DECIZIA nr. 403 din 24 septembrie 2024referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 50 alin. (2) raportate la art. 58 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 234/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 102 din 4 februarie 2025



    Marian Enache- președinte
    Cristian Deliorga- judecător
    Dimitrie-Bogdan Licu- judecător
    Laura-Iuliana Scântei- judecător
    Gheorghe Stan- judecător
    Elena-Simina Tănăsescu- judecător
    Ioana Marilena Chiorean- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 50 alin. (2) raportate la art. 58 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, în redactarea în vigoare anterioară Legii nr. 234/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, excepție ridicată de Cristian Nicolae Pop în Dosarul nr. 342/83/2020 al Tribunalului Satu Mare - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.278D/2020.2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, în esență, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Astfel, prevederile criticate nu aduc atingere art. 1 alin. (5) din Constituție. Instituirea comisiei de disciplină este prevăzută în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000, prin același act normativ stabilindu-se că procedura de judecată este prevăzută prin regulament aprobat prin ordin al ministrului de resort. În cazul de față, în ceea ce îl privește pe autorul excepției, cercetarea disciplinară începută sub imperiul legii vechi a fost finalizată în ianuarie 2020, când erau aplicabile dispozițiile Legii nr. 234/2019, acesta fiind sancționat ca personal silvic contractual.
    CURTEA,
    având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 30 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 342/83/2020, Tribunalul Satu Mare - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 50 alin. (2) raportate la art. 58 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, în redactarea în vigoare anterioară Legii nr. 234/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Cristian Nicolae Pop întro cauză având ca obiect soluționarea contestației la decizia de sancționare disciplinară și anularea raportului din 26 noiembrie 2019 al Consiliului de disciplină al Direcției Silvice Satu Mare și a raportului de control din 13 septembrie 2019 al Comisiei de control.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, cu titlu prealabil, că, potrivit dispozițiilor art. 49 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000, în forma în vigoare la data întocmirii raportului de control din 13 septembrie 2019, competența cercetării sale disciplinare prealabile (raportat la sancțiunea disciplinară propusă) aparținea Consiliului de disciplină al Direcției Silvice Satu Mare, aceeași formă a actului normativ fiind în vigoare și la data sesizării Consiliului de disciplină, respectiv la data declanșării cercetării sale disciplinare prealabile (7 noiembrie 2019), și la data întocmirii raportului din 26 noiembrie 2019 al Consiliului de disciplină.6. Potrivit dispozițiilor art. 50 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000, aceste consilii de disciplină își desfășoară activitatea potrivit procedurii prevăzute în regulamentul de organizare și funcționare aprobat prin ordin al conducătorului autorității publice centrale, în acest sens fiind adoptat Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 274/2002 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a consiliilor de disciplină prevăzute în Statutul personalului silvic, ce reglementează modalitatea în care este cercetat disciplinar personalul silvic de către consiliile de disciplină, atunci când intervin abaterile disciplinare pentru care se propun sancțiunile prevăzute la art. 48 alin. (2) lit. d) - g) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000.7. De asemenea, potrivit prevederilor art. 58 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000, personalului silvic i se aplică dispozițiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici. În aceste condiții, raportat și la considerentele Deciziei nr. 3 din 12 mai 2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, la data sesizării consiliului de disciplină, respectiv pe perioada efectuării cercetării disciplinare prealabile, reclamantul deținea calitatea de funcționar public, iar actelor întocmite cu ocazia efectuării cercetării disciplinare prealabile le-au fost aplicabile prevederile legale în vigoare la data întocmirii acestora, potrivit principiului tempus regit actum. Ulterior, prin Legea nr. 234/2019, s-a dispus modificarea dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2000 în sensul că s-a stabilit că personalul silvic cu statut de funcționar public este cel numit în funcție printr-un act administrativ, iar personalul silvic angajat cu contract individual de muncă în condițiile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii nu aparține sferei funcționarilor publici. În aceste condiții, autorul excepției de neconstituționalitate arată că, de la data intrării în vigoare a Legii nr. 234/2019, nu mai deține calitatea de funcționar public.8. În susținerea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că cercetarea sa disciplinară prealabilă s-a efectuat de către consiliul de disciplină care își desfășoară activitatea în temeiul unui ordin de ministru, iar nu al unei legi organice, deși deținea calitatea de funcționar public la data efectuării cercetării disciplinare prealabile.9. Astfel, potrivit art. 49 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000, în forma aplicabilă litigiului, în cazul abaterilor disciplinare pentru care se propun sancțiunile menționate la art. 48 alin. (2) lit. d), e), f) și g) [și anume retrogradarea în funcție pe o durată de 1-6 luni; suspendarea din funcție pe o durată de 1-12 luni; prelungirea cu 1-3 ani a duratei de acordare a unei gradații sau de promovare în grad; desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă], consiliul de disciplină analizează fapta săvârșită/faptele săvârșite, în vederea adoptării hotărârii de aplicare a uneia dintre sancțiunile respective.10. Potrivit dispozițiilor art. 58 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000, în forma anterioară modificării prin Legea nr. 234/2019, pentru categoriile de personal silvic ce are și calitatea de funcționar public, corelarea gradelor profesionale prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 cu categoriile, gradele, clasele și treptele aferente carierei funcționarilor publici, prevăzute în Legea nr. 188/1999, se face prin hotărâre a Guvernului. Astfel, a fost emisă Hotărârea Guvernului nr. 1.009/2000 privind corelarea gradelor profesionale prevăzute în Statutul personalului silvic cu categoriile, clasele și gradele aferente funcțiilor publice, prevăzute în Statutul funcționarilor publici, act normativ ce se aplică personalului silvic care, potrivit legii, are și calitatea de funcționar public, iar în anexa la acest act normativ, la pct. I, sunt menționați inginerii silvici. Așadar, autorul excepției arată că, fiind inginer silvic, i se aplică prevederile acestui act normativ și, prin urmare, are statut de funcționar public, care, potrivit dispozițiilor art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000, în exercitarea atribuțiilor este învestit cu exercițiul autorității publice, funcția de inginer silvic și șef de ocol silvic răspunzând criteriilor de identificare a funcției publice în raport cu dispozițiile art. 2 alin. (1) - (3), ale art. 4 alin. (1) și ale art. 6 lit. a) din Legea nr. 188/1999. În același sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii prin Decizia nr. 3 din 12 mai 2014. Prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ au fost abrogate dispozițiile Legii nr. 188/1999. Dispozițiile art. 370 alin. (3) lit. h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 prevăd printre activitățile cu caracter special care implică exercitarea prerogativelor de putere publică și pe cele referitoare la exercitarea autorității publice în domenii de competență exclusivă a statului, în temeiul și în executarea legilor și a celorlalte acte normative, iar, potrivit dispozițiilor art. 380 alin. (1) lit. g) din același act normativ, pot beneficia de statute speciale funcționarii publici care îndeplinesc activitățile prevăzute la art. 370 alin. (3) lit. h).11. În concluzie, coroborând acestea cu faptul că dispozițiile art. 58 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 au fost abrogate doar prin intrarea în vigoare a Legii nr. 234/2019, dar și cu faptul că dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 1.009/2000 au fost aplicabile în perioada efectuării cercetării disciplinare, autorul excepției concluzionează că pe perioada cercetării disciplinare efectuate de către Consiliul de disciplină al Direcției Silvice Satu Mare deținea calitatea de funcționar public.12. Prin urmare, textul de lege criticat aduce atingere dispozițiilor art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, potrivit căruia statutul funcționarilor publici trebuie reglementat prin lege organică, precum și dispozițiilor art. 77-79 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.13. Astfel, se arată că dispozițiile cuprinse în capitolul VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 stabilesc măsurile disciplinare aplicabile personalului silvic, însă procedura aplicării sancțiunilor disciplinare atunci când cercetarea disciplinară prealabilă este efectuată de către consiliile de disciplină este reglementată lacunar, din moment ce regulile esențiale în materia efectuării cercetării prealabile, precum stabilirea compunerii consiliului de disciplină, atribuțiile și activitatea consiliului de disciplină, modul de sesizare și procedura de lucru a consiliului, precum și actele emise ca urmare a procedurii disciplinare prealabile, nu sunt reglementate prin lege organică. În schimb, textul de lege criticat prevede că modul de organizare și desfășurare a activității consiliilor de disciplină se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, în acest sens fiind emis Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 274/2002. Or, potrivit dispozițiilor art. 73 alin (3) lit. j) din Constituție, statutul funcționarilor publici se reglementează prin lege organică, astfel că art. 50 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 aduce atingere dispozițiilor constituționale, deoarece aspectele esențiale în materia efectuării cercetării prealabile nu sunt reglementate prin lege organică, contrar normelor constituționale.14. Totodată, se susține că textul de lege criticat aduce atingere și dispozițiilor art. 1 alin. (4) și (5) din Constituție prin aceea că deleagă unui membru al Guvernului atribuția de a reglementa cercetarea disciplinară, prin emiterea unor acte cu caracter administrativ (deși atribuția de a reglementa în domeniul vizat aparține exclusiv legiuitorului), modul de reglementare fiind contrar principiului separației și echilibrului puterilor în stat, situație ce determină o stare de incertitudine juridică, și nu respectă cerințele de accesibilitate și previzibilitate impuse de normele constituționale.15. Mai mult, soluția legislativă prevăzută de art. 50 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 este contrară normelor de tehnică legislativă cuprinse în art. 77-79 din Legea nr. 24/2000 prin aceea că ordinele cu caracter normativ ale conducătorilor ministerelor se emit numai pe baza și în executarea legilor, a hotărârilor și a ordonanțelor Guvernului, trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise, fără ca prin acestea să poată fi completată legea, astfel cum s-a procedat prin emiterea Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 274/2002.16. În final se invocă jurisprudența Curții Constituționale, și anume Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014 și Decizia nr. 803 din 24 noiembrie 2015, prin care s-a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor de lege care prevedeau că procedura cercetării disciplinare prealabile este reglementată printr-o normă cu caracter administrativ (ordin al ministrului), iar nu prin lege organică.17. Tribunalul Satu Mare - Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care arată că dispozițiile criticate nu contravin principiilor și dispozițiilor constituționale invocate. Astfel, decizia de sancționare contestată în cauză nu are la bază un ordin de ministru și, în consecință, jurisprudența Curții Constituționale, concretizată prin deciziile nr. 392 din 2 iulie 2014 și nr. 803 din 24 noiembrie 2015, prin care s-a statuat că procedura cercetării disciplinare prealabile este reglementată printr-o normă cu caracter administrativ, în acele spețe, printr-un ordin al ministrului, iar nu prin lege organică, nu este aplicabilă în prezenta cauză.18. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.19. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:20. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.21. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în încheierea de sesizare, îl constituie prevederile art. 50 alin. (2) raportate la art. 58 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 30 mai 2000, în redactarea în vigoare anterioară Legii nr. 234/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1004 din 13 decembrie 2019. Curtea reține că art. 50 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 a fost modificat prin Legea nr. 234/2019, iar art. 58 din aceeași ordonanță de urgență a fost abrogat prin aceeași lege.22. Ținând seama de jurisprudența Curții Constituționale, concretizată în Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea constată că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 50 alin. (2) raportate la art. 58 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 234/2019, dispoziții care au următoarea redactare:– Art. 50 alin. (2): „Consiliile de disciplină își desfășoară activitatea conform procedurii prevăzute în regulamentul de organizare și funcționare, care se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.“;– Art. 58:(1) Personalului silvic i se aplică dispozițiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, în măsura în care prezenta ordonanță de urgență nu dispune altfel.(2) Pentru categoriile de personal silvic care are și calitatea de funcționar public corelarea gradelor profesionale prevăzute în prezenta ordonanță de urgență cu categoriile, gradele, clasele și treptele aferente carierei funcționarilor publici, prevăzute în Legea nr. 188/1999, se face prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.23. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, respectiv obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor și în art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea numai prin lege organică a statutului funcționarilor publici.24. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia susține că, fiind inginer silvic, i se aplica - înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 234/2019 - Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, astfel că întreaga procedură disciplinară în ceea ce îl privește trebuia reglementată prin lege organică, iar nu prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, ceea ce, în opinia sa, contravine dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) și ale art. 73 alin. (3) lit. j).25. Cu privire la aceste susțineri, Curtea constată că, în jurisprudența sa referitoare la statutul unei categorii profesionale care, în virtutea prevederilor constituționale, beneficiază de reglementare prin lege organică [așa cum este și statutul funcționarului public, în temeiul art. 73 alin. (3) lit. j)], a stabilit, de principiu, că elementele esențiale și cele care influențează în mod hotărâtor încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea raporturilor de serviciu ale respectivelor subiecte de drept nu pot fi stabilite prin acte normative cu caracter infralegal, de nivelul regulamentelor aprobate prin acte administrative ale instituțiilor sau ale autorității executive, deoarece, prin gradul scăzut de previzibilitate și chiar accesibilitate, în unele cazuri sunt afectate stabilitatea și securitatea juridică pe care o lege organică le conferă, de principiu, unui statut profesional (a se vedea, exemplificativ, excepțiile de neconstituționalitate privind unele dispoziții din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, soluționate prin deciziile de admitere: Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 11 septembrie 2014, Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, prin Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 25 aprilie 2016, Decizia nr. 306 din 8 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 22 iunie 2018, sau Decizia nr. 833 din 17 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 3 februarie 2021). Prin deciziile menționate, Curtea a constatat neconstituționalitatea unor texte care permiteau delegarea reglementării unor „elemente esențiale“ referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea raportului de serviciu al polițistului, funcționar public cu statut special, către ministrul de resort, care era abilitat să adopte ordine.26. Aplicând aceste considerente de principiu în cauză, Curtea reține că, în ceea ce privește personalul silvic căruia - înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 234/2019 - i se aplicau în mod corespunzător dispozițiile Legii nr. 188/1999, aspectele esențiale ale răspunderii disciplinare erau prevăzute în capitolul VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000, intitulat „Măsuri disciplinare. Sancțiuni“. Astfel, art. 48 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 234/2019, stabilea în mod expres sancțiunile disciplinare, iar art. 48 alin. (3) din același act normativ reglementa obligativitatea anchetării și analizării împrejurărilor în care s-a comis abaterea disciplinară și a audierii persoanei în cauză, prevăzând, de asemenea, organul care poate constata abaterile, și anume șeful ierarhic sau personalul cu atribuții de control al activității pe care o desfășoară personalul silvic, pe linie de serviciu. Totodată, art. 49 din același act normativ prevedea, în funcție de tipul sancțiunii, organele care analizează cazul și aplică sancțiunea (conducătorul unității silvice la care este angajată persoana sancționată sau, după caz, consiliul de disciplină). De asemenea, este reglementată expres posibilitatea - în ipoteza analizării și aplicării sancțiunii de către conducătorul unității silvice la care este angajată persoana sancționată - formulării de către persoana în cauză a contestației la forul ierarhic superior, în termen de 15 zile de la data comunicării sancțiunii. Pentru ipoteza analizării și aplicării sancțiunii de către consiliile de disciplină, art. 50 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 234/2019, prevedea că în cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, al Regiei Naționale a Pădurilor și al direcțiilor silvice se constituie și funcționează câte un consiliu de disciplină, iar art. 51 din același act normativ stabilea componența consiliilor de disciplină [potrivit art. 51 alin. (2), „Consiliile de disciplină din cadrul direcțiilor silvice teritoriale sunt formate din câte 4 membri, respectiv 2 ingineri silvici de diverse grade profesionale, consilierul juridic al direcției silvice respective și un reprezentant al sindicatului. Aceste consilii de disciplină analizează cazurile prezentate de comitetele directoare ale direcțiilor silvice, cu excepția celor care fac obiectul sancțiunii privind retragerea calității de membru al Corpului silvic.“] și mandatul membrilor acestora [potrivit art. 51 alin. (3), „Membrii consiliilor de disciplină se numesc prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, pentru o durată de 3 ani. Nominalizarea membrilor acestor consilii se va face în baza propunerilor conducerii direcției de specialitate cu atribuții în domeniul gospodăririi pădurilor din cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, respectiv ale conducerii Regiei Naționale a Pădurilor.“]. Art. 52 din același act normativ stabilea norme referitoare la procedura desfășurată în fața consiliilor de disciplină, reglementând în mod expres următoarele: posibilitatea celui acuzat de a lua cunoștință de acuzațiile ce i se aduc, astfel încât acesta să își poată susține în cunoștință de cauză punctul de vedere în ședința de dezbatere a cazului său; majoritatea cu care se pot lua hotărârile consiliului de disciplină; posibilitatea formulării contestației în termen de 30 de zile de la comunicarea sancțiunii, contestație adresată, în funcție de locul de muncă al persoanei sancționate, fie demnitarului care coordonează activitatea în domeniul gospodăririi pădurilor, fie conducerii Regiei Naționale a Pădurilor; durata de soluționare a contestației; posibilitatea persoanei nemulțumite de hotărârea consiliului de disciplină de a face plângere la instanțele de contencios administrativ, în condițiile legii, în termen de 15 zile de la luarea la cunoștință.27. Așadar, având în vedere cadrul legislativ menționat, Curtea constată că aspectele esențiale ale răspunderii disciplinare pentru categoriile de personal silvic care avea și calitatea de funcționar public erau prevăzute în lege (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000), iar procedura referitoare la desfășurarea activității consiliilor de disciplină se stabilea prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, fără ca prin aceasta să se încalce dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat și principiul legalității și nici cele ale art. 73 alin. (3) lit. j), potrivit cărora statutul funcționarului public trebuie reglementat prin lege organică.28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cristian Nicolae Pop în Dosarul nr. 342/83/2020 al Tribunalului Satu Mare - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 50 alin. (2) raportate la art. 58 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 234/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Satu Mare - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 24 septembrie 2024.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    MARIAN ENACHE
    Magistrat-asistent,
    Ioana Marilena Chiorean
    ----