DECIZIA nr. 270 din 28 mai 2024referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 322 pct. 7 din Codul de procedură civilă din 1865
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 995 din 4 octombrie 2024



    Marian Enache- președinte
    Mihaela Ciochină- judecător
    Cristian Deliorga- judecător
    Dimitrie-Bogdan Licu- judecător
    Laura-Iuliana Scântei- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Elena-Simina Tănăsescu- judecător
    Andreea Costin- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 322 pct. 7 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Societatea RER Ecologic Service București Rebu - S.A. din București în Dosarul nr. 1.619/1/2019/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.753D/2020.2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepției a depus la dosar note scrise, prin care solicită admiterea excepției și judecarea cauzei în lipsă.4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, în principal, pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât criticile autoarei acesteia vizează, în realitate, modalitatea de aplicare și interpretare a acestora în cauză de către instanța judecătorească.5. Pe fond, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției, având în vedere că pretinsa discriminare rezultă, așa cum susține autoarea excepției, din legea aplicabilă litigiului raportat la legea în vigoare la data introducerii cererii de executare. Spre deosebire de vechea reglementare procesual civilă, potrivit căreia legea nouă se aplică și proceselor și executărilor începute pe legea veche, noul Cod de procedură civilă reglementează o soluție nouă, potrivit căreia dispozițiile acestuia se aplică doar proceselor și executărilor începute după intrarea sa în vigoare. Or, autoarea excepției solicită Curții o interpretare a textelor legale în sensul cuprins în noua reglementare, considerată ca fiind mai favorabilă.
    CURTEA,
    având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6. Prin Încheierea din 24 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.619/1/2019/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 322 pct. 7 din Codul de procedură civilă din 1865. Excepția a fost invocată de Societatea RER Ecologic Service București Rebu - S.A. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de revizuire.7. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale în măsura în care acestea se interpretează în sensul inadmisibilității căii de atac a revizuirii pe motivul contrarietății de hotărâri în situația în care se invocă încălcarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat.8. Normele criticate creează o discriminare în ceea ce privește admisibilitatea căii de atac a revizuirii între hotărârile pronunțate după intrarea în vigoare a Legii nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative într-un proces început sub imperiul Codului de procedură civilă din 1865 și hotărârile pronunțate după intrarea în vigoare a Legii nr. 310/2018 într-un proces început sub imperiul actualului Cod de procedură civilă. Prin aplicarea dispozițiilor legale criticate se produce o discriminare între persoanele care au inițiat procese sub imperiul Codului de procedură civilă din 1865 și cele care au demarat procesele după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă.9. Se mai susține că exercitarea căii extraordinare de atac a revizuirii reprezintă o componentă a accesului liber la justiție și nu ar trebui să depindă de legea aplicabilă la momentul inițierii litigiului, ci de legea în vigoare la momentul în care s-a născut efectiv dreptul de a exercita calea de atac.10. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că nu este întemeiată excepția de neconstituționalitate invocată.11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.14. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 322 pct. 7 din Codul de procedură civilă din 1865, care au următorul cuprins: „Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul se poate cere în următoarele cazuri: (...) 7. dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate. Aceste dispoziții se aplică și în cazul când hotărârile potrivnice sunt date de instanțe de recurs. În cazul când una dintre instanțe este Înalta Curte de Casație și Justiție, cererea de revizuire se va judeca de această instanță;“.15. În legătură cu obiectul excepției de neconstituționalitate, având în vedere art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, potrivit căruia „dispozițiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare“, precum și Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea Constituțională a reținut că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea reține ca obiect al excepției dispozițiile art. 322 pct. 7 din Codul de procedură civilă din 1865.16. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 - Accesul liber la justiție, art. 124 - Înfăptuirea justiției și în art. 129 - Folosirea căilor de atac. De asemenea, se invocă și prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autoarea acesteia consideră dispozițiile legale criticate ca fiind neconstituționale în măsura în care acestea se interpretează în sensul inadmisibilității căii de atac a revizuirii pe motivul contrarietății de hotărâri în situația în care se invocă încălcarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat.18. Aceste susțineri nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, ci se circumscriu sferei interpretării și aplicării prevederilor criticate, în concret, la speța dedusă judecății. În ceea ce privește interpretarea și aplicarea legii, Curtea a reținut în jurisprudența sa că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța judecătorească este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). Printr-o jurisprudență constantă, Curtea s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Astfel, prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunțat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, aplicarea și interpretarea legii nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței judecătorești care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție.19. Totodată, Curtea reține că instanța judecătorească învestită cu soluționarea cauzei în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate este cea care va determina legea aplicabilă speței, inclusiv sub aspectul exercitării căilor de atac.20. Raportarea dispozițiilor cuprinse în Codul de procedură civilă din 1865 la noua reglementare procesual civilă, cu modificările și completările ulterioare, Curtea reține că în jurisprudența sa constantă (a se vedea, în acest sens, spre exemplu Decizia nr. 44 din 12 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 10 iunie 2013) a statuat că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Totodată, în acest context, trebuie reamintit că cetățenii se pot afla în situații diferite în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 785 din 23 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 14 februarie 2022, paragraful 34, Decizia nr. 244 din 3 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 9 august 2022, paragraful 20, sau Decizia nr. 173 din 29 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 17 mai 2016, paragraful 35). Prin urmare, trebuie avut în vedere tratamentul pe care legea îl prevede față de cei cărora li se aplică în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale ulterioare.21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 322 pct. 7 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Societatea RER Ecologic Service București Rebu - S.A. din București în Dosarul nr. 1.619/1/2019/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 mai 2024.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    MARIAN ENACHE
    Magistrat-asistent,
    Andreea Costin
    -----