LEGEA nr. 21 din 1 martie 1991 (**republicată**)cetățeniei române nr. 21/1991**)
EMITENT
  • PARLAMENTUL
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 576 din 13 august 2010



     Notă
    **) Republicată în temeiul art. 21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2010 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Cetățenie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 10 februarie 2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 112/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 405 din 17 iunie 2010, dându-se textelor o nouă numerotare.
    Legea cetățeniei române nr. 21/1991 a mai fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 6 martie 2000, iar ulterior a mai fost modificată și completată prin:
    - Ordonanța Guvernului nr. 84/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 1 septembrie 2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 372/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 26 iunie 2002, cu modificările și completările ulterioare;
    - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 167/2001 privind suspendarea aplicării prevederilor art. 35 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 802 din 14 decembrie 2001, aprobată prin Legea nr. 225/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 29 aprilie 2002;
    - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2002 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 18 iunie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 542/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 726 din 4 octombrie 2002;
    - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 160/2002 privind suspendarea aplicării unor dispoziții din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850 din 25 noiembrie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 165/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 7 mai 2003;
    - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2003 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 9 iunie 2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 405/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 721 din 15 octombrie 2003;
    - Legea nr. 248/2003 pentru completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 414 din 13 iunie 2003;
    - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 87/2007 pentru modificarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 634 din 14 septembrie 2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 70/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 11 aprilie 2008;
    - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 147/2008 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 765 din 13 noiembrie 2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 171/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 14 mai 2009;
    - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2009 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 21 aprilie 2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 354/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 781 din 16 noiembrie 2009.      +  Capitolul I Dispoziții generale  +  Articolul 1(1) Cetățenia română este legătura și apartenența unei persoane fizice la statul român.(2) Cetățenii români sunt egali în fața legii; numai ei vor fi admiși în funcțiile publice civile și militare.(3) Cetățenii României se bucură de protecția statului român.  +  Articolul 2Modurile de dobândire și de pierdere a cetățeniei române sunt cele prevăzute în prezenta lege.  +  Articolul 3Încheierea, declararea nulității, anularea sau desfacerea căsătoriei între un cetățean român și un străin nu produce efecte asupra cetățeniei soților.  +  Capitolul II Dobândirea cetățeniei române  +  Articolul 4(1) Cetățenia română se dobândește prin:a) naștere;b) adopție;c) acordare la cerere.(2) Dispozițiile prezentei legi nu conferă cetățenilor străini sau persoanelor fără cetățenie un drept la dobândirea cetățeniei române prin acordare la cerere. (la 15-03-2025, Articolul 4 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 1. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 ) A. Prin naștere  +  Articolul 5(1) Copiii născuți pe teritoriul României, din părinți cetățeni români, sunt cetățeni români.(2) Sunt, de asemenea, cetățeni români cei care:a) s-au născut pe teritoriul statului român, chiar dacă numai unul dintre părinți este cetățean român;b) s-au născut în străinătate și ambii părinți sau numai unul dintre ei are cetățenia română.(3) Copilul găsit pe teritoriul statului român este considerat cetățean român, până la proba contrarie, dacă niciunul dintre părinți nu este cunoscut.B. Prin adopție  +  Articolul 6(1) Cetățenia română se dobândește de către copilul cetățean străin sau fără cetățenie prin adopție, dacă adoptatorii sunt cetățeni români. În cazul în care adoptatul este major, este necesar consimțământul acestuia.(2) În cazul în care numai unul dintre adoptatori este cetățean român, cetățenia adoptatului minor va fi hotărâtă, de comun acord, de către adoptatori. În situația în care adoptatorii nu cad de acord, instanța judecătorească competentă să încuviințeze adopția va decide asupra cetățeniei minorului, ținând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimțământul acestuia.(3) Dacă adopția se face de către o singură persoană, iar aceasta este cetățean român, minorul dobândește cetățenia adoptatorului.(4) În cazul în care adopția se face de către soțul cetățean român al părintelui firesc sau adoptiv, cetățean străin, ori de către persoana de cetățenie română care se află într-o relație stabilă și conviețuiește cu acest părinte în condițiile prevăzute de Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată, cetățenia minorului va fi hotărâtă, de comun acord, de către adoptator și părintele cetățean străin. În situația în care aceștia nu cad de acord, instanța judecătorească competentă să încuviințeze adopția va decide asupra cetățeniei minorului, ținând seama de interesele acestuia. Minorului care a împlinit 14 ani i se cere consimțământul. (la 25-09-2017, Articolul 6 din Capitolul II a fost completat de Punctul 1, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 65 din 21 septembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 760 din 25 septembrie 2017 )  +  Articolul 7(1) În cazul constatării nulității adopției sau anulării adopției, copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani este considerat că nu a fost niciodată cetățean român.(2) Prin excepție de la dispozițiile alin. (1), constatarea nulității adopției sau anularea adopției nu produce efecte asupra cetățeniei copilului, dacă acesta a locuit, în condițiile legii, pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 5 ani sau dacă, ca efect al constatării nulității sau anulării adopției, acesta devine apatrid.(3) Hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a constatat nulitatea adopției ori s-a dispus anularea adopției, în condițiile prevăzute de prezentul articol, se comunică, din oficiu, de îndată Autorității Naționale pentru Cetățenie.(4) Pierderea cetățeniei române se constată prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, la propunerea Comisiei pentru cetățenie, Autoritatea Națională pentru Cetățenie notificând, de îndată, Direcția generală pentru evidența persoanelor și Direcția generală de pașapoarte cu privire la aceasta. (la 15-03-2025, Articolul 7 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 2. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 )  +  Articolul 8(1) Cetățenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin, dacă îndeplinește următoarele condiții:a) la data cererii este titular al dreptului de ședere pe termen lung ori al dreptului de rezidență permanentă în România, în condițiile legii, și locuiește legal pe teritoriul României de cel puțin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetățean român și conviețuiește cu acesta, de cel puțin 5 ani de la data căsătoriei;b) dovedește, prin comportament, acțiuni și atitudine, loialitate față de statul român și atașament față de valorile supreme ale acestuia, nu întreprinde sau nu sprijină acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale și declară că nici în trecut nu a întreprins sau nu a sprijinit asemenea acțiuni;c) a împlinit vârsta de 18 ani;d) are asigurate în România mijloace legale pentru o existență decentă, în condițiile stabilite de legislația privind regimul străinilor;e) este cunoscut cu o bună comportare și nu a fost condamnat în țară sau în străinătate pentru o infracțiune care îl face nedemn de a fi cetățean român;f) cunoaște limba română și posedă noțiuni elementare de cultură și civilizație românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viața socială;g) cunoaște prevederile Constituției României și imnul național.(2) Termenul de 8 ani prevăzut la alin. (1) lit. a) poate fi redus cu până la 3 ani în cazul în care solicitantul care îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (1) face dovada participării sale active la viața economică a societății românești ori, după caz, a unor realizări educaționale relevante sau a unei contribuții deosebite în domeniul cultural, al promovării drepturilor omului, al angajamentului social sau de voluntariat și se află în una dintre următoarele situații:a) este cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European ori este cetățean al Confederației Elvețiene;b) s-a născut pe teritoriul României, iar la data nașterii sale părinții săi sau, după caz, unul dintre aceștia locuia legal pe teritoriul României.(3) Termenul de 8 ani prevăzut la alin. (1) lit. a) poate fi redus cu până la 3 ani în cazul în care solicitantul care îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (1) a dobândit statutul de refugiat, potrivit prevederilor legale în vigoare, și a depus eforturi deosebite în vederea integrării în societatea românească, mai ales dacă poate demonstra realizări remarcabile în pregătirea școlară sau profesională ori în ocupația exercitată sau implicare civică deosebită.(4) Dacă cetățeanul străin sau persoana fără cetățenie care a solicitat să i se acorde cetățenia română se află în afara teritoriului statului român o perioadă mai mare de 6 luni în cursul unui an, anul respectiv nu se ia în calcul la stabilirea perioadei prevăzute la alin. (1) lit. a).(5) Nu susțin interviul organizat pentru verificarea condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. f) și g) persoanele cu privire la care, prin hotărâre judecătorească, s-a instituit măsura de ocrotire a consilierii judiciare sau a tutelei speciale ori o altă măsură corespondentă care are drept efect restrângerea sau, după caz, lipsirea de capacitatea de exercițiu. (la 15-03-2025, Articolul 8 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 3. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 )  +  Articolul 8^1(1) Cetățenia română se poate acorda, la cerere, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin care, prin activități desfășurate în mod regulat pe o perioadă de cel puțin 3 ani înainte de data cererii, a contribuit în mod deosebit la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești, dacă îndeplinește în mod corespunzător condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-g).(2) Contribuția la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești se dovedește de către solicitant prin:a) activități prin care se asigură promovarea imaginii României în străinătate sau a drepturilor românilor din străinătate ori care au drept scop susținerea mediului asociativ românesc din străinătate;b) activitate didactică și științifică de promovare a limbii și culturii române sau activitate publicistică în limba română;c) activități prin care se asigură menținerea și afirmarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a românilor din străinătate. (la 15-03-2025, Articolul 8^1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 4. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 )  +  Articolul 8^2Cetățenia română poate fi acordată, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin care poate contribui în mod semnificativ la promovarea imaginii României prin performanțe deosebite în domeniul sportului, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă sunt întrunite următoarele condiții:a) solicitantul va reprezenta România în loturile naționale, în conformitate cu reglementările statutare ale federației sportive internaționale la care România este afiliată;b) solicitantul îndeplinește condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e) și își exprimă atașamentul față de România și față de sistemul de valori specific societății românești. (la 15-09-2015, Art. 8^2 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 37 din 9 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 697 din 15 septembrie 2015. )  +  Articolul 9(1) Copilul născut din părinți cetățeni străini sau fără cetățenie, care nu a împlinit vârsta de 18 ani și care domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României, dobândește cetățenia română la cererea părinților săi, odată cu aceștia; cererea va fi depusă odată cu cererea părinților de acordare a cetățeniei române întemeiată pe art. 8.(2) În cazul în care numai unul dintre părinți solicită acordarea cetățeniei române în temeiul art. 8, părinții vor hotărî, de comun acord, cu privire la cetățenia copilului care nu a împlinit vârsta de 18 ani și care domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României. În situația în care părinții nu cad de acord, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, ținând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimțământul acestuia.(3) Cererea privind acordarea cetățeniei române, în condițiile alin. (2), copilului care nu a împlinit vârsta de 18 ani va fi depusă odată cu cererea prin care părintele solicită acordarea cetățeniei române. Copilul dobândește cetățenia română pe aceeași dată cu părintele său.(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (3), pentru copilul născut după data depunerii cererii de către părinți sau, după caz, de către părinte, cererea poate fi depusă până la data acordării cetățeniei române acestora.(5) În cazul în care minorul nu a dobândit cetățenia română în condițiile alin. (1) sau (3), părinții sau, după caz, părintele care a obținut cetățenia română în temeiul art. 8 pot/poate depune o cerere privind acordarea cetățeniei române minorului, dacă acesta domiciliază pe teritoriul României, la data cererii. Cererea va fi însoțită de dovada mijloacelor legale pentru o existență decentă, în condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. d), precum și, după caz, de acordul celuilalt părinte. Soluționarea cererii se face prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, pe baza raportului conținând propunerea motivată a Comisiei pentru cetățenie, cu aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor alin. (2). Copilul minor dobândește cetățenia română la data emiterii ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie. În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluționare a cererii, acesta va depune jurământul.(6) Prevederile alin. (1)-(5) sunt aplicabile în mod corespunzător și în cazul cererilor privind dobândirea cetățeniei române de către copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani formulate de părinții sau, după caz, de părintele care solicită acordarea cetățeniei române în temeiul art. 8^1 și 8^2.(7) În cazul în care copilul pentru care se solicită acordarea cetățeniei române devine major până la data întocmirii raportului Comisiei pentru cetățenie prevăzut la art. 18 alin. (1), aceasta dispune solicitarea de relații de la orice autorități cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) și e), prevederile art. 15 alin. (11) fiind aplicabile în mod corespunzător. În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) și e), Comisia, printr-un raport motivat, propune președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie respingerea cererii de acordare a cetățeniei române. (la 15-03-2025, Articolul 9 , Capitolul II a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 ) (la 25-09-2017, Articolul 9 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 65 din 21 septembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 760 din 25 septembrie 2017 )  +  Articolul 10(1) Cetățenia română se poate acorda și persoanelor care au pierdut această cetățenie, precum și descendenților acestora până la gradul II inclusiv și care cer redobândirea ei, cu păstrarea cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc în mod corespunzător condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-e) și fac dovada cunoașterii limbii române, în condițiile prezentei legi. (la 15-03-2025, Alineatul (1) , Articolul 10 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 6. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 ) (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și apatrizilor foști cetățeni români și descendenților acestora până la gradul II inclusiv.(3) Redobândirea cetățeniei de către unul dintre soți nu are nicio consecință asupra cetățeniei celuilalt soț. Soțul cetățean străin sau fără cetățenie al persoanei care redobândește cetățenia română poate cere acordarea cetățeniei române în condițiile prezentei legi.(4) Cererea privind dobândirea cetățeniei române de către copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani va fi depusă odată cu cererea prin care părinții săi ori, după caz, părintele său solicită redobândirea cetățeniei române. În cazul în care numai unul dintre părinți solicită redobândirea cetățeniei române este necesar consimțământul celuilalt părinte, precum și al copilului care a împlinit vârsta de 14 ani. Copiii minori dobândesc cetățenia română odată cu părinții sau, după caz, cu unul dintre ei. Dispozițiile art. 9 alin. (4) rămân aplicabile. (la 25-09-2017, Articolul 10 din Capitolul II a fost completat de Punctul 3, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 65 din 21 septembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 760 din 25 septembrie 2017 ) (5) În cazul în care minorul nu a dobândit cetățenia română în condițiile alin. (4), părinții sau, după caz, părintele care a obținut cetățenia română pot/poate depune o cerere privind dobândirea cetățeniei române de către minor. Soluționarea cererii se face prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, pe baza raportului conținând propunerea motivată a Comisiei pentru cetățenie, cu aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor alin. (4). Copilul minor dobândește cetățenia română la data emiterii ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie. În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluționare a cererii, acesta va depune jurământul. (la 25-09-2017, Articolul 10 din Capitolul II a fost completat de Punctul 3, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 65 din 21 septembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 760 din 25 septembrie 2017 ) (6) În cazul în care numai unul dintre părinți solicită redobândirea cetățeniei române sau după, caz, a redobândit cetățenia română, iar părinții nu cad de acord cu privire la cetățenia copilului care nu a împlinit vârsta de 18 ani și care domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, ținând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimțământul acestuia. (la 25-09-2017, Articolul 10 din Capitolul II a fost completat de Punctul 3, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 65 din 21 septembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 760 din 25 septembrie 2017 )  +  Articolul 11(1) Persoanele care au fost cetățeni români, dar au pierdut cetățenia română din motive neimputabile lor sau cărora această cetățenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum și descendenții acestora până la gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetățenia română, cu posibilitatea păstrării cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e) și fac dovada cunoașterii limbii române, în condițiile prezentei legi. (la 15-03-2025, Alineatul (1) , Articolul 11 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 7. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 ) (la 15-09-2015, Alin. (1) al art. 11 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 37 din 9 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 697 din 15 septembrie 2015. ) (2) Dispozițiile art. 10 alin. (2)-(6) se aplică în mod corespunzător. (la 25-09-2017, Alineatul (2) din Articolul 11 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 4, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 65 din 21 septembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 760 din 25 septembrie 2017 )  +  Capitolul III Procedura acordării cetățeniei române  +  Articolul 12(1) Aprobarea cererilor de acordare ori de redobândire a cetățeniei române se face prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, pe baza propunerilor Comisiei pentru cetățenie.(2) La formularea propunerilor asupra modului de soluționare a cererilor de acordare ori de redobândire a cetățeniei române, Comisia decide motivat, pe baza datelor, informațiilor și actelor evaluate, precum și a rezultatului la interviul susținut pentru verificarea condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. f) și g).(3) Acordarea cetățeniei române, inclusiv în ipoteza redobândirii acesteia, se poate dispune doar atunci când există certitudinea că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de prezenta lege, orice îndoială cu privire la îndeplinirea vreuneia dintre ele ducând la respingerea cererii. (la 15-03-2025, Articolul 12 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 8. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 )  +  Articolul 13(1) Cererea de acordare sau, după caz, de redobândire a cetățeniei române se formulează în limba română, se adresează Comisiei pentru cetățenie și se depune personal la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie, fiind însoțită de acte care dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege.(2) În cazul persoanelor cu privire la care, prin hotărâre judecătorească, a fost instituită, în condițiile legii, măsura de ocrotire a consilierii judiciare sau a tutelei speciale ori o altă măsură corespondentă care are drept efect restrângerea sau, după caz, lipsirea de capacitatea de exercițiu, cererea se poate depune, în numele persoanei ocrotite, de către ocrotitorul sau reprezentantul acesteia, prezența solicitantului fiind obligatorie.(3) Cererile de acordare sau de redobândire a cetățeniei române întemeiate pe dispozițiile art. 8^1, 10 și 11 pot fi depuse și la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul pe teritoriul căruia solicitantul își are domiciliul sau reședința legală. În cazul în care cererile au fost depuse la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României, acestea vor fi trimise de îndată Comisiei pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie.(4) Cererile de acordare a cetățeniei române întemeiate pe dispozițiile art. 8^1 și depuse la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul pe teritoriul căruia solicitantul își are domiciliul sau reședința legală sunt trimise Comisiei pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, însoțite de un punct de vedere emis de misiunea diplomatică sau oficiul consular cu privire la îndeplinirea condiției ca solicitantul să fi contribuit în mod deosebit la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești. În situația în care cererea a fost depusă la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie, Comisia pentru cetățenie va solicita Ministerului Afacerilor Externe punctul de vedere cu privire la îndeplinirea condiției ca solicitantul să fi contribuit în mod deosebit la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești.(5) Misiunea diplomatică sau, după caz, oficiul consular își exprimă motivat punctul de vedere cu privire la îndeplinirea condiției ca solicitantul să fi contribuit în mod deosebit la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești, pe baza unor informații și date verificate și a oricăror documente relevante și utile pentru stabilirea situației acestuia. (la 15-03-2025, Articolul 13 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 9. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 )  +  Articolul 13^1(1) În cazul persoanelor prevăzute la art. 8^2, prin derogare de la prevederile art. 12, acordarea cetățeniei române se face prin hotărâre a Guvernului inițiată de Ministerul Tineretului și Sportului.(2) Cererea de acordare a cetățeniei române întemeiată pe dispozițiile art. 8^2 se depune la Ministerul Tineretului și Sportului, în calitate de unică autoritate publică care formulează propuneri privind acordarea cetățeniei române în baza acestui articol.(3) Ministerul Tineretului și Sportului va înainta Comisiei pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie cererea însoțită de actele doveditoare și de propunerea privind acordarea cetățeniei române, în vederea verificării îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e).(4) Pe baza raportului Comisiei pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, care constată îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e), Ministerul Tineretului și Sportului propune Guvernului acordarea cetățeniei române.(5) În cazul în care Comisia pentru cetățenie constată neîndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e), președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie respinge, prin ordin, cererea de acordare a cetățeniei. Ordinul va fi comunicat, de îndată, solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, precum și Ministerului Tineretului și Sportului.(6) Cetățenia română se dobândește la data depunerii jurământului de credință față de România. Prevederile art. 20 referitoare la depunerea jurământului de credință sunt aplicabile în mod corespunzător.(7) Nedepunerea, de către persoana căreia i s-a acordat cetățenia română prin hotărâre a Guvernului în condițiile art. 8^2, a jurământului de credință în termenul prevăzut de lege atrage încetarea efectelor hotărârii Guvernului prevăzute la alin. (1). Constatarea încetării efectelor hotărârii de acordare a cetățeniei române se face de către președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie. (la 15-03-2025, Alineatul (7) , Articolul 13^1 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 10. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 ) (la 15-09-2015, Art. 13^1 a fost introdus de pct. 5 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 37 din 9 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 697 din 15 septembrie 2015. ) Notă
    Conform articolului XIII din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 25 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 740 din 29 iulie 2024, termenul de depunere a jurământului de credință început și neîmplinit la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență rămâne supus dispozițiilor legale în vigoare la data la care a început să curgă.      +  Articolul 13^2(1) La depunerea cererii de acordare sau redobândire a cetățeniei române sunt prelevate datele biometrice ale solicitantului.(2) Datele biometrice prelevate în condițiile alin. (1) sunt:a) imaginea facială;b) impresiunea digitală a două degete.(3) Dispozițiile alin. (2) sunt aplicabile în mod corespunzător și:a) copilului care a împlinit vârsta de 14 ani la data depunerii cererii, pentru care părinții ori, după caz, părintele solicită acordarea sau redobândirea cetățeniei române;b) celor care au formulat cereri de acordare a cetățeniei întemeiate pe dispozițiile art. 8^2.(4) Datele biometrice prevăzute la alin. (2) se prelevează după cum urmează:a) la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie, în cazul cererilor depuse la Autoritatea Națională pentru Cetățenie sau, după caz, la birourile teritoriale ale acesteia, precum și în cazul cererilor întemeiate pe dispozițiile art. 8^2;b) la sediile misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României, în cazul cererilor depuse la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul pe teritoriul căruia solicitantul își are domiciliul sau reședința legală.(5) Datele biometrice colectate în condițiile prevăzute de prezenta lege sunt folosite numai pentru a verifica:a) identitatea solicitantului, cu ocazia depunerii jurământului de credință;b) identitatea copilului care împlinise vârsta de 14 ani la data depunerii cererii, cu ocazia depunerii jurământului de credință de către părinți ori de către părintele solicitant;c) identitatea titularului cardului de cetățenie română pe baza elementelor comparabile direct disponibile atunci când cardul trebuie, potrivit legii, prezentat.(6) La depunerea cererii pentru eliberarea primului act de identitate sau, după caz, pașaport, autoritățile competente să primească cererea și, respectiv, să o soluționeze au acces la datele incluse în suportul de stocare prevăzut la art. 20 alin. (9), în vederea verificării identității solicitantului pe baza datelor biometrice comparabile direct disponibile.(7) Nu au obligația de furnizare a impresiunilor digitale următoarele persoane:a) copiii minori pentru care se solicită acordarea cetățeniei române, potrivit prevederilor prezentei legi, care nu se încadrează în situația prevăzută la alin. (3) lit. a);b) persoanele pentru care prelevarea impresiunilor digitale este fizic imposibilă.(8) Impresiunile digitale prelevate în condițiile prezentului articol se șterg prin proceduri ireversibile din bazele de date ale autorității competente, potrivit legii, să administreze sistemul informatic de evidență și înregistrare a acestor date, în termen de 10 zile de la:a) data ridicării cardului de cetățenie română sau, dacă nu a fost ridicat de către titular, cel târziu la împlinirea unui termen de 3 luni de la data programată pentru eliberarea acestuia;b) expirarea termenului prevăzut la art. 20 alin. (2), dacă jurământul de credință nu a fost depus în termenul prevăzut de lege;c) împlinirea unui termen de 6 luni de la comunicarea ordinului de respingere a cererii de acordare sau de redobândire a cetățeniei române, dacă ordinul nu a fost atacat la instanța de contencios administrativ;d) împlinirea unui termen de 6 luni de la constatarea încetării efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetățeniei române, potrivit dispozițiilor art. 21 alin. (3) sau (4), dacă constatarea încetării efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetățeniei române nu a fost atacată la instanța de contencios administrativ;e) data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care s-a respins acțiunea formulată împotriva ordinului de respingere a cererii de acordare sau de redobândire a cetățeniei române, respectiv împotriva constatării încetării efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetățeniei române.(9) Prin hotărâre a Guvernului se stabilesc specificațiile tehnice privind prelevarea și stocarea electronică a datelor biometrice prevăzute de prezentul articol, măsurile necesare pentru asigurarea securității și confidențialității acestora, inclusiv pentru prevenirea accesului neautorizat, procedura de prelevare a impresiunilor digitale și cerințele privind calitatea și standardele tehnice pentru amprente și imaginea facială, specificațiile tehnice și elementele de siguranță ale cardului de cetățenie română, precum și procedura de eliberare a cardului de cetățenie română. (la 15-03-2025, Articolul 13^2 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 11. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 ) Notă
    Potrivit alin. (1) al articolului XX din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025, dispozițiile art. I pct. 11, precum și dispozițiile din prezenta lege referitoare la cardul de cetățenie română intră în vigoare la data de 1 septembrie 2024.     Notă
    Reproducem mai jos prevederile articolelor XI, XII și XX din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025:Articolul XI(1) Până la operaționalizarea de către Autoritatea Națională pentru Cetățenie a soluțiilor informatice prevăzute la art. 13^2 alin. (8) și art. 34^2 alin. (1) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, respectiv la art. 7^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2010 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Cetățenie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 112/2010, cu modificările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, pentru introducerea, stocarea și gestionarea datelor biometrice colectate în procesul de acordare la cerere a cetățeniei române se va utiliza o platformă informatică dezvoltată și administrată din punct de vedere tehnic de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția generală pentru comunicații și tehnologia informației, parte integrantă a Platformei HUB de servicii de la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, care va asigura preluarea și stocarea datelor prevăzute la art. 7^2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 112/2010, cu modificările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege.(2) Platforma informatică prevăzută la alin. (1) conține și datele din Sistemul informatic de evidență a datelor despre cetățenia română din Registrul național de evidență a pașapoartelor simple, pentru care Ministerul Afacerilor Interne împreună cu Direcția generală de pașapoarte sunt operatori asociați, având răspundere comună, în conformitate cu art. 26 din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), cu modificările ulterioare.(3) Pentru platforma informatică prevăzută la alin. (1), Ministerul Afacerilor Interne împreună cu Autoritatea Națională pentru Cetățenie și Ministerul Afacerilor Externe sunt operatori asociați, în conformitate cu dispozițiile art. 26 din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), cu modificările ulterioare, având răspundere partajată astfel:a) pentru administrarea tehnică a sistemului și stocarea datelor - Ministerul Afacerilor Interne;b) pentru colectarea, introducerea și asigurarea calității datelor - Autoritatea Națională pentru Cetățenie și Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare.(4) Pentru exercitarea drepturilor prevăzute de Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016, cu modificările ulterioare, persoana vizată va depune cererea la Autoritatea Națională pentru Cetățenie, pentru prelucrările de date realizate de aceasta, la Ministerul Afacerilor Externe, pentru prelucrările de date realizate de misiunile diplomatice și oficiile consulare, respectiv la Direcția generală de pașapoarte, pentru prelucrările realizate în cadrul Sistemului informatic de evidență a datelor despre cetățenia română din Registrul național de evidență a pașapoartelor simple.(5) Ministerul Afacerilor Interne, Autoritatea Națională pentru Cetățenie și Ministerul Afacerilor Externe întreprind demersuri în scopul asigurării dotărilor necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 13^2 alin. (2) din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege.(6) În aplicarea dispozițiilor prezentului articol, Ministerul Afacerilor Interne asigură Autorității Naționale pentru Cetățenie, în cadrul procesului de preluare a cererilor de acordare/ redobândire a cetățeniei române, infrastructura necesară pentru stocarea și gestionarea datelor, inclusiv a celor biometrice, precum și pentru transmiterea setului de date către Centrul național unic pentru personalizarea pașapoartelor electronice, în vederea personalizării cardurilor de cetățenie.(7) Platforma informatică prevăzută la alin. (1) se actualizează permanent cu datele preluate și înscrise de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.(8) Prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 13^2 alin. (9) din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, se stabilesc specificațiile tehnice privind prelevarea și stocarea electronică a datelor biometrice în cadrul platformei informatice administrate din punct de vedere tehnic de către Ministerul Afacerilor Interne prin Direcția generală pentru comunicații și tehnologia informației până la operaționalizarea soluțiilor informatice prevăzute la alin. (1) de către Autoritatea Națională pentru Cetățenie, precum și modul de gestionare a datelor din aplicație, în vederea cooperării dintre Ministerul Afacerilor Interne și Autoritatea Națională pentru Cetățenie.Articolul XII(1) Platforma informatică prevăzută la art. XI alin. (1) este dezvoltată astfel încât să păstreze evidența prelucrărilor realizate.(2) Evidența prevăzută la alin. (1) este protejată prin măsuri corespunzătoare împotriva accesului neautorizat și poate fi utilizată numai în scopul monitorizării protecției datelor, inclusiv pentru a verifica admisibilitatea unei solicitări de informații și legalitatea prelucrării datelor, precum și pentru asigurarea securității datelor.(3) Autoritatea Națională pentru Cetățenie, Ministerul Afacerilor Externe și Direcția generală pentru comunicații și tehnologia informației din cadrul Ministerului Afacerilor Interne stabilesc proceduri interne pentru asigurarea conformității cu legislația din domeniul protecției datelor cu caracter personal.(4) Procedurile prevăzute la alin. (3) includ obligativitatea ca personalul din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, Ministerului Afacerilor Externe și Direcției generale pentru comunicații și tehnologia informației, autorizat să acceseze platforma informatică prevăzută la art. XI alin. (1) în interes de serviciu, să fie instruit cu privire la regulile de protecție a datelor cu caracter personal anterior validării accesului la platforma informatică și, ulterior, cel puțin o dată pe an.(5) Instruirea prevăzută la alin. (4) se referă, cel puțin, la următoarele:a) prelucrarea datelor să fie realizată exclusiv pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu;b) datele să fie prelucrate potrivit procedurilor și prin mijloacele prevăzute de dispozițiile legale aplicabile activităților în cadrul cărora sunt utilizate datele respective;c) prelucrarea datelor să respecte dispozițiile legale privind protecția datelor cu caracter personal aplicabile activităților în cadrul cărora sunt utilizate datele respective.(6) Instruirea personalului cu privire la regulile de protecție a datelor cu caracter personal va fi realizată de către fiecare autoritate implicată în parte, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016, cu modificările ulterioare, și ale Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), cu modificările ulterioare.(7) Datele stocate în platforma informatică prevăzută la art. XI alin. (1) sunt păstrate pe teritoriul României.(8) La data operaționalizării de către Autoritatea Națională pentru Cetățenie a soluțiilor informatice prevăzute la art. 13^2 alin. (8) și art. 34^2 alin. (1) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, respectiv la art. 7^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2010 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Cetățenie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 112/2010, cu modificările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, datele personale aferente acestor soluții sunt migrate din platforma prevăzută la art. XI alin. (1) și șterse din evidențele Direcției generale pentru comunicații și tehnologia informației din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin proceduri ireversibile, cu excepția situațiilor în care sunt utilizate în cadrul unor proceduri judiciare, caz în care acestea urmează regimul probelor.(9) Datele biometrice prevăzute la art. 13^2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, se stochează în cadrul platformei informatice prevăzute la art. XI alin. (1) și se șterg în mod ireversibil la data primirii informării din partea Autorității Naționale pentru Cetățenie cu privire la îndeplinirea condițiilor art. 13^2 alin. (8) din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege.Articolul XX(1) Dispozițiile art. I pct. 11, precum și dispozițiile din prezenta lege referitoare la cardul de cetățenie română intră în vigoare la data de 1 septembrie 2024.(2) În termenul prevăzut la alin. (1) se adoptă hotărârea Guvernului prevăzută la art. 13^2 alin. (9) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege.(3) Persoanelor care obțin cetățenia română în baza unor cereri de acordare sau de redobândire a cetățeniei române depuse până la data prevăzută la alin. (1) li se eliberează, în condițiile prevăzute de dispozițiile legale în vigoare la data depunerii cererii, certificate de cetățenie română. Ambele exemplare ale certificatului conțin elemente de siguranță și fotografia titularului.(4) Certificatul de cetățenie română eliberat potrivit dispozițiilor alin. (3), precum și cele eliberate până la data intrării în vigoare a prezentei legi produc aceleași efecte juridice ca și cardul de cetățenie română.     Notă
    A se vedea prevederile HOTĂRĂRII nr. 1.033 din 21 august 2024 pentru stabilirea specificațiilor tehnice privind prelevarea și stocarea electronică a datelor biometrice colectate potrivit dispozițiilor Legii cetățeniei române nr. 21/1991, a măsurilor necesare pentru asigurarea securității și confidențialității acestora, a procedurii de prelevare a impresiunilor digitale, a cerințelor privind calitatea și standardele tehnice pentru amprente și imaginea facială, a formei și conținutului, specificațiilor tehnice și elementelor de siguranță ale cardului de cetățenie română, a procedurii de eliberare a cardului de cetățenie română, precum și declararea pierderii, furtului și deteriorării acestuia, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 844 din 23 august 2024.      +  Articolul 14(1) Comisia pentru cetățenie, denumită în continuare Comisia, entitate fără personalitate juridică din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru acordarea, redobândirea, retragerea sau renunțarea la cetățenia română.(2) Comisia are un secretariat tehnic constituit în cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie.(3) Membrii Comisiei și președintele acesteia se numesc prin ordin al ministrului justiției, pentru un mandat de 2 ani, și pot fi revocați pe toată durata mandatului prin ordin al ministrului justiției. Numărul membrilor Comisiei se stabilește anual prin ordin al ministrului justiției. (la 25-09-2017, Alineatul (3) din Articolul 14 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 5, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 65 din 21 septembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 760 din 25 septembrie 2017 ) (4) Comisia are activitate permanentă și este formată din personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, dintre care unul are calitatea de președinte. Lucrările Comisiei nu sunt publice și sunt prezidate de președinte. La lucrările Comisiei, președintele poate fi înlocuit, cu drepturi depline, de către un membru al Comisiei desemnat de ministrul justiției. (la 15-03-2025, Alineatul (4) , Articolul 14 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 12. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 ) (4^1) Lucrările Comisiei se desfășoară în completuri de lucru sau în plen. Fiecare complet are cel puțin 3 membri, dintre care unul este președintele Comisiei sau, după caz, un înlocuitor al acestuia desemnat potrivit dispozițiilor alin. (4). Numărul membrilor dintr-un complet va fi întotdeauna impar. Constituirea completurilor Comisiei se aprobă de președintele Comisiei. (la 15-03-2025, Articolul 14 , Capitolul III a fost completat de Punctul 13. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 ) (4^2) Plenul Comisiei îndeplinește următoarele atribuții:a) dezbate activitatea trimestrială desfășurată de Comisie;b) dezbate problemele de drept identificate cu ocazia soluționării cererilor privind cetățenia română;c) adoptă decizii cu privire la practica unitară a Comisiei, cu votul a cel puțin 2/3 din membrii prezenți;d) formulează propuneri în vederea îmbunătățirii activității Comisiei;e) formulează propuneri în vederea modificării unor acte normative cu incidență în materia cetățeniei române;f) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege sau de regulamente. (la 15-03-2025, Articolul 14 , Capitolul III a fost completat de Punctul 13. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 ) (4^3) În vederea îndeplinirii atribuțiilor prevăzute la alin. (4^2), ședința în plen a Comisiei este legal întrunită în prezența majorității membrilor acesteia. (la 15-03-2025, Articolul 14 , Capitolul III a fost completat de Punctul 13. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 ) (la 15-09-2015, Alin. (4) al art. 14 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 37 din 9 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 697 din 15 septembrie 2015. ) (5) Îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru acordarea ori redobândirea cetățeniei române se constată printr-un raport motivat, care se adoptă de Comisie cu votul majorității celor prezenți. În caz de paritate, votul președintelui Comisiei sau al înlocuitorului acestuia este decisiv.(6) În cazul în care președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie nu își însușește propunerea din raportul Comisiei, acesta poate dispune, o singură dată, restituirea dosarului către Comisie, indicând verificările care trebuie să fie efectuate și măsurile necesar a fi luate în continuare în vederea lămuririi cauzei sub toate aspectele. Comisia astfel reînvestită efectuează verificările suplimentare indicate în nota de restituire și soluționează dosarul de cetățenie într-un termen rezonabil. (la 15-03-2025, Articolul 14 , Capitolul III a fost completat de Punctul 14. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 ) (7) Regulamentul Comisiei pentru cetățenie se aprobă prin ordin al ministrului justiției, la propunerea președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie. (la 15-03-2025, Articolul 14 , Capitolul III a fost completat de Punctul 14. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 ) (8) Prin regulamentul prevăzut la alin. (7) se stabilesc compunerea, organizarea și funcționarea Comisiei pentru cetățenie, inclusiv procedura de repartizare a dosarelor de cetățenie pe completuri de lucru. (la 15-03-2025, Articolul 14 , Capitolul III a fost completat de Punctul 14. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 )  +  Articolul 15(1) Cererea de acordare a cetățeniei este înregistrată la secretariatul tehnic al Comisiei.(2) Președintele Comisiei, prin rezoluție, stabilește termenul la care se va dezbate cererea de acordare a cetățeniei, dispunând totodată solicitarea de relații de la orice autorități cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru acordarea cetățeniei române.(3) La termenul stabilit în vederea dezbaterii cererii, Comisia verifică îndeplinirea condițiilor necesare acordării cetățeniei, cu excepția condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. f) și g). În cazul în care constată lipsa unor documente necesare soluționării cererii sau atunci când apreciază ca fiind necesară prezentarea în original a unor înscrisuri depuse de către petent, potrivit prevederilor prezentei legi, Comisia solicită completarea dosarului. În cazul în care, în termen de cel mult 6 luni de la comunicarea solicitării, nu sunt transmise actele necesare, cererea se va respinge ca nesusținută, prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, la propunerea Comisiei pentru cetățenie.(4) În cazul în care, în vederea soluționării cererii, Comisia constată necesitatea audierii solicitantului pentru clarificarea unor aspecte cuprinse în cererea de acordare a cetățeniei sau care rezultă din actele depuse de către acesta ori în cazul în care audierea este apreciată a fi necesară în vederea stabilirii îndeplinirii uneia sau mai multora dintre condițiile pentru acordarea cetățeniei, prevăzute de lege, dispune citarea acestuia și stabilește un nou termen. Citarea persoanei are loc cu cel puțin 90 de zile înainte de termenul fixat pentru audiere.(5) Dacă, în mod nejustificat, solicitantul nu se prezintă în fața Comisiei la termenul stabilit potrivit alin. (4), aceasta, printr-un raport motivat, propune președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie respingerea cererii.(6) În cazul în care Comisia constată necesitatea audierii unor persoane care ar putea da informații utile în vederea soluționării cererii, dispune citarea acestora, stabilind un nou termen.(7) În cazul în care sunt întrunite condițiile pentru acordarea cetățeniei române, Comisia stabilește, într-un termen ce nu va depăși 6 luni, programarea persoanei la interviul organizat pentru verificarea condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. f) și g).(8) Dacă persoana care susține interviul este mută, surdă sau surdomută ori, din orice altă cauză, nu se poate exprima, comunicarea cu aceasta și susținerea interviului se vor face în scris. Persoanele cu cecitate parțială sau completă susțin oral interviul, iar în cazul persoanelor cu surdocecitate interviul se va desfășura cu participarea unui interpret autorizat al limbajului specific persoanelor cu surdocecitate.(9) Interviul se înregistrează prin mijloace audio-video. Înregistrările audio-video ale interviului se păstrează pe o perioadă de un an de la data susținerii acestuia, cu excepția situațiilor în care servesc ca mijloc de probă într-un proces. La împlinirea termenului de un an sau, după caz, după soluționarea definitivă a cauzei, înregistrările audio-video se distrug în mod ireversibil.(10) Comisia întocmește raportul privind verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege pentru acordarea cetățeniei române într-o perioadă de cel mult 2 ani de la data înregistrării cererii la secretariatul tehnic al Comisiei.(11) Termenul prevăzut la alin. (10) va fi prelungit cu timpul necesar în mod rezonabil pentru efectuarea de către Comisie a demersurilor ce se impun în vederea stabilirii autenticității unor înscrisuri ori a veridicității unor fapte atestate de actele depuse de către solicitant, fără ca durata prelungirii să depășească 6 luni.(12) Procedura organizării și desfășurării interviului pentru verificarea condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. f) și g) se stabilește prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (la 15-03-2025, Articolul 15 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 15. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 )  +  Articolul 15^1(1) Cererea de acordare sau de redobândire a cetățeniei române, formulată potrivit art. 10 sau 11, este înregistrată la secretariatul tehnic al Comisiei.(2) Președintele Comisiei, prin rezoluție, stabilește termenul la care se va dezbate cererea de acordare sau de redobândire a cetățeniei române, dispunând totodată solicitarea de relații de la orice autorități cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru acordarea sau redobândirea cetățeniei române.(3) La termenul stabilit în vederea dezbaterii cererii, Comisia verifică îndeplinirea condițiilor necesare acordării sau redobândirii cetățeniei române. În cazul în care constată lipsa unor documente necesare soluționării cererii sau apreciază ca fiind necesară prezentarea în original a certificatelor de stare civilă sau a altor înscrisuri depuse de către petent, Comisia solicită acestuia completarea dosarului, în termen de cel mult 4 luni de la comunicarea solicitării secretariatului tehnic al Comisiei, sub sancțiunea respingerii cererii ca nesusținută. Respingerea cererii ca nesusținută se dispune prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, la propunerea Comisiei.(4) Acordarea cetățeniei române în temeiul art. 10 și 11 este condiționată de cunoașterea de către solicitant a limbii române. Dovada cunoașterii limbii române se face de către solicitant prin:a) certificat de competență lingvistică eliberat de instituțiile de învățământ superior din România acreditate pentru programul de studii «An pregătitor de limba română», de Institutul Limbii Române, de Institutul Cultural Român sau de institutele culturale românești din străinătate, care atestă cunoașterea limbii române la un nivel nu mai mic decât nivelul B1 al Cadrului european comun de referință pentru limbi - CECRL;b) copia legalizată a foii matricole emise de unități de învățământ de nivel liceal sau de instituții de învățământ superior din statul de cetățenie sau de reședință, în care se atestă studiul pentru minimum 3 ani în limba română.(5) Nu au obligația de a face dovada cunoașterii limbii române:a) persoanele care au fost cetățeni români și care solicită redobândirea cetățeniei potrivit art. 10 sau 11;b) persoanele care au împlinit vârsta de 65 de ani la data depunerii cererii și care solicită acordarea cetățeniei române potrivit art. 10 sau 11.(6) Dispozițiile art. 15 alin. (4)-(6), (10) și (11) sunt aplicabile în mod corespunzător. (la 15-03-2025, Articolul 15^1 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 16. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 )  +  Articolul 16(1) Actele întocmite sau legalizate de o autoritate străină sau de un agent public străin care dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru acordarea sau, după caz, redobândirea cetățeniei române pot fi luate în considerare numai dacă sunt apostilate de autoritățile din statul respectiv sau, după caz, supralegalizate de misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din acel stat ori de către Ministerul Afacerilor Externe al României, pentru certificarea autenticității semnăturilor și sigiliului aplicate pe acestea.(2) Comisia poate solicita petentului orice informații și acte necesare soluționării cererii, inclusiv prezentarea în original a certificatelor de stare civilă sau a altor înscrisuri depuse de către acesta. La cererea solicitantului, Autoritatea Națională pentru Cetățenie îi eliberează acestuia o dovadă privind depunerea originalului înscrisului. Înscrisurile depuse în original, dacă nu există impedimente de natură legală, se restituie celui îndreptățit cel mai târziu la finalizarea procedurii acordării cetățeniei române.(3) Dovada stării civile a solicitantului, a ascendenților și a descendenților săi, după caz, se face prin extrase originale de pe actele de stare civilă eliberate de autoritatea competentă cu cel mult 2 ani anterior depunerii cererii de acordare/ redobândire a cetățeniei române, însoțite de copii legalizate ale certificatelor de stare civilă, cu respectarea dispozițiilor alin. (1), sau, după caz, prin extrase multilingve originale eliberate conform prevederilor Convenției nr. 16 a Comisiei Internaționale de Stare Civilă referitoare la eliberarea extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, semnată la Viena la 8 septembrie 1976, la care România a aderat prin Legea nr. 65/2012, cu cel mult 2 ani anterior depunerii cererii de acordare/redobândire a cetățeniei române.(4) Lista actelor necesare pentru depunerea cererilor de acordare sau de redobândire a cetățeniei române ori de renunțare la cetățenia română și formularele acestor cereri se aprobă prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și se afișează pe site-ul Autorității Naționale pentru Cetățenie.(5) La soluționarea cererilor vor fi avute în vedere atât actele stabilite potrivit prevederilor alin. (4), cât și cele solicitate de Comisie potrivit dispozițiilor alin. (2).(6) Dacă există elemente care nasc îndoieli cu privire la autenticitatea înscrisurilor depuse de către solicitant sau la veridicitatea datelor cuprinse în acestea, Comisia poate dispune efectuarea oricăror verificări care se impun. Comisia poate, după împrejurări, să propună respingerea cererii în cazul în care demersurile în scopul obținerii unei confirmări din partea autorităților statului străin emitent al documentelor cu privire la autenticitatea înscrisurilor sau veridicitatea datelor cuprinse în acestea rămân fără rezultat. Dispozițiile art. 12 alin. (3) rămân aplicabile. (la 15-03-2025, Articolul 16 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 17. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 )  +  Articolul 16^1În situația în care persoana care a solicitat acordarea sau redobândirea cetățeniei române este cercetată într-o cauză penală, Comisia, dacă nu există alte motive pentru respingerea cererii, poate dispune suspendarea procedurii de acordare sau redobândire a cetățeniei române până la finalizarea acelei cauze. (la 15-09-2015, Art. 16^1 a fost introdus de pct. 9 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 37 din 9 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 697 din 15 septembrie 2015. )  +  Articolul 17(1) În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile cerute de lege pentru acordarea ori redobândirea cetățeniei, precum și în cazul nepromovării interviului prevăzut la art. 15 alin. (7) ori al neprezentării, în mod nejustificat, la susținerea acestuia, Comisia, printr-un raport motivat, propune președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie respingerea cererii. (la 15-03-2025, Alineatul (1) , Articolul 17 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 18. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 ) (2) O nouă cerere de acordare sau de redobândire a cetățeniei române se poate depune după 6 luni de la respingerea cererii anterioare.  +  Articolul 18(1) După examinarea cererii, Comisia va întocmi un raport în care va menționa întrunirea condițiilor legale pentru acordarea sau, după caz, redobândirea cetățeniei.(2) În cazul cererilor de acordare a cetățeniei române formulate potrivit art. 8^1, raportul Comisiei este întocmit cu luarea în considerare a punctului de vedere prevăzut la art. 13 alin. (4).(3) Raportul, însoțit de cererea de acordare ori de redobândire a cetățeniei, va fi înaintat președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie. (la 15-03-2025, Articolul 18 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 19. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 )  +  Articolul 19(1) Președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de prezenta lege, emite într-un termen ce nu va depăși 15 zile de la data primirii raportului Comisiei ordinul de acordare sau de redobândire a cetățeniei române, după caz. Ordinul de acordare sau de redobândire a cetățeniei române se comunică solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în termen de 15 zile de la data emiterii acestuia. (la 15-03-2025, Alineatul (1) , Articolul 19 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 20. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 ) (2) În cazul în care constată neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege, președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie respinge, prin ordin, cererea de acordare sau de redobândire a cetățeniei.(3) Ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de acordare sau de redobândire a cetățeniei române, respectiv ordinul de respingere a cererii de acordare sau de redobândire a cetățeniei române se comunică, de îndată, solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.(4) Ordinul de respingere a cererii de acordare sau redobândire a cetățeniei române poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București. Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu recurs la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București. (la 15-02-2013, Alineatul (4) din Articolul 19 a fost modificat de pct. 1 al art. VII din LEGEA nr. 2 din 1 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 89 din 12 februarie 2013. )  +  Articolul 19^1(1) Cererile de acordare sau de redobândire a cetățeniei române se înaintează spre analiză Comisiei pentru cetățenie, în raport cu temeiul lor legal, în ordinea înregistrării la secretariatul tehnic al Comisiei și se soluționează în raport cu datele, informațiile și actele aflate la dosar.(2) Prin excepție de la dispozițiile alin. (1), se soluționează cu prioritate:a) dosarele constituite în baza cererilor formulate în temeiul art. 10 și 11 de persoanele care au fost cetățeni români;b) dosarele constituite în baza cererilor formulate de persoane apatride.(3) Cu aprobarea președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie și prin excepție de la dispozițiile alin. (1), pot fi soluționate cu prioritate și alte dosare, în cazuri temeinic justificate.(4) Constituie cazuri temeinic justificate în înțelesul alin. (3):a) starea gravă a sănătății solicitantului sau a copiilor minori pentru care se solicită acordarea cetățeniei române, dacă situația este atestată de medicul curant din România al acestora, iar soluționarea cu prioritate a cererii este de natură să se răsfrângă în mod direct și pozitiv asupra situației solicitantului sau a copiilor săi minori;b) existența unor motive imperative de interes public. (la 15-03-2025, Capitolul III a fost completat de Punctul 21. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 )  +  Articolul 20(1) Cetățenia română se acordă sau se redobândește la data depunerii jurământului de credință.(2) În termen de un an de la data comunicării ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de acordare sau redobândire a cetățeniei române sau, după caz, de la publicarea în Monitorul Oficial al României, a hotărârii Guvernului de acordare a cetățeniei române, persoanele cărora li s-a aprobat cererea de acordare sau de redobândire a cetățeniei române vor depune jurământul de credință față de România.(3) Cu ocazia depunerii jurământului de credință, personalul din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie sau, după caz, al misiunii diplomatice sau oficiului consular:a) verifică identitatea persoanei care urmează să depună jurământul de credință pe baza actului ce face dovada identității acesteia și a comparării, în sistem informatic automatizat, a amprentelor digitale ale respectivei persoane cu cele colectate potrivit prevederilor prezentei legi;b) procedează la preluarea imaginii faciale a persoanei prevăzute la lit. a), precum și a copiilor minori pentru care aceasta a solicitat acordarea sau redobândirea cetățeniei române, în scopul personalizării cardului de cetățenie română;c) obține acordul scris al persoanei care urmează să depună jurământul de credință cu privire la caracterul complet și exact al datelor cu caracter personal, altele decât cele biometrice, necesare personalizării cardului de cetățenie română, acord ce va fi exprimat atât pentru sine, cât și pentru copiii minori pentru care persoana respectivă a solicitat acordarea sau redobândirea cetățeniei române.(4) Dispozițiile alin. (3) lit. a) sunt aplicabile în mod corespunzător copiilor prevăzuți la art. 13^2 alin. (3) lit. a).(5) Jurământul de credință se depune în ședință solemnă, în mod individual, în fața ministrului justiției sau a președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie ori a unuia dintre cei 2 vicepreședinți ai autorității delegați în acest sens și are următorul conținut:Jur să fiu devotat patriei și poporului român, să apăr drepturile și interesele naționale, să respect Constituția și legile României(6) Persoanele mute și surdomute vor depune jurământul transcriind formula acestuia și semnând-o, iar persoanele hipoacuzice vor rosti jurământul.(7) După depunerea jurământului, Autoritatea Națională pentru Cetățenie dispune măsurile necesare pentru personalizarea cardului de cetățenie română ce va fi eliberat celui în drept și îi eliberează acestuia un certificat provizoriu de cetățenie, cu valabilitate de 60 de zile. Certificatul provizoriu de cetățenie conține elemente de siguranță și fotografia titularului și atestă data acordării sau redobândirii cetățeniei române.(8) Cardul de cetățenie română se eliberează în termen de cel mult 60 de zile de la data depunerii jurământului de credință.(9) Cardul de cetățenie română include un suport de stocare de înaltă securitate în care sunt memorate datele biometrice și date cu caracter personal ale titularului, colectate potrivit prevederilor prezentei legi. Notă
    Reproducem mai jos prevederile art. VIII din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025:Articolul VIII(1) Cererile pentru emiterea pașapoartelor românești în cazul persoanelor prevăzute la art. 34 alin. (2^1) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, sunt acceptate numai după verificarea identității solicitantului pe baza datelor biometrice comparabile direct disponibile, incluse în suportul de stocare prevăzut la art. 20 alin. (9) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege.(2) Cererile prevăzute la alin. (1) se depun personal, în străinătate, la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României, iar în țară, la serviciile publice comunitare de pașapoarte pe a căror rază titularul a avut ultimul domiciliu sau, după caz, reședința. În situația în care sunt incidente dispozițiile art. 15 alin. (3) din Legea nr. 248/2005, cu modificările și completările ulterioare, cererile pot fi depuse, în țară, la cel mai apropiat serviciu public comunitar de pașapoarte.(3) Cererile prevăzute la alin. (1) vor fi însoțite de documentele necesare pentru eliberarea unui pașaport simplu electronic sau a unui pașaport simplu temporar, cu menționarea statului de domiciliu, potrivit prevederilor Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 94/2006, cu modificările și completările ulterioare, precum și de cardul de cetățenie română.(4) În cazul persoanelor care au dobândit/redobândit cetățenia română și care nu au mai deținut, ulterior obținerii cetățeniei, un pașaport românesc sau un act de identitate românesc, cererile de eliberare a pașapoartelor românești cu menționarea țării de domiciliu vor fi însoțite de documentele prevăzute de Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 94/2006, cu modificările și completările ulterioare, precum și de certificatul de cetățenie. Dispozițiile alin. (2) rămân aplicabile.    (10) Forma și conținutul cardului de cetățenie română se stabilesc prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 13^2 alin. (9).(11) În situația în care copiii minori dobândesc cetățenia română odată cu părinții sau cu unul dintre ei, acestora li se va elibera un card de cetățenie română distinct și nu depun jurământul.(12) În situația în care copiii minori dobândesc cetățenia română în condițiile art. 9 alin. (5) și (6), art. 10 alin. (5) sau ale art. 11 alin. (2), acestora li se va elibera cardul de cetățenie română.(13) În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluționare a cererii și până la data dobândirii de către părinți a cetățeniei române, acesta va depune jurământul și i se va elibera card de cetățenie română distinct.(14) Persoana căreia i s-a aprobat cererea de acordare sau de redobândire a cetățeniei române în condițiile prevăzute la art. 10 sau 11, cu menținerea domiciliului în străinătate, va depune jurământul de credință, în termenul prevăzut de lege, în fața șefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din țara în care domiciliază sau își are reședința legală. În acest caz, luarea măsurilor prevăzute la alin. (7), precum și eliberarea cardului de cetățenie română, în termenul prevăzut de lege, se dispun de șeful misiunii diplomatice sau al oficiului consular respectiv.(15) Prin excepție de la dispozițiile alin. (14), pentru motive obiective, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe, Autoritatea Națională pentru Cetățenie poate aproba depunerea jurământului de credință, în termenul prevăzut de lege, în condițiile stabilite la alin. (5).(16) Dispozițiile alin. (14) și (15) se aplică în mod corespunzător și în cazul persoanelor cărora li s-a aprobat cererea de acordare a cetățeniei române în condițiile prevăzute la art. 8^1.(17) Ceremonia depunerii jurământului de credință se înregistrează cu mijloace tehnice audio sau audiovideo. Dispozițiile art. 15 alin. (9) sunt aplicabile în mod corespunzător.(18) Programarea la jurământ a persoanelor cărora li s-a aprobat cererea de acordare sau redobândire a cetățeniei române se realizează astfel:a) de către Autoritatea Națională pentru Cetățenie, în cazul depunerii jurământului în condițiile alin. (5) sau (15), data stabilită pentru depunerea jurământului fiind comunicată persoanei în cauză odată cu ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de acordare sau redobândire a cetățeniei române;b) de către cel în cauză, în cazul depășirii termenului stabilit potrivit lit. a) sau în situația acordării cetățeniei române prin hotărâre a Guvernului;c) de către cel în cauză, în cazul depunerii jurământului în fața șefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din țara în care domiciliază sau își are reședința legală, inclusiv prin utilizarea unor aplicații informatice asigurate gratuit de Ministerul Afacerilor Externe. (la 15-03-2025, Articolul 20 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 22. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 )      +  Articolul 21(1) Nedepunerea jurământului de credință în termenul prevăzut de lege atrage încetarea efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetățeniei române față de persoana în cauză.(2) Constatarea încetării efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetățeniei române față de persoanele care nu au depus jurământul în termenul prevăzut de lege se face de către președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie, la sesizarea direcției de specialitate din cadrul Autorității, sau, după caz, de șeful misiunii diplomatice ori al oficiului consular.(3) În cazul nedepunerii jurământului de credință în forma și condițiile prevăzute de lege, din alte motive decât cel prevăzut la alin. (1), personalul din cadrul direcției de specialitate a Autorității întocmește, de îndată, un proces-verbal de constatare a acestei situații, un exemplar al acestuia fiind înmânat celui în cauză, care va semna de primire. Dacă cel în cauză, informat fie de către personalul din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, fie de către o altă persoană care va face oficiul de traducător asupra motivelor încheierii procesului-verbal, refuză să primească procesul-verbal ori să semneze de primire, în procesul-verbal se vor arăta aceste împrejurări, acesta făcând dovada până la înscrierea în fals cu privire la faptele constatate personal de cel care l-a încheiat. Procesul-verbal are ca efect constatarea încetării efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetățeniei române față de persoana în cauză și constituie dovadă de comunicare.(4) Dispozițiile alin. (3) sunt aplicabile în mod corespunzător în situația jurământului ce trebuie depus la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României. Procesul-verbal încheiat de șeful misiunii diplomatice sau al oficiului consular sau, după caz, de cel căruia acesta i-a delegat atribuțiile în materie de cetățenie are ca efect constatarea încetării efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetățeniei române față de persoana în cauză și constituie dovadă de comunicare.(5) Împotriva constatării încetării efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetățeniei române, realizată potrivit alin. (3) sau (4), cel în cauză se poate adresa instanței competente potrivit dispozițiilor art. 37^1, în termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal.(6) Persoana care beneficiază de consiliere judiciară sau de măsura tutelei speciale ori cu privire la care s-a instituit o altă măsură corespondentă care are drept efect restrângerea sau, după caz, lipsirea de capacitatea de exercițiu obține cetățenia română de la data emiterii ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de acordare sau, după caz, de redobândire a cetățeniei române. Cererea adresată Comisiei privind eliberarea cardului de cetățenie română poate fi formulată în termen de 6 luni de la data comunicării ordinului. Nedepunerea cererii în termenul de 6 luni atrage încetarea efectelor ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de acordare sau de redobândire a cetățeniei române.(7) Dispozițiile alin. (6) sunt aplicabile în mod corespunzător în cazul persoanei care nu poate depune jurământul de credință față de România din cauza unui handicap permanent sau a unei boli cronice, pe baza cererii și a înscrisurilor medicale, transmise în acest sens Comisiei pentru cetățenie, personal sau prin reprezentantul legal ori convențional cu mandat special, până la data întocmirii raportului Comisiei prevăzut la art. 18 alin. (1). (la 15-03-2025, Articolul 21 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 23. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 )      +  Capitolul IV Dovada cetățeniei române  +  Articolul 22(1) Dovada cetățeniei române se face cu actele de identitate prevăzute la art. 12 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu pașaportul românesc, cu titlul de călătorie fără mențiunea «identitate incertă», cu certificatul provizoriu de cetățenie și cu documentele prevăzute la art. 23, aflate în termen de valabilitate, precum și cu cardul de cetățenie română prevăzut la art. 20 alin. (8) și cu certificatul de cetățenie.(2) Cetățenia copilului până la vârsta de 14 ani se dovedește cu pașaportul românesc, cu cartea electronică de identitate, cu titlul de călătorie fără mențiunea «identitate incertă», cu certificatul provizoriu de cetățenie sau cu documentele prevăzute la >art. 23, aflate în termen de valabilitate, precum și cu cardul de cetățenie română prevăzut la art. 20 alin. (11) și (12) sau, după caz, cu certificatul său de naștere românesc însoțit fie de actul de identitate sau pașaportul oricăruia dintre părinți, emis de autoritățile române, aflat în termen de valabilitate, fie de cardul de cetățenie ori de certificatul de cetățenie al oricăruia dintre părinți. (la 15-03-2025, Articolul 22 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 24. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 )  +  Articolul 22^1(1) Personalizarea cardurilor de cetățenie română se realizează de Centrul național unic de personalizare a pașapoartelor electronice din cadrul Direcției generale de pașapoarte din subordinea Ministerului Afacerilor Interne.(2) Datele stocate în bazele de date de producție constituite și gestionate de Centrul național unic de personalizare a pașapoartelor electronice în vederea personalizării cardurilor de cetățenie română se șterg imediat, prin procedură automată și ireversibilă, după personalizarea cardului de cetățenie română și transmiterea acestuia la autoritatea competentă să îl elibereze.(3) Contravaloarea cardului de cetățenie română, stabilită în condițiile legii, inclusiv în cazul solicitării eliberării unui nou card ca urmare a pierderii, furtului sau deteriorării acestuia, se suportă de către titularul acestuia.(4) Contravaloarea cardului de cetățenie română se plătește anticipat, dovada plății însoțind cererea de acordare sau redobândire a cetățeniei române.(5) În cazul cererilor de acordare sau redobândire a cetățeniei române depuse la Autoritatea Națională pentru Cetățenie, precum și al cererilor de acordare a cetățeniei române întemeiate pe dispozițiile art. 8^2, contravaloarea cardului de cetățenie română se achită în contul Companiei Naționale «Imprimeria Națională» - S.A. prin mijloace de plată online sau prin unitățile bancare cu care Compania Națională «Imprimeria Națională» - S.A. încheie convenții în acest scop.(6) În cazul cererilor de acordare sau redobândire a cetățeniei române depuse la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României în străinătate, contravaloarea cardului de cetățenie română se achită prin transfer bancar sau se încasează direct de către personalul consular, prin instrumente electronice de plată sau direct în numerar, pe bază de chitanță cu regim special. Sumele astfel încasate se virează ulterior de către Ministerul Afacerilor Externe Companiei Naționale «Imprimeria Națională» - S.A.(7) În cazul respingerii cererii de acordare sau redobândire a cetățeniei române sau a sumelor achitate eronat, suma plătită potrivit alin. (4) se restituie solicitantului. Dreptul de a solicita restituirea poate fi exercitat în termen de un an de la data comunicării ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie sau, după caz, de la data efectuării plății eronate. Cererea de restituire se adresează Companiei Naționale «Imprimeria Națională» - S.A.(8) Prin excepție de la dispozițiile alin. (7), suma plătită nu este supusă restituirii în situațiile prevăzute la art. 21 alin. (3) și (4).(9) Cererea privind eliberarea unui nou card de cetățenie română în situațiile prevăzute la alin. (3) se adresează Autorității Naționale pentru Cetățenie sau, în cazul cetățenilor români cu domiciliul în străinătate, misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare ale României din statul pe teritoriul căruia solicitantul își are domiciliul sau reședința legală. Dispozițiile art. 13^2 alin. (1)-(7) și alin. (8) lit. a) sunt aplicabile în mod corespunzător.(10) Autoritățile competente pot elibera, la cerere, un nou card de cetățenie română în locul celui declarat distrus, pierdut sau furat și care nu a fost recuperat numai dacă evenimentul a fost declarat de titular, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.(11) În situația în care titularul constată faptul că datele înscrise în cardul de cetățenie română sunt incomplete sau inexacte, acesta este obligat să sesizeze de îndată Autoritatea Națională pentru Cetățenie sau, după caz, cea mai apropiată misiune diplomatică sau oficiu consular al României în străinătate. Eliberarea unui nou card de cetățenie română se realizează fără plata contravalorii acestuia, în afară de cazul când această situație a fost cauzată din culpa titularului. Dispozițiile art. 13^2 alin. (1)-(7) și alin. (8) lit. a) sunt aplicabile în mod corespunzător.(12) La eliberarea de către autoritățile române competente a primului act de identitate sau, după caz, pașaport persoanelor cărora li s-a acordat sau au redobândit cetățenia română și care au dreptul la eliberarea cardului de cetățenie română este obligatorie prezentarea cardului de cetățenie română, în vederea verificării identității solicitantului pe baza elementelor de identificare biometrice comparabile direct disponibile.(13) Stabilirea și actualizarea contravalorii cardului de cetățenie română se fac de către Compania Națională «Imprimeria Națională» - S.A., cu avizul direcției de specialitate din cadrul Ministerului Finanțelor. (la 15-03-2025, Articolul 22^1 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 25. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 )  +  Articolul 23În caz de nevoie urgentă misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României eliberează, la cerere, o dovadă de cetățenie pentru cetățenii români aflați în străinătate. Dovada de cetățenie se eliberează cu valabilitatea de 30 de zile și va cuprinde, în mod obligatoriu, scopul eliberării. (la 15-03-2025, Articolul 23 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 26. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 )  +  Capitolul V Pierderea cetățeniei române  +  Articolul 24Cetățenia română se pierde prin:a) retragerea cetățeniei române;b) aprobarea renunțării la cetățenia română;c) în alte cazuri prevăzute de lege.  +  A.  Prin retragerea cetățeniei române  +  Articolul 25(1) Cetățenia română se poate retrage persoanei care:a) aflată în străinătate, se înrolează în forțele armate ale unui stat cu care România a rupt relațiile diplomatice sau cu care este în stare de război;b) este cunoscută ca având legături cu entități teroriste sau le-a sprijinit, sub orice formă, ori este implicată, în orice mod, în pregătirea sau săvârșirea unui act de terorism sau a pregătit ori a săvârșit orice alte fapte care, potrivit legii, constituie amenințări la adresa securității naționale a României;c) a obținut cetățenia română în mod fraudulos, prin furnizarea unor informații false ori prin ascunderea unor date pertinente sau prin mijloace frauduloase. (la 15-03-2025, Alineatul (1) , Articolul 25 , Capitolul V a fost modificat de Punctul 27. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 ) (2) Cetățenia română nu poate fi retrasă persoanei care a dobândit-o prin naștere.  +  Articolul 26Retragerea cetățeniei române nu produce efecte asupra cetățeniei soțului sau copiilor persoanei căreia i s-a retras cetățenia.  +  B.  Prin aprobarea renunțării la cetățenia română  +  Articolul 27Pentru motive temeinice se poate aproba renunțarea la cetățenia română persoanei care a împlinit vârsta de 18 ani și care:a) nu are calitate de suspect sau inculpat într-o cauză penală ori nu are de executat o pedeapsă penală; (la 15-03-2025, Litera a) , Articolul 27 , Capitolul V a fost modificată de Punctul 28. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 ) b) nu este urmărită pentru debite către stat, persoane fizice sau juridice din țară sau, având astfel de debite, le achită ori prezintă garanții corespunzătoare pentru achitarea lor;c) a dobândit ori a solicitat și are asigurarea că va dobândi o altă cetățenie.  +  Articolul 28(1) Pierderea cetățeniei române prin aprobarea renunțării nu produce niciun efect asupra cetățeniei soțului sau copiilor minori.(2) Cu toate acestea, în cazul în care ambii părinți obțin aprobarea renunțării la cetățenia română, iar copilul minor se află împreună cu ei în străinătate ori părăsește împreună cu ei țara, minorul pierde cetățenia română odată cu părinții săi, iar dacă aceștia au pierdut cetățenia română la date diferite, pe ultima dintre aceste date. Copilul minor care, pentru a domicilia în străinătate, părăsește țara după ce ambii părinți au pierdut cetățenia română pierde cetățenia română pe data plecării sale din țară.(3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul în care numai unul dintre părinți este cunoscut sau este în viață.(4) Copilul minor, încredințat prin hotărâre judecătorească părintelui care are domiciliul în străinătate și care renunță la cetățenie, pierde cetățenia română pe aceeași dată cu părintele căruia i-a fost încredințat și la care locuiește, cu condiția obținerii acordului celuilalt părinte, cetățean român.(5) În situațiile prevăzute la alin. (2)-(4) copilului care a împlinit vârsta de 14 ani i se cere consimțământul.  +  C.  Alte cazuri de pierdere a cetățeniei române  +  Articolul 29(1) Copilul minor, cetățean român, adoptat de un cetățean străin, pierde cetățenia română dacă adoptatorii sau, după caz, adoptatorul solicită aceasta Autorității Naționale pentru Cetățenie, iar adoptatul dobândește cetățenia adoptatorului în condițiile prevăzute de legea străină.(2) Minorului care a împlinit vârsta de 14 ani i se cere consimțământul.(3) Data pierderii cetățeniei române în condițiile alin. (1) este data aprobării cererii adoptatorilor sau, după caz, a adoptatorului, prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, pe baza propunerii Comisiei.(4) În cazul constatării nulității adopției sau anulării adopției, copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani este considerat că nu a pierdut niciodată cetățenia română.(5) Dispozițiile alin. (4) sunt aplicabile în mod corespunzător în cazul în care legea străină prevede acordarea cetățeniei copilului minor sub condiția pierderii cetățeniei române, iar acesta nu a dobândit cetățenia adoptatorului în termen de un an de la data aprobării cererii în condițiile alin. (3). (la 15-03-2025, Articolul 29 , Capitolul V a fost modificat de Punctul 29. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 )  +  Articolul 30(1) În situația prevăzută la art. 5 alin. (3) copilul găsit pierde cetățenia română, dacă până la împlinirea vârstei de 18 ani i s-a stabilit filiația față de ambii părinți, iar aceștia sunt cetățeni străini.(2) Cetățenia română se pierde și în cazul în care filiația s-a stabilit numai față de un părinte cetățean străin, celălalt părinte rămânând necunoscut.(3) Data pierderii cetățeniei române în condițiile alin. (1) și (2) este data stabilirii filiației copilului.  +  Articolul 30^1(1) În cazul înlăturării filiației legal stabilite față de părintele sau, după caz, față de părinții cetățeni români, copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani pierde cetățenia română la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care s-a admis acțiunea referitoare la filiația sa.(2) Prin excepție de la dispozițiile alin. (1), înlăturarea filiației nu produce niciun efect asupra cetățeniei copilului dacă acesta a locuit, în condițiile legii, pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 5 ani ori dacă, ca efect al înlăturării filiației, acesta devine apatrid sau în cazul în care prin hotărârea judecătorească pronunțată s-a stabilit, în condițiile legii, o altă filiație față de un cetățean român.(3) Hotărârile judecătorești definitive pronunțate în condițiile prevăzute de prezentul articol se comunică din oficiu de îndată Autorității Naționale pentru Cetățenie.(4) Pierderea cetățeniei române, potrivit alin. (1), se constată prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, la propunerea Comisiei, Autoritatea Națională pentru Cetățenie notificând, de îndată, Direcția generală pentru evidența persoanelor și Direcția generală de pașapoarte cu privire la aceasta, în vederea luării măsurilor legale ce se impun. (la 15-03-2025, Capitolul V a fost completat de Punctul 30. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 )  +  Capitolul VI Procedura retragerii cetățeniei române și aprobării renunțării la cetățenia română  +  Articolul 31(1) Cererea de renunțare la cetățenia română, însoțită de actele doveditoare prevăzute la art. 27, se depune la secretariatul tehnic al Comisiei sau la misiunile diplomatice ori oficiile consulare ale României din țara în care solicitantul își are domiciliul sau reședința.(2) În cazul în care constată lipsa documentelor necesare soluționării cererii, președintele Comisiei solicită, prin rezoluție, completarea dosarului. În cazul în care, în termen de cel mult 6 luni de la comunicare, nu sunt transmise actele necesare, cererea va fi respinsă ca nesusținută.(3) În cazul în care dosarul cuprinde toate documentele necesare soluționării cererii de renunțare la cetățenia română, președintele Comisiei, prin rezoluție, dispune solicitarea de relații de la orice autorități cu privire la îndeplinirea condiției prevăzute, după caz, la art. 27 lit. a) și b).(4) Președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie dispune, prin ordin, aprobarea sau, după caz, respingerea cererii de renunțare la cetățenia română, pe baza raportului Comisiei, prin care aceasta constată îndeplinirea sau neîndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 27.(5) Ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de aprobare sau, după caz, de respingere a cererii de renunțare la cetățenia română se comunică solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.(6) Ordinul de respingere a cererii de renunțare la cetățenia română poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Tribunalul București. Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu recurs la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București. (la 15-02-2013, Alineatul (6) din Articolul 31 a fost modificat de pct. 2 al art. VII din LEGEA nr. 2 din 1 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 89 din 12 februarie 2013. ) (7) Pierderea cetățeniei române prin renunțare are loc la data eliberării adeverinței de renunțare la cetățenia română.(8) Dovada renunțării la cetățenia română se face cu adeverință eliberată de secretariatul Comisiei, pentru persoanele cu domiciliul în România, ori de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, pentru persoanele cu domiciliul sau reședința în străinătate, în baza ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie.(9) Neprezentarea în vederea eliberării adeverinței de renunțare la cetățenia română, în termen de 6 luni de la data comunicării ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de aprobare a cererii de renunțare la cetățenia română, atrage încetarea efectelor ordinului față de persoana în cauză. (la 15-09-2015, Alin. (9) al art. 31 a fost introdus de pct. 12 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 37 din 9 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 697 din 15 septembrie 2015. ) (10) Constatarea încetării efectelor ordinului de aprobare a renunțării la cetățenia română față de persoanele care nu s-au prezentat în vederea eliberării adeverinței de renunțare la cetățenia română în termenul prevăzut la alin. (9) se face de către președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie, la sesizarea direcției de specialitate din cadrul autorității sau, după caz, de șeful misiunii diplomatice ori al oficiului consular. (la 15-09-2015, Alin. (10) al art. 31 a fost introdus de pct. 12 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 37 din 9 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 697 din 15 septembrie 2015. )  +  Articolul 32(1) Orice autoritate sau persoană care are cunoștință de existența unui motiv pentru retragerea cetățeniei române poate sesiza, în scris, Comisia, având obligația să prezinte dovezile de care dispune. Comisia se poate sesiza din oficiu pentru motivul prevăzut la art. 25 alin. (1) lit. c). (la 15-03-2025, Alineatul (1) , Articolul 32 , Capitolul VI a fost modificat de Punctul 31. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 ) (2) Președintele Comisiei stabilește, prin rezoluție, termenul la care se va dezbate sesizarea de retragere, dispunând totodată:a) solicitarea punctului de vedere al autorităților competente cu privire la îndeplinirea condițiilor legale privind retragerea cetățeniei;b) invitarea persoanei care a formulat sesizarea, precum și a oricărei persoane care ar putea da informații utile soluționării cererii;c) citarea persoanei în cauză la domiciliul cunoscut sau, dacă acesta nu se cunoaște, prin publicarea citației în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. Citarea persoanei are loc cu cel puțin 6 luni înainte de termenul fixat pentru dezbaterea sesizării în cazul motivelor de retragere a cetățeniei prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. a) și c), respectiv cu cel puțin 60 de zile înainte de termenul fixat pentru dezbaterea sesizării în cazul motivului de retragere a cetățeniei prevăzut la art. 25 alin. (1) lit. b). (la 15-03-2025, Litera c) , Alineatul (2) , Articolul 32 , Capitolul VI a fost modificată de Punctul 32. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 ) (3) La termenul stabilit pentru dezbaterea sesizării, Comisia verifică îndeplinirea condițiilor necesare retragerii cetățeniei române. Aceasta audiază persoanele citate potrivit alin. (2) lit. b), precum și persoana în cauză. Lipsa persoanei legal citate nu împiedică desfășurarea procedurilor de retragere a cetățeniei române.(4) În cazul în care constată îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea condițiilor legale de retragere a cetățeniei române, Comisia va propune președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, printr-un raport motivat, aprobarea retragerii cetățeniei române sau, după caz, respingerea sesizării.(5) Președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de lege, emite ordinul de retragere a cetățeniei române, respectiv de respingere a sesizării de retragere a cetățeniei, în cazul în care constată neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege.(6) Ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de admitere sau de respingere a sesizării de retragere a cetățeniei se comunică persoanei în cauză, precum și persoanei care a făcut sesizarea, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.(6^1) Ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de admitere a sesizării de retragere a cetățeniei se comunică de îndată Direcției generale pentru evidența persoanelor și Direcției generale de pașapoarte, în vederea luării măsurilor legale ce se impun. (la 15-03-2025, Articolul 32 , Capitolul VI a fost completat de Punctul 33. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 ) (7) Ordinul poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București. Hotărârea pronunțată este definitivă. (la 15-03-2025, Alineatul (7) , Articolul 32 , Capitolul VI a fost modificat de Punctul 34. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 ) (7^1) Autoritatea Națională pentru Cetățenie notifică de îndată Direcția generală pentru evidența persoanelor și Direcția generală de pașapoarte cu privire la hotărârea judecătorească pronunțată, în vederea luării măsurilor legale ce se impun. (la 15-03-2025, Articolul 32 , Capitolul VI a fost completat de Punctul 35. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 ) (8) Pierderea cetățeniei române prin retragere are loc la data emiterii ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de aprobare a retragerii cetățeniei române.  +  Capitolul VII Dispoziții finale și tranzitorii  +  Articolul 33Sunt și rămân cetățeni români persoanele care au dobândit și au păstrat această cetățenie potrivit legislației anterioare.  +  Articolul 34Cererile privind aprobarea renunțării la cetățenia română sunt supuse unei taxe prevăzute de lege. (la 15-03-2025, Articolul 34 , Capitolul VII a fost modificat de Punctul 36. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 )  +  Articolul 34^1(1) Comunicarea către solicitanți a corespondenței Autorității Naționale pentru Cetățenie, inclusiv a solicitărilor și citațiilor adresate acestora de către Comisia pentru cetățenie, potrivit prevederilor prezentei legi, precum și a ordinelor emise, potrivit legii, de președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie se face prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire la adresa indicată de către solicitant în cuprinsul cererii depuse.(2) La cererea solicitantului, comunicările prevăzute la alin. (1) se pot face prin poștă electronică, la adresa de poștă electronică indicată de acesta în cuprinsul cererii depuse. În acest caz, comunicarea va fi semnată cu semnătura electronică calificată sau cu semnătura electronică avansată creată cu un certificat emis de o autoritate sau instituție publică din România, care va înlocui ștampila instituției și semnătura președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie sau a președintelui Comisiei pentru cetățenie, după caz. Documentele prevăzute la alin. (1) se consideră comunicate la momentul recepționării unui mesaj din partea destinatarului, prin care acesta confirmă primirea mesajului Autorității Naționale pentru Cetățenie.(3) În cazurile în care, în termen de 30 de zile de la data comunicării efectuate potrivit dispozițiilor alin. (2), destinatarul nu a confirmat primirea mesajului sau atunci când sistemul folosit indică o eroare în transmiterea prin poștă electronică, comunicarea se va realiza prin publicarea, într-o secțiune anume dedicată pe site-ul Autorității Naționale pentru Cetățenie - http://cetatenie.just.ro -, a unui anunț care va cuprinde numărul de înregistrare al cererii de acordare sau de redobândire a cetățeniei române ori de renunțare la cetățenia română, dat de către misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din străinătate, și numărul dosarului de cetățenie al solicitantului, inițialele numelui și prenumelui acestuia, precum și obiectul comunicării Autorității Naționale pentru Cetățenie, în termeni suficient de expliciți pentru înțelegerea clară a conținutului acesteia; anunțul va fi însoțit de data publicării acestuia pe site-ul Autorității Naționale pentru Cetățenie.(4) Prin cererea de acordare sau de redobândire a cetățeniei române ori de renunțare la cetățenia română solicitantul va putea să își dea acordul scris ca anunțul prevăzut la alin. (3) să cuprindă numele și prenumele său în clar; acesta poate reveni asupra deciziei inițiale, prin cerere scrisă depusă personal sau prin mandatar cu procură specială și autentică la Autoritatea Națională pentru Cetățenie, opțiunea astfel exprimată fiind definitivă.(5) Publicarea anunțului, potrivit dispozițiilor alin. (3), precum și data publicării acestuia vor fi înscrise olograf în dosarul de cetățenie al destinatarului de către un funcționar al Autorității Naționale pentru Cetățenie, care va certifica aceste împrejurări prin dată și semnătură.(6) În cadrul secțiunii de publicare a anunțurilor privind comunicările și solicitările Autorității Naționale pentru Cetățenie, interfața acesteia trebuie să permită realizarea unei căutări rapide folosind drept criterii de căutare inițialele numelui și prenumelui solicitantului/numele și prenumele solicitantului, după caz, numărul de înregistrare al cererii de acordare, de redobândire ori de renunțare la cetățenia română, dat de către misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din străinătate, ori numărul dosarului de cetățenie al solicitantului.(7) În termen de cel mult 40 de zile de la data publicării anunțului în condițiile prevăzute la alin. (3), solicitantul va comunica în scris Autorității Naționale pentru Cetățenie, inclusiv prin mesaj de poștă electronică ori telefax, o adresă de poștă electronică validă, în vederea retransmiterii comunicării; Autoritatea Națională pentru Cetățenie va retransmite comunicarea la noua adresă de poștă electronică indicată de către solicitant, în termen de cel mult 10 zile de la data la care această adresă i-a fost comunicată.(8) La împlinirea termenului de 40 de zile prevăzut la alin. (7) sau, după caz, a termenului de 10 zile, în situația retransmiterii comunicării potrivit dispozițiilor alin. (7), procedura de comunicare se consideră legal îndeplinită, chiar și în cazul în care retransmiterea comunicării nu s-a putut realiza, dacă această situație nu se datorează culpei Autorității Naționale pentru Cetățenie.(9) În cazul în care, înăuntrul termenelor prevăzute la alin. (8), solicitantul confirmă primirea mesajului Autorității Naționale pentru Cetățenie, documentele prevăzute la alin. (1) se consideră comunicate la momentul recepționării mesajului din partea destinatarului.(10) Dispozițiile alin. (3)-(9) sunt aplicabile în mod corespunzător și în cazul în care solicitantul a optat la depunerea cererii pentru comunicarea corespondenței și actelor Autorității Naționale pentru Cetățenie prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, iar comunicarea în această modalitate nu s-a putut realiza, dacă această situație nu se datorează culpei Autorității Naționale pentru Cetățenie. Prevederile prezentului alineat se aplică chiar și dacă o singură comunicare prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire nu s-a putut realiza din motive care nu se datorează culpei Autorității Naționale pentru Cetățenie. (la 15-03-2025, Articolul 34^1 , Capitolul VII a fost modificat de Punctul 37. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 ) Notă
    Începând cu data de 30-06-2026, potrivit pct. 38, articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025, coroborat cu art. XIX din același act normativ, după articolul 34^1 se introduc două noi articole, articolele 34^2 și 34^3, cu următorul cuprins:Articolul 34^2(1) La nivelul Autorității Naționale pentru Cetățenie se implementează, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, dosarul electronic al solicitantului în materie de cetățenie, sub forma unui sistem informatic de management al documentelor și cererilor în materie de cetățenie, de competența Autorității Naționale pentru Cetățenie, care cuprinde înregistrări ale datelor cu caracter personal ale solicitanților și asigură, cu respectarea legii, accesul solicitanților la informații privind stadiul soluționării dosarelor având ca obiect cererile de acordare, de redobândire ori de renunțare la cetățenia română depuse de aceștia, precum și comunicarea electronică către solicitanți a corespondenței Autorității Naționale pentru Cetățenie, inclusiv a solicitărilor și citațiilor adresate acestora de către Comisia pentru cetățenie, potrivit prevederilor prezentei legi și ale ordinelor emise, potrivit legii, de președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie.(2) Accesul solicitantului la dosarul electronic în materie de cetățenie se realizează prin crearea de către acesta a unui cont de acces, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de acordare, de redobândire ori de renunțare la cetățenia română și prin autentificarea în sistem prin introducerea datelor de identificare a contului.(3) Actele și corespondența Autorității Naționale pentru Cetățenie se consideră comunicate:a) la momentul accesării de către destinatar a documentului încărcat în dosarul electronic în materie de cetățenie prevăzut la alin. (1);b) la expirarea unui termen de 30 de zile de la momentul încărcării documentului în dosarul electronic în materie de cetățenie, dacă nu sunt întrunite condițiile prevăzute la lit. a);c) la expirarea unui termen de 30 de zile de la momentul înregistrării actului în evidențele Autorității Naționale pentru Cetățenie, dacă solicitantul nu și-a creat un cont de acces în condițiile prevăzute la alin. (2).(4) Organizarea, funcționarea, administrarea și arhivarea dosarului electronic al solicitantului în materie de cetățenie, inclusiv procedurile și normele legate de securitate, care să asigure gradul necesar de confidențialitate și siguranță în utilizare, precum și respectarea prevederilor Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor electronice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.(5) De la data operaționalizării dosarului electronic al solicitantului în materie de cetățenie, corespondența Autorității Naționale pentru Cetățenie, inclusiv solicitările și citațiile adresate acestora de către Comisia pentru cetățenie, potrivit prevederilor prezentei legi, precum și ordinele emise, potrivit legii, de președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie se comunică solicitanților exclusiv prin intermediul acestui sistem informatic, înrolarea solicitanților în sistemul de comunicare electronică prevăzut de dispozițiile prezentul articol fiind obligatorie.Articolul 34^3(1) Situațiile de dobândire, redobândire sau pierdere a cetățeniei române se notifică, prin grija Autorității Naționale pentru Cetățenie, Direcției generale pentru evidența persoanelor și Direcției cazier judiciar, statistică și evidențe operative din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, în scopul actualizării evidențelor proprii. Situațiile de pierdere a cetățeniei române se notifică și Direcției generale de pașapoarte.(2) Notificările prevăzute la alin. (1) se realizează prin mecanisme informatice automate.      +  Articolul 34^3(1) Situațiile de dobândire, redobândire sau pierdere a cetățeniei române se notifică, prin grija Autorității Naționale pentru Cetățenie, Direcției generale pentru evidența persoanelor și Direcției cazier judiciar, statistică și evidențe operative din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, în scopul actualizării evidențelor proprii. Situațiile de pierdere a cetățeniei române se notifică și Direcției generale de pașapoarte.(2) Notificările prevăzute la alin. (1) se realizează prin mecanisme informatice automate. (la 29-07-2024, Capitolul VII a fost completat de Punctul 11. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 25 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 740 din 29 iulie 2024 ) Notă
    Articolul XV din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 25 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 740 din 29 iulie 2024 prevede:Articolul XV(1) Notificările prevăzute la art. 34^3 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu modificările și completările aduse prin prezenta ordonanță de urgență, se realizează prin mecanisme informatice automate dezvoltate în cadrul sistemului informatic prevăzut la art. 7^2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2010 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Cetățenie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 112/2010, cu modificările ulterioare, precum și cu completările aduse prin prezenta ordonanță de urgență, respectiv în cadrul platformei informatice prevăzute la art. X alin. (1) din prezenta ordonanță de urgență.(2) Datele privind dobândirea, redobândirea sau pierderea cetățeniei române din sistemul informatic prevăzut la art. 7^2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2010 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Cetățenie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 112/2010, cu modificările ulterioare, precum și cu completările aduse prin prezenta ordonanță de urgență, respectiv din platforma informatică prevăzută la art. X alin. (1) din prezenta ordonanță de urgență, pot fi accesate de către Poliția de Frontieră Română în exercitarea atribuțiilor stabilite de lege.      +  Articolul 35Persoanele cărora li s-a acordat cetățenia română, potrivit legii, au toate drepturile și libertățile, precum și obligațiile prevăzute prin Constituție și prin legile țării pentru cetățenii români.  +  Articolul 36(1) Cetățenia română cu titlu de "cetățenie de onoare" se poate acorda unor străini pentru servicii deosebite aduse țării și națiunii române, la propunerea Guvernului, fără nicio altă formalitate, de către Parlamentul României.(2) Persoanele care au dobândit cetățenia de onoare se bucură de toate drepturile civile și politice recunoscute cetățenilor români, cu excepția dreptului de a alege și de a fi ales și de a ocupa o funcție publică.  +  Articolul 36^1Șeful misiunii diplomatice sau al oficiului consular își poate delega atribuțiile în materie de cetățenie unui alt membru al personalului diplomatic sau consular din cadrul misiunii diplomatice sau al oficiului consular. (la 15-03-2025, Articolul 36^1 , Capitolul VII a fost modificat de Punctul 39. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 )  +  Articolul 37Pentru situațiile în care se cere consimțământul celuilalt părinte ori adoptator sau al minorului care a împlinit vârsta de 14 ani sau în situațiile în care părinții ori adoptatorii hotărăsc de comun acord cu privire la cetățenia copilului minor, consimțământul se exprimă sub forma unei declarații autentice date în fața notarului public sau, în străinătate, la misiunile diplomatice ori oficiile consulare ale României. (la 15-03-2025, Articolul 37 , Capitolul VII a fost modificat de Punctul 40. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 )  +  Articolul 37^1Litigiile privind actele administrative, emise sau adoptate în aplicarea dispozițiilor prezentei legi, altele decât cele prevăzute de art. 19 alin. (4), art. 31 alin. (6) și art. 32 alin. (7), precum și litigiile privind refuzul nejustificat al emiterii acestor acte sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului. Hotărârea pronunțată de tribunal poate fi atacată cu recurs la secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel. (la 15-02-2013, Articolul 37^1 a fost introdus de pct. 4 al art. VII din LEGEA nr. 2 din 1 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 89 din 12 februarie 2013. )  +  Articolul 37^2(1) Cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel, termenele prevăzute de prezenta lege se calculează potrivit dispozițiilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(2) Termenele prevăzute la art. 15 alin. (3), art. 15^1 alin. (3), art. 20 alin. (2), art. 21 alin. (6), art. 31 alin. (2) și art. 34^1 alin. (7) și (8) nu sunt supuse suspendării și întreruperii, nici chiar în caz de forță majoră; forța majoră nu împiedică curgerea termenelor.(3) Persoanele cărora li s-a respins cererea de acordare sau de redobândire a cetățeniei române ori de renunțare la cetățenia română pentru depășirea termenelor prevăzute la alin. (2) au posibilitatea să formuleze o nouă cerere, în condițiile legii. (la 15-03-2025, Capitolul VII a fost completat de Punctul 41. , Articolul I din LEGEA nr. 14 din 12 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2025 )  +  Articolul 38(1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României.(2) Cererile aflate în curs de soluționare la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor rezolva în conformitate cu prevederile acesteia. Condițiile de dobândire a cetățeniei române rămân supuse reglementărilor în vigoare la data depunerii cererii.  +  Articolul 39Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 24/1971 - Legea cetățeniei române, Decretul-lege nr. 137/1990 privind unele dispoziții referitoare la cetățenia română, prevederile art. 3 și ale art. 8 din Decretul-lege nr. 7/1989 privind repatrierea cetățenilor români și a foștilor cetățeni români, precum și orice alte dispoziții contrare prevederilor prezentei legi.     Notă
    Reproducem mai jos prevederi care nu sunt încorporate în forma republicată a Legii nr. 21/1991 și care se aplică, în continuare, ca dispoziții proprii ale actelor modificatoare:
    1. Art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 87/2007 pentru modificarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991:
    "Art. IV. - Litera n) a articolului 11 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 2 aprilie 2001, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă."
    2. Art. II din Legea nr. 354/2009 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2009 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991:
    "Art. II*). - Începând cu data de 1 ianuarie 2010, în vederea înregistrării cererilor de redobândire sau acordare a cetățeniei române, formulate în temeiul dispozițiilor art. 101**) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se vor înființa birouri teritoriale în subordinea Autorității Naționale pentru Cetățenie."
    *) Art. II a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2010 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Cetățenie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 10 februarie 2010.**) Art. 101 a devenit în urma renumerotării art. 11.    ------