Cuprins

PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024al Sitului Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei

EMITENT

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR

Publicată în  MONITORUL OFICIAL nr. 646 bis din 8 iulie 2024



Notă ...
Aprobat prin ORDINUL nr. 1.387 din 20 iunie 2024, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 646 din 8 iulie 2024.  +  CUPRINS1. INFORMAȚII GENERALE1.1. Descrierea sintetică a Planului de management ... 1.2. Procesul de elaborare al Planului de management ... 1.3. Descrierea ariei naturale protejate vizate de Planul de management1.3.1. Aria naturală protejată vizată de Planul de management ... 1.3.2. Localizarea ariei naturale protejate vizate de Planul de management ... 1.3.3. Limitele ariei naturale protejate vizate de Planul de management ... 1.3.4. Zonarea internă a ariei naturale protejate ...  ...  ... 2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE2.1. Geologie ... 2.2. Hidrografie ... 2.3. Pedologie ... 2.4. Clima ... 2.5. Elemente de interes conservativ, de tip abiotic ...  ... 3. MEDIUL BIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE3.1. Ecosistemele ... 3.2. Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată3.2.1. Habitate Natura 2000 ... 3.2.2. Habitate după clasificarea națională ...  ... 3.3. Specii de faună de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată3.3.1. Ihtiofaună ... 3.3.2. Herpetofaună ... 3.3.3. Mamifere ...  ... 3.4. Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată ...  ... 4. INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE4.1. Comunitățile locale și factorii interesați4.1.1. Comunitățile locale ... 4.1.2. Factorii interesați ...  ... 4.2. Utilizarea terenului ... 4.3. Situația juridică a terenurilor ... 4.4. Administratori, gestionari și utilizatori ... 4.5. Infrastructură și construcții ... 4.6. Patrimoniu cultural ... 4.7. Obiective turistice ...  ... 5. ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT (PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI) ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE ȘI SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV5.1. Lista activităților cu potențial impact5.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate ... 5.1.2. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate ...  ... 5.2. Hărțile activităților cu potențial impact5.2.1. Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate ... 5.2.2. Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate ...  ... 5.3. Evaluarea impacturilor asupra speciilor5.3.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor ... 5.3.2. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor ...  ... 5.4. Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate5.4.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate ... 5.4.2. Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate ...  ...  ... 6. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE6.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ6.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei ... 6.1.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei ... 6.1.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei ... 6.1.4. Evaluarea globală a speciei ...  ... 6.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ6.2.1. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat ... 6.2.2. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat ... 6.2.3. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor ... 6.2.4. Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat ...  ... 6.3. Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a speciilor/habitatelor pentru care a fost desemnat situl6.3.1. Habitate ... 6.3.2. Ihtiofaună ... 6.3.3. Herpetofaună ... 6.3.4. Mamifere ...  ...  ... 7. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT7.1. Scopul Planului de management pentru aria naturală protejată ... 7.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități7.2.1. Obiectiv general ... 7.2.2. Obiective specifice ... 7.2.3. Măsuri specifice/măsuri de management ...  ...  ... 8. PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR8.1. Planul de activități ... 8.2. Estimarea resurselor necesare ...  ... 9. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR9.1. Raportări periodice ... 9.2. Urmărirea activităților planificate ... 9.3. Indicarea activității realizate ...  ... 10. BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE ... 11. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT11.1. Regulamentul ariei naturale protejate ... 11.2. Fotografii11.2.1. Habitatul 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae) ... 11.2.2. Specia Barbus petenyi ... 11.2.3. Specia Cottus transsilvaniae ... 11.2.4. Specia Eudontomyzon mariae ... 11.2.5. Specia Romanogobio uranoscopus ... 11.2.6. Specia Triturus cristatus ... 11.2.7. Specia Bombina variegata ... 11.2.8. Specia Lutra lutra ...  ... 11.3. Hărți/Seturi de date geospațiale (GIS)1. Harta suprapunerilor ariei naturale protejate ... 2. Harta localizării ariei naturale protejate ... 3. Harta limitelor ariei naturale protejate ... 4. Harta zonării interne ... 5. Harta geologică ... 6. Harta hidrografică ... 7. Harta solurilor ... 8. Harta temperaturilor-medii multianuale ... 9. Harta precipitațiilor-medii multianuale ... 10. Harta ecosistemelor ... 11. Harta distribuției tipului de habitat 91E0* ... 12. Hărțile distribuției speciilor ... 13. Harta unităților administrativ-teritoriale ... 14. Harta utilizării terenurilor ... 15. Harta juridică a terenului ... 16. Harta infrastructurii rutiere și a căilor ferate ... 17. Harta privind perimetrul construit al localităților ... 18. Harta construcțiilor ... 19. Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural național ... 20. Harta obiectivelor turistice și punctelor de belvedere ... 21. Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate ... 22. Harta amenințărilor la nivelul ariei naturale protejate ... 23. Harta distribuției impacturilor asupra speciilor ... 24. Harta distribuției impacturilor asupra habitatului 91E0* ...  ...  ... 1. INFORMAȚII GENERALE1.1. Descrierea sintetică a Planului de management Planul de management reprezintă un document strategic pe termen lung. Comisia Europeană promovează realizarea unui management eficient al Siturilor Natura 2000, atât pentru asigurarea unei stări de conservare favorabilă a habitatelor și speciilor, cât și pentru crearea unui cadru general de analiză a compatibilității diverselor activități viitoare - planuri și proiecte, cu obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000. Conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei reprezintă documentul oficial cu rol de reglementare pentru managementul ariei naturale protejate, pentru autoritățile care reglementează activități pe teritoriul acesteia precum și pentru persoanele fizice și juridice care dețin sau care administrează terenuri și alte bunuri și/sau care desfășoară activități în perimetrul și în vecinătatea ariei naturale protejate. În Planul de management este evaluată și descrisă situația actuală a ariei naturale protejate fiind definite măsurile de gospodărire necesare conservării acesteia. Planul de management reprezintă documentul rezultat în urma unui proces continuu care în timp face posibilă realizarea unui management eficient și adaptabil al ariei naturale protejate. Aria naturală protejată vizată de Planul de management - ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei a fost declarată prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/2011 și se întinde pe o suprafață de 219,70 ha. Situl este localizat în Regiunea de Dezvoltare Sud - Muntenia, în județul Argeș, pe teritoriul administrativ al comunelor Albeștii de Muscel, Berevoești și Bughea de Jos, în apropierea drumului național DN73C, care leagă municipiul Curtea de Argeș de localitatea Berevoești. În conformitate cu harta delimitării regiunilor biogeografice la nivel național (Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România), teritoriul pe care este amplasată aria naturală protejată face parte din două regiuni biogeografice: continentală și alpină. Importanța sitului ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei este dată de valoarea naturală ridicată a acestuia, fiind prezent habitatul prioritar 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae) (enumerat în anexa I a Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și speciile prioritare 1355 Lutra lutra, 1193 Bombina variegata, 1166 Triturus cristatus, 1138 Barbus petenyi, 1163 Cottus transsilvaniae, 2484 Eudontomyzon mariae, 1122 Raomanogobio uranoscopus (enumerate în anexa II a Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Scopul Planului de management este de a asigura un cadru legislativ adecvat pentru a menține sau a îmbunătăți, acolo unde este cazul, starea favorabilă de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară pentru care a fost declarat situl Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, precum și coerența rețelei Natura 2000 și menținerea diversității biologice în regiunea biogeografică continentală și alpină, în contextul dezvoltării durabile a comunităților locale prezente. Obiectivele prezentului Plan de management vizează:O.G.1. Asigurarea conservării habitatului, în sensul menținerii stării de conservare "favorabilă" a acestuia ... O.G.2. Asigurarea conservării speciilor de amfibieni și mamifere pentru care a fost desemnată aria naturală protejată, în sensul îmbunătățirii, respectiv menținerii stării de conservare favorabilă a acestora ... O.G.3. Asigurarea conservării speciilor de pești pentru care a fost declarată aria naturală protejată, în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabilă a acestora. ... O.G.4. Realizarea monitorizării biodiversității. ... O.G.5. Creșterea gradului de conștientizare și educație ecologică a publicului din zona Sitului ROSCI 0258 Văile Brătiei și Brătioarei ... O.G.6. Promovarea utilizării durabile a resurselor din zona Sitului. ... O.G.7. Desfășurare turism durabil, prin intermediul valorilor naturale locale și a specificității acestora. ...   +  Cadrul legislativ referitor la ariile naturale protejate vizate de Planul de management Tabel 1 - Acte normative relevante în contextul aplicării Planului de management

Nr.	Tip act	Număr act	An act	Denumire	Descriere act
1	Dir.	92/43/CEE	1992	Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice.	Directiva Habitate, se referă la asigurarea biodiversității prin conservarea habitatelor naturale și a faunei și florei sălbatice pe teritoriul european al statelor membre. Directiva reglementează menținerea sau restabilirea, într-o stare de conservare favorabilă, a habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică de interes comunitar, în cadrul rețelei ecologice europene Natura 2000.
2	OUG	57	2007	Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.	Actul normativ care reglementează regimul ariilor naturale protejate.
3	OUG	195	2005	Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare.	Actul normativ care reglementează protecția mediului.
4	OM	1964	2007	Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/2011.	Actul normativ de desemnare a ariei naturale protejate.
5	L	107	1996	Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare.	Actul normativ care reglementează managementul apelor.
6	HG	1076	2004	Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările și completările ulterioare.	Actul normativ care reglementează procedura de evaluare strategică de mediu.
7	Lege	350	2001	Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare.	Actul normativ care reglementează amenajarea teritoriului și urbanismul.
8	L	407	2006	Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare.	Actul normativ care reglementează sectorul cinegetic.
9	L	46	2008	Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare.	Actul normativ care reglementează sectorul silvic.
10	OM	979	2009	Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.	Actul normativ de reglementare a speciilor invazive.
11	OM	3836	2012	Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3836/2012 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial.	Actul normativ de reglementare a tarifelor.
12	OM	1822	2020	Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 1822/2020 pentru aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare a ariilor naturale protejate.	Actul normativ de reglementare a atribuirii în administrare a ariilor naturale protejate.
13	OM	1682	2023	Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 1682/2023 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.	Aprobă Ghidul metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar
14	OM	901	2023	Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 901/2023 privind aprobarea Ghidului de elaborare a Planului de management al ariilor naturale protejate.	Se aprobă Ghidul de elaborare a Planului de management al ariilor naturale protejate

Tabel 2 - Tabel centralizator cu măsurile adresate habitatelor și speciilor de interes conservativ în funcție de starea de conservare a acestora și presiunile și amenințările cu care se confruntă acestea

Elementele de interes conservativ	Starea de conservare F/NI/NR	Cod Presiune/Amenințare	Măsurile active de conservare propuse
Lutra lutra(Vidra euroasiatică)	NI	PRESIUNI:B07. Alte activități silvice decât cele listate mai susC01.01 Extragere de nisip și pietrișD01.02 Drumuri, autostrăziE01. Zone urbanizate, habitare umană (locuințe umane)E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/ deșeuri provenite din baze de agrementF02.03 Pescuit de agrementF03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj J02.03 Canalizare și deviere de apă J02.05.05 Hidrocentrale mici, stăvilare K03.06 Antagonism cu animale domestice L08 Inundații (procese naturale) AMENINȚĂRI:F03.02.04 Controlul prădătorilor H01.02 Poluarea apelor de suprafață prin inundații K01.03 Secare	• Realizarea monitorizării stării de conservare pentru specia Lutra lutra în ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei• Aplicarea periodică, împreună cu factorii interesați, a protocolului standardizat de monitorizare și evaluare a mărimii și distribuției spațiale a populației de vidră din ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei• Realizarea unui studiu de împădurire a malurilor cursurilor de apă în limitele sitului ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei• Plantarea de pâlcuri de arbori pe malul ecosistemelor acvatice (râuri, pârâuri).• Implicarea unor instituții/organizații partenere pentru realizarea unui management participativ al speciei Lutra lutra în ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei• Realizarea unei campanii de educare și informare a factorilor interesați, în sensul îmbunătățirii coexistenței om-vidră• Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei naturale protejate, aici incluzând și specia Lutra lutra și amenințările/presiunile la adresa acesteia.• Prevenirea braconajului cinegetic și piscicol• Monitorizarea stării de sănătate a populației de vidră la nivelul ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei• Monitorizarea calității habitatului speciei în sit• Promovarea îmbunătățirii calității habitatelor pentru speciile pradă prin diversificarea și densifierea resurselor trofice• Realizarea unui studiu de inventariere și cartare a locurilor de odihnă și a vizuinelor utilizate de vidră• Controlul și monitorizarea atentă a construcțiilor de obiective de infrastructură care pot duce în viitor la fragmentarea habitatului speciei.• Controlul și monitorizarea atentă a managementului deșeurilor industriale și menajere. Eliminarea deșeurilor din aria naturală protejată.• Interzicerea tăierii arborilor de pe malul apelor. Excepții sunt permise doar în cazul activităților de reconstrucție ecologică a habitatelor, realizate și cu avizul administratorului sitului.• Reabilitarea sau modernizarea oricărei infrastructuri de transport linear (drumuri de orice fel), sau construcția de infrastructură nouă de acest tip se poate efectua doar cu avizul administratorului sitului.• Interzicerea lucrărilor de regularizare a malurilor sau a altor lucrării hidrotehnice care modifică cursurile de apă, (doar cu anumite excepții, precum cazul alunecărilor) și nu se vor întreprinde alte măsuri specifice de regularizare, cu excepția zonelor locuite, dacă nu există alte alternative, în scopul asigurării integrității vizuinelor, siturilor de reproducere și odihnă ale speciei Lutra lutra• Nu se va circula cu vehicule de orice tip în albia râurilor și a altor zone umede din sit;• Limitarea lucrărilor/proiectelor care duc la scăderea debitului (de exemplu prin captare) sau la variații de debit• Monitorizarea zonelor umede inundate temporar și relocarea ihtiofaunei rămasă captivă• Achiziția și instalarea de sisteme de protecție, garduri electrice și garduri de plasă, a bazinelor de creștere a peștilor, împotriva speciilor ihtiofage, precum: Lutra lutra• Analiza resurselor trofice disponibile și cele utilizate de populația de vidră în ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, a impactului vidrelor asupra populațiilor speciilor pradă și stabilirea unor măsuri concrete de management integrat a vidrei și a speciilor pradă adaptate situațiilor reale la nivelul ariei protejate și zonei învecinate• Realizarea la nivelul ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei a unor studii privind impactul câinilor hoinari asupra faunei în general și a vidrei în special și adoptarea legală/implementarea urgentă a unor măsuri de reducere a numărului și distribuției câinilor hoinari din habitatele populate de vidră• Implementarea unui program eficient pentru reducerea numărului de câini hoinari care trăiesc în habitatele utilizate de vidră• Asigurarea continuități longitudinale a cursurilor de apă din situl Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei
Bombina variegata (Izvorașul cu burtă galbenă)	FV	PRESIUNI:B07 Alte activități silvice decât cele listate mai susG05.11 Moartea sau rănirea prin coliziuneK01.02 ColmatareH01.03 Alte surse de poluare a apelor de suprafațăH05.01 Gunoiul și deșeurile solideAMENINȚĂRI:B07 Alte activități silvice decât cele listate mai susC01.01 Extragere de nisip și pietrișG05.11 Moartea sau rănirea prin coliziuneK01.03 Secare	• Prevenirea mortalității prin accidentare la specia Bombina variegate• Instruirea lucrătorilor pe utilaje de transport forestier în vederea ocrotirii habitatelor acvatice temporare• Ocrotirea habitatelor acvatice de reproducere a speciei în zonele de exploatare forestieră.• Igienizarea habitatelor acvatice în care a fost observată specia și a fost identificată această presiune.• Limitarea pierderilor de apă la nivelul unor habitate acvatice utilizate de specie și astfel, limitarea concentrării nutrienților și a algelor• Decontaminarea zonelor afectate de poluare cu ulei mineral• Interzicerea extragerii de nisip și pietriș în zonele din albia minoră, în perioada activă a amfibienilor (martie – octombrie)
Triturus cristatus (Tritonul cu creastă)	NR	PRESIUNI: H05.01 Gunoiul și deșeurile solide AMENINȚĂRI: K01.03 Secare	• Extinderea studiului de inventariere și cartare a tritonului cu creastă prin studierea structurii metapopulaționale a acestuia la nivelul unei zone tampon de minimum 2 km în jurul limitelor sitului• Stabilirea unui program de reproducere in-situ a tritonului cu creastă• Repopularea habitatelor favorabile din interiorul sitului cu indivizi proveniți din programul de reproducere in-situ• Extinderea suprafeței sitului ROSCI0258 în vederea cuprinderii habitatelor în care au fost identificate populații ale tritonului cu creastă și habitatelor de pasaj care fac legătura dintre habitatele de reproducere și dezvoltare• Igienizarea habitatului acvatic în care a fost observată specia.• Limitarea pierderilor de apă la nivelul unor habitate acvatice utilizate de specie• Realizarea unui studiu de teren privind matricea de permeabilitate pentru asigurarea conectivității sub-populațiilor de Triturus cristatus la nivelul sitului ROSCI0258
Barbus petenyi(Mreanavânătă)	NI	PRESIUNI:J02.06 Captarea apelor de suprafațăJ03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropiceE01. Zone urbanizate, habitare umană (locuințe umane)E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrementH01.04 Poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbaneH01.08 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzateH05.01 Gunoiul și deșeurile solideB03 Exploatare forestieră (ară replantare sau refacere naturalăB07 Alte activități silvice decât cele listate mai susH01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării J02.02 înlăturarea de sedimente (mal. ..)J02.03 Canalizare și deviere de apă J02.04 Modificări de inundare J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitatM02.01 Înlocuirea și deteriorarea habitatuluiI01 Specii invazive non-native (alogene)I02 Specii native (indigene) problematice K03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni)F01.01 Piscicultură intensivă, intensificatăAMENINȚARI:E03.01 Depozitarea deșeurilor menaj ere/deșeuri provenite din baze de agrementH01.04 Poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbaneH01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiereH01.08 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzateH05.01 Gunoiul și deșeurile solideB03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturalăB07 Alte activități silvice decât cele listate mai susJ02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenăriiJ02.06 Captarea apelor de suprafațăJ03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropiceI01 Specii invazive non-native (alogene)I02 Specii native (indigene) problematice K03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni)J02.02 Înlăturarea de sedimente (mal. ..)J02.03 Canalizare și deviere de apăJ02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenăriiJ03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitatM02.01 Înlocuirea și deteriorarea habitatului K01.03 SecareF01.01 Piscicultură intensivă, intensificată K03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni)	• Restaurarea secțiunilor de râu/pârâu modificat.• Depistarea și eliminarea exploatărilor ilegale de agregate/ forestiere și a metodelor ilegale de exploatare• Replantarea vegetației lemnoase tăiate și interzicerea tăierii vegetației lemnoase de pe malul apelor curgătoare• Înlăturarea sau modificarea pragurilor• Interzicerea construirii captărilor.• Reglementarea microhidrocentralelor• Reglementarea activităților de regularizare și de extragere al apei.• Eliminarea trecerilor prin albia râurilor• Localități, turism, stații de epurare: amenajarea sau modernizarea stațiilor de epurare și conectarea tuturor gospodăriilor și pensiunilor la rețeaua de canalizare. Eliminarea celorlalte surse de poluare.• Limitarea introducerii și răspândirii speciilor invazive• Reglementarea activității păstrăvăriilor din aria protejată
Cottus transsilvaniae(Zglăvoacă transilvăneană)	NI	PRESIUNI:J02.06 Captarea apelor de suprafațăJ03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropiceE01. Zone urbanizate, habitare umană (locuințe umane)E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrementH01.04 Poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbaneH01.08 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzateH05.01 Gunoiul și deșeurile solideB03 Exploatare forestieră (ară replantare sau refacere naturalăB07 Alte activități silvice decât cele listate mai susH01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării J02.02 Înlăturarea de sedimente (mal. ..)J02.03 Canalizare și deviere de apă J02.04 Modificări de inundare J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitatM02.01 Înlocuirea și deteriorarea habitatuluiI01 Specii invazive non-native (alogene)I02 Specii native (indigene) problematice K03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni)F01.01 Piscicultură intensivă, intensificată AMENINȚĂRI:E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrementH01.04 Poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbaneH01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiereH01.08 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzateH05.01 Gunoiul și deșeurile solideB03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturalăB07 Alte activități silvice decât cele listate mai susJ02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenăriiJ02.06 Captarea apelor de suprafațăJ03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropiceI01 Specii invazive non-native (alogene)I02 Specii native (indigene) problematice K03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni)J02.02 Înlăturarea de sedimente (mal. ..)J02.03 Canalizare și deviere de apăJ03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitatM02.01 Înlocuirea și deteriorarea habitatului K01.03 SecareF01.01 Piscicultură intensivă, intensificată	• Restaurarea secțiunilor de râu/pârâu modificat.• Depistarea și eliminarea exploatărilor ilegale de agregate/ forestiere și a metodelor ilegale de exploatare• Replantarea vegetației lemnoase tăiate și interzicerea tăierii vegetației lemnoase de pe malul apelor curgătoare• Diminuarea impactului barajelor și pragurilor existente, asupra speciilor de pești prin eliminarea pragurilor de dimensiuni mai mici pentru început, sau acelea care se pot elimina cu un cost mai redus• Interzicerea construirii captărilor.• Reproducerea artificială a specie Cottus transsilvaniae• Reglementarea microhidrocentralelor• Reglementarea activităților de regularizare și de extragere al apei.• Eliminarea trecerilor prin albia râurilor• Amenajarea sau modernizarea stațiilor de epurare și conectarea tuturor gospodăriilor și pensiunilor la rețeaua de canalizare. Eliminarea celorlalte surse de poluare.• Limitarea introducerii și răspândirii speciilor invazive• Reglementarea activității păstrăvăriilor din aria protejată
Eudontomyzon mariae (Cicar)	Specia nu se regăsește în aria protejată	PRESIUNI:J02.06 Captarea apelor de suprafațăJ03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropiceE01. Zone urbanizate, habitare umană (locuințe umane)E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrementH01.04 Poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane H01.08 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzateH05.01 Gunoiul și deșeurile solideB03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturalăB07 Alte activități silvice decât cele listate mai susH01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării J02.02 Înlăturarea de sedimente (mal. ..)J02.03 Canalizare și deviere de apăJ02.04 Modificări de inundareJ03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitatM02.01 Înlocuirea și deteriorarea habitatuluiI01 Specii invazive non-native (alogene)I02 Specii native (indigene) problematice K03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni)F01.01 Piscicultură intensivă, intensificată	Măsuri de management în vederea căutării și identificării speciei Eudontomyzon mariae la nivelul ariei naturale protejate.
Romanogobio uranoscopus (Porcușor de vad/ Chetrar)	Specia nu se regăsește în aria protejată	PRESIUNI:J02.06 Captarea apelor de suprafațăJ03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropiceE01. Zone urbanizate, habitare umană (locuințe umane)E03.01 Depozitarea deșeurilor menaj ere/deșeuri provenite din baze de agrementH01.04 Poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbaneH01.08 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzateH05.01 Gunoiul și deșeurile solideB03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturalăB07 Alte activități silvice decât cele listate mai susH01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării J02.02 Înlăturarea de sedimente (mal. ..)J02.03 Canalizare și deviere de apă J02.04 Modificări de inundare J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitatM02.01 Înlocuirea și deteriorarea habitatului I01 Specii invazive non-native (alogene)I02 Specii native (indigene) problematice K03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni)F01.01 Piscicultură intensivă, intensificată	Măsuri de management în vederea căutării și identificării speciei Romanogobio uranoscopus la nivelul ariei naturale protejate
91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno- Padion, Alnion nicanae, Salicion albae)	FV	PRESIUNI:B07 Alte activități silvice decât cele listateD01.02 Drumuri autostrăziE03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/ deșeuri provenite din baze de agreementG01.04. Drumeții montane, alpinism,G01.08. Alte activități sportive și recreative în aer liberK03.03 Introducere a unor boli AMENINȚĂRI:B07 Alte activități silvice decât cele listate E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/ deșeuri provenite din baze de agrementG01.04 DrumețiiG01.08 Alte activități sportive și recreative în aer liberK03.03 Introducere a unor boli	Măsuri de management specifice habitatului forestierMăsuri restrictive pentru habitatul forestier - 91E0*Măsuri de management specifice conservării suprafețelor habitatului forestierMăsuri restrictive de management pentru conservarea habitatului 91E0*

Starea de conservare poate fi: Favorabilă - F, Nefavorabilă Inadecvată - NI, Nefavorabilă Rea - NR; Presiune - P și Amenințare - A ... 1.2. Procesul de elaborare al Planului de management Baza legală pentru elaborarea Planului de management este prevăzută în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. Pentru elaborarea Planului de management s-au avut în vedere prevederile Ordinului ministrului mediului nr. 304/02.04.2018 privind aprobarea Ghidului de elaborare a Planurilor de management ale ariilor naturale protejate. Procesul de elaborare a Planului de management a cuprins următoarele etape:a) Colectarea și structurarea informației necesare pentru elaborarea Planului de management: evaluarea detaliată a biodiversității, evaluarea impactului antropic asupra obiectivelor de interes conservativ ... b) Definirea Scopului Planului de management al Sitului; ... c) Identificarea unui set de Teme de bază ale Planului de management; ... d) Identificarea Obiectivelor generale și specifice asociate fiecărei teme; ... e) Stabilirea măsurilor de conservare pentru punerea în practică a obiectivelor; ... f) Identificarea și planificarea activităților de monitorizare; ... g) Prioritizarea măsurilor/activităților; ... h) Atribuirea de resurse pentru fiecare măsură/activitate; ... i) Definitivarea Planului de lucru/Calendarului de implementare. ... j) Consultarea factorilor interesați și a comunităților locale ... k) Parcurgerea procedurii de evaluare de mediu ...  Planul de management este elaborat de către o echipă de specialiști din diverse domenii, cu implicarea factorilor interesați. Studiile de inventariere a speciilor și habitatelor vizate de prezentul plan au fost realizate în perioada ianuarie - decembrie 2021. În cadrul parcurgerii procedurii de evaluare de mediu, conform legislației în vigoare au fost realizate consultări publice prin implicarea factorilor interesați și a comunităților locale. Consultările publice au avut loc în data de 15 martie 2022 în localitățile Albeștii de Muscel, Cândești, Bughea de Jos și Berevoiești, din județul Argeș. În cadrul acestora au participat în jur de 20 de persoane, reprezentanți ai autorităților publice locale (primărie), agenți economici și localnici. ... 1.3. Descrierea ariei naturale protejate vizate de Planul de management1.3.1. Aria naturală protejată vizată de Planul de management Situl Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei vizat de Planul de management nu se suprapune cu nicio altă arie protejată. ... 1.3.2. Localizarea ariei naturale protejate vizate de Planul de management Din punct de vedere administrativ, situl Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei este localizat în Regiunea de Dezvoltare Sud - Muntenia, în județul Argeș, pe teritoriul administrativ al comunelor Albeștii de Muscel, Berevoești și Bughea de Jos, în apropierea drumului național DN73C, care leagă municipiul Curtea de Argeș de localitatea Berevoești. Accesul feroviar se face până în Câmpulung sau Curtea de Argeș, iar accesul rutier este posibil pe DN 73C sau DN73 (Pitești-Câmpulung, apoi DJ73C. Alte variante sunt DJ731 (Piscani-Domnești), DJ732B (Valea Siliștii-Berevoești) sau DJ732C (Pitești-Schitu-Berevoești). Din Câmpulung există DJ732C și drumuri locale, prin Godeni și Bughea de Jos sau prin Bughea de Sus, Albești și Cândești (DJ735). Din Brătia și Cândești se urcă pe văile Brătiei și Brătioarei pe drumuri forestiere. Situl ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei este localizat pe versantul sudic al Munților Făgăraș, în extremitatea sudică a Masivului Iezer, în lunca îngustă a râului Brătia (afluent al râului Târgului, în amonte de localitatea Cândești, Comuna Albeștii de Muscel), precum și pe afluentul Brătioara. Unitățile majore de relief sunt reprezentate de: munți - 51,3 %, dealuri/podișuri - 48,7%, iar procentul de ocupare al treptelor hipsometrice la nivelul ariei naturale protejate ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, este 75,7% pentru treapta hipsometrică 500-800 m și 24,3% pentru 800-1150 m. Tabel 3 - Localizarea ariei naturale protejate

Codul și denumirea ariei naturale protejate	Suprafața(ha)	Regiunea biogeografică	Județul	Localități(orașe, comune, sate)
				Localitate	Suprafața (ha)
ROSCI0258 Văile Văile Brătiei și Brătioarei	219,70	Continentală	Argeș	Albeștii de Muscel	30,75
		Alpină		Albeștii de Muscel	188,95
				Berevoești
				Bughea de Jos

Harta localizării ariei naturale protejate poate fi consultată în Anexă. ... 1.3.3. Limitele ariei naturale protejate vizate de Planul de management Suprafața totală reglementată de Planul de management este de 219,70 ha. Harta limitelor ariei naturale protejate se regăsește în Anexă. ... 1.3.4. Zonarea internă a ariei naturale protejate Nu este cazul. ...  ...  ... 2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE2.1. Geologie Din punct de vedere geologic, Masivul Iezer-Păpușa este alcătuit din doua serii cristaline: seria de Cumpăna, prezentă în nordul sectorului montan al bazinului, ce aparține complexului suprafeței Borascu și se dezvoltă pe suprafața de denudație Bătrâna-Tambur, iar a doua serie cristalină, cea de la Leaota, se dezvoltă spre sudul masivului, pe care s-a format suprafața de tip pediment. Culmea lor principală a fost modelată în rocile puternic metamorfozate ale seriei de Cumpăna. Depresiunile submontane de la limita dintre munte și dealuri prezintă depozite friabile (gresii, argile, marne). Culmile Râului Brătia sunt formate din strate de nisipuri, marne și argile ce alternează cu strate de cărbune. Aria naturală protejată se află pe un substrat de roci silicioase, pietrișuri și nisipuri, frecvent grosiere, cu soluri aluviale slab humifere și litice. La suprafață, datorită eroziunii, apar uneori gnaise, amfibolite și granițe, în care sunt tăiate văi adânci cu aspect de defileu și vârfuri ascuțitePe Valea Brătia, spre rama muntoasă câteva golfuri, dintre care se remarcă cel de nord-vest, de la Cândești (pe Bratia), sculptat în marne și gresii friabile eocene și dominant de măguri formate din roci rezistente (călcare, conglomerate burdigaliene),Relieful Văii Brătia, respectiv al Văii Brătioara, este modelat în pietrișuri levantine și villafranchiene, argile, tufuri dacitice, marne miocene și pliocene. Depozitele sedimentare apar în avalul celor două văi (Brătia și Brătioara) și sunt reprezentate prin formațiuni de gresii vinete și microconglomerate roșcate, nisipuri și pietrișuri grosiere, conglomerate și brecii. Levantinul este constituit din pietrișuri de Cândești ce apar de-a lungul văilor Brătiei și Brătioarei. Acestea sunt alcătuite din elemente bine rulate, de 2-3 cm diametru și având structură încrucișată. Depozitele tortoniene s-au depus în urma unei puternice transgresiuni și care acoperă depozitele cretacico-paleogene din regiunea Albești. În bază apar conglomerate poligene cu elemente remaniate din cristalinul de Făgăraș și din sedimentarul de pe marginea depresiunii subcarpatice. Cuaternarul, este reprezentat prin pietrișuri galbui-roșcate foarte puțin cimentate, cu slabe intercalații lenticulare de argile gălbui și nisipuri care se întind între Nămăiești și Brătia, reprezentând terasa superioară a Râului Brătia.  +  Influența geologiei asupra speciilor Datorită faptului că unele depozite sedimentare au o rezistență redusă la eroziune, iar unii versanți sunt neprotejați de vegetație, relieful este într-o continuă dinamică. În afara proceselor accentuate de eroziune fluviatilă și acumulare, normală sau potențate de viituri, o pondere mare o are și eroziunea de suprafață, ce poate lua forme excesive pe versanții văilor torențiale. Aceste procese specifice contribuie substanțial la eroziunea solurilor în zonă. Specificul zonei este impus de frecvența mare a ravenărilor, care asociate prezenței rocilor argiloase determină frecvente alunecări de teren, superficiale sau de profunzime. Distribuția spațială a depozitelor de suprafață asociată regimului hidrologic al râului Brătia și al afluentului său Brătioara, precum și al solurilor cărora le asigură materialul parental, este favorabilă menținerii habitatului de interes comunitar 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinoasa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae). Procesele geomorfologice prezente în zona sitului Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, precum și alternanța unor formațiuni de tip argilos (argile și marne) cu formațiuni accentuat permeabile - nisipuri și pietrișuri, determină o dinamică accentuată a peisajului în sensul dispariției sau formării zonelor depresionare, variabile ca extindere, în care se acumulează apele freatice sau de origine pluvială. Acestea reprezintă habitate favorabile existenței speciilor de amfibieni: 1193 - Bombina variegata și 1166 - Triturus cristatus. Este de remarcat conservarea formelor de relief în funcție de natura petrografică (relief glaciar, suprafețe de nivelare, umeri etc.), desfășurarea asimetrică a versanților, cei nordici abrupți, cei sudici căzând în trepte, linia marilor înălțimi corespunzătoare cumpenei de ape, dispunerea zonală a formelor periglaciare și crionivale față de marile centre glaciare din cuaternar. Culmea principală a Munților Iezer-Păpușa a fost modelată în rocile puternic metamorfozate ale seriei de Cumpăna. Cea mai mare parte a culmilor secundare au fost sculptate în cristalinul seriei de Leaota. Pe aceste roci mai puțin rezistente la eroziune s-a format în general un relief jos, cu aspect monoton. Din punct de vedere structural, Munții Iezerului se dezvoltă pe flancul sudic al anticlinalului gnaissului de Cumpăna. Culmile dintre Râul Brătia și Râul Doamnei, precum și văile, se lărgesc brusc sub forma unor bazinete de eroziune. ... 2.2. Hidrografie Râul Brătia (cu o suprafață a bazinului hidrografic de 368 kmp și o lungime de 53 km), este un afluent de dreapta al râului Târgului. Râul Brătia își are izvoarele pe versantul sudic al Munților Iezer, sub vârful Cârligele, între culmile Papău, Obârșia, Cernatu și Colții Caprei, unde există o căldare glaciară, la altitudini de 2100 m și adună apele de pe partea de vest a Muchiei Danciului și versantul sud - vestic al Iezerului. Afluenții importanți sunt: Brătioara, Râușorul, Năvrap și Slănicul. Râul Brătia străbate localitățile: Bratia, Gămăcești, Berevoești, Aninoasa, Valea Siliștii, Vlădești, Poienița, Golești, Bălilești, Băjești, Cândești și Măcelaru. Râul Bratia izvorăște de la altitudinea de aproximativ 2000 m. Versanții ce însoțesc această vale au altitudini de peste 1000 m. La confluența cu Brătioara, râul Bratia a format un mare con de dejecție pe care se află situată localitatea Cândești. Sectorul cuprins între Berevoiești și Stâlpeni se caracterizează prin profil longitudinal lent, valea Bratiei coborând ușor. În ceea ce privește dezvoltarea teraselor pe valea Bratiei, observăm că acestea însoțesc valea de la Berevoiești și până la confluența cu râul Târgului, unde atinge dezvoltarea maximă. Râul Brătia se varsă în râul Târgului în apropiere de localitatea Țițești. Până la vărsare, traversează următoarele unități de relief: munții Iezer-Păpușa, Subcarpații Getici, mai precis formează limita vestică a depresiunii Câmpulung, în acest sector cuprinde și Muntele Plăticăi și Slănicului iar la sud de Vlădești începe să traverseze Piemontul Getic cunoscut și ca Podișul Getic cu subgrupa acestuia Gruiurile Argeșului. Râurile Slănic, Râușor și Năvrap străbat subunitatea numită Munceii Plăticăi. În amonte de primirea primului său afluent mai important, Brătioara (cu suprafața a bazinului hidrografic de 33 kmp și lungimea de 12 km), la Cândești, părăsește regiunea montană constituită din șisturi cristaline și pătrunde în zona depozitelor neogene, în depresiune, unde primește din dreapta pârâurile Navrapul (își are obârșia în zona dealurilor înalte, între Persunaru, Ulmu, Piscul Popii, Piscul Lung) și Râușorul (care curge din Munții Setu, Năpărțeanu, Jupâneasa, de la altitudini de 1700 m), iar mai în aval, Slănicul. Tabel 4 - Informații privind bazinul hidrografic la nivelul ariei naturale protejate

Nr.	Nume bazin	Cod bazin	Ordin bazin	Supraf. totală bazin [ha]	Supraf. bazin în ANP [ha]	Pondere din ANP [%]
1	Brătia	X 1.17.8.8.	4	360000	174.3	79.32
2	Brătioara	X 1.17.8.8.1.	5	32000	45	20.47
3	Năvrap	X 1.17.8.8.2	5	19000	0.3	0.15
4	Râușor	X 1.17.8.8.3	5	61000	0.1	0.04

 ... 2.3. Pedologie Solurile caracteristice ariei naturale protejate ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, se încadrează în provincia montană. La altitudini de peste 1700-1800 m, se desfășoară arealul solurilor puțin profunde, de culoare cenușie negricioasă (Cambisoluri: Eutricambosolurile -EC și Districambosolurile - DC), formate sub pătura ierburilor de pajiști alpine. Solurile de pajiști alpine și cele podzolice sunt dispuse pe o fâșie continuă în lungul crestei Făgărașului, insular pe culmea principală a Iezerului. Urmează, podzolurile și solurile podzolice brune, care ocupă suprafețe întinse. Pe un areal larg se întind solurile brune acide, specifice pajiștilor subalpine. În etajul pădurilor de rășinoase și de amestec cu fag, solurile devin mai evoluate, având un profil mai profund și mai complex. Solurile brune acide montane de pădure și solurile podzolice montane sunt dezvoltate sub pădure sau parțial sub pajiști secundare. În partea inferioară a munților și pe muncelele aflate la vest de Râul Brătia, predomină solurile brune montane de pădure (Spodisolurile). Tabel 5 - Echivalarea denumirilor solurilor în sistemul român de clasificare, SRCS1980 cu cele din SRTS-2003 și SRTS-2012, la nivelul clasei de soluri

SRCS-1980	SRTS-2003	SRTS-2012
Argiluvisoluri	Luvisoluri	Luvisoluri
Cambisoluri	Cambisoluri	Cambisoluri
Soluri neevoluate	Protisoluri	Protisoluri
Spodosoluri	Spodisoluri	Spodisoluri

Tabel 6 - Informații privind tipurile de sol la nivelul ariei naturale protejate

Nr	Cod SRTS	Tip sol	Suprafața[ha]	Procent ocupare
1	LV	Luvosoluri	53.12	24.17
2	EC	Eutricambosol	5.43	2.48
3	DC	Districambosol	107.72	49.01
4	AS	Aluviosol	53.2	24.20
5	PD	Prepodzol	0.24	0.11

 ... 2.4. Clima Clima constituie una din componentele de bază ale cadrului natural cu influență nemijlocită și directă asupra domeniilor de activitate. Clima este cea mai dinamică componentă a cadrului natural și este principalul factor declanșator de procese geomorfologice actuale. Aceasta este unul dintre elementele de bază ale mediului fizico-geografic și este rezultatul interacțiunii factorilor radiativi, dinamici și geografici. Astfel că, formele de relief prezintă o reală importanță în diferențierile condițiilor climatice locale. Tuturor acestor componente de interferență morfologică climatică li se adaugă influența antropică, cu efecte variabile asupra desfășurării fenomenelor și proceselor atmosferice. Nuanțele climatice locale sunt rezultatul direct a mai multor factori genetici: circulația generală a atmosferei - constituie o cauză principală a variațiilor neperiodice ale regimului meteorologic în decursul anilor. Cele mai frecvente sunt masele de aer vestice, în general răcoroase și umede, urmate de masele de aer sudice, care asigură un aer cald și umed (când circulația acestor mase de aer este determinată de anticiclonul azoric) care dau precipitații bogate, iar iarna cantități însemnate de zăpadă și viscole;radiația solară - cu valori diferite impuse de extinderea în latitudine și de anumite condiții locale, determinate de manifestarea diferită a unor factori ce diminuează valoarea radiației. La Câmpulung, radiația globală înregistrează valori mai mici decât în alte zone subcarpatice (114,15 kcal/cmp; dezvoltarea reliefului în altitudine - reflectată în variația pe verticală a valorilor parametrilor climatici și în manifestarea diferitelor fenomene meteorologice; structura orografică - caracterizată prin alternanțe de bazinete depresionare și depresiuni întinse cu șiruri de dealuri cu înălțimi mari, care determină variația caracteristicilor locale ale vremii și apariția topoclimatelor specifice, de culme și de depresiune; desfășurarea culmilor - prezintă versanți cu orientări diferite, ceea ce face ca valorile energiei solare să fie diferite, aceasta punându-și amprenta asupra manifestării fenomenelor meteorologice, în regimul de îngheț-dezgheț și al umidității și uscării solului, în durata menținerii stratului de zăpadă;contactul cu muntele - influențează caracteristicile locale ale vremii datorită faptului că munții se termină brusc, prin versanți cu pantă mare. Masele de aer care reușesc să traverseze masa montană coboară brusc în depresiunile de contact generând astfel efectele foehnale.  +  Temperatura aerului Temperatura aerului reprezintă elementul meteorologic cel mai important pentru orice areal. Aerul se încălzește prin intermediul radiației solare și, în special, de la suprafața terestră, suprafața adiacentă fiind cea care influențează direct temperatura aerului. În zona montană, trăsăturile climatice sunt o consecință a acestui spațiu în cadrul grupei montane Făgăraș, fapt ce încadrează teritoriul studiat în sectorul de climă continentală. Temperaturile medii anuale sub 0° C sunt frecvente în etajul alpin și subalpin, pe vârfurile cele mai înalte ale Masivului Iezer-Păpușa. În zona dealurilor și depresiunilor subcarpatice, temperatura medie anuală este de 8,2° C, iar în zonele mai înalte înregistrează temperaturi mai scăzute. În unii ani temperatura medie anuală scade sub 8° C, datorită deplasării maselor de aer de pe rama muntoasă. În funcție de anotimp, mediile lunare ale temperaturii prezintă variații regionale. Anotimpul de iarnă se caracterizează prin valori mici ale mediilor lunare, cuprinse între -8° C și -11,1° C în etajul alpin și între -0,8° C și -3,5° C în etajul forestier cu altitudini mai mici de 1200 m. Temperatura medie a lunii iulie este de 18,4° C. Particularitățile termice ale lunii iulie oferă condiții optime și favorabile dezvoltării unor procese fizico-geografice. Invaziile de aer tropical sunt atenuate de bariera orografică ce o oferă Munții Făgăraș și anticlinalul Mățău-Ciuha-Ciocanu. Temperaturile medii ale verii în sectorul alpin sunt cuprinse între 7° C - 8° C, iar în sectorul subcarpatic și al dealurilor piemontane sunt de 17° C - 20° C. Izoterma de 8° C pătrunde pe văile râurilor Bratia, Bughea, Râul Târgului, Argeșel, până la latitudinea orașului Câmpulung și a comunei Bughea de Jos. În unii ani, temperatura medie anuală scade sub 8° C, datorită deplasării maselor de aer de pe rama montană. Izoterma de -3° C pătrunde pe cursul râurilor principale, confirmând că aliniamentul depresiunilor subcarpatice se prezintă ca un sector cu temperaturi blânde. Izoterma de -4° C delimitează climatul de dealuri subcarpatice de climatul de munte. Uneori se întâlnesc și inversiuni de temperatură în unele sectoare de vale (Bughea, Bratia, Argeșel), înconjurate de dealuri înalte (Cândești, Bughea de Jos, Godeni) La stația Câmpulung, cele mai ridicate temperaturi (36,5° C) s-au înregistrat în data de 29 iulie 1902, iar cele mai scăzute (-31° C) în 24 ianuarie 1933. Diferențele între maximele și minimele extreme sunt mari (66,5° C), ceea ce subliniază caracterul climatului cu mari oscilații termice. Amplitudinile termice ating valoarea de 18° C în zona Masivului Iezer, apoi cresc spre sud, înregistrând valori de 21,2° C, la Câmpulung și 24,3° C, la Pitești.  +  Precipitațiile atmosferice Precipitațiile atmosferice sunt parametrul climatic cu cea mai mare agresivitate asupra reliefului, comportând o serie de particularități generale, în principal legate de circulația maselor de aer, altitudine, configurația reliefului și gradul de acoperire cu vegetație. Precipitațiile prezintă o evoluție diferențială de la o lună la alta, de la un anotimp la altul, reflectând frecvența și gradul de dezvoltare a sistemelor barice ce acționează regiunii și intensitatea proceselor termoconvective locale. Cantitatea de precipitații, ce cade de-a lungul anului, favorizează și eroziunea fluvială activă. În zona montană cantitatea de precipitații crește în nord și nord-vest, unde izohietele cu valori ridicate sunt dispuse aproape concentric în jurul vârfului Iezer. În etajul forestier cantitatea medie anuală de precipitații este de 800-1200 m, iar în etajul alpin și subalpin cantitatea de precipitații este de 1200-1400 m. Cele mai mari cantități de precipitații cad la sfârșitul primăverii și începutul verii (mai, iunie, iulie). Dacă în zona de contact munte-subcarpați, cele mai mari precipitații medii lunare se înregistrează în iunie, în zona montană, la altitudini de peste 1900 m, se înregistrează doua maxime: una iarna, în februarie, când predomină precipitațiile solide și altul vara, în iulie (145 mm). Cele mai reduse cantități de precipitații cad în sezonul rece, pentru arealul cuprins între 800-1700 m și toamna, pentru sectorul crio-nival. Repartiția cantității anuale de precipitații, în zona subcarpatică și piemontană, se caracterizează printr-o mare neuniformizare. Izohieta de 800 mm trece prin partea centrală a Depresiunii Câmpulung. Media precipitațiilor pentru ultimii 65 de ani este de 730-760 mm, iar media precipitațiilor în ultimii 20 de ani este de 803 mm. În timpul verii și începutul toamnei convecția termică joacă un rol important în dezvoltarea norilor cumuliformi din care pot cădea precipitații intense. Alunecările de teren, uneori de proporții însemnate pe versanții cu înclinare mare a pantei și lipsiți de vegetația corespunzătoare, sunt datorate excesului de precipitații. Cantitățile anuale de precipitații pe dealurile care închid depresiunile subcarpatice (Ciocanu, Ciuha, Mățău) sunt mai mari cu aproximativ 100 mm decât în vatra depresiunilor. Cel mai mare număr de zile cu precipitații se înregistrează în luna mai (13,1 zile), scăzând apoi spre sfârșitul verii și începutul toamnei (6,5 zile, în septembrie). Cele mai mici cantități de precipitații au căzut în perioada în care au predominat invaziile de aer tropical cald și regimul anticiclonic. Cantitatea maximă de precipitații a fost înregistrată la Câmpulung (140,7 mm), la 25 iunie 1937.  +  Vântul Vântul, ca rezultat al diferențelor de presiune dintre două mase de aer învecinate, are rol important în echilibrarea contrastelor din atmosferă, ce iau naștere în urma unor procese de încălzire și răcire a scoarței terestre. Acțiunea morfogenetică a vântului este influențată indirect de temperaturi și precipitații, prin faptul că acești parametri determină gradul de uscare sau de umectare a solului. În zona montană domină vântul dinspre vest, care are o frecvență ridicată tot timpul anului (27%), urmat de cel dinspre sud - vest (17%). La stația meteorologică Câmpulung s-a înregistrat o frecvență însemnată din nord (20,8%), în tot cursul anului. Frecvența vântului dinspre sectorul sudic crește ușor către sfârșitul toamnei, în cursul iernii și începutul primăverii, devenind predominant în martie. Direcțiile dominante ale vântului la Câmpulung sunt cele de nord - vest (13,2%) și sud-vest (9,2%), scăzând apoi de la 4,7% (direcția sudică) la 2,4% (direcția estică și vestică). Viteza vântului depinde în mare măsură de gradul de fragmentare al reliefului. În general, viteza vântului crește direct proporțional cu altitudinea, depinzând și de condițiile locale de adăpost. În sectorul montan, cele mai ridicate viteze se înregistrează primăvara și la începutul verii, când ating valori de 3 - 4 m/s, la vânturile de nord și nord-est. Toamna și la începutul iernii vitezele sunt mai scăzute 1,2 m/s. În etajul alpin, la peste 2000 m, viteza vântului crește, atingând valori medii anuale de 7 m/s. Aici, atât vânturile ce bat dinspre nord-vest, cât și cele din sud, depășesc viteza de 8 m/s, în ianuarie și chiar 9 m/s, în februarie. Cele mai scăzute viteze sunt semnalate la vânturile care bat dinspre est și nord-est, la sfârșitul verii, în lunile iulie-august (5-6 m/s). Frecvența medie anuală a vântului din direcție nord-vest este de 18%, iar cel din direcția de vest este de 13%. Vitezele medii anuale sunt de 2,3 m/s, pentru direcția nord-vest și 1,8 m/s, pentru direcția vestică. Vântul poate provoca spulberarea stratului întreg de zăpada, iar temperaturile scăzute din iarnă fac ca un strat adânc în sol, în care se află rădăcinile plantelor, să înghețe.  +  Zilele cu îngheț Scăderea temperaturii sub 0° C cuprinde intervalul dintre sfârșitul toamnei și începutul primăverii. Direcția de propagare a înghețului este de la nord la sud. În zona montană înghețul prelungit (240 zile) este caracteristic sectorului alpin și subalpin, la altitudini de peste 2000 m, în timp ce la sub 1700 m acesta este mult mai redus (140 zile). În sectorul subcarpatic, primul îngheț se produce în luna octombrie, iar ultimul în prima decadă a lunii aprilie. Cele mai multe zile cu îngheț se înregistrează în ianuarie (25 zile). Cele mai multe zile cu îngheț s-au înregistrat în 1992 (184 zile), iar cele mai puține în 1978 (92 zile). În lunile mai și septembrie, în ultimii 20 de ani, înghețurile au înregistrat 1-2 zile în luna mai și doar o zi de îngheț în luna septembrie.  +  Stratul de zăpadă Atunci când temperatura suprafeței active este negativă sau apropiată de 0° C, ninsorile căzute pot forma un strat de zăpadă. Cu cât vântul este mai intens și în rafale, cu atât stratul de zăpadă este mai neuniform ca grosime. Stratul de zăpadă reprezintă o importantă rezervă de apă și, de asemenea, protejează vegetația pe timpul iernii. Primele ninsori cad în luna noiembrie, iar cea mai timpurie ninsoare este în a doua jumătate a lunii octombrie. Ultimele ninsori cad la sfârșitul lunii martie, dar cele mai târzii pot apărea și la sfârșitul lunii aprilie. Un rol important în prezența și persistența stratului de zăpadă îl joacă orientarea pantelor. Pe văile adânci și umbrite, zăpada de la sfârșitul iernii întârzie să se topească, în timp ce pe pantele însorite aceasta se topește mai repede. Primele și ultimele zăpezi cad în zona montană și în zona dealurilor subcarpatice înalte. Grosimea medie a stratului de zăpadă este de 35 cm. În timpul iernii numărul mediu al zilelor cu ninsoare este de 40 zile. În ultimii ani, grosimea medie a înregistrat unele scăderi în raport cu cantitatea de zăpadă căzută pe sol.  +  Durata de strălucire a soarelui Media anuală a duratei efective de strălucire a soarelui este de 1653 ore, reprezentând 36% din durata posibilă (4469 ore). Regimul mediu anual prezintă un maxim mediu, în luna iulie (246 ore) și un minim mediu, în decembrie (40 ore). Cea mai mare durată de strălucire (1930 ore) s-a înregistrat în anul 1983, iar cea mai mică (1425 ore) în anul 1978. Pe anotimpuri, durata cea mai mare de strălucire este vara (42% din totalul anual), primăvara (26%), toamna (21%), iarna (11%). În luna iulie se înregistrează cele mai multe zile cu cer senin (26 zile), iar în luna decembrie, cele mai puține (11 zile).  +  Umezeala aerului Umezeala aerului reprezintă un parametru climatic de valoare, determinând cantitatea de apă în stare de vapori pe care o conține atmosfera. Caracteristica umezelii aerului este dată de valorile umezelii relative (măsurată în procente, prezintă importanță deosebită în activarea fenomenelor de evapotranspirație la plante, evaporarea apei din sol, formarea locală a norilor și ceței) și umezelii absolute. În zona montană umezeala relativă este de cca. 88%, în nord și nord-vest, scăzând apoi la 79%, în subetajul munților mijlocii și mici din sudul bazinului montan. Valoarea cea mai mare se înregistrează iarna (cu maxim în lunile decembrie - ianuarie), în etajul alpin, iar cea mai mică, vara, în etajul forestier al pădurilor de foioase.  +  Nebulozitatea Se poate observa o creștere a nebulozității în raport cu altitudinea. La stația Câmpulung s-a înregistrat o nebulozitate medie anuală de 6,2 zecimi, iar în Iezer la peste 2000 m, nebulozitatea este de 7 zecimi, ceea ce a dus la formarea norilor. Numărul mediu anual al zilelor acoperite este de 160 zile (45%), al celor noroase este de 134 zile, iar al celor senine este de 69 zile.  +  Presiunea atmosferica În cadrul zonei studiate, presiunea atmosferică este de 947 mb, scăzând apoi odată cu altitudinea. Între presiunea atmosferică a lunii ianuarie și cea a lunii iulie există diferențe scăzute: 947,6 mb în ianuarie și 946,3 mb în iulie. ... 2.5. Elemente de interes conservativ, de tip abiotic În arealul ariei naturale protejate ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, nu au fost identificate elemente de tip abiotic de interes conservativ. ...  ... 3. MEDIUL BIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE3.1. Ecosistemele În cadrul ariei naturale protejate ROSCI0258 sunt prezente următoarele ecosisteme: păduri de foioase, păduri de foioase și conifere, păduri și rariști de conifere, tufărișuri de foioase de altitudine joasă, pășuni, terenuri agricole mixte/heterogene, ape dulci curgătoare din regiunea de munte și localități/intravilan. Speciile și habitatele definitorii sunt cele pentru care a fost desemnată aria naturală protejată. Pentru tipul de habitatul 91E0, este definitorie specia Alnus glutinosa, ce se întinde din zona de câmpie până în zona montană, aceasta formând coridoare ripariene, de-a lungul cursurilor de apă (râuri și pârâuri). Dintre speciile de pești caracteristice zonei, în afara celor identificate și menționate la formularul sitului, specific habitatelor acvatice zonei este Salmo trutta fario (păstrăvul). Harta ecosistemelor este prezentată în Anexa 11.3.10. ... 3.2. Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată3.2.1. Habitate Natura 2000 Conform Formularului standard al sitului, ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei a fost desemnat pentru protecția habitatului prioritar 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae) (enumerat în anexa I a Directivei 92/43/CEE). Tabel 7 - Habitate de interes comunitar, conform datelor din Formularul Standard (2020) al sitului ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei și suprafețele efectiv ocupate, rezultate în urma studiilor din teren (2021)

Cod habitat	Denumire habitat	Suprafețe conform datelor din Formularul Standard (2020) al sitului		Suprafețe efectiv ocupate, rezultate în urma studiilor din teren (2021)
		(Ha)	(% din suprafața SCI)	(Ha)	(% din suprafața SCI)
91E0*	Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae)	175	79,65%	72,87	33,17
Total suprafață habitate de interes comunitar		175	79,65%	72,87	33,17
Suprafață neocupată de habitate de interes comunitar		44,70	20,35%	146,83	66,83
Total suprafață sit		219,70	100%	219,7	100
Calitatea datelor referitoare la tipul de habitat în locul respectiv		Slabă - date estimate pe baza opiniei experților, cu sau fără măsurători		Bună - pe baza datelor din teren

Tipul de habitat pentru care a fost declarată aria naturală protejată este descris din punctul de vedere a existenței acestuia în aria naturală protejată și a caracteristicilor pe care acesta le are în general și în mod special în cadrul acesteia, după cum urmează:A. Date generale ale tipului de habitat: date care sunt general valabile pentru habitatul respectiv indiferent de locul unde acesta este întâlnit/semnalat. ... B. Date specifice ale tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate: date care sunt caracteristice tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate. ...  Tabel 8 - A. Date generale ale tipului de habitat 91E0*

Nr.	Informație/Atribut	Descriere
1.	Clasificarea tipului de habitat	EC - habitat de importanță comunitară
2.	Codul unic al tipului de habitat	91E0*
3.	Denumire habitat	Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno- padion, Alnion incanae, Salicion albae)
4.	Palaearctic Habitats (PalHab)	44.214 Eastern Carpathian grey alder galleries 44.323 Pre-Carpathian stream ash - alder woods
5.	Habitatele din România (HdR)	R 4401 Păduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia speciosaR 4402 Păduri dacice-getice de lunci colinare de anin negru (Alnus glutinosa) cu Stellaria nemorum
6.	Habitatele Natura 2000	91E0* Alluvial forest with Alnus glutinosa and Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)Este habitat prioritar, de importanță comunitară
7.	Asociații vegetale (AV)	Telekio speciosae- Alnetum incanae Coldrea (1986) 1990 Stellario nemori- Alnetum (Kostner 1938) Lohm 1957
8.	Tipuri de pădure (TP)	1171 ”Molidiș cu anin alb (m)”9811 „Aniniș cu Oxalis acetosella (m)”9821 „Anin alb pe nisipuri și prundișuri (m)”9831 „Aniniș de anin alb pe sol înmlaștinat (m)”9712 „Aniniș pe soluri gleizate de productivitate mijlocie (m)” 9714 „Aniniș negru pe soluri aluviale, în lunci înalte (m)”„Anin negru pur de productivitate superioară, din regiunea de dealuri (s)”„Zăvoi de anin negru (m)”9911 „Amestec de anin negru și anin alb din regiunea deluroasă (s)”
9.	Descrierea generală a tipului de habitat	Sunt păduri intrazonale (azonale) situate de obicei în lungul apelor curgătoare, în luncile acestora. În zona de munte aninul alb (Alnus incana) domină habitatul, în timp ce la deal și la câmpie, la 200-700 m altitudine, se întâlnește aninul negru (Alnus glutinosa). Există zone în care ambele specii sunt prezente în amestec și chiar se hibridează. Regimul hidrologic este caracterizat de revărsări periodice ale apelor, provocate de topirea zăpezilor sau de ploi torențiale. Durata și intensitatea revărsărilor crește din zona de munte către cea de câmpie. Substratul pedologic este format din material aluvionar, cu origini și compoziții diferite și aflat în stadii de mărunțire variate (de obicei la munte se depun aluviuni mai grosiere, iar cele mai fine la câmpie). Solurile sunt crude, spălate, de tip aluviosol. Uneori, apa freatică la mică adâncime poate forma fenomene de gleizare - mai ales în zonele de câmpie, în luncile joase sau în zone în care apa izvorăște la suprafață, având debit mic și viteză mică de curgere. Solurile au conținut ridicat de substanțe minerale, reînnoit periodic prin revărsări ale apei și depunere de aluviuni.Climatul, diferit în funcție de etajul geografic, are drept caracteristici generale: amplitudini termice diurne și anuale crescute (datorită acumulărilor de aer rece pe timp de iarnă și noaptea și creșterii temperaturii în timpul zilei și vara), umiditate crescută (datorită evapotranspirației de la suprafața apei) și circulație redusă a maselor de aer (datorită adăpostului oferit de microrelieful din jur). Fitocenoza aninișurilor este dominată de cele două specii de anini: Alnus incana și Alnus glutinosa, cel mai adesea separat dar și în amestec. Gradul de închidere al coronamentului este variabil: 70-100%, în funcție de vârsta arboretului. Diseminat pot să apară și alte specii de arbori: paltin de munte (Acer pseudoplatanus), fag (Fagus sylvatica), frasini (Fraxinus excelsior, Fraxinus angustifolia), ulmi (Ulmus minor, Ulmus laevis). În luncile din zona de deal și câmpie se pot forma local și biocenoze dominate de salcie albă (Salix alba), salcie plesnitoare (Salix fragilis) sau chiar plopi (Populus alba, Populus nigra). În general, coronamentul zăvoaielor de anin permite pătrunderea luminii la sol și dezvoltarea abundentă a speciilor de floră și a arbuștilor. Specii arbustive sunt prezente mai ales acolo unde inundațiile sunt mai rare și scurte, fiind reprezentate de: soc negru (Sambucus nigra), păducel (Crataegus monogyna), sânger (Cornus sanguinea), pațachină (Frangula alnus), călin (Viburnum opulus), salba moale (Euonymus europaeus), alun (Corylus avellana), lemn câinesc (Ligustrum vulgare). Flora se dezvoltă abundent: Impatiens noli-tangere, Telekia speciosa, Angelica sylvestris, Cardamine impatiens, Chaerophyllum hirsutum, Mentha longifolia, Petasites hybridus, Petasites albus. Stellaria nemorum, Myosotis palustris, Agrostis stolonifera, Geranium phaeum, Caltha palustris, Aegopodium podagraria, Lysimachia vulgaris, Lycopus europaeus etc.
10.	Specii caracteristice	Specii de arbori: anin alb (Alnus incana), anin negru (Alnus glutinosa), diseminat paltin de munte (Acer pseudoplatanus), frasini (Fraxinus excelsior, Fraxinus angustifolia), ulmi (Ulmus minor, Ulmus laevis), local biocenoze dominate de salcie albă (Salix alba), salcie plesnitoare (Salix fragilis) sau chiar plopi (Populus alba, Populus nigra). Specii arbustive: soc negru (Sambucus nigra), păducel (Crataegus monogyna), sânger (Cornus sanguinea), pațachină (Frangula alnus), călin (Viburnum opulus), salbă moale (Euonymus europaeus), alun (Corylus avellana), lemn câinesc (Ligustrum vulgare). Specii ierboase: Impatiens noli-tangere, Telekia speciosa, Angelica sylvestris, Cardamine impatiens, Chaerophyllum hirsutum, Mentha longifolia, Petasites hybridus, Petasites albus, Stellaria nemorum, Myosotis palustris, Agrostis stolonifera, Geranium phaeum, Caltha palustris, Aegopodium podagraria, Lysimachia vulgaris, Lycopus europaeus etc.
11.	Fotografii	Fotografii sunt prezentate în Anexă.

Tabel 9 - B. Date specifice tipului de habitat 91E0* la nivelul ariei naturale protejate

Nr.	Informație/Atribut	Descriere
1.	Codul unic al tipului de habitat	91E0*
2.	Statutul de prezență [spațial]	Habitat dispus marginal, la limita între ecosistemele terestre și acvatice. Este larg răspândit în zona de luncă a râului Brătia și a afluentului acestuia - Brătioara.
3.	Statutul de prezență [management]	Naturală
4.	Suprafața tipului de habitat	Suprafața ocupată în sit de tipul de habitat: 72,87 ha.
5.	Perioada de colectare a datelor din teren	martie - octombrie 2021
6.	Distribuția tipului de habitat [descriere]	Habitatul forestier 91E0* însoțește cursurile Brătiei și Brătioarei. În funcție de deschiderea luncii, fitocenozele caracteristice tipului de habitat au lățime variabilă, în general redusă ca întindere; acestea sunt, în cea mai mare parte, distribuite liniar pe marginea cursurilor de apă. În zonele cu lunca mai largă, arboretele de anini ocupă zone mai întinse.În teren au fost identificate ca habitate din România corespondente R4402 “Păduri dacice-getice de lunci colinare de anin negru (Alnus glutinosa) cu Stellaria nemorum” și R4401 “Păduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia speciosa”.
7.	Distribuția tipului de habitat [hartă]	Harta distribuției habitatului 91E0* este prezentată în Anexă.
8.	Alte informații privind sursele de informații	Bibliografia poate fi consultată în capitolul dedicat.

 ... 3.2.2. Habitate după clasificarea națională Corespunzător tipului de habitat 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae) au fost identificate două habitate românești corespondente:– R 4401 Păduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia speciosa ... – R 4402 Păduri dacice-getice de lunci colinare de anin negru (Alnus glutinosa) cu Stellaria nemorum ...   +  R 4401 Păduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia speciosa Răspândire: în luncile montane din toți Carpații României, în etajul boreal, mai puțin frecvent în Carpații Occidentali. Structura: Fitocenoze edificate de specii europene, boreale. Stratul arborilor, compus exclusiv din anin alb (Alnus incana) sau cu puțin amestec de molid (Picea abies), brad (Abies alba), fag (Fagus sylvatica), la altitudini mai mici anin negru (Alnus glutinosa) ș.a.; are acoperire de 80 - 100% și înălțimi de 15 - 25m la 50 de ani. Stratul arbuștilor lipsește sau este slab dezvoltat, compus din Salix triandra, Corylus avellana, Lonicera xylosteum, Prunus padus. Stratul ierburilor și subarbuștilor, obișnuit puternic dezvoltat, dominat de Petasites albus și Telekia speciosa. Valoare conservativă: foarte mare. Compoziție floristică: Specii edificatoare: Alnus incana. Specii caracteristice: Telekia speciosa. Alte specii importante: Angelica sylvestris, Aegopodium podagraria, Athyrium filix-femina, Carex remota, Cardamine impatiens, Chaerophyllum hirsutum, Circaea lutetiana, Cirsium oleraceum, Dryopteris filix-mas, Glechoma hederacea, Geranium phaeum, Festuca gigantea, Impatiens noli-tangere, Mentha longifolia, Myosotis sylvatica, Matteuccia struthiopteris, Oxalis acetosella, Petasites hybridus, P. kablikianus, Ranunculus repens, Salvia glutinosa, Stachys sylvatica, Stellaria nemorum, Tussilago farfara ș.a.  +  R 4402 Păduri dacice-getice de lunci colinare de anin negru (Alnus glutinosa) cu Stellaria nemorum Răspândire: în luncile râurilor, din toate regiunile de dealuri peri- și intracarpatice, în etajul nemoral, subetajul pădurilor de gorun și de amestec cu gorun. Structura: Fitocenozele edificate de specii europene nemorale și boreale. Stratul arborilor, compus din anin negru (Alnus glutinosa) exclusiv sau cu amestec redus de frasin (Fraxinus angustifolia), ulm (Ulmus laevis), plop negru și alb (Populus nigra, P. alba), sălcii (Salix fragilis, S. alba), jugastru (Acer campestre), are acoperire variabilă 70-80% și înălțimi de 20-25 m la 100 de ani. Stratul arbuștilor, dezvoltat variabil, compus din Frangula alnus, Cornus sanguinea, Sambucus nigra, Corylus avellana, Viburnum opulus, Crataegus monogyna; frecvent liana Humulus lupulus. Stratul ierburilor și subarbuștilor, format din specii higrofile de tip Rubus caesius - Aegopodium podagraria. Valoare conservativă: foarte mare. Compoziție floristică: Specii edificatoare: Alnus glutinosa. Specii caracteristice: Alnus glutinosa, Stellaria nemorum, Ficaria verna. Alte specii importante: Agrostis stolonifera, Bidens tripartita, Brachypodium sylvaticum, Carex remota, Circaea lutetiana, Eupatorium canabinum, Galium aparine, Glecoma hederacea, Geranium robertianum, Impatiens noli-tangere, Lamium galebdolon, Matteucia struthiopteris, Mentha longifolia, Myosotis palustris, Petasites albus, Ranunculus repens, Salvia glutinosa, Sambucus ebulus, Solanum dulcamara, Tussilago farfara ș.a. ...  ... 3.3. Specii de faună de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată Conform Formularului standard al sitului, ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei a fost desemnat pentru protecția următoarelor specii (enumerate în Anexa II a Directivei Habitate): ● pești: 1138 Barbus petenyi, 1163 Cottus transsilvaniae, 2484 Eudontomyzon mariae, 1122 Romanogobio uranoscopus ● amfibieni: 1193 Bombina variegata, 1166 Triturus cristatus ● mamifere: 1355 Lutra lutra. Speciile pentru care a fost declarată aria naturală protejată vor fi descrise din punct de vedere a existenței acestora în aria naturală protejată și a caracteristicilor pe care acestea le au în general sau în mod special în cadrul acesteia, după cum urmează:A. Date generale ale speciei: date care sunt general valabile pentru specia respectivă indiferent de locul unde aceasta este întâlnită/semnalată. ... B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate: date care sunt caracteristice speciei în cadrul ariei naturale protejate. ... 3.3.1. Ihtiofaună Pe perioada efectuării activităților de teren speciile Eudontomyzon mariae și Raomanogobio uranoscopus nu au fost identificate în arealul sitului. Tabel 10 - A. Date generale ale speciei Barbus petenyi

Nr.	Informație/Atribut	Descriere
1.	Cod Specie - EUNIS	12559
2.	Denumirea științifică	Barbus petenyi (Heckel, 1852)Cu 50 de ani în urmă specia era tratată ca o subspecie (Barbus meridionalis petenyi), specia fiind Barbus meridionalis Risso, 1826 (Bănărescu 1964).Unele surse din literatura de specialitate au tratat specia ca fiind o subspecie (Barbus peloponessius petenyi) a speciei Barbus peloponnesius Valenciennes, 1842 (Karakousis et al. 1993, 1995).În ultimii ani a fost descris definitiv specia ca fiind Barbus petenyi, de fapt redescris pe numele lui inițial dat de către Heckel în 1852 (Tsigenopoulos și colab., 1999, Tsigenopoulos și Berrebi 2000, Machordom și Doadrio 2001, Kotlik P. și colab. 2002).Pe Formularul standard actualizat în 2020 este trecută deja Barbus petenyi în locul denumirii Barbus meridionalis.
3.	Denumirea populară	mreană vânătă, moioagă, breană de râu (Severin), brană de vale (Făgăraș), cârcușă (de-a lungul pârâului Prigor), cheștealcă (Putna), crăcușa (Orșova), jamlă (Sibiu), jamnă (Argeș, Olt), jeamnă (Sibiu), jemnugă (Strei), jiblă/jimblă (Făgăraș și Buzău), jimugă și jimură (Jil), jumugă (Jil), mireană porcească (Bihor), moioacă (Cerna, Eșelnița și Prigor), moiță (Cerna, Timiș), mreană și mreană de Ilfov (Dâmbovița), mreană neagră și mreană răpănoasă (Siret), mreană porcească (Moldova), mreană, imreană ruginoasă (Suceava), păstrăv de nisip (Pecineașca Herculane), șâsțalcă (Uz, Trotuș, Doftana). (Bănărescu 1964, Gyurko 1973)
4.	Descrierea speciei	Morfologie externă: Pește mijlociu, având corpul alungit, rotund, puțin comprimat lateral. Abdomenul rotunjit. Capul mare, ochii mici, botul lung și proeminent. Buzele cărnoase, îndeosebi cea inferioară, care este divizată în 2 sau 3 lobi. Ultima radie simplă a dorsalei e flexibilă și neosificată. Corpul cu pete întunecate. Dimensiunea maximă este de 28 cm. Dimorfism sexual se manifestă mai ales prin lungimea mai mare a înotătoarei anale la masculi. Determinarea sexelor se face cu multă precizie în perioada de reproducere, deoarece la masculi se pot sesiza în această perioadă pe partea dorsală a capului tuberculi albicioși („perle ale dragostei”). Tot în acest moment femelele au abdomenul mai bombat, iar masculii au abdomenul mai tare și mai zvelt (Bănărescu 1964).Colorit. Spinarea este brună-ruginie închis, cu pete mai întunecate și altele mai deschise; flancurile galbene-ruginii cu pete, fața ventrală gălbuie-deschis, dorsala și caudala cu pete puternice, celelalte înotătoare galbene. Mustățile galbene, fără axă roșie (Bănărescu 1964). Sub aspect morfologic, mreana vânătă se aseamănă cu mreana (Barbus barbus). Marmorațiile sale de pe partea dorsală, flancuri și înotătoare îi conferă acesteia un aspect particular. Un alt caracter care o deosebește de mreană (Barbus barbus) îl reprezintă lipsa unei axe roșii pe prelungirile tegumentare (mustăți). Se poate confunda exemplarele de culoare mai deschisă, dar mreana (Barbus barbus) ajunge la o dimensiune maximă de peste 90 de cm (8-10 kg). Exemplarele junvenile din această specie arată foarte asemănător cu mreana vânătă (Barbus petenyi), dar diferă mai ales prin faptul că ultima radie simplă a dorsalei este subțire, flexibilă și nezimțată la mreana vânătă, și prin aceea că ventrala se inserează în urma inserției dorsalei. Anala este mai înaltă, vârful ei depășește în general la masculi baza caudalei, iar la femele ajunge aproape de baza caudalei. Dorsala este ceva mai joasă iar buzele sunt mai cărnoase și mai dezvoltate decât la Barbus barbus (Bănărescu 1964).
5.	Perioade critice	Reproducerea lor are loc primăvara, prelungindu-se uneori până spre sfârșitul verii (Bănărescu 1964).
6.	Cerințe de habitat	Specia trăiește exclusiv în râurile și pâraiele din regiunea de munte și partea superioară a regiunii colinare. În majoritatea râurilor care izvorăsc din podiș sau dealuri, lipsește chiar în cursul lor superior, care este rapid. Trăiește atât în râuri pietroase, rapide și reci, cât și unele pâraie mai nămoloase, care vara se încălzesc puternic, însă numai la munte. Arată preferință mai ales pentru porțiunile cu curent puternic și fund pietros. Este strict sedentar, nu întreprinde nici un fel de migrațiuni. Reproducerea lor are loc primăvara, prelungindu-se uneori până spre sfârșitul verii. Se hrănește în primul rând cu nevertebrate acvatice de fund (tendipedide, efemeroptere, tricoptere, gamaride, oligochete), mai rar cu vegetale. Fiind o specie sedentară se reproduce, se hrănește și iernează în același loc. Mreana vânătă se întâlnește și în zona scobarului (Chondrostoma nasus), unde oscilațiile termice sezoniere sunt mai mari față de zona mrenei vânăte și a lipanului (dispusă în amonte față de zona scobarului), iar conținutul de oxigen este mai moderat (Bănărescu 1964).
7.	Fotografii	Fotografii relevante sunt prezentate în Anexă.

Tabel 11 - B. Date specifice speciei Barbus petenyi

Nr.	Informație/Atribut	Descriere
1.	Specia	Barbus petenyi Cod EUNIS: 12559
2.	Informații specifice speciei	Specia este prezentă atât în râul Brătia cât și în râul Brătioara. Pe râul Brătia specia este prezentă până în amonte de confluența cu Brătioara. În amonte de confluența cu râul Brătioara, pe râul Brătia există un prag de fund (45.324575 - 24.958754) înalt de cca. 3 m peste care specia nu poate să treacă. Considerăm că această barieră artificială și element de fragmentare reprezintă limita superioară al distribuției speciei pe râul Brătia. În amonte de acest prag nu am identificat specia.Pe râul Brătioara specia este prezentă până la captarea din amonte de Păstrăvăria Brătioara (45.342815 - 24.980168), care reprezintă o barieră impasabilă și un element important de fragmentare. În amonte de captarea păstrăvăriei specia nu a fost prezentă.
3.	Statutul de prezență [temporal]	( ) rezident,( ) odihnă și hrănire/pasaj, ( ) iernare,( ) reproducere
4.	Statutul de prezență [spațial]	larg răspândităMenționăm că specia ar mai putea urca dacă barierele menționate la punctul 2 n-ar fi prezente, însă nu foarte mult, secțiunile superioare nu sunt adecvate pentru această specie în mod natural.
5.	Statutul de prezență [management]	nativă,
6.	Abundență	comună,
7.	Perioada de colectare a datelor din teren	Mai 2021, iulie - august2021
8.	Distribuția speciei [interpretare]	Specia a fost identificată la nivelul a 9 stații de colectare dincele 14 studiate.Tabelul cu stațiile la nivelul cărora specia a fost identificată:
		Stație	Coordonate
		BD01	45.24172	24.932612
		BD02	45.266518	24.936483
		BDP2	45.331373	24.979388
		BD03	45.267206	24.937593
		BD04	45.292032	24.967465
		BD05	45.301368	24.974521
		BD06	45.308578	24.975295
		BD07	45.318735	24.979863
		BD08	45.336583	24.980467
9.	Distribuția speciei [harta distribuției]	Harta distribuției speciei Barbus petenyi în aria protejată ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, este prezentă în Anexă.
10.	Alte informații privind sursele de informații	Bibliografia poate fi consultată în capitolul dedicat.

Tabel 12 - A. Date generale ale speciei Cottus transsilvaniae

Nr.	Informație/ Atribut	Descriere
1.	Cod Specie - EUNIS	319287
2.	Denumirea științifică	Cottus transsilvaniae (Freyhof, Kottelat și Nolte, 2005)Conform Freyhof, Kottelat și Nolte (2005) în bazinul hidrografic al râului Argeș se regăsește specia Cottus transsilvaniae și nu Cottus gobio. Pe Formularul standard actualizat în 2020 este trecută deja C. transsilvaniae în locul speciei C. gobio.
3.	Denumirea populară	ro: zglăvoacă transilvăneană, en: Arges sculpin (Cocan și Mireșan, 2018)
4.	Descrierea speciei	Morfologie: se poate distinge de alte specii de Cottus prin combinația următoarelor caractere: lungimea dorsală a capului 19-20% din lungimea standard; 12-13 radii înotătoarea anală; 18-19 radii în a doua înotătoare dorsală; lungimea predorsală 29-30% din lungimea standard; distanța de la vârful botului până la originea celei de-a doua înotătoare dorsală 47-50% din lungimea standard; nu există benzi transversale distincte pe înotătoarele pelvine (ventrale) (Freyohof și colab., 2005).
5.	Perioade critice	Se reproduce primăvara, în martie - aprilie.
6.	Cerințe de habitat	Preferă curenții reci și rapizi ai râului Argeș (Froese și Pauly, 2014), dar se regăsește și în afluenți (Râul Doamnei) (Mestecăneanu și colab., 2010).Ținând cont de faptul că sunt foarte puține date specifice despre cerințele de habitat ale speciei C. transsilvaniae, considerăm că cerințele speciei Cottus gobio sunt similare iar în continuare le vom prezenta ca cerințe de bază și pentru C. transsilvaniae:Stă sub pietre, în locurile cu apă mai puțin adânci și relativ mai înoată, adesea spre mal sau în brațele laterale. E puțin mobil, dacă e deranjat se deplasează o distanță scurtă. Strict sedentar, nu întreprinde migrații. Se reproduce primăvara, în martie-aprilie. Fecundația este internă. Prolificitatea e redusă, femela depunând 100 - 300 icre mari (2.5 mm diametru). Masculii păzesc ponta până la eclozare, care are loc la 4-5 săptămâni de la depunerea icrelor. Alevinii sunt la început semipelagici. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 2 ani. Hrana constă din larve de insecte, amfipode, icre și pui de pești, ocazional ouă de broască (Bănărescu, 1964).Parametrii stării de conservare, informații despre comportamentul și modul de viață (Tomlinson și Perrow 2003, Bănărescu și Bănăduc 2007):a. Calitatea apei• limite de toleranță pH: 4.7-9• saturația minimă a oxigenului în apă 40%• carbon organic dizolvat > 3 mg/l• limite termice: -4.2 – 27.7°Cb. Cantitatea apei• adâncime minimă de 5 cm (maxim 20 m - excepții)• viteza apei: 10 cm/sec – 38 cm/sec (pot apărea și la >80 cm/sec)c. Substrat și macrofite• rata vegetației emergente: maxim. 40%• pietre mai mari de 12 cm diametru (se pot folosi și resturi lemnoase)d. Structura corpului de apă: un rol important îl are prezența vegetației lemnoase de pe mal: rădăcina, resturi lemnoase și frunzele căzute în albie ce asigură zone de adăpost. Frunzișul asigură umbră. Fără vegetație ripariană zglăvoaca este foarte expusă la încălzirea apei.Cerințe pentru reproducere:Ajunge la maturitate sexuală la doi ani. Se reproduce primăvara, în martie - aprilie. Masculii ”sapă” sub pietre o cavitate, unde păzesc icrele depuse – cerința esențială pentru reproducere este prezența pietrelor în albie. Alte: apă curată și rece, conectivitate, zone de adăpost. Nu are importanță economică.Densitatea speciei în habitate favorabile:În literatura de specialitate găsim multe informații asupra densității speciei în habitate favorabile: Fisher și Kummer (2000) a găsit densități între 17-94 ex./100 mp în diferite stații de colectare din Austria, care de altfel încadrează în intervalul menționat în majoritatea studiilor de specialitate, adică între 4-260 ex./100 mp (Orsag Zelinka, 1974; Welton et al., 1983; Daniels, 1987; Waterstraat, 1992; Stahlberg-Meinhardt, 1994). Utzinger și colab. (1998) au găsit densități între 189-1470 ex./100 mp , dar majoritatea studiilor ne arată că densitatea speciei este sub 100 ex./100 mp (Welton și colab., 1983; Copp, 1992; Waterstraat, 1992; Cowx și Harvey, 2003). În zonele din Europa de Nord, unde specia este foarte comună, densități sub 20 de ex./100 mp în cazul râurilor de munte și sub 50 de ex./100 mp în cazul râurilor de câmpie indică stare de conservare nefavorabilă (Copp și colab. 1994, Cowx și Harvey 2003, Carter și colab. 2004, Cowx și colab. 2009). Un studiu care a revizuit literatura de specialitate (Stahlberg-Meinhardt, 1994) arată că în habitate adecvate în râurile de munte de mici dimensiuni din Europa densitatea medie este de 50-100 ex./100 mp (ex. > 50 mm lungime totală).Rata juvenililor în populație:Pentru a atinge starea de conservare favorabilă la nivel de populație, literatura de specialitate arată că, rata juvenililor în populație trebuie să fie de minim 40% (Tomlinson și Perrow, 2003).Literatura de specialitate (Fischer și Kummer, 2000; Uzunova și colab., 2017) arată că secțiunile de unde se extrage apa/cu oscilații însemnate/au niveluri extrem de scăzute de apă și sunt bariere (habitatul este fragmentat) sunt doar habitate moderat adecvate pentru zglăvocii adulți, dar sunt habitate total neadecvate pentru stadiile juvenile mult mai puțin mobile.Structura și dinamica populației de zglăvoacă:Fischer și Kummer (2000) într-un studiu detailează investigarea structurii populației și dinamicii speciei Cottus gobio (specie cu cerințe ecologice asemănătoare cu Cottus transsilvaniae) în trei secțiuni diferite din punct de vedere hidrologic ale unui flux de apă din Austria care sunt afectate de captarea apei. În 1998 în total 1357 de exemplare au fost capturate și marcate în 17 stații de colectare. Datele de distribuție după recapturare arată că specia Cottus gobio (specie cu cerințe ecologice asemănătoare cu Cottus transsilvaniae) nu migrează extensiv. Raza de activitate a majorității exemplarelor (87,5%) de zglăvoacă a fost limitată la 150 m. Migrația/deplasarea maximă înregistrată în aval a fost de 330 m, iar cea mai lungă migrație/deplasare în amonte era de aproximativ 250 m. Rezultatele arată că segmentele izolate temporar (din cauza captării apei) nu numai că au avut o densitate a populației în mod evident mai scăzută decât secțiunile cu apă permanentă, dar starea nutrițională (factorul de condiție) a peștilor a fost, în medie, mult mai slabă. Acele segmente care aveau apă temporară au fost locuite exclusiv de către exemplare adulți de Cottus gobio (specie cu cerințe ecologice asemănătoare cu Cottus transsilvaniae) care proveneau din zonele din aval și erau prezente pe termen scurt și la niveluri ridicate de apă. În aceste zone nu s-au înregistrat exemplare juvenile. Acest lucru nu se datorează dificultăților metodologice de colectare, pentru că în aval, în zonele cu apă permanentă s-au capturat și exemplare juvenile. Secțiunile cu oscilație de apă nu conțineau populații structurate în mod natural. Când apa scade, majoritatea exemplarelor de zglăvoacă migrează/se deplasează în aval. Aceste secțiuni au resurse de hrană mai săracă pentru pești, deoarece captarea apei afectează secțiunea tocmai vara (când zglăvoaca are perioada ei de creștere).Creșterea nivelului apei declanșează o migrație/deplasare în amonte și în direcțiile laterale. Când însă scade nivelul apei, exemplarele de zglăvoacă se retrag în zonele cu ape mai adânci din aval. Scăderea nivelului de apă limitează mișcarea zglăvocii. Prin urmare, sectoarele cu flux temporar/cu oscilație sunt colonizate de către exemplare adulte din secțiunile din aval doar temporar și la niveluri mai ridicate ale apei.Din experimentele din teren și cele din laborator (Bless, 1981, 1983) rezultă faptul că larvele de zglăvoacă arată în mod normal comportamentul de plutire în aval și tind să migreze/deplaseze în amonte când capacitatea de înot permite mișcarea împotriva direcției fluxului. În orice caz, secțiunile de unde se extrage apa, cele cu oscilații însemnate sau care au niveluri extrem de scăzute de apă sunt doar habitate moderat adecvate pentru exemplarele adulți și sunt habitate total neadecvate pentru stadiile juvenile mult mai puțin mobile. Populația de zglăvoacă este semnificativ mai mică și starea ei considerabil mai slabă în zonele izolate/cu oscilații de debit, spre deosebire de secțiunile adiacente, cu debit permanent. Acest fapt, demonstrează în mod clar importanța menținerii continuității longitudinale ale râului pentru specia Cottus gobio (specie cu cerințe ecologice asemănătoare cu Cottus transsilvaniae), cât și importanța asigurării unui debit de servitute corespunzător. Nistorescu și colab. (2016) în ”Ghidul de bune practici în vederea planificării și implementării investițiilor din sectorul microhidrocentrale” recomandă ca ”debitul ecologic trebuie să țină cont de dinamica sezonieră a debitelor de apă precum și de efectele cuantificabile ale schimbărilor climatice. Debitul ecologic trebuie să asigure condițiile de habitat ale speciilor protejate și în situații de ape mici (perioadele de vară și iarnă). Debitul ecologic trebuie să aibă minim 2 valori (în caz ideal 4): una mai ridicată pentru perioadele cu ape mari (în general primăvara și început de vară) și una pentru perioadele mai secetoase (vara și iarna) pentru a imita cât mai bine fluxul natural al râului. De fiecare dată însă debitul ecologic trebuie să fie de minim 25% din debitul mediu multianual.”
7.	Fotografii	Fotografia este prezentată în Anexă.

Tabel 13 - B. Date specifice Cottus transsilvaniae speciei la nivelul ariei naturale protejate

Nr.	Informație/Atribut	Descriere
1.	Specia	Cottus transsilvaniae Cod EUNIS - 319287
2.	Informații specifice speciei	Specia este prezentă atât în râul Brătia cât și în râul Brătioara pe toată lungimea celor 2 râuri din aria protejată. Specia este prezentă atât în amonte cât și în aval de aria protejată, însă trebuie menționată prezența semnificativă a elementelor de fragmentare pe lungimea apelor curgătoare în cadrul ariei protejate, care pe termen lung cumulat cu alte presiuni și amenințări prezente va avea un impact negativ semnificativ asupra stării de conservare a speciei.
3.	Statutul de prezență [temporal]	( ) rezident,( ) odihnă și hrănire/pasaj,( ) iernare,( ) reproducere
4.	Statutul de prezență [spațial]	larg răspândită
5.	Statutul de prezență [management]	nativă,
6.	Abundență	comună,
7.	Perioada de colectare a datelor din teren	Mai 2021, iulie-august 2021
8.	Distribuția speciei [interpretare]	Specia a fost prezentă la nivelul a 10 stații de colectare din cele 14 studiate.Tabelul cu stațiile la nivelul cărora specia a fost identificată:
		Stație	Coordonate
		BD01	45.24172	24.932612
		BD02	45.266518	24.936483
		BDP2	45.331373	24.979388
		BDP3	45.343201	24.980414
		BD04	45.292032	24.967465
		BD06	45.308578	24.975295
		BD09	45.362426	24.977064
		BD10	45.329306	24.955872
		BD11	45.372526	24.936115
		BD12	45.403888	24.919632
9.	Distribuția speciei [harta distribuției]	Harta distribuției speciei Cottus transsilvaniae în aria protejată ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, este prezentă în Anexă.
10.	Alte informații privind sursele de informații	Bibliografia poate fi consultată în capitolul dedicat.

Tabel 14 - A. Date generale ale speciei Eudontomyzon mariae

Nr.	Informație/Atribut	Descriere
1.	Cod Specie - EUNIS	8670
2.	Denumirea științifică	Eudontomyzon mariae (Berg 1931)
3.	Denumirea populară	Chișcar, chișcar de râu, cicar (Bănărescu, 1969)
4.	Descrierea speciei	Descriere și identificare: Adulții au 163-214 mm iar cele mai mari larve ating 230 mm. Corpul cilindric în regiunea anterioară. Cele două dorsale până la începutul lunii iunie sunt relativ scunde și depărtate. În cursul lunii iunie, imediat înainte de reproducere, cele două dorsale cresc, se ating și se înalță. Corpul este îngustat în partea anterioară, imediat în urma ventuzei bucale. 0dontoizii labiali externi sunt mult mai rari și mai mici decât la Eudontomyzon danfordi, șirul de odontozi labiali externi inferiori mai mari paralel cu lama suborală există doar la puține exemplare. 0dontoizii labiali interni superiori în majoritatea cazurilor monocuspizi, uneori bicuspizi. Cei mijlocii totdeauna bicuspizi, cei inferiori bicuspizi, mai rar monocuspizi. Placa supraorală are 2 dinți laterali obtuzi, uneori și unul median. 0dontoizii plăcii suborale sunt foarte slab individualizați, scunzi și rotunjiți, astfel încât numărul lor se poate stabili foarte greu: între 6 și 10. Placa sublinguală este greu de distins, ea poartă un odontoid central foarte puternic și 2-4 odontoizi mărunți pe fiecare latură. Papila uro-genitală este redusă (Bănărescu 1969). Principalul caracter distinctiv al acestei specii față de E. vladykovi este lipsa șirului de odontoizi labiali externi paralel cu placa suborală.Colorit: Adulții au partea dorsală brună închis cu reflexe metalice, laturile brune mai deschis, iar partea ventrală argintie. Unele exemplare sunt aproape negre. Regiunea branhială bate în galben-roz. Larvele sunt brune, mai întunecate dorsal. La larvele mari apar pete dispuse în mozaic, înconjurate cu alb (Bănărescu, 1969).
5.	Perioade critice	În cursul lunilor iunie - iulie, dorsalele se înalță și se apropie, reproducerea are loc desigur la scurt timp după aceasta, apoi animalele mor (Bănărescu, 1969).
6.	Cerințe de habitat	În România Eudontomyzon mariae trăiește, ca și E. danfordi, în râuri de munte, și anume în zona lipanului și a moioagei și în partea superioară a zonei scobarului, probabil și în zona păstrăvului. Larvele trăiesc înfundate în mâl, în porțiunile liniștite ale râurilor. Gonadele femele încep să se dezvolte în stadiul larvar, cele mascule abia la adult. Metamorfoza are loc toamna (uneori toamna sau la începutul primăverii). Odontoizii se dezvoltă după apariția ochilor în faza finală a metamorfozei. Dorsalele se înalță și se alungesc abia la sfârșitul lunii iunie, înaintea reproducerii. După metamorfoză, animalele nu se mai hrănesc și de aceea dimensiunile lor scad. În aprilie gonadele sunt bine dezvoltate, dar reproducerea nu are loc încă. În cursul lunilor iunie - iulie, dorsalele se înalță și se apropie, reproducerea are loc desigur la scurt timp după aceasta, apoi animalele mor (Bănărescu, 1969).
7.	Fotografii	Fotografii sunt prezente în Anexă.

Tabel 15 - A. Date generale ale speciei Romanogobio uranoscopus

Nr.	Informație/Atribut	Descriere
1.	Cod Specie - EUNIS	314278
2.	Denumirea științifică	Romanogobio uranoscopus (Agassiz, 1828)Pe Formularul standard actualizat în 2020 este trecută deja Romanogobio uranoscopus în locul denumirii de Gobio uranoscopus.
3.	Denumirea populară	Română: porcușor de vad, chetrar, cui, morcoci, pește pistriț, pistriț, petrișor, petros, petroasă, petroc, petroșel.Maghiară: felpillanto kullo, gobhalEngleză: Danube gudgeon, Danubian longbarbel gudgeon and the stone gudgeon.(Bănărescu 1964, Gyurko 1973, Kottelat și Freyhof 2007)
4.	Descrierea speciei	Descriere și identificare: Corpul alungit, gros, cilindric, necomprimat lateral. Grosimea puțin mai mică decât înălțimea. Profilul dorsal slab convex, cel ventral orizontal. Botul ascuțit, aproape totdeauna mai lung decât spațiul postorbital. Ochii privesc mai mult în sus. Mustățile sunt mult mai dezvoltate decât la celelalte specii ale genului. Ventralele se inserează exact sub inserția dorsalei sau puțin mai în urmă. Vârful pectoralelor uneori depășește inserția ventralelor, alteori nici nu o atinge. Caudala adânc scobită, lobii ei rotunjiți, egali, sau cel inferior cu foarte puțin mai lung. Marginea dorsalei ușor scobită. Anusul mai aproape de anală decât de ventrale. Pieptul și istmul complet acoperite cu solzi.Colorit: Fața dorsală e cenușie-verzuie sau brună bătând în roșcat; solzii spatelui cu margine neagră. În urma dorsalei 2-3 pete negricioase mari, foarte evidente, care dau un aspect brăzdat. Pe laturile corpului 7-10 pete mari rotunde, rar alungite. Fața ventrală albă-gălbuie. La baza înotătoarei caudale două pete albe foarte evidente. Pe solzii liniei laterale două puncte mici negre, slab pronunțate. Pe radiile înotătoarelor dorsală și caudală (rar și a altor înotătoare) se află două rânduri de pete negre, mai slabe ca la Gobio gobio.Dimensiuni: Până la 10,5 cm fără caudală, 12,3 cm lungime totală.Variabilitate: Coloritul variază mult și în cadrul aceleiași populații.Hrana constă din biodermă și mici nevertebrate reofile. (Bănărescu, 1964)
5.	Perioade critice	Se reproduce în perioada mai - septembrie (de obicei în mai- iunie), în funcție de condiții climatice din cursul anului (Bănărescu, 1964).
6.	Cerințe de habitat	Trăiește în râuri de munte și deal, localizându-se la vaduri și în repezișuri, unde apa are o viteză de 70-115 cm/s, iar fundul e bolovănos. Uneori ajunge și la șes, dar numai în repezișuri. Puietul stă în apă mai înceată, uneori pe fund nisipos. Deși în anumite repezișuri se întâlnesc mulți indivizi, nu formează niciodată adevărate cârduri (Bănărescu, 1964).
7.	Fotografii	Fotografii sunt prezentate în Anexă.

 ... 3.3.2. Herpetofaună Tabel 16 - A. Date generale ale speciei Triturus cristatus

Nr.	Informație/Atribut	Descriere
1.	Cod Specie – EUNIS	814
2.	Denumirea științifică	Triturus cristatus
3.	Denumirea populară	Tritonul cu creastă
4.	Descrierea speciei	Descrierea speciei, mediului său natural și a biologiei speciei Descrierea specieiMorfologie: este cea mai mare specie de triton din România, având până la 16 cm. Corpul este robust și oval în secțiune, capul este lat, cu botul rotunjit, lipsit de șanțuri longitudinale. Cuta gulară bine pronunțată. Membrele lungi și puternice, când se întind de-a lungul corpului - cele posterioare spre cele anterioare - degetele se ating. Lungimea cozii este mai mică sau egală cu a corpului și se termină ascuțit. Tegumentul este rugos atât dorsal cât și ventral. Masculii sunt mai mici decât femelele, au membrele mai lungi, în perioada de reproducere au o creastă dorsală înaltă și dințată care începe între ochi, lipsește în dreptul cloacei și se continuă apoi cu creasta caudală, la fel de bine dezvoltată, dar mai puțin zimțată; aceasta este dezvoltată și pe partea ventrală a cozii (Baker, 1999. Cloaca masculilor este umflată și închisă la culoare. Femelele au un șanț medio-dorsal în locul crestei, iar crestele caudale sunt foarte slab dezvoltate (Fuhn, 1960; Cogălniceanu et al., 2000).Colorit: masculii în perioada de reproducere au un colorit de fond, dorsal și lateral, brun-închis cu pete negre până la măsliniu-pământiu, uneori cu nuanțe brun-roșcate; lateral și latero-ventral apar puncte albe, care se aglomerează la cap și pe gușă, putând forma vermiculații albe. Gușa este colorată de la galben la negru, frecvent cu pete albe; partea ventrală este galbenă sau galben-portocalie cu pete negre, neregulate; cloaca este neagră. Pe laturile cozii există câte o dungă lată alb-sidefie, strălucitoare. Coloritul femelei este asemănător cu cel al masculului, cu mici diferențe: cloaca și marginea ventrală a cozii sunt galbene sau galben-portocalii, iar dunga sidefie de pe coadă lipsește (Fuhn, 1960; Cogălniceanu et al., 2000).Mediu naturalHabitat: este răspândit în zone împădurite, poieni, parcuri, grădini; preferă ape stagnante mari și adânci, cu vegetație submersă și palustră, la noi fiind întâlnit de la câmpie până la 1000-1400 m altitudine (Cogălniceanu et al., 2013). Este frecvent în iazuri și lacuri, șanțuri, bălți, bazine artificiale, chiar și canale de irigație sau ape cu curgere lină, mai ales dacă există vegetație acvatică în care să se poată ascunde și peștii sunt absenți (Gustafson et al., 2009). Nu este foarte pretențios la calitatea apei, larvele însă au necesități mai mari în această privință; se adaptează cu greu habitatelor urbane sau suburbane (Arnold și Burton, 1978; Arntzen și Teunis, 1993; Cogălniceanu et al., 2000; Botnariuc și Tatole, 2005; www.amphibiaweb.org).BiologieActivitate: este un triton predominant acvatic și nocturn, dar poate avea și activitate diurnă; când condițiile de mediu devin improprii, se retrage pe uscat în apropierea bălții, având doar activitate nocturnă. În general, se găsește în apă între lunile martie-iunie, iar apoi pe uscat în vecinătatea apei, stând ascuns sub pietre, sub frunzar, sub bușteni căzuți, în găuri din pământ. Exemplare izolate pot rămâne în apă pe tot parcursul anului. Puterea de migrare și colonizare se referă la distanțe de până la 1 km (Kupfer și Kneitz, 2000; Jehle și Arntzen, 2000; Griffiths și Williams, 2000). În pofida dimensiunilor mari, se deplasează repede, atât în mediul acvatic cât și în cel terestru (Cogălniceanu et al., 2000).Reproducere: datorită dimensiunilor mari nu se reproduc în bălți temporare mici, ci doar în cele permanente. Reproducerea are loc în martie-aprilie; jocurile nupțiale se desfășoară la fel ca la celelalte specii de tritoni. Fecundarea este internă, fără amplex și se realizează prin intermediul unui spermatofor. Transferul spermatoforului are loc în urma unei parade sexuale complexe, pe parcursul căreia partenerii nu se ating, stimularea femelei și sincronizarea mișcărilor în vederea transferului cu succes a spermatoforului realizându- se printr-o serie de semnale vizuale, olfactive și mecanice (Green, 1989; Hedlund, 1990). Femelele depun câte un singur ou sau grupuri de câte 2-3, pe care le atașează de vegetația submersă, mai precis sunt învelite în frunzele plantelor (Miaud, 1994); în total sunt depuse între 60 și 200 de ouă, acestea având dimensiuni mari, de 2-4 mm și culoare albă, dar o parte nu se dezvoltă datorită unor mutații cromozomiale (Wallace, 1987). Larvele sunt mari (8-10 mm la eclozare) cu creastă dorsală înaltă ce se continuă cu un filament caudal lung până la 6 mm și au un colorit variabil, de la maro-închis la gri-deschis, cu pete negre, mari. Embriogeneza durează între 12-20 zile, iar dezvoltarea larvară în jur de 2,5-3 luni; multe larve hibernează în acest stadiu. După eclozare, larvele au un mod de viață bental (se întâlnesc pe plantele acvatice sau pe substrat), și devin pelagice după dezvoltarea filamentului caudal și a degetelor. Se întâlnesc și cazuri de neotenie, maturitatea sexuală fiind atinsă după primii 2-3 ani de viață în cazul masculilor, când lungimea corpului atinge 12-13 cm; femelele necesită mai mult timp (Francillon- Vieillot et al., 1990; Cogălniceanu et al., 2000; www.amphibiaweb.org).Apărare: dacă sunt capturați, pot scoate un sunet ascuțit; pielea secretă o substanță toxică de culoare albă și cu miros specific (Jaussi și Kunz, 1978). Uneori, poate lua o poziție specifică de apărare: își expun culorile aposematice ale abdomenului prin răsucirea corpului și rularea cozii; poziția este menținută cu ochii închiși și fără să respire timp de câteva secunde (Brodie, 1977).
5.	Perioade critice	Perioadele de secetă, în care suprafețele acvatice se reduc, primăvara și vara, când are loc dezvoltarea larvelor.
6.	Cerințe de habitat	Habitat: este răspândit în zone împădurite, poieni, parcuri, grădini; preferă ape stagnante mari și adânci, cu vegetație submersă și palustră, la noi fiind întâlnit de la câmpie până la 1000-1400 m altitudine (Cogălniceanu et al., 2013). Este frecvent în iazuri și lacuri, șanțuri, bălți, bazine artificiale, chiar și canale de irigație sau ape cu curgere lină, mai ales dacă există vegetație acvatică în care să se poată ascunde și peștii sunt absenți (Gustafson et al., 2009). Nu este foarte pretențios la calitatea apei, larvele însă au necesități mai mari în această privință; se adaptează cu greu habitatelor urbane sau suburbane (Arnold și Burton, 1978; Arntzen și Teunis, 1993; Cogălniceanu et al., 2000; Botnariuc și Tatole, 2005; www.amphibiaweb.org).Hrănire: adulții sunt vorace, cu plasticitate sezonieră; consumă lumbricide, insecte și larvele acestora, moluște- gasteropode, microcrustacee, mormoloci și tritoni mai mici (în special, T. vulgaris), în funcție de stadiul acvatic sau terestru în care se află; uneori se întâlnesc cazuri de canibalism. Larvele se hrănesc cu microcrustacee (dafnii, copepode) și insecte, selectivitatea hranei fiind și în funcție de dezvoltarea ontogenetică (Fasola și Canova, 1992; Cogălniceanu et al., 2000; Covaciu-Marcov et al., 2001, 2002; Cicort-Lucaciu et al., 2005; www.amphibiaweb.org).
7.	Fotografii	Fotografia este prezentată în Anexă.

Tabel 17 - B. Date specifice speciei Triturus cristatus la nivelul ariei naturale protejate

Nr.	Informație/Atribut	Descriere
1.	Specia	Triturus cristatus
2.	Informații specifice speciei	Specia a fost observată în cadrul studiilor din teren în două locații: 1) în stadiul de adult, într-o baltă formată de un curs temporar pe marginea drumului de pământ situat pe malul drept al râului Brătia, între localitățile Cândești și Valea Măcelarului, chiar pe limita sitului și2) în stadiul larvar, într-o baltă permanentă, cu suprafață mare și zone de smârc, la vest de localitatea Cândești. Specia a fost observată în trecut (vezi referința nr. 2 din lista bibliografică de mai sus - Iftime et al., 2009) în amonte de loc. Cândești, la câțiva zeci de metri în afara sitului, în lunca râului Brătia. Din cele observate în teren, există în lunca râului Brătia, în limitele sitului, mai multe habitate acvatice cu caracteristici favorabile speciei. Aprofundarea cercetărilor în teren va putea avea ca rezultat creșterea numărului de semnalări ale speciei la nivelul sitului ROSCI0258.
3.	Statutul de prezență [temporal]	Rezident
4.	Statutul de prezență [spațial]	larg răspândită
5.	Statutul de prezență [management]	Nativă
6.	Abundență	rară
7.	Perioada de colectare a datelor din teren	aprilie - august 2021
8.	Distribuția speciei [interpretare]	Specia a fost localizată între loc. Cândești și Valea Măcelarului, pe malul drept al râului Brătia.
9.	Distribuția speciei [harta distribuției]	Harta distribuției speciei Triturus cristatus este prezentată în Anexă.
10.	Alte informații privind sursele de informații	În literatura de specialitate (Iftime et al., 2009) mai există o observație a speciei pe valea Brătiei, în amonte de Cândești, în lunca mai largă a râului, la câteva zeci de metri în exteriorul limitelor sitului, neconfirmată în teren, cu toate că a fost cercetată zona indicată în articolul respective.

Tabel 18 - A. Date generale ale speciei Bombina variegata

Nr.	Informație/Atribut	Descriere
1.	Cod Specie - EUNIS	638
2.	Denumirea științifică	Bombina variegata
3.	Denumirea populară	Izvorașul (buhaiul) cu burta galbenă
4.	Descrierea speciei	Descrierea speciei, mediului său natural și a biologiei speciei Descrierea specieiMorfologie: habitus mai puternic și mai îndesat decât B. bombina, în general lungimea medie a adulților rar depășește 5 cm. Capul mai lat decât lung, botul rotunjit cu limba circulară, imobilă, aderentă la planșeul bucal. Ochii mari cu pupila cordiformă, timpanul nu este vizibil. Dacă se îndoaie picioarele în unghi drept față de axul corpului articulațiile tibio-tarsale se ating, iar tibia e egală cu femurul. Grosimea pielii este în medie 296,6 microni, mai mare decât la B. bombina, datorită faptului că este mai terestră. Pielea este verucoasă, fiind acoperită de negi mari, ascuțiți, înconjurați de numeroși negi, mai mici. Negii prezintă spini. Masculii au în general corpul mai scurt decât femelele. Membrele lor anterioare sunt mai groase, iar în timpul împerecherii apar calozități nupțiale închise la culoare pe partea internă a degetelor și a brațului. Masculul nu are saci vocali (Fuhn, 1960; Cogălniceanu et al., 2000).Colorit: dorsal este cenușiu închis, pământiu sau măsliniu pătat cu negru. De obicei, are o pereche de pete deschise între umeri și o singură pată la mijlocul spatelui. Ventral este marmorat, cu pete galbene pe fond negru sau gri închis, foarte rar cu puncte albe. Petele galbene sunt cel mai adesea unite și ocupă peste 50% din colorația ventrală (spre deosebire de B. bombina la care predomină pigmentul închis). Petele există și pe membre; există pată palmară care se întinde pe primul deget până la vârf, vârfurile degetelor fiind întotdeauna galbene (Fuhn, 1960; Cogălniceanu et al., 2000).Mediu naturalHabitat: B. variegata ocupă regiunile de deal, colinare și montane, de la 150 m până la aproape 2000 m (în Munții Retezat). Se produce o separare ecologică a celor două specii, B. bombina ocupând exclusiv șesul (Ghira et al., 2003). Este mai puțin pretențioasă în alegerea habitatului, fiind găsită în bălți și băltoace temporare sau permanente, atât curate cât și poluate, chiar și cu concentrații mari de hidrogen sulfurat sau săruri (www.amphibiaweb.org), cu sau fără vegetație, mlaștini, pâraie cu curs mai lin, izvoare, inclusiv în apa strânsă în urme de roți. Este printre primele specii de amfibieni ce ocupă zonele deteriorate de activitățile umane (Cogălniceanu et al., 2000). Pe perioadele de secetă se ascunde în locuri umede până ce ploile refac bălțile (Fuhn, 1960).BiologieActivitate: specie euritopă, are un mod de viață atât diurn cât și nocturn. Este atât acvatică, cât și terestră, capturând prada prin vegetația ierboasă. O întâlnim adesea plutind la suprafața apei în plin soare, iar când simte primejdie se afundă repede în mâl sau înoată repede spre altă locație (Fuhn, 1960). Este o broască activă și sociabilă, multe exemplare fiind găsite împreună în suprafețe mici de apă, în anumite locații prielnice, densitatea ajungând la un specimen pe 0.02 mp (Arnold și Burton, 1978; www.amphibiaweb.org).Reproducere: preferă, de obicei, bălțile temporare, cu densitate mică de prădători și concurenți, puțin adânci, însorite și în consecință cu o temperatură medie mai ridicată care permite o metamorfoză mai rapidă. Este o specie oportunistă, reproducerea având loc atunci când condițiile permit acest lucru. În anii ploioși, favorabili reproducerii, o pereche poate depune sute de ouă, diseminate în timp și spațiu, valorificând pentru reproducere orice ochi de apă și asigurând astfel condiții bune de supraviețuire pentru larve. Indivizii sunt apți pentru reproducere cel mai frecvent după două - trei ierni. Reproducerea începe în general mai târziu decât la specia B. bombina, de obicei prin mai și se întinde pe întreg sezonul activ (Barandun și Reyer, 1997 a și b; Cogălniceanu et al., 2000; Hartel, Nemes, Mara, 2007).Bălțile folosite pentru reproducere sunt dominate numeric de masculi. Este o specie teritorială, masculii mai puternici ocupând locurile mai adânci și cu mai puțină vegetație, deci mai sigure în ce privește completarea metamorfozei. Marcarea teritoriului se face sonor și prin valuri concentrice pe care le face cu membrele anterioare, iar teritoriul poate avea o rază de 0.5-0.75 m (Seidel, 1999). Masculii nu cântă sincronizat. Frecvența sunetelor emise este mai mare decât la B. bombina (580 Hz) și rata lor mai ridicată (95/min) (Sanderson et al., 1992).Împerecherea se face prin amplex lombar. Ouăle protejate de învelișul lor gelatinos sunt depuse în mici grămezi sau izolat fixate de plante acvatice sau sunt lăsate să cadă la fund (Fuhn, 1960). Ponta conține 45-100 ouă depozitate porționat (www.amphibiaweb.org). Metamorfoza durează în jur de 61 - 63 de zile, la temperatura medie de 20°C. Larvele au în jur de 6 -7 mm la eclozare și pot atinge până la 45 mm. Se deosebesc de larvele de B. bombina prin faptul că nu au dungile longitudinale de culoare deschisă și au coada mai scurtă, fin reticulată, cu pete mici închise la culoare (Rafinska, 1991). În același timp și aceleași locații, poate fi observată specia în diverse stadii ale reproducerii, de la adulți aflați în amplexus, până la ouă și mormolocii parcurgând metamorfoza (www.amphibiaweb.org).Apărare: în tegument există glande care secretă polipeptide toxice din clasa bombesinelor, iar ca măsură de avertizare este coloritul aposematic al abdomenului. Când este atacat, animalul ia o anumită postură numită “unken reflex”, la fel ca la B. bombina. De asemenea, dacă atacul continuă, poate secreta în exces substanțe toxice, iritante, cu aspect de spumă albă (Arnold și Burton, 1978; Bajger, 1980).
5.	Perioade critice	Lunile de primăvară și vară în care au loc reproducerea și metamorfoza, precum și perioadele de secetă, în care suprafețele acvatice se reduc.
6.	Cerințe de habitat	Habitat: B. variegata ocupă regiunile de deal, colinare și montane, de la 150 m până la aproape 2000 m (în Munții Retezat). Se produce o separare ecologică a celor două specii, B. bombina ocupând exclusiv șesul (Ghira et al., 2003). Este mai puțin pretențioasă în alegerea habitatului, fiind găsită în bălți și băltoace temporare sau permanente, atât curate cât și poluate, chiar și cu concentrații mari de hidrogen sulfurat sau săruri (www.amphibiaweb.org), cu sau fără vegetație, mlaștini, pâraie cu curs mai lin, izvoare, inclusiv în apa strânsă în urme de roți. Este printre primele specii de amfibieni ce ocupă zonele deteriorate de activitățile umane (Cogălniceanu et al., 2000). Pe perioadele de secetă se ascunde în locuri umede până ce ploile refac bălțile (Fuhn, 1960).Hrănire: în stadiul larvar specia este fitofagă. Și aici se întâlnesc uneori cazuri de necrofagie. Adulții consumă atât animale acvatice (Crustacee-Amfipode, Gasteropode, larve de Diptere) cât și terestre (Himenoptere, Homoptere, Heteroptere, Coleoptere) (Sîrbu, 1976). Bombina variegata vânează adesea în mediu terestru, așa încât se observă o pondere mai ridicată a prăzilor terestre (Cicort-Lucaciu et al., 2011). S-a mai constatat hrănirea și cu mici vertebrate, precum mormoloci (Peter et al., 2005; Sas et al., 2006; Ferenți et al., 2010).
7.	Fotografii	Fotografie cu specia este prezentată în Anexă.

Tabel 19 - B. Date specifice speciei Bombina variegata la nivelul ariei naturale protejate

Nr.	Informație/Atribut	Descriere
1.	Specia	638 Bombina variegata
2.	Informații specifice speciei	Specia este prezentă în bălți temporare, bălți permanente, șanțuri cu apă, urme de vehicule, zone mlăștinoase / smârcuri, brațe laterale ale râului Brătia, toate cu suprafețe variabile, pe toată suprafața ariei naturale protejate, în intervalul altitudinal 530 - 1010 m. În cadrul inventarierii, specia a fost identificată în 136 de locații.
3.	Statutul de prezență [temporal]	Rezident
4.	Statutul de prezență [spațial]	larg răspândită
5.	Statutul de prezență [management]	nativă
6.	Abundență	comună
7.	Perioada de colectare a datelor din teren	aprilie-mai 2021
8.	Distribuția speciei [interpretare]	Specia are o răspândire largă la nivelul sitului ROSCI0258, fiind prezentă în aproape toate unitățile de probă, atât în sectoarele superioare ale celor 2 văi, la mijloc, cât și în sudul sitului, în lunca mai largă a râului Brătia.
9.	Distribuția speciei [harta distribuției]	Harta distribuției speciei Bombina variegata este prezentată în Anexă.
10.	Alte informații privind sursele de informații	Specia are o răspândire mult mai largă și prezintă efective mult mai mari decât cele evaluate rapid în cercetările de teren prezentate în Iftime et al., 2009.

 ... 3.3.3. Mamifere Tabel 20 - A. Date generale ale specie Lutra lutra

Nr.	Informație/ Atribut	Descriere
1.	Cod Specie - EUNIS	1435
2.	Denumirea științifică	Lutra lutra
3.	Denumirea populară	Română: VidrăEngleză: Eurasian otter
4.	Descrierea speciei	Vidra euroasiatică (Lutra lutra L.,1758) aparține familiei Mustelidae, ordinul Carnivora și poate fi întâlnită în Europa, Asia (cu excepția insulelor din sud-est) și nordul extrem al Africii.Vidra este un mamifer adaptat la viața acvatică și se regăsește în toate bazinele hidrografice majore din România.Vidra este cel mai mare mamifer sălbatic semi-acvatic din România. Masculii pot ajunge la dimensiuni de peste 1,2 m lungime și la o greutate de până la 10 kg, masculii fiind mai mari decât femelele.Corpul vidrelor este perfect adaptat la viața acvatică, este lunguieț, are un strat de blană scurt, pufos și călduros și un alt strat de blană protector mai lung. Culoarea vidrelor este predominant maronie, fiind mai deschisă, cu nuanțe de crem pe piept și burtă.Picioarele-i sunt scurte, terminate cu labe prevăzute cu o membrană interdigitală, prezintă o coadă lungă și conică ce o ajută să înoate și să rămână sub apă până la 4 minute.Vidrele sunt mamifere carnivore iar hrana lor preferată este peștele, într-un procent ce poate ajunge până la 70 – 80 % din dieta sa. Preferă în general peștele de dimensiuni mai mici și speciile ce înoată mai lent.Vidrele sunt oportuniste, tind să consume speciile ce sunt mai abundente și indivizii bolnavi ce sunt mai ușor de prins, hrana sa variază în funcție de disponibilitatea sezonieră a speciilor pradă.Hrana vidrei este completată de diverse specii de șoareci, șobolani, păsări, raci, șerpi, țestoase, broaște, scoici, melci și insecte. Vidrele consumă până la 1 kg de hrană pe zi.Teritoriul ocupat de vidre este unul de mari dimensiuni, suprafața acestuia variază în funcție de calitatea habitatului, disponibilitatea resurselor de hrană și competiția cu alți indivizi. Vidrele au teritorii ce pot varia ca suprafață între 1 km la 40 km de curs de apă, teritoriul masculilor se suprapune peste teritoriul mai multor femele. Pentru a își delimita și apăra teritoriul, vidrele își marchează limitele și punctele de interes ale teritoriului cu excremente, jeleu anal și urină.După o perioadă de inițiere, de aproximativ un an, petrecută alături de femelă, vidrele tinere se separă și încearcă să-și găsească un teritoriu. Aceste exemplare de vidră pot ocupa temporar iazuri piscicole sau alte habitate acvatice unde pot găsi hrană.Vidrele nu au o perioadă specifică de reproducere, femelele se pot înmulții o singură dată în 12 luni. Vidra poate avea între 1 și 4 pui, însă media este de 2 pui la o singură fătare. Puii trăiesc alături de femelă timp de aproximativ 1 an, iar femelele devin apte pentru reproducere la 2 ani.În condiții bune, în captivitate, vidrele pot trăii până la 15 ani, însă în sălbăticie vidrele depășesc rar 4 – 5 ani. Vidrele eurasiatice sunt carnivore preponderent solitare, ele nu trăiesc în familii. Sigurele situații în care pot fi observate împreună sunt pe parcursul perioadei de aproximativ un an în care femela își inițiază puii și în perioada de reproducere când femelele pot fi observate împreună cu un partener mascul.Vizuinile natale, în care vidra își fată puii, sunt localizate departe de albia râului principal și departe de activitățile omenești.Vidrele în România au puțini prădători naturali, carnivorele de talie medie și mare precum: lupii, șacalii, urșii și râșii pot reprezenta un pericol pentru vidre, îndeosebi pentru pui și juvenili. Vidrele adulte sunt foarte agresive și au capacitatea să se apere de carnivorele mari chiar și de câinii domestici cei mai agresivi.
5.	Perioade critice	În perioada rece, vidra poate fi afectată de accesibilitatea la sursele disponibile de hrană, iar, în perioada de reproducere (nașterea puilor până la înțărcare) de asemenea poate fi vulnerabilă – afectată de atacul prădătorilor – câini hoinari în special, dar și de eventualii braconieri, pescari sau administratori de ferme piscicole.
6.	Cerințe de habitat	Prezența vidrei este strâns legată de existența resurselor de hrană. În România vidra este răspândită în întreaga țară, cu deosebire în lacurile și văile apelor mari, dar mai ales în bălțile și Delta Dunării (Brehm, 1964). Existența locurilor bogate în pește, atrage vidra până sus la munte, la peste 1500 de metri, în preajma pâraielor cu păstrăvi. Uneori, în căutarea locurilor prielnice, trece cumpăna apelor, peste creasta munților.Principalul sortiment de hrană pentru vidră îl reprezintă peștele de toate formele și mărimile. În afara peștelui, vidra mănâncă raci, amfibieni, melci, păsări și șoareci de apă.
7.	Fotografii	Fotografii relevante ale speciei sunt prezentate în Anexă.

Tabel 21 - B. Date specifice specie Lutra lutra la nivelul ariei naturale protejate

Nr.	Informație/ Atribut	Descriere
1.	Specia	1435 – Lutra lutra, prezentă în anexele II și IV ale Directivei Habitate, respectiv anexele 3 și 4a din Legea 49/2011Vidra este o specie strict protejată în temeiul legislației internaționale și diferite convenții. Aceasta este listată în anexa I a CITES, Anexa II al Convenției de la Berna și Anexa I din Convenția de la Bonn - Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, care recomandă cel mai înalt grad de protecție a acesteia.
2.	Informații specifice speciei	Vidra- Lutra lutra L. este un carnivor semiacvatic situat în vârful lanțului trofic acvatic din situl Natura 2000 - ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei.Habitatul utilizat preponderent de vidră în ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei este format din habitatele ripariene ce conțin specii pradă, îndeosebi pești, raci și amfibieni. Preferă îndeosebi sectoarele de râu cu un grad scăzut de perturbare antropică și zonele cu păduri ripariene dezvoltate.Utilizarea habitatelor acvatice din situl Natura 2000 - ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei este în mare măsură determinată de abundența de specii pradă.Habitatele preferate în sit de către specia Lutra lutra sunt localizate dea lungul cursului râului Brătia până la altitudinea de 800 – 900 m, pârâul Râușor, pârâul Năvrap și pârâul Brătioara până la altitudinea de 800 – 900 m. Vidra preferă în special zonele în care deranjul antropic de pe maluri este scăzut.Pe văile Brătiei și Brătioarei, vidrele sunt, în general, timide și trăiesc ascunse, solitare - cea mai mare parte din viață, identificarea lor vizuală fiind foarte dificilă.În Văile Brătiei și Brătioarei vidra are un comportament predominant nocturn, fiind posibilă identificarea acesteia vizuală doar pe timp de noapte doar cu ajutorul camerelor cu termoviziune sau camerelor foto- capcană.
3.	Statutul de prezență [temporal]	rezident
4.	Statutul de prezență [spațial]	răspândită
5.	Statutul de prezență [management]	nativă
6.	Abundență	prezență certă
7.	Perioada de colectare a datelor din teren	Martie 2021 – Mai 2021.
8.	Distribuția speciei [interpretare]	Observațiile au fost realizate începând cu luna martie a anului 2021, majoritatea datelor fiind colectate în interiorul SCI-ului sau la limita acestuia. Nu se cunosc informații complete anterioare acestei date, deoarece nu s-au efectuat studii complexe în aria vizată de proiect. Datele cuprind informații de tipul prezență / absență pentru sit-urile inventariate, pe cursurile de apă din teritoriul SCI-ului. Inventarul reprezintă o căutare exhaustivă a tuturor semnelor de activitate ale vidrei și orice alte indicii ale prezenței posibile, și oferă o imagine de ansamblu a valorii relative a habitatului speciei, în contextul prezenței vidrei și în alte habitate din apropiere sau a altor părți ale cursurilor de apă, și, totodată nivelul aparent de utilizare a acestor zone de către vidre.Habitatele favorabile sunt reprezentate de zonele umede, în special zonele de pe râul Brătia și confluența cu Râușor și Năvrap dar și pe pârâul Brătioara. Prezența vidrei a fost identificată de la altitudinea de aproximativ 500 m din sectorul din aval al sitului Natura 2000 până la altitudini de 800 – 900 m în amonte, atât pe valea Brătiei cât și pe valea Brătioarei.În urma evaluarilor din teren, s-a observat că semnele de prezență ale vidrei lipsesc din sectorul situat pe valea Brătiei între microhidrocentrala Brătia (Canton Capra) și captarea de la Gura Cernat.Din cele 38 de transecte parcurse, pe 7 dintre ele nu au fost identificate semne de prezență. Astfel 81,58 % din transectele parcurse au fost pozitive, cele mai multe semne de prezență ale vidrei fiind găsite în zona joasă a văilor Brătia și Brătioara.
9.	Distribuția speciei [harta distribuției]	Harta distribuției speciei Lutra lutra în ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei este prezentă în Anexă.
10.	Alte informații privind sursele de informații	Bibliografia poate fi consultată în capitolul dedicat.

 ...  ... 3.4. Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată vor fi descrise din punctul de vedere a existentei acestora în aria naturala protejată și a caracteristicilor pe care acestea le au în general. Speciile prezentate în continuare sunt specii ocazionale, de interes național și care nu se propun pentru a fi introduse în formularul standard. Descrierea va fi realizată conform tabelelor următoare: Tabel 22 - Alte specii relevante: Rana temporaria

Nr.	Informație/Atribut	Observație
1.	Codul speciei	787
2.	Denumirea științifică	Rana temporaria
3.	Denumirea populară	Broasca roșie de munte
4.	Observații	Specia are o răspândire largă la nivelul sitului ROSCI0258, fiind probabil cel mai răspândit amfibian din sit. Specia a putut fi observată în aproape toate habitatele în care a fost observată și Bombina variegata, fiind adesea sintope, așa cum observă și autorii articolului Ferenți Covaciu- Marcov, 2009. Specia a fost observată în toate stadiile ontologice (de la pontă la adult) în 58 de locații (din 136 de locații în care au fost înregistrate observații herpetofaunistice). Specia a fost identificată și la nivelul loc. Gămăcești, deși ca altitudine ar putea fi luată în calcul o zonă de suprapunere cu specia vicariantă Rana dalmatina în jumătatea de sud a sitului (până în jurul altitudinii de 700 – 800 m, conform literaturii de specialitate).

Tabel 23 - Alte specii relevante: Bufo bufo

Nr.	Informație/Atribut	Observație
1.	Codul speciei	10579
2.	Denumirea științifică	Bufo bufo
3.	Denumirea populară	Broasca râioasă comună / broasca râioasă brună
4.	Observații	Specia a fost observată în majoritatea cazurilor în stadiu ontologic de pontă, în 23 locații din interiorul și de la marginea sitului ROSCI0258, fiind sintopă cu speciile Bombina variegata, Rana temporaria, Mesotriton alpestris.

Tabel 24 - Alte specii relevante: Rana (Pelophylax) ridibundus

Nr.	Informație/Atribut	Observație
	Codul speciei	786
	Denumirea științifică	Rana (Pelophylax) ridibundus
	Denumirea populară	broasca mare de lac
	Observații	Cu o distribuție probabil mult mai mare, specia a fost observată în 9 locații din sit, în ecartul altitudinal 520 - 880 m, cuprinse între nordul localității Berevoiești până în amonte de Cândești. Nu a fost observată pe valea Brătioarei, deși nu este imposibilă prezența acesteia.

Tabel 25 - Alte specii relevante: Rana (Pelophylax) kl. esculentus

Nr.	Informație/Atribut	Observație
	Codul speciei	779
	Denumirea științifică	Rana (Pelophylax) kl. esculentus
	Denumirea populară	broasca verde de lac
	Observații	Cu o distribuție probabil mai mare, specia a fost observată într-o singură locație din sit, la altitudinea de 548 m, pe malul stâng al Brătiei, în dreptul loc. Gămăcești. Nu a fost observată pe valea Brătioarei, deși nu este imposibilă prezența acesteia.

Tabel 26 - Alte specii relevante: Triturus vulgaris

Nr.	Informație/Atribut	Observație
1.	Codul speciei	10599
2.	Denumirea științifică	Triturus vulgaris
3.	Denumirea populară	Tritonul comun
4.	Observații	Tritonul comun a fost observat în 17 locații în interiorul sau la marginea sitului R0SCI0258, pe ambele văi (Brătia și Brătioara), în aceleași habitate acvatice în care au fost observate și speciile Rana temporaria, Mesotriton alpestris, Triturus cristatus și uneori Bombina variegata. Specia a putut fi observată în stadiu adult, atât femele, cât și masculi. Într-unul dintre habitatele acvatice de pe Valea Brătiei, din porțiunea superioară, au fost numărate sute de exemplare. Specia nu a fost observată mai jos de loc. Valea Măcelarului, deși nu este imposibil să fie prezentă.

Tabel 27 - Alte specii relevante: Triturus (Ichthyosaura /Mesotriton) alpestris

Nr.	Informație/Atribut	Observație
1.	Codul speciei	10595
2.	Denumirea științifică	Triturus (Ichthyosaura / Mesotriton) alpestris
3.	Denumirea populară	Tritonul alpin, triton de munte
4.	Observații	Tritonul de munte a fost identificat în 16 locații, în partea superioară a sitului R0SCI0258, în amonte de loc. Cândești, pe ambele văi - Brătia și Brătioara. Într-unul dintre habitatele acvatice de pe Valea Brătiei, din porțiunea superioară, au fost numărate sute de exemplare. Specia nu a fost observată în aval de loc. Cândești.

Tabel 28 - Alte specii relevante: Lacerta (Podarcis) muralis

Nr.	Informație/Atribut	Observație
1.	Codul speciei	766
2.	Denumirea științifică	Lacerta (Podarcis) muralis
3.	Denumirea populară	șopârla de ziduri
4.	Observații	Au fost observate două populații (probabil interconectate), pe malul stâng al Brătiei, în dreptul loc. Gămăcești, la alt. de 545, respectiv 568 m, pe malurile de apărare față de eroziune, realizate din beton.

Tabel 29 - Alte specii relevante: Lacerta agilis

Nr.	Informație/Atribut	Observație
1.	Codul speciei	713
2.	Denumirea științifică	Lacerta agilis
3.	Denumirea populară	Șopârla de câmp
4.	Observații	Specia a fost observată în 6 locații din sit, în ecartul altitudinal 550 - 880 m, atât pe Valea Brătia (4 locații în amonte de Cândești și 1 locație în dreptul loc. Gămăcești, în habitate de tip pajiște umedă) cât și pe Valea Brătioarei (1 locație în amonte de Păstrăvăria Brătioara).

Tabel 30 - Alte specii relevante: Salamandra salamandra

Nr.	Informație/Atribut	Observație
1.	Codul speciei	10593
2.	Denumirea științifică	Salamandra salamandra
3.	Denumirea populară	Salamandră, șulemendriță
4.	Observații	Salamandra a fost observată în 26 locații în porțiunile superioare și mijlocie a sitului R0SCI0258, pe ambele văi (Brătia și Brătioara), solitare sau în habitate acvatice în care au fost observate și alte specii de herpetofaună. În majoritatea cazurilor, salamandra a fost observată sub formă de larve în mediul acvatic, însă au fost observate și exemplare adulte. Specia nu a fost observată mai jos de loc. Valea Măcelarului.

Tabel 31 - Alte specii relevante: Lacerta (Zootoca) vivipara

Nr.	Informație/Atribut	Observație
1.	Codul speciei	10668
2.	Denumirea științifică	Lacerta (Zootoca) vivipara
3.	Denumirea populară	Șopârla de munte
4.	Observații	Specia a fost observată în 2 locații (la 873m și 1.042m) dar probabil are o răspândire mult mai mare în zona montană.

 ...  ... 4. INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE4.1. Comunitățile locale si factorii interesați4.1.1. Comunitățile locale  +  Unități administrativ-teritoriale Situl Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei este situat în Regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia, în zona central-nordică a județului Argeș, pe teritoriul administrativ al comunelor Albeștii de Muscel, Berevoiești și Bughea de Jos, în apropierea drumului național DN73C, care leagă municipiul Curtea de Argeș de localitatea Berevoiești. Situl reprezintă o zonă montană îngustă, situată în lungul râului Brătia și a afluentului său Brătioara. Aria naturală protejată ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei este un sit Natura 2000 de dimensiuni relativ mici acoperind o suprafață de 219,70 ha. Cea mai mare parte din suprafața ariei naturale protejate este localizată pe raza comunei Albeștii de Jos (67,8%) și Berevoiești (29,4%). Pe ansamblu, ceea ce reprezintă un procent de numai 0,89% din suprafața cumulată a fondului funciar din cele trei comune vizate de proiect. Acest aspect îi conferă o mică însemnătate din perspectiva funcțiilor direct productive (exploatarea resurselor naturale existente în interiorul ariei natural protejate) însă o importantă funcție simbolică prin contribuția pe care aria naturală protejată o are asupra construirii unei identități locale și promovării comunitare. Tabel 32 - Lista unităților administrativ-teritoriale din cadrul ariei / ariilor naturale protejate

Județ	UAT	Procent din UAT	Procent din ANP
Argeș	Bughea de Jos	0,26%	2,8%
Argeș	Berevoiești	0,64%	29,4%
Argeș	Albeștii de Muscel	1,21%	67,8%
TOTAL		0,89%	100%

 +  Caracterizarea unităților administrativ-teritoriale Pentru caracterizarea comunităților umane din proximitatea ariei naturale protejate vom prezenta aspectele socio-demografice și economice incluzând, în principal, informații ce provin de la Institutul Național de Statistică (aspecte demografice) și Registrul Comerțului (aspecte economice) dar și informații obținute din partea factorilor interesați. Harta unităților administrativ teritoriale care au rază teritorială pe suprafața ariei/ariilor naturale protejate este prezentată în Anexă.  +  Date demografice privind comunitatea locală De remarcat faptul că tendința generală a populației este de ușoară scădere de la 8.363 locuitori în 2010 la 7.997 în 2019 ceea ce reprezintă o variație de -5% față de anul de referință. Fenomenul de scădere demografică este unul continuu în intervalul analizat fiind determinat de îmbătrânirea populației, scăderea ratei natalității și balanța negativă a fenomenului migrațional. Tabel 33 - Populația localităților aflate în interiorul ariei naturale protejate

Localitate	Sexe	An de referință		An de analizat
		2010	2015	2019	Prezența estimată în sit
ALBEȘTII DE MUSCEL	Total	1.720	1.604	1.495	0%
BEREVOEȘTI		3.524	3.509	3.425	0%
BUGHEA DE JOS		3.119	3.073	3.077	0%
ALBEȘTII DE MUSCEL	Masculin	825	790	747	0%
BEREVOEȘTI		1.765	1.744	1.711	0%
BUGHEA DE JOS		1.563	1.543	1.547	0%
ALBEȘTII DE MUSCEL	Feminin	895	814	748	0%
BEREVOEȘTI		1.759	1.765	1.714	0%
BUGHEA DE JOS		1.556	1.530	1.530	0%
TOTAL		8.363	8.186	7.997	0%

În ceea ce privește sporul natural (diferența dintre natalitate și mortalitate) se remarcă o balanță negativă ce se menține pe întreaga perioada analizată cu excepția anului 2019. Tabel 34 - Natalitate: născuti vii per localitate pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate

Județ	Localitate	An de referință 2010		An de referință 2015		An de analizat 2019
		Născuți vii	Decedați	Născuți vii	Decedați	Născuți vii	Decedați
Argeș	ALBEȘTII DE MUSCEL	11	25	6	30	10	25
Argeș	BEREVOEȘTI	53	45	36	37	50	38
Argeș	BUGHEA DE JOS	30	37	35	34	45	30
TOTAL		94	107	77	101	105	93

În perioada analizată balanța migrațională este una negativă fiind unul din principalii factori, alături de scăderea natalității, care determină scăderea de ansamblu a populației din interiorul și proximitatea ariei naturale protejate. Trebuie menționat însă faptul că fluxul migrațional alimentează în principal procesul de îmbătrânire a populației, în condițiile în care, majoritatea celor care părăsesc localitățile țintă sunt tineri sau persoane apte de muncă iar cei ce vin în localitate sunt, de regulă, persoane vârstnice care se retrag aici la vârsta pensionării. Tabel 35 - Migrație: Stabiliri de resedință în localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate

Județ	Localitate	An de referință 2010		An de referință 2015		An de analizat 2019
		Veniri	Plecări	Veniri	Plecări	Veniri	Plecări
Argeș	ALBEȘTII DE MUSCEL	30	31	16	22	19	20
Argeș	BEREVOEȘTI	56	65	39	37	52	67
Argeș	BUGHEA DE JOS	43	56	47	38	46	46
TOTAL		129	152	102	97	117	133

Scăderea demografică asociată cu tendința de îmbătrânire a populației determină încadrarea presiunilor de impact antropic manifestate de populația locală pe un trend descendent.  +  Utilități publice Datele privind situația utilităților publice indică un grad mare de dependență a gospodăriilor de resursele disponibile în natură, în special resursele de lemne (nu există rețea de distribuție a gazelor naturale). De asemenea, de remarcat lipsa conductelor de canalizare ceea ce face ca apele uzate provenite din gospodărie să fie deversate, în totalitate, în mediul natural. Tabel 36 - Utilități publice din anul 2020, pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate

Utilități	Albestii de Muscel	Berevoiesti	Bughea de Jos
Apă	NU	DA (parțial)	DA (parțial)
Canalizare	NU	NU	NU
Stație epurare	NU	NU	NU
Încălzire cu lemne	DA	DA	DA
Încălzire cu gaze	NU	NU	NU
Colectare deșeuri	DA	DA	DA
Comunicații - telefonie fixă	DA	DA	DA
Comunicații - telefonie mobilă	DA	DA	DA

 +  Efective de animale În interiorul ariei naturale protejate nu sunt incluse zone de intravilan cu gospodării pentru care să fie colectate date privind animalele existente. Se practică totuși pășunatul în zonele ce au această destinație pe o suprafață de aproximativ 4% din aria naturală protejată. Numărul animalelor este variabil aparținând mai ales comunităților locale din proximitatea arieinaturale protejate. Tabel 37 - Efectivele de animale, pe principalele categorii de animale, județe și localități, referitor la un anul 2020, pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate

Principalele categorii de animale	Județ	Localitate	Număr de animale		Localitatea de proven.
			Permanente	Aduse din altă localitate
Bovine	Argeș	ALBEȘTII DEMUSCEL	707	0	0
Porcine			525	0	0
Ovine			3015	0	0
Păsări			20328	0	0
Bovine		BEREVOEȘTI	537	0	0
Porcine			697	0	0
Ovine			4923	0	0
Păsări			21344	0	0
Bovine		BUGHEA DE JOS	374	0	0
Porcine			312	0	0
Ovine			1674	0	0
Păsări			8456	0	0

 +  Date privind activitățile economice În ceea ce privește activitățile socio-economice asociate modului de utilizare a terenurilor din interiorul sitului se remarcă: creșterea animalelor, silvicultura, pășunatul și piscicultura. Silvicultura este prezentă pe toată suprafața fondului forestier, fiind o activitate economică cu importanță mare la nivel local. Totuși, având în vedere suprafața relativ mică a pădurilor din interiorul sitului comparativ cu întreg fondul forestier al celor 3 comunități, silvicultura pe suprafața ariei naturale protejate are o importanță minoră pentru comunitățile locale și poate fi supusă unor reguli specifice destinate protecției mediului. Pășunatul este localizat în suprafețele de islazuri/pășuni, prezentând o însemnătate economică relativ redusă, stagnantă și permanentă, dar cu tendințe de scădere iarna. Piscicultura este prezentă în areal prin păstrăvării. Activitatea are o importanță relativ scăzută pentru comunitățile locale (prin prisma numărului mic de personal angajat) însă o importanță mare din perspectiva atragerii de turiști. Activitatea are o tendință evolutivă în creștere și permanentă. Cositul este o activitate desfășurată pe toată suprafața fânețelor, este importantă din punct de vedere economic pentru membrii comunității locale unde creșterea animalelor este o componentă importantă a economiei de subzistență. Este o activitate stagnantă, care tinde să se realizeze mecanizat (motocoase) în detrimentul formelor tradiționale de cosire. De regulă este activă în special primăvara, vara și toamna. Tabel 38 - Date privind activitățile economice

Domeniu activitate (CAEN)	Formă de organizare	Județ	Localitate	Nr. societăți comerciale
Activități de servicii administrative și activități de servicii suport	SRL	ARGES	BUGHEA DE JOS	1
Activități profesionale, științifice și tehnice	SRL	ARGES	BEREVOESTI	1
activitati profesionale, stiintifice si tehnice	SRL	ARGES	BUGHEA DE JOS	6
agricultura, silvicultura si pescuit	SRL	ARGES	BEREVOESTI	8
agricultura, silvicultura si pescuit	SRL	ARGES	BUGHEA DE JOS	3
comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor	SRL	ARGES	ALBESTII DE MUSCEL	4
comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor	SRL	ARGES	BEREVOESTI	11
comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor	SRL	ARGES	BUGHEA DE JOS	12
constructii	SRL	ARGES	ALBESTII DE MUSCEL	3
constructii	SRL	ARGES	BEREVOESTI	2
constructii	SRL	ARGES	BUGHEA DE JOS	2
hoteluri si restaurante	SRL	ARGES	ALBESTII DE MUSCEL	2
hoteluri si restaurante	SRL	ARGES	BEREVOESTI	5
hoteluri si restaurante	SRL	ARGES	BUGHEA DE JOS	3
industria prelucratoare	SRL	ARGES	ALBESTII DE MUSCEL	2
industria prelucratoare	SA	ARGES	BEREVOESTI	1
industria prelucratoare	SRL	ARGES	BEREVOESTI	2
informatii si telecomunicatii	SRL	ARGES	BEREVOESTI	1
invatamant	SRL	ARGES	BUGHEA DE JOS	1
sanatate si asistenta sociala	SRL	ARGES	BEREVOESTI	1
sanatate si asistenta sociala	SRL	ARGES	BUGHEA DE JOS	1
transport si depozitare	SRL	ARGES	ALBESTII DE MUSCEL	6
transport si depozitare	SRL	ARGES	BEREVOESTI	8
transport si depozitare	SRL	ARGES	BUGHEA DE JOS	10
tranzactii imobiliare	SRL	ARGES	BEREVOESTI	1

Dat fiind faptul că în interiorul ariei naturale protejate nu există comunități umane analiza activităților economice se va realiza doar la nivelul comunităților din proximitatea acesteia. Datele prezentate conturează profilul economic al zonei și fundamentează dinamica presiunilor antropice de natură economică asupra stării de conservare a speciilor și habitatelor. În localitatea Albeștii de Muscel sunt prezenți 85 agenți economici cu un total al numărului de angajați de 66. Berevoiești deține 159 agenți economici, însumând 386 angajați, iar Bughea de Jos are 118 agenți economici și 69 angajați. Economia locală cunoaște diferențe majore în comunitățile prezentate, în condițiile în care 73% dintre angajați sunt locazați în Berevoiești. Cel mai mare angajator din zonă este S.I. L.D.V.B COM S.A. cu 295 de angajați având ca domeniu de activitate fabricarea altor piese și accesorii pentru autovehicule și pentru motoare de autovehicule. Având în vedere că doar acest angajator grupează aproape 60% din forța de muncă angajată la nivelul tuturor comunităților țintă, se poate spune că avem, în fapt, o zonă monoindustrială. Datele agregate la nivelul întregii zone indică importanța majoră a industriei constructoare de mașini și a ramurilor conexe (transporturi și comercializarea combustibililor și carburanților). Cu o pondere semnificativ mai mică se remarcă industria lemnului (exploatații forestiere, prelucrarea și comercializarea lemnului), dar și turismul și creșterea animalelor. Tabel 39 - Distribuția actorilor economici pe domenii de activitate si cifra de afaceri

Domeniu de activitate	Cifra de afaceri în 2019	% din economia locală
CAEN: 2932 - Fabricarea altor piese și accesorii pentru autovehicule și pentru motoare de autovehicule	134.000.000	78,5%
CAEN: 4941 - Transporturi rutiere de mărfuri	9.800.000	5,7%
CAEN: 220 - Exploatare forestieră	5.331.248	3,1%
CAEN: 4671 - Comerț cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi și gazoși al produselor derivate	4.900.000	2,9%
CAEN: 4730 - Comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate	3.900.000	2,3%
CAEN: 5520 - Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată	2.516.762	1,5%
CAEN: 4711 - Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun	1.559.127	0,9%
CAEN: 1610 - Tăierea și rindeluirea lemnului	1.524.128	0,9%
CAEN: 4321 - Lucrări de instalații electrice	942.879	0,6%
CAEN: 5229 - Alte activități anexe transporturilor	730.791	0,4%
CAEN: 5320 - Alte activități poștale și de curier	582.844	0,3%
CAEN: 7022 - Activități de consultanță pentru afaceri și management	567.375	0,3%
CAEN: 8553 - Școli de conducere (pilotaj)	486.993	0,3%
CAEN: 4673 - Comerț cu ridicata al materialului lemnos și al materialelor de construcții și echipamentelor sanitare	467.008	0,3%
CAEN: 7420 - Activități fotografice	442.452	0,3%
CAEN: 8622 - Activități de asistență medicală specializată	406.275	0,2%
CAEN: 6920 - Activități de contabilitate și audit financiar, consultanță în domeniul fiscal	290.470	0,2%
CAEN: 141 - Creșterea bovinelor de lapte	263.768	0,2%
CAEN: 4646 - Comerț cu ridicata al produselor farmaceutice	262.888	0,2%
CAEN: 4619 - Intermedieri în comerțul cu produse diverse	253.799	0,1%
CAEN: 8010 - Activități de protecție și gardă	235.509	0,1%
CAEN: 4531 - Comerț cu ridicata de piese și accesorii pentru autovehicule	213.442	0,1%
CAEN: 8425 - Activități de luptă împotriva incendiilor și de prevenire a acestora	186.960	0,1%
CAEN: 147 - Creșterea păsărilor	179.131	0,1%
CAEN: 4621 - Comerț cu ridicata al cerealelor, semințelor, furajelor și tutunului neprelucrat	154.021	0,1%
CAEN: 322 - Acvacultura în ape dulci	148.863	0,1%
CAEN: 6820 - Închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate	113.659	0,1%
CAEN: 4779 - Comerț cu amănuntul al bunurilor de ocazie vândute prin magazine	105.996	0,1%
CAEN: 4931 - Transporturi urbane, suburbane și metropolitane de călători	88.075	0,1%
CAEN: 4333 - Lucrări de pardosire și placare a pereților	48.935	0,0%
CAEN: 2370 - Tăierea, fasonarea și finisarea pietrei	21.200	0,0%
CAEN: 5630 - Baruri și alte activități de servire a băuturilor	19.018	0,0%
CAEN: 4120 - Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale	18.334	0,0%
CAEN: 4772 - Comerț cu amănuntul al încălțămintei și articolelor din piele, în magazine specializate	17.462	0,0%
CAEN: 4532 - Comerț cu amănuntul de piese și accesorii pentru autovehicule	12.000	0,0%
TOTAL	170.791.412	100%

 ... 4.1.2. Factorii interesați Tabel 40 - Tabel centralizator al celor mai importanți factori interesați, care se manifestă și implică cu privire la aria naturală protejată

Nr.	Denumire factor interesat	Tip	Aria de interes
1.	Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor	Autoritatea centrală pentru protecția mediului, în domeniul apelor și pădurilor	Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariei naturale protejate. Reglementarea și administrarea resurselor de apă și forestiere
2.	Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate	Autoritatea competentă pentru managementul ariilor naturale protejate	Managementul ariilor naturale protejate
3.	Agenția pentru Protecția Mediului Argeș	Autoritatea competentă pentru protecția mediului	Protecția și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariei protejate
4.	Grada Națională de Mediu Comisariatul Județean Argeș	Instituție publică	Protecția și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariei protejate
5.	Consiliul Județean Argeș	Administrația publică județeană	Dezvoltarea socio- economică fără efecte negative asupra capitalului natural Conservarea capitalului natural
6.	Direcția pentru Agricultură a Județului Argeș	Instituție publică	Agricultură
7.	Consiliul Local al UAT-urilor vizate de proiect	Autoritate publică	Dezvoltarea socio- economică fără efecte negative asupra capitalului natural
8.	Societăți comerciale din proximitatea ariei protejate	Operatori economici privați	Economic
9.	Comunitățile locale din interiorul sau vecinătatea ariei protejate	Comunitatea locală	Modul în care ariile influențează utilizarea/ exploatarea proprietăților pe care le dețin
10	Unități școlare din comunitățile din proximitatea ariei protejate	Instituție publică	Instituții de învățământ
11	Organizații non-guvernamentale de conservare a naturii	ONG	Conservarea naturii

Rezultatele analizei factorilor interesați din punctul de vedere al cunoștințelor, atitudinilor, și interesului acestora, referitor la valorile biodiversității și resursele naturale ale ariei protejate sunt prezentate centralizat în următorul tabel: Tabel 41 - Analiza factorilor interesați I

Nr.	Denumire factor interesat	Domeniul de interes	Cunoștințe		Atitudini		Practici
			Calificativ	Descriere	Calificativ	Descriere	Calificativ	Descriere
1.	Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor	Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariei naturale protejate, Reglementarea și administrarea resurselor de apă și forestiere	Mare	Cunoaște limitele sitului, speciile, inclusiv habitatele aferente acestora, pentru care a fost declarat	Pozitiv	Realizează acțiuni de informare, Acțiuni de administrare a luciului de apă	Pozitiv	Asigurarea respectării prevederilor Planului de management, Asigurarea respectării indicilor de calitate pentru ape/ administrarea fondului forestier
2.	Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate	Managementul ariilor naturale protejate	Mare	Cunoaște limitele sitului, speciile, inclusiv habitatele aferente acestora, pentru care a fost declarat	Pozitiv	Realizează acțiuni de informare	Pozitiv	Implementează planul de management
3.	Agenția pentru Protecția Mediului Argeș	Protecția și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariei protejate	Mare	Cunoaște limitele sitului, speciile (inclusiv habitatele aferente acestora pentru care a fost declarat)	Pozitiv	Realizează acțiuni de informare și ecologizare	Pozitiv	Analiza riguroasă pentru acordarea actelor de reglementare - avize/ acorduri/ autorizații
4.	Garda Națională de Mediu Comisariatul Județean Argeș	Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariei protejate	Mediu	Cunoaște limitele sitului, speciile (inclusiv habitatele aferente acestora) pentru care a fost declarat	Pozitiv	Realizează acțiuni de control	Pozitiv	Controlează existența actelor de reglementare și respectarea acestora
5.	Consiliul Județean Argeș	Administrație publică județeană	Mediu	Interes și informații minimale	Neutru	Interes și informații minimale	Negativ	Lipsa asumării unui rol activ
6.	Direcția pentru Agricultură a Județului Argeș	Agricultură	Mediu	Interes și informații medii despre situl Natura 2000	Pozitiv	Interesați de domeniul protecției mediului	Mediu	Asigurarea respectării prevederilor planului de management
7.	Consiliul Local al UAT-urilor vizate de proiect	Clarificarea regulilor de amenajare a teritoriului	Mediu	Interes și informații minimale	Pozitiv	Interes și informații minimale	Neutru	Lipsa asumării unui rol activ
8.	Societăți comerciale din proximitatea ariei protejate	Economic	Mediu	Interes și informații minimale	Pozitiv	Interes pentru turism	Neutru	Lipsa asumării unui rol activ
9.	Comunitățile locale din interiorul sau vecinătatea ariei protejate	Modul în care ariile influențează utilizarea/ exploatarea proprietăților pe care le dețin	Mediu	Interes și informații minimale	Pozitiv	Castanii comestibili sunt văzuți ca simbol al comunității locale	Neutru	Nu sunt obișnuiți cu respectarea condițiilor generate de existența sitului Natura 2000
10.	Unități școlare din comunitățile din proximitatea ariei protejate	Instituții de învățământ	Mediu	Cunoștințe despre specii și habitate (profesori, științele naturii)	Pozitiv	Interes pentru ore practice și activități aplicative	Pozitiv	Activități ocazionale de protecția mediului Interes pentru parteneriate pe problematica de mediu
11.	Organizații non- guvernamentale de conservare a naturii	Conservarea naturii	Mediu	Cunoștințe despre specii și habitate	Pozitiv	Interesați de domeniul protecției mediului	Pozitiv	Asumarea unui rol activ

Tabel 42 - Analiza factorilor interesați II

Categorii de factori interesați	Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată	Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare	Aspecte care necesită atenție; amenințări și probleme	Importanță
Autorități de mediu, de reglementare și control activități
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor	Implementarea politicilor de mediu la nivel național, Implementarea politicilor specifice domeniilor apelor și pădurilor la nivel național	Asigură sprijin pentru instituția responsabilă de managementul ariei naturale protejate cu scopul accesării diverselor programe de finanțare	Reglementarea raporturilor cu gestionarii unor activități din vecinătatea și din aria naturală protejată, cu privire la legislația de mediu. Reglementarea raporturilor cu gestionarii unor resurse din vecinătatea și din aria naturală protejată - ape, fond forestier, resurse cinegetice și altele asemenea.	Ridicată
Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate	Implementează planurile de management, responsabilitate de realizare a managementului ariilor naturale protejate	Administratorul ariei naturale protejate	Reglementarea raporturilor cu gestionarii unor activități din vecinătatea și din aria naturală protejată, cu privire la legislația privind conservarea naturii	Ridicată
Agenția pentru Protecția Mediului Argeș	Avizează solicitările de înființare și continuare a unor activități economice, monitorizează aceste activități, analizează și răspunde reclamațiilor legate de problemele de mediu din aria protejată	Gestionarea eficientă și de comun acord a problemelor care apar în aria protejată și care implică colaborare cu factorii interesați	Nu au fost identificate	Ridicată
Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Argeș	Monitorizează și sancționează nerespectarea prevederilor legale cu privire la activități care se desfășoară în vecinătatea și în aria protejată.	Gestionarea eficientă și de comun acord a problemelor care apar în aria protejată și care implică colaborare	Comunicarea și cooperare pozitive	Ridicată
Consiliul Județean Argeș	Realizează și implementează politici de dezvoltare economică și social la nivelul Județului ce pot avea un impact asupra ariei protejate, emite certificare de urbanism pentru proiectele ce se doresc a fi realizate in aria protejată și în vecinătatea acesteia	Politicile și investițiile planificate de Consiliile Județene pot asigura dezvoltarea valențelor turistice ale ariei protejate, reducerea impacturilor negative - de exemplu prin investiții în sisteme de gestionare a deșeurilor	Investițiile în dezvoltarea economică și provocarea turismului	Ridicată
Direcția pentru Agricultură a Județului Argeș	Realizează și implementează politici agricole șa nivel județean, ce pot avea impact asupra ariei protejate, în special prin măsurile agromediu	Politicile și investițiile prevăzute de măsurile agromediu	Corelarea măsurilor din planul de management cu măsurile agromediu	Ridicată
Administrație publică locală
Consiliul Local al UAT-urilor vizate de proiect	Gestionează planificarea teritoriului la nivelul unității administrative teritoriale asigură aprobarea și avizarea diferitelor inițiative - modernizarea unor infrastructuri, construcții de locuințe, dezvoltarea activităților economice și altele asemenea	Realizarea investițiilor cu respectarea cerințelor de conservare a mediului	Realizarea de investiții care să afecteze obiectivele de conservare	Ridicată
Agenți economici
Societăți comerciale din proximitatea ariei protejate	Posibil parteneri și susținător ai unor activități în folosul ariei protejate	Asigură locuri de muncă pentru comunitățile locale din vecinătatea ariei protejate	Interes pentru promovarea turistică a ariei naturale protejate	Scăzută
Comunități locale
Comunitățile locale din interiorul sau vecinătatea ariei protejate	își desfășoară existența, inclusive prin locuire și activități specifice în interiorul și proximitatea ariei protejate	Colaborează cu instituția responsabilă de managementul ariei protejată, indicând problemele cu care se confruntă în aria protejată	Unele dintre activitățile desfășurate în aria protejată au impact negativ	Mare
Instituții de educație și cercetare
Unități școlare din comunitățile din proximitatea ariei protejate	Conlucrarea în ceea ce privește educația privind protecția mediului a copiilor/tinerilor ce locuiesc în localitățile din vecinătatea ariei protejate	Implicare în acțiuni de educație și conștientizare asigură multiple efecte pozitive pe termen lung	Implicare sporadică în activități de informare și conștientizare	Ridicată
Organizații non-guvernamentale
Organizații non- guvernamentale de conservare a naturii	Conclucrarea în ceea ce privește activități educative din perspectiva protecției mediului	Implicarea în diferite acțiuni educative sau de conștientizare și informare	Implicare sporadică în activități de informare și conștientizare	Ridicată

 ...  ... 4.2. Utilizarea terenului Cea mai mare parte din suprafața sitului este acoperită cu păduri (40,4%), dominante fiind pădurile de foioase (28,4%) și pădurile mixte (11,9%). La acestea se adaugă trei alte clase de utilizare semnificative ca suprafață, și anume terenuri predominant agricole în amestec cu vegetație naturală - 29,9%, zone de tranziție cu arbuști (în general defrișate) - 18,9% și pășuni secundare - 10,5%. Situl se află în zona de luncă a cursurilor de apă Brătia și Brătioara. Tabel 43 - Lista tipurilor de utilizări ale terenului

Nr.	Clasă CLC	Suprafața totală ocupată [ha]	Ponderea din suprafața sitului [%]
1.	Păduri de conifere	0,17	0,1%
2.	Spațiu urban discontinuu și spațiu rural	0,56	0,3%
3.	Pășuni secundare	22,99	10,5%
4.	Păduri mixte	26,2	11,9%
5.	Zone de tranziție cu arbuști (în general defrișate)	41,61	18,9%
6.	Păduri de foioase	62,41	28,4%
7.	Terenuri predominant agricole în amestec cu vegetație naturală	65,77	29,9%

Toate tipurile de utilizări ale terenului din interiorul ariei naturale protejate prezintă interes din perspectiva managementului conservativ în condițiile în care se impun măsuri de management atât pentru zonele acoperite de păduri (măsuri privind exploatarea fondului forestie), cât și pentru zonele utilizate ca pășuni sau terenuri agricole, dar și pentru zonele utilizate ca spațiu urban discontinuu și spațiu rural. Un interes aparte prezintă albia cursurilor de apă Brătia și Brătioara unde se derulează activități de pescuit, dar și de extragere de agregate minerale (pietriș sau nisip) mai ales de către membrii comunităților locale. Harta utilizării terenului este prezentată în Anexă. ... 4.3. Situația juridică a terenurilor Cea mai mare parte a terenurilor din interiorul ariei naturale protejate aparține domeniului public fiind reprezentată de cursurile de apă, malurile acestora dar și de cea mai mare parte a suprafețelor acoperite cu păduri și pășuni. În vederea aprofundării situației juridice a terenurilor din interiorul ariei naturale protejate au fost achiziționate și analizate toate fișele cadastrale deținute de către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. De precizat faptul că acestea reprezintă doar o treime din suprafața ariei protejate și că suprafețele incluse în aceste fișe cadastrale sunt incluse doar parțial în interiorul ariei naturale protejate. Tabel 44 - Situația juridică a terenurilor aflate în interiorul ariei / ariilor naturale protejate

Domeniu		Procent din suprafața ANP [%]
Domeniul Public	domeniul public al statului (DS)	-
	domeniul privat al statului (DPS)	-
	domeniul public al unităților administrativ - teritoriale (DAT)	-
	domeniul privat al unităților administrativ- teritoriale (DPT)	-
	Total domeniul public (DP)	91,2%
Proprietate Privată	proprietatea privată a persoanelor fizice (PF)	-
	proprietatea privată a persoanelor juridice (PJ)	-
	Total proprietate privată (PP)	8,8%
Proprietate necunoscută	Total procent pentru care nu se cunoaște încadrarea în domeniul public sau privat (XX)	0%

Cea mai mare parte a suprafețelor incluse în aria naturală protejată aparțin domeniului public care reunește cursurile de apă, drumurile și cea mai mare parte a pășunilor (sunt pășuni comunale). Proprietatea private este limitată la cca 9% din suprafața ariei naturale protejate și reunește mai ales fânețe și păduri (aflate în proprietatea și administrarea obștilor). Harta juridică a terenului este prezentată în Anexă. ... 4.4. Administratori, gestionari si utilizatori Cea mai mare parte a ariei naturale protejate se află în domeniul public și sub administrarea Administrației Bazinale de Apă Argeș-Vedea (întreaga albie a celor două cursuri de apă precum și parte din malurile acestora). Ceilalți administratori gestionează suprafețe relativ mici comparativ cu dimensiunea ariei naturale protejate excepție făcând Direcția Silvică Argeș în calitate de administrator al fondurilor de vânătoare care acoperă situl în integralitate. Tabel 45 - Informații privind administratorii/gestionarii

Nr.	Administrator/Gestionar	Perioada Administrator/ Gestionar	Suprafața totală[ha]	Detalii
1	OBȘTEA MOȘNENILOR "NEGRU VODĂ" CAMPULUNG	Nedeterminat, proprietar	cca 15	pădure
2	Comuna Albești de Muscel	Nedeterminat, proprietar	3	pășune
3	Obștea Moșnenilor Slăniceni	Nedeterminat, proprietar	3,5	pășune
4	Comuna Berevoești	Nedeterminat, proprietar	2,5	pășune, drum și teren neproductiv
5	CJ Argeș	Nedeterminat, proprietar	sub 1	drum
6	Comuna Bughea de Jos	Nedeterminat, proprietar	cca 1,7	pășune
7	Administrația Bazinală de Apă Argeș Vedea	Nedeterminat	148	curs apă
8	Direcția Silvică Argeș	2018-2034	9	fond de vânătoare nr. 15 Brătia
9	Direcția Silvică Argeș	2018-2034	211	fond de vânătoare nr. 16 Râușor

 ... 4.5. Infrastructură si construcții Tot la nivelul infrastructurii sunt incluse și drumurile care străbat întreaga arie naturală protejată străjuind albiile Brătia și Brătioara. Acest aspect asigură un acces facil pe toată suprafața ariei naturale protejate ceea ce favorizează o intensificare a impactului antropic (noxe, zgomot). Accesul în interiorul ariei naturale protejate este relativ facil în condițiile în care situl este străjuit, pe toată lungimea lui, de drumuri județene (DJ 735), drumuri comunale și drumuri forestiere. Tabel 46 - Tipuri de construcții

Nr.	Județ	Localitate	Tip construcție	Nr. Total
1.	Argeș	Albeștii de Muscel	Spații cazare și anexe - Păstrăvăria Brătioara	1
2.			Amenajare piscicolă / păstrăvărie	1
3.			Construcții industriale și edilitare - Administrația Bazinală de apă Argeș Vedea	1
4.			Drum	1

Tabel 47 - Locuințe existente în anul 2020, grupate pe localități

Nr.	Județ	Localitate	An de referință	An de analizat
			2017	2021
1.	Argeș	Albeștii de Muscel	0	0
2.	Argeș	Berevoiești	0	0
3.	Argeș	Bughea de Jos	0	0

Tabel 48 - Autorizații de construire eliberate pentru clădiri pe categorii de construcții, județe și localități și cereri de avize/acorduri de mediu

Categorii de construcții	Județ	Localitate	An de referință	An de analizat
			2017	2021
1.	Argeș	Albeștii de Muscel	0	0
2.	Argeș	Berevoiești	0	0
3.	Argeș	Bughea de Jos	0	0

Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate, Harta privind perimetrul construit al localităților și Harta construcțiilor sunt prezentate în Anexă. ... 4.6. Patrimoniu cultural În interiorul ariei naturale protejate nu există obiective incluse în lista patrimoniului național. Totuși, la nivelul localităților din proximitatea ariei naturale protejate sunt localizate 17 obiective de patrimoniu care sunt cuprinse aici mai ales din perspectiva utilizării lor ca obiective de interes pentru dezvoltarea turismului zonal. Toate sunt obiective arhitecturale dintre care, 11 sunt clasate ca fiind de importanță națională. Este vorba mai ales despre o serie de cruci de piatră sau de hotar (datate încă din anul 1602), o piatră de mormânt datată din anul 1564 și construcții bisericești. ... 4.7. Obiective turisticeTurismul este una din activitățile ce pot dobândi o importanță semnificativă la nivelul economiei locale, aici funcționând, potrivit registrului operatorilor acreditați (actualizat pentru anul 2021) 9 unități de cazare pentru turiști cu o capacitate de cazare de 175 de locuri. La aceste unități acreditate se adaugă o serie de facilități de cazare care nu sunt înregistrate și practică un turism ocazional restrâns mai ales la un cerc mic de clienți format din rude/prieteni.Harta obiectivelor turistice și punctelor de belvedere este prezentată în Anexă. Tabel 49 - Tipuri de obiective turistice

Nr.	Județ	Obiective turistice	Tip obiectiv turistic	Observații
1.	Argeș	Păstrăvăria Brătioara	păstrăvărie
2.	Argeș	Văile Brătia și Brătioara	natural

Aria naturală protejată este un obiectiv turistic în sine, în special pentru activități de drumeție de-a lungul văilor Brătia și Brătioara sau în zonele împădurite din proximitate. ...  ... 5. ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT (PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI) ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE SI SPECIILOR SI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV5.1. Lista activităților cu potențial impact5.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate Tabel 50 - Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	B07 Alte activități silvice
A.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitarContext: în interiorul și proximitatea sitului există suprafețe acoperite cu păduri, cu grad diferit de diversitate biologică; exploatarea unor suprafețe de pădure din proximitatea sitului implică transportul și depozitarea temporară a masei lemnoase printr-o serie de sectoare ale sitului, cu degradarea temporară acestoraLocalizare: în interiorul și în proximitatea situluiCaracter: permanent / Intensitate: ridicată / Procent: =35 % /Influență: negativăDegradare determinată de impact:- modificarea caracteristicilor naturale ale habitatelor de interes comunitar, respectiv 91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae);- perturbarea speciilor de interes comunitar pe durata lucrărilor de exploatare și întreținere a fondurilor forestiere prin zgomot, deplasare cu autovehicule și transport de masă lemnoasă;- procese de bioacumulare în componente ale lanțurilor trofice a substanțelor utilizate pentru combaterea dăunătorilor;- eliminarea habitatului natural din perimetrul ariei protejate unde s-au realizat activitățile de plantare, cu afectarea speciilor din respectivul habitat;- eliminarea habitatului natural din perimetrul ariei protejate unde s-au realizat activitățile de plantare, curățare a pădurii cu afectarea speciilor din respectivul habitat;- introducerea în fondul forestier din sit a unor specii invazive alohtone, (de exemplu Robinia pseudoacacia etc.)
Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	C01.01 Extragere de nisip și pietriș
A.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitar și habitatul acestora Context: afectează sectoare reduse ca suprafață din albia majoră, de unde se extrag agregate mineraleLocalizare: în afara sitului și pe suprafețe foarte mici în interiorul acestuiaCaracter: accidental / Intensitate: scăzută / Procent: <1 % / Influență:negativăDegradare determinată de impact:- distrugerea solului și a vegetației- degradarea calității apei- distrugerea habitatelor speciilor de interes comunitar
Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	D01.02 Drumuri, autostrăzi
A.2	Detalii	Elemente expuse: toate speciile de interes comunitarContext: spațiul analizat este unul periferic la scară națională, iar rețeaua de transport este de rang secundar.Localizare: în interiorul și proximitatea sitului se află o serie de drumuri comunaleCaracter: permanent / Intensitate: medie / Procent: <1 % / Influență:negativăDegradare determinată de impact:- poluarea fonică periodică cu frecvență redusă determinată de trafic pe drumurile comunale;- mortalitatea speciilor de interes comunitar;- poluare fonică periodică generată de lucrările de întreținere;
Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	E01. Zone urbanizate, habitare umană (locuințe umane)
A.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitar și habitatele de interes comunitar aflate în proximitatea localităților, în zonele de contact dintre zonele construite și sitContext: afectează sectoare din sit aflate la contactul cu intravilanul localităților din vecinătatea ariei protejate; presiunea se poate accentua prin construcția de noi locuințe sau spații conexe, dată fiind creșterea numărului de locuitori și situarea în sectoare de vale îngustă, cu puțin spațiu disponibil pentru extindere a unor localități (Valea Măcelarului, Brătia, Gămăcești);Localizare: la contactul dintre sit și intravilanul localităților Caracter: permanent / Intensitate: medie / Procent: = 1 % / Influență: negativă Degradare determinată de impact:- degradarea solului și a vegetației prin schimbarea modului de utilizare a terenurilor de la ecosistem natural la imobile de locuit și infrastructuri conexe;- poluarea solurilor și a apei prin depozitarea de deșeuri menajere, respectiv plastic, materiale biodegradabile, sticlă, metale, hârtie și carton etc. și prin influxul de ape uzate menajere, respectiv produse petroliere, uleiuri, detergenți, pesticide, microorganisme, paraziți, substanțe minerale etc., ape uzate agro-zoo-tehnice, respectiv îngrășăminte, suspensii, pesticide etc. și ape meteorice, respectiv precipitații acide, îngrășăminte, pesticide, reziduuri animale prin scurgere de pe sol sau prin infiltrare în pânza freatică, pentru locuințele lipsite de sistem de canalizare și care elimină pe sol aceste elemente
Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement
A.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitar și habitatul acestora
		Context: zonele de mal din proximitatea localităților sunt utilizate pentru depozitarea de deșeuri menajere sau asimilabile celor menajere, cu caracter accidental (nu sunt rampe de deșeuri permanente)Localizare: zonele din localitățile din imediata proximitate a sitului sunt utilizate pentru depozitarea de deșeuri menajere, în mod neorganizat și accidental (nu sunt rampe de deșeuri permanente); de asemenea, zone mai izolate, în afara localităților, dar în aria protejată, au aceeași problemăCaracter: accidental / Intensitate: ridicată / Procent: =3% / Influență:negativăDegradare determinată de impact:- distrugerea solului și a vegetației prin acoperire cu deșeuri;- mortalitate prin ingerarea de substanțe toxice sau imobilizare în diverse deșeuri.
Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	F01.01 Piscicultura intensivă, intensificată
A.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitar din zonele utilizate pentru pescuit și componente ale lanțului trofic de care speciile de interes comunitar depindContext: în interiorul și proximitatea sitului sunt amenajate bazine de piscicultură pentru păstrăv (Păstrăvăria Brătia, Păstrăvăria Brătioara) care funcționează cu apă extrasă și deversată după utilizare tot în sit; implică afectarea sursei de hrană pentru speciile de interes comunitar, dar și suprafețe naturale care sunt modificate în bazine și echipamente pentru pisciculturăLocalizare: în interiorul și proximitatea sitului, cursurile și corpurile de apă sunt utilizate pentru amenajări piscicoleCaracter: permanent / Intensitate: medie / Procent: =1%/ Influență:negativăDegradare determinată de impact:- implică afectarea sursei de hrană pentru speciile de interes comunitar;- deranjarea speciilor de interes comunitar în zonele amenajare a bazinelor;- distrugerea solului și a vegetației prin schimbarea modului de utilizare a terenurilor de la ecosistem natural la spații amenajate pentru activități de piscicultură, inclusiv construcții cu caracter permanent;- afectarea surselor de hrană pentru speciile de interes comunitar;acumularea de deșeuri;- poluarea apei.
Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	F02.03 Pescuit de agrement
A.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitar din zonele utilizate pentru pescuit și componente ale lanțului trofic de care speciile de interes comunitar depindContext: suprafețele acvatice din sit sunt utilizate pentru pescuit, cu păstrarea capturilor; presiunea are relevanță foarte mare pentru tot situl, unde localnicii pescuiesc cu păstrarea capturilor, efectul sinergic fiind unul important; implică distrugerea populațiilor speciilor de interes comunitar, afectarea sursei de hrană pentru speciile de interes comunitar și deranjarea speciilor de interes comunitar în zonele de pescuit Localizare: în interiorul și proximitatea sitului, cursurile și corpurile de apă sunt utilizate pentru pescuit recreativCaracter: permanent / Intensitate: medie / Procent: =75%/ Influență:negativăDegradare determinată de impact:- implică afectarea sursei de hrană pentru speciile de interes comunitar;- deranjarea speciilor de interes comunitar în zonele de pescuit;- distrugerea solului și a vegetației prin schimbarea modului de utilizare a terenurilor de la ecosistem natural la spații amenajate pentru activități de pescuit, inclusiv construcții cu caracter permanent;- afectarea surselor de hrană pentru speciile de interes comunitar;- acumularea de deșeuri.
Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	F03.01.01 Prejudicii cauzate prin administrarea intensivă a vânatului /F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj
A.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitar și specii care constituie componente ale lanțului trofic de care depind speciile de interes comunitarContext: întreaga suprafață a sitului este vizată de această presiune, conformația ariei protejate și accesibilitatea ridicată permit pătrunderea facilăLocalizare: întreaga suprafață a situluiCaracter: permanent / Intensitate: medie / Procent: =100% /Influență: negativăDegradare determinată de impact:- afectarea condițiilor de viață pentru speciile de interes comunitar
Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	G01.04 Drumeții montane, alpinism / G01.08 alte activități sportive și recreative în aer liber
A.2	Detalii	Elemente expuse: speciile și habitatele de interes comunitar Context: interferențele umane sunt de tipul activităților desfășurate în perimetrul sitului sau în imediata proximitate a acestuia (plimbare în scop turistic cu diferite mijloace de transport), care nu se soldează cu capturarea sau colectarea de specii din arealLocalizare: în interiorul și în afara sitului afectează sectoare reduse ca suprafațăCaracter: permanent / Intensitate: scăzută / Procent: =100% /Influență: negativăDegradare determinată de impact:- depozitarea necontrolată a deșeurilor;- deranjarea speciilor de interes comunitar.
Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	G05.11 Moartea sau rănirea prin coliziune
A.2	Detalii	Elemente expuse: speciile și habitatele de interes comunitar Context: deplasarea vehiculelor prin habitatele acvatice temporare formate pe drumurile de pământ din interiorul sau marginea sitului afectează mecanic specia, ducând la mortalitatea sau rănirea indivizilor adulți sau a larvelor. Urmele proaspete de vehicule observate (tractoare forestiere) reprezintă o presiune locală scăzută asupra speciei în habitatele respective. Uneori vehiculele TAF creează condițiile de formare a unor habitate acvatice temporare, care atrag specia; la o trecere ulterioară a vehiculelor prin aceleași urme, acestea pot accidenta exemplarele de amfibieni sau distruge pontele depuse.Localizare: în interiorul și în afara sitului afectează sectoare reduse ca suprafațăCaracter: permanent / Intensitate: medie / Procent: =100% /Influență: negativăDegradare determinată de impact:- rănirea și moartea unor exemplare de specii de interes comunitar
Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	H01.03 Alte surse de poluare a apelor de suprafață / H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane / H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere / H01.08 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate
A.2	Detalii	Elemente expuse: speciile și habitatele de interes comunitar (preponderent cele acvatice și palustre)Context: în interiorul și în proximitatea sitului se află suprafețe cultivate agricol sau utilizate ca pășune, de asemenea plantații forestiere; pe suprafețele cultivate se utilizează substanțe fertilizatoare și pesticide; profilul reliefului favorizează scurgerea efluenților în acumulările din interiorul sitului, cu declanșarea proceselor de eutrofizare Localizare: întreaga suprafață acvatică a situluiCaracter: permanent / Intensitate: medie / Procent: =75% / Influență:negativăDegradare determinată de impact:- degradarea calității ecologice a corpurilor de apă aflate în sit
Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	H05.01 Gunoiul și deșeurile solide
A.2	Detalii	Elemente expuse: habitatele speciilor de interes comunitar și sursele de hrană ale acestoraContext: Deșeurile solide (în special cele din plastic sau metal) constituie adevărate capcane sau bariere mecanice în special pentru larve, conducând uneori la mortalitatea exemplarelor (de exemplu, în doze de bere din aluminiu). Gunoiul menajer sau de la gospodării supraîncarcă cu nutrienți habitatele acvatice ale speciilor ocrotite de amfibieni. Alți constituienți ai gunoaielor depozitate ilegal generează inclusiv poluarea punctiformă a apei, cu consecințe grave asupra amfibienilor. Deșeurile din mase plastice afectează amfibienii prin dezagregarea fizică și chimică a acestora, rezultând bucăți mici, care pot fi îngurgitate (de exemplu, particule de polistiren) sau substanțe care pot fi absorbite prin tegumentul subțire și bogat vascularizat al amfibienilor, cu efecte toxice pe termen lung.Localizare: întreaga suprafață a sitului, cu prezență punctuală, afectează sectoare reduse ca suprafață, monitorizate de autoritățile competenteCaracter: accidental / Intensitate: medie / Procent: ±100 % /Influență: negativăDegradare determinată de impact:- rănirea și mortalitatea unor exemplare de specii de interes comunitar
Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	I01 Specii invazive non-native (alogene) / I02 specii native (indigene) problematice
A.2	Detalii	Elemente expuse: habitatele speciilor de interes comunitar și sursele de hrană ale acestoraContext: Ambrosia artemisiifolia se găsește de-a lungul drumurilor și în pășuni; cu prezență punctuală în interiorul sitului apar specii de plante: Robinia pseudoacacia, Asclepias syriaca, Prunus serotina, Calamagrostis epigeios, Xanthium italicum, Erigeron annuus, Elodea canadensis; specii de animale de interes cinegetic (Phasianus colchicus).Localizare: întreaga suprafață a sitului, cu prezență punctuală, afectează sectoare reduse ca suprafață, monitorizate de autoritățile competenteCaracter: accidental / Intensitate: medie / Procent: ±100 % /Influență: negativăDegradare determinată de impact:- modificări în lanțurile trofice cu efecte asupra speciilor de interes comunitar; eutrofizarea apelor
Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	J02.02 Înlăturarea de sedimente / J02.03 Canalizare și deviere de apă / J02.04 Modificări de inundare / J02.05.05 Hidrocentrale mici, stăvilare / J02.06 Captarea apelor de suprafață / J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării / J03.01 reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat / J03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice
A.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de de interes comunitar și habitatul acestora, speciile de peștiContext: sunt expuse zone din interiorul și proximitatea ariei protejate,afectate de lucrări de adâncire a albiei și ridicare a malurilor, deamenajare de praguri pentru păstrăvăriiLocalizare: în proximitatea localităților și a drumurilorCaracter: accidental / Intensitate: scăzută / Procent: =1% / Influență:negativăDegradare determinată de impact:- modifică regimul natural de scurgere a apelor- reduce conectivitatea pentru speciile acvatice- implică desecarea unor suprafețe și eliminarea de habitate umede
Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	K01.02 Colmatare
A.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitar și habitatul acestora, speciile de peștiContext: sunt expuse zone din interiorul și proximitatea sitului, dezvoltate în jurul corpurilor de apă și suprafețe cu exces de umiditate; se manifestă din cauze naturale, prin acumularea de materie organică sau antropice (depunerea de umplutură pentru menținerea sau extinderea suprafețelor gospodăriilor sau suprafețelor agricole, depozitarea deșeurilor), fiind favorizate de nivelul scăzut al apei, secetă climatică etc.Localizare: zone din interiorul și proximitatea ariei protejate, dezvoltate în jurul corpurilor de apă și suprafețe cu exces de umiditate Caracter: permanent / Intensitate: scăzută / Procent: =75% / Influență: negativă Degradare determinată de impact:- distrugerea habitatelor afectate-degradarea surselor de hrană- dispariția unor specii interes comunitar
Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	K03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni) / K03.06 Antagonism cu animalele sălbatice / K04 Relații interspecifice ale florei / K04.01 Competiție
A.2	Detalii	Elemente expuse: speciile interes comunitar și habitatul acestora Context: sunt expuse zone din interiorul și proximitatea sitului, prin prezența câinilor hoinari sau a celor de pază.Localizare: toată suprafața situluiCaracter: permanent / Intensitate: medie / Procent: =75%/ Influență:negativăDegradare determinată de impact:- rănirea și moartea unor exemplare de specii de interes comunitar
Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	L08 Inundații
A.2	Detalii	Elemente expuse: speciile interes comunitar și habitatul acestora Context: sunt expuse zone din interiorul și proximitatea sitului, unde se pot produce viituri ce afectează viața speciilor de interes comunitar. Localizare: zonele inundabile din sit
		Caracter: permanent / Intensitate: medie / Procent: =75%/ Influență:negativăDegradare determinată de impact:- degradarea habitatelor afectate- degradarea surselor de hrană- rănirea și moartea unor exemplare de specii de interes comunitar
Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	M02.01 înlocuirea și deteriorarea habitatului
A.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitar și habitatul acestora Detalii: întreaga suprafață este vulnerabilă la schimbările climatice și la fenomenele meteo extreme; zonele umede sunt printre cele mai afectate de creșterea frecvenței și duratei perioadelor de secetă climatică, fenomen ce se manifestă și în spațiul analizat Localizare: întreaga suprafață a situluiCaracter: permanent / Intensitate: scăzută / Procent: 100% /Influență: negativăDegradare determinată de impact:- degradarea habitatelor și mortalitate pentru speciile de interes comunitar

 ... 5.1.2. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate Tabel 51 - Lista amenințărilor viitoare cu impact la nivelul ariei naturale protejate

Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	B03 exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală / B07 Alte activități silvice
B.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitarContext: Târârea lemnului și transportul forestier, precum și organizarea platformelor primare, curățarea lemnului și alte activități forestiere realizate în proximitatea habitatelor acvatice le pot afecta pe acestea și pot provoca mortalitatea adulților sau distrugerea pontelor depuse / larvelor. De asemenea, pot afecta habitatele de reproducere, încărcându-le cu rumeguș sau afecând structura acestora prin târâre și drenare.Localizare: suprafețele împădurite
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	C01.01 Extragere de pietriș
B.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de de interes comunitar Context: Extracția de nisip și pietriș produce localizat modificări ale habitatului, dar poate crea și habitate acvatice noi. Impacturile pot consta însă în deranjul localizat al substratului, deranjul mecanic, producerea de turbiditate prin antrenarea aluviunilor, distrugerea unor bălți.Localizare: suprafețele acvatice
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement
B.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitar, în zonele de contact dintre zonele construite și sit.Context: se poate manifesta pe sectoare din sit aflate la contactul cu intravilanele localităților, mai ales că în multe sectoare contactul este imediat, fără să existe zone tamponLocalizare: la contactul localităților cu suprafața sitului și suprafețele din jurul localităților existente
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	F01.01 Piscicultură intensivă
B.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitar Context: posibile astfel de amenajări. Localizare: suprafețele acvatice
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințareviitoare	F03.01.01 Prejudicii cauzate prin administrarea vânatului / F03.02.04 Controlul prădătorilor
B.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitarContext: în zona R0SCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei există o densitate mare de ferme piscicole și o tradiție în păstrăvării, iar vidra (Lutra lutra) este considerată o specie dăunătoare ihtiofaunei, există posiblitatea de a se lua măsuri mai intense în controlul acesteia. De asemenea, există o serie de amenajări legate de administrarea vânatuluiLocalizare: suprafețele acvatice
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative / G01.04 Drumeții montane, alpinism
B.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitar.Context: Elementele naturale din sit reprezintă factori de atracție turistică, iar activitățile umane de acest tip pot afecta speciile și habitatele conservate. Deplasarea vehiculelor prin habitatele acvatice temporare formate pe drumurile de pământ din interiorul sau marginea sitului pot afecta mecanic specia, ducând la mortalitatea sau rănirea indivizilor adulți sau a larvelor. Urmele proaspete de vehicule observate (tractoare forestiere, vehicule 4x4 care deservesc stâne, vehicule 4x4 de divertisment) reprezintă o amenințare locală scăzută asupra speciei în habitatele respective. Uneori vehiculele TAF creează condițiile de formare a unor habitate acvatice temporare, care atrag specia; la o trecere ulterioară a vehiculelor prin aceleași urme, acestea pot accidenta exemplarelele de amfibieni sau distruge pontele depuse.Localizare: suprafețele împădurite unde se pot amenaja drumuri forestiere de exploatare
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	G05.11 Moartea sau rănirea prin coliziune
B.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitar.
		Context: Elementele naturale din sit reprezintă factori de atracție turistică, iar deplasarea vehiculelor prin habitatele acvatice temporare formate pe drumurile de pământ din interiorul sau marginea sitului pot afecta mecanic specia, ducând la mortalitatea sau rănirea indivizilor adulți sau a larvelor. Urmele proaspete de vehicule observate (tractoare forestiere, vehicule 4x4 care deservesc stâne, vehicule 4x4 de divertisment) reprezintă o amenințare locală scăzută asupra speciei în habitatele respective. Uneori vehiculele TAF creează condițiile de formare a unor habitate acvatice temporare, care atrag specia; la o trecere ulterioară a vehiculelor prin aceleași urme, acestea pot accidenta exemplarelele de amfibieni sau distruge pontele depuse.Localizare: suprafețele împădurite unde se pot amenaja drumuri forestiere de exploatare
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	H01.02 Poluarea apelor de suprafață prin inundații / H01.04 Poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane / H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere / H01.08 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate
B.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitar.Context: există riscul poluării apelor de suprafață prin inundarea malurilor pe care sunt depozitate deșeuri, majoritatea provenite din creșterea animalelor (gunoi de grajd). În acest mod există riscul introducerii de substanțe chimice ce pot cauza înflorirea algelor și creșterea nutrienților din apa râului Brătia, ce pot avea un puternic impact asupra speciilor de interes comunitar.Localizare: suprafețele acvatice
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	H05.01 Gunoiul și deșeurile solide
B.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitar.Context: există posibilitatea ca odată cu creșterea numărului de locuitori și modificarea modului lor de consum (incluzând mai multe produse greu degradabile) să crească volumul deșeurilor solide depozitate neconform.Localizare: proximitatea așezărilor
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	I01 Specii invazive non-native (alogene) / I02 Specii native (indigene) problematice
B.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitar.Context: există riscul utilizării unor specii alogene invazive în amenajările piscicole și al evadării acestora.Localizare: suprafețele acvatice
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	J02.02 Înlăturarea de sedimente / J02.03 Canalizare și deviere de apă / J02.06 Captarea apelor de suprafață / J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării / J3.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat / J03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice
B.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitar.Context: există riscul unor lucrări suplimentare de apărare împotriva inundațiilor și reabilitarea/modernizarea drumurilor de-a lungul apelor curgătoare.Localizare: suprafețele acvatice
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	K01.03 Secare
B.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitar.Context: perioade temporare de umiditate insuficientă care nu asigură dezvoltarea speciilor de interes comunitar (mai ales anumite cicluri de viață, când speciile sunt mai vulnerabile) pot provoca distrugerii elementelor conservate Localizare: Suprafețele acvatice din sit
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	K03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni) / K04 Relații interspecifice ale florei / K04.01 Competiție
B.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitar.Context: există riscul utilizării unor specii alogene invazive în amenajările piscicole și al evadării acestora sau a pătrunderii altor specii alogene invazive (plante și animale) care să modifice caracteristicile ecosistemelor Localizare: toată suprafața acvatică a sitului
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	M02.01 Înlocuirea și deteriorarea habitatului
B.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitar și habitatele acestora Detalii: întreaga suprafață a sitului Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei este vulnerabilă la schimbările climatice și la fenomenele meteo extreme; zonele umede sunt printre cele mai afectate de creșterea frecvenței și duratei perioadelor de secetă climatică, fenomen ce se manifestă și în spațiul analizat Localizare: întreaga suprafață a sitului Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei

 ...  ... 5.2. Hărțile activităților cu potențial impact5.2.1. Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate Tabel 52 - Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate

Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală / B07 Alte activități silvice
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Hărțile presiunilor B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală / B07 Alte activități silvice sunt prezentate în Anexă.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	în interiorul și în proximitatea sitului
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Ridicată (R) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ ridicat, în locul respectiv, din aria naturală protejată
C.4	Detalii	Suprafețele acoperite cu păduri au grad diferit de diversitate biologică, fiind prezente inclusiv plantații forestiere
Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	C01.01 Extragere de nisip și pietriș
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta presiunii C01.01 este prezentată în Anexă.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Interiorul și proximitatea ariei protejate, conform C.1. Presiunea asupra speciilor de interes comunitar se manifesta în zonele de extracție a agregatelor minerale din albie
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Scăzută (S) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv, din aria naturală protejată
C.4	Detalii	În interiorul și proximitatea sitului se află drumuri comunale
Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	D01.02 Drumuri, autostrăzi
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta presiunii D01.02 Drumuri, autostrăzi este prezentată în anexă
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Interiorul și proximitatea ariei protejate, conform C.1. Presiunea asupra speciilor de interes comunitar se manifestă pe drumurile comunale din sit
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Medie (M) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată.
C.4	Detalii	În interiorul și proximitatea sitului se află drumuri comunale
Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	E01. Zone urbanizate, habitare umană (locuințe umane)
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta presiuniii E01. Zone urbanizate, habitare umană (locuințe umane) este prezentată în Anexa.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Proximitatea sitului și la contactul cu acesta, conform C.1. Risc accentuat de urbanizare continuă în sit nu există în adevăratul sens, însă consecințele acesteia se pot resimți dispersat la nivelul ariei, dar mai ales în vecinătatea localităților și de-a lungul drumurilor conective dintre acestea.
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Medie (M) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată.
C.4	Detalii	Afectează sectoare din sit aflate la contactul cu intravilanul localităților din aria protejată și din vecinătatea acesteia
Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta presiunii E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement este prezentată în Anexă.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Interiorul și proximitatea sitului, conform C.1.Presiunea (asupra speciilor de interes comunitar) se manifestă în mod dispersat pe toată suprafața sitului, dar cu accent în zonele aflate în imediata vecinătate a localităților, pe malurile cursurilor de apă
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Ridicată (R) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ ridicat, în locul respectiv, din aria naturală protejată
C.4	Detalii	Implică zonele de mal din imediata proximitate a localităților, utilizate pentru depozitarea de deșeuri menajere, în mod neorganizat și accidental (nu sunt rampe sau gropi de deșeuri permanente)
Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	Presiunea F01.01 Piscicultura intensivă, intensificată
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta presiunii F01.01 este prezentată în Anexă
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Interiorul sitului, toate cursurile și corpurile de apă
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Medie (M) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată
C.4	Detalii	În interiorul și proximitatea sitului sunt amenajate bazine de piscicultură pentru păstrăv (Păstrăvăria Brătia, Păstrăvăria Brătioara) care funcționează cu apă extrasă și deversată după utilizare tot în sit; implică afectarea sursei de hrană pentru speciile de interes comunitar, dar și suprafețe naturale care sunt modificate în bazine și echipamente pentru piscicultură
Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	F02.03 Pescuit de agrement
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta presiunii F02.03 este prezentată în Anexă
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Interiorul sitului, toate cursurile și corpurile de apă
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Medie (M) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată
C.4	Detalii	Corpurile de apă din sit sunt utilizate pentru pescuit, cu păstrarea capturilor; presiunea are relevanță pentru corpurile de apă din interior, dar și în zonele limitrofe sitului, unde și localnicii pescuiesc cu păstrarea capturilor, efectul sinergic fiind unul important; implică afectarea sursei de hrană pentru speciile de interes comunitar și deranjarea speciilor de interes comunitar în zonele de pescuit
Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	F03.01.01 Prejudicii cauzate prin administrarea intensivă a vânatului / F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Hărțile presiunilor F03.01.01 Prejudicii cauzate prin administrarea intensivă a vânatului / F03.02.03 este prezentată în Anexă.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Interiorul și proximitatea sitului, conform C.1.Activitățile de otrăvire, braconaj, capcane, colectare legală de specimene determină afectarea populațiilor speciilor de interes comunitar în mod direct sau indirect. În zona sitului analizat acest fenomen este foarte greu de decelat.
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Medie (M) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ ridicat, în locul respectiv, din aria naturală protejată
C.4	Detalii	Întreaga suprafață a sitului este vizată de aceaste presiuni, conformația ariei protejate și accesibilitatea ridicată permit pătrunderea facilă inclusiv în zonele acvatice; zonele de uscat limitrofe sitului sunt, de asemenea, implicate
Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	G01.04 Drumeții montane, alpinism / G01.08 alte activități sportive și recreative în aer liber
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta presiunilor G01.04 și G01.08 este prezentată în Anexă.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Interiorul și proximitatea sitului, conform C.1.Suprafața sitului prezintă acces facil, astfel încât este afectată în totalitate de activitățile de recreere ale localnicilor și nu numai.
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Scăzută (S) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv, din aria naturală protejată
C.4	Detalii	Interferențele umane sunt de tipul activităților desfășurate în perimetrul sitului sau în imediata proximitate a acestuia (plimbare în scop turistic cu diferite mijloace de transport, care nu se soldează cu capturarea sau colectarea de specii din areal; au în prezent o extindere redusă
Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	G05.11 Moartea sau rănirea prin coliziune
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta presiunii G05.11 este prezentată în Anexă
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Interiorul și proximitatea sitului, conform C.1.Determinată de deplasarea cu diferite scopuri în cadrul sitului.
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Medie (M) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată
C.4	Detalii	Determinată de deplasarea cu diferite scopuri în cadrul sitului.
Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	H01.03 Alte surse de poluare a apelor de suprafață / H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane / H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere / H01.08 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Hărțile presiunilor H01.03 Alte surse de poluare a apelor de suprafață / H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane / H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere / H01.08 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate sunt prezentate în Anexă.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Interiorul și proximitatea sitului, conform C.1.Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de activitățile agricole din sit se întâlnește cu precădere în proximitatea terenurilor.
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Medie (M) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată
C.4	Detalii	În interiorul și în proximitatea sitului se află suprafețe cultivate agricol sau utilizate ca pășune, de asemenea, plantații forestiere; pe suprafețele cultivate se utilizează substanțe fertilizatoare și pesticide; profilul reliefului favorizează scurgerea efluenților în corpurile de apă din interiorul sitului, cu declanșarea proceselor de eutrofizare.
Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	H05.01 Gunoiul și deșeurile solide
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta presiunii H05.01 Gunoiul și deșeurile solide este prezentată în Anexă.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Interiorul și proximitatea sitului, conform C.1.Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate și poluarea difuză a apelor subterane cauzată de lipsa canalizării au fost observate la nivelul tuturor corpurilor de apă prezente în sit
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Medie (M) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată
C.4	Detalii	Afectează sectoare din sit aflate la contactul cu intravilanul localităților.
Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	I01 Specii invazive non-native (alogene) / I02 specii native (indigene) problematice
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Hărțile presiunilor I01 Specii invazive non-native (alogene) / I02 specii native (indigene) problematice sunt prezentate în Anexă
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Interiorul și proximitatea sitului, conform C.1.Presiunile reprezentate de speciile invazive (alogene) se pot observa la nivelul întregului sit, cu precădere pe malurile corpurilor de apă, unde cea mai mare răspândire o au speciile de plante Amaranthus retroflexus, A. crispus, A. albus, Datura stramonium, dar se manifestă și prin specii de animale
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Medie (M) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată
C.4	Detalii	Apar punctual în interiorul sitului specii de plante cum sunt Robinia pseudo-acacia, Asclepias syriaca, Prunus serotina, Calamagrostis epigeios, Xanthium italicum, Erigeron annuus, Elodea canadensis, Pawlonia sp.; specii de animale de interes cinegetic (Phasianus colchicus)
Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	J02.02 înlăturarea de sedimente / J02.03 Canalizare și deviere de apă / J02.04 Modificări de inundare / J02.05.05 Hidrocentrale mici, stăvilare / J02.06 Captarea apelor de suprafață / J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării / J03.01 reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat / J03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Hărțile presiunilor J02.02 Înlăturarea de sedimente / J02.03 Canalizare și deviere de apă / J02.04 Modificări de inundare / J02.05.05 Hidrocentrale mici, stăvilare / J02.06 Captarea apelor de suprafață / J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării / J03.01 reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat / J03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice sunt prezentate în Anexă
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Interiorul și proximitatea sitului, conform C.1.Zone din interiorul și proximitatea ariei protejate, prin amenajarea acumulărilor permanente, parte a unor sisteme de protecție împotriva inundațiilor și scurgere a apelor din zone agricole
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Scăzută (S) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv, din aria naturală protejată
C.4	Detalii	Sunt expuse zone din interiorul și proximitatea ariei protejate, cu modificări ale regimului de curgere al apelor realizate pentru protecție împotriva inundațiilor și extinderea terenurilor agricole sau pentru gospodării; determină reducerea suprafețelor cu habitate umede și a conectivității corpurilor de apă; de asemenea pentru protecție împotriva inundațiilor și pentru amenajări piscicole
Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	K01.02 Colmatare
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta presiunii K01.02 Colmatare este prezentată în Anexă.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Interiorul și proximitatea sitului, conform C.1.Zone din interiorul și proximitatea ariei protejate, dezvoltate în jurul corpurilor de apă și suprafețe cu exces de umiditate
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Scăzută (S) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv, din aria naturală protejată
C.4	Detalii	Sunt afectate habitatele dezvoltate în zonele cu exces de umiditate și speciile de interes comunitar din aceste zone
Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	K03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni) / K03.06 Antagonism cu animalele sălbatice / K04 Relații interspecifice ale florei / K04.01 Competiție
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Hărțile presiunilor K03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni) / K03.06 Antagonism cu animalele sălbatice / K04 Relații interspecifice ale florei / K04.01 Competiție sunt prezentate în Anexă.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Interiorul și proximitatea sitului, conform C.1. Corpuri de apă și suprafețe cu exces de umiditate
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Scăzută (S) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv, din aria naturală protejată
C.4	Detalii	Presiunile sunt determinate de prezența de specii invazive și specii domestice în sit.
Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	L08 - Inundații
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta presiunii L08 - Inundații este prezentată în Anexă.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Interiorul și proximitatea sitului, conform C.1. Corpuri de apă și suprafețe cu exces de umiditate
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Scăzută (S) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv, din aria naturală protejată
C.4	Detalii	Presiunea este determinată de riscul de inundații cu caracter catastrofal.
Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	M02.01 Înlocuirea și deteriorarea habitatului
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta presiunii M02.01 înlocuirea și deteriorarea habitatului este prezentată în Anexă.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Interiorul și proximitatea sitului, conform C.1.Nefiind presiuni care să aibă o cauză punctuală ca reacție directă a unei acțiuni, aceste presiuni afectează în diferite măsuri tot situl aflat în discuție. Aridizarea zonei se datorează în egală măsură tendințelor de continentalizare cu tot ce implică, dar și administrării defectuoase a zonei. Astfel, lipsa unor perdele de tufărișuri, precum și exploatarea corpurilor de apă în scopuri agricole și piscicole duce la grăbirea și accentuarea efectelor schimbărilor climatice
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Scăzută (S) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv, din aria naturală protejată
C.4	Detalii	Întreaga suprafață a sitului este vulnerabilă la schimbările climatice și la fenomenele meteo extreme; zonele umede din sit sunt afectate de creșterea frecvenței și duratei perioadelor de secetă climatică, fenomen ce se manifestă și în spațiul analizat

 ... 5.2.2. Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate Tabel 53 - Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate

Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	B03 exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală / B07 Alte activități silvice
D.1.	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]	Hărțile amenințărilor B03 exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală / B07 Alte activități silvice sunt prezentate în Anexă.
D.2.	Localizarea amenințării viitoare [descriere]	În interiorul sitului, suprafețele împădurite
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Scăzută (S) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv, din aria naturală protejată
D.4	Detalii	Exploatarea suprafețelor împădurite se poate intensifica
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	C01.01 Extragere de pietriș
D.1.	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]	Harta amenințării C01.01 Extragere de pietriș este prezentată în Anexă.
D.2.	Localizarea amenințării viitoare [descriere]	Luncile râurilor
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Scăzută (S) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv, din aria naturală protejată
D.4	Detalii	Exploatarea se poate intensifica în scopul obținerii de materiale de construcție
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement
D.1.	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]	Harta amenințării E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement este prezentată în Anexă.
D.2.	Localizarea amenințării viitoare [descriere]	În afara sitului, la contactul cu aria protejată, suprafețe extinse.Amenințarea urbanizării continue este deocamdată regăsită pe suprafețe extrem de mici din cadrul sitului, dar odată cu revitalizarea agriculturii și a altor activități economice, aceasta își poate pune amprenta semnificativ asupra sitului.
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Ridicată (R) - pentru amenințările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ ridicat, în locul respectiv, din aria naturală protejată
D.4	Detalii	În afara sitului, pentru localitățile din afara ariei protejate și la contactul dintre intravilanul localităților și suprafața sitului
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	F01.01 Piscicultură intensivă
D.1.	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]	Harta amenințării F01.01 Piscicultură intensivă este prezentată în Anexă.
D.2.	Localizarea amenințării viitoare [descriere]	Suprafețele acvatice din sit
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Medie (M) - pentru amenințările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată
D.4	Detalii	Suprafețele acvatice din sit pot fi amenajate în scop piscicol
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	F03.01.01 Prejudicii cauzate prin administrarea vânatului / F03.02.04 Controlul prădătorilor
D.1.	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]	Hărțile amenințărilor F03.01.01 Prejudicii cauzate prin administrarea vânatului / F03.02.04 Controlul prădătorilor sunt prezentate în Anexă.
D.2.	Localizarea amenințării viitoare [descriere]	Suprafețele acvatice din st
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Medie (M) - pentru amenințările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată
D.4	Detalii	Amenajările piscicole pot lua măsuri de protecție a resurselor de pește necesare speciilor de interes comunitar (hrană)
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	G01.04 Dumeții / G01.08 Alte activități sportive și recreative în aer liber
D.1.	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]	Hărțile amenințărilor G01.04 Dumeții / G01.08 Alte activități sportive și recreative în aer liber sunt prezentate în Anexă.
D.2.	Localizarea amenințării viitoare [descriere]	Întreaga suprafață a sitului
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Scăzută (S) - pentru amenințările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv, din aria naturală protejată
D.4	Detalii	Elementele de atracție turistică pot determina intesificarea fluxurilor de turiști, iar resursele din zonă intensificarea transporturilor prin care se extrag resursele
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	G05.11 Moartea sau rănirea prin coliziune
D.1.	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]	Harta amenințării G05.11 Moartea sau rănirea prin coliziune este prezentată în Anexă.
D.2.	Localizarea amenințării viitoare [descriere]	Întreaga suprafață a sitului
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Medie (M) - pentru amenințările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată
D.4	Detalii	Elementele de atracție turistică pot determina intensificarea fluxurilor de turiști, iar resursele din zonă intensificarea transporturilor prin care se extrag resursele
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	H01.03 Alte surse de poluare a apelor de suprafață / H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane / H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere / H01.08 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate
D.1.	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]	Hărțile amenințărilor H01.03 Alte surse de poluare a apelor de suprafață / H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane / H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere / H01.08 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate sunt prezentate în Anexă
D.2.	Localizarea amenințării viitoare [descriere]	Suprafețele acvatice din sit
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Medie (M) - pentru amenințările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată
D.4	Detalii	Dezvoltarea rezidențialului, a spațiilor industriale sau turistice pot implica poluarea suprafețelor acvatice
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	H05.01 Gunoiul și deșeurile solide
D.1.	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]	Harta amenințării H05.01 Gunoiul și deșeurile solide este prezentată în Anexă.
D.2.	Localizarea amenințării viitoare [descriere]	Întreaga suprafață a sitului
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Medie (M) - pentru amenințările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată
D.4	Detalii	Creșterea numărului de locutori și intensificarea activităților turistice pot determina accentuarea acestei probleme
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	I01 Specii invazive non-native (alogene) / I02 Specii native (indigene) problematice
D.1.	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]	Hărțile amenințărilor I01 Specii invazive non-native (alogene) / I02 Specii native (indigene) problematice sunt prezentate în Anexa.
D.2.	Localizarea amenințării viitoare [descriere]	Toată suprafața sitului
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Medie (M) - pentru amenințările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată
D.4	Detalii	Activitățile piscicole, dar și alte activități umane, implică riscul propagării speciilor alogene invazive
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	J02.02 înlăturarea de sedimente / J02.03 Canalizare și deviere de apă / J02.06 Captarea apelor de suprafață / J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării / J03.01 reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat / J03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice
D.1.	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]	Hărțile amenințărilor J02.02 înlăturarea de sedimente / J02.03 Canalizare și deviere de apă / J02.06 Captarea apelor de suprafață / J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării / J03.01 reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat / J03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice sunt prezentate în Anexă.
D.2.	Localizarea amenințării viitoare [descriere]	Suprafețele acvatice din sit
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Scăzută (S) - pentru amenințările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv, din aria naturală protejată
D.4	Detalii	Sunt posibile diverse lucrări de amenajare hidrografică a râurilor din zonă (protecție împotriva inundațiilor, captări etc.)
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	K01.03 Secare
D.1.	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]	Harta amenințării K01.03 Secare este prezentată în Anexă.
D.2.	Localizarea amenințării viitoare [descriere]	Suprafețele acvatice din sit
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Medie (M) - pentru amenințările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată
D.4	Detalii	Sunt posibile astfel de modificări cu durată variabilă
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	K03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni) / K03.06 Antagonism cu animalele sălbatice / K04 Relații interspecifice ale florei / K04.01 Competiție
D.1.	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]	Hărțile amenințărilor K03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni) / K03.06 Antagonism cu animalele sălbatice / K04 Relații interspecifice ale florei / K04.01 Competiție sunt prezentate în Anexă.
D.2.	Localizarea amenințării viitoare [descriere]	Toată suprafața sitului
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Scăzută (S) - pentru amenințările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv, din aria naturală protejată
D.4	Detalii	Sunt o consecință a introducerii de specii alogene invazive și specii domestice în sit
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	M02.01 Înlocuirea și deteriorarea habitatului
D.1.	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]	Harta amenințării M02.01 Înlocuirea și deteriorarea habitatului / este prezentată în Anexă.
D.2.	Localizarea amenințării viitoare [descriere]	Toată suprafața sitului este amenințată de schimbarea temperaturii, secete și precipitații reduse, inundații și creșterea precipitațiilor și desincronizarea proceselor
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Scăzută (S) - pentru amenințările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv, din aria naturală protejată
D.4	Detalii	Întreaga suprafață a sitului este vulnerabilă la schimbările climatice și la fenomenele meteo extreme; zonele umede sunt printre cele mai afectate de creșterea frecvenței și duratei perioadelor de secetă climatică, fenomen ce se manifestă și în spațiul analizat

 ...  ... 5.3. Evaluarea impacturilor asupra speciilor5.3.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor Tabel 54 - (E) Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Cod	Parametru	Descriere
E.1	Presiune actuală	B07. Alte activități silvice decât cele listate mai sus C01.01 Extragere de nisip si pietriș D01.02 Drumuri, autostrăziE01. Zone urbanizate, habitare umană (locuințe umane)E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenitedin baze de agrementF02.03 Pescuit de agrementF03.02.03 Capcane, otrăvire, braconajJ02.03 Canalizare și deviere de apăJ02.05.05 Hidrocentrale mici, stăvilareK03.06 Antagonism cu animale domesticeL08 Inundații (procese naturale)
E.2.	Specia	1355 Lutra lutra
E.3.	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei[geometrie]	Harta presiunilor speciei Lutra lutra este prezentată în Anexă.
E.4.	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei[descriere]	Pentru presiunea B07: întâlnită cu o manifestare mai mare în amonte de confluența râului Brătia cu pârâul Râușor și pe Valea Brătioarei în amonte de păstrăvărie.Pentru presiunea C01.01: pe malul râului Brătia în localitățile: Cândești, Valea Măcelarului și Brătia.Pentru presiunea D01.02: Brătia, Gămăcești, Valea Măcelarului, Cândești.Pentru presiunea E01: Brătia, Gămăcești, Valea Măcelarului, Cândești.Pentru presiunea E03.01: Brătia, Gămăcești, Valea Măcelarului, Cândești.Pentru presiunea F02.03: Brătia, Gămăcești, Valea Măcelarului, Cândești.Pentru presiunea F03.02.03: păstrăvăriile din localitățile Gămăcești, Brătia și Cândești.Pentru presiunea J02.03: Brătia, Gămăcești, Valea Măcelarului, Cândești, în preajma podurilor și lucrărilor de infrastructură și în amonte de MHC Brătia.Pentru presiunea J02.05.05: Canton Capra - Microhidrocentrala și captarea BrătiaPentru presiunea K03.06: Zonele în care poate fi întâlnită această presiune sunt: canton Capra - MHC Brătia, Cândești, păstrăvăria Cândești, între Brătii, păstrăvăria Brătioara, Valea Măcelarului, Brătia, Gămăcești.Pentru presiunea L08: Această presiune actuală se manifestă pe tot sectorul văilor Brătiei și Brătioarei și afluenții acestora.
E.5.	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei	Scăzută (S), Medie (M) și Ridicată (R) Scăzută (S): presiunea B07.Scăzută (S): presiunea C01.01.Medie (M): presiunea D01.02.Ridicată (R): presiunea E01.Ridicată (R): presiunea E03.01.Medie (M): presiunea F02.03. Medie (M): presiunea F03.02.03 Scăzută (S): presiunea J02.03. Scăzută (S): presiunea J02.05.05 Medie (M): presiunea K03.06. Medie (M): presiunea L08.
E.6.	Confidențialitate	Informații publice
E.7.	Detalii	Presiunea B07 - Tăierea vegetației ripariene, a pădurii cu rol de protecție (T1) are un impact puternic negativ asupra speciei vidră, deoarece pădurile de pe malul apelor sunt utilizate de vidră ca zonă de adăpost și odihnă. Totodată prezența acestora scade turbiditatea apelor și diminuează efectul inundațiilor, îmbunătățind astfel calitatea habitatelor utilizate de către specia: Lutra lutra. Tăierea vegetației ripariene este o activitate ilegală desfășurată îndeosebi de comunitățile locale.Presiunea C01.01 - Extragerea de nisip și pietriș din albia râului este o activitatea ce are un impact negativ asupra populației de vidră din râul Brătia. Această activitate are în prezent o activitate scăzută însă se poate intensifica pe viitor. Exploatarea de agregate naturale perturbă activitățile necesare supraviețuirii (hrănire, reproducere, odihnă, creșterea puilor, marcare teritoriu etc.) ale populațiilor de vidră ale căror teritorii se suprapun cu activitățile de exploatare. Astfel vidra este nevoită să aibă o activitate nocturnă, atunci când lucrările de exploatare încetează. Exploatările de agregate minerale au un impact negativ asupra populației de vidră prin:Îndepărtarea sau degradarea vegetației ripariene și distrugerea vizunelor de vidră;Creșterea turbidității apei;Diminuarea numărului de specii pradă și scăderea ratei de succes la vânătoare;Degradarea ecosistemelor acvatice;Poluarea apei cu uleiuri și alte substanțe petroliere;Modificarea topografiei;Creșterea accesului în zonă și stimularea altor activități antropicePresiunea D01.02 - În arealul ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei există o rețea densă de căi de comunicație,având în vedere că majoritate căilor de comunicație din zonă sunt realizate pe văile apelor Brătia și Brătioara.Sectoarele de drum ce pot constitui un pericol pentru populația de vidră sunt: DC3 (zona Gămăcești - Brătia) ce este amplasat paralel cu albia râului Brătia, din aceasta se ramifică și alte căi de comunicație ce traversează cursul de apă prin poduri și DJ735 la intrarea în Cândești. Rețeaua de comunicații este reprezentată preponderent de drumuri de exploatare forestieră, care în numeroase cazuri nu sunt prevăzute cu poduri și cursurile de apă sunt traversate prin vad.Cu toate acestea, pericolul de coliziune a indivizilor de vidră cu autovehicule este unul redus în această zonă.Presiunea E01 - Valea Brătiei este o zonă utilizată intens pentru locuire, pe sectorul cursului râului Brătia din aria naturală protejată ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei sunt amplasate localități iar locuirea acestor zone este una continuă pe toată perioada anului. Dintre localitățile ce au locuințe în imediata vecinătate sau chiar și în aria naturală protejată amintim: Gămăcești (îndeosebi zona de nord a localității), Brătia, Valea Măcelarului și Cândești. Totodată mai apar și așezări izolate construite în scop turistic (pensiuni, case de vacanță, cabane etc.) și ferme piscicole (păstrăvării).Forma aceasta de urbanizarea discontinuă aduce totodată activități antropice diverse ce au un potențial impact asupra populației de vidră din ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei.Presiunea E03 - Prezența deșeurilor din ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei în habitatele populate de vidră este cauzată de transportul deșeurilor ce provin din depozite neconforme de gunoi ce sunt lăsate pe malul apelor Brătia și Brătioara. Aceste depozite neconforme de deșeuri sunt situate îndeosebi în preajma localităților riverane sitului. Aceste deșeuri pot afecta populația de vidră indirect, prin descompunerea compușilor chimici și poluarea apelor de suprafață. Aceste substanțe poluante odată bioacumulate în organismul vidrelor cauzează probleme de sănătate și chiar decesul indiviziilor de vidră.Presiunea F02.03 – Zonele de pescuit sunt frecventate în general de pescari din comunitatea locală, impactul asupra speciei cauzat de aceștia este unul scăzut însă ei reprezintă totuși concurenți la speciile pradă. Prezența pescarilor o lungă perioadă în arealul vidrei constituie o altă sursă de perturbare a activității speciei. Aceste zone de pescuit pot constituii zone de conflict-om vidră, deoarece pescarii le pot considera dăunători ai rezervelor de pește luând măsuri pentru a le elimina.Presiunea F03.02.03 – Vidra (Lutra lutra) este considerată o specie dăunătoare ihtiofaunei și în general percepția publicului din Romania cu privire la această specie este una negativă. În general în preajma bazinelor piscicole, pentru apărarea acestora împotriva prădării vidrei, administratorii acestora instalează capcane pentru a-și proteja bazinele de creștere a peștilor. În zona ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei s-au identificat patru ferme piscicole (păstrăvării) de mari dimensiuni și multe altele de dimensiuni mai mici, pentru consum propriu.Presiunea J02.03 – Lucrările hidrotehnice precum: canalizarea râurilor, îndepărtarea vegetației de pe maluri, realizarea de praguri și betonarea malurilor, au un impact puternic negativ asupra populației de vidră atât în perioada de construcție cât și în perioada lor de funcționare. Vidrele utilizează frecvent malurile râului iar amenajare hidrotehnică a acestora conduce la degradarea sau distrugerea habitatelor utilizate de vidră în Văile Brătiei și Brătioarei.Presiunea J02.05.05 - Râul Brătia în zona ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei are un potențial hidro-energetic ridicat datorită vitezei și debitului ridicat al apei. În prezent pe râul Brătia există o singură Microhidrocentrală cu putere instalată de 1,5 MW.Presiunea K03.06 – O problemă importantă în Văile Brătiei și Brătioarei o constituie prezența câinilor hoinari sau a celor de pază fără jujeu ce sunt liberi să atace exemplarele de vidră dar mai ales puii acestora. Prezența câinilor liberi a fost semnalată în preajma stânelor sau în preajma localităților.Presiunea L08 - Inundațiile și viiturile sunt procese naturale ce pun în pericol viața indivizilor de vidră, îndeosebi în perioadele critice ale vieții acestora: femele cu pui, juvenili în căutare de hrană și teritoriu. Apele Brătiei și Brătioarei au o viteză ridicată a apei, iar în perioadele cu precipitații bogate, debitul acestuia crește și antrenează odată cu scurgerea apei și bușteni și pietre de dimensiuni mari ce pun în pericol exemplarele de vidră. Totodată curentul puternic al apei poate cauza despărțirea prematură a puilor de vidră, de femelă și în final decesul acestora.

Tabel 55 - (E) Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Bombina variegata

Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	B07 Alte activități silvice decât cele listate mai susG05.11 Moartea sau rănirea prin coliziuneK01.02 ColmatareH01.03 Alte surse de poluare a apelor de suprafațăH05.01 Gunoiul și deșeurile solide
E.1.	Specia	638 Bombina variegata
E.2.	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]	Harta presiunilor speciei este prezentată în Anexă.
E.3.	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]	B07: în punctele:
		Long E	Lat N
		24.9306628	45.3788776
		24.9445826	45.3633425
		24.9319932	45.3743290
		24.9804083	45.3507540
		24.921408	45.397565
		24.9302451	45.3778033
		24.9377705	45.3706827
		24.9392684	45.3700012
		24.9445826	45.3633425
		24.9457296	45.3590300
		25.0169312	45.3061469
		24.9497816	45.3417501
		24.9496448	45.3403900
		24.979418	45.334318
		24.9798337	45.3358276
		24.9791067	45.3360538
		24.9791067	45.3369777
		24.9800301	45.3443018
		24.9800112	45.3444455
		24.9806269	45.3457462
		24.9807127	45.3463456
		24.9813940	45.3480950
		24.9814337	45.3486391
		24.9807610	45.3513975
		24.981453	45.348005
		24.981156	45.347146
		24.978886	45.336923
		24.979152	45.335922
		24.979116	45.335251
		24.978967	45.334925
		24.979026	45.334923
		24.948524	45.353223
		24.951328	45.348284
		24.949963	45.341053
		24.951583	45.337255
		24.951360	45.337431
		24.952717	45.334349
		G05.11: în punctele:
		Long E	Lat N
		24.9814337	45.3486391
		24.9810184	45.3471825
		24.9776198	45.3234726
		24.9499962	45.3410905
		24.9512665	45.3374176
		24.925332	45.389858
		24.9475342	45.3551834
		24.9477955	45.3541276
		24.9501039	45.3444869
		24.9530573	45.3340913
		24.9526870	45.3357331
		24.981156	45.347146
		24.978886	45.336923
		24.949963	45.341053
		24.951360	45.337431
		H01.03 în punctele:
		Long E	Lat N
		24.9810184	45.3471825
		24.9512665	45.3374176
		24.9387363	45.3717370
		24.9526870	45.3357331
		24.981156	45.347146
		24.951360	45.337431
H05.01: în punctele:
Long E	Lat N
24.9800301	45.3443018
24.9776198	45.3234726
24.965386	45.318255
24.980112	45.343715
24.9666551	45.2917144
24.949173	45.276343
24.933063	45.259264
24.9324404	45.2585607
24.9310387	45.2553738
24.9302891	45.2515386
24.9308761	45.2500015
24.979285	45.340141
24.9789548	45.3349004
24.9657724	45.3183920
24.9495806	45.2761471
24.9604373	45.2870688
24.9478616	45.2758064
24.9334392	45.2603519
24.9322048	45.2592247
24.978886	45.336923
K01.02 în punctele:
Long E	Lat N
24.9802443	45.3436690
E.4.	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei	B07: Scăzută (S) G05.11: Medie (M) H01.03: Scăzută (S) H05.01: Medie (M) K01.02: Scăzută (S)
E.5.	Confidențialitate	Informații publice
E.6.	Detalii	B07:Târârea lemnului și transportul forestier, precum și organizarea platformelor primare, curățarea lemnului și alte activități forestiere realizate în proximitatea habitatelor acvatice le afectează pe acestea și provoacă mortalitatea adulților sau distrugerea pontelor depuse / larvelor. De asemenea, modifică sau distrug habitatele de reproducere, încărcându-le cu rumeguș sau afectând structura acestora prin târârea buștenilor și drenare.
		G05.11:Deplasarea vehiculelor prin habitatele acvatice temporare formate pe drumurile de pământ din interiorul sau marginea sitului afectează mecanic specia, ducând la mortalitatea sau rănirea indivizilor adulți sau a larvelor. Urmele proaspete de vehicule observate (tractoare forestiere) reprezintă o presiune locală scăzută asupra speciei în habitatele respective. Uneori vehiculele TAF creează condițiile de formare a unor habitate acvatice temporare, care atrag specia; la o trecere ulterioară a vehiculelor prin aceleași urme, acestea pot accidenta exemplarele de amfibieni sau distruge pontele depuse.
		H01.03:Surse punctiforme de poluare a apei de suprafață, de exemplu, scurgeri de ulei de la vehiculele de transport forestier, afectează exemplarele de amfibieni din habitatul acvatic respectiv. Amfibienii sunt extrem de vulnerabili la substanțe poluante, datorită tegumentului subțire și bogat vascularizat, prin care pot pătrunde ușor, cu efecte toxicologice.
		H05.01:Deșeurile solide (în special cele din plastic sau metal) constituie adevărate capcane sau bariere mecanice în special pentru larve, conducând uneori la mortalitatea exemplarelor (de exemplu, în doze de bere din aluminiu). Gunoiul menajer sau de la gospodării supraîncarcă cu nutrienți habitatele acvatice ale speciilor ocrotite de amfibieni. Alți constituienți ai gunoaielor depozitate ilegal generează inclusiv poluarea punctiformă a apei, cu consecințe grave asupra amfibienilor. Deșeurile din mase plastice afectează amfibienii prin dezagregarea fizică și chimică a acestora, rezultând bucăți mici, care pot fi îngurgitate (de exemplu, particule de polistiren) sau substanțe care pot fi absorbite prin tegumentul subțire și bogat vascularizat al amfibienilor, cu efecte toxice pe termen lung.
		K01.02:Acumularea de materie organică duce la colmatarea habitatelor acvatice utilizate pentru reproducere de către Bombina variegata. Un nivel ridicat al concentrației diverselor substanțe rezultate din putrefacția materiei organice vegetale conduce la scăderea oxigenului dizolvat, ceea ce duce la mortalitate în rândul larvelor. Un nivel scăzut al apei în respectivele habitate de reproducere poate crește riscul secării.

Tabel 56 - (E) Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Triturus cristatus

Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	H05.01 Gunoiul și deșeurile solide
E.1.	Specia	814 Triturus cristatus
E.2.	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]	Harta presiunilor speciei este prezentată în Anexă.
E.3.	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]	H05.01: Cândești, în punctele:
		Long E	Lat N
		24.9657724	45.3183920
E.4.	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei	H05.01: Scăzută (S)
E.5.	Confidențialitate	Informații publice
E.6.	Detalii	H05.01:Deșeurile solide (în special cele din plastic sau metal) constituie adevărate capcane sau bariere mecanice, în special pentru larve, conducând uneori la mortalitatea exemplarelor (de exemplu, în doze de bere din aluminiu). Gunoiul menajer sau de la gospodării supraîncarcă cu nutrienți habitatele acvatice ale speciilor ocrotite de amfibieni. Alți constituienți ai gunoaielor depozitate ilegal generează inclusiv poluarea punctiformă a apei, cu consecințe grave asupra amfibienilor. Deșeurile din mase plastice afectează amfibienii prin dezagregarea fizică și chimică a acestora, rezultând bucăți mici, care pot fi îngurgitate (de exemplu, particule de polistiren) sau substanțe care pot fi absorbite prin tegumentul subțire și bogat vascularizat al amfibienilor, cu efecte toxice pe termen lung.

Tabel 57 - (E) Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor de pesti (Eudontomyzon mariae, Cottus transsilvaniae, Romanogobio uranoscopus)

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	Captări, praguri de fund fără scară de pește funcționalăJ02.06 Captarea apelor de suprafațăJ03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice
E.1	Specia	Toate speciile de pești prezente
E.2	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]	Harta presiunilor speciei este prezentată în Anexă.
E.3	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]	În zona sitului Natura 2000 ROSCI025 8 Văile Brătiei și Brătioarei în momentul de față pragurile sunt prezente mai ales în zona păstrăvăriilor, la nivelul cărora se captează apa râurilor pentru a alimenta bazinele.
E.4	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei	Scăzută(S)
E.5	Confidențialitate	Informații publice
E.6	Detalii	Pragurile (de fund din lemn, din beton sau din piatră de diferite dimensiuni) constituie o barieră peste care speciile de pești nu pot să treacă sau doar anumite specii pot, astfel populațiile speciilor devin fragmentate. Problema cea mare apare în caz în care dintr-un motiv, de exemplu poluarea râului, viitură foarte mare și ca urmare a acestuia toți peștii sunt omorâți pe un sector de râu din cauză că branhiile acestora se înfundă, speciile dispar de pe un sector de râu și nu mai pot repopula acest sector, deoarece datorită acestor praguri migrația speciilor în amonte nu este posibilă. Astfel speciile pot să dispară de pe unele sectoare. O altă problemă creată de aceste praguri este faptul că în amonte de acestea, zona care înainte era lotică - cu curs rapid- devine lenitică. Astfel în aceste zone cantitatea de oxigen dizolvat scade, ceea ce are un impact negativ asupra speciilor de pești specifici acestor zone. La fel, pragurile din beton și din lemn afectează transportul natural de piatră, pietriș și nisip al râurilor/pârâurilor. Astfel în aval de acestea nu mai este adus și depozitat pietrișul și nisipul din amonte, doar cel prezent este transportat în aval, astfel albia minoră a acestor râuri/pârâuri se adâncește de la an, la an. Conform Directivei Cadru pentru Apă (2000/60/CE), care urmărește protejarea și îmbunătățirea stării de conservare a ecosistemelor acvatice, a ecosistemelor terestre și a zonelor umede dependente de ecosistemele acvatice, prin stabilirea unui cadru comun pentru managementul durabil și integrat al tuturor corpurilor de apă, prevede ca element calitativ hidromorfologic continuitatea râului. În cazul continuității râului starea foarte bună este când continuitatea râului nu este întreruptă de activitățile antropice și nu perturbă migrarea organismelor acvatice și transportul sedimentelor.

Tabel 58 - (E) Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor de pești (Eudontomyzon mariae, Cottus transsilvaniae, Romanogobio uranoscopus)

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	Poluare (de la localități, case de vacanțe sau construcții din extravilan, infrastructură de transport,). Depozitarea deșeurilor pe malul apelor naturale, seminaturale. Construcții dispersate.E01. Zone urbanizate, habitare umană (locuințe umane)E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrementH01.04 Poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbaneH01.08 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzateH05.01 Gunoiul și deșeurile solide
E.1	Specia	Toate speciile de pești prezente
E.2	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]	Hărțile presiunilor speciilor sunt prezentate în Anexă.
E.3	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]	În această categorie am înglobat toate categoriile de poluare, dintre care majoritatea lor sunt punctuale, unele fiind și temporare. Totodată trebuie să menționăm numărul mare al construcțiilor din extravilan (case de vacanțe și alte de asemenea), iar din aceste construcții apa uzată intră direct în sistemul hidrografic. Detectarea și cartarea surselor de poluare necesită o monitorizare continuă.
E.4	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei	Medie (M)
E.5	Confidențialitate	Informații publice
E.6	Detalii	Trebuie pus accent pe următoarele categorii: stații de epurare - localități, exploatare forestieră - zonele unde se prelucrează lemnul, apa uzată netratată, turism etc..

Tabel 59 - (E) Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor de pești (Eudontomyzon mariae, Cottus transsilvaniae, Romanogobio uranoscopus)

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	Exploatarea forestieră. Defrișarea vegetației de pe malul apelor curgătoareB03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturalăB07 Alte activități silvice decât cele listate mai susH01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiereJ02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării
E.1	Specia	Toate speciile de pești prezente
E.2	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]	Hărțile presiunilor speciilor sunt prezentate în Anexă.
E.3	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]	În general impactul se manifestă în toate pădurile din situl Natura 2000 ROSCI025 8 Văile Brătiei și Brătioarei. În fiecare vale din sit impactul este deosebit de mare, dacă are loc pe o lățime mai mare de 500 m pe partea dreaptă și/sau stângă a fiecărei curs de apă din interiorul ariei protejate. Trebuie ținut cont și de faptul că în ultimii ani au avut loc doborâturi în ambele văi, iar majoritatea activităților forestiere în momentul de față se datorează acestor doborâturi, deoarece de extrage lemnul. Defrișarea vegetației de pe mal este un fenomen general la nivel tuturor apelor curgătoare din sit.
E.4	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei	Scăzută (S)
E.5	Confidențialitate	Informații publice
E.6	Detalii	Exploatările forestiere au un impact indirect asupra tuturor speciilor de pești din sit. În momentul de față pădurile sunt supraexploatate, în multe zone sunt tăieri rase de dimensiuni mari, astfel precipitațiile nu sunt reținute de păduri, viiturile de primăvară și toamnă sunt foarte mari, iar secetele din perioadele de vară sunt foarte însemnate. La fel, ca un efect negativ al exploatărilor forestiere se poate aminti antrenarea suspensiilor solide (în special pământ, noroi de pe drumurile forestiere) în albiile minore ale pârâurilor de către viituri, cauzând moartea speciilor de pești prin înfundarea branhiilor acestora, dar și distrugerea icrelor depuse. Efecte vizibile pe teren: am identificat tăieri, chiar și pe malul apelor curgătoare, drumuri avariate din cauza camioanelor și a utilajelor care lucrează în exploatarea forestieră, ape tulbure din cauza exploatărilor care intră în râuri din afluenții mai mici și un strat semnificativ de mâl depozitat în albia râurilor, rezultat indirect al exploatărilor cu efecte negative semnificative asupra speciilor prezente. În lipsa vegetației de pe mal, albia minoră a râului/pârâului nu este umbrită, apa râului/pârâului se încălzește, astfel cantitatea oxigenului dizolvat în apă scade. Această problemă afectează toate speciile de pești, care sunt adaptate unor zone cu apă rece și cantitate mare de oxigen dizolvat. La fel, lipsa acestor arbori afectează speciile, prin lipsa unor locuri de adăpost și hrănire.

Tabel 60 - (E) Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor de pesti (Eudontomyzon mariae, Cottus transsilvaniae, Romanogobio uranoscopus)

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	Regularizarea râurilor. Recalibrarea, reprofilarea albiei. Lucrări de decolmatare. Amenajarea malului. Amenajarea digurilor. Scăderea nivelului talvegului. Lipsa zonei inundabile. Secare.J02.02 Înlăturarea de sedimente (mal. ..)J02.03 Canalizare și deviere de apăJ02.04 Modificări de inundareJ02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenăriiJ03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitatM02.01 Înlocuirea și deteriorarea habitatului
E.1	Specia	Toate speciile de pești prezente
E.2	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]	Hărțile presiunilor speciilor sunt prezentate în Anexă.
E.3	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]	Amenajările de diferite catogorii și mărimi sunt prezente peste tot în sit, mai ales în zona localităților sau a captărilor pentru păstrăvării. Am identificat aceste lucrări în zona captărilor, a podurilor și în aval de păstrăvării.
E.4	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei	Scăzută (S)
E.5	Confidențialitate	Informații publice
E.6	Detalii	Este un impact al cărei efect se resimte pe un termen foarte lung. În timpul acestor lucrări apa râurilor devine tulbure, afectând ihtiofauna. Pe termen lung se pierd habitatele importante pentru speciile de pești sau se transformă în habitate mai puțin ideale pentru speciile de pești, mai ales în cazul betonărilor albiei și a malurilor.

Tabel 61 - (E) Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor de pești (Eudontomyzon mariae, Cottus transsilvaniae, Romanogobio uranoscopus)

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	Specii invazive/alohtoneI01 Specii invazive non-native (alogene)I02 Specii native (indigene) problematiceK03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni)
E.1	Specia	Toate speciile de pești prezente
E.2	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]	Hărțile presiunilor speciilor sunt prezentate în Anexă.
E.3	Localizarea impacturilor cauzate depresiunile actuale asupra speciei[descriere]	Am identificat mai multe păstrăvării în sit, însă deocamdată am identificat o specie alohtonă, care provine din Păstrăvăria Brătioara, doar în râul Brătioara în aval de păstrăvărie. Putem afirma că în aval de acea păstrăvărie specia e prezentă într-un număr destul de mare.Tot timpul există posibilitate ca din aceste bălți și păstrăvării să scape câteva exemplare din specii invazive/alohtone, care ulterior să aibă un efect negativ asupra speciei țintă (aceste specii de obicei sunt răpitori). Exemple pentru astfel de specii: Oncorhynchus mykiss, Salvelinus fontinalis sau Carassius gibelio, Pseudorasbora parva etc.Totodată considerăm că toate bălțile existente trebuie monitorizate.
E.4	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei	Medie (M)
E.5	Confidențialitate	Informații publice
E.6	Detalii	Speciile invazive/alohtone reprezintă competiție de hrană, habitat și competiție pentru zonele de reproducere.Prezența bălților/păstrăvăriilor afectează speciile de pești protejate prin răspândirea speciilor invazive/alohtone cât și prin răspândirea unor boli sau paraziți, dar și plin eliminarea de ape încărcate cu material organic sau cu diferite antibiotice sau hormoni artificiali.

Tabel 62 - (E) Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor de pești (Eudontomyzon mariae, Cottus transsilvaniae, Romanogobio uranoscopus)

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	Microhidrocentrale (MHC-uri)J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat
E.1	Specia	Toate speciile de pești prezente
E.2	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]	Hărțile presiunilor speciilor sunt prezentate în Anexă.
E.3	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]	Microhidrocentrala se află pe partea superioară a râului Brătia în aria protejată.
E.4	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei	Medie (M)
E.5	Confidențialitate	Informații publice
E.6	Detalii	Microhidrocentralele au un efect negativ în special prin faptul că se extrage o mare parte din debit (uneori chiar tot debitul) de pe un sector de câțiva kilometri, astfel condițiile de supraviețuire și de reproducere ale speciilor de pești nu mai sunt asigurate. O altă problemă care apare în cazul microhidrocentralelor este întreruperea conectivității longitudinale. De cele mai multe ori sunt amplasate scări de pești pentru a asigura această conectivitate, însă până în momentul de față am identificat foarte puține scări de pești care să asigure această conectivitate pentru toate speciile din zonă (investitorii și factorii de decizie se concentrează numai asupra păstrăvului, însă celelalte specii nu au o mobilitate așa de mare ca păstrăvul). O altă problemă constituie lucrările de întreținere ale acestora. Periodic, deznisipatorul trebuie golit și spălat, în aceste situații apa care iese din deznisipator este tulbure, cauzând tulburarea apei din sectorul aflat în avalul microhidrocentralei. Un exemplu din literatură: Uzunova și colab. (2017) au studiat populațiile de Cottus gobio în râul Iskar (Bulgaria) și 8 afluenți ai acestui râu. Colectările de date au fost făcute între 2011-2015. Schimbările artificiale în regimul hidrologic datorită creșterii sau scăderii periodice ale apei în aval de centralele hidroelectrice scade în mod dramatic numărul de pești 0+ (juvenili). Existența a două MHC-uri, direct deasupra zonei locuite de zglăvoci în râul Levi Iskar, ar putea explica absența aproape completă de zglăvoci juvenili în acest râu. În cazul râului respectiv răspândirea în amonte a zglăvocii este limitată de un MHC. Literatura de specialitate (Fischer și Kummer, 2000; Uzunova și colab., 2017) arată că secțiunile de unde se extrage apa/cu oscilații însemnate/au niveluri extrem de scăzute de apă și unde sunt bariere (habitatul este fragmentat) sunt doar habitate moderat adecvate pentru zglăvocii adulți, dar sunt habitate total neadecvate pentru stadiile juvenile mult mai puțin mobile. Acest fapt, demonstrează în mod clar importanța menținerii continuității longitudinale ale râului pentru specia Cottus gobio cât și importanța asigurării unui debit de servitude corespunzător. Nistorescu și colab. (2016) în ”Ghidul de bune practici în vederea planificării și implementării investițiilor din sectorul microhidrocentrale” recomandă ca ”debitul ecologic trebuie să țină cont de dinamica sezonieră a debitelor de apă precum și de efectele cuantificabile ale schimbărilor climatice. Debitul ecologic trebuie să asigure condițiile de habitat ale speciilor protejate și în situații de ape mici (perioadele de vară și iarnă). Debitul ecologic trebuie să aibă minim 2 valori (în caz ideal 4): una mai ridicată pentru perioadele cu ape mari (în general primăvara și început de vară) și una pentru perioadele mai secetoase (vara și iarna) pentru a imita cât mai bine fluxul natural al râului. De fiecare dată însă debitul ecologic trebuie să fie de minim 25% din debitul mediu multianual.”

Tabel 63 - (E) Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor de pesti (Eudontomyzon mariae, Cottus transsilvaniae, Romanogobio uranoscopus)

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	PăstrăvărieF01.01 Piscicultură intensivă, intensificatăJ03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitatK03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni)
E.1	Specia	Toate speciile de pești prezente
E.2	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]	Hărțile presiunilor speciilor sunt prezentate în Anexă.
E.3	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]	Păstrăvăriile și bălțile sunt prezente în ambele văi. Unele dinte ele sunt deschise publicului larg, sunt organizate evenimente la aceste păstrăvării și prezenta turiștilor este constantă. De exemplu păstrăvăria Brătioara sau Izvoarele Brătiei.
E.4	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei	Medie (M)
E.5	Confidențialitate	Informații publice
E.6	Detalii	Păstrăvăria are un impact negativ semnificativ asupra speciilor de pești din apele naturale, pentru că accidental pot apărea alte prădători (de ex. Salvelinus fontinalis, care este o specie alohtonă), care, pe lângă Salmo trutta, constituie o presiune în plus pentru populația speciei Cottus transsilvaniae. O altă problemă este introducerea unor boli (patogeni microbieni) în apele naturale, care poate ataca specia Cottus transsilvaniae. O altă problemă este faptul că tot accidental pot scăpa din crescătoriile de pești specii invazive (de ex. Carassius gibelio), care înseamnă concurență de hrănire, habitat și reproducere pentru Cottus transsilvaniae.

 ... 5.3.2. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor Tabel 64 - (F) Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Lutra lutra

Cod	Parametru	Descriere
F.1.	Amenințare viitoare	F03.02.04 Controlul prădătorilorH01.02 Poluarea apelor de suprafață prin inundațiiK01.03 Secare
F.2.	Specia	1355
F.3.	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]	Harta amenințărilor speciei Lutra lutra este prezentată în Anexă.
F.4.	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]	Pentru amenințarea F03.02.04: Având în vedere că în zona ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei există o densitate mare de ferme piscicole și o tradiție în păstrăvării, vidra (Lutra lutra) este considerată o specie dăunătoare ihtiofaunei și se vor lua măsuri mai intense în controlul acesteia.Pentru amenințarea H01.02: În cazul unor inundații puternice pe apele Brătiei și Brătioarei și afluenții acestora. Pentru amenințarea K01.03: Este un fenomen natural extrem ce poate apare în ROSCI0258 pe în albia minoră a apelor Brătia și Brătioara îndeosebi în perioada verii și toamnei.
F.5.	Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei	Ridicată (R): amenințarea F03.02.04.Medie (M): amenințarea H01.02.Medie (M): amenințarea K01.03.
F.6.	Confidențialitate	Informații publice
F.7.	Detalii	Amenințarea F03.02.04 - Având în vedere că în zona ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei există o densitate mare de ferme piscicole și o tradiție în păstrăvării, vidra (Lutra lutra) este considerată o specie dăunătoare ihtiofaunei și se vor lua măsuri mai intense în controlul acesteia. Este absolut necesară informarea proprietarilor de ferme piscicole cu privire la prezența vidrei în zonă și cu privire la măsurile de protecție ce se impun, pentru evitarea pagubelor și diminuarea conflictului om-vidră.Amenințarea H01.02 - Frecvența inundațiilor în ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei este una mare, îndeosebi primăvara imediat după topirea zăpezilor, astfel există riscul poluării apelor de suprafață prin inundarea malurilor pe care sunt depozitate deșeuri, majoritatea provenite din creșterea animalelor (gunoi de grajd). În acest mod există riscul introducerii de substanțe chimice ce pot cauza înflorirea algelor și creșterea nutrienților din apa râului Brătia, ce pot avea un puternic impact asupra populației de vidră și faunei acvatice, specii pradă ce intră în dieta vidrei.Amenințarea K01.03 - Este un fenomen natural extrem ce poate apare în ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, îndeosebi în perioada verii în zonele cu pâraie și canale determinând astfel vidrele ce utilizau aceste teritorii să intre în competiție pentru hrană cu celelalte exemplare de vidră aflate deja în teritoriu reprezentat de cursurile de apă Brătia și Bratioara.

Tabel 65 - (F) Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Bombina variegata

Cod	Parametru	Descriere
E.1.	Amenințare viitoare	B07 Alte activități silvice decât cele listate mai susC01.01 Extragere de nisip și pietrișG05.11 Moartea sau rănirea prin coliziuneK01.03 Secare
F.1.	Specia	638 Bombina variegata
F.2.	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]	Harta amenințării speciei este prezentă în Anexă.
F.3.	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]	B07:
		Long E	Lat N
		24.9457296