DECIZIA nr. 356 din 11 iulie 2024referitoare la excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziționării de autoturisme, în interpretarea dată prin Decizia nr. 5 din 20 ianuarie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 895 din 5 septembrie 2024



    Marian Enache- președinte
    Mihaela Ciochină - judecător
    Dimitrie-Bogdan Licu- judecător
    Laura-Iuliana Scântei- judecător
    Gheorghe Stan- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Elena-Simina Tănăsescu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Ionița Cochințu- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziționării de autoturisme, excepție ridicată de Dumitra Ghibuș în Dosarul nr. 3.482/192/2016 al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.222D/2020.2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, întrucât nu se poate considera că există o situație identică sau similaritate între situația contractelor deponenților cu sume bănești la C.E.C. cu titlu de economisire până la depunerea nivelului prețului redus de achiziționare de autoturisme și situația diferită a titularilor de contracte de depozit cu dobânzi și câștiguri aleatorii în autoturisme.
    CURTEA,    având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 3 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 3.482/192/2016, Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziționării de autoturisme, excepție ridicată de Dumitra Ghibuș într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat în contextul unui litigiu întemeiat pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate încalcă egalitatea în drepturi a cetățenilor, în măsura în care se interpretează că există posibilitatea de despăgubire numai în cazul deponenților care au constituit depozite în vederea achiziționării de autoturisme, neavând în vedere și persoanele care au depus anumite sume pentru dobânzi și câștiguri în autoturisme, interpretare dată prin Decizia nr. 5 din 20 ianuarie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii. În contextul criticilor de neconstituționalitate sunt menționate jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materia principiilor invocate în susținerea excepției și în materia supusă controlului de constituționalitate, precum și prevederile cuprinse în Codul civil prin care sunt reglementate aspecte ce țin de contractele încheiate de părți.6. Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât nu se poate considera situația contractelor deponenților de sume bănești la C.E.C. cu titlu de economisire până la depunerea nivelului prețului redus de achiziționare a unui autoturism situație identică sau similară cu situația diferită a titularilor de contracte de depozit cu dobânzi și câștiguri aleatorii în autoturisme, situație cu accentuat caracter aleatoriu cu privire la câștigurile în autoturisme, care, prin acest caracter, se deosebește net de situația reglementată de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007 numai pentru deponenții din contractele de economisire (deponenții de sume bănești la C.E.C. cu titlu de economisire până la depunerea nivelului prețului redus de achiziționare a unui autoturism).7. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
    CURTEA,    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.10. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziționării de autoturisme, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 21 decembrie 2007. Având în vedere motivarea excepției de neconstituționalitate, care este formulată prin prisma interpretărilor date textului criticat de către Înalta Curte de Casație și Justiție în realizarea atribuțiilor prevăzute de art. 126 alin. (3) din Constituție, Curtea reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2007, în interpretarea dată prin Decizia nr. 5 din 20 ianuarie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 19 februarie 2020.11. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi. De asemenea, este menționat și art. 14 cu privire la interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.12. Examinând excepția de neconstituționalitate, având în vedere contextul în care a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2007 și conținutul acesteia și ținând seama de jurisprudența instanței de contencios în materie, Curtea observă că, potrivit expunerii de motive și preambulului actului normativ, adoptarea ordonanței de urgență în discuție s-a realizat ca urmare a necesității instituirii unor reglementări care să permită acordarea efectivă a despăgubirii pentru persoanele fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziționării de autoturisme, indiferent de marca acestora, dat fiind faptul că prin legislația anterioară se acordau despăgubiri numai pentru o anumită marcă. În virtutea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2007, cu modificările și completările ulterioare, persoanele fizice care până la data de 15 februarie 1992 au efectuat depuneri de sume la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A., precum și cele care au transferat aceste sume după 22 decembrie 1989 în conturile Băncii Române pentru Dezvoltare - B.R.D. - S.A., în vederea achiziționării de autoturisme, au dreptul să obțină despăgubiri bănești dacă depozitele astfel constituite, existente în conturile active ale Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A., respectiv ale Băncii Române pentru Dezvoltare - B.R.D. - S.A., îndeplinesc condiția neafectării soldului inițial. Valoarea totală a despăgubirii este reglementată la art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2007, iar suma aferentă este asigurată de Ministerul Economiei și Finanțelor prin emisiunea de titluri de stat de valoare nominală totală egală cu valoarea totală a despăgubirii [art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2007]. 13. În acest context, Curtea reține că autoarea excepției de neconstituționalitate invocă încălcarea principiului egalității în drepturi, întrucât dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007 asigură despăgubirea numai cu privire la depozitele constituite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziționării de autoturisme, iar nu și pentru depozitele constituite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. sub forma libretelor de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme, interpretare dată prin Decizia nr. 5 din 20 ianuarie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii. Astfel, prin Decizia nr. 5 din 20 ianuarie 2020, instanța supremă a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în consecință, a stabilit că „în soluționarea cererilor formulate de către titularii de librete C.E.C. de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme, având ca obiect obligarea C.E.C. Bank - S.A. și a statului român la restituirea sumelor depuse și a dobânzii aferente, actualizate cu indicele de inflație, nu sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziționării de autoturisme, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 232/2008, cu completările ulterioare.“14. Față de această împrejurare, Curtea observă că soluția legislativă criticată a mai format obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu dispozițiile constituționale ale art. 16, concretizat prin Decizia nr. 63 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 14 aprilie 2020, Decizia nr. 799 din 4 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1324 din 31 decembrie 2020, și Decizia nr. 168 din 26 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din data de 20 mai 2019, fiind respinsă excepția de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. Cu acele prilejuri, instanța de contencios constituțional a constatat că problematica despăgubirilor respective a fost supusă și atenției instanțelor de drept comun, a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Înaltei Curți de Casație și Justiție. În paragrafele 33, 34 și 36 ale Deciziei nr. 63 din 18 februarie 2020, precitate, Curtea a făcut referire la aceste aspecte, menționând Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 10 iulie 2001, pronunțată în Cauza Asociația și Liga pentru Protecția Cumpărătorilor de Autoturisme și alți 674 de reclamanți împotriva României, și Decizia nr. 5 din 20 ianuarie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, în temeiul art. 126 alin. (3) din Constituție care consacră rolul constituțional al acesteia de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești.15. Cu privire la depozitele constituite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziționării de autoturisme, pe de o parte, și depozitele constituite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. sub forma libretelor de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme, pe de altă parte, prin Decizia nr. 168 din 26 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 20 mai 2019, paragrafele 17, 18 și 20, Curtea Constituțională a stabilit regimul juridic al acestora, respectiv cel aplicabil contractelor de depozit neregulat. Cu acel prilej, instanța de contencios constituțional a reținut că, deși cele două categorii de librete de economisire (libretul de economii constituit în vederea achiziționării de autoturisme și libretul de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme) aveau aceeași natură juridică, fiind contracte de depozit neregulat, constituite în scop de economisire, totuși acestea generau situații juridice diferite pentru deponenți. Astfel, în cazul depozitului constituit în vederea achiziționării de autoturisme, deponentul nu putea retrage suma depusă, în caz contrar pierzând dreptul de prioritate pe lista viitorilor cumpărători. Așadar, în acest caz, depozitul devenea scadent doar când se constituia suma necesară achiziționării unui autoturism, respectiv la finalul perioadei contractuale. În acest sens, și în prezent actul normativ criticat menține condiția neafectării soldului inițial, respectiv să nu fi fost efectuate retrageri din contul curent constituit cu acest scop. Pe de altă parte, în cazul depozitelor cu dobândă și câștiguri în autoturisme, acestea urmau regimul juridic al unor depozite cu dobândă, cu posibilitatea retragerii sumei inițiale, precum și a dobânzii, la fiecare termen de scadență, iar câștigurile în autoturisme erau doar un efect al elementului aleatoriu - tragerea la sorți, care se adăuga la contractul de depozit neregulat. 16. Cu privire la cele două instrumente de economisire/produse bancare, aduse în discuție de autoarea prezentei excepții de neconstituționalitate, Curtea observă că în jurisprudența sa a reținut că, în înțelesul legii, depozitele existente în conturile active care îndeplinesc condiția neafectării soldului inițial sunt acele depozite constituite din sume reprezentând avansuri sau depuneri integrale în vederea achiziționării de autoturisme, existente în sold, fără dobânda aferentă și din care nu s-au efectuat retrageri [art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2007]. Prin urmare, din evaluarea prevederilor legale mai sus prezentate, Curtea a statuat că legiuitorul a instituit două instrumente de economisire/produse bancare distincte, respectiv (i) libretele de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme și (ii) conturi curente personale pentru cumpărarea de autoturisme, fiecare având scopuri și finalități diferite. Astfel, titularul libretului de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme urmărește obținerea unei dobânzi pentru suma depusă, în conformitate cu cele stabilite prin contractul bancar (termenul depozitului, scadența dobânzii etc.), iar dobândirea autoturismului constituie un potențial câștig pe care îl va obține în condițiile stabilite prin norme legale la momentul constituirii depozitului despre care este vorba (respectiv prin tragere la sorți). În cazul depozitelor, respectiv al conturilor curente personale constituite în vederea cumpărării de autoturisme, titularul depozitului vizează achiziționarea unui autoturism, de asemenea, în condițiile legii (Decizia nr. 63 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 14 aprilie 2020, paragrafele 25-27).17. De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin Hotărârea din 10 iulie 2001, pronunțată în Cauza Asociația și Liga pentru Protecția Cumpărătorilor de Autoturisme și alți 674 de reclamanți împotriva României, a statuat că nu este o obligație generală a statelor să mențină, printr-o indexare sistematică, puterea de cumpărare a sumelor depuse la anumite organisme bancare sau financiare și nici să mențină constantă puterea de cumpărare a sumelor liber depuse la anumite organisme bancare sau financiare, iar titularii, văzând eroziunea capitalului economisit, din cauza inflației apărute ca urmare a tranziției la economia de piață, puteau în orice moment să obțină rambursarea economiilor plus dobândă.18. Cu privire la dispozițiile art. 16 din Constituție, menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, instanța de contencios constituțional a statuat că principiul egalității presupune ca situațiilor egale să li se aplice un tratament juridic egal. În același timp, presupune și dreptul la diferențiere în tratament juridic, dacă situațiile în care se află cetățenii sunt diferite. Altfel spus, situațiilor egale trebuie să le corespundă un tratament juridic egal, iar situațiilor diferite, un tratament juridic diferit. Prin urmare, încălcarea principiului egalității și nediscriminării există atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă, sau dacă există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 2 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 5 mai 2017, paragrafele 22 și 23, Decizia nr. 685 din 28 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 11 iulie 2012, sau Decizia nr. 148 din 8 mai 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 592 din 20 septembrie 2001).19. Având în vedere considerentele mai sus expuse, prin Decizia nr. 63 din 18 februarie 2020, precitată, paragraful 18, și Decizia nr. 799 din 4 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1324 din 31 decembrie 2020, paragrafele 14 și 15, Curtea a reținut că nu sunt încălcate dispozițiile constituționale și convenționale cu privire la principiul egalității și nediscriminării, deoarece cele două produse bancare/instrumente de economisire și depozitare, respectiv libretele de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme și depozitele constituite în vederea achiziționării de autoturisme, potrivit legii, sunt diferite. Prin urmare, tratamentul juridic diferit este justificat în mod obiectiv și rezonabil de obiectivul urmărit de legiuitor, de scopul urmărit de titularii acestor conturi/depozite, de natura juridică diferită și de efectele pe care le produc cele două produse bancare/instrumente de economisire și depozitare. În susținerea acestei soluții, Curtea Constituțională a avut în vedere și interpretarea dată prin Decizia nr. 5 din 20 ianuarie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii și care nu este de natură să conducă la neconstituționalitatea actului normativ din perspectiva unei discriminări între titularii celor două instrumente de economisire/produse bancare. 20. Ca atare, excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007, în interpretarea dată prin Decizia nr. 5 din 20 ianuarie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dumitra Ghibuș în Dosarul nr. 3.482/192/2016 al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și constată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziționării de autoturisme, în interpretarea dată prin Decizia nr. 5 din 20 ianuarie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 iulie 2024.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    MARIAN ENACHE
    Magistrat-asistent,
    Ionița Cochințu    -----