în cazul în care distincția nu urmărește un scop legitim sau nu există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit. În acest context, Curtea a reținut, în esență, că asigurații care nu au stagiul complet de cotizare în sistemul public, dar au realizat stagii de cotizare, respectiv vechime în serviciu în alte sisteme de pensii și asigurări sociale sunt într-o situație diferită față de cei care au realizat stagiu de cotizare complet în sistemul public de pensii și, în consecință, și tratamentul juridic este diferit, fără ca prin aceasta să se instituie vreo discriminare.25. Totodată, Curtea a precizat că, în virtutea marjei sale de apreciere în configurarea dreptului la pensie prevăzut de art. 47 alin. (2) din Constituție, legiuitorul a prevăzut un regim juridic diferit pentru acordarea dreptului de pensionare anticipată, drept care are un caracter de excepție față de dreptul la pensie pentru limită de vârstă, iar această opțiune legislativă nu conduce la încălcarea principiului egalității în drepturi.26. Referitor la critica potrivit căreia prevederile legale supuse controlului de constituționalitate determină o discriminare a persoanelor care nu pot beneficia de dreptul la pensie anticipată, nefiind recunoscut stagiul de cotizare realizat într-un alt sistem de asigurări sociale decât cel public, Curtea a reținut că nici această critică nu este întemeiată, întrucât aceste dispoziții legale se aplică tuturor persoanelor care se află în aceeași situație juridică.27. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză.28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Nechita Pampa în Dosarul nr. 1.668/100/2020 al Tribunalului Maramureș - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 55 alin. (2) și ale art. 192 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Maramureș - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 15 octombrie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin-----
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari