REGULAMENT 10/12/2024 - Portal Legislativ

Cuprins

Meniu

Portal Legislativ

REGULAMENT din 10 decembrie 2024privind evaluarea activității profesionale a procurorilor

EMITENT

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII - SECȚIA PENTRU PROCURORI

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 9 bis din 9 ianuarie 2025

Notă
Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 1.674 din 10 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 9 ianuarie 2025. + Capitolul I Dispoziții generale + Articolul 1(1) Evaluarea activității profesionale a procurorilor are ca obiectiv stabilirea nivelului de competență profesională al acestora și vizează îmbunătățirea performanțelor profesionale, creșterea eficienței activității parchetelor și a încrederii publice în autoritatea judecătorească, menținerea și consolidarea calității sistemului judiciar.(2) Procesul de evaluare a procurorilor implică parcurgerea următoarelor etape: observarea activităților profesionale cu caracter public desfășurate de procurorul evaluat, analiza documentelor care conțin rezultate ale activității profesionale a procurorului evaluat și acordarea calificativului. Procesul de evaluare a procurorilor poate cuprinde și un interviu de evaluare, precum și stabilirea de comun acord a unui plan individual de dezvoltare profesională.(3) Evaluarea activității profesionale a procurorilor se realizează potrivit dispozițiilor Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, ale prezentului regulament și ale Ghidului de evaluare a activității profesionale a procurorilor, cuprins în anexa nr. 1 la regulament, care face parte integrantă din acesta. + Articolul 2(1) Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competență profesională și de performanță, procurorii sunt supuși unei evaluări privind calitatea activității, eficiența, integritatea și obligația de formare profesională continuă. În cazul procurorilor numiți în funcții de conducere, evaluarea se face și asupra modului de îndeplinire a atribuțiilor manageriale.(2) În raport cu vechimea în funcția de procuror, evaluarea se realizează după cum urmează:a) o dată la 2 ani, pentru procurorii cu o vechime între un an și 5 ani;b) o dată la 3 ani, pentru procurorii cu o vechime între 5 și 10 ani;c) o dată la 4 ani, pentru procurorii cu o vechime între 10 și 15 ani;d) o dată la 5 ani, pentru procurorii cu o vechime mai mare de 15 ani.(3) Dacă pe parcursul perioadei evaluate, procurorul trece într-un alt interval de vechime dintre cele prevăzute la alin. (2), evaluarea se realizează corespunzător vechimii mai mari împlinite.(4) Evaluarea profesională se poate efectua și ori de câte ori se solicită de către procuror, cu respectarea alin. (2) și (3).(5) Prima evaluare a procurorilor se face la 2 ani de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a decretului de numire în funcție, iar următoarele evaluări se fac potrivit alin. (2) și (3), de regulă până în luna iunie a anului următor.(6) Evaluarea poate fi realizată și în altă perioadă calendaristică, la cererea procurorului, în măsura în care evaluarea este necesară pentru promovarea în funcții de execuție ori numirea în funcții de conducere sau pentru alte situații prevăzute de lege, cu respectarea alin. (2) și (3).(7) Pentru procurorii membri ai Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (în continuare, Secția pentru procurori), evaluarea se face după cel puțin 3 ani de la încetarea mandatului, cu respectarea alin. (2) și (3).(8) Evaluarea activității profesionale a procurorilor care au îndeplinit și funcția de judecător în perioada supusă evaluării se va realiza în termen de 2 ani de la numirea în funcția de procuror prin decret al Președintelui României.(9) Evaluarea procurorilor detașați la alte instituții decât parchetele se face după încetarea detașării, la împlinirea a 2 ani, în cazul primei evaluări, iar în cazul celorlalte evaluări, la împlinirea vechimii prevăzute la alin. (2), prin cumularea perioadei anterioare detașării cu perioada ulterioară acesteia. Dispozițiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.(10) La calculul intervalului la care se realizează evaluarea se ține seama doar de perioada în care cel evaluat a desfășurat efectiv activitate ca procuror, de perioadele în care acesta s-a aflat în concediu de odihnă, precum și de perioadele în care acesta s-a aflat în alte concedii care, cumulate, nu depășesc 3 luni. + Articolul 3 Indicatorii de evaluare a performanțelor profesionale sunt structurați în funcție de specificul activității procurorilor, astfel încât să stimuleze dezvoltarea profesională a acestora și să le diferențieze performanțele profesionale, fără a le afecta independența. + Capitolul II Criterii și indicatori de evaluare a performanțelor profesionale + Secţiunea 1 Criterii și indicatori de evaluare a performanțelor profesionale pentru procurorii care ocupă funcții de execuțieA. Eficiența activității + Articolul 4(1) Eficiența activității de urmărire penală desfășurate se apreciază în funcție de următorii indicatori:a) efectuarea urmăririi penale într-un termen rezonabil, ținând cont de complexitatea cauzei și de volumul de activitate al procurorului;b) efectuarea demersurilor în vederea identificării bunurilor susceptibile de luare a măsurilor asigurătorii și luarea acestor măsuri.(2) Indicatorul de evaluare prevăzut la alin. (1) lit. a) se raportează la volumul de activitate al parchetului în sectorul în care își desfășoară activitatea procurorul.(3) În aprecierea complexității cauzei se vor lua în considerare următoarele elemente: dificultatea administrării probelor; numărul părților, al subiecților procesuali principali și al martorilor; numărul infracțiunilor investigate; natura acestora; dificultatea problemelor de drept și de fapt care trebuie soluționate; reunirea mai multor cauze, precum și alte elemente specifice relevante. + Articolul 5(1) Eficiența activității de supraveghere a urmăririi penale se apreciază în funcție de următorii indicatori:a) supravegherea și îndrumarea organelor de poliție în activitatea de cercetare penală, reflectate în verificarea periodică și ritmică a stadiului și calității actelor de cercetare penală efectuate de organele de poliție și urmărirea termenelor fixate, precum și în luarea măsurilor prevăzute de art. 303 alin. (3) din Codul de procedură penală;b) efectuarea actelor procedurale și soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, în funcție de complexitatea cauzei și de volumul de activitate al procurorului;c) dispoziții date organelor de cercetare penală de a identifica bunurile susceptibile de luare a măsurilor asigurătorii și luarea acestor măsuri.(2) Dispozițiile art. 4 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător în raport cu indicatorul de evaluare prevăzut la alin. (1) lit. b). + Articolul 6(1) Eficiența activității de participare la ședințele de judecată se apreciază în funcție de următorii indicatori:a) operativitatea în motivarea căilor de atac declarate, cu respectarea termenelor legale și administrative;b) operativitatea soluționării altor lucrări, specifice activității judiciare.(2) În cazul în care activitatea procurorului evaluat nu privește indicatorul prevăzut la alin. (1) lit. a), punctajul aferent acestuia se distribuie celuilalt indicator. + Articolul 7(1) Eficiența activității desfășurate în alte sectoare se apreciază în funcție de indicatorul privind operativitatea soluționării lucrărilor, cu respectarea termenelor legale și administrative.(2) Indicatorul de evaluare a eficienței activității desfășurate în alte sectoare se raportează la volumul de activitate al procurorului din perioada evaluată și la volumul de activitate al sectorului în care își desfășoară activitatea procurorul. + Articolul 8(1) În vederea aprecierii criteriului privind eficiența activității, la dosarul de evaluare se depune anual fișa privind volumul de activitate al procurorului, completată de grefierul-șef, prim-grefierul sau, după caz, grefierul-șef secție, conform datelor care rezultă din sistemul ECRIS. Procurorul evaluat va certifica sub semnătură exactitatea datelor.(2) Acolo unde este cazul, procurorul evaluat va completa fișa cu date privind cauzele complexe, care vor fi contrasemnate de conducătorul unității sau, după caz, de procurorul-șef secție, procurorul-șef serviciu sau procurorul-șef birou.(3) Modelul fișei este prezentat în Anexa nr. 2 la prezentul regulament. + Articolul 9 Punctajul acordat pentru criteriul "eficiența activității" se diminuează corespunzător ori de câte ori în privința procurorului evaluat s-a aplicat o sancțiune disciplinară, rămasă definitivă în perioada supusă evaluării, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare, pentru una dintre următoarele abateri disciplinare:a) nerespectarea în mod repetat și din motive imputabile a dispozițiilor legale privitoare la soluționarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile, prevăzută la art. 271 lit. g) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare;b) formularea de cereri repetate și nejustificate de abținere, prevăzută la art. 271 lit. h) teza a II-a din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare;c) neredactarea sau nesemnarea actelor judiciare, din motive imputabile, în termenele stabilite de lege, prevăzută la art. 271 lit. q) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare.B. Calitatea activității + Articolul 10 Calitatea activității de urmărire penală se apreciază în funcție de următorii indicatori:a) măsuri și soluții imputabile procurorului, pe motive de nelegalitate, existente la momentul luării măsurii sau al dispunerii soluției de către procuror;b) calitatea redactării și motivării soluțiilor, interpretarea probelor, calitatea exprimării și capacitatea de sinteză. + Articolul 11 Calitatea activității de supraveghere a urmăririi penale se apreciază în funcție de următorii indicatori:a) măsuri și soluții imputabile procurorului, pe motive de nelegalitate, existente la momentul luării măsurii sau al dispunerii soluției de către procuror;b) calitatea redactării și motivării soluțiilor, interpretarea probelor, calitatea exprimării și capacitatea de sinteză. + Articolul 12 Calitatea activității de participare la ședințele de judecată se măsoară prin următorii indicatori:a) întocmirea fiselor de ședință și actualizarea lor permanentă, exercitarea rolului activ în ședințele de judecată și calitatea concluziilor susținute în ședințele de judecată;b) calitatea redactării și motivării căilor de atac, acuratețea raționamentului juridic și rigoarea expunerii faptelor;c) căi de atac admise subiecților procesuali pe motive de nelegalitate, în cauzele în care procurorul nu a exercitat căile de atac, căi de atac nedeclarate din motive imputabile procurorului, retrase sau respinse din motive de nelegalitate imputabile procurorului. + Articolul 13 Calitatea activității desfășurate în alte sectoare se apreciază în funcție de următorii indicatori:a) calitatea actelor întocmite, acuratețea raționamentului și rigoarea exprimării;b) respectarea prevederilor cuprinse în legi, ordine și regulamente.C. Integritatea + Articolul 14(1) Integritatea procurorilor se apreciază în funcție de următorii indicatori: încălcări ale Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor stabilite prin hotărâri definitive ale Secției pentru procurori; sancțiuni disciplinare care privesc aspecte de integritate, rămase definitive în perioada supusă evaluării, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare; pronunțarea față de procurorul evaluat a unor soluții de amânare a aplicării pedepsei, de renunțare la aplicarea pedepsei, dispuse printr-o hotărâre judecătorească definitivă, precum și de renunțare la urmărirea penală, confirmată de judecătorul de cameră preliminară, pentru care Secția pentru procurori nu a propus eliberarea din funcție, în condițiile legii.(2) În cazul în care în privința procurorului evaluat s-a pronunțat cel puțin o soluție dintre cele prevăzute la alin. (1), punctajul acordat pentru acest criteriu este de cel mult 24 de puncte.(3) În sensul alin. (1), constituie sancțiuni disciplinare care privesc aspecte de integritate cele aplicate pentru următoarele abateri disciplinare:a) încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilități și interdicții privind procurorii, prevăzută la art. 271 lit. a) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare;b) desfășurarea de activități cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în public sau în timpul serviciului, prevăzută la art. 271 lit. c) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare;c) nerespectarea îndatoririi de a se abține atunci când procurorul știe că există una din cauzele stabilite de lege pentru abținerea sa, prevăzută la art. 271 lit. h) teza I din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare;d) nerespectarea confidențialității lucrărilor care au acest caracter, precum și a altor informații de aceeași natură de care procurorul a luat cunoștință în exercitarea funcției, cu excepția celor de interes public, în condițiile legii, prevăzută la art. 271 lit. i) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare;e) imixtiunea în activitatea altui procuror sau judecător, prevăzută la art. 271 lit. k) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare;f) folosirea funcției deținute pentru a obține un tratament favorabil din partea autorităților sau intervențiile pentru soluționarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toți cetățenii, prevăzută la art. 271 lit. m) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare;g) participarea directă sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiții pentru care nu este asigurată transparența fondurilor, prevăzută la art. 271 lit. p) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare.D. Obligația de formare profesională continuă și absolvirea unor cursuri de specializare + Articolul 15(1) La analiza criteriului formării profesionale continue a procurorilor se va avea în vedere indicatorul privind disponibilitatea de a participa la programele de formare profesională continuă ori la alte forme de perfecționare profesională, participarea la învățământul profesional al procurorilor.(2) În aprecierea aceluiași criteriu pot fi avute în vedere și prezentarea de teme la colocvii, simpozioane de specialitate, lucrări și articole publicate, inclusiv contribuții la elaborarea unor culegeri sau buletine de jurisprudență, proiecte și culegeri de acte normative, activitatea didactică, inclusiv cea de formator, tutore de practică, responsabil cu formarea continuă descentralizată, fără ca nerealizarea uneia dintre aceste activități să constituie temei pentru depunctare. + Secţiunea a 2-a Indicatori de evaluare a performanțelor profesionale pentru procurorii care ocupă funcții de conducere + Articolul 16 Activitatea desfășurată de procurorii care ocupă funcții de conducere se evaluează prin următorii indicatori:a) capacitatea de conducere și organizare;b) capacitatea de control;c) capacitatea decizională și asumarea răspunderii;d) comportamentul și comunicarea. + Articolul 17 Integritatea procurorilor ce ocupă funcții de conducere se apreciază în funcție de indicatorii prevăzuți la art. 14. + Articolul 18 La analizarea criteriului formării profesionale continue a procurorilor care ocupă funcții de conducere vor fi avuți în vedere indicatorul prevăzut la art. 15. + Articolul 19 În situația în care procurorul a ocupat atât o funcție de execuție, cât și o funcție de conducere în perioada supusă evaluării, prin raportul de evaluare va fi acordat un singur punctaj la criteriile "integritate" și "obligația formării profesionale continue". + Capitolul III Comisiile de evaluare + Articolul 20(1) Evaluarea activității profesionale a procurorilor se face de comisii formate astfel:a) pentru conducătorii parchetelor de pe lângă judecătorii, tribunale, tribunale specializate, tribunale militare, curți de apel și al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, adjuncții acestora și procurorii-șefi de secții din cadrul acestora, comisia este formată din conducătorul parchetului ierarhic superior, un procuror cu funcție de conducere corespunzătoare specializării procurorului evaluat și un alt procuror, ambii de la parchetul ierarhic superior, desemnați de colegiul de conducere al acestui parchet;b) pentru ceilalți procurori de la parchetele prevăzute la lit. a), comisia de evaluare este alcătuită din conducătorul parchetului din care face parte persoana evaluată, precum și doi procurori de la parchetul ierarhic superior, desemnați de colegiul de conducere al acelui parchet, cu aceeași specializare cu procurorul evaluat;c) pentru procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul procurorului general, adjunctul acestuia, procurorii-șefi ai Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora, comisia este compusă din 3 membri aleși ai Secției pentru procurori desemnați de Secția pentru procurori și 2 procurori desemnați de colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv al Direcției Naționale Anticorupție sau al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, după caz, din componența căruia nu poate face parte persoana evaluată;d) pentru ceilalți procurori cu funcții de conducere din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru procurorii consilieri ai procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ai procurorului-sef al Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, comisiile sunt formate din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul-sef al Direcției Naționale Anticorupție sau, după caz, al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și 2 procurori desemnați de colegiul de conducere al fiecăruia din aceste parchete;e) pentru procurorii cu funcții de execuție de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de la Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, comisia este formată din conducătorul secției unde este încadrat procurorul evaluat sau, atunci când aceasta nu există, de conducătorul serviciului, și 2 procurori desemnați de colegiul de conducere al fiecăruia din aceste parchete;f) pentru ceilalți procurori cu funcții de execuție de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de la Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, care nu funcționează în cadrul unei secții sau în cadrul unui serviciu, aflându-se în subordinea directă a conducătorului parchetului, comisia este formată din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, sau, după caz, procurorul-sef al Direcției Naționale Anticorupție ori al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și 2 procurori desemnați de colegiul de conducere al fiecăruia din aceste parchete.(2) În cazul membrilor desemnați, pentru fiecare dintre comisiile prevăzute la alin. (1), se desemnează în mod similar și câte un membru supleant.(3) Pentru fiecare parchet se pot constitui mai multe comisii de evaluare în raport de numărul și specializarea procurorilor supuși evaluării.(4) Președintele comisiei de evaluare este cel care este membru de drept, iar în comisiile de evaluare în care sunt mai mulți membri de drept, președinte este cel cu vechimea cea mai mare în funcția de procuror. În cazul comisiei de evaluare de la alin. (1) lit. c), președintele este procurorul din cadrul Secției pentru procurori cu vechimea cea mai mare în funcția de procuror.(5) În cazul procurorilor care pe parcursul perioadei de evaluare își desfășoară activitatea la parchete diferite, ca urmare a delegării, detașării, transferului sau a promovării, președintele comisiei de evaluare constituite pentru parchetul la care procurorul și-a desfășurat activitatea înainte de a fi delegat, detașat, transferat sau promovat are obligația de a transmite parchetului la care funcționează în prezent procurorul evaluat dosarul de evaluare întocmit, inclusiv datele statistice. În această situație, evaluarea se face de comisia corespunzătoare parchetului la care procurorul își desfășoară activitatea la momentul evaluării.(6) Evaluarea procurorilor transferați, delegați, detașați sau promovați, la terminarea unei perioade de evaluare, dar înainte de finalizarea raportului de evaluare, se va efectua de comisia de evaluare constituită pentru parchetul la care au funcționat anterior datei transferului, delegării, detașării sau promovării.(7) În cazul procurorilor care au ocupat în perioada supusă evaluării atât funcții de conducere, cât și funcții de execuție, evaluarea se face de comisia de evaluare aferentă celei mai înalte funcții ocupate de procuror în perioada supusă evaluării, dispozițiile alineatului (5) aplicându-se în mod corespunzător. + Articolul 21(1) Membrii comisiilor de evaluare, precum și membrii supleanți trebuie să aibă aceeași specializare cu procurorul evaluat și sunt desemnați având în vedere următoarele criterii: pregătirea și experiența profesională, reputația de care se bucură, abilitățile de comunicare, precum și rezultatul obținut la ultima evaluare.(2) Nu pot fi numiți în comisiile de evaluare procurorii care nu au fost evaluați în funcția de procuror ori cei care au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare.(3) Din aceeași comisie nu pot face parte procurorii care sunt soți, rude sau afini până la al patrulea grad inclusiv.(4) Membrii comisiilor de evaluare și membrii supleanți, cu excepția membrilor de drept, sunt desemnați pentru o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînvestirii în funcție o singură dată, prin aceeași procedură.(5) După desemnarea ca membri în comisiile de evaluare de către colegiile de conducere, dacă nu au urmat cursuri de pregătire pentru activitatea de evaluare organizate de Institutul Național al Magistraturii, aceștia vor fi instruiți ca evaluatori de către unul dintre ceilalți membri ai comisiei sau de unul dintre membrii comisiei de evaluare constituite la nivelul parchetului ierarhic superior, desemnat de conducătorul acelui parchet.(6) Pentru parchetele la care au fost constituite mai multe comisii de evaluare, colegiul de conducere care a desemnat membrii acestor comisii stabilește, pentru fiecare comisie de evaluare, procurorii care vor fi evaluați.(7) Comisiile funcționează cu participarea tuturor membrilor și hotărăsc cu majoritatea voturilor acestora cu privire la acordarea punctajelor pentru fiecare indicator și la stabilirea calificativului.(8) Atunci când, din motive obiective temporare, la lucrările comisiei nu pot participa toți membrii și nu pot fi înlocuiți potrivit art. 22, comisia va funcționa și va hotărî cu majoritatea membrilor comisiei.(9) Atunci când, din motive obiective, comisia de evaluare nu poate fi constituită cu numărul de membri prevăzut de lege, aceasta va funcționa și va hotărî cu majoritatea membrilor prevăzuți pentru constituirea respectivei comisii.(10) În funcție de volumul de activitate de la parchete, colegiile de conducere pot dispune degrevarea parțială a evaluatorilor de anumite activități, expres prevăzute în hotărârea colegiului de conducere unde funcționează. + Articolul 22(1) Există incompatibilitate între membrii comisiei de evaluare și procurorul evaluat în următoarele situații:a) când unul dintre membrii comisiei de evaluare este soț, rudă sau afin până la al patrulea grad inclusiv cu procurorul evaluat;b) când există sau a existat în perioada de 5 ani înaintea evaluării un litigiu între unul dintre membrii comisiei de evaluare și procurorul evaluat.(2) Dacă un membru al comisiei de evaluare se află într-o situație care, deși nu se încadrează în cazurile de incompatibilitate prevăzute la alin. (1), este de natură să îi afecteze obiectivitatea în evaluarea unui procuror, acesta are obligația de a anunța de îndată colegiul de conducere al parchetului la care își desfășoară activitatea.(3) În cazul în care unul dintre membri desemnați este incompatibil, se află în situația prevăzută la alin. (2) sau, din motive obiective, se află în imposibilitate de a-și exercita funcția de evaluator ori i-a încetat această calitate, evaluarea se va face după înlocuirea acestuia cu un membru supleant. Actele îndeplinite până la momentul înlocuirii rămân valabile.(4) În situația în care conducătorii parchetelor nu pot, din motive obiective temporare, să exercite atribuțiile specifice în cadrul comisiei de evaluare, sunt incompatibili sau se găsesc în situația prevăzută la alin. (2), aceștia sunt înlocuiți de adjunctul acestora, iar dacă sunt mai mulți adjuncți, de unul dintre aceștia desemnat de colegiul de conducere al acelui parchet. În aceste situații, la parchetele la care nu există funcția de adjunct al conducătorului parchetului sau aceasta este vacantă, atribuțiile conducătorului parchetului în comisia de evaluare vor fi preluate de un procuror desemnat în acest sens de colegiul de conducere al parchetului.(5) În cazul în care alți membri de drept ai comisiei de evaluare nu pot, din motive obiective temporare, să exercite atribuțiile specifice în cadrul comisiei de evaluare, sunt incompatibili sau se găsesc în situația prevăzută la alin. (2), aceștia sunt înlocuiți de adjunctul acestora, dacă această funcție există, sau, după caz, de un procuror desemnat în acest sens de colegiul de conducere al parchetului la care exercită funcția respectivă.(6) Competența de a constata situațiile prevăzute la alin. (1)-(3) și de a dispune înlocuirea membrului comisiei cu un membru supleant revine colegiului de conducere sau, după caz, Secției pentru procurori, care a desemnat acel membru în comisia de evaluare, din care nu poate face parte procurorul vizat care este membru sau supleant în comisia de evaluare.(7) Competența de a constata situațiile prevăzute la alin. (4) și (5) și de a dispune înlocuirea membrului de drept al comisiei de evaluare revine colegiului de conducere de la parchetul unde este exercitată funcția de conducere respectivă, din care nu poate face parte procurorul vizat care este membru în comisia de evaluare. Actele îndeplinite până la momentul înlocuirii rămân valabile. + Articolul 23(1) Membrii desemnați ai comisiilor de evaluare, inclusiv membrii supleanți, pot fi revocați din funcție pentru neîndeplinirea atribuțiilor ce le revin sau îndeplinirea necorespunzătoare a acestora, prin hotărâre a colegiului de conducere căruia îi revine atribuția de a desemna acești membri, la sesizarea oricărui membru al comisiei de evaluare sau a oricărui procuror din cadrul parchetului unde funcționează membrul comisiei de evaluare.(2) Colegiul de conducere decide cu privire la solicitarea de revocare pe baza verificărilor efectuate de către Inspecția Judiciară. + Articolul 24 Secretariatul comisiei de evaluare este asigurat de una sau două persoane desemnate de conducătorul parchetului unde își desfășoară activitatea comisia de evaluare. + Capitolul IV Procedura de evaluare + Articolul 25(1) Activitatea de evaluare a activității profesionale a procurorilor se desfășoară pe parcursul întregii perioade evaluate.(2) Comisia de evaluare, prin secretariatul acesteia, întocmește un dosar de evaluare pentru fiecare procuror, dosar care va cuprinde datele statistice cu privire la volumul de activitate și la indicatorii de eficiență, depuse anual, raportul de evaluare, observațiile și obiecțiunile celui evaluat, precum și orice alte acte, date sau informații pe baza cărora se realizează evaluarea. Dacă este cazul, la dosarul de evaluare se depune și planul individual de dezvoltare profesională.(3) Procurorii au acces oricând la propriul dosar de evaluare.(4) Președintele comisiei de evaluare ia măsurile necesare pentru păstrarea dosarului de evaluare, astfel încât să fie asigurată confidențialitatea acestuia. + Articolul 26(1) În procedura de evaluare comisiile pot consulta și, după caz, pot solicita orice evidență sau document al parchetelor, inclusiv actele de control.(2) Culegerea datelor și a informațiilor necesare evaluării poate fi făcută de oricare dintre membrii comisiei de evaluare. Inspecția Judiciară și procurorii care ocupă funcții de conducere la parchetul unde își desfășoară activitatea procurorul evaluat, respectiv la parchetele ierarhic superioare, pot transmite și din oficiu comisiei de evaluare date și informații utile pentru efectuarea evaluării.(3) Consiliul Superior al Magistraturii transmite comisiilor de evaluare hotărârile definitive adoptate de Plen sau, după caz, de Secția pentru procurori, cu relevanță în aprecierea indicatorilor de integritate.(4) Pentru evaluarea calității activității profesionale, procurorul evaluat selectează, pentru fiecare an de activitate, un număr de cel puțin 5 lucrări cu obiect diferit, cu un grad de complexitate cel puțin mediu, pe care le consideră relevante pentru activitatea desfășurată. Comisia de evaluare selectează, pentru fiecare an de activitate, în sistem computerizat, cel puțin 5 lucrări relevante pentru activitatea profesională desfășurată de procuror.(5) Pentru evaluarea indicatorilor privind activitatea desfășurată de procurorii care ocupă funcții de conducere, procurorul evaluat va depune la dosarul de evaluare un număr minim de 5 acte relevante pentru activitatea sa managerială, comisia de evaluare putând avea în vedere, dacă apreciază necesar, și un număr de cel puțin 5 alte acte relevante din perspectiva modului de îndeplinire a atribuțiilor manageriale.(6) Lucrările prevăzute la alin. (4) și (5) se depun, anual, la dosarul de evaluare în format electronic. Alte acte întocmite de procuror, considerate de acesta și de membrii comisiei relevante sub aspectul calității activității, se atașează la raportul de evaluare, în copie sau în format electronic, ori sunt indicate prin menționarea numărului lucrării.(7) În cadrul procesului de evaluare a conduitei în timpul ședințelor de judecată, cel puțin un membru al comisiei de evaluare asistă la cel puțin o ședință de judecată la care participă procurorul evaluat și întocmește un proces-verbal în care se menționează abilitățile de comunicare clară și logică și profesionalismul interacțiunii sociale. Membrii comisiei de evaluare pot asculta înregistrările ședințelor de judecată la care a participat procurorul evaluat.(8) În vederea aprecierii criteriului privind calitatea activității, la dosarul de evaluare a procurorului se depune anual o fișă conținând datele statistice relevante, așa cum rezultă acestea din analizele și informările întocmite conform regulamentelor interne și ordinelor procurorului general, completată de grefierul-șef, prim-grefierul sau, după caz, grefierul-șef secție.(9) Modelul fișei prevăzute la alin. (8) este prezentat în Anexa nr. 3 la prezentul regulament.(10) La evaluarea activității procurorilor se are în vedere și participarea acestora în calitate de membri ai comisiilor de evaluare profesională a procurorilor.(11) În cursul perioadei supuse evaluării, comisia de evaluare, dacă apreciază necesar, pentru înlăturarea unor deficiențe constatate în activitatea desfășurată, poate formula recomandări procurorului evaluat în vederea îmbunătățirii activității, întocmind în acest sens un proces-verbal.(12) Procesul-verbal prevăzut la alin. (11) se aduce la cunoștința procurorului evaluat, sub semnătură, acesta putând formula observații cu privire la aspectele constatate.(13) Recomandările de formare profesională vor fi comunicate Institutului Național al Magistraturii, odată cu opțiunile procurorilor de participare la cursurile de formare continuă pentru anul următor. + Articolul 27 Autoevaluarea reprezintă procesul prin care procurorul formulează propriile aprecieri cu privire la activitatea desfășurată în perioada supusă evaluării, acordând punctaje motivate la fiecare indicator, aceasta având rolul de a permite procurorului să aibă o poziție cu privire la activitatea sa, inclusiv din perspectiva nevoilor de pregătire profesională. + Articolul 28(1) Comisia de evaluare întocmește un proiect de raport, separat pentru fiecare procuror, pe baza actelor dosarului de evaluare, care cuprinde descrierea activităților desfășurate de comisia de evaluare, fișa de evaluare, precum și eventualele recomandări făcute procurorului evaluat. Modelul raportului de evaluare este prezentat în anexa nr. 4 la prezentul regulament, iar modelele fișelor de evaluare corespunzătoare sunt prezentate în anexele nr. 4A - 4C la prezentul regulament. Fișa de evaluare cuprinde motivarea punctajelor acordate doar în situația în care procurorul evaluat este depunctat, motivarea limitându-se la indicatorul respectiv.(2) Prin proiectul de raport se propune acordarea unuia dintre următoarele calificative: "Foarte bine", "Bine", "Satisfăcător" sau "Nesatisfăcător". În situația în care procurorul este evaluat atât pentru funcția de execuție, cât și pentru funcția de conducere, prin proiectul de raport de evaluare se propune acordarea unui singur calificativ.(3) Proiectul de raport prevăzut la alin. (1) se comunică procurorului evaluat în plic închis, acesta având dreptul de a formula observații și obiecții în termen de 15 zile de la comunicare. Observațiile și obiecțiile se depun în scris la comisia de evaluare care se pronunță asupra acestora în termen de cel mult 15 zile. + Articolul 29(1) După comunicarea proiectului de raport prevăzut la art. 28 alin. (1), procurorul evaluat poate susține un interviu în fața comisiei de evaluare, atât cu privire la aspectele care nu au putut fi clarificate ca urmare a culegerii datelor și informațiilor necesare evaluării, cât și cu privire la aspectele în legătură cu care procurorul a formulat observații și obiecții.(2) Interviul de evaluare are loc la cererea procurorului evaluat sau în cazul în care comisia de evaluare apreciază că este necesar. În cadrul interviului de evaluare pot fi discutate și aspecte referitoare la modul în care procurorul evaluat își apreciază propria activitate.(3) Refuzul persoanei evaluate de a întocmi fișa de autoevaluare, de a motiva punctajul acordat sau de a se prezenta la interviu, în situația în care comisia apreciază necesar, nu împiedică parcurgerea următoarelor etape ale procedurii de evaluare și finalizarea acesteia. + Articolul 30(1) După susținerea interviului, dacă acesta a avut loc, comisia de evaluare analizează eventualele observații și obiecții formulate de procurorul evaluat și celelalte aspecte rezultate din susținerea interviului și întocmește raportul de evaluare final, care are conținutul prevăzut la art. 28 alin. (1) și prin care se acordă unul din calificativele prevăzute la art. 28 alin. (2). În raportul de evaluare final se vor consemna și eventualele observații și obiecții formulate de procurorul evaluat și celelalte aspecte rezultate din susținerea interviului, precum și soluția argumentată a comisiei de evaluare cu privire la acestea.(2) Raportul de evaluare a activității profesionale are caracter confidențial și se întocmește în 3 exemplare, dintre care unul se comunică procurorului evaluat, unul se păstrează la dosarul de evaluare, iar unul se atașează la mapa profesională. + Articolul 31(1) Pentru fiecare dintre criteriile privind eficiența activității, calitatea activității și integritatea se acordă un punctaj de cel mult 30 de puncte, iar pentru criteriul privind obligația de formare profesională continuă și absolvirea unor cursuri de specializare punctajul maxim este de 10 puncte.(2) Dacă pentru un criteriu există mai mulți indicatori, punctajul prevăzut la alin. (1) se distribuie în mod egal între aceștia. În situația în care activitatea desfășurată de procurorul evaluat nu privește unul sau mai mulți indicatori, punctajul aferent se distribuie celorlalți indicatori.(3) Punctajul obținut de procurorul evaluat la fiecare criteriu de evaluare reprezintă suma punctelor acordate de comisia de evaluare la indicatorii corespunzători acelui criteriu, iar punctajul final reprezintă suma punctelor acordate de comisia de evaluare pentru fiecare criteriu de evaluare.(4) Calificativul se acordă în funcție de punctajul final, astfel:a) de la 90 de puncte (inclusiv) la 100 de puncte - calificativul "Foarte bine";b) de la 70 de puncte (inclusiv) la 90 de puncte - calificativul "Bine";c) de la 50 de puncte (inclusiv) la 70 de puncte - calificativul "Satisfăcător";d) sub 50 de puncte - calificativul "Nesatisfăcător".(5) Pentru procurorii care, în perioada supusă evaluării, au desfășurat numai activitate specifică funcției de conducere, punctajul final se acordă astfel: la criteriul privind modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale, cel mult 60 de puncte, la criteriul de evaluare privind integritatea, cel mult 30 de puncte, iar la criteriul de evaluare privind formarea profesională, cel mult 10 puncte. Dispozițiile art. 14 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.(6) Pentru procurorii care, în perioada supusă evaluării, au desfășurat atât activitate specifică funcției de execuție, cât și activitate specifică funcției de conducere, concomitent sau succesiv, punctajul final se acordă: la criteriile de evaluare privind eficiența și calitatea activității, câte cel mult 15 puncte, la criteriul privind modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale, cel mult 30 de puncte, la criteriul privind integritatea, cel mult 30 de puncte, iar la criteriul privind formarea profesională, cel mult 10 puncte. Dispozițiile art. 14 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.(7) Dacă în perioada supusă evaluării procurorul își desfășoară activitatea în mai multe sectoare, în același timp sau în perioade diferite, la fiecare dintre criteriile privind eficiența și calitatea activității se acordă un singur punctaj de cel mult 30 de puncte ori, în situația prevăzută la alin. (6), de cel mult 15 puncte, în baza aprecierii de ansamblu a activității desfășurate și ținând seama de ponderea activității desfășurate în fiecare sector prin raportare la volumul total de activitate.(8) Punctajul obținut la fiecare indicator de evaluare, precum și calificativul acordat trebuie să corespundă datelor, constatărilor și observațiilor comisiei de evaluare. + Articolul 32(1) Procurorii nemulțumiți de calificativul acordat pot face contestație la Secția pentru procurori, în termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea raportului final.(2) Contestația se depune la președintele comisiei de evaluare, care, în termen de cel mult 3 zile, o transmite Consiliului Superior al Magistraturii, împreună cu dosarul de evaluare.(3) Pentru soluționarea contestației, Secția pentru procurori poate cere comisiilor de evaluare orice informații pe care le consideră necesare. Contestația se soluționează cu citarea obligatorie a procurorului evaluat. Audierea procurorului prezent este obligatorie. Neprezentarea procurorului legal citat, respectiv refuzul de a fi audiat nu împiedică soluționarea contestației.(4) Procurorii care au făcut parte din comisia de evaluare nu pot participa la soluționarea contestației de către Secția pentru procurori, cu excepția membrilor Secției pentru procurori care au făcut parte din comisia de evaluare prevăzută la art. 20 alin. (1) lit. c).(5) În soluționarea contestației, Secția pentru procurori poate:a) respinge contestația ca neîntemeiată, tardivă sau inadmisibilă;b) admite contestația.(6) În situația admiterii contestației potrivit alin. (5) lit. b), Secția pentru procurori:a) modifică raportul de evaluare, acordând un alt calificativ;b) desființează raportul de evaluare și dispune refacerea evaluării, atunci când constată încălcări ale procedurii de evaluare de natură să influențeze calificativul acordat;c) desființează raportul de evaluare, atunci când evaluarea a fost efectuată înainte de împlinirea perioadei de evaluare.(7) Ca urmare a soluției adoptate, nu se poate crea o situație mai grea pentru cel care a formulat contestația.(8) În situațiile prevăzute la alin. (6) lit. b) și c), Secția pentru procurori stabilește termenul și, după caz, limitele în care se va reface evaluarea.(9) Hotărârile Secției pentru procurori pot fi atacate la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în termen de 15 zile de la comunicare, fără parcurgerea procedurii prealabile. Hotărârea instanței este definitivă. + Articolul 33(1) În cazul în care procurorul primește calificativul "Satisfăcător" sau "Nesatisfăcător", după rămânerea definitivă a calificativului, comisia de evaluare și procurorul evaluat stabilesc, de comun acord, un plan individual de dezvoltare profesională.(2) În situația în care comisia de evaluare și procurorul evaluat nu ajung la un acord, planul individual de dezvoltare profesională se stabilește de comisia de evaluare. + Articolul 34(1) Procurorii care primesc calificativul "Nesatisfăcător", precum și cei care, în urma a două evaluări consecutive, primesc calificativul "Satisfăcător", sunt obligați să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 și 6 luni, cursuri organizate de Institutul Național al Magistraturii.(2) Cursurile prevăzute la alin. (1) se încheie cu susținerea unui examen, organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, cu sprijinul Institutului Național al Magistraturii.(3) Disciplinele cursurilor ce vor fi urmate de procurorii care au primit calificativul «Nesatisfăcător» sau care au primit la două evaluări consecutive calificativul «Satisfăcător», tematica și bibliografia de examen se aprobă de Secția pentru procurori, la propunerea Institutului Național al Magistraturii, în funcție de recomandarea comisiilor de evaluare.(4) Examenul prevăzut la alin. (2) se susține la disciplinele cursurilor urmate de procurorul respectiv și constă într-o probă scrisă, cu caracter teoretic și practic, la fiecare dintre aceste discipline.(5) Comisiile de examen sunt comisia de corectare și comisia de soluționare a contestațiilor, comisia de corectare având atribuții de elaborare a baremelor, a subiectelor și de corectare și notare a lucrărilor, iar comisia de contestații având atribuția soluționării contestațiilor la barem și la proba scrisă.(6) Comisiile sunt numite de Secția pentru procurori și sunt alcătuite din 2 procurori care au cel puțin același grad profesional cu procurorul examinat și câte un membru al personalului de instruire din cadrul Institutului Național al Magistraturii.(7) Baremul de evaluare și notare la proba scrisă se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii. În termen de 24 de ore de la publicarea pe pagina de internet, candidații pot face contestații la barem, care se depun, inclusiv prin fax sau e-mail, la Institutul Național al Magistraturii. Contestațiile la barem se soluționează de comisia de soluționare a contestațiilor, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de contestare. Baremul stabilit în urma soluționării contestațiilor se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii.(8) Notarea la proba scrisă se face cu note de la 0 la 10 pentru fiecare dintre lucrările elaborate la disciplinele prevăzute la alin. (4), iar pentru a promova examenul candidatul trebuie să obțină cel puțin nota 7,00 la fiecare dintre acestea.(9) Rezultatul probei scrise se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii. Candidatul nemulțumit de rezultatul obținut poate face contestație în termen de 24 de ore de la publicare, care se soluționează în maximum 24 de ore de la expirarea termenului de depunere.(10) Rezultatele finale ale examenului se afișează potrivit alin. (9) și se prezintă Secției pentru procurori în vederea validării. Secția pentru procurori poate invalida examenul, în tot sau în parte, în cazurile în care constată că nu au fost respectate condițiile cu privire la organizarea examenului sau că există dovada săvârșirii unei fraude în legătură cu acesta. + Articolul 35(1) Absența nejustificată la examen echivalează cu nepromovarea acestuia.(2) Pentru cei care din motive temeinice nu pot participa la examen, acesta se va susține în termen de cel mult o lună de la încetarea cauzei ce a determinat neprezentarea. În aceste situații, procurorul are obligația de a înștiința conducerea Consiliului Superior al Magistraturii atât cu privire la motivul neprezentării la examen, cât și referitor la data încetării acestuia, prezentând dovada motivelor invocate. + Articolul 36 Pentru procurorii care primesc în urma a două evaluări consecutive calificativul "Nesatisfăcător" sau care nu au promovat examenul prevăzut la art. 34 alin. (2), Secția pentru procurori propune Președintelui României eliberarea din funcție, pentru incapacitate profesională. + Anexa nr. 1 la regulament
GHID DE EVALUARE PROFESIONALĂ A PROCURORILOR + Capitolul I NOȚIUNI INTRODUCTIVE:1.1. SCOPUL ȘI PRINCIPIILE EVALUĂRII

Scopul sintetic al evaluării: stabilirea nivelului de competență profesională a procurorilor, îmbunătățirea performanțelor lor profesionale, creșterea eficienței activității parchetelor și a încrederii publice în autoritatea judecătorească, menținerea și consolidarea calității sistemului judiciar.Procurorii sunt evaluați în ceea ce privește eficiența, calitatea activității, integritatea și obligația de formare profesională continuă și absolvirea unor cursuri de specializare. În cazul procurorilor numiți în funcții de conducere, evaluarea se face și asupra modului de îndeplinire a atribuțiilor manageriale (conform Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor și Regulamentului de evaluare a activității profesionale a procurorilor, denumit în continuare Regulament).

Principiile evaluării precizează elementele considerate esențiale pentru evaluarea eficientă
Definiția evaluării:Evaluarea trebuie înțeleasă, în primul rând, ca o măsură care asigură motivarea/stimularea procurorilor și a parchetelor pentru dezvoltarea profesională și organizațională necesară creșterii calității actului de justiție. Este procesul prin care nivelul de performanță profesională a fiecărui procuror este raportat la un cadru de referință al competențelor și prin care se identifică nevoile de instruire și dezvoltare profesională.
1. Principiul evaluării orientate de criterii si bazate pe indicatori de performanță în activitățile profesionale:
	Definirea criteriilor:• Legea precizează criteriile după care procurorii vor fi evaluați, respectiv:1. eficiența;2. calitatea activității;3. integritatea;4. obligația de formare profesională continuă și absolvirea unor cursuri de specializare.În cazul procurorilor numiți în funcții de conducere, evaluarea se face și asupra modului de îndeplinire a atribuțiilor manageriale.
2. Principiul evaluării participative:
	Procurorii sunt împuterniciți să realizeze evaluarea profesională, în condițiile legii. Evaluatorii sunt selectați dintre procurori, cu respectarea prevederilor legii.
3. Principiul evaluării științifice (opusă evaluării spontane, intuitive):
	Procesul de evaluare va fi realizat de evaluatori instruiți în acest sens.Instruirea are în vedere deprinderea aptitudinilor pentru ca evaluatorul să poată îndeplini atribuții specifice:• să constate și să aprecieze modul cum procurorul își îndeplinește atribuțiile profesionale în raport cu competențele din profilul funcției de procuror;• să motiveze procurorii evaluați în realizarea autoaprecierii;• să dea feedback constructiv;• să nu intervină în desfășurarea proceselor observate;• prin evaluarea făcută să fundamenteze planul individual de dezvoltare profesională pentru procurorul evaluat, dacă este cazul.
4. Principiul transparenței si corectitudinii evaluării:
	Procurorii sunt consultați în toate etapele deciziei și implementării schemei de evaluare:• în stabilirea structurii competențelor care vor fi evaluate;• în selectarea indicatorilor (comportamente, conduite și acțiuni) relevante pentru aceste competențe;• în alegerea evaluatorilor;• în procesul de evaluare propriu-zis.Schema de evaluare propusă descurajează folosirea oricărui test standardizat de aptitudini sau de personalitate care nu definește și nu explică clar, durabil din punct de vedere științific, competențele ce vor fi măsurate.
5. Principiul consolidării independenței si răspunderii procurorului:
	Evaluarea nu va aduce atingere independenței procurorului în dispunerea soluțiilor.
6. Principiul dezvoltării profesionale prin evaluare:
	Aplicarea acestui principiu presupune desfășurarea procesului de evaluare astfel încât să contribuie la identificarea nevoilor de pregătire și dezvoltare profesională pentru procurorul evaluat.

1.2. CADRUL DE REFERINȚĂ PENTRU EVALUAREA BAZATĂ PE COMPETENȚE: PROFILUL PROCURORULUI Evaluarea profesională a procurorilor se desfășoară în limitele unui cadru de referință care cuprinde:1. Legea nr. 303/2022, care precizează criteriile de evaluare - eficiența, calitatea activității, integritatea și obligația de pregătire profesională continuă, precum și calificativele cu care este apreciată performanța - "foarte bine", "bine", "suficient" și "insuficient" - și impactul lor asupra carierei procurorului și asupra calității sistemului juridic.2. Regulamentul privind evaluarea activității profesionale a procurorilor.3. Indicatorii de performanță în activitățile profesionale ale procurorului. Indicatorii precizează care sunt elementele și aspectele de performanță a procurorului care trebuie apreciate cu ajutorul calificativelor, astfel încât să nu fie afectată independența procurorului în dispunerea soluțiilor și să fie respectat dreptul fiecărui procuror la o evaluare corectă.4. Prezentul Ghid de evaluare profesională a procurorilor care, într-o perspectivă de ansamblu a noii scheme de evaluare, evidențiază legătura între definiția, scopul, principiile evaluării, modalitățile și mijloacele prin care evaluarea se realizează, precum și aspecte legate de administrarea procesului de evaluare.1.3. CRITERII ȘI INDICATORI DE PERFORMANȚĂ A ACTIVITĂȚII PROFESIONALE1.3.1. Introducere: Evaluarea este un proces prin care performanța, adică nivelul calitativ la care procurorul își îndeplinește atribuțiile curente în parchet, este apreciată în raport cu un cadru de referință, care definește indicatorii relevanți pentru criteriile de evaluare stabilite de lege. Procesul de evaluare presupune analiza modului cum procurorul își îndeplinește activitățile profesionale curente, pentru a aprecia comportamentele și acțiunile profesionale îndeplinite la un nivel adecvat cerințelor profesionale și, de asemenea, pentru a identifica modurile de acțiune profesională în care procurorul are nevoie prioritară de perfecționare și autodezvoltare. Procesul de evaluare cuprinde următoarele activități: analiza documentelor care conțin rezultate ale activității profesionale a procurorului evaluat, autoanaliza, autoaprecierea și acordarea calificativului. Procesul de evaluare a procurorilor poate cuprinde și un interviu de evaluare, precum și stabilirea de comun acord a unui plan individual de dezvoltare personală. Atât evaluarea, cât și aprecierea făcută de membrii comisiei de evaluare se fac prin raportare la același cadru de referință, care cuprinde: criteriile de evaluare prevăzute de lege, activitățile profesionale și indicatorii de performanță în activitățile profesionale, precum și calificativele/standardele după care un procuror este apreciat ca fiind competent (sau incompetent) pentru îndeplinirea activităților de bază și specifice ale postului pe care îl ocupă. Criteriile de evaluare și indicatorii relevanți pentru acestea alcătuiesc o structură de tipul întreg-parte, în care criteriul, având un caracter general, este detaliat în elementele sale prin prisma indicatorilor. Indicatorii ghidează aprecierea comportamentelor, acțiunilor și conduitelor profesionale în activitățile desfășurate de procuror. Structura de criterii și indicatori constituie principalul instrument care asigură transparența evaluării și caracterul ei unitar, respectarea independenței procurorului în dispunerea soluțiilor și dreptul acestuia la o evaluare corectă. Fiecare criteriu poate fi demonstrat prin elementele sale definitorii, iar acestea, la rândul lor, pot fi demonstrate prin indicatori specifici (comportamente, acțiuni și conduite profesionale observabile sau care pot fi documentate). Un indicator de performanță specific trebuie să îndeplinească următoarele condiții:– să nu afecteze independența procurorului în dispunerea soluțiilor;– să stimuleze și să diferențieze performanțele procurorilor;– să fie măsurabil.1.3.2. Evaluarea activităților specifice funcției de procuror:

NR.CRT.	CRITERII DE EVALUARE	INDICATORI DE EVALUARE - URMĂRIRE PENALĂ -
1.	EFICIENȚĂ	Criteriul va fi apreciat, prin acordarea de puncte, în raport de următorii indicatori: a) efectuarea urmăririi penale într-un termen rezonabil, ținând cont de complexitatea cauzei si de volumul de activitate al procurorului;Indicatorul va fi apreciat în raport de datele care rezultă din volumul de activitate anual al procurorului evaluat, depus la dosarul de evaluare, realizat pe baza datelor statistice furnizate de programul ECRIS și de următoarele elemente:- rata de soluționare a cauzelor de către procurorul evaluat, comparativ cu rata de soluționare a cauzelor în sectorul de activitate în care acesta își desfășoară activitatea; rata de soluționare a cauzelor se calculează procentual ca raport între numărul cauzelor soluționate în perioada de referință (un an) și totalul cauzelor existente și al celor nou intrate;- indicele de operativitate a procurorului evaluat în soluționarea cauzelor, comparativ cu indicele de operativitate în soluționarea cauzelor în sectorul de activitate în care acesta își desfășoară activitatea; indicele de operativitate în soluționarea cauzelor se calculează procentual ca raport între numărul cauzelor soluționate în perioada de referință (un an) și numărul cauzelor nou intrate;- numărul rechizitoriilor și al acordurilor de recunoaștere a vinovăției întocmite de procurorul evaluat, comparativ cu media numărului actelor de sesizare a instanței întocmite în sectorul de activitate în care acesta își desfășoară activitatea;- numărul cauzelor complexe soluționate în care urmărirea penală a fost efectuată de procurorul evaluat, comparativ cu numărul total al cauzelor soluționate de procuror în perioada de referință;- numărul cauzelor soluționate de procurorul evaluat în raport de anumite perioade de referință (cauze soluționate în mai puțin de 1 an, cauze soluționate în mai puțin de 2 ani, cauze soluționate în mai puțin de 3 ani, respectiv cauze soluționate într-un termen mai mare de 3 ani), comparativ cu numărul cauzelor soluționate în sectorul de activitate în care acesta îsi desfăsoară activitatea, în raport de aceeasi perioadă de referință;
		- admiterea unor contestații privind durata procesului penal, în condițiile art. 488^1 – 488^6 din Codul de procedură penală, ulterior repartizării dosarului procurorului evaluat si pentru motive care pot fi raportate la activitatea acestuia.Nota:* în aprecierea elementelor menționate mai sus nu vor fi luate în considerare cauzele cu autor necunoscut;* în aprecierea complexității cauzelor se va ține seama de următoarele elemente: dificultatea administrării probelor; numărul părților, al subiecților procesuali principali si al martorilor; numărul infracțiunilor investigate; natura acestora; dificultatea problemelor de drept si de fapt care trebuie soluționate; reunirea mai multor cauze, precum si alte elemente specifice relevante, cum ar fi luarea/propunerea de luare a măsurilor preventive, a metodelor speciale de supraveghere sau cercetare, a perchezițiilor s.a.; totodată, în vederea stabilirii gradului de complexitate a unei cauze se va avea în vedere punctajul generat de aplicația SAS;* criteriul va fi apreciat în raport de perioada efectivă de funcționare a procurorului evaluat în cadrul parchetului, calculată după formula media * 12 luni;* în cursul perioadei supuse evaluării, se vor depune la dosarul de evaluare copii ale actelor privind controalele efectuate de procurorul ierarhic superior sau procurorul anume desemnat, care vor fi avute în vedere la aprecierea indicatorului;* de asemenea, se va depune la dosarul de evaluare anual, de regulă până la data de 1 martie, de către persoana desemnată de conducătorul parchetului, volumul de activitate pe sectorul de activitate în care îsi desfăsoară activitatea procurorul evaluat, conform datelor care rezultă din sistemul ECRIS si rapoartelor anuale de bilanț;* la dosarul de evaluare se depune anual fisa privind volumul de activitate al procurorului, conform modelului prezentat în Anexa nr. 2 la Regulament, completată de grefierul sef, prim-grefierul sau, după caz, grefierul-sef secție, conform datelor care rezultă din sistemul ECRIS; procurorul evaluat va certifica sub semnătură exactitatea datelor si va completa fisa cu date privind cauzele complexe în care a efectuat urmărirea penală; datele privind cauzele complexe vor fi contrasemnate de conducătorul parchetului sau, după caz, de procurorul sef secție, procurorul sef serviciu sau procurorul sef birou.b) efectuarea demersurilor în vederea identificării bunurilor susceptibile de luare a măsurilor asigurătorii și luarea acestor măsuri.Indicatorul va fi apreciat în raport de datele care rezultă din sistemul ECRIS, actele privind controalele periodice referitoare la stadiul cercetărilor penale, conform ordinelor si regulamentelor interne, si orice acte sau evidențe ale parchetului, necesare evaluării.Notă:* la dosarul de evaluare vor fi depuse copii ale actelor privind controalele periodice referitoare la stadiul cercetărilor penale si ale celorlalte acte care au stat la baza evaluării.
2.	CALITATEAACTIVITĂȚII	Criteriul va fi apreciat, prin acordarea de puncte, în raport de următorii indicatori: a) măsuri și soluții imputabile procurorului, pe motive de nelegalitate, existente la momentul luării măsurii sau al dispunerii soluției de către procuror;
		Indicatorul va fi apreciat în raport de următoarele elemente:- măsurile infirmate pe cale ierarhică pentru motive de nelegalitate, respectiv pentru lipsa totală a motivării actului judiciar care trebuie motivat, inserarea unor motive contradictorii ori a unor motive străine de natura cauzei, încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, precum si pentru încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității absolute;- soluții ori măsuri infirmate ori desființate ca urmare a nesocotirii sau ignorării îndrumărilor date în scris și în conformitate cu legea de către procurorul ierarhic superior sau reținute în hotărârile judecătorești pronunțate în cauză sau ca urmare a nesocotirii hotărârilor obligatorii pronunțate de Curtea Constituțională și Înalta Curte de Casație și Justiție;- propuneri respinse ca tardive sau inadmisibile de către judecător, respectiv instanța de judecată;- soluțiile apreciate, pe cale ierarhică, ca fiind imputabile procurorului evaluat și cu privire la care s-au pronunțat hotărâri definitive de restituire a actului de sesizare sau de respingere a acordului de recunoaștere a vinovăției;- soluțiile adoptate de procurorul evaluat și infirmate de către procurorul ierarhic superior în care, după completarea ori redeschiderea urmăririi penale, au fost adoptate alte soluții, raportat la numărul total de dosare soluționate de acesta în perioada supusă evaluării.Nota:* în cursul perioadei supuse evaluării se vor atașa la dosarul de evaluare extrase din analiza indicatorilor de calitate conform Ordinului informațional privind activitatea Ministerului Public, care privesc analiza imputabilității soluțiilor dispuse de procuror, copii ale actelor prin care s-au dispus de către procuror măsuri infirmate pentru motive de nelegalitate, copii ale actelor prin care aceste măsuri au fost infirmate, copii ale soluțiilor cu privire la care s-a dispus infirmarea sau redeschiderea de către procurorul ierarhic superior și ordonanța procurorului ierarhic superior, respectiv încheierea instanței de confirmare a redeschiderii urmăririi penale ori încheierea de infirmare, care vor fi avute în vedere în aprecierea indicatorului;* la dosarul de evaluare se depune anual fișa privind calitatea activității desfășurate, conform modelului prezentat în Anexa nr. 3 la Regulament, conținând datele statistice relevante, așa cum rezultă acestea din analizele și informările întocmite conform regulamentelor interne și ordinelor procurorului general, completată de grefierul-șef, prim-grefier sau, după caz, grefierul-șef secție.b) calitatea redactării si motivării soluțiilor, interpretarea probelor, calitatea exprimării si capacitatea de sinteză.Indicatorul va fi apreciat în raport de următoarele elemente:- numărul soluțiilor definitive de achitare pronunțate în cauze în care trimiterea în judecată a fost dispusă de procurorul evaluat, raportat la numărul total de soluții definitive de achitare pe parchet; nu vor fi luate în considerare achitările pronunțate ca urmare a intervenirii dezincriminării faptei, în măsura în care aceasta a intervenit ulterior dispunerii trimiterii în judecată;- soluțiile apreciate, pe cale ierarhică, ca fiind imputabile procurorului evaluat și în care s-au pronunțat hotărâri definitive de achitare;- deținerea de cunoștințe solide de drept de către procurorul evaluat și capacitatea acestuia de a le aplica corect în practică;
		- aptitudinea procurorului evaluat de a se exprima clar si concis, de a argumenta coerent, profund si concret, obiectiv;- cunoașterea exactă a cauzei de către procurorul evaluat si capacitatea acestuia de a utiliza eficient principii de interpretare juridică;- aptitudinea procurorului evaluat de a expune faptele în mod riguros și logic astfel încât să existe o concordanță între considerente și dispozitivul actului procesual;- aptitudinea procurorului evaluat de a sintetiza situația de fapt, fără preluarea în cuprinsul actului judiciar a unor fragmente din cererile și plângerile formulate de părți sau subiecții procesuali principali ori din cuprinsul mijloacele de probă sau al propunerilor formulate de către organele de cercetare penală;
		Notă:* în cursul perioadei supuse evaluării se vor atașa la dosarul de evaluare extrase din analiza indicatorilor de calitate conform Ordinului informațional privind activitatea Ministerului Public, care privesc analiza imputabilității soluțiilor dispuse de procuror și notele observatorii de la organele ierarhic superioare;* în aprecierea indicatorului vor fi avute în vedere și un număr de cel puțin 5 lucrări selectate de către comisia de evaluare, respectiv depuse la dosarul de evaluare de către procurorul evaluat.

NR.CRT.	CRITERII DE EVALUARE	INDICATORI DE EVALUARE - SUPRAVEGHEREA CERCETĂRILOR PENALE -
1.	EFICIENȚĂ	Criteriul va fi apreciat, prin acordarea de puncte, în raport de următorii indicatori:a) supravegherea si îndrumarea organelor de poliție în activitatea de cercetare penală, reflectate în verificarea periodică si ritmică a stadiului si calității actelor de cercetare penală efectuate de organele de poliție si urmărirea termenelor fixate, precum si în luarea măsurilor prevăzute de art. 303 alin. (3) din Codul de procedură penală;Indicatorul va fi apreciat în raport de datele care rezultă din notele de îndrumare si actele privind controalele periodice referitoare la stadiul cercetărilor penale, conform ordinelor si regulamentelor interne.Notă:* la dosarul de evaluare vor fi depuse copii ale actelor privind controalele periodice referitoare la stadiul cercetărilor penale;b) efectuarea actelor procedurale si soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, în funcție de complexitatea cauzei si de volumul de activitate al procurorului;Indicatorul va fi apreciat în raport de datele care rezultă din volumul de activitate anual al procurorului evaluat, depus la dosarul de evaluare, realizat pe baza datelor statistice furnizate de programul ECRIS si de următoarele elemente:- rata de soluționare a cauzelor de către procurorul evaluat, comparativ cu rata de soluționare a cauzelor în sectorul de activitate în care acesta își desfășoară activitatea; rata de soluționare a cauzelor se calculează procentual ca raport între numărul cauzelor soluționate în perioada de referință (un an) și totalul cauzelor existente și al celor nou intrate;- indicele de operativitate a procurorului evaluat în soluționarea cauzelor, comparativ cu indicele de operativitate în soluționarea cauzelor în sectorul de activitate în care acesta își desfășoară activitatea; indicele de operativitate în soluționarea cauzelor se calculează procentual ca raport între numărul cauzelor soluționate în perioada de referință (un an) si numărul cauzelor nou intrate;
		- numărul rechizitoriilor si al acordurilor de recunoaștere a vinovăției întocmite de procurorul evaluat, comparativ cu media numărului actelor de sesizare a instanței întocmite în sectorul de activitate în care acesta își desfășoară activitatea;- numărul cauzelor complexe soluționate în care supravegherea cercetărilor penale a fost efectuată de procurorul evaluat, comparativ cu numărul total al cauzelor soluționate de procuror în perioada de referință;- numărul cauzelor soluționate de procurorul evaluat în raport de anumite perioade de referință (cauze soluționate în mai puțin de 1 an, cauze soluționate în mai puțin de 2 ani, cauze soluționate în mai puțin de 3 ani, respectiv cauze soluționate într-un termen mai mare de 3 ani), comparativ cu numărul cauzelor soluționate în sectorul de activitate în care acesta își desfășoară activitatea, în raport de aceeași perioadă de referință;- efectuarea actelor procesuale sau procedurale în termenul prevăzut de lege, respectiv efectuarea actelor fără întârzieri care să afecteze semnificativ buna desfășurare a urmăririi penale;- admiterea unor contestații privind durata procesului penal, în condițiile art. 488^1 – 488^6 din Codul de procedură penală, ulterior repartizării dosarului procurorului evaluat și pentru motive care pot fi raportate la activitatea acestuia.
		Notă:* în aprecierea elementelor menționate mai sus nu vor fi luate în considerare cauzele cu autor necunoscut;* în aprecierea complexității cauzelor se va ține seama de următoarele elemente: dificultatea administrării probelor; numărul părților, al subiecților procesuali principali și al martorilor; numărul infracțiunilor investigate; natura acestora; dificultatea problemelor de drept și de fapt care trebuie soluționate; reunirea mai multor cauze, precum și alte elemente specifice relevante, cum ar fi luarea/propunerea de luare a măsurilor preventive, a metodelor speciale de supraveghere sau cercetare, a perchezițiilor ș.a.; totodată, în vederea stabilirii gradului de complexitate a unei cauze se va avea în vedere punctajul generat de aplicația SAS;* criteriul va fi apreciat în raport de perioada efectivă de funcționare a procurorului evaluat în cadrul parchetului, calculată după formula media * 12 luni;* în cursul perioadei supuse evaluării, se vor depune la dosarul de evaluare copii ale actelor privind controalele efectuate de procurorul ierarhic superior sau procurorul anume desemnat, care vor fi avute în vedere la aprecierea indicatorului;* de asemenea, persoana desemnată de conducătorul parchetului va depune anual la dosarul de evaluare, de regulă până la data de 1 martie, volumul de activitate pe sectorul de activitate în care își desfășoară activitatea procurorul evaluat, conform datelor care rezultă din sistemul ECRIS și rapoartelor anuale de bilanț;* la dosarul de evaluare se depune anual fișa privind volumul de activitate al procurorului, conform modelului prezentat în Anexa nr. 2 la Regulament, completată de grefierul-șef, prim-grefierul sau, după caz, grefierul-șef secție conform datelor care rezultă din sistemul ECRIS; procurorul evaluat va certifica sub semnătură exactitatea datelor și va completa fișa cu date privind cauzele complexe în care a supravegheat efectuarea urmăririi penale; datele privind cauzele complexe vor fi contrasemnate de conducătorul parchetului sau, după caz, de procurorul-șef secție, procurorul-șef serviciu sau procurorul-șef birou;
		* totodată, în cursul perioadei supuse evaluării, șeful ierarhic superior va depune la dosarul de evaluare orice document din care rezultă nerespectări ale termenelor imperative sau care au afectat semnificativ buna desfășurare a urmăririi penale.c) dispoziții date organelor de cercetare penala în vederea identificării bunurilor susceptibile de luare a măsurilor asigurătorii și luarea acestor măsuri.Indicatorul va fi apreciat în raport de datele care rezultă din notele de îndrumare, datele care rezultă din sistemul ECRIS, actele privind controalele periodice referitoare la stadiul cercetărilor penale, conform ordinelor și regulamentelor interne, și orice evidențe sau acte ale parchetului, necesare evaluării.Notă:* la dosarul de evaluare vor fi depuse copii ale actelor privind controalele periodice referitoare la stadiul cercetărilor penale și ale celorlalte acte care au stat la baza evaluării.
2.	CALITATEAACTIVITĂȚII	Criteriul va fi apreciat, prin acordarea de puncte, în raport de următorii indicatori: a) măsuri și soluții imputabile procurorului, pe motive de nelegalitate existente la momentul luării măsurii sau al dispunerii soluției de către procuror;Indicatorul va fi apreciat în raport de următoarele elemente:- măsurile infirmate, pe cale ierarhică pentru motive de nelegalitate, respectiv pentru lipsa totală a motivării actului judiciar care trebuie motivat, inserarea unor motive contradictorii ori a unor motive străine de natura cauzei, încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, precum și pentru încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității absolute;- soluții ori măsuri infirmate sau desființate ca urmare a nesocotirii sau ignorării îndrumărilor date în scris și în conformitate cu legea de către procurorul ierarhic superior sau reținute în hotărârile judecătorești pronunțate în cauză sau ca urmare a nesocotirii hotărârilor obligatorii pronunțate de Curtea Constituțională și Înalta Curte de Casație și Justiție;- propuneri respinse ca tardive sau inadmisibile de către judecător, respectiv instanța de judecată;- soluțiile apreciate, pe cale ierarhică, ca fiind imputabile procurorului evaluat, cauze în care s-au pronunțat hotărâri definitive de restituire a actului de sesizare sau de respingere a acordului de recunoaștere a vinovăției;- soluțiile adoptate de procurorul evaluat și infirmate de către procurorul ierarhic superior în care, după completarea ori redeschiderea urmăririi penale, au fost adoptate alte soluții, raportat la numărul total de dosare soluționate de acesta în perioada supusă evaluării.Notă:* în cursul perioadei supuse evaluării se vor atașa la dosarul de evaluare extrase din analiza indicatorilor de calitate conform Ordinului informațional privind activitatea Ministerului Public, care privesc analiza imputabilității soluțiilor dispuse de procuror, copii ale actelor prin care s-au dispus de către procuror măsuri infirmate pentru motive de nelegalitate, copii ale actelor prin care aceste măsuri au fost infirmate, copii ale soluțiilor cu privire la care s-a dispus infirmarea sau redeschiderea de către procurorul ierarhic superior și ordonanța sau, după caz, încheierea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale ori încheierea de infirmare, care vor fi avute în vedere în aprecierea indicatorului;
		* la dosarul de evaluare se depune anual fisa privind calitatea activității desfășurate, conform modelului prevăzut în Anexa nr. 3 din Regulament, conținând datele statistice relevante, așa cum rezultă acestea din analizele și informările întocmite conform regulamentelor interne și ordinelor procurorului general, completată de grefierul-șef, prim-grefier sau, după caz, grefierul-șef secție.
		b) calitatea redactării si motivării soluțiilor, interpretarea probelor, calitatea exprimării si capacitatea de sinteză.Indicatorul va fi apreciat în raport de următoarele elemente:- soluțiile apreciate, pe cale ierarhică, ca fiind imputabile procurorului evaluat, cauze în care s-au pronunțat hotărâri definitive de achitare;- numărul soluțiilor definitive de achitare pronunțate în cauze în care trimiterea în judecată a fost dispusă de procurorul evaluat, raportat la numărul total de soluții definitive de achitare pe parchet; nu vor fi luate în considerare achitările pronunțate ca urmare a intervenirii dezincriminării faptei, în măsura în care aceasta a intervenit ulterior dispunerii trimiterii în judecată;- deținerea de cunoștințe solide de drept de către procurorul evaluat și capacitatea acestuia de a le aplica corect în practică;- aptitudinea procurorului evaluat de a se exprima clar și concis, de a argumenta coerent, profund și concret, obiectiv;- cunoașterea exactă a cauzei de către procurorul evaluat și capacitatea acestuia de a utiliza eficient principii de interpretare juridică;- aptitudinea procurorului evaluat de a expune faptele în mod riguros și logic astfel încât să existe o concordanță între considerente și dispozitivul actului procesual;- aptitudinea procurorului evaluat de a sintetiza situația de fapt, fără preluarea în cuprinsul actului judiciar a unor fragmente din cererile și plângerile formulate de părți sau subiecții procesuali principali ori din cuprinsul mijloacele de probă sau al propunerilor formulate de către organele de cercetare penală.
		Notă:* în cursul perioadei supuse evaluării se vor atașa la dosarul de evaluare extrase din analiza indicatorilor de calitate conform Ordinului informațional privind activitatea Ministerului Public, care privesc analiza imputabilității soluțiilor dispuse de procuror și notele observatorii de la organele ierarhic superioare;* în aprecierea indicatorului vor fi avute în vedere și un număr de cel puțin 5 lucrări selectate de către comisia de evaluare, respectiv depuse la dosarul de evaluare de către procurorul evaluat.

NR.CRT.	CRITERII DE EVALUARE	INDICATORI DE EVALUARE - ACTIVITATE DE PARTICIPARE LA ȘEDINȚELE DE JUDECATĂ -
1.	EFICIENȚĂ	Criteriul va fi apreciat, prin acordarea de puncte, în raport de următorii indicatori:a) operativitatea în motivarea căilor de atac declarate, cu respectarea termenelor legale si administrative;b) operativitatea soluționării altor lucrări, specifice activității judiciare.Indicatorii vor fi apreciați în raport de datele care rezultă din volumul de activitate anual al procurorului evaluat, depus la dosarul de evaluare, realizat pe baza datelor statistice furnizate de programul ECRIS și de următoarele elemente:
1.	EFICIENȚĂ	- numărul participărilor procurorului evaluat în ședințele de judecată, comparativ cu media de participări în ședințele de judecată în sectorul de activitate judiciar, în perioada de referință;- numărul concluziilor susținute de procurorul evaluat, comparativ cu numărul total al concluziilor susținute în sectorul de activitate judiciar, în perioada de referință;- numărul căilor de atac redactate de procurorul evaluat, comparativ cu numărul total al căilor de atac redactate în sectorul de activitate judiciar, în perioada de referință;- numărul căilor de atac redactate de procurorul evaluat cu depășirea termenului legal sau administrativ, calculat în procente, prin raportare la numărul total de căi de atac redactate de procuror, în perioada de referință;- rata de soluționare a altor lucrări de către procurorul evaluat, comparativ cu rata de soluționare a altor lucrări în sectorul de activitate în care acesta își desfășoară activitatea; rata de soluționare a altor lucrări se calculează procentual ca diferență între totalul lucrărilor existente și al celor nou intrate și, respectiv, numărul lucrărilor soluționate în perioada de referință (un an);- indicele de operativitate a procurorului evaluat în soluționarea altor lucrări, comparativ cu indicele de operativitate în soluționarea altor lucrări în sectorul de activitate în care acesta își desfășoară activitatea; indicele de operativitate în soluționarea altor lucrări se calculează procentual ca diferență între numărul lucrărilor nou intrate și, respectiv, numărul lucrărilor soluționate în perioada de referință (un an).Notă:* criteriul va fi apreciat în raport de perioada efectivă de funcționare a procurorului evaluat în cadrul parchetului, calculată după formula media * 12 luni;* în cursul perioadei supuse evaluării se vor depune la dosarul de evaluare copii ale actelor privind controalele efectuate de procurorul ierarhic superior sau de procurorul anume desemnat, inclusiv copii ale proceselor-verbale de ședință de analiză a soluțiilor în care s-au constatat eventuale deficiențe, care vor fi avute în vedere la aprecierea indicatorului;* de asemenea, persoana desemnată de către conducătorul parchetului va depune, anual, la dosarul de evaluare, de regulă până la data de 1 martie, volumul de activitate pe sectorul de activitate în care își desfășoară activitatea procurorul evaluat, conform datelor care rezultă din sistemul ECRIS și rapoartelor anuale de bilanț;* la dosarul de evaluare se depune anual fișa privind volumul de activitate al procurorului, conform modelului prezentat în Anexa nr. 2 la Regulament, completată de grefierul șef, prim grefierul sau, după caz, de grefierul șef secție conform datelor care rezultă din sistemul ECRIS; procurorul evaluat va certifica sub semnătură exactitatea datelor;* în cazul în care activitatea procurorului evaluat nu privește formularea căilor de atac, punctajul aferent indicatorului constând în operativitatea în motivarea căilor de atac declarate se distribuie celuilalt indicator.
2.	CALITATEAACTIVITĂȚII	Criteriul va fi apreciat, prin acordarea de puncte, în raport de următorii indicatori: a) întocmirea fiselor de ședință și actualizarea lor permanentă, exercitarea rolului activ în ședințele de judecată și calitatea concluziilor susținute în ședințele de judecată;Indicatorul va fi apreciat în raport de următoarele elemente:- capacitatea procurorului evaluat de a expune complet situația de fapt și de drept;
		- capacitatea procurorului evaluat de a analiza si interpreta probele administrate în mod corect si obiectiv;- caracterul complet al solicitărilor formulate în privința soluției pe latură penală, pe latură civilă, precum si în privința celorlalte aspecte - măsuri asigurătorii, măsuri de siguranță, deduceri măsuri privative de libertate, cheltuieli judiciare etc.;- neobservarea încălcării unor reguli de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității; lipsa totală a motivării cererilor formulate în ședință, inserarea în cuprinsul cererilor de apel a unor motive contradictorii ori a unor motive străine de natura cauzei; interpretarea gresită a normelor de drept penal ori procesual penal; nesocotirea sau ignorarea hotărârilor judecătorești pronunțate în cauză ori a hotărârilor obligatorii pronunțate de Curtea Constituțională sau Înalta Curte de Casație și Justiție; formularea unor concluzii cu încălcare principiului non reformatio in pejus etc.
		Nota:* se vor depune la dosarul de evaluare copii ale actelor de control efectuate în perioada supusă evaluării de procurorul ierarhic superior sau de procurorul desemnat în acest sens;* de asemenea, procurorul evaluat va depune la dosarul de evaluare copii de pe procesele-verbale de sesizare din oficiu cu privire la săvârșirea de infracțiuni în cadrul ședințelor de judecată sau, după caz, copia încheierii de ședință prin care instanța a constatat, la solicitarea procurorului evaluat, săvârșirea unei infracțiuni de audiență, precum și un număr de cel puțin 2 copii ale unor încheieri de ședință relevante din cauzele în care a participat;* în aprecierea indicatorului vor fi avute în vedere și actele apreciate ca fiind relevante de către comisia de evaluare.
		b) calitatea redactării si motivării căilor de atac, acuratețea raționamentului juridic si rigoarea expunerii faptelor;În aprecierea acestui indicator vor fi avute în vedere: structura coerentă, argumentația clară, logica juridică, exprimarea juridică și capacitatea de sinteză a procurorului evaluat.
		Notă:* în aprecierea indicatorului vor fi avute în vedere și un număr de cel puțin 3 căi de atac depuse la dosarul de evaluare de către procurorul evaluat, precum și, dacă este cazul, căile de atac apreciate ca fiind relevante de către comisia de evaluare.
		c) căi de atac admise subiecților procesuali pe motive de nelegalitate în cauzele în care procurorul nu a exercitat căile de atac, căi de atac nedeclarate din motive imputabile procurorului, retrase sau respinse din motive de nelegalitate imputabile procurorului.
		Notă:* prin sintagma „procurorul nu a exercitat căile de atac" se înțelege și declararea căii de atac pentru alte motive decât nelegalitatea hotărârii, iar calea de atac nu a putut fi extinsă;* în cursul perioadei supuse evaluării, se vor atașa la dosarul de evaluare extrase din analiza indicatorilor de calitate conform Ordinului informațional privind activitatea Ministerului Public, care privesc analiza activității judiciare, precum și notele observatorii de la organele ierarhic superioare;* la dosarul de evaluare se depune anual fisa privind calitatea activității desfășurate, conform modelului prevăzut în Anexa 3 la Regulament, conținând datele statistice relevante, așa cum rezultă acestea din analizele și informările întocmite conform regulamentelor interne și ordinelor procurorului general, completată de grefierul- șef, prim-grefierul sau, după caz, grefierul-șef secție.

NR.CRT.	CRITERII DE EVALUARE	INDICATORI DE EVALUARE - ALTE SECTOARE -
1.	EFICIENȚĂ	Criteriul va fi apreciat, prin acordarea de puncte, în raport de următorul indicator:● operativitatea soluționării lucrărilor, cu respectarea termenelor legale și administrative.Indicatorul va fi apreciat, în raport de următoarele elemente:- rata de soluționare a lucrărilor de către procurorul evaluat, comparativ cu rata de soluționare a lucrărilor în sectorul de activitate în care acesta își desfășoară activitatea; rata de soluționare a lucrărilor se calculează procentual ca raport între numărul lucrărilor soluționate în perioada de referință (un an) și totalul lucrărilor existente și al celor nou intrate;- indicele de operativitate a procurorului evaluat în soluționarea lucrărilor, comparativ cu indicele de operativitate în soluționarea lucrărilor în sectorul de activitate în care acesta își desfășoară activitatea; indicele de operativitate în soluționarea lucrărilor se calculează procentual ca raport între numărul lucrărilor soluționate în perioada de referință (un an) și numărul lucrărilor nou intrate;- numărul lucrărilor complexe soluționate de procurorul evaluat, comparativ cu numărul total al lucrărilor soluționate de procuror în perioada de referință;- numărul lucrărilor soluționate peste termen de procurorul evaluat, prin raportare la numărul total al lucrărilor soluționate de acesta în perioada de referință, calculat procentual.Notă:* criteriul va fi apreciat în raport de perioada efectivă de funcționare a procurorului evaluat în cadrul parchetului, calculată după formula media * 12 luni;* în cursul perioadei supuse evaluării, se vor depune la dosarul de evaluare copii ale actelor privind controalele efectuate de procurorul ierarhic superior sau procurorul anume desemnat care vor fi avute în vedere în aprecierea indicatorului;* de asemenea, se va depune la dosarul de evaluare anual, de regulă până la data de 1 martie, de către persoana desemnată de conducătorul parchetului, volumul de activitate pe sectorul de activitate în care își desfășoară activitatea procurorul evaluat, conform datelor care rezultă din sistemul ECRIS și rapoartelor anuale de bilanț;* la dosarul de evaluare se depune anual fișa privind volumul de activitate al procurorului, conform modelului prevăzut în Anexa nr. 2 la Regulament, completată de grefierul-șef, prim-grefierul sau, după caz, grefierul-șef secție, conform datelor care rezultă din sistemul ECRIS. Procurorul evaluat va certifica sub semnătură exactitatea datelor și va completa fișa cu date privind lucrările complexe pe care le- a soluționat. Datele privind lucrările complexe vor fi contrasemnate de conducătorul parchetului sau, după caz, de procurorul-șef secție, procurorul-șef serviciu sau procurorul-șef birou.
2.	CALITATEAACTIVITĂȚII	Criteriul va fi apreciat, prin acordarea de puncte, în raport de următorii indicatori: a) calitatea actelor întocmite, acuratețea raționamentului și rigoarea exprimării;În aprecierea acestui indicator, vor fi avute în vedere argumentația clară, exprimarea precisă, un stil concis al redactării actelor de către procuror.
2.	CALITATEAACTIVITĂȚII	b) respectarea prevederilor cuprinse în legi, ordine și regulamente.În aprecierea indicatorului vor fi avute în vedere un număr de cel puțin 5 acte selectate de către comisia de evaluare, respectiv depuse la dosarul de evaluare de către procurorul evaluat.

NR.CRT.	CRITERII DE EVALUARE	INDICATORI DE EVALUARE - TOATE SPECIALIZĂRILE -
1.	INTEGRITATE	Criteriul va fi apreciat, prin acordarea de puncte, în raport de următorul indicator:● încălcări ale Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor, stabilite prin hotărâri definitive ale Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii; sancțiuni disciplinare rămase definitive în perioada supusă evaluării, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare; pronunțarea față de procurorul evaluat a unor soluții de amânare a aplicării pedepsei, renunțare la aplicarea pedepsei, dispuse printr-o hotărâre judecătorească definitivă, precum și de renunțare la urmărire penală, confirmată de judecătorul de cameră preliminară, pentru care Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nu a propus eliberarea din funcție, în condițiile legii.Notă:* pentru aprecierea acestui indicator, se vor avea în vedere doar faptele constatate prin ordonanțe sau hotărâri care au rămas definitive în perioada supusă evaluării, indiferent dacă faptele au fost săvârșite în cursul sau anterior perioadei de evaluare;* se va ține seama de natura și gravitatea faptei, de împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, precum și, dacă este cazul, de perseverența în săvârșirea unor astfel de fapte; la stabilirea perseverenței pot fi avute în vedere și alte fapte, inclusiv cele constatate prin hotărâri rămase definitive în perioada anterioară celei supuse evaluării;* în cazul în care în privința procurorului evaluat s-a pronunțat cel puțin o soluție dintre cele menționate, se acordă cel mult 24 de puncte.
2.	OBLIGAȚIA DE FORMARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ ȘI ABSOLVIREA UNOR CURSURI DE SPECIALIZARE	Criteriul va fi apreciat, prin acordarea de puncte, în raport de următorul indicator:• disponibilitatea de a participa la programele de formare profesională continuă ori la alte forme de perfecționare profesională, participarea la învățământul profesional al procurorilor.Evaluatorul va avea în vedere manifestarea de voință a procurorului în sensul înscrierii spre participare sau confirmării invitațiilor primite pentru participarea la diverse programe de formare profesională continuă, atunci când participarea nu a fost posibilă din motive obiective (de exemplu, din cauza volumului mare de activitate al parchetului la care funcționează sau al procurorului respectiv), precum și în cazul în care avizul colegiului de conducere la deplasarea respectivă a fost nefavorabil.În ipoteza în care procurorul nu participă la activitățile de formare profesională din motive nejustificate, comisia de evaluare va avea în vedere aceste aspecte la stabilirea punctajului.Pentru cazurile în care nu au fost incidente astfel de situații, se ia în considerare participarea efectivă la programul de formare continuă.Evaluatorul va avea în vedere participarea efectivă la învățământul profesional al procurorilor, ținând seama, însă, de situațiile în care, din motive obiective, procurorul evaluat nu a putut participa (de exemplu, participarea în sedința de judecată, îndeplinirea unor activități care reclamă urgență, efectuarea concediului de odihnă sau a altor concedii etc.).Pentru evaluarea acestui indicator se va avea în vedere inclusiv disponibilitatea de participare sau participarea la cursuri de limbi străine sau de operare pe calculator.Notă:* în aprecierea aceluiasi criteriu pot fi avute în vedere si prezentarea de teme la colocvii, simpozioane de specialitate, lucrări si articole publicate, inclusiv contribuții la elaborarea unor culegeri sau buletine de jurisprudență, proiecte si culegeri de acte normative, activitatea didactică, inclusiv cea de formator, tutore de practică, responsabil cu formarea continuă descentralizată, fără ca nerealizarea uneia dintre aceste activități să constituie temei pentru depunctare;* la dosarul de evaluare vor fi depuse, de către procurorul evaluat, diplomele sau atestatele din care reiese participarea la programele de formare profesională sau la celelalte cursuri prevăzute la art. 14 din Regulament ori, după caz, înscrisurile ce atestă disponibilitatea magistratului de a participa la astfel de programe/cursuri. De asemenea, se vor depune la dosar si alte date relevante oferite de procurorul care răspunde de formarea profesională în cadrul parchetului.

Nota: ● În cazul procurorilor care ocupă funcții de execuție, în urma evaluării se impune acordarea unui singur calificativ, urmând ca, în acest caz, punctajul final acordat să reprezinte suma punctajelor acordate pentru fiecare criteriu de evaluare. ● Hotărârile definitive de achitare pronunțate în perioada de referință în cauzele în care trimiterea în judecată a fost dispusă de procurorul evaluat se depun sau, după caz, se comunică în vederea depunerii la dosarul de evaluare, la parchetul la care procurorul funcționează, de către conducătorului parchetului sau, după caz, de procurorul-șef secție, procurorul-șef serviciu sau procurorul-șef birou. Acestea vor fi avute în vedere la evaluarea criteriului calitatea activității, indiferent de sectorul de activitate unde și-a desfășurat activitatea în perioada de referință. ● Dacă în perioada supusă evaluării procurorul își desfășoară activitatea în mai multe sectoare, în același timp sau în perioade diferite, la fiecare dintre criteriile privind eficiența și calitatea activității se acordă un singur punctaj de cel mult 30 de puncte, în baza aprecierii de ansamblu a activității desfășurate și ținând seama de ponderea activității desfășurate în fiecare sector în volumul total de activitate. Când este cazul, în cuprinsul fisei de evaluare corespunzătoare se va evidenția sectorul/sectoarele care au determinat acordarea unui punctaj mai redus, cu indicarea motivelor care au generat această apreciere.1.3.3. Evaluarea îndeplinirii atribuțiilor manageriale ale procurorilor cu funcții de conducere:

Activitatea desfășurată de procurorii care ocupă funcții de conducere
Indicatori:
1. Capacitatea de conducere și organizare	Evaluatorul va urmări modalitatea de utilizare a autorității formale (conferită de funcția deținută) si a autorității informale (conferită de valoarea morală si profesională a procurorului cu funcție de conducere) în vederea realizării obiectivelor stabilite în planul inițial de management (întocmit în vederea susținerii examenului sau concursului pentru numirea în funcția de conducere, respectiv în cadrul procedurii de numire în funcția de conducere), precum si a obiectivelor stabilite ulterior, pe durata exercitării mandatului, raportat la direcțiile principale de acțiune ale Ministerului Public. În situația procurorilor delegați în funcția de conducere, se vor avea în vedere obiectivele stabilite prin planul managerial al procurorului ierarhic superior numit în funcția de conducere.Totodată, va urmări capacitatea de organizare, ca modalitate de identificare a resurselor necesare pentru realizarea obiectivelor propuse.La analizarea acestui indicator se vor avea în vedere următorii subindicatori:- gestionarea resurselor umane si materiale;- capacitatea de planificare a activităților.Pentru aprecierea modalității de gestionare a resurselor umane si materiale, evaluatorul va avea în vedere următoarele aspecte:- preocuparea conducătorului evaluat de a analiza organigrama si resursele umane echivalente, de a face previziuni privind necesarul de resurse umane ale parchetului pe termen scurt, mediu si lung si de a-și stabili obiective în acest sens;- repartizarea echitabilă a grefierilor si a celuilalt personal auxiliat si conex pe compartimentele si sectoarele parchetului, în funcție de criterii obiective (volum de activitate, pregătirea profesională, aptitudinile reale si competența acestora);- repartizarea echitabilă a procurorilor pe secții si compartimente după criterii obiective (volum de activitate, aptitudini reale, specializarea procurorilor);- argumentarea propunerilor de suplimentare a schemei de personal ori de acordare a unor posturi în temeiul art. 147 din Legea nr. 304/2022;- modalitatea de gestionare a resurselor materiale existente (spații, tehnologie IT, de înregistrare audio-video, consumabile etc.);- modalitatea în care sunt repartizate si cheltuite fondurile parchetului - în mod special pentru conducătorii care au calitatea de ordonatori de credite;- stabilirea clară si precisă a atribuțiilor personalului auxiliar si conex;- evitarea supraîncărcării procurorilor si a personalului auxiliar si conex care se bucură de încredere si sunt recunoscuți drept competenți în mod deosebit.Aspectele menționate vor fi evaluate pe baza studiului proiectului de management conceput de procurorul evaluat la numirea în funcție, a modului de soluționare a deficiențelor constatate în cursul perioadei supuse evaluării (concretizate în procesele-verbale întocmite la ședințele colegiului de conducere, notele de serviciu privind repartizarea procurorilor si a personalului auxiliar si conex pe secții si compartimente, planificarea participărilor în sedințele de judecată, planificarea serviciilor de permanență, alte planificări care se impun conform planului semestrial de activitate, alte înscrisuri întocmite, de exemplu procese-verbale, acte de control, sesizări, acte de execuție bugetară conform bilanțului anual).Pentru aprecierea capacității de planificare a activităților, evaluatorul va avea în vedere următoarele aspecte:- capacitatea conducătorului de a stabili situația de fapt corectă la începutul exercitării mandatului si la începutul fiecărui an calendaristic pe durata mandatului;- capacitatea conducătorului de a stabili obiective si sarcini concrete pentru personalul din parchet;- capacitatea conducătorului de a găsi cele mai potrivite măsuri pentru atingerea obiectivelor propuse;- colaborarea între conducătorul parchetului, adjuncții acestuia si sefii de secție, în vederea realizării activității de planificare si implicarea conducătorilor în activitatea de analiză a situației existente la începutul fiecărui an calendaristic, de stabilire a obiectivelor concrete pentru fiecare an calendaristic si de identificare a măsurilor potrivite pentru realizarea sarcinilor propuse;- modalitatea de organizare a comisiei de evaluare în cazul conducătorilor care ocupă funcția de președinte a acestei comisii;- relația dintre activitatea de planificare la nivel central (CSM, MP - direcțiile principale de acțiune) și activitatea de planificare a obiectivelor propuse la nivel central și local;- capacitatea de delegare a atribuțiilor în funcție de necesitățile parchetului și competențele persoanelor cărora li se deleagă aceste atribuții;- colaborarea între conducătorul parchetului, adjuncții acestuia, șefii de secție și grefierul cu funcție de conducere în scopul realizării sarcinilor.
2. Capacitatea de control	Se vor depune la dosarul de evaluare actele privind controalele efectuate, în funcție de obiectivele urmărite, de direcțiile de acțiune ale Ministerului Public și Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar.La analizarea acestui indicator se va avea în vedere capacitatea de sesizare și soluționare a deficiențelor de orice fel.Pe baza constatărilor făcute cu ocazia activităților de control desfășurate, evaluatorul va aprecia dacă rapoartele de control surprind eventuale deficiențe concrete.În cadrul acestui indicator se evaluează și activitatea de verificare, în condițiile legii, a legalității soluțiilor adoptate de procurorii din cadrul parchetului. Pentru funcțiile de conducere, altele decât cele de prim-procuror, procuror general sau, procuror-șef secție în cazul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (inclusiv direcțiile specializate) sau procuror-șef al serviciului teritorial (în cazul direcțiilor specializate), la evaluarea acestui indicator se va ține seama și de actele întocmite de acești procurori în numele conducătorului parchetului, respectiv în numele procurorului-șef secție sau, după caz, al procurorului-șef al serviciului teritorial.La aprecierea acestui indicator vor fi avute în vedere și următoarele aspecte:- rata medie a soluțiilor definitive de restituire pronunțate în cauze în care rechizitoriul a fost verificat sub aspectul legalității și temeiniciei de persoana evaluată, în perioada în care a exercitat funcția de conducere, raportată la rata medie națională a soluțiilor de restituire, pe nivel de parchet;- rata medie a soluțiilor definitive de respingere a acordului de recunoaștere a vinovăției, pe motive de nelegalitate, pronunțate în cauze în care acordul a fost avizat de persoana evaluată, în perioada în care a exercitat funcția de conducere, raportată la rata medie națională a soluțiilor de respingere a acordului de recunoaștere a vinovăției, pe motive de nelegalitate, pe nivel de parchet;- rata medie a soluțiilor definitive de respingere a solicitării de confirmare a soluției de renunțare la urmărirea penală, pe motive de nelegalitate, pronunțate în cauze în care ordonanța a fost avizat de persoana evaluată, în perioada în care a exercitat funcția de conducere;- rata medie a soluțiilor definitive de desființare a ordonanței de clasare, pe motive de nelegalitate, pronunțate în cauze în care ordonanța de clasare a fost confirmată fie prin respingerea plângerii, fie prin nesoluționarea plângerii, de persoana evaluată, în perioada în care a exercitat funcția de conducere;- numărul dosarelor mai vechi de 1 an la nivel de parchet, raportat la media națională a dosarelor mai vechi de 1 an.
3. Capacitatea decizională asumarea răspunderii	La analizarea acestui indicator se vor avea în vedere inițiativa, promptitudinea în luarea deciziilor și asumarea răspunderii.Se vor avea în vedere, de asemenea fundamentarea deciziei și evitarea subiectivismului în procesul decizional, legalitatea deciziei, caracterul complet și oportun al deciziei, eficiența ei, precum și consultarea colegiului de conducere.
3. Capacitatea decizională asumarea răspunderii	Pe baza constatărilor făcute cu ocazia activităților de control desfășurate, evaluatorul va aprecia dacă rapoartele de control propun măsuri obiective de remediere a lor.Pe de altă parte, evaluatorul va constata dacă măsurile menționate anterior au fost realizate și au fost eficiente (observând succesiunea observațiilor din rapoartele de control întocmite, dar și eventualele constatări făcute cu ocazia unui control realizat de Inspecția Judiciară și a recomandărilor existente în cuprinsul raportului de inspecție întocmit, notele de serviciu de aducere la îndeplinire a măsurilor dispuse, procesele-verbale ale ședințelor comune de lucru cu organele de poliție pe care parchetul le coordonează).
4. Comportamentul si comunicarea	La analizarea acestui indicator se vor avea în vedere:- comportamentul și comunicarea cu procurorii, judecătorii, personalul auxiliar și conex, justițiabilii, persoanele implicate în actul de justiție, alte instituții, mass media;- transparența actului de conducere;- obiectivitatea și imparțialitatea;- asigurarea unui climat optim de muncă.Obiective:- rezolvarea tuturor atribuțiilor de serviciu;- asigurarea unui climat optim pentru desfășurarea activității;- promovarea imaginii parchetului și construcția prestigiului său.Astfel, evaluatorul va analiza dacă procurorul cu funcție de conducere, în îndeplinirea funcției de comunicare:- se documentează suficient;- are capacitatea de a avea un dialog real;- utilizează un ton adecvat și politicos;- are capacitatea de a asculta;- manifestă respect față de persoana interlocutorului;- manifestă rezistență față de o idee nouă;- se implică în toate activitățile parchetului;- nu îi influențează pe procurori să manifeste rezerve în a-și exprima propriile opinii;- are capacitatea de a convinge și de a transmite corect mesajul respectiv, indiferent de modalitatea de comunicare aleasă.Pentru aprecierea transparenței actului de conducere, a obiectivității și imparțialității, se are în vedere capacitatea conducătorului de a populariza deciziile sale, de a implica colegiul de conducere/colegii acolo unde este cazul, în procesul decizional.Obiectivitatea și imparțialitatea presupun o conducere bazată pe raționament logic și nu pe sentimente, cu evitarea situațiilor de favorizare a unei persoane sau a unui grup de persoane. Nu se confundă cu deciziile nepopulare, dacă acestea sunt justificate. Pentru aprecierea modului de asigurare a unui climat optim de muncă se au în vedere capacitatea conducătorului de a conștientiza competențele și nevoile fiecăruia, de a sprijini valorile celorlalți, obiectivitatea și disocierea problemelor de persoane, decizii bazate pe corectitudine, nu pe forță, soluții creative și ingenioase, capacitatea de negociere.În vederea evaluării indicatorului, procurorul evaluat va depune la dosarul de evaluare comunicările, ordinele, circularele, procesele-verbale și alte dispoziții cu caracter intern.

Notă: ● În vederea evaluării celor 4 indicatori, procurorul evaluat va depune la dosarul de evaluare un număr minim de 5 acte relevante pentru activitatea sa, comisia de evaluare putând avea în vedere, dacă apreciază necesar, și un număr de cel puțin 5 alte acte relevante. ● Pentru procurorii care, în perioada supusă evaluării, au desfășurat numai activitate specifică funcției de conducere, punctajul final se acordă astfel: la criteriul privind modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale, cel mult 60 de puncte, la criteriul de evaluare privind integritatea, cel mult 30 de puncte, iar la criteriul de evaluare privind formarea profesională, cel mult 10 puncte. Dispozițiile art. 13 alin. (2) se aplică în mod corespunzător. ● Pentru procurorii care, în perioada supusă evaluării, au desfășurat concomitent sau succesiv atât activitate specifică funcției de execuție, cât și activitate specifică funcției de conducere, punctajul final se acordă astfel: la criteriile de evaluare privind eficiența și calitatea activității, câte cel mult 15 puncte, la criteriul privind modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale cel mult 30 de puncte, la criteriul privind integritatea cel mult 30 de puncte, iar la criteriul privind formarea profesională cel mult 10 puncte. ● Pentru procurorii care, în perioada supusă evaluării, au desfășurat numai activitate specifică funcției de conducere, punctajul final se acordă astfel: la criteriul privind modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale cel mult 60 puncte, la criteriul de evaluare privind integritatea cel mult 30 de puncte, iar la criteriul de evaluare privind formarea profesională cel mult 10 puncte. ● Punctajul acordat la criteriul privind integritatea este de cel mult 24 puncte în cazul în care în privința procurorului evaluat s-a pronunțat cel puțin una dintre următoarele soluții: încălcări ale Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor, stabilite prin hotărâri definitive ale Secției pentru procurori a CSM; sancțiuni disciplinare rămase definitive în perioada supusă evaluării, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare; pronunțarea față de procurorul evaluat a unor soluții de amânare a aplicării pedepsei, de renunțare la aplicarea pedepsei, dispuse printr-o hotărâre definitivă, precum și de renunțare la urmărirea penală, confirmată de judecătorul de cameră preliminară, pentru care Secția pentru procurori nu a propus eliberarea din funcție, în condițiile legii. + Capitolul II UNELE ASPECTE PRIVIND PROCESUL DE EVALUARE2.1. Considerații generale: Procesul de evaluare trebuie să respecte principiul independenței procurorilor în adoptarea soluțiilor. Procesul de evaluare trebuie să fie liber de orice considerații politice, ideologice sau centrate pe probleme exterioare scopurilor prevăzute în regulamentul de evaluare precum și în prezentul ghid. Evaluatorii au obligația realizării unei evaluări unitare potrivit scopurilor unitare și prevederilor din Regulament și din prezentul ghid. Principalele utilizări ale rezultatelor evaluării sunt: îmbunătățirea performanței profesionale a procurorului, menținerea și consolidarea standardelor de calitate ale sistemului judiciar, definirea politicilor de resurse umane - ocuparea posturilor de execuție și conducere la toate parchetele.2.2. Domeniile din care se culeg date Evaluarea trebuie să aibă la bază date suficiente. Evaluarea include observarea de către evaluator a activității procurorului evaluat, discuții cu acesta și analiza datelor și documentelor relevante pentru rezultatele activității acestuia. Punctajul obținut la fiecare indicator de evaluare, precum și calificativul acordat trebuie să corespundă datelor, constatărilor și observațiilor comisiei de evaluare.2.3. Autoevaluarea La finalul perioadei de evaluare prevăzute la art. 2 alin. (2) din Regulament, procurorul completează o fișă sau formular standard de autoevaluare, înainte de data anunțată pentru evaluare. Fișa de autoevaluare are rolul de a asista procurorul în pregătirea sa pentru evaluare și, dacă este cazul, pentru un dialog constructiv cu evaluatorul, în cadrul interviului de evaluare. Fișa conține criteriile și indicatorii de performanță în activitățile profesionale. Cu ajutorul descrierilor privind criteriile și indicatorii, procurorul se autoevaluează. Feedback-ul dat de evaluator trebuie să fie axat pe criteriile prezente în fișă și bazat pe date (referiri directe la indicatori). Refuzul persoanei evaluate de a întocmi fișa de autoevaluare, de a motiva punctajul acordat sau de a se prezenta la interviu, atunci când comisia apreciază necesar, nu împiedică parcurgerea următoarelor etape ale procedurii de evaluare și finalizarea acesteia.2.4. Interviul de evaluare Interviul poate să lămurească, pe de o parte, pe evaluator, asupra acelor aspecte care nu au putut fi cuantificate pe baza activităților anterioare și care se subsumează unui indicator, respectiv criteriu, iar, pe de altă parte, pe cel evaluat, asupra gradului de îndeplinire a obiectivelor stabilite anual și aprecierii evaluatorului. În același timp, interviul poate să clarifice unele deficiențe constatate în activitatea profesională a procurorului evaluat, precum și unele aspecte în legătură cu care procurorul a formulat observații și obiecții. Prin intermediul interviului se va putea observa și capacitatea evaluatului de a conștientiza plusurile și minusurile activității sale și de a-și stabili obiective realizabile. Scopul interviului este îmbunătățirea performanțelor procurorului evaluat și motivarea acestuia, corectarea comportamentului/atitudinilor, sens în care sunt necesare folosirea de către evaluator a unui ton amabil, politicos, considerație adecvată pentru cel evaluat, capacitatea evaluatorului de a comunica un mesaj obiectiv, bazat pe constatări reale (proces de informare și analiză transparent, capacitatea de a asculta etc.). Interviul de evaluare are loc la cererea procurorului evaluat sau în cazul în care comisia de evaluare apreciază că este necesar. Cu titlu de exemplu, necesitatea interviului se poate ivi în situația în care comisia de evaluare constată că sunt necesare unele clarificări sau lămuriri din partea procurorului evaluat ori în situația în care din analiza dosarului de evaluare rezultă unele deficiențe în activitatea profesională a procurorului evaluat. La finalul unui ciclu de evaluare, evaluatorul folosește, dacă este cazul, interviul pentru a colecta informații concrete (legate de acțiuni și comportamente în situații profesionale) care să-i permită aprecierea corectă a performanței profesionale a procurorului și acordarea unui calificativ. Indicatorii de evaluare, corespunzători criteriilor stabilite prin lege, au fost aleși pentru că sunt relevanți pentru criteriu, nu afectează independența procurorului în dispunerea soluțiilor, diferențiază performanța, stimulează dezvoltarea profesională și descriu acțiuni și comportamente profesionale observabile. Structurat pe astfel de indicatori, interviul poate oferi informații importante despre felul cum își îndeplinește procurorul activitățile profesionale. Astfel:– indicatorii sugerează ce fel de informații trebuie să obțină evaluatorul, fundamentând principalele teme ale discuției conduse de evaluator, cu mențiunea că nu toți indicatorii trebuie folosiți ca teme de dialog și nu trebuie transformați în întrebări care sunt adresate procurorului evaluat;– interviul poate fi folosit în scopul completării datelor și informațiilor strânse de către evaluatori, precum și pentru observarea conduitei profesionale a procurorului;– interviul poate, de asemenea, corecta o primă impresie privind performanța procurorului, oferindu-i acestuia posibilitatea de a-și prezenta performanța prin descrierea unor priceperi și expunerea unor cunoștințe pentru care nu au existat oportunități de manifestare. Întrebările pot viza:a. Cunoștințe necesare îndeplinirii activităților profesionale: ● Întrebările de acest tip creează posibilitatea procurorului de a-și pune în evidență cunoștințe juridice substanțiale și procedurale, necesare pentru îndeplinirea cu succes a activităților profesionale specifice. ● Avantajul întrebărilor care vizează cunoștințe în cadrul interviului vine din faptul că întrebările principale pot fi urmate de alte întrebări secundare, care cer clarificări sau investighează mai în profunzime răspunsul procurorului evaluat (interviul aprofundat).b. Aprecierea exemplelor date de intervievat: ● O cunoaștere a acțiunilor profesionale care să permită evaluarea celui care le îndeplinește presupune cunoașterea circumstanțelor concrete în care acțiunile s-au desfășurat precum și a rezultatului acestor acțiuni. De aceea, pentru ca intervievatorul să înțeleagă complet comportamentul evocat, răspunsurile la întrebările comportamentale trebuie să includă următoarele componente: ● Situația sau sarcina profesională în care intervievatul a fost implicat sau pe care a trebuit să o îndeplinească; ● Acțiunea/activitatea desfășurată de intervievat în acea situație; ● Rezultatul acțiunii/activității candidatului. Numai împreună aceste trei elemente permit să se aprecieze dacă cel intervievat a dovedit nivelul și calitatea comportamentului cerut în situația respectivă. De aceea, răspunsurile vagi, generale, nu sunt exemple comportamentale corespunzătoare acestui scop. + Anexa nr. 2 la regulament FIȘĂ PRIVIND VOLUMUL DE ACTIVITATE AL PROCURORULUI ....... PE ANUL .....1. URMĂRIRE PENALĂ

Nr. cauze existente la începutul anului(perioadei de referință)	Nr. cauze intrate în cursul anului(perioadei de referință)	Nr. de cauze soluționate în cursul anului(perioadei de referință)	Din care rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției	Alte soluții	Soluționate
					1 an de la sesizare	2 ani dela sesizare	3 ani de la sesizare

+ Cauze complexe

Nr. cauze existente la începutul anului(perioadei de referință)

Nr. de cauze intrate în cursul anului(perioadei de referință)

Nr. de cauze soluționate în cursul anului(perioadei de referință)

RS procuror		RS sector de activitate
RO procuror		RO sector de activitate
Întocmit,	Procuror evaluat,	Prim-procuror/procuror-șef/procuror-general,

2. SUPRAVEGHEREA URMĂRIRII PENALE

Nr. cauze existente la începutul anului(perioadei de referință)	Nr. cauze intrate în cursul anului(perioadei de referință)	Nr. de cauze soluționate în cursul anului(perioadei de referință)	Din care rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției	Alte soluții	Soluționate
					1 an de la sesizare	2 ani dela sesizare	3 ani de la sesizare

+ Cauze complexe

Nr. cauze existente la începutul anului(perioadei de referință)

Nr. de cauze intrate în cursul anului(perioadei de referință)

Nr. de cauze soluționate în cursul anului(perioadei de referință)

RS procuror		RS sector de activitate
RO procuror		RO sector de activitate
Întocmit,	Procuror evaluat,	Prim-procuror/procuror-șef/procuror-general,

3. ACTIVITATEA DE PARTICIPARE LA ȘEDINȚELE DE JUDECATĂ

Participări în ședințe de judecată		Concluzii pe fond		Concluzii scrise		Număr căide atacdeclarate	Număr căi de atacmotivate		Alte lucrări soluționate
penal	civil	penal	civil	penal	civil			Din care cu depășirea termenului		Din care cu termenul de soluționare depășit

4. ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE ÎN ALTE SECTOARE

Nr. lucrări existente la începutul anului(perioadei de referință)	Nr. lucrări intrate în cursul anului(perioadei de referință)	Nr. lucrări soluționate în cursul anului(perioadei de referință)
			Din care cu termenul de soluționare depășit

RS procuror		RS sector de activitate
RO procuror		RO sector de activitate
Întocmit,	Procuror evaluat,	Prim-procuror/procuror-șef/procuror-general,

+ Anexa nr. 3 la regulament FIȘĂ PRIVIND CALITATEA ACTIVITĂȚII PROCURORULUI ..... PE ANUL ....1. URMĂRIRE PENALĂ măsuri și soluții imputabile procurorului, pe motive de nelegalitate existente la momentul luării măsurii sau al dispunerii soluției de către procuror;2. SUPRAVEGHEREA URMĂRIRII PENALE măsuri și soluții imputabile procurorului, pe motive de nelegalitate existente la momentul luării măsurii sau al dispunerii soluției de către procuror;3. COMPARTIMENTUL JUDICIAR căi de atac admise subiecților procesuali, pe motive de nelegalitate, în cauzele în care procurorul nu a exercitat căile de atac, căi de atac nedeclarate din motive imputabile procurorului, retrase sau respinse din motive de nelegalitate imputabile procurorului

Întocmit,	Procuror
evaluat

+ Anexa nr. 4 la regulament Parchetul ........
RAPORT DE EVALUARE A ACTIVITĂȚII PROFESIONALE1. Numele și prenumele procurorului evaluat .............2. Parchetul la care funcționează ..............3. Perioada supusă evaluării ...............4. Traseul profesional al procurorului evaluat în perioada supusă evaluării*1) ................... *1) Se menționează parchetul/parchetele la care a funcționat în perioada supusă evaluării, precum și funcții de conducere îndeplinite sau eventuale întreruperi de activitate (detașări, concedii pentru îngrijirea copilului, concedii fără plată ș.a), dacă este cazul.I. Activități desfăsurate de comisia de evaluare1. Date privind autoevaluarea ............................ ............................2. Date privind desfășurarea interviului ............................ ............................3. Data comunicării proiectului de raport de evaluare ............................ ............................4. Obiecțiuni formulate la raportul de evaluare/Modul de soluționare a obiecțiunilor formulate ............................ ............................5. Alte mențiuni ............................ ............................II. Fișele de evaluare În activitatea de evaluare a fost completată fișa de evaluare ....., anexă/anexe la prezentul raport de evaluare.III. Calificativul acordat (punctajul obținut) ............................ ............................IV. Recomandări ............................ ............................ Prezentul raport de evaluare a fost întocmit astăzi, ......., în trei exemplare, conform art. 29 alin. (2) din Regulamentul privind evaluarea activității profesionale a procurorilor, aprobat prin Hotărârea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1167/10.12.2024, din care unul se comunică procurorului evaluat, un exemplar se atașează la dosarul de evaluare și un exemplar se înaintează Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea atașării la dosarul profesional. Împotriva calificativului stabilit prin prezentul raport de evaluare, procurorul evaluat poate formula contestație, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Contestația se depune la președintele comisiei de evaluare.

Membrii comisiei de evaluare
1. Nume, prenume - semnătură .............................
2. Nume, prenume - semnătură .............................
3. Nume, prenume - semnătură ............................
4. Nume, prenume membru supleant - semnătură ....................
	Procuror evaluat.............................
	Data înmânării/comunicării.............................
	Semnătura............................

+ Anexa nr. 4A la regulament
FIȘA DE EVALUARE A ACTIVITĂȚII PROFESIONALE A PROCURORILOR ACTIVITATE DE EXECUȚIE NUMELE ȘI PRENUMELE PROCURORULUI EVALUAT: PARCHETUL LA CARE FUNCȚIONEAZĂ:

I. EFICIENȚA - cel mult 30 de puncte	Punctaj*1)[ ]
*1) Se completează în situația în care, în perioada supusă evaluării, procurorul și-a desfășurat activitatea în mai multe sectoare, în același timp sau în perioade diferite.

Motivare: Alte mențiuni privind evaluarea: Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observații și motivare:

I.A. EFICIENȚA ACTIVITĂȚII DE URMĂRIRE PENALĂ:	Punctaj*2)[ ]
*2) Se completează în situația în care, în perioada supusă evaluării, procurorul și-a desfășurat activitatea doar în acest sector
a) Efectuarea urmăririi penale într-un termen rezonabil, ținând cont de complexitatea cauzei și de volumul de activitate al procurorului;	[ ]

RS procuror

RS sector de activitate

RO procuror

RO sector de activitate

R și ARV procuror

Media R și ARV sector de activitate

CC procuror

Cauze soluționate procuror în termen de

Cauze soluționate sector de activitate în termen de

1 an

2 ani

3 ani

Peste 3 ani

1 an

2 ani

3 ani

Peste 3 ani

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

RS (rata de soluționare) = S/E+I x 100 RO (indicele de operativitate) = S/I x 100 E = cauze existente I = cauze intrate S = cauze soluționate R = rechizitorii ARV = acorduri de recunoaștere a vinovăției CC = cauze complexe * Mențiunile din tabel vor fi completate fără luarea în considerare a cauzelor cu autor necunoscut și în raport de perioada efectivă de funcționare a procurorului în cadrul unității de parchet, calculată după formula media * 12 luni; * Media R și ARV sector de activitate se calculează prin raportare la numărul total al funcțiilor de procuror pe schemă;

b) Efectuarea demersurilor în vederea identificării bunurilor susceptibile de luare a măsurilor asigurătorii și luarea acestor măsuri.

[  ]

Motivare: Alte mențiuni privind evaluarea: Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observații și motivare:

I.B. EFICIENȚA ACTIVITĂȚII DE SUPRAVEGHERE A CERCETĂRILOR PENALE	Punctaj*3)[ ]
*3) Se completează în situația în care, în perioada supusă evaluării, procurorul și-a desfășurat activitatea doar în acest sector.
a) Supravegherea și îndrumarea organelor de poliție în activitatea de cercetare penală, reflectată în verificarea periodică și ritmică a stadiului și calității actelor de cercetare penală efectuate de organele de poliție și urmărirea termenelor fixate, precum și în luarea măsurilor prevăzute de art. 303 alin. (3) Cod de procedură penală;	[ ]
b) Efectuarea actelor procedurale și soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, în funcție de complexitatea cauzei și de volumul de activitate al procurorului;	[ ]

RS procuror

RS sector de activitate

RO procuror

RO sector de activitate

R și ARV procuror

Media R și ARV sector de activitate

CC procuror

Cauze soluționate procuror în termen de

Cauze soluționate sector de activitate în termen de

1 an

2 ani

3 ani

Peste 3 ani

1 an

2 ani

3 ani

Peste 3 ani

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

RS (rata de soluționare) = S/E+I x 100 RO (indicele de operativitate) = S/I x 100 E = cauze existente I = cauze intrate S = cauze soluționate R = rechizitorii ARV = acorduri de recunoaștere a vinovăției CC = cauze complexe * Mențiunile din tabel vor fi completate în raport de data repartizării dosarului la procuror în supraveghere, fără luarea în considerare a cauzelor cu autor necunoscut și în raport de perioada efectivă de funcționare a procurorului în cadrul unității de parchet, calculată după formula media * 12 luni; * Media R și ARV sector de activitate se calculează prin raportare la numărul total al funcțiilor de procuror pe schemă;

c) Dispoziții date organelor de cercetare penală de a identifica bunurile susceptibile de luare a măsurilor asigurătorii și luarea acestor măsuri.

[ ]

Motivare: Alte mențiuni privind evaluarea: Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observații și motivare:

I.C. EFICIENȚA ACTIVITĂȚII DE PARTICIPARE ÎN ȘEDINȚELE DE JUDECATĂ	Punctaj*4)
*4) Se completează în situația în care, în perioada supusă evaluării, procurorul și-a desfășurat activitatea doar în acest sector.
a) Operativitatea în motivarea căilor de atac declarate, cu respectarea termenelor legale și administrative;	[ ]
b) Operativitatea soluționării altor lucrări, specifice activității judiciare.	[ ]

Nr. participări procuror în ședințele de judecată	Nr. participări în ședințele de judecată pe sector de activitate	Nr. concluzii susținute procuror	Nr. concluzii susținute în sectorul de activitate	Nr. căi de atac redactate procuror	Nr. căi de atac redactate sector de activitate	Nr. căi de atac redactate de procuror cu depășirea termenului legal sau administrativ în procente	Alte lucrări
Nr. participări procuror în ședințele de judecată		Nr. concluzii susținute procuror	Nr. concluzii susținute în sectorul de activitate	Nr. căi de atac redactate procuror	Nr. căi de atac redactate sector de activitate		RS procuror	RS sector de activitate	RO procuror	RO sector de activitate
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5

RS (rata de soluționare) = S/E+I x 100 RO (indicele de operativitate) = S/I x 100 E = alte lucrări existente I = alte lucrări intrate S = alte lucrări soluționate * Mențiunile din tabel vor fi completate în raport de perioada efectivă de funcționare a procurorului în cadrul unității de parchet, calculată după formula media * 12 luni Motivare: Alte mențiuni privind evaluarea: Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observații și motivare:

I.D. EFICIENȚA ACTIVITĂȚILOR DESFĂȘURATE ÎN ALTE SECTOARE	Punctaj*5)
*5) Se completează în situația în care, în perioada supusă evaluării, procurorul și-a desfășurat activitatea doar în acest sector.

+ Operativitatea soluționării lucrărilor, cu respectarea termenelor legale și administrative

RS (rata de soluționare) = S/E+I x 100 RO (indicele de operativitate) = S/I x 100 E = lucrări existente I = lucrări intrate S = lucrări soluționate LC = lucrări complexe * Mențiunile din tabel vor fi completate în raport de perioada efectivă de funcționare a procurorului în cadrul unității de parchet, calculată după formula media * 12 luni Motivare: Alte mențiuni privind evaluarea: Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observații și motivare: Punctaj obținut la criteriul "eficiență": Obiecțiuni:

II. CALITATEA - cel mult 30 de puncte	Punctaj*6)
*6) Se completează în situația în care, în perioada supusă evaluării, procurorul și-a desfășurat activitatea în mai multe sectoare, în același timp sau în perioade diferite.

Motivare: Alte mențiuni privind evaluarea: Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observații și motivare:

II.A. CALITATEA ACTIVITĂȚII DE URMĂRIRE PENALĂ	Punctaj*7)
*7) Se completează în situația în care, în perioada supusă evaluării, procurorul și-a desfășurat activitatea doar în acest sector
a) Măsuri și soluții imputabile procurorului, pe motive de nelegalitate, existente la momentul luării măsurii sau al dispunerii soluției de către procuror;	[ ]
b) Calitatea redactării și motivării soluțiilor, interpretarea probelor, calitatea exprimării și capacitatea de sinteză.	[ ]

Motivare: Alte mențiuni privind evaluarea: Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observații și motivare:

II.B. CALITATEA ACTIVITĂȚII DE SUPRAVEGHERE A CERCETĂRILOR PENALE	Punctaj*8)[ ]
*8) Se completează în situația în care, în perioada supusă evaluării, procurorul și-a desfășurat activitatea doar în acest sector.
a) Măsuri și soluții imputabile procurorului, pe motive de nelegalitate existente la momentul luării măsurii sau al dispunerii soluției de către procuror	[ ]
b) Calitatea redactării și motivării soluțiilor, interpretarea probelor, calitatea exprimării și capacitatea de sinteză.	[ ]

Motivare: Alte mențiuni privind evaluarea: Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observații și motivare:

II.C. CALITATEA ACTIVITĂȚII DE PARTICIPARE LA ȘEDINȚELE DE JUDECATĂ	Punctaj*9)[ ]
*9) Se completează în situația în care, în perioada supusă evaluării, procurorul și-a desfășurat activitatea doar în acest sector.
a) Întocmirea fișelor de ședință și actualizarea lor permanentă, exercitarea rolului activ în ședințele de judecată și calitatea concluziilor susținute în ședințele de judecată;	[ ]
b) Calitatea redactării și motivării căilor de atac, acuratețea raționamentului juridic și rigoarea expunerii faptelor;	[ ]
c) Căi de atac admise subiecților procesuali, pe motive de nelegalitate, în cauzele în care procurorul nu a exercitat căile de atac, căi de atac nedeclarate din motive imputabile procurorului, retrase sau respinse din motive de nelegalitate imputabile procurorului.	[ ]

Motivare: Alte mențiuni privind evaluarea: Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observații și motivare:

II.D. CALITATEA ACTIVITĂȚILOR DESFĂȘURATE ÎN ALTE SECTOARE	Punctaj*10)[ ]
*10) Se completează în situația în care, în perioada supusă evaluării, procurorul și-a desfășurat activitatea doar în acest sector.
a) Calitatea actelor întocmite, acuratețea raționamentului și rigoarea exprimării;	[ ]
b) Respectarea prevederilor cuprinse în legi, ordine și regulamente.	[ ]

Motivare: Alte mențiuni privind evaluarea: Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observații și motivare: Punctajul obținut la criteriul "calitatea activității": Obiecțiuni:

III. INTEGRITATEA - cel mult 30 de puncte

Punctaj[ ]

- încălcări ale Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor, stabilite prin hotărâri definitive ale Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii; sancțiuni disciplinare care privesc aspecte de integritate rămase definitive în perioada supusă evaluării, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare care privesc aspecte de integritate; pronunțarea față de procurorul evaluat a unor soluții de amânare a aplicării pedepsei, de renunțare la aplicarea pedepsei, dispuse printr-o hotărâre definitivă, precum și de renunțare la urmărirea penală, confirmată de judecătorul de cameră preliminară, pentru care Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nu a propus eliberarea din funcție, în condițiile legii.

Motivare: Alte mențiuni privind evaluarea: Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observații și motivare: Punctajul obținut la criteriul "integritate": Obiecțiuni:

IV. FORMAREA PROFESIONALĂ CONTINUĂ - cel mult 10 puncte	Punctaj[ ]
- disponibilitatea de a participa la programele de formare profesională continuă ori la alte forme de perfecționare profesională, participarea la învățământul profesional al procurorilor.

Motivare: Alte mențiuni privind evaluarea: Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observații și motivare: Punctajul obținut la criteriul "formare profesională continuă": Obiecțiuni: PUNCTAJUL OBȚINUT LA EVALUAREA CELOR PATRU CRITERII: CALIFICATIVUL ACORDAT: Obiecțiuni: + Anexa nr. 4B la regulament
FIȘA DE EVALUARE A ACTIVITĂȚII PROFESIONALE A PROCURORILOR ACTIVITATE DE CONDUCERE NUMELE ȘI PRENUMELE PROCURORULUI EVALUAT: PARCHETUL LA CARE FUNCȚIONEAZĂ:

I. MODUL DE ÎNDEPLINIRE A ATRIBUȚIILOR MANAGERIALE	Punctaj
a) Capacitatea de conducere și organizare - cel mult 15 puncte	[ ]

Motivare: Alte mențiuni privind evaluarea: Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observații și motivare:

	Punctaj
b) Capacitatea de control - cel mult 15 puncte	[ ]

Motivare: Alte mențiuni privind evaluarea: Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observații și motivare:

	Punctaj
c) Capacitatea decizională și asumarea răspunderii - cel mult 15 puncte	[ ]

Motivare: Alte mențiuni privind evaluarea: Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observații și motivare:

	Punctaj
d) Comportamentul și comunicarea - cel mult 15 puncte	[ ]

Motivare: Alte mențiuni privind evaluarea: Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observații și motivare: Punctajul obținut la criteriul "modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale": Obiecțiuni:

II. INTEGRITATEA - cel mult 30 de puncte

Punctaj[ ]

- încălcări ale Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor, stabilite prin hotărâri definitive ale Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii; sancțiuni disciplinare care privesc aspecte de integritate rămase definitive în perioada supusă evaluării, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare; pronunțarea față de procurorul evaluat a unor soluții de amânare a aplicării pedepsei, de renunțare la aplicarea pedepsei, dispuse printr-o hotărâre judecătorească definitivă, precum și de renunțare la urmărire penală, confirmată de judecătorul de cameră preliminară, pentru care Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nu a propus eliberarea din funcție, în condițiile legii.

Motivare: Alte mențiuni privind evaluarea: Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observații și motivare: Punctajul obținut la criteriul "integritate": Obiecțiuni:

III. FORMAREA PROFESIONALĂ CONTINUĂ - cel mult 10 puncte	Punctaj[ ]
- disponibilitatea de a participa la programele de formare profesională continuă ori la alte forme de perfecționare profesională, participarea la învățământul profesional al procurorilor

Motivare: Alte mențiuni privind evaluarea: Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observații și motivare: Punctajul obținut la criteriul "formare profesională continuă": Obiecțiuni: PUNCTAJUL OBȚINUT LA EVALUAREA CELOR TREI CRITERII: CALIFICATIVUL ACORDAT: Obiecțiuni: + Anexa nr. 4C la regulament
FIȘA DE EVALUARE A ACTIVITĂȚII PROFESIONALE A PROCURORILOR ACTIVITATE CONCOMITENTĂ SAU SUCCESIVĂ DE CONDUCERE ȘI DE EXECUȚIE NUMELE ȘI PRENUMELE PROCURORULUI EVALUAT: PARCHETUL LA CARE FUNCȚIONEAZĂ:

I. MODUL DE ÎNDEPLINIRE A ATRIBUȚIILOR MANAGERIALE	Punctaj
a) Capacitatea de conducere și organizare - cel mult 7,5 puncte	[ ]

Motivare: Alte mențiuni privind evaluarea: Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observații și motivare:

	Punctaj
b) Capacitatea de control - cel mult 7,5 puncte	[ ]

Motivare: Alte mențiuni privind evaluarea: Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observații și motivare:

	Punctaj
c) Capacitatea decizională și asumarea răspunderii - cel mult 7,5 puncte	[ ]

Motivare: Alte mențiuni privind evaluarea: Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observații și motivare:

	Punctaj
d) Comportamentul și comunicarea - cel mult 7,5 puncte	[ ]

II. EFICIENȚA - cel mult 15 puncte

Punctaj*1)[ ]

*1) Se completează în situația în care, în perioada supusă evaluării, procurorul și-a desfășurat activitatea în mai multe sectoare, în același timp sau în perioade diferite. Motivare: Alte mențiuni privind evaluarea: Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observații și motivare:

II.A. EFICIENȚA ACTIVITĂȚII DE URMĂRIRE PENALĂ:	Punctaj*2)[ ]
a) Efectuarea urmăririi penale într-un termen rezonabil, ținând cont de complexitatea cauzei și de volumul de activitate al procurorului	[ ]

*2) Se completează în situația în care, în perioada supusă evaluării, procurorul și-a desfășurat activitatea doar în acest sector.

RS procuror

RS sector de activitate

RO procuror

RO sector de activitate

R și ARV procuror

Media R și ARV sector de activitate

CC procuror

Cauze soluționate procuror în termen de

Cauze soluționate sector de activitate în termen de

1 an

2 ani

3 ani

Peste 3 ani

1 an

2 ani

3 ani

Peste 3 ani

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

RS (rata de soluționare) = (S / E + I) x 100 RO (indicele de operativitate) = (S / I) x 100 E = cauze existente I = cauze intrate S = cauze soluționate R = rechizitorii ARV = acorduri de recunoaștere a vinovăției CC = cauze complexe * Mențiunile din tabel vor fi completate fără luarea în considerare a cauzelor cu autor necunoscut și în raport de perioada efectivă de funcționare a procurorului în cadrul unității de parchet, calculată după formula media * 12 luni; * Media R și ARV sector de activitate se calculează prin raportare la numărul total al funcțiilor de procuror pe schemă;

b) Efectuarea demersurilor în vederea identificării bunurilor susceptibile de luare a măsurilor asigurătorii și luarea acestor măsuri

[ ]

Motivare: Alte mențiuni privind evaluarea: Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observații și motivare:

II.B. EFICIENȚA ACTIVITĂȚII DE SUPRAVEGHERE A CERCETĂRILOR PENALE	Punctaj*3)[ ]
a) Supravegherea și îndrumarea organelor de poliție în activitatea de cercetare penală, reflectate în verificarea periodică și ritmică a stadiului și calității actelor de cercetare penală efectuate de organele de poliție și urmărirea termenelor fixate, precum și în luarea măsurilor prevăzute de art. 303 alin. (3) Cod de procedură penală	[ ]
b) Efectuarea actelor procedurale și soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, în funcție de complexitatea cauzei și de volumul de activitate al procurorului	[ ]

*3) Se completează în situația în care, în perioada supusă evaluării, procurorul și-a desfășurat activitatea doar în acest sector.

RS procuror

RS sector de activitate

RO procuror

RO sector de activitate

R și ARV procuror

Media R și ARV sector de activitate

CC procuror

Cauze soluționate procuror în termen de

Cauze soluționate sector de activitate în termen de

1 an

2 ani

3 ani

Peste 3 ani

1 an

2 ani

3 ani

Peste 3 ani

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

RS (rata de soluționare) = S/(E+I) x 100 RO (indicele de operativitate) = S/I x 100 E = cauze existente I = cauze intrate S = cauze soluționate R = rechizitorii ARV = acorduri de recunoaștere a vinovăției CC = cauze complexe * Mențiunile din tabel vor fi completate în raport de data repartizării dosarului la procuror în supraveghere, fără luarea în considerare a cauzelor cu autor necunoscut și în raport de perioada efectivă de funcționare a procurorului în cadrul unității de parchet, calculată după formula media * 12 luni; * Media R și ARV sector de activitate se calculează prin raportare la numărul total al funcțiilor de procuror pe schemă;

c) Dispoziții date organelor de cercetare penală de a identifica bunurile susceptibile de luare a măsurilor asigurătorii și luarea acestor măsuri.

[ ]

Motivare: Alte mențiuni privind evaluarea: Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observații și motivare:

II.C. EFICIENȚA ACTIVITĂȚII DE PARTICIPARE ÎN ȘEDINȚELE DE JUDECATĂ	Punctaj *4)
	[ ]
a) Operativitatea în motivarea căilor de atac declarate, cu respectarea termenelor legale și administrative	[ ]
b) Operativitatea soluționării altor lucrări, specifice activității judiciare	[ ]

*TABEL PG. 58-1**4) Se completează în situația în care, în perioada supusă evaluării, procurorul și-a desfășurat activitatea doar în acest sector.

Nr. participări procuror în ședințele de judecată	Nr. participări în ședințele de judecată pe sector de activitate	Nr. concluzii susținute procuror	Nr. concluzii susținute în sectorul de activitate	Nr. căi de atac redactate procuror	Nr. căi de atac redactate sector de activitate	Nr. căi de atac redactate de procuror cu depășirea termenului legal sau administrativ în procente	Alte lucrări
Nr. participări procuror în ședințele de judecată		Nr. concluzii susținute procuror	Nr. concluzii susținute în sectorul de activitate	Nr. căi de atac redactate procuror	Nr. căi de atac redactate sector de activitate		RS procuror	RS sector de activitate	RO procuror	RO sector de activitate
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5

RS (rata de soluționare) = S/(E+I) x 100 RO (indicele de operativitate) = S/I x 100 E = alte lucrări existente I = alte lucrări intrate S = alte lucrări soluționate * Mențiunile din tabel vor fi completate în raport de perioada efectivă de funcționare a procurorului în cadrul unității de parchet, calculată după formula media * 12 luni Motivare: Alte mențiuni privind evaluarea: Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observații și motivare:

II.D. EFICIENȚA ACTIVITĂȚILOR DESFĂȘURATE ÎN ALTE SECTOARE	Punctaj *5)
	[ ]

*5) Se completează în situația în care, în perioada supusă evaluării, procurorul și-a desfășurat activitatea doar în acest sector. + Operativitatea soluționării lucrărilor, cu respectarea termenelor legale și administrative

	RS procuror	RS sector de activitate	RO procuror	RO sector de activitate	LC procuror	Nr. lucrări redactate peste termen procuror în procente
	RS procuror	RS sector de activitate	RO procuror	RO sector de activitate	LC procuror	Nr. lucrări redactate peste termen procuror în procente
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5

RS (rata de soluționare) = S/(E+I) x 100 RO (indicele de operativitate) = S/I x 100 E = lucrări existente I = lucrări intrate S = lucrări soluționate LC = lucrări complexe * Mențiunile din tabel vor fi completate în raport de perioada efectivă de funcționare a procurorului în cadrul unității de parchet, calculată după formula media * 12 luni Motivare: Alte mențiuni privind evaluarea: Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observații și motivare: Punctaj obținut la criteriul "eficiență": Obiecțiuni:

III. CALITATEA - cel mult 15 puncte	Punctaj *6)
	[ ]

*6) Se completează în situația în care, în perioada supusă evaluării, procurorul și-a desfășurat activitatea în mai multe sectoare, în același timp sau în perioade diferite. Motivare: Alte mențiuni privind evaluarea: Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observații și motivare:

III.A. CALITATEA ACTIVITĂȚII DE URMĂRIRE PENAL	Punctaj *7)
	[ ]
a) Măsuri și soluții imputabile procurorului, pe motive de nelegalitate, existente la momentul luării măsurii sau al dispunerii soluției de către procuror	[ ]
b) Calitatea redactării și motivării soluțiilor, interpretarea probelor, calitatea exprimării și capacitatea de sinteză	[ ]

*7) Se completează în situația în care, în perioada supusă evaluării, procurorul și-a desfășurat activitatea doar în acest sector. Motivare: Alte mențiuni privind evaluarea: Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observații și motivare:

III.B. CALITATEA ACTIVITĂȚII DE SUPRAVEGHERE A CERCETĂRILOR PENALE	Punctaj *8)
	[ ]
a) Măsuri și soluții imputabile procurorului, pe motive de nelegalitate existente la momentul luării măsurii sau al dispunerii soluției de către procuror	[ ]
b) Calitatea redactării și motivării soluțiilor, interpretarea probelor, calitatea exprimării și capacitatea de sinteză	[ ]

*8) Se completează în situația în care, în perioada supusă evaluării, procurorul și-a desfășurat activitatea doar în acest sector. Motivare: Alte mențiuni privind evaluarea: Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observații și motivare:

III.C. CALITATEA ACTIVITĂȚII DE PARTICIPARE LA ȘEDINȚELE DE JUDECATĂ	Punctaj *9)
	[ ]
a) Întocmirea fișelor de ședință și actualizarea lor permanentă, exercitarea rolului activ în ședințele de judecată și calitatea concluziilor susținute în ședințele de judecată	[ ]
b) Calitatea redactării și motivării căilor de atac, acuratețea raționamentului juridic și rigoarea expunerii faptelor	[ ]
c) Căi de atac admise subiecților procesuali pe motive de nelegalitate, în cauzele în care procurorul nu a exercitat căile de atac, căi de atac nedeclarate din motive imputabile procurorului, retrase sau respinse din motive de nelegalitate imputabile procurorului	[ ]

*9) Se completează în situația în care, în perioada supusă evaluării, procurorul și-a desfășurat activitatea doar în acest sector. Motivare: Alte mențiuni privind evaluarea: Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observații și motivare:

III.D. CALITATEA ACTIVITĂȚILOR DESFĂȘURATE ÎN ALTE SECTOARE	Punctaj *10)
	[ ]
a) Calitatea actelor întocmite, acuratețea raționamentului și rigoarea exprimării	[ ]
b) Respectarea prevederilor cuprinse în legi, ordine și regulamente	[ ]

*10) Se completează în situația în care, în perioada supusă evaluării, procurorul și-a desfășurat activitatea doar în acest sector. Motivare: Alte mențiuni privind evaluarea: Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observații și motivare: Punctajul obținut la criteriul "calitatea activității": Obiecțiuni:

IV. INTEGRITATEA - cel mult 30 de puncte	Punctaj
	[ ]

– încălcări ale Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor, stabilite prin hotărâri definitive ale Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii; sancțiuni disciplinare care privesc aspecte de integritate rămase definitive în perioada supusă evaluării, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare; pronunțarea față de procurorul evaluat a unor soluții de amânare a aplicării pedepsei, de renunțare la aplicarea pedepsei, dispuse printr-o hotărâre judecătorească definitivă, precum și de renunțare la urmărire penală, confirmată de judecătorul de cameră preliminară, pentru care Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nu a propus eliberarea din funcție, în condițiile legii. Motivare: Alte mențiuni privind evaluarea: Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observații și motivare: Punctajul obținut la criteriul "integritate": Obiecțiuni:

V. FORMAREA PROFESIONALĂ CONTINUĂ - cel mult 10 puncte	Punctaj
	[ ]

– disponibilitatea de a participa la programele de formare profesională continuă ori la alte forme de perfecționare profesională, participarea la învățământul profesional al procurorilor Motivare: Alte mențiuni privind evaluarea: Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observații și motivare: Punctajul obținut la criteriul "formare profesională continuă": Obiecțiuni: PUNCTAJUL OBȚINUT LA EVALUAREA CELOR CINCI CRITERII: CALIFICATIVUL ACORDAT: Obiecțiuni: -----

RS procuror

RS sector de activitate

RO procuror

RO sector de activitate

LC procuror

Nr. lucrări redactate peste termen procuror în procente