DECIZIA nr. 126 din 14 martie 2024referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 918 din 11 septembrie 2024



    Marian Enache- președinte
    Mihaela Ciochină- judecător
    Cristian Deliorga- judecător
    Dimitrie-Bogdan Licu- judecător
    Gheorghe Stan- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Andreea Costin- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Andreea Băjenaru.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, excepție ridicată de Societatea de Asigurare-Reasigurare City Insurance - S.A. din municipiul București în Dosarul nr. 6.745/225/2019 al Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 888D/2020.2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 897D/2020, nr. 898D/2020, nr. 899D/2020, nr. 900D/2020, nr. 902D/2020, nr. 914D/2020, nr. 1.246D/2020, nr. 1.247D/2020, nr. 1.248D/2020, nr. 1.250D/2020, nr. 1.254D/2020, nr. 1.255D/2020, nr. 1.256D/2020, nr. 1.257D/2020, nr. 1.258D/2020, nr. 1.259D/2020, nr. 1.260D/2020, nr. 1.261D/2020, nr. 1.262D/2020, nr. 1.264D/2020, nr. 1.265D/2020, nr. 1.266D/2020, nr. 1.268D/2020, nr. 1.269D/2020, nr. 1.270D/2020, nr. 1.272D/2020, nr. 1.273D/2020, nr. 1.286D/2020, nr. 1.290D/2020, nr. 1.305D/2020, nr. 1.306D/2020, nr. 1.315D/2020, nr. 1.316D/2020, nr. 1.836D/2020, nr. 1.837D/2020, nr. 1.838D/2020, nr. 1.868D/2020, nr. 1.898D/2020, nr. 3.305D/2021, nr. 3.318D/2021, nr. 3.322D/2021, nr. 3.324D/2021, nr. 3.325D/2021 și nr. 3.329D/2021, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate ridicată de aceeași autoare în dosarele nr. 21.835/325/2019, nr. 21.847/325/2019, nr. 23.650/325/2019, nr. 24.619/325/2019, nr. 23.397/325/2019 și nr. 3.732/325/2021 ale Judecătoriei Timișoara - Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 1.075/208/2020 al Judecătoriei Caransebeș, în dosarele nr. 29.292/325/2019 și nr. 21.157/325/2019 ale Tribunalului Timiș - Secția a II-a civilă, în dosarele nr. 29.518/325/2019, nr. 813/325/2020, nr. 29.293/325/2019, nr. 27.181/325/2019, nr. 6.124/325/2020 ale Judecătoriei Timișoara - Secția I civilă, în dosarele nr. 28.019/299/2019, nr. 19.251/299/2019, nr. 11.801/299/2020, nr. 10.087/299/2020 și nr. 10.070/299/2020 ale Judecătoriei Sectorului 1 București - Secția I civilă, în dosarele nr. 9.379/299/2019, nr. 25.737/299/2018, nr. 27.961/299/2018, nr. 2.867/299/2019, nr. 30.947/299/2018, nr. 5.926/299/2019, nr. 4.293/299/2019, nr. 29.133/299/2018, nr. 3.349/299/2019, nr. 10.486/299/2019, nr. 6.563/299/2019 și nr. 18.955/299/2019 ale Tribunalului București - Secția a VI-a civilă, în dosarele nr. 10.799/299/2020, nr. 10.136/299/2020, nr. 10.352/299/2020, nr. 26.570/299/2019, nr. 2.713/299/2020, nr. 2.725/299/2020, nr. 36.864/299/2019, nr. 16.291/299/2021, nr. 9.635/299/2021, nr. 10.949/299/2021, nr. 22.558/299/2021 ale Judecătoriei Sectorului 1 București - Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 1.003/301/2020 al Judecătoriei Sectorului 3 București - Secția civilă și în Dosarul nr. 1.477/252/2021 al Judecătoriei Lugoj.4. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.5. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele menționate, pune în discuție, din oficiu, conexarea cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura procesuală propusă. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 897D/2020, nr. 898D/2020, nr. 899D/2020, nr. 900D/2020, nr. 902D/2020, nr. 914D/2020, nr. 1.246D/2020, nr. 1.247D/2020, nr. 1.248D/2020, nr. 1.250D/2020, nr. 1.254D/2020, nr. 1.255D/2020, nr. 1.256D/2020, nr. 1.257D/2020, nr. 1.258D/2020, nr. 1.259D/2020, nr. 1.260D/2020, nr. 1.261D/2020, nr. 1.262D/2020, nr. 1.264D/2020, nr. 1.265D/2020, nr. 1.266D/2020, nr. 1.268D/2020, nr. 1.269D/2020, nr. 1.270D/2020, nr. 1.272D/2020, nr. 1.273D/2020, nr. 1.286D/2020, nr. 1.290D/2020, nr. 1.305D/2020, nr. 1.306D/2020, nr. 1.315D/2020, nr. 1.316D/2020, nr. 1.836D/2020, nr. 1.837D/2020, nr. 1.838D/2020, nr. 1.868D/2020, nr. 1.898D/2020, nr. 3.305D/2021, nr. 3.318D/2021, nr. 3.322D/2021, nr. 3.324D/2021, nr. 3.325D/2021 și nr. 3.329D/2021 la Dosarul nr. 888D/2020, care a fost primul înregistrat.6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții, respectiv Decizia nr. 495 din 3 octombrie 2023.
    CURTEA,
    având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:7. Prin Încheierea din 26 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 6.745/225/2019, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie.8. Prin încheierile din 23 iunie 2020 și 7 septembrie 2021, pronunțate în dosarele nr. 21.835/325/2019, nr. 21.847/325/2019, nr. 23.650/325/2019, nr. 24.619/325/2019, nr. 23.397/325/2019 și nr. 3.732/325/2021, Judecătoria Timișoara - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017.9. Prin Încheierea din 11 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.075/208/2020, Judecătoria Caransebeș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017.10. Prin încheierile din 23 iulie 2020 și 27 iulie 2020, pronunțate în dosarele nr. 21.157/325/2019 și nr. 29.292/325/2019, Tribunalul Timiș - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017.11. Prin încheierile din 18 iunie 2020, 9 iulie 2020, 17 iunie 2020 și sentințele civile nr. 7.496 și nr. 7.721 din 21 iulie 2020 și 4 august 2020, pronunțate în dosarele nr. 29.518/325/2019, nr. 813/325/2020, nr. 29.293/325/2019, nr. 27.181/325/2019 și nr. 6.124/325/2020, Judecătoria Timișoara - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017.12. Prin sentințele civile nr. 3.090 și nr. 3.073 din 18 iunie 2020 și încheierile din 24 iulie 2020, pronunțate în dosarele nr. 28.019/299/2019 și nr. 19.251/299/2019, nr. 11.801/299/2020, nr. 10.087/299/2020 și nr. 10.070/299/2020, Judecătoria Sectorului 1 București - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017.13. Prin încheierile din 15 iulie 2020, 18 iunie 2020, 28 iulie 2020, 15 iulie 2020, 4 iunie 2020, 28 iulie 2020, 4 iunie 2020, 10 septembrie 2020, 21 octombrie 2020 și 7 octombrie 2020, pronunțate în dosarele nr. 9.379/299/2019, nr. 25.737/299/2018, nr. 27.961/299/2018, nr. 2.867/299/2019, nr. 30.947/299/2018, nr. 5.926/299/2019, nr. 4.293/299/2019, nr. 29.133/299/2018, nr. 3.349/299/2019, nr. 10.486/299/2019, nr. 6.563/299/2019 și nr. 18.955/299/2019, Tribunalul București - Secția a VI-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017.14. Prin încheierile din 9 iulie 2020, 16 iulie 2020, sentințele civile nr. 4.212 și nr. 4.197 din 20 iulie 2020, Încheierea din 10 septembrie 2021 (prin considerente), sentințele civile nr. 9.542, nr. 8.021 și nr. 9.582 din 21 octombrie 2021, 17 septembrie 2021 și 21 octombrie 2021, pronunțate în dosarele nr. 10.799/299/2020, nr. 10.136/299/2020, nr. 10.352/299/2020, nr. 26.570/299/2019, nr. 2.713/299/2020, nr. 2.725/299/2020, nr. 36.864/299/2019, nr. 16.291/299/2021, nr. 9.635/299/2021, nr. 10.949/299/2021 și nr. 22.558/299/2021, Judecătoria Sectorului 1 București - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017.15. Prin Încheierea din 30 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.003/301/2020, Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017.16. Prin Încheierea din 14 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.477/252/2021, Judecătoria Lugoj a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017.17. Excepția de neconstituționalitate a fost invocată de Societatea de Asigurare-Reasigurare City Insurance - S.A., cu sediul în municipiul București, cu prilejul soluționării unor cauze civile având ca obiect pretenții derivând din asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților.18. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, referitor la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, că, atât în jurisprudența constantă a Curții Constituționale, cât și în cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a statuat că norma legală trebuie să fie suficient de accesibilă și de previzibilă, încât să permită cetățeanului să dispună de informații suficiente asupra normelor juridice aplicabile într-un caz dat, astfel încât acesta să fie capabil să prevadă, în mod rezonabil, consecințele care pot apărea. Or, în opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, reglementarea potrivit căreia unitatea reparatoare „poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată“ permite stabilirea în mod arbitrar și abuziv de către unitățile reparatoare a unui preț pe oră de manoperă mult peste prețurile de referință din piața specifică.19. Norma de drept criticată este lipsită de predictibilitate, întrucât lasă la dispoziția unității reparatoare posibilitatea de a stabili orice valoare a reparației, neexistând nici măcar obligația legală de raportare la anumite criterii, cum ar fi, spre exemplu, prețurile de referință din piață sau prețurile recomandate de producător, împrejurare de natură să creeze premisele comportamentului abuziv al unităților reparatoare. Se susține, de asemenea, că o altă gravă deficiență a textului incriminat constă și în faptul că legiuitorul lasă la totala dispoziție a unității reparatoare să opteze pentru una „sau“ pentru alta dintre modalitățile de stabilire a valorii reparației, și anume fie folosind sistemele de evaluare specializate, fie prin documente emise, în condițiile legii, în care unitatea reparatoare își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată, redactare ce conferă textului de lege criticat un caracter neconstituțional, întrucât nu se prevede criteriul legal de stabilire a cuantumului orei de manoperă.20. În ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 44 alin. (2) din Constituție coroborat cu art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, aceasta este dedusă din împrejurarea că sunt favorizate unitățile reparatoare care, invocând principiile pieței libere, stabilesc prețuri arbitrare și abuzive în relația contractuală directă cu persoana prejudiciată, în detrimentul societăților de asigurare al căror patrimoniu este mai puțin ocrotit de legiuitor.21. Judecătoria Drobeta-Turnu Severin apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, câtă vreme se critică opțiunea legiuitorului de a conferi o marjă de acțiune unităților reparatoare care își pot utiliza propria valoare a orei de manoperă. Nu se poate impune unităților care efectuează reparațiile o altă valoare a orei de manoperă deoarece s-ar aduce atingere principiului liberei circulații a serviciilor și dreptului de proprietate.22. Judecătoria Timișoara - Secția a II-a civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.23. Judecătoria Caransebeș, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate.24. Tribunalul Timiș - Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.25. Judecătoria Timișoara - Secția I civilă, în Dosarul nr. 1.247D/2019, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate.26. Judecătoria Timișoara - Secția I civilă, în dosarele nr. 1.248D/2019, nr. 1.262D/2019, nr. 1.315D/2019, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, câtă vreme se critică opțiunea legiuitorului de a conferi o marjă de acțiune unităților reparatoare care își pot utiliza propria valoare a orei de manoperă. Nu se poate impune unităților care efectuează reparațiile o altă valoare a orei de manoperă deoarece s-ar aduce atingere principiului liberei circulații a serviciilor și dreptului de proprietate.27. Judecătoria Sectorului 1 București - Secția I civilă, Tribunalul București - Secția a VI-a civilă, Judecătoria Sectorului 1 București - Secția a II-a civilă, Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă și Judecătoria Lugoj apreciază, în esență, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. deoarece se critică opțiunea legiuitorului de a lăsa la aprecierea unităților reparatoare stabilirea valorii manoperei, ceea ce nu semnifică faptul că textul de lege supus controlului este neclar și imprevizibil. Împrejurarea că unitatea reparatoare își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă corespunde principiului libertății economice, iar această valoare nu poate fi impusă deoarece s-ar aduce atingere principiului liberei circulații a serviciilor și dreptului de proprietate.28. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.29. Guvernul, în dosarele nr. 888D/2020, nr. 897D/2020, nr. 898D/2020, nr. 899D/2020, nr. 900D/2020 și nr. 902D/2020, a transmis punctul său de vedere prin care apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.30. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:31. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.32. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 12 iunie 2017, potrivit cărora: „Valoarea reparației se stabilește folosind sistemele de evaluare specializate sau prin documente emise în condițiile legii în care unitatea reparatoare auto își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată.“33. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin normelor constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta referitoare la calitatea legii și celor ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, precum și prevederilor art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la protecția proprietății.34. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra unor critici similare prin Decizia nr. 583 din 23 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102 din 6 februarie 2023, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. Curtea a reținut, în esență, că nu poate fi primită critica de neconstituționalitate formulată din perspectiva încălcării dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta referitoare la calitatea normei juridice, deoarece autoarea excepției deduce pretinsa neconstituționalitate a art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 din faptul că unitatea reparatoare „poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată“, redactare care lasă la dispoziția unității reparatoare posibilitatea de a stabili orice valoare a reparației, neexistând obligația legală de raportare la anumite criterii, cum ar fi, spre exemplu, prețurile de referință din piață sau prețurile recomandate de producător. O atare împrejurare ar fi de natură să creeze premisele comportamentului abuziv al unităților reparatoare, care utilizează prețuri pe ora de manoperă cu mult peste prețurile ce se practică pe piața de profil.35. Curtea a observat că autoarea excepției critică opțiunea legiuitorului de a conferi o marjă de acțiune unităților reparatoare, care își pot utiliza propria valoare a orei de manoperă, ceea ce nu reprezintă însă o veritabilă critică de neconstituționalitate. Împrejurarea că unitatea reparatoare auto își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișate corespunde principiului libertății economice și al liberei circulații a serviciilor, prezumtivii beneficiari ai serviciilor auto fiind liberi să aleagă un alt cocontractant, în măsura în care consideră că valoarea manoperei este disproporționată. În acest sens sunt, de altfel, prevederile art. 19 alin. (5) lit. k) și alin. (12) din Norma Autorității de Supraveghere Financiară nr. 20/2017 privind asigurările auto din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 624 din 1 august 2017, precum și cele ale art. 6 alin. (8) și (9) din Legea nr. 132/2017, care conferă persoanei prejudiciate dreptul ca, în cazul producerii unui prejudiciu, să se poată adresa, pentru efectuarea reparației, oricărei unități reparatoare auto, fără nicio restricție sau constrângere din partea asigurătorului RCA sau a unității reparatoare auto, care ar putea să îi influențeze opțiunea.36. De asemenea, Curtea a reținut că, în opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, o altă deficiență a textului supus controlului constă în faptul că legiuitorul lasă la dispoziția unității reparatoare să opteze pentru una „sau“ alta dintre modalitățile de stabilire a valorii reparației. Curtea a apreciat însă că textul de lege criticat este redactat într-o manieră clară, lipsită de orice echivoc, de natură să satisfacă criteriile de claritate, precizie și previzibilitate pe care normele juridice trebuie să le îndeplinească, evidențiind explicit cele două modalități de cuantificare a despăgubirilor datorate de asigurător, și anume prin folosirea sistemelor de evaluare specializate (precum Audatex, Autovista, DAT, GT Motive) și prin documente emise în condițiile legii în care unitatea reparatoare își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată.37. Curtea a făcut referire și la art. 23 alin. (1) și art. 24 alin. (6) și (9) din Norma Autorității de Supraveghere Financiară nr. 20/2017, concluzionând că evaluarea despăgubirilor se face pe baza prețurilor de referință pe piață, în stabilirea acestora folosindu-se sisteme de evaluare specializate, acestea reprezentând un punct de pornire, de evaluare estimativă a daunelor, luându-se în calcul piese și materiale noi care pot fi utilizate legal în procesele de reparație, la care se adaugă manopera aferentă reparației și operațiunilor necesare, din punct de vedere tehnic și tehnologic, conform tehnologiei producătorului. De asemenea, dacă pentru anumite părți componente sau piese ale vehiculului lipsesc prețurile de piață practicate pe piața din România, valoarea acestora se stabilește pe baza prețurilor de piață din alte state membre, dovedite prin orice mijloc de probă.38. Astfel, Curtea a reținut că, tocmai pentru a preîntâmpina situații în care evaluarea estimativă poate fi diferită în funcție de utilizatorul sistemului de evaluare specializat, legiuitorul a instituit obligația asigurătorului de a formula oferta de despăgubire luând în calcul toate elementele necesare aducerii autovehiculului la starea anterioară evenimentului rutier și posibilitatea persoanei prejudiciate de a alege în mod liber o unitate reparatoare auto în vederea efectuării reparației, urmând ca în cazul în care există diferențe de costuri, indiferent de modalitatea de stabilire a valorii reparației, acestea să fie reglate după depunerea documentelor de reparație din care să rezulte costurile certe. Or, procedând într-o atare manieră, Curtea a apreciat că nu se aduce atingere drepturilor asigurătorului RCA, răspunderea de care este ținut acesta fiind una limitată de contractul de asigurare și de lege.39. Prin urmare, din perspectiva conținutului său normativ, reglementarea de lege criticată este clară, sub aspectul caracterului neechivoc al obiectului reglementării, precisă, sub aspectul soluției legislative alese și al limbajului folosit, și previzibilă, sub aspectul scopului și al consecințelor pe care le antrenează. Așadar, Curtea a constatat nu se poate reține încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție.40. Curtea a constatat că nu poate fi primită nici critica referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 44 din Constituție coroborate cu cele ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece prin încheierea contractului de asigurare, care este esențialmente aleatoriu, asigurătorul dobândește șansa unui câștig, fiind expus, totodată, și la riscul unei pierderi, iar existența și întinderea acestuia depind de hazard, adică de un eveniment viitor și incert. Riscul, adică șansa de câștig sau posibilitatea de pierdere, este un atribut esențial al economiei de piață liberă, funcțională, atribut care justifică libera concurență. Totodată, nimic nu împiedică antrenarea răspunderii civile delictuale a asiguratului, persoana vinovată, în temeiul principiului reparației integrale a prejudiciului, pentru diferența de despăgubire nesuportată de asigurător. Eventualele disfuncționalități apărute în practică referitoare la modalitatea în care unitățile reparatoare auto înțeleg să aplice art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017, cu ocazia desfășurării activităților specifice acestora, nu pot fi însă convertite în vicii de neconstituționalitate de natură să antreneze controlul de constituționalitate exercitat de instanța de contencios constituțional.41. Referitor la susținerile potrivit cărora unitatea reparatoare își poate folosi propria valoare a orei de manoperă, fără ca asigurătorul să o poată contesta, indiferent de cuantumul acesteia, Curtea a subliniat că, așa cum prevede art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017, valoarea reparației se stabilește folosind sistemele de evaluare specializate sau prin documente emise în condițiile legii în care unitatea reparatoare auto își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată. Întrucât legislația nu stabilește dacă un mod de evaluare primează în defavoarea celuilalt, în cazul în care părțile nu pot conveni în mod amiabil asupra modului de calcul al sumei cuvenite drept despăgubire, litigiul poate fi soluționat fie prin mecanisme alternative de soluționare [de exemplu, prin Entitatea de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul financiar nonbancar (SAL-FIN) sau prin mediere], fie pe baza hotărârii definitive a instanței, potrivit art. 23 alin. (5) din Legea nr. 132/2017. În cazurile în care despăgubirile se stabilesc prin soluționarea alternativă a litigiilor sau prin hotărâre judecătorească, asigurătorul RCA acordă despăgubiri în baza acordului rezultat în urma soluționării alternative a litigiului sau în baza hotărârii judecătorești rămase definitivă [art. 23 alin. (6) din Legea nr. 132/2017]. Totodată, în situația constatării unor eventuale neregularități/abuzuri din partea unităților reparatoare auto (cu privire la stabilirea valorii proprii a orei de manoperă), Curtea a apreciat că acestea pot fi sancționate prin mecanisme instituite la nivel legal, preponderent de natură jurisdicțională, dar și prin sesizarea instituțiilor cu atribuții în acest domeniu (spre exemplu, Consiliul Concurenței sau Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor), care pot interveni pentru remedierea neregularităților/abuzurilor constatate.42. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea jurisprudenței mai sus invocate, atât soluția, cât și considerentele deciziei mai sus invocate sunt valabile și în prezenta cauză.43. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea de Asigurare-Reasigurare City Insurance - S.A. din municipiul București în Dosarul nr. 6.745/225/2019 al Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin, în dosarele nr. 21.835/325/2019, nr. 21.847/325/2019, nr. 23.650/325/2019, nr. 24.619/325/2019, nr. 23.397/325/2019 și nr. 3.732/325/2021 ale Judecătoriei Timișoara - Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 1.075/208/2020 al Judecătoriei Caransebeș, în dosarele nr. 29.292/325/2019 și nr. 21.157/325/2019 ale Tribunalului Timiș - Secția a II-a civilă, în dosarele nr. 29.518/325/2019, nr. 813/325/2020, nr. 29.293/325/2019, nr. 27.181/325/2019, nr. 6.124/325/2020 ale Judecătoriei Timișoara - Secția I civilă, în dosarele nr. 28.019/299/2019, nr. 19.251/299/2019, nr. 11.801/299/2020, nr. 10.087/299/2020 și nr. 10.070/299/2020 ale Judecătoriei Sectorului 1 București - Secția I civilă, în dosarele nr. 9.379/299/2019, nr. 25.737/299/2018, nr. 27.961/299/2018, nr. 2.867/299/2019, nr. 30.947/299/2018, nr. 5.926/299/2019, nr. 4.293/299/2019, nr. 29.133/299/2018, nr. 3.349/299/2019, nr. 10.486/299/2019, nr. 6.563/299/2019 și nr. 18.955/299/2019 ale Tribunalului București - Secția a VI-a civilă, în dosarele nr. 10.799/299/2020, nr. 10.136/299/2020, nr. 10.352/299/2020, nr. 26.570/299/2019, nr. 2.713/299/2020, nr. 2.725/299/2020, nr. 36.864/299/2019, nr. 16.291/299/2021, nr. 9.635/299/2021, nr. 10.949/299/2021 și nr. 22.558/299/2021 ale Judecătoriei Sectorului 1 București - Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 1.003/301/2020 al Judecătoriei Sectorului 3 București - Secția civilă și în Dosarul nr. 1.477/252/2021 al Judecătoriei Lugoj și constată că dispozițiile art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin, Judecătoriei Timișoara - Secția a II-a civilă, Judecătoriei Caransebeș, Tribunalului Timiș - Secția a II-a civilă, Judecătoriei Timișoara - Secția I civilă, Judecătoriei Sectorului 1 București - Secția I civilă, Tribunalului București - Secția a VI-a civilă, Judecătoriei Sectorului 1 București - Secția a II-a civilă, Judecătoriei Sectorului 3 București - Secția civilă și Judecătoriei Lugoj și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 14 martie 2024.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    MARIAN ENACHE
    Magistrat-asistent,
    Andreea Costin
    -----