ANEXĂ din 28 iunie 2007privind Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 671 bis din 1 octombrie 2007
Notă
Aprobată prin ORDINUL nr. 1.141/1.386/2007, publicat în Monitorul Oficial nr. 671 din 1 octombrie 2007. + CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ + Definiția specialității:
1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului și prezentarea modulelor
1.2. Activități și module Etapa inițială cuprinde angajarea și luarea în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spital și clinica repartizată, fixarea planului de activitate, în primele 2 săptămâni. Modulele de pregătire, prezentate secvențial mai jos și în tabelul următor, includ activități de pregătire teoretică și practică. În modulele de pregătire de alergologie și imunologie clinică, activitățile de pregătire teoretică includ activități didactice de curs reprezentate de lecții conferință, cursuri cu prezentări electronice, inclusiv serii de minicursuri sau prelegeri, corelate cu discuții bazate pe cazuri sau exerciții/scenarii clinice, iar pregătirea practică include activități centrate pe pacient, manevre și proceduri clinice, teste/provocări in vivo, în clinica de alergologie și imunologie clinică, și activități orientate laborator imunologie, cu prezentări și discuții legate de principii, indicații, metodologie și tehnici de laborator imunologie, cu asistare sau simulare educațională și/sau efectuare, teste de alergologie și imunologie in vivo și in vitro, observație directă a aptitudinilor procedurale, interpretare în context clinic și laborator, supravegherea pacientului, demonstrarea abilităților de comunicare prin prezentări de cazuri sau referate. După caz, pot fi incluse și activități de cercetare și educație medicală continuă. Monitorizarea activității de pregătire, cu utilizarea adecvată a caietului stagiu (log-book), se face cu evaluări periodice de etapă, lucrări/teste evaluare la finalizare modul. ● Primii 2 ani: module de dobândire a abilităților generale în specialitate și trunchi comun de medicină internă, specialități medicale, pediatrie:
● Ultimii 3 ani: module specialități complementare, imunologie laborator și desăvârșire în specialitate:
● Conform recomandărilor UEMS (Union of European Medical Specialists), durata programului de pregătire în specialitatea Alergologie și Imunologie Clinică este de 5 ani. În primii doi ani de trunchi comun sunt incluse 6 luni de Pediatrie. Programul cuprinde 18 luni de pregătire în Medicină internă și specialități medicale. În ultimii trei ani se desfășoară perioade de pregătire de câte 3 luni în specialitățile complementare de Otorinolaringologie, Pneumologie și Dermatologie. Imunologia orientată spre activitatea de laborator de specialitate Imunologie Clinică este obligatorie în programul de pregătire, iar durata pregătirii în modulele de Alergologie și Imunologie Clinică este de 28 de luni, în conformitate cu cerințele de formare în specialitatea Alergologie și Imunologie Clinică ale UEMS.
+
STRUCTURA PROGRAMULUI
+
Modulul 1, anul I și modulul 14, anii IV și V: Alergologie și Imunologie Clinică Nr. ore curs/lecții conferință: 450 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică
+
Principii de bază și epidemiologie în alergologie și imunologie clinică (25%) ● Principii de bază ale răspunsurilor imunitare. Noțiuni de imunologie clinică (10%)1. Noțiuni de bază referitoare la organizarea sistemul imunitar: organe limfoide, imunitate înnăscută și adaptativă, mecanisme de imunoreglare. Modificări imunologice în infecții (virale, bacteriene, fungice, protozoare) și biomarkeri cu rol diagnostic în infecții la pacienții cu imunodeficiențe sau sindrom de răspuns inflamator sistemic.2. Complexul major de histocompatibilitate. Rolul sistemul HLA și tipizarea HLA în imunologia transplantului și farmacogenetică.3. Celule prezentatoare de antigen și limfocite, markeri celulari, subseturi și funcții, rol în imunopatologie și imunoterapie.4. Eozinofile, mastocite, neutrofile, markeri celulari și funcții, rol în imunopatologie și imunoterapie.5. Imunoglobuline, izotipuri și funcții, IgE și receptorii pentru IgE, rol în imunopatologie și imunoterapie. Anticorpi monoclonali în imunodiagnostic și imunoterapie.6. Mediatori inflamatori (histamina, triptaza, leucotriene etc), molecule de adeziune, citokine, rol în imunopatologie și imunoterapie.7. Componentele și patologia sistemului complement.8. Toleranța imunologică și autoimunitatea. Autoanticorpi în imunopatologie.9. Imunopatologia cancerului, biomarkeri tumorali, imunoterapia în cancer.10. Reacții de hipersensibilitate: clasificarea Gell-Coombs actualizată, mecanismele imunopatogenice ale reacțiilor de tip imediat și tardiv. Terminologia/nomenclatura revizuită și clasificarea bolilor alergice. Atopia. Alergia ca afecțiune sistemică, particularități ale răspunsurilor imune de organ. ● Imunogenetică și epidemiologie (5%)11. Genetica atopiei, dermatitei/eczemei atopice și alergiilor cutanate non-IgE mediate. Epidemiologia dermatitei atopice, dermatitei de contact alergice și urticariei. Epidemiologia alergiilor alimentare și la veninuri de insecte.12. Genetica astmului și alergiilor respiratorii. Epidemiologia rinitei alergice și astmului la nivel regional și mondial, date de sănătate publică, inclusiv prevalență, mortalitate și costuri în astm.13. Epigenetica și influența factorilor genetici și de mediu în afecțiunile alergice, ipoteze referitoare la creșterea incidenței și prevalenței bolilor alergice. Evoluția naturală a afecțiunilor atopice și alergice, date de prevenție primară și secundară a alergiilor.14. Imunogenetica imunodeficiențelor primare cu producție aberantă de IgE. Genetica angioedemului ereditar. Epidemiologia imunodeficiențelor primare.15. Imunogenetica hipersensibilităților medicamentoase. Epidemiologia alergiilor la medicamente. ● Alergene (10%)16. Alergene și haptene: nomenclatură, clasificare, structură, caracteristici fizico-chimice și biologice. Identificarea și cuantificarea alergenelor. Noțiuni de alergologie moleculară.17. Surse de expunere la alergene, distribuția alergenelor în mediu, concentrații prag, tipuri de expunere (interior, exterior), relație cu simptomele. Factori care influențează alergenicitatea.18. Molecule alergenice, izoalergene, epitopi, alergene majore și minore. Componente alergenice native și alergene recombinante. Componente alergenice specifice și cu cross-reactivitate (reactivitate încrucișată), panalergene, caracteristici, relevanță clinică.19. Polenuri de arbori, graminee și buruieni ca surse vegetale de aeroalergene, taxonomie. Metode pentru determinarea alergenelor de exterior, noțiuni de aerobiologie.20. Aeroalergene de origine animală (acarieni, animale de companie, gândaci) și fungică. Metode pentru determinarea alergenelor de interior.21. Alergene din veninuri și salivă de insecte himenoptere sau alte artropode, cross-reactivități.22. Alergene alimentare (cu importanță clinică la adult sau copil), surse ascunse, cross-reactivități.23. Haptene de contact din seria de referință europeană. Haptene de contact ocupaționale.24. Alergene medicamentoase și din latex, cross-reactivități.25. Extracte/molecule alergenice naturale, modificate și recombinante pentru diagnostic și imunoterapie. Caracterizare și standardizare in vitro a extractelor alergenice din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice, metode de standardizare in vitro și in vivo pentru cuantificarea potenței alergenice.
+
Alergologie (60%) ● Afecțiuni alergice și de hipersensibilitate (40%)26. Rinite alergice intermitente și persistente. Sindromul rinită alergică și astm coexistent. Comorbidități asociate rinitei alergice.27. Rinosinuzite alergice. Polipoza nazală. Rinoadenoidită cronică/vegetații adenoide.28. Astmul alergic la adult și copil. Astmul alergic la categorii speciale de pacienți (gravide, vârstnici, sportivi etc). Astmul de efort. Fenotipuri și endotipuri de astm.29. Astmul cu hipersensibilitate la aspirină/antiinflamatoare nesteroidiene neselective COX. Astmul cu hipersensibilitate la sulfiți.30. Astmul alergic ocupațional și alte alergii respiratorii ocupaționale.31. Aspergiloza bronhopulmonară alergică și alte afecțiuni cu hipereozinofilie în diagnosticul diferențial.32. Pneumonia eozinofilică acută și cronică, sindromul Löffler, diagnostic diferențial.33. Abordarea pacientului cu eozinofilie sanguină. Cauze de eozinofilie. Sindroame hipereozinofilice.34. Pneumonite de hipersensibilitate (alveolite alergice extrinseci).35. Sindrom de tuse cronică. Fibroza chistică și dischinezia ciliară primară, diagnostic diferențial.36. Conjunctivite alergice intermitente și persistente. Keratoconjunctivita vernală.37. Keratoconjunctivita atopică. Keratoconjunctivita sicca.38. Conjunctivita giganto-papilară. Blefaroconjunctivita alergică de contact.39. Urticaria spontană acută și cronică. Urticaria alergică, urticaria autoreactivă sau autoimună. Urticaria din parazitoze.40. Urticaria la factori fizici (dermografică, la rece, tardivă la presiune, solară etc) și alte fenotipuri de urticarie inductibilă (urticaria colinergică, aquagenică, de contact).41. Urticaria pigmentosă ca tip de mastocitoză cutanată; mastocitoza sistemică, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.42. Boala serului și sindroame de tip boala serului. Boli autoinflamatoare la copil și adult.43. Eritem fix medicamentos. Eritem polimorf și eritem nodos, diagnostic diferențial.44. Angioedemul fără urticarie asociată. Angioedemul histaminergic și bradikininergic.45. Dermatita/eczema atopică: etipatogenie, manifestări clinice.46. Dermatita/eczema atopică: diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial și tratament.47. Dermatita de contact alergică indusă de metale, adezivi, rășini, aditivi cauciuc, medicamente, plante.48. Dermatita de contact alergică indusă de ingrediente din cosmetice, alergocosmetologie. Dermatita fotoalergică și fototoxică.49. Dermatita de contact alergică ocupațională.50. Alergia alimentară IgE - mediată și non-IgE - mediată la adult și copil. Sindromul de alergie orală/sindromul polen-alimente. cross-reactivități alergenice.51. Esofagite eozinofilice și gastro-enteropatii eozinofilice. Boala celiacă și dermatita herpetiformă.52. Reacții de hipersensibilitate la aditivi alimentari. Intoleranțe alimentare cu mecanisme biochimice, alimente cu constituenți chimici vasoactivi. Sindroame controversate.53. Anafilaxia indusă de alimente cu sau fără cofactori asociați.54. Anafilaxia indusă de medicamente (farmacoterapie, imunoterapie). Anafilaxia indusă de extracte alergenice diagnostice și terapeutice.55. Anafilaxia indusă de înțepături de himenoptere (albine, viespi).56. Anafilaxia asociată cu factori fizici și anafilaxia idiopatică. Alergia la latex și la lichid seminal.57. Hipersensibilități la venin, salivă sau corp de insecte/artropode. Alergia la alfa-gal.58. Alergii medicamentoase mediate IgE și non-IgE-mediate, reacții adverse medicamentoase prin alte mecanisme de hipersensibilitate, manifestări clinice și paraclinice, diagnostic, noțiuni de farmacovigilență.59. Hipersensibilitatea la beta-lactamine și alte antibiotice sau chimioterapice. Reacții de hipersensibilitate la vaccinuri.60. Hipersensibilitatea la antiinflamatoare nesteroidiene și analgezice.61. Hipersensibilitatea la anestezice și miorelaxante, la plasmă și substituenți plasmatici. Anafilaxia perioperatorie.62. Hipersensibilitatea la substanțe de radiocontrast iodate și paramagnetice. Reacții de hipersensibilitate asociate dializei.63. Hipersensibilitatea la antihipertensive, agenți fibrinolitici și anticoagulante.64. Hipersensibilitatea la anticonvulsivante și medicamente de uz psihiatric.65. Hipersensibilitatea la antineoplazice, la insulină și antidiabetice orale. ● Teste imunoalergologice de diagnostic in vivo și in vitro (10%)66. Teste cutanate prick și i.d. ca metode de diagnostic in vivo în alergologie.67. Teste cutanate patch ca metode de diagnostic in vivo în alergologie (cu haptene din seria de referință europeană și serii speciale, test patch pentru atopie).68. Test cutanat i.d. la ser autolog și teste la agenți fizici în urticarie.69. Teste de provocare in vivo în alergologie, indicații, contraindicații.70. Biomarkeri celulari și umorali în evaluarea in vitro a inflamația alergică eozinofilică.71. Determinările imunoglobulinelor serice ca metode de diagnostic in vitro în alergologie.72. Determinarea imunoglobulinelor IgE serice totale, metode, valoare diagnostică.73. Metode in vitro de imunoanaliză automată de tip singleplex pentru determinarea IgE specifice serice față de extracte, componente alergenice native și recombinante.74. Metode in vitro de imunoanaliză de tip multialergen și multiplex pentru determinarea IgE specifice serice față de extracte, componente alergenice native și recombinante.75. Teste de activare a bazofilelor și de transformare limfocitară ca metode diagnostice in vitro. ● Tratamente în alergologie (10%)76. Profilaxia bolilor alergice și atopice. Măsuri de profilaxie a expunerii la alergene. Diete la pacientul alergic și cu reacții de hipersensibilitate. Managementul și prevenția reacțiilor adverse medicamentoase de hipersensibilitate.77. Tratamentul urgențelor alergologice. Dispozitive de autoinjectare a adrenalinei și dispozitive de administrare inhalatorie a medicamentelor.78. Imunoterapia alergenică administrată injectabil.79. Imunoterapia alergenică administrată noninjectabil.80. Imunoterapia cu anticorpi monoclonali anti-IgE, anti-citokine și alte terapii biologice pentru tratamentul cu fenotipare/endotipare a inflamației alergice. Tratamente imunomodulatoare nespecifice.81. Antihistaminice în alergologie.82. Antileucotriene și antidegranulante mastocitare în alergologie.83. Glucocorticosteroizi topici intranazali și inhalatori.84. Bronhodilatatoare beta(2)-adre, anticolinergice, teofiline.85. Glucocorticosteroizi topici cutanați/dermatocorticoizi. Inhibitori de calcineurină topici cutanați. Emoliente pentru hidratare cutanată.
+
Imunologie clinică (15%) ● Imunodeficiențe primare și secundare86. Imunodeficiențe primare cu producție anormal crescută de IgE: sindrom hiper-IgE, sindrom Wiskott-Aldrich, sindrom Omenn, IPEX; alte imunodeficiențe primare combinate ale celulelor T și B, ale celulelor fagocitare și alte sindroame bine definite, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.87. Hipogamaglobulinemia comună cu expresie variabilă (CVID), deficitul selectiv de IgA și alte imunodeficiențe primare predominant umorale, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.88. Angioedemul ereditar și alte imunodeficiențe prin deficite ale sistemului complement, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.89. Imunodeficiențe secundare neasociate infecției HIV; sindromul de imunodeficiență dobândită: infecții oportuniste, imunodiagnostic, sindromul inflamator de reconstrucție imună și hipersensibilitatea la medicația antivirală antiretrovirală, abordări interdisciplinare/multidisciplinare. ● Colagenoze și vasculite, granulomatoze90. Lupus eritematos sistemic, lupus indus medicamentos, sindrom anti-fosfolipidic, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.91. Sindrom Sjogren, boala mixtă a țesutului conjunctiv și sindroame overlap; artrita reumatoidă, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare92. Scleroza sistemică, polimiozita și dermatomiozita, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare93. Granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (sindrom Churg-Strauss) și alte vasculite ale vaselor mici asociate ANCA (granulomatoza cu poliangeită Wegener, poliangeita microscopică), abordări interdisciplinare/multidisciplinare.94. Vasculita crioglobulinemică și vasculita IgA (purpura Henoch-Schönlein), abordări interdisciplinare/multidisciplinare95. Vasculita urticariană hipocomplementemică, vasculite ale vaselor medii, sindrom Behçet, vasculite secundare, sarcoidoza, abordări interdisciplinare/multidisciplinare. ● Afecțiuni autoimune organ-specifice96. Endocrinopatii autoimune, tiroidita autoimună, boala Graves; sindroame poliglandulare autoimune; miastenia gravis și sindromul miastenic Lambert-Eaton, scleroza multiplă, sindromul Guillain-Barré și neuropatii induse imunologic, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.97. Afecțiuni dermatologice buloase cu mecanism autoimun; citopenii autoimune; hepatite autoimună, ciroza biliară primitivă, colangita sclerozantă, boala Crohn și colita ulceroasă, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.98. Glomerulonefrite cu mecanism autoimun și prin complexe imune, sindromul Goodpasture, nefrite interstițiale acute prin hipersensibilitate medicamentoasă, abordări interdisciplinare/multidisciplinare. ● Tratamente imunologice99. Glucocorticosteroizi sistemici și alte strategii terapeutice de modulare a expresiei genice, inhibitori de calcineurină, sirolimus/rapamicina și micofenolat mofetil, imunosupresive citotoxice și metode imunosupresive.100. Terapia de substituție în imunodeficiențele primare. Imunoterapia cu citokine și anti-citokine, alți agenți imunomodulatori.2. Obiective educaționale Dobândirea cunoștințelor medicale și aptitudinilor practice necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie imunoalergică, anamnezei detaliate, inclusiv evaluarea alergenelor/factorilor trigger/agravanți sau de risc, coroborată cu evaluarea condițiilor particulare ale pacientului, investigațiile paraclinice, cu abordare particulară a activităților de laborator imunologie clinică, pentru stabilirea diagnosticului, aplicarea planului de tratament (profilactic, farmacoterapie, imunoterapie) adecvat pacientului cu patologii imunoalergice multiple, complexe sau cu complicații ale bolii de bază, precum și măsuri educaționale și monitorizare adecvată.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire) Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri, lecții conferință, serii de minicursuri sau prelegeri, corelate cu discuții bazate pe cazuri sau exerciții/scenarii clinice (modul 1 și 14), și a participat efectiv la manevre, proceduri și activități practice în clinica de alergologie și imunologie clinică și activități de laborator imunologie clinică, orientate în mod particular pe principii, indicații, metodologie și tehnici, sensibilitate, specificitate și valoare predictivă, participarea fiind ca observator/asistare pasivă, simulare educațională sau efectuare cu supraveghere atentă, după caz (modul 1) și efectuare ca operator cu supraveghere în grade diferite, după caz (modul 14), întotdeauna cu interpretare (modul 1 și 14), cu observația directă a aptitudinilor procedurale, a modului de implicare/efectuare/monitorizare a manevrelor și procedurilor de teste/provocări imunoalergologice, a recoltării de probe imunobiologice și aplicării planului farmacoterapeutic și/sau imunoterapeutic stabilit pentru pacient, cu obiective și mijloace bine definite, cu demonstrarea abilităților de comunicare prin prezentări de cazuri și referate (modul 1 și 14).
+
Baremul de proceduri/manevre, tehnici/metode și activități practice:1. Teste cutanate alergologice prick la alergene de mediu: 18002. Teste cutanate alergologice prick, prick-prick la alergene alimentare: 14003. Teste cutanate intradermice (medicamente, veninuri, ser autolog): 12004. Teste cutanate alergologice patch: 8005. Teste cutanate alergologice prick sau patch la medicamente: 4006. Identificarea pe baza aspectelor morfologice a polenurilor și plantelor polenizatoare, a surselor de aeroalergene de origine animală sau fungică: 1207. Teste chimice/imunochimice pentru determinarea expunerii la alergene/haptene: 108. Determinare debitului expirator maxim instantaneu de vârf (PEF) prin peak flow-metrie: 4009. Probe funcționale ventilatorii (spirometrie): 50010. Probe funcționale ventilatorii post-bronhodilatator: 40011. Teste de provocare nazală/conjunctivală/bronșică, determinarea de biomarkeri celulari, umorali sau în aerul expirat ai inflamației alergice: 4012. Teste de provocare alimentară și medicamentoasă: 40013. Teste de provocare la efort, teste de provocare cu agenți fizici: 22014. Teste alergologice cu alergene ocupaționale: 8015. Imunoterapie alergenică, terapie cu anticorpi monoclonali, cu seruri/vaccinuri: 12016. Utilizarea farmacoterapiei de urgență în alergologie: 22017. Monitorizarea saturației oxigenului, a echilibrului acido-bazic: 22018. Determinarea IgE totale serice prin nefelometrie sau alte metode cantitative: 30019. Determinarea IgE specifice serice față de alergene native prin metode de imunoanaliză in vitro: 12020. Determinarea IgE specifice față de alergene recombinante prin metode de imunoanaliză in vitro: 6021. Determinarea anticorpilor IgG serici antigen-specifici: 12022. Determinarea componentelor sistemului complement, inclusiv C1-INH: 32023. Teste screening de laborator pentru imunodeficiențe primare umorale și celulare: 30024. Teste de laborator pentru investigarea imunodeficiențelor primare și teste screening de laborator pentru imunodeficiențele dobândite: 30025. Teste de laborator pentru determinarea autoanticorpilor: 30026. Teste de laborator pentru determinarea complexelor imune circulante, teste de laborator pentru determinarea crioproteinelor: 30027. Teste imunologice screening utilizate pre-transplantare: 2028. Determinări imunologice de markeri serologici tumorali: 20029. Determinări imunologice de markeri serologici virali: 45030. Determinări imunologice de markeri serologici bacterieni: 20031. Determinări imunologice de markeri serologici parazitari: 8032. Electroforeza proteinelor serice, imunoelectroforeza, imunograma: 12033. Determinări de subseturi ale celulelor imune, de mediatori celulari, de markeri serici ai inflamației: 20034. Hemoleucograme la pacienți cu patologie imuno-alergică: 120035. Investigații biochimice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 120036. Exsudate faringiene și nazale, analiza sputei: 50037. Uroculturi, coproculturi, examene coproparazitologice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 50038. Explorări imagistice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 30039. Examene citologice în produse biologice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 6040. Examene anatomopatologice și imunohistochimice în patologia imuno-alergică: 20
+
Modulul 2, anul I și anul II: Medicină internă Nr. ore curs/lecții conferință: 170 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică2. Bronșita acută și cronică, emfizemul pulmonar3. Principii de diagnostic în medicina internă: diagnostic clinic, diagnostic de laborator și imagistic4. Principii de farmacologie clinică în medicina internă, principiile antibioterapiei5. Bronhopneumopatia obstructivă cronică6. Astmul. Exacerbările severe ale astmului7. Pneumoniile8. Abcesul pulmonar9. Fibrozele pulmonare10. Cancerul bronhopulmonar11. Sindromul de compresie mediastinală12. Pleureziile13. Valvulopatii14. Endocardite infecțioase15. Tulburările de ritm și de conducere ale inimii16. Pericarditele17. Miocarditele și cardiomiopatiile18. Boala cardiacă ischemică19. Sincopa20. Șocul cardiogen și alte forme netraumatice de șoc21. Bolile arterelor periferice22. Bolile venelor23. Edemul pulmonar acut cardiogen și necardiogen24. Cordul pulmonar cronic25. Insuficiența cardiacă congestivă26. Tromboembolismul pulmonar27. Hipertensiunea arterială28. Glomerulonefritele29. Sindromul nefrotic30. Nefropatii interstițială31. Insuficiența renală acută32. Insuficiența renală cronică33. Pacientul hemodializat și transplantul renal34. Boala de reflux gastroesofagian. Esofagite35. Gastritele acute și cronice. Ulcerul gastric și duodenal36. Sindrom de malabsorbție37. Parazitoze intestinale38. Enteropatia glutenică39. Boala Crohn40. Rectocolita hemoragică41. Intestinul iritabil42. Pancreatitele acute și cronice43. Sindromul icteric44. Colecistitele și litiaza biliară45. Hepatitele cronice virale. Patologia hepatică indusă de alcool46. Hepatite medicamentoase și autoimune47. Cirozele hepatice. Afecțiuni hepatice cu determinare genetică48. Tumorile benigne și maligne ale ficatului și căilor biliare, chistul hidatic hepatic49. Sindroame de malabsorbție50. Abdomenul acut în practica de medicină internă51. Anemiile52. Leucemiile acute53. Sindroame mielodisplazice, sindroame mieloproliferative cronice54. Sindroame limfoproliferative cronice55. Gamapatii monoclonale56. Sindroamele hemoragipare57. Sindroamele trombotice58. Vasculite în practica de medicină internă59. Colagenoze în practica de medicină internă60. Diabetul zaharat61. Dislipidemiile. Obezitatea62. Urgențele metabolice63. Diagnosticul pozitiv și diferențial al comelor64. Accidentele vasculare cerebrale65. Diagnosticul imagistic în practica de medicină internă66. Principii generale de ultrasonografie, radiodiagnostic, RMN67. Abordarea pacientului cu febră în medicina internă68. Abordarea pacientului cu limfadenopatie, splenomegalie în medicina internă69. Abordarea pacientului cu reacții adverse medicamentoase în medicina internă2. Obiective educaționale Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului adult cu patologie medicală, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire) Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, tehnică, asistare sau efectuare, după caz, cu interpretare; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri de adulți/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz) este după cum urmează:1. Interpretări ECG: 1602. Explorări radiologice (interpretare): 803. Explorări funcționale respiratorii (PEF-metrie, spirometrie), determinarea saturației arteriale a oxigenului: 1204. Electrocardiograme (tehnică, interpretare): 1605. Examinări ultrasonografice (asistare, interpretare): 806. Endoscopii digestive (asistare, interpretare): 207. Investigații funcționale gastroenterologice (asistare, interpretare): 58. Interpretări de buletine de analize hematologice (sânge periferic, măduvă osoasă): 1609. Interpretări de buletine de analize biochimice și imunologice: 16010. Puncții venoase la adult, toracocenteze, paracenteze (efectuare supravegheată): 10
+
Modulul 3, anul II: Pediatrie Nr. ore curs/lecții conferință: 100 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică1. Alimentația sugarului și copilului mic, alimentația copilului sănătos și alergic, nutriția enterală și parenterală, formule de lapte adaptate și dietetice, abordare interdisciplinară a tulburărilor de creștere.2. Malnutriția protein-energetică și proteică, deficiențele vitaminice la copil.3. Stabilirea suspiciunii de boală genetică, principiile, indicațiile diagnosticului prenatal, screening-ul nou născutului pentru boli genetice, asistența multidisciplinară de durată.4. Vaccinările în neonatologie și pediatrie.5. Abordarea copilului cu reacții adverse de hipersensibilitate la medicamentoase.6. Boala hemolitică neonatală.7. Infecțiile tractului respirator superior, otita medie, mastoidita.8. Bronșiolita acută, pneumonii acute bacteriene, bronhopneumonia, pleurezii, pneumotorax.9. Corpi străini în căile respiratorii, pneumonii de inhalație, pneumoniile cronice, bronșiectazii.10. Rinite alergice și nealergice, wheezing recurent, astm la copil.11. Pneumonite de hipersensibilitate la copil12. Fibroza chistică.13. Hemosideroze, fibroze pulmonare la copil14. Malformații congenitale de cord necianogene și cianogene.15. Miocardite, cardiomiopatii, pericardite, endocardite.16. Tulburări de ritm și conducere.17. Hipertensiune arterială la copil.18. Durerea toracică la copil și adolescent.19. Alergii alimentare la copil, anafilaxia la copil.20. Stomatite, glosite și cheilite la copil.21. Dureri abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil.22. Diaree acută și cronică, sindroame de malabsorbție la copil.23. Boala inflamatorie cronică intestinală la copil, intoleranța la lactoză și la gluten.24. Hepatite în pediatrie, sindrom Reye.25. Sindroame de hipertensiune portală.26. Parazitoze intestinale la copil.27. Infecții ale tractului urinar la copil.28. Anemii carențiale, sindroame thalasemice, anemii hemolitice (de cauze imunologice și neimunologice) și alte anemii la copil29. Neutropenii, defectele funcționale ale granulocitelor la copii30. Sindroame hemoragice, purpure vasculare, trombocitopenii, trombocitopatii, tulburări de coagulare.31. Sindrom hemolitic-uremic, purpura trombocitopenică trombotică.32. Manifestări clinice ale cancerului la copil, principii și efecte adverse ale tratament antineoplazic.33. Leucemiile și limfoamele la copil.34. Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil.35. Hematuriile și proteinuriile copilului.36. Glomerulonefritele și sindroamele nefrotice în pediatrie.37. Insuficiența renală cronică, dializa la copil.38. Reumatismul articular acut.39. Artritele cronice juvenile.40. Colagenoze: lupus eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia, boala Kawasaki.41. Sindromul febril prelungit și febra de etiologie neprecizată. Sindroame autoinflamatoare.42. Vasculite sistemice cu mecanism imunologic în pediatrie.43. Imunodeficiențele primare la copil.44. Imunodeficiențele dobândite în pediatrie.45. Urticaria și angioedemul la copil.46. Dermatita atopică și tipuri de prurigo în practica pediatrică.47. Insuficiența suprarenaliană. Hipocalcemiile și hipercalcemiile.48. Hipotiroidismul. Hipotiroidismul congenital. Hipertiroidismul la copil.49. Urgențe pediatrice majore, stopul cardiorespirator, resuscitarea cardiorespiratorie.50. Înțepături/mușcături de insecte/artropode, intoxicații acute (inclusiv medicamentoase), șocul și insuficiența respiratorie acută, convulsiile, stările comatoase la copil.2. Obiective educaționale Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a copilului cu patologie medicală, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentului optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire) Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, tehnică, asistare sau efectuare, după caz, cu interpretare; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri de copii/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz) este după cum urmează:1. Anamneza pediatrică la copilul cu suspiciune de patologie imunoalergică: 502. Puncții venoase, determinarea saturației arteriale a oxigenului și a echilibrului acido-bazic și manevre de resuscitare a funcțiilor vitale: 503. Interpretări electrocardiograme la copil: 704. Explorări radiologice și ultrasonografice la copil (interpretare): 505. Endoscopii digestive, probe de digestie (interpretare): 246. Explorări funcționale respiratorii (PEF-metrie, spirometrie; asistare/efectuare, interpretare): 507. Interpretări de buletine de analize hematologice la copil: 508. Interpretări de buletine de analize biochimice și imunologice la copil: 509. Provocări alimentare în pediatrie, recomandări de preparate de lapte utilizate în alimentație: 5010. Particularități ale farmacoterapiei la copilul cu patologie imunoalergică: 25
+
Modulul 4, anul II: Medicină de urgență sau Terapie Intensivă Nr. ore curs/lecții conferință: 16 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică1. Resuscitarea cardio-pulmonară în UPU/ATI, suportul vital de bază și avansat.2. Tulburări de ritm, cardioversie electrică și chimică, urgențe metabolice și endocrine în UPU/ATI.3. Anafilaxia severă, șocul și complicațiile sale, resuscitarea volemică în UPU/ATI.4. Angioedemul cu localizare de gravitate, afecțiunile dermatologice severe în UPU/ATI.5. Insuficiența respiratorie, tehnici de menținere a permeabilității căilor respiratorii în UPU/ATI.6. Astmul acut sever, oxigenoterapia, tehnici de suport ventilator în UPU/ATI.7. Anestezia la pacientul astmatici, pacientul cu alergii/hipersensibilități medicamentoase în UPU/ATI.8. Urgențe pediatrice, hematooncologice, la pacientul cu imunodeficiență sau transplantat în UPU/ATI2. Obiective educaționale. Evaluarea pacientului în urgență medicală sau critic, acordarea și efectuarea de manevre diagnostice și terapeutice în vederea stabilizării acestuia.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (asistare/training pe manechin, participare, după caz)1. Abordarea pacientului cu boli alergice, respiratorii, cardiovasculare, dermatologice în UPU/ATI: 202. Intubația orotraheală, resuscitarea cardiopulmonară, defibrilare, cardioversie: 163. Instalarea de linii venoase periferice/centrale, traheostomie deschisă și percutană: 84. Investigații clinice și paraclinice, oxigenoterapie, monitorizare puls-oximetrie la pacient în UPU/ATI: 205. Management al căilor respiratorii, acces venos periferic și central, diferențiere între pacientul stabil și instabil în UPU/ATI: 40
+
Modulul 5, anul II: Medicina muncii Nr. ore curs/lecții conferință: 16 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică1. Bolile profesionale: definiție, elemente fundamentale privind etiologia, diagnosticul, tratamentul și profilaxia bolilor profesionale2. Agenți etiologici în bolile profesionale produse prin mecanisme de hipersensibilitate3. Expunerea ocupațională la alergene4. Patologia ocupațională a aparatului respirator. Rinita și astmul profesional.5. Alveolita alergică extrinsecă ocupațională. Bisinoza, plămânul fermierului, al crescătorilor de păsări și alte pneumonite de hipersensibilitate profesionale.6. Boli dermatologice profesionale7. Bolile infecțioase și parazitare ocupaționale8. Noțiuni de reabilitare medicală în caz de boală profesională, reinserție și reorientare profesională, noțiuni de legislație națională și europeană în medicina muncii.2. Obiective educaționale Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie ocupațională/profesională, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire) Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare sau efectuare, după caz, cu interpretare; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri de pacienți cu context profesional/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz):1. Anamneza de boală profesională, profesiograma: 202. Evaluarea riscurilor profesionale reprezentate de expunerea la aeroalergene: 103. Evaluarea riscurilor profesionale reprezentate de expunerea la alergene de contact: 104. Asistarea și/sau efectuarea testelor diagnostice etiologice in vivo cu agenți profesionali: 55. Explorări funcționale respiratorii în practica medicinii muncii: 5
+
Modulul 6, anul III: Imunologie fundamentală Nr. ore curs/lecții conferință: 26 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică1. Organizarea sistemului limfoid. Organele limfoide primare și secundare: anatomie și funcție. Sisteme limfoide asociate mucoaselor și pielii.2. Imunitatea mucoaselor, nonimunologică și imunologică. Traficul limfocitar și procesul de homing.3. Mecanisme imunologice de apărare nespecifică (bariere/umorale/celulare). Mecanisme imunologice de apărare specifică (umorale/celulare).4. Antigene: structură, epitopi, procesare și prezentare. Complexul major histocompatibilitate: structura moleculară și funcție.5. Imunoglobuline: structură, funcție, sinteză, reglare, receptori, legare antigen. Imunogenetică. Celule implicate în răspunsurile imune: limfocite T și B, celule prezentatoare de antigen, celule efectoare. Mastocite, bazofile, eozinofile.6. Imunitatea mediată prin celule T. Mecanisme de activare, interacțiuni receptor-ligand, transducția semnalului, funcții efectoare. Imunitatea mediată prin celule B. Mecanisme de activare, interacțiuni receptor-ligand, transducția semnalului, funcții efectoare.7. Citokine, chemokine și alte molecule imunomodulatoare: origine, structură, efecte, mecanisme de acțiune, metabolism și reglare. Mediatori inflamatori: origine, structură, efecte, mecanisme de acțiune, metabolism și reglare.8. Mecanisme de hipersensibilitate mediate IgE (reacții de fază precoce și tardivă), prin alți anticorpi (opsonizare, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp-dependentă) sau prin complexe imune (proprietăți fizico-chimice și clearance).9. Mecanisme de hipersensibilitate mediate celular (celule implicate, mecanisme efectoare) și altele (celule natural killer, celule killer activate de limfokine, bazofile activate). Imunoreglare: mecanisme de imunotoleranță, interacțiuni celulare, rețele idiotip.10. Mecanisme în imunodeficiențe primare și secundare. Tehnici și metode de laborator avansate în diagnostic și monitorizare a imunodeficiențelor, noțiuni referitoare la registre de imunodeficiențe.11. Mecanismele autoimunității. Evaluarea imunologică de laborator în afecțiuni autoimune. Mecanisme în colagenoze și vasculite12. Imunologia tumorală: antigene tumorale, oncogene, mecanisme în imunologia cancerului. Noțiuni de imunotoxicologie și imunoterapie. Noțiuni de imunogenetică.13. Imunologia transplantului: histocompatibilitate, alorecunoaștere, rolul compatibilității sistemului HLA privind rejetul de grefă, mecanisme și tipuri de rejet ale grefei, rolul evaluării imunologice în terapia imunosupresoare la pacientul transplantat. Noțiuni de activitate a laboratoarelor de histocompatibilitate, noțiuni referitoare la registre de transplant.2. Obiective educaționale Dobândirea cunoștințelor medicale de imunologie fundamentală necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie particulară legată de imunogenetică, imunodeficiențe, imunologia tumorală și cea a transplantului, stabilirii diagnosticului și evaluării tratamentului optim adecvat pacientului cu patologii multiple complexe.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire) Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, tehnică, asistare sau implicare în efectuare, interpretare, sensibilitate, specificitate și valoare predictivă, demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de referat și implicare în activitate de cercetare, după caz):1. Tehnici imunologice de laborator de imunochimie, imunodifuzie, imunofluorescență, immunoblot, imunoelectroforetice, imunoanaliză enzimatică.2. Tehnici de laborator de imunohistologie sau studii celulare pentru determinarea de markeri celulari sau pentru subpopulații celulare, a producției de citokine, pentru evaluarea funcției/activării celulelor implicate în reacțiile imune. Tehnici de culturi celulare, imunohistologie, citometrie în flux, de evaluarea a chemotaxiei, fagocitozei, citolizei, de evaluare a proliferării celulare, a producției de mediatori.3. Teste de histocompatibilitate și citotoxicitate în imunologia transplantului.4. Tehnici moleculare: Southern/Northern/Western blot, PCR.
+
Modulul 7, anul III: Bioetică Nr. ore curs/lecții conferință: 18 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică1. Introducere în Bioetică: Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu. Contextul apariției bioeticii, Definirea bioeticii, Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii, Teorii și metode în bioetică.2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii: Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință, Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții, Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc).3. Relația medic-pacient: Valori ale relației medic-pacient, Paternalism versus autonomie, Modele ale relației medic-pacient, Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate, Consimțământul informat pentru teste cu risc asumat în alergologie, Confidențialitatea în relația medic-pacient, Relația medic-pacient minor. Acte normative care reglementează relația medic-pacient.4. Greșeli și erori în practica medicală: Definirea noțiunilor de greșeală și eroare. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.5. Probleme etice la începutul vieții: Libertatea procreației. Dileme etice în avort. Etica reproducerii umane asistate medical. Probleme etice în clonarea reproductivă.6. Probleme etice la finalul vieții: Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină, Probleme etice în stările terminale, Tratamente inutile în practica medicală, Suicidul asistat, Îngrijirile paliative.7. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane și imunologia transplantului: Donarea de organe de la cadavru. Donarea de organe de la persoana vie. Etica alocării de resurse în transplant.8. Probleme etice în genetică și genomică: Eugenia și discriminarea pe baza geneticii. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală. Statutul moral și cercetarea embrionului uman. Terapia genică. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.9. Etica cercetării pe subiecți umani: Principii etice în cercetarea pe subiecți umani. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale. Comitetele de etică a cercetării. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.2. Obiective educaționale Dobândirea cunoștințelor de bioetică necesare practicii mediate.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire) Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și noțiunile de la seminar, acestea din urmă fiind prezentate în continuare:1. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică.2. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică: Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale. Alternative ale jurământului lui Hipocrate. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.3. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice: Valoarea consimțământului informat în practica alergologică și imunologică. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă. Rolul comunicării în relația medic-pacient.4. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri: Drepturile pacienților - reglementare legislativă. Rolul comitetelor de etică din spitale.5. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis: Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.6. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete.7. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete.8. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete.9. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete.10. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete.
+
Modulul 8, anul III: Otorinolaringologie Nr. ore curs/lecții conferință: 48 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică1. Anatomia, fiziologia și fiziopatologia rino-sinusală, a faringelui, laringelui și urechii.2. Metode de explorare rino-sinusală.3. Rinosinuzitele acute. Rinosinuzita cronică. Alergia rinosinusală. Complicațiile infecțiilor rinosinusale.4. Tumori benigne rinosinusale. Tumori maligne rinosinusale.5. Sindromul de apnee nocturnă.6. Algiile craniocervicofaciale.7. Metode de explorare a cavității bucale și a faringelui.8. Patologia inflamatorie faringiană.9. Patologia tumorală faringiană. Tumorile parafaringiene.10. Tulburările senzitive și motorii ale faringelui.11. Patologia inflamatorie a glandelor salivare.12. Patologia tumorală a glandelor salivare.13. Patologia inflamatorie și tumorală a cavității bucale.14. Metode de explorare laringiană.15. Laringitele acute și cronice. Insuficiența respiratorie acută de cauza laringiană.16. Tumorile benigne laringiene. Tumorile maligne laringiene.17. Sindroame paralitice laringiene și asociate. Adenopatia cervicală.18. Metode de explorare traheo-bronșice.19. Corpi străini traheo-bronșici. Patologia tumorală traheală.20. Metode de explorare a funcției auditive. Metode de explorare a funcției vestibulare.21. Afecțiunile urechii externe. Disfuncția tubară. Otitele medii acute. Otomastoidita acută. Mastoidita acută a nou-născutului și copilului. Otitele medii cronice. Otomastoidita cronică.22. Infecții specifice ale urechii. Otoscleroza. Sindroame vestibulare. Paralizia facială periferică. Tumorile urechii externe și urechii medii.23. Manifestări ale imunodeficiențelor primare și secundare în ORL.24. Urgențe în ORL. Farmacoterapia locală în ORL2. Obiective educaționale Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie ORL, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire) Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz):1. Rinoscopia anterioară și posterioară; Endoscopia; Microscopia; Rinomanometrie: 962. Examene radiologice uzuale și CT în ORL: 483. Examene RMN, scintigrafice și angiografice în ORL: 244. Teste nazale de provocare, citologie nazală: 125. Laringoscopie indirectă, laringoscopie de contact, laringoscopie transnazală cu endoscop flexibil Traheo-bronhoscopie transnazală cu endoscop flexibil: 246. Laringoscopie directă, microlaringoscopie, traheoscopie rigidă, bronhoscopie (rigidă, flexibilă): 127. Examenul de laborator al secreției nazale, Teste olfactometrice. Testarea funcționalității ciliare: 128. Bucofaringoscopie, Nasofaringoscopia Hipofaringoscopie Esofagoscopie: 489. Evaluare endoscopică a cavității orale, faringelui și esofagului: 4810. Teste de salivație. Teste funcționale pentru disfagie. Evaluarea sindromului de apnee în somn: 611. Otoscopie, Teste de audiometrie: 1212. Farmacoterapia locală în ORL: 24
+
Modulul 9, anul III: Oftalmologie Nr. ore curs/lecții conferință: 16 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică1. Patologia pleoapelor și aparatului lacrimal2. Conjunctivitele3. Keratitele4. Patologia inflamatorie a sclerei și uveei5. Cataracte. Glaucoame6. Ochiul roșu și dureros7. Bolile imunologice de sistem cu complicații oculare8. Farmacoterapia locală oculară2. Obiective educaționale Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie oftalmologică, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire) Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală):1. Examenul polului anterior al ochiului: 102. Examenul pleoapelor și conjunctivei: 103. Examenul citologic al lacrimilor, raclatului sau amprentelor conjunctivale: 104. Examenul câmpului vizual. Examenul polului anterior al ochiului. Examenul biomicroscopic: 35. Fundul de ochi și biomicroscopia fundului de ochi: 26. Examenul tensiunii intraoculare, Gonioscopia. Exoftalmometrie: 3
+
Modulul 10, anul III: Dermatovenerologie Nr. ore curs/lecții conferință: 48 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică1. Structura și imunologia pielii2. Infecții cutanate virale, bacteriene, fungice3. Afecțiuni cutanate induse de ectoparaziți și alte artropode4. Urticaria5. Eczeme/dermatite6. Prurigo7. Vasculite cutanate8. Reacții cutanate postmedicamentoase9. Eritrodermii. Eritem polimorf. Eritem nodos10. Purpure în dermatologie11. Bolile țesutului conjunctiv (lupus eritematos, dermatomiozita, sclerodermia)12. Afecțiuni cutanate buloase13. Limfoame și pseudo-limfoame cutanate14. Sarcomul Kaposi. Angiologie dermatologică15. Mastocitoze. Sarcoidoza16. Psoriazis. Parapsoriazis17. Lichen și reacții lichenoide18. Dermatoze prin agenți fizici19. Sindrom seboreic. Rozaceea20. Nevi melanocitari. Melanom malign. Carcinom bazocelular. Dermatoze paraneoplazice21. Manifestări cutanate dismetabolice (porfirii, amiloidoze, diabet zaharat)22. Manifestări cutaneo-mucoase în sifilis. Serodiagnosticul sifilisului23. Manifestări cutaneo-mucoase în infecția cu HIV și imunodeficiențe primare24. Medicația antiinflamatorie și imunomodulatorie în patologia cutanată2. Obiective educaționale Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie dermatologică, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentului optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire) Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz):1. Teste pentru diagnosticul in vivo al dermatitelor, PUVA-terapie, tratamente topice cutanate: 482. Tehnica imunofluorescenței în dermatologie: 123. Citodiagnosticul Tzanck: 124. Examenul micologic în dermatologie: 105. Dermatoscopie, date semiologice dermatoscopice 126. Asistare efectuare biopsie cutanată: 67. Evaluare interpretare preparate histopatologice pentru diagnosticul de lupus cutanat: 28. Evaluare interpretare preparate histopatologice pentru diagnosticul de dermatită herpetiformă: 29. Evaluare interpretare preparate histopatologice pentru diagnosticul de psoriazis și lichen plan: 410. Evaluare interpretare preparate histopatologice pentru diagnosticul de pemfigus: 211. Interpretarea frotiurilor din secreția uretrală și vaginală: 1212. Teste serologice pentru diagnosticul sifilisului: 12
+
Modulul 11, anul III: Pneumologie Nr. ore curs/lecții conferință: 48 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică1. Anatomia, fiziologia și răspunsurile imunitare ale aparatului respirator.2. Insuficiența respiratorie acută și cronică.3. Astmul nealergic, Astmul sever, Astmul eozinofilic.4. Astmul nealergic ocupațional.5. Pneumoconioza și boala legată de azbest.6. Bronhopneumopatia obstructivă cronică.7. Tabacologie, boli legate de fumat, consiliere și tratament pentru renunțarea la fumat.8. Pneumonite de hipersensibilitate în pneumologie.9. Pneumopatii interstițiale, fibroze pulmonare difuze.10. Sarcoidoza.11. Pneumopatii cu eozinofilie.12. Infecții respiratorii acute.13. Bronșiectazii.14. Patologia micotică pulmonară.15. Parazitoze cu determinare pulmonară.16. Tuberculoza și infecția HIV/SIDA în pneumologie.17. Patologia respiratorie în imunodeficiențe.18. Tumori pulmonare, pleurale și mediastinale.19. Patologia mediastinală.20. Hipertensiunea arterială pulmonară.21. Edeme pulmonare. Patologia tromboembolică pulmonară.22. Sindromul apneei în somn.23. Patologia pleurală. Determinări pulmonare în colagenoze.24. Fibroza chistică. Dischinezia ciliară primară. Deficiența de alfa1-antitripsină2. Obiective educaționale Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie pneumologică, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire) Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz):1. Peak-flow-metrie: 1202. Spirometrie: 1003. Pletismografie: 204. Factorul de transfer prin membrana alveolo-capilară: 105. Evaluarea gazelor sanguine și oximetria: 106. Teste de provocare bronșică (nespecifică, specifică): 207. Sputa indusă: 108. Lavajul bronho-alveolar: 109. Investigația imagistică în pneumologie: 4810. Testul tuberculinic: 511. Terapii inhalatorii, oxigenoterapia, suport ventilator (invaziv, non-invaziv, CPAP): 1012. Resuscitarea cardiopulmonară, intervenții/terapii endobronșice: 10
+
Modulul 12, anul III: Boli infecțioase Nr. ore curs/lecții conferință: 16 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică1. Infecții ale căilor respiratorii superioare și inferioare.2. Infecții virale, bacteriene, fungice și parazitare cu manifestări cutaneo-mucoase.3. Gastroenterite și enterocolite. Diareea infecțioasă. Particularități ale unor infecții în pediatrie și medicina de călătorie.4. Hepatite virale acute și cronice.5. Infecții ale tractului urinar: înalte, medii, joase, prostatite.6. Infecția cu HIV, infecții la pacienți cu imunodeficiență/imunosupresați.7. Particularități ale tratamentului antimicrobian la pacienții cu afecțiuni de hipersensibilitate sau imunosupresie.8. Principii în terapia cu antibiotice și chimioterapice, antivirale, antifungice. Profilaxia cu antibiotice și chimioterapice. Reacții adverse la tratamentul antimicrobian.2. Obiective educaționale Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie infecțioasă, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire) Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală):1. Recoltarea produse patologice (spută, secreții, sânge etc): 102. Hemocultura: 43. Urocultura, coprocultura: 104. Interpretarea testelor de sensibilitate la antibiotice și chimioterapice: 305. Examen coproparazitologic, examen parazitologic cutanat: 156. Exsudat faringian, examen de spută: 107. Markeri imunologici serologici virali, bacterieni și parazitari: 308. Interpretarea de radiografii pulmonare în patologia infecțioasă: 20
+
Modulul 13, anul IV: Reumatologie Nr. ore curs/lecții conferință: 28 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică1. Poliartrita reumatoidă a adultului2. Artrita juvenilă idiopatica și boala Still3. Spondiloartropatiile seronegative4. Lupusul eritematos sistemic5. Sclerodermia sistemică6. Fenomenul Raynaud7. Miopatiile inflamatoare8. Boala mixtă a țesutului conjunctiv și alte colagenoze intricate9. Fasciita enzinoficilică difuză și sindromul mialgie-eozinofilie10. Sindromul Sjögren11. Vasculitele sistemice12. Sindromul Behçet13. Reumatismul articular acut14. Boala artrozică periferică15. Boala degenerativă a coloanei vertebrale16. Forme de reumatism abarticular17. Guta și alte artrite microcristaline18. Artrita psoriazică19. Artritele infecțioase și reactive20. Bolile ereditare ale țesutului conjunctiv21. Sindroame paraneoplazice musculo-scheletale22. Osteoporoza și osteonecroza aseptică23. Manifestări reumatologice din boli endocrine24. Tratamentul antiinflamator nesteroidian în bolile reumatice. Profil de siguranță.25. Tratamentul cu glucocorticosteroizi în bolile reumatice. Profil de siguranță.26. Terapia biologică în bolile reumatice. Profil de siguranță.27. Medicamente modificatoare de boală (DMARDs) nonbiologice utilizate în Reumatologie: antimalaricele de sinteză, metotrexatul, leflunomida, D-penicilamina. Profil de siguranță.28. Alte DMARDs: ciclosporina, sulfasalazina, azatioprina, ciclofosfamida. Profil siguranță.2. Obiective educaționale Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie reumatologică și colagenoze sau vasculite, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire) Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală):1. Teste biologice de inflamație și de alterare a răspunsurilor imunitare în reumatologie: 402. Teste pentru explorarea metabolismului fosfo-calcic în reumatologie: 323. Examene radiologice în reumatologie: 404. Scintigrafii osoase: 85. Osteodensitometrii: 86. Interpretarea biopsiei sinoviale și a lichidului sinovial: 6
+
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE Scopul instruirii în specialitatea de Alergologie și Imunologie Clinică este de a asigura rezidentului însușirea cunoștințelor teoretice adecvate și a procedurilor/manevrelor, tehnicilor/metodelor și activităților practice esențiale pentru practicarea specialității. Rezidentul va beneficia de instruire, atât la adult, cât și la copil sau adolescent, și trebuie să parcurgă module clinice/stagii clinice, atât pentru pacienții internați, cât și pentru cei din ambulatoriul integrat, precum și activitate orientată de laborator Imunologie Clinică în cadrul modulului de Alergologie și Imunologie Clinică și în cadrul modulului de imunologie fundamentală. La finalizarea programului de instruire în Alergologie și Imunologie Clinică și promovarea examenului de specialitate, medicul specialist poate profesa cu roluri și competențe de expert medical, factor în luarea deciziilor clinice, comunicator, colaborator, cu aptitudini de management și de susținător al stării de sănătate, atât educațional, cât și profesional. Medicul specialist în Alergologie și Imunologie Clinică va avea de atins obiectivele educaționale generale care îl fac apt pentru asigurarea unui diagnostic bazat pe evidențe, de calitate și asistență pentru pacienți cu afecțiuni alergice și pentru anumite afecțiuni cu componentă disimunitară, deseori în echipă terapeutică multidisciplinară, pentru consilierea pacienților și a comunității pentru prevenirea și reabilitarea bolilor alergice, comunicarea eficientă, cu înțelegere pentru pacienți și familiile acestora, comunicare constructivă și eficientă cu alți medici, inclusiv cu medicii de familie și alt personal medical, funcționarea ca membru în echipa de asistență medicală și coordonarea corespunzătoare a acesteia, după caz, contribuția la educația pacienților și familiilor acestora, realizarea aptitudinilor tehnice specifice necesare asistenței pacienților cu afecțiuni alergice, indicațiilor medicale complete și corecte, capabilitatea de a întreprinde propria evaluare, de a dezvolta o strategie personală de educație continuă și evaluarea critică a literaturii de specialitate, precum și aprecierea pertinentă a informațiilor în interesul pacientului. Pe durata programei de instruire în Alergologie și Imunologie Clinică, rezidentul trebuie să întreprindă o gamă largă de experiențe în practica clinică din domeniul manifestărilor acute și cronice ale boli din domeniul specialității. Această experiență dobândită va viza inclusiv prevenirea bolilor și reabilitarea pacienților. Rezidenții vor fi implicați în activitățile și programele educaționale ale serviciilor în care se instruiesc, precum și în activitățile curente și de cercetare ale acestora pentru a-și însuși aptitudinile pentru o viitoare activitate în acest domeniu. Rezidentul trebuie să-și asume responsabilități asistate și asigurate de către formator pe durata pregătirii în specialitate și să fie capabil să elaboreze decizii clinice independente la absolvire.
+
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE Scopul și obiectivele specifice detaliază cunoștințele, deprinderile și aptitudinile esențiale în instruirea medicului cu pregătire în alergologie și imunologie clinică în timpul rezidențiatului, pentru ca, după formarea în specialitate, să poată fi implicat ca profesionist, pentru suportul stării de sănătate, ca expert medical elaborator de decizii clinice, colaborator, comunicator, cu aptitudini de management și în educație profesională. Din punct de vedere profesional, rezidentul va înțelege și îndeplini obligațiile profesionale și legale, va înțelege și aplica principiile fundamentale ale eticii medicale, incluzând consimțământul informat, directive avansate, etica activității de cercetare, autonomia și drepturile pacienților și va înțelege natura relațiilor interpersonale profesionale și a conexiunilor dintre pacienți, colaboratori și studenți. Din punct de vedere al suportului stării de sănătate, va fi capabil să identifice factorii determinanți ai sănătății: biologici, psiho-sociali, de mediu și economici, să utilizeze aceste informații în planul de asistență medicală și profilaxie și să se asigure că pacientul are acces la serviciile corespunzătoare de asistență medicală și socială în managementul individual al pacienților, va fi capabil să identifice grupurile de pacienți cu risc de boli alergice și de complicații ale acestora și să aplice cunoștințele corespunzătoare legate de profilaxie, va fi apt să identifice problemele și oportunitățile pentru contribuția la îmbunătățirea stării de sănătate a pacienților alergici în cadrul comunității. Din punctul de vedere al expertului medical, elaborator de decizii clinice, medicul reprezintă un expert în aspectele diagnosticării și asistării bolilor alergice, este capabil să practice medicina bazată pe evidențe și cost-eficiență și să evite investigațiile cu risc crescut neasumat sau care nu sunt necesare pentru asistență. El va avea aptitudini tehnice specifice pentru diagnostic și terapie, și trebuie să demonstreze cunoștințe corespunzătoare, deprinderi și atitudini corespunzătoare. Ca și colaborator, medicul alergolog și imunolog clinician lucrează în echipă cu alte categorii de personal medical implicate în asistența pacienților și este esențial să colaboreze eficient cu echipa multidisciplinară, cu abordare interdisciplinară. El va demonstra capacitatea de a consulta alți medici sau alte categorii de personal medical și înțelege rolurile și contribuțiile acestora în asistența în echipa medicală multidisciplinară, contribuind eficient și constructiv la activitățile interdisciplinare de echipă. Ca și comunicator, pentru asigurarea celei mai bune asistențe medicale, medicul trebuie să stabilească relații de comunicare eficiente cu pacienții, familiile, alți medici și alte categorii de personal medical. Deprinderile de comunicare sunt esențiale pentru a obține anamneza detaliată și să transmită informații pacientului și familiei, stabilind o relație bazată pe încredere, înțelegere și compasiune. Rezidentul va demonstra capacitatea de a asculta cu atenție, a obține și sintetiza istoricul relevant de la pacienții și familiile acestora, de a demonstra empatie, înțelegere și confidențialitate, de a prezenta informații relevante concise, precise, clare, în scris și verbal, de a educa pacientul și familia cu privire la afecțiunea pacientului, factorii de risc și profilaxia și de a înțelege impactul unor factori, cum ar fi vârsta, genul, incapacitatea fizică și intelectuală, contextul etno-cultural și socio-economic al pacientului și de a evalua nivelul de complianță față de programul de profilaxie și terapeutic propus. Din punct de vedere al aptitudinilor de management, rezidentul va demonstra aptitudini practice și de organizare a timpului, incluzând punctualitate, organizare-planificare, evaluarea priorităților și aptitudinilor de triere, înțelegerea particularităților asistenței medicale într-o gamă variată de locații, incluzând spitale, ambulatorii de specialitate, cabinete medicale sau asistență la domiciliu. Înțelegerea costului și a raportului cost-eficiență a programelor terapeutice și profilactice și abilitatea de a lua deciziile corespunzătoare bazate pe evidență a beneficiilor pacientului și populației tratate, înțelegerea programelor de management al calității și abilitatea dezvoltării programelor adecvate în ariile lor de responsabilitate și abilitatea utilizării tehnologiei informației ca instrument important în managementul optim al pacientului. Din punct de vedere al educației profesionale, medicul va întreprinde o permanentă monitorizare a calității profesionale în Alergologie și Imunologie Clinică și are responsabilitate pentru a se perfecționa prin programe de educație medicală continuă, efectuate individual sau în cadru organizat. Rezidentul va fi capabil să dezvolte și să utilizeze o strategie educațională continuă autodirecționată, să fie cunoscător și capabil să aplice principiile evaluării critice ale surselor de informare medicală, cunoscător și apt să aplice standardele bazate pe evidență ale asistenței bolilor alergice, să fie apt să înțeleagă importanța programelor învățământ și de cercetare în domeniul specialității.
+
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii Este de așteptat ca la finalizarea pregătirii în specialitatea de Alergologie și Imunologie Clinică, din punct de vedere profesional, medicul să ofere asistență medicală de cea mai bună calitate cu integritate, onestitate și compasiune, să manifeste comportament profesional corespunzător în relațiile personale și interpersonale, să practice medicina, pe bază de evidențe, în mod etic, în concordanță cu deontologia profesională, având rol cheie ca profesionist dedicat îmbunătățirii sănătății pacienților alergici și cu anumite afecțiuni cu disfuncție imunitară, fiind angajat la înalte standarde de calitate în practica clinică și conduita etică. Din punctul de vedere al suportului stării de sănătate, la finalul pregătirii medicul va avea un rol esențial în identificarea factorilor determinanți importanți pentru bolnavi, contribuția eficientă la îmbunătățirea stării de sănătate a pacienților și comunității lor, recunoașterea și capacitatea de a răspunde la acele probleme unde suportul este necesar și susținerea promovării sănătății, exercitată individual sau prin organizații profesionale. Ca expert medical, elaborator de decizii clinice, medicul care a parcurs pregătirea în specialitate va demonstra abilități de diagnostic și terapeutice pentru asistarea etică și eficientă a pacientului, va accesa și aplica informațiile relevante pentru practica clinică, cu asigurarea asistenței medicale de calitate a pacientului, educației și a opiniilor legale. Ca și colaborator, se va consulta eficient cu alți medici și personal medical, aducând contribuție eficientă la alte activități interdisciplinare de echipă. Ca și comunicator, va trebui să asculte activ, să stabilească comunicare eficientă cu pacienți și familiile acestora, să obțină și să sintetizeze istoricul relevant de la pacienți, familiile și comunitățile acestora și să aducă informații adecvate pacienților familiilor acestora și echipei de asistență medicală. Din punct de vedere al aptitudinilor de management, va utiliza eficient resursele, punând în balanță asistența medicală a pacientului, nevoia de educație și resursele externe, va aloca cu discernământ resursele asistenței medicale, va lucra eficient și efectiv în organizarea asistenței medicale și va utiliza tehnologia informației pentru a optimiza asistența medicală. La finalul pregătirii, se va comporta managerial în procesul de luare a deciziilor, care implică colaboratori, resurse și atitudinile practice, va trebui să evalueze prioritățile și să execute sarcinile, să conlucreze eficient cu colegii și să ia decizii corespunzătoare în legătură cu direcționarea resurselor asistenței medicale. Din punct de vedere educațional, va fi capabil de implementarea și monitorizarea unei strategii educaționale personale continue, accesarea și evaluarea critică a surselor de informare medicală, facilitarea educației pacienților, a personalului medical și a altor categorii profesionale sanitare, cu diverse nivele de competență și de dezvoltarea cunoștințelor în domeniu.
+
EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST Probe de evaluare, specifice programului de pregătire în specialitatea Alergologie și Imunologie ClinicăI. Proba scrisă - 10 subiecte din tematica de pregătire în modulele de Alergologie și Imunologie ClinicăII. Proba clinică - 1 caz clinic din tematica probei scriseIII. Proba practică - din baremul de manevre, tehnici și activități practice din modulele de Alergologie și Imunologie Clinică
+
TEMATICA pentru examenul de medic specialist specialitatea ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ
+
PROBA SCRISĂ:1. Noțiuni de bază referitoare la organizarea sistemul imunitar: organe limfoide, imunitate înnăscută și adaptativă, mecanisme de imunoreglare. Modificări imunologice în infecții (virale, bacteriene, fungice, protozoare) și biomarkeri cu rol diagnostic în infecții la pacienții cu imunodeficiențe sau sindrom de răspuns inflamator sistemic.2. Complexul major de histocompatibilitate. Rolul sistemul HLA și tipizarea HLA în imunologia transplantului și farmacogenetică.3. Celule prezentatoare de antigen și limfocite, markeri celulari, subseturi și funcții, rol în imunopatologie și imunoterapie.4. Eozinofile, mastocite, neutrofile, markeri celulari și funcții, rol în imunopatologie și imunoterapie.5. Imunoglobuline, izotipuri și funcții, IgE și receptorii pentru IgE, rol în imunopatologie și imunoterapie. Anticorpi monoclonali în imunodiagnostic și imunoterapie.6. Mediatori inflamatori (histamina, triptaza, leucotriene etc), molecule de adeziune, citokine, rol în imunopatologie și imunoterapie.7. Componentele și patologia sistemului complement.8. Toleranța imunologică și autoimunitatea. Autoanticorpi în imunopatologie.9. Imunopatologia cancerului, biomarkeri tumorali, imunoterapia în cancer.10. Reacții de hipersensibilitate: clasificarea Gell-Coombs actualizată, mecanismele imunopatogenice ale reacțiilor de tip imediat și tardiv. Terminologia/nomenclatura revizuită și clasificarea bolilor alergice. Atopia. Alergia ca afecțiune sistemică, particularități ale răspunsurilor imune de organ.11. Genetica atopiei, dermatitei/eczemei atopice și alergiilor cutanate non-IgE mediate. Epidemiologia dermatitei atopice, dermatitei de contact alergice și urticariei. Epidemiologia alergiilor alimentare și la veninuri de insecte.12. Genetica astmului și alergiilor respiratorii. Epidemiologia rinitei alergice și astmului la nivel regional și mondial, date de sănătate publică, inclusiv prevalență, mortalitate și costuri în astm.13. Epigenetica și influența factorilor genetici și de mediu în afecțiunile alergice, ipoteze referitoare la creșterea incidenței și prevalenței bolilor alergice. Evoluția naturală a afecțiunilor atopice și alergice, date de prevenție primară și secundară a alergiilor.14. Imunogenetica imunodeficiențelor primare cu producție aberantă de IgE. Genetica angioedemului ereditar. Epidemiologia imunodeficientelor primare.15. Imunogenetica hipersensibilităților medicamentoase. Epidemiologia alergiilor la medicamente.16. Alergene și haptene: nomenclatură, clasificare, structură, caracteristici fizico-chimice și biologice. Identificarea și cuantificarea alergenelor. Noțiuni de alergologie moleculară.17. Surse de expunere la alergene, distribuția alergenelor în mediu, concentrații prag, tipuri de expunere (interior, exterior), relație cu simptomele. Factori care influențează alergenicitatea.18. Molecule alergenice, izoalergene, epitopi, alergene majore și minore. Componente alergenice native și alergene recombinante. Componente alergenice specifice și cu cross-reactivitate (reactivitate încrucișată). panalergene, caracteristici, relevanță clinică.19. Polenuri de arbori, graminee și buruieni ca surse vegetale de aeroalergene, taxonomie. Metode pentru determinarea alergenelor de exterior, noțiuni de aerobiologie.20. Aeroalergene de origine animală (acarieni, animale de companie, gândaci) și fungică. Metode pentru determinarea alergenelor de interior.21. Alergene din veninuri și salivă de insecte himenoptere sau alte artropode, cross-reactivități.22. Alergene alimentare (cu importanță clinică la adult sau copil), surse ascunse, cross-reactivități.23. Haptene de contact din seria de referință europeană. Haptene de contact ocupaționale.24. Alergene medicamentoase și din latex, cross-reactivități.25. Extracte/molecule alergenice naturale, modificate și recombinante pentru diagnostic și imunoterapie. Caracterizare și standardizare in vitro a extractelor alergenice din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice, metode de standardizare in vitro și in vivo pentru cuantificarea potenței alergenice.26. Rinite alergice intermitente și persistente. Sindromul rinită alergică și astm coexistent. Comorbidități asociate rinitei alergice.27. Rinosinuzite alergice. Polipoza nazală. Rinoadenoidită cronică/vegetații adenoide.28. Astmul alergic la adult și copil. Astmul alergic la categorii speciale de pacienți (gravide, vârstnici, sportivi etc). Astmul de efort. Fenotipuri și endotipuri de astm.29. Astmul cu hipersensibilitate la aspirină/antiinflamatoare nesteroidiene neselective COX. Astmul cu hipersensibilitate la sulfiți.30 Astmul alergic ocupațional și alte alergii respiratorii ocupaționale.31. Aspergiloza bronhopulmonară alergică și alte afecțiuni cu hipereozinofilie în diagnosticul diferențial.32. Pneumonia eozinofilică acută și cronică, sindromul Löffler, diagnostic diferențial.33. Abordarea pacientului cu eozinofilie sanguină. Cauze de eozinofilie. Sindroame hipereozinofilice.34. Pneumonite de hipersensibilitate (alveolite alergice extrinseci).35. Sindrom de tuse cronică. Fibroza chistică și dischinezia ciliară primară, diagnostic diferențial.36. Conjunctivite alergice intermitente și persistente. Keratoconjunctivita vernală.37. Keratoconjunctivita atopică. Keratoconjunctivita sicca.38. Conjunctivita giganto-papilară. Blefaroconjunctivita alergică de contact.39. Urticaria spontană acută și cronică. Urticaria alergică, urticaria autoreactivă sau autoimună. Urticaria din parazitoze.40. Urticaria la factori fizici (dermografică, la rece, tardivă la presiune, solară etc) și alte fenotipuri de urticarie inductibilă (urticaria colinergică, aquagenică, de contact).41. Urticaria pigmentosa ca tip de mastocitoză cutanată; mastocitoza sistemică, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.42. Boala serului și sindroame de tip boala serului. Boli autoinflamatoare la copil și adult.43. Eritem fix medicamentos. Eritem polimorf și eritem nodos, diagnostic diferențial.44. Angioedemul fără urticarie asociată. Angioedemul histaminergic și bradikininergic.45. Dermatita/eczema atopică: etipatogenie, manifestări clinice.46. Dermatita/eczema atopică: diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial și tratament.47. Dermatita de contact alergică indusă de metale, adezivi, rășini, aditivi cauciuc, medicamente, plante.48. Dermatita de contact alergică indusă de ingrediente din cosmetice, alergocosmetologie. Dermatita fotoalergică și fototoxică.49. Dermatita de contact alergică ocupațională.50. Alergia alimentară IgE-mediată și non-IgE-mediată la adult și copil. Sindromul de alergie orală/sindromul polen-alimente. cross-reactivități alergenice.51. Esofagite eozinofilice și gastro-enteropatii eozinofilice. Boala celiacă și dermatita herpetiformă.52. Reacții de hipersensibilitate la aditivi alimentari. Intoleranțe alimentare cu mecanisme biochimice, alimente cu constituenți chimici vasoactivi. Sindroame controversate.53. Anafilaxia indusă de alimente cu sau fără cofactori asociați.54. Anafilaxia indusă de medicamente (farmacoterapie, imunoterapie). Anafilaxia indusă de extracte alergenice diagnostice și terapeutice.55. Anafilaxia indusă de înțepături de himenoptere (albine, viespi).56. Anafilaxia asociată cu factori fizici și anafilaxia idiopatică. Alergia la latex și la lichid seminal.57. Hipersensibilități la venin, salivă sau corp de insecte/artropode. Alergia la alfa-gal.58. Alergii medicamentoase mediate IgE și non-IgE-mediate, reacții adverse medicamentoase prin alte mecanisme de hipersensibilitate, manifestări clinice și paraclinice, diagnostic, noțiuni de farmacovigilență.59. Hipersensibilitatea la beta-lactamine și alte antibiotice sau chimioterapice. Reacții de hipersensibilitate la vaccinuri.60. Hipersensibilitatea la antiinflamatoare nesteroidiene și analgezice.61. Hipersensibilitatea la anestezice și miorelaxante, la plasmă și substituenți plasmatici. Anafilaxia perioperatorie.62. Hipersensibilitatea la substanțe de radiocontrast iodate și paramagnetice. Reacții de hipersensibilitate asociate dializei.63. Hipersensibilitatea la antihipertensive, agenți fibrinolitici și anticoagulante.64. Hipersensibilitatea la anticonvulsivante și medicamente de uz psihiatric.65. Hipersensibilitatea la antineoplazice, la insulină și antidiabetice orale.66. Teste cutanate prick și i.d. ca metode de diagnostic in vivo în alergologie.67. Teste cutanate patch ca metode de diagnostic in vivo în alergologie (cu haptene dn seria de referință europeană și serii speciale, test patch pentru atopie).68. Test cutanat i.d. la ser autolog și teste la agenți fizici în urticarie.69. Teste de provocare in vivo în alergologie, indicații, contraindicații.70. Biomarkeri celulari și umorali în evaluarea in vitro a inflamația alergică eozinofilică.71. Determinările imunoglobulinelor serice ca metode de diagnostic in vitro în alergologie.72. Determinarea imunoglobulinelor IgE serice totale, metode, valoare diagnostică.73. Metode in vitro de imunoanaliză automată de tip singleplex pentru determinarea IgE specifice serice față de extracte, componente alergenice native și recombinante.74. Metode in vitro de imunoanaliză de tip multialergen și multiplex pentru determinarea IgE specifice serice față de extracte, componente alergenice native și recombinante.75. Teste de activare a bazofilelor și de transformare limfocitară ca metode diagnostice in vitro.76. Profilaxia bolilor alergice și atopice. Măsuri de profilaxie a expunerii la alergene. Diete la pacientul alergic și cu reacții de hipersensibilitate. Managementul și prevenția reacțiilor adverse medicamentoase de hipersensibilitate.77. Tratamentul urgențelor alergologice. Dispozitive de autoinjectare a adrenalinei și dispozitive de administrare inhalatorie a medicamentelor.78. Imunoterapia alergenică administrată injectabil.79. Imunoterapia alergenică administrată noninjectabil.80. Imunoterapia cu anticorpi monoclonali anti-IgE, anti-citokine și alte terapii biologice pentru tratamentul cu fenotipare/endotipare a inflamației alergice. Tratamente imunomodulatoare nespecifice.81. Antihistaminice în alergologie.82. Antileucotriene și antidegranulante mastocitare în alergologie.83. Glucocorticosteroizi topici intranazali și inhalatori.84. Bronhodilatatoare beta(2)-adre, anticolinergice, teofiline.85. Glucocorticosteroizi topici cutanați/dermatocorticoizi. Inhibitori de calcineurină topici cutanați. Emoliente pentru hidratare cutanată.86. Imunodeficiențe primare cu producție anormal crescută de IgE: sindrom hiper-IgE, sindrom Wiskott- Aldrich, sindrom Omenn, IPEX; alte imunodeficiențe primare combinate ale celulelor T și B, ale celulelor fagocitare și alte sindroame bine definite, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.87. Hipogamaglobulinemia comună cu expresie variabilă (CVID), deficitul selectiv de IgA și alte imunodeficiențe primare predominant umorale, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.88. Angioedemul ereditar și alte imunodeficiențe prin deficite ale sistemului complement, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.89. Imunodeficiențe secundare neasociate infecției HIV; sindromul de imunodeficiență dobândită: infecții oportuniste, imunodiagnostic, sindromul inflamator de reconstrucție imună și hipersensibilitatea la medicația antivirală antiretrovirală, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.90. Lupus eritematos sistemic, lupus indus medicamentos, sindrom anti-fosfolipidic, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.91. Sindrom Sjögren, boala mixtă a țesutului conjunctiv și sindroame overlap; artrita reumatoidă, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare92. Scleroza sistemică, polimiozita și dermatomiozita, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare93. Granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (sindrom Churg-Strauss) și alte vasculite ale vaselor mici asociate ANCA (granulomatoza cu poliangeită Wegener, poliangeita microscopică), abordări interdisciplinare/multidisciplinare.94. Vasculita crioglobulinemică și vasculita IgA (purpura Henoch-Schönlein), abordări interdisciplinare/multidisciplinare95. Vasculita urticariană hipocomplementemică, vasculite ale vaselor medii, sindrom Behçet, vasculite secundare, sarcoidoza, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.96. Endocrinopatii autoimune, tiroidita autoimună, boala Graves; sindroame poliglandulare autoimune; miastenia gravis și sindromul miastenic Lambert-Eaton, scleroza multiplă, sindromul Guillain-Barré și neuropatii induse imunologic, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.97. Afecțiuni dermatologice buloase cu mecanism autoimun; citopenii autoimune; hepatite autoimună, ciroza biliară primitivă, colangita sclerozantă, boala Crohn și colita ulceroasă, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.98. Glomerulonefrite cu mecanism autoimun și prin complexe imune, sindromul Goodpasture, nefrite interstițiale acute prin hipersensibilitate medicamentoasă, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.99. Glucocorticosteroizi sistemici și alte strategii terapeutice de modulare a expresiei genice, inhibitori de calcineurină, sirolimus/rapamicina și micofenolat mofetil, imunosupresive citotoxice și metode imunosupresive.100. Terapia de substituție în imunodeficiențele primare. Imunoterapia cu citokine și anti-citokine, alți agenți imunomodulatori.
+
PROBA CLINICĂ: un caz clinic din tematica probei scrise
+
PROBA PRACTICĂ: din baremul de manevre, tehnici și activități practice
+
BAREMUL DE PROCEDURI/MANEVRE, TEHNICI/METODE ȘI ACTIVITĂȚI PRACTICE:1. Teste cutanate alergologice prick la alergene de mediu2. Teste cutanate alergologice prick, prick-prick la alergene alimentare3. Teste cutanate intradermice (medicamente, veninuri, ser autolog)4. Teste cutanate alergologice patch5. Teste cutanate alergologice prick sau patch la medicamente6. Identificarea pe baza aspectelor morfologice a polenurilor și plantelor polenizatoare, a surselor de aeroalergene de origine animală sau fungică7. Teste chimice/imunochimice pentru determinarea expunerii la alergene/haptene8. Determinare debitului expirator maxim instantaneu de vârf (PEF) prin peak flow-metrie9. Probe funcționale ventilatorii (spirometrie)10. Probe funcționale ventilatorii post-bronhodilatator11. Teste de provocare nazală/conjunctivală/bronșică, determinarea de biomarkeri celulari, umorali sau în aerul expirat ai inflamației alergice12. Teste de provocare alimentară și medicamentoasă13. Teste de provocare la efort, teste de provocare cu agenți fizici14. Teste alergologice cu alergene ocupaționale15. Imunoterapie alergenică, terapie cu anticorpi monoclonali, cu seruri/vaccinuri16. Utilizarea farmacoterapiei de urgență în alergologie17. Monitorizarea saturației oxigenului, a echilibrului acido-bazic18. Determinarea IgE totale serice prin nefelometrie sau alte metode cantitățive19 Determinarea IgE specifice serice față de alergene native prin metode de imunoanaliză in vitro20. Determinarea IgE specifice față de alergene recombinante prin metode de imunoanaliză in vitro21. Determinarea anticorpilor IgG serici antigen-specifici22. Determinarea componentelor sistemului complement23. Teste screening de laborator pentru imunodeficiențe primare umorale și celulare24. Teste de laborator pentru investigarea imunodeficiențelor primare și teste screening de laborator pentru imunodeficiențele dobândite25. Teste de laborator pentru determinarea autoanticorpilor26. Teste de laborator pentru determinarea complexelor imune circulante, teste de laborator pentru determinarea crioproteinelor27. Teste imunologice screening utilizate pre-transplantare28. Determinări imunologice de markeri serologici tumorali29. Determinări imunologice de markeri serologici virali30. Determinări imunologice de markeri serologici bacterieni31. Determinări imunologice de markeri serologici parazitari32. Electroforeza proteinelor serice, imunoelectroforeza, imunograma33. Deteminări de subseturi ale celulelor imune, de mediatori celulari, de markeri serici ai inflamației: 20034. Hemoleucograme la pacienți cu patologie imuno-alergică35. Investigații biochimice la pacienți cu patologie imuno-alergică36. Exsudate faringiene și nazale, analiza sputei37. Uroculturi, coproculturi, examene coproparazitologice la pacienți cu patologie imuno-alergică38. Explorări imagistice la pacienți cu patologie imuno-alergică39. Examene citologice în produse biologice la pacienți cu patologie imuno-alergică40. Examene anatomopatologice și imunohistochimice în patologia imuno-alergică2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ2.1. Competența profesională intrinsecă specialității Medicul specialist în Alergologie și Imunologie Clinică, ca urmare a promovării examenului de medic specialist, are dobândite competențele cuprinse în curriculum modulelor de pregătire. Medicul specialist are cunoștințe teoretice adecvate și deține aptitudini pentru proceduri/manevre, tehnici/metode și activități practice esențiale pentru practicarea specialității. Medicul specialist reprezintă un factor în luarea deciziilor clinice, comunicator, colaborator, cu aptitudini de management și de susținător al stării de sănătate, atât educațional, cât și profesional. Medicul specialist Alergologie și Imunologie Clinică profesează cu rol de expert medical prioritar în domeniul afecțiunilor alergice, conform competențelor care intră în standardul profesional, iar asistența de imunologie clinică se realizează întotdeauna în cadrul asistenței medicale multidisciplinare/interdisciplinare.2.2. Obligații Medicul specialist în Alergologie și Imunologie Clinică se supune obligațiilor etice, deontologice și profesionale stipulate de către Colegiul Medicilor din România și Ministerul Sănătății. PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII, Nume, prenume: Onițiu-Gherman Nadia Semnătura:
(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ a fost modificat de Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
+
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
2017 + Definiția specialității:Specializarea în Anatomie Patologică are scopul de a forma medici specialiști în sectorul profesional al diagnosticului anatomo-cito-histopatologic al bolilor, care include următoarele activități: examen macroscopic (la efectuarea necropsiei și la examinarea macroscopică a pieselor chirurgicale), examen microscopic citopatologic (pentru frotiuri, amprente și puncții aspirative cu ac fin etc.), examen histopatologic al fragmentelor de organ (pieselor) prelucrate la parafină (al biopsiilor obținute de la endoscopii, prin puncție - biopsie, al secțiunilor recoltate din piesele chirurgicale, sau al pieselor recoltate la necropsie), examen histopatologic la gheață (sau al fragmentelor de organ prelevate intraoperator), examen imunohistochimic și eventual examen ultrastructural.1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului
+
FIȘĂ POST REZIDENȚI ANATOMIE PATOLOGICĂa) Efectuează toate module teoretice și practice obligatorii, specifice Anatomiei Patologice.b) Deprinde abilități de efectuare a necropsiilor și de stabilire a diagnosticului de deces.c) Asistă și contribuie la formularea unui diagnostic histopatologic al pieselor de biopsie.d) Învață modul de formulare al unui diagnostic citopatologic.e) Asistă și contribuie la formularea unui diagnostic intraoperator (extemporaneu). Asistă și contribuie la interpretarea testelor de biologie și patologie moleculară.f) Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind protecția individuală a personalului expus profesional.g) Participă la activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).h) Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare cât și Regulamentul Intern al Laboratorului de Anatomie Patologică și al spitalului în care activează. Respectă reglementările de organizare a studiilor universitare de rezidențiat proprii universităților care coordonează aceste programe.i) Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul și îndrumătorul de rezidențiat.j) Respectă confidențialitatea tuturor aspectelor legate de locul de muncă, indiferent de natura acestora; normele PSI și de securitate a muncii; programul de muncă; codul de etică și deontologie profesională;k) Studiile clinice efectuate se fac obligatoriu cu avizul medicului curant al pacienților incluși și cu avizul comisiilor de etică ale spitalelor și/sau universităților. De asemenea se vor respecta standardele declarației de la Helsinki din 1975, revizuite în anul 2000.l) Să își însușească și să respecte prevederile legislației în domeniul securității și sănătății în muncă și măsurile de aplicare a acestora. Participă la instructajele periodice pe probleme de securitate și sănătate în muncă semnând fișa de instruire.m) Rezidenții efectuează concediul legal de odihnă conform programării coordonatorului de program, astfel încât să nu fie afectată pregătirea (de exemplu în cadrul unor module a căror durată depășește cel puțin dublul duratei concediului). După fiecare modul de pregătire, rezidenții au obligația să-și informeze coordonatorul sau directorul de program asupra etapei pregătirii.n) La finalul fiecărui modul de pregătire rezidenții sunt evaluați din tematica prevăzută în baremul de activități.o) Rezidenții își desfășoară întreaga activitate sub stricta supraveghere a îndrumătorului sau coordonatorului, utilizând abilitățile dobândite, în conformitate cu nivelul lor de pregătire.p) Rezidenții au dreptul să utilizeze, pentru informarea în specialitate, bibliotecile universitare și ale spitalelor în care efectuează stagiile de rezidențiat, bibliotecile electronice cu profil medical și de cercetare din instituțiile sau unitățile sanitare acreditate.q) Rezidenții pot participa la diverse forme de pregătire - cursuri, stagii și altele - conferințe și congrese în domeniul specialității, organizate pe plan național sau internațional, după informarea coordonatorului sau directorului de program și cu respectarea prevederilor Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii.r) Rezidenții au obligația să consemneze în caietul de monitorizare a pregătirii (logbook) următoarele aspecte:1. Lista cazurilor examinate conform baremului curricular, specificarea diagnosticului și, după caz, a manoperelor/procedurilor/tehnicilor efectuate, acestea fiind contrasemnate și parafate de îndrumătorul de rezidențiat;2. Detașările, perioada acestora și modulele efectuate pe durata detașării se vor efectua cu avizul coordonatorului de program;3. Modulele de pregătire, perioada în care au fost efectuate, evaluările și rezultatele obținute, cu semnătura și parafa coordonatorului sau directorului de program pentru modulul respectiv;4. Manifestările de educație medicală continuă la care au participat, cu numărul diplomei de participare;5. Lucrările științifice comunicate/publicate în situația în care respectivele manifestări științifice sunt elaborate sau finanțate cu sprijinul coordonatorului de program;6. Acuratețea datelor consemnate în caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului este certificată prin semnătură și parafă de către îndrumătorul sau responsabilul deformare în rezidențiat.
+
Structura programuluiModulul 1, anul I: Patologie generală Nr. ore curs: 400 Nr. ore practică: 8001. Tematică PATOLOGIA CELULARĂ Procesul de lezare celulară, morfologia leziunilor celulare reversibile și ireversibile. Necroza și apoptoza. Răspunsul organitelor celulare la lezarea celulară. Reacții celulare de adaptare ale creșterii și diferențierii: atrofia, hipertrofia, hiperplazia, metaplazia. Acumulări intracelulare ca urmare a tulburărilor de metabolism: lipide, proteine, glicogen, pigmenți. Hialinoza. Calcificarea patologică. INFLAMAȚIA ACUTĂ ȘI CRONICĂ Generalități despre procesul inflamator. Inflamația acută: modificările din focarul inflamator acut; clasificarea inflamației exudative. Inflamația seroasă, fibrinoasă, supurativă sau purulentă. Posibilități de evoluție ale inflamației acute. Abcesul și flegmonul, septicemiile și septico-pioemiile. Inflamația cronică: modificări celulare, modificările morfologice din inflamația cronică nespecifică. Inflamația granulomatoasă. Generalități și clasificare. Tuberculoza, sifilisul, lepra, boala zgârieturii de pisică, toxoplasmoza, reacția granulomatoasă de corp străin, sarcoidoza. PROCESUL DE VINDECARE Aspecte ale creșterii celulare (regenerarea). Repararea prin țesut conjunctiv (angiogeneza, fibroza). Vindecarea plăgilor. IMUNOPATOLOGIA Modificările morfologice în bolile determinate de hipersensibilizare. Respingerea transplantului. Boli autoimune: LES, sindrom Sjogren, scleroza sistemică, artrita reumatoidă, sindroame de deficiență imună primare și secundare. Amiloidoza. BOLI GENETICE Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli asociate cu defecte enzimatice: boli de stocaj lizozomal: boala Gaucher, boala Niemann-Pick tip A și B, boala Tay-Sachs, mucopolizaharidoze, glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creșterea celulară: neurofibromatoza tip 1 și 2. Anomalii genetice structurale (deleția, translocația, inversia, duplicația). Triploidia, Aneuploidia (heterozomală - Sindromul Turner, Sindromul Klinefelter, autozomală - Trisomia 21/Sdr. Down) MODIFICĂRI HEMODINAMICE Modificări morfologice în edem, hiperemie și congestie. Hemoragia. Tromboza. Sindromul de coagulare intravasculară diseminată. Embolia: trombembolia pulmonară și sistemică, embolia lipidică, embolia cu lichid amniotic și embolia gazoasă. Ischemia acută și cronică. Infarctul - tipuri de infarct. Leziuni morfologice în șoc. NEOPLAZIA Nomenclatură. Caracterele generale ale neoplasmelor benigne și maligne. Carcinogeneza. Biologia dezvoltării tumorale. Angiogeneza tumorală. Modificările clinico-patologice în tumori. Grading-ul și stadializarea neoplasmelor maligne. Diagnosticul morfologic în cancere. MORFOLOGIA BOLILOR INFECȚIOASE Infecții piogene bacteriene gram-pozitive; infecții virale eruptive ale copilului și adolescentului. Morfologia bolilor transmise sexual. Infecții oportuniste și asociate cu SIDA. Parazitoze, infecții fungice.2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 2, anul I: Tehnici de citogenetică și tehnici de Microscopie Electronică Nr. ore curs: 60 Nr. ore practică: 1201. Tematică.Caractere generale ale celulelor. Caracteristici morfologice ale celulelor. Celulele ca sistem superior organizat. Ordinea celulară internă. Celula și timpul. Suprafața celulei. Organizarea membranei celulare. Matricea extracelulară. Receptorii de membrană. Joncțiunile intercelulare. Schimburile prin membrană. Nucleul. Rolul și caracterele generale ale nucleului. Cromatina și cromozomii. Nucleolul. Membrana nucleară. Citoplasma și procesele celulare fundamentale. Matricea citoplasmatică. Organitele mișcării celulare. Organitele generatoare de energie. Organitele sintezei și secreției celulare. Organitele digestiei intracelulare. Incluziunile celulare. Bazele moleculare ale reproducerii. Replicarea ARN. Transcrierea mesajului genetic: biosinteza ARN. Traducerea mesajului genetic în biosinteza proteinelor. Ciclul celular, proliferarea și creșterea celulară.2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 3, anul II: Bioetică Nr. ore curs: 20 Nr. ore practică: 401. Tematică.TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.)III. Relația medic - pacient (I) - 2 ore1. Valori ale relației medic - pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic - pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic - pacient (II) - 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic - pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapiagenică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăTEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic - pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă).Modulul 4, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie cardio-vasculară Nr. ore curs: 80 Nr. ore practică: 1601. Tematică.PATOLOGIA VASCULARĂ Patologia arterelor: Ateroscleroza. Modificările morfologice vasculare în hipertensiune. Vasculite: arterita cu celule gigante, arterita Takayasu, poliarterita nodoasă (clasică), sindromul Kawasaki, poliangeita microscopică (poliarterita microscopică), angeita de hipersensibilizare sau leucocitoclazică, granulomatoza Wegener, trombangeita obliterantă (boala Buerger). Anevrisme: clasificare, tipuri de anevrisme. Disecția de aortă. Patologia venelor: tromboflebite, flebotromboze. Varice. Patologia intervențiilor terapeutice în boli vasculare.PATOLOGIA CARDIACĂ Leziunile cordului: cardiopatia ischemică acută și cronică. Modificările cordului în hipertensiunea arterială sistemică. Valvulopatii: modificări degenerative valvulare (degenerarea mixomatoasă a valvulei mitrale, prolapsul de valvă mitrală). Stenoza aortică calcificată, calcificarea inelului valvular mitral. Reumatismul cardiac acut și cronic. Endocardite. Cardiomiopatii primare (dilatativă, hipertrofică, restrictivă) și secundare. Miocardite. Patologia pericardului: lichide patologice pericardice. Angiocardiopatii congenitale. Insuficiența cardiacă.2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 5, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie respiratorie Nr. ore curs: 160 Nr. ore practică: 3201. Tematică.PATOLOGIA SISTEMULUI RESPIRATOR Sindromul de distresă respiratorie la adult și copil. Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă. Infecții pulmonare: Pneumonia lobară. Bronhopneumonia. Pneumoniile interstițiale (pneumonia atipică primară). Bronhopneumonia de aspirație. Abcesele pulmonare. Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară, tuberculoza pulmonară secundară, tuberculoza pulmonară progresivă. Pneumonia la bolnavii imunocompromiși. Boli interstițiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune, silicoza, berilioza), sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică. Tumorile bronho-pulmonare: carcinom bronhogenic, sindroame paraneoplazice, carcinom bronhiolo-alveolar, tumori neuroendocrine, metastaze pulmonare. Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii și acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare și secundare. Citologia aparatului respirator și a epanșamentelor.2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 6, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie hepato-digestivă Nr. ore curs: 200 Nr. ore practică: 4001. Tematică.PATOLOGIA APARAT DIGESTIV Patologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite și tumori. Patologia stomacului: anomalii congenitale, gastrite acute și cronice. Ulcerul gastro-duodenal. Tumorile benigne și maligne. Patologia intestinului subțire și colonului: Anomalii congenitale. Diverticuloza. Enterocolite infecțioase și neinfecțioase. Sindroame de malabsorbție. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică. Afecțiuni intestinale vasculare. Tumori benigne și maligne. Patologia apendicelui: apendicite acute și cronice; tumori.PATOLOGIA FICATULUI, CĂILOR BILIARE ȘI PANCREASULUI EXOCRIN Patologia ficatului: Icterul și colestaza. Hepatitele infecțioase virale acute și cronice. Infecții bacteriene, parazitare și helmintice. Hepatita autoimună. Hepatite induse medicamentos și de toxice: afecțiuni hepatice alcoolice. Steatoza non-alcoolică. Erori genetice ale metabolismului: hemocromatoza, boala Wilson, deficiența de alfa-1-antitripsină, hepatita neonatală. Ciroza hepatică. Hipertensiunea portală. Tumori benigne și maligne. Patologia căilor biliare: Colelitiaza. Colangita acută și cronică. Colecistita acută și cronică. Carcinomul veziculei biliare și al căilor biliare extra-hepatice. Patologia pancreasului exocrin: Fibroza chistică. Pancreatitele acute și cronice. Tumorile benigne și maligne.2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 7, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Citopatologie Nr. ore curs: 40 Nr. ore practică: 801. Tematică.Importanța citopatologiei în depistarea precoce a cancerelor genitale feminine. Principii generale ale citologiei hormonale. Citologia sarcinii. Leziuni distrofice fiziologice (menopauza). Evaluarea citologică a dezordinii menstruale. Leziuni distrofice prin procese de diferențiere epitelială, keratinizare, radioterapie și chimioterapie. Citologia proceselor inflamatorii depistate prin examenul frotiurilor cervico-vaginale. Leziuni intraepiteliale scuamoase.2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 8, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Hemato- și imunopatologie Nr. ore curs: 80 Nr. ore practică: 1601. Tematică. PATOLOGIA SISTEMULUI HEMATOPOIETIC ȘI LIMFOID Patologia măduvei hematogene: morfologia anemiilor, policitemiilor. Leucemii și boli mieloproliferative: leucemii acute, leucemia mieloidă cronică. Patologia ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute și cronice. Proliferări tumorale limfoide: limfoame și leucemii ale limfocitului B, limfoame și leucemii ale limfocitului T și NK, limfomul Hodgkin. Patologia splinei: substratul morfologic al splenomegaliilor. Patologia timusului: hiperplazia timică, timomul. IMUNOPATOLOGIA Caracterizarea celulelor sistemului imun (limfocit B, limfocit T, macrofage, celule dendritice etc.). Modificările morfologice în bolile determinate de hipersensibilizare. Respingerea transplantului. Boli autoimune: LES, sindrom Sjogren, scleroza sistemică, artrita reumatoidă, sindroame de deficiență imună primare și secundare. Amiloidoza.2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 9, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Nefropatologie și patologie uro-genitală masculină Nr. ore curs: 120 Nr. ore practică: 2401. Tematică. PATOLOGIA SISTEMULUI URINAR Anomalii congenitale renale. Nefropatii glomerulare: sindroamele clinice; alterări histologice; patogeneza leziunilorglomerulare: depunerea de complexe imune circulante și în situ, nefrita anti-membrană bazală glomerulară, activarea căii alterne a complementului. Glomerulonefrita proliferativă acută difuză postinfecțioasă. Glomerulonefrita rapid progresivă (cu semilune). Glomerulonefrita membranoasă (glomerulopatia membranoasă). Boala cu modificări minime (nefroza lipoidică). Glomerulonefrita membrano-proliferativă. Nefropatia cu IgA (boala Berger). Glomerulonefrita necrotizantă și proliferativă în focar (glomerulonefrita în focar). Glomerulonefrita cronică. Leziuni glomerulare în boli sistemice. Nefropatii tubulo-interstițiale: necroza tubulară acută; nefrita tubulo-interstițială; pielonefrite acute, cronice, nefropatia de reflux, nefrita tubulo-interstițială indusă de medicamente și toxine. Nefropatii vasculare: nefroangioscleroza benignă și malignă; stenoza arterei renale. Boli vasculare cu afectare renală. Boli chistice renale. Obstrucția tractului urinar (uropatia obstructivă), urolitiaza. Tumorile renale. Patologia tractului urinar inferior (ureter, vezică urinară, uretră): anomalii congenitale, inflamații, leziuni obstructive, tumori benigne și maligne. PATOLOGIA APARATULUI GENITAL MASCULIN Patologia penisului: anomalii congenitale, inflamații, tumori benigne și maligne Patologia testiculului și epididimului: anomalii congenitale, transformări regresive, inflamații, tumori ale cordoanelor spermatice, tumori paratesticulare, tumori testiculare. Patologia prostatei: inflamații, hiperplazia nodulară, tumori.2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 10, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologia ap. genital feminin și a glandei mamare Nr. ore curs: 200 Nr. ore practică: 4001. Tematică. PATOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ Metode morfologice de investigație. Patologia colului uterin: citologie cervico-vaginală, cervicite, polipi endocervicali, neoplazia intraepitelială cervicală, carcinom scuamocelular. Patologia corpului uterin: endometrioza, adenomioza, endometrite, leziuni dishormonale tumori benigne și maligne. Patologia salpingelui: inflamații acute și cronice, tumori. Patologia ovarului: inflamații, ovarul polichistic, pseudotumori și tumori. Patologia sarcinii: inflamațiile placentare, sarcina ectopică, boala trofoblastului gestațional. PATOLOGIA GLANDEI MAMARE Tulburări de dezvoltare. Citologia glandei mamare (secreție și puncție aspirativă. Inflamații. Mastopatia fibro-chistică. Carcinomul de glandă mamară: clasificare, tipuri histologice, factori de prognostic. Tumori stromale: fibroadenomul, tumora phillodes și sarcoamele. Metode de diagnostic morfologic ale carcinomului de glandă mamară. Alte tumori benigne și maligne. Ginecomastia.2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 11, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologia ap. endocrin Nr. ore curs: 80 Nr. ore practică: 1601. Tematică.PATOLOGIA SISTEMULUI ENDOCRIN Patologia glandei hipofize: adenoame. Patologia glandei tiroide: hipotiroidismul (cretinism, mixedem), hipertiroidismul (tireotoxicoza), boala Basedow-Graves, tiroidite acute și cronice, gușa difuză netoxică simplă, gușa multinodulară, tumori benigne și maligne. Citologia prin puncție aspirație a tiroidei. Patologia glandelor paratiroidiene: hiperparatiroidism primar și secundar. Patologia glandelor corticosuprarenale: hiperadrenalism (sdr. Cushing), hiperaldosteronism primar, sdr. adrenogenitale, deficiența de 21-hidroxilază, insuficiența adrenocorticală acută primară (sdr. Waterhouse-Friderichsen), insuficiența cronică primară (boala Addison). Tumori adrenocorticale. Patologia medulosuprarenalei: feocromocitom, neuroblastom, ganglioneuromul. Patologia pancreasului endocrin: modificări morfologice în diabetul zaharat tip I și II. Tumori: insulinom, gastrinom.2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 12, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Necropsii pediatrice/Patologie pediatrică Nr. ore curs: 160 Nr. ore practică: 3201. TematicăDefecte congenitale. Infecții perinatale. Prematuritatea și retardul de creștere intrauterină. Sindromul de detresă respiratorie a nou-născutului. Enterocolita necrotică. Sindromul morții subite a sugarului. Hidropsul fetal. Tumori și leziuni pseudotumorale ale sugarului și ale copilului. Diagnosticul molecular al afecțiunilor cu transmitere mendeliană și complexă.2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 13, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Dermatopatologie Nr. ore curs: 160 Nr. ore practică: 3201. Tematică.DERMATOPATOLOGIA Genodermatoze. Psoriazis. Lichen plan. Maladii buloase. Lupus eritematos. Tumori benigne și maligne ale pielii nonmelanocitare. Tumori benigne și maligne ale melanocitare: nevi nevocelulari, nevi displazici, melanom.2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 14, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Oftalmopatologie Nr. ore curs: 40 Nr. ore practică: 801. Tematică.PATOLOGIE OFTALMOLOGICĂ Malformații oculare Patologie tumorală și netumorală conjuctivală Patologie tumorală (retinoblastom, melanom ocular, limfoame) și netumorală (infecții oculare, glaucomul) a globului ocular2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 15, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie a țesuturilor moi Nr. ore curs: 80 Nr. ore practică: 1601. Tematică. PATOLOGIA ȚESUTURILOR MOITumori fibrohistiocitare, tumori ale țesutului adipos, ale țesutului muscular neted și striat, tumori vasculare, tumori cu origine incertă sau neclasificabile (sarcomul sinovial, sarcomul alveolar, sarcomul epitelioid, sarcom cu celule clare, PEC-oame etc.) PATOLOGIA MUȘCHIULUI SCHELETIC Atrofia de denervare. Distrofii musculare: boala Duchenne, boala Becker, distrofia miotonică. Miopatii inflamatorii, miopatii toxice. Boli ale joncțiunii neuro-musculare: miastenia gravis.2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 16, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie osteo-articulară Nr. ore curs: 40 Nr. ore practică: 801. Tematică.PATOLOGIA SISTEMULUI OSOS SCHELETICPatologia oaselor: Boli asociate cu matrice anormală: osteoporoza. Boli asociate cu deficiențe ale homeostaziei mineralelor: rahitismul și osteomalacia. Fractura. Infecții: osteomielite piogene, tuberculoza osoasă. Tumori osoase. Distrofii osoase și articulare.2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 17, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Medicină Legală Nr. ore curs: 80 Nr. ore practică: 1601. TematicăTanatologia medico-legală. Traumatologia medico-legală. Pruncuciderea. Probleme de obstetrică-ginecologie medico-legală. Probleme medico-legale privind determinarea sexului. Capacitatea sexuală la femeie. Capacitatea sexuală la bărbat. Infracțiuni privitoare la viața sexuală. Expertiza filiației. Simularea. Expertiza medico-legală psihiatrică. Elemente de deontologie medicală și răspundere profesională.2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 18, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie oncologică Nr. ore curs: 240 Nr. ore practică: 4801. Tematică.Nomenclatura neoplaziei. Caracterele generale ale neoplasmelor (benigne și maligne). Carcinogeneza. Biologia dezvoltării tumorale. Angiogeneza tumorală. Modificările clinico-patologice în tumori. Grading-ul și stadializarea neoplasmelor maligne. Diagnosticul morfologic în cancere. Tumori ale țesuturilor epiteliale (benigne și maligne); tumori ale structurilor mezenchimale (benigne și maligne).2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 19, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie ORL Nr. ore curs: 80 Nr. ore practică: 1601. TematicăPatologia cavității bucale: anomalii congenitale, inflamații și tumori (ale mucoasei, maxilarelor și glandelor salivare). Patologia căilor respiratorii superioare. Patologia urechii.2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).Modulul 20, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Neuropatologie Nr. ore curs: 80 Nr. ore practică: 1601. Tematică. Polineuropatii infecționase: lepra, difteria, Varicela-Zoster. Neuropatii traumatice. Tumori ale nervilor periferici. Malformații. Leziuni vasculare traumatice: hematomul epidural și subdural. Boli cerebro-vasculare: infarctul cerebral, hemoragia intracerebrală și hemoragia subarahnoidiană. Encefalopatia hipertensivă. Infecții: meningite acute bacteriene și virale. Infecții supurate acute în focar: abcesul cerebral, empiemul subdural, abcese extradurale. Meningo-encefalite bacteriene cronice: tuberculoza, neurosifilisul. Tumori primare și secundare.2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
+
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE: Specializarea în Anatomie Patologică se desfășoară în cadrul Disciplinelor de Anatomie Patologică din Facultățile de Medicină recunoscute de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, sub conducerea unui profesor universitar (sau conferențiar universitar), în Anatomie Patologică (activitățile teoretice și practice), respectiv în Serviciile de Anatomie Patologică ce dețin dotarea necesară (ale spitalelor mari), sub îndrumarea unui medic primar anatomopatolog cu experiență îndelungată (pentru stagiile practice). Conducătorul de rezidențiat va fi ajutat în activitatea de pregătire a rezidenților de alți membri ai disciplinei, precum și de medicii primari din rețeaua Ministerului Sănătății. Alegerea locului de desfășurare a Rezidențiatului se face cu ocazia promovării examenului de rezidențiat. Locul poate fi schimbat pe motive temeinice, o singură dată, dar numai pentru un centru de pregătire echivalent. Pentru unele module, locul de desfășurare a activității se poate efectua în alt centru bine utilat din țară sau străinătate. Pe perioada celor 5 ani de rezidențiat este obligatorie frecventarea zilnică a prosecturilor respective, dotate astfel încât să asigure o pregătire adecvată, teoretică și practică. Serviciile de Anatomie Patologică cuprind: Sala de necropsie (prosectura), Laborator de cito-histopatologie, Laborator de Imunohistochimie, eventual laborator de Microscopie electronică și de Biologie moleculară. Caietele de stagiu ale rezidenților sunt obligatorii, vor fi supravegheate de cadrele ce coordonează activitățile teoretice și practice și vor fi prezentate Comisiei de examen cu ocazia examenului final. Ele vor conține elemente ce vor certifica participarea directă a rezidentului la următoarele activități:– Necropsii: executare, diagnostic anatomo-patologic: ... 200– Diagnostice pe piese de biopsie/excizie chirurgicală + interpretare, imunohistochimie ... 8000– Diagnostice citopatologice ... 8000– Diagnostice intraoperatorii (biopsii extemporanee) ... 200
+
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE: Conform practicilor din Uniunea Europeană, apreciem activitățile teoretice la aproximativ 200 de ore pe an, iar pe cele practice la aproximativ 1000 de ore anual, astfel încât să se încadreze în cele 30 de ore de activitate săptămânală.A. Aria cunoștințelor generale: va asigura cunoștințe solide și moderne de histologie/biologie moleculară, genetică, patologie moleculară, precum și cunoștințe de statistică medicală.Sectoare: Histologie/Biologie moleculară Genetică medicală Patologie moleculară Statistică medicală BioeticăB. Aria diagnosticului anatomo-patologic: va asigura pregătirea în specialitate, începând cu noțiuni ferme de tehnici necropsice, tehnici histopatologice (orientare, prelucrare la parafină sau la gheață, colorații uzuale și speciale etc.), citopatologice, imunohistochimice, în fluorescență, microscopie electronică. Toată activitatea de diagnostic histo- și citopatologic va avea la bază cunoștințe aprofundate de histologie. Activitatea de formare a viitorului specialist va începe cu noțiuni teoretice de patologie generală, care vor fi urmate de cunoștințe aprofundate de patologie specială a diferitelor aparate și sisteme.Sectoare: Citologie și histologie: tehnici și criterii de diagnostic Necropsie: tehnici și criterii de diagnostic Citopatologie și histopatologie: tehnici și criterii de diagnostic Tehnici speciale: colorații speciale, tehnica de imunohistochimie, imunofluorescența, microscopie electronică etc. Patologie generală: obligatorie în primul an de rezidențiat Patologie specială: prin rotație, în următorii patru aniC. Aria Medicinei clinice: viitorul specialist va trebui să dețină cunoștințe clinice din diferite specialități pentru a fi capabil să realizeze corelații anatomo-clinice precum și cunoștințe de Neuropatologie, de Medicină Legală, Oncologie, ca specialități conexe.Sectoare: Patologie clinică și corelații anatomo-clinice Medicină Legală Oncologie Neuropatologie Stagiile din anul I - se desfășoară într-un singur serviciu de Anatomie Patologică și se finalizează cu un examen teoretic și practic. La sfârșitul fiecărui modul, din anii următori, după activitatea teoretică se va da un examen scris și oral/practic.
+
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii: Examenul final în specialitea Anatomie Patologică se organizează în centre universitare diferite, în funcție de numărul de rezidenți ce au efectuat pregătirea în specialitate, cu o Comisie propusă și aprobată de Comisia de Specialitate a Ministerului Sănătății Publice. El va consta dintr-o probă scrisă cu 10 de întrebări (3 ore), dintr-o tematică comunicată din timp (minim șase luni înainte de examen), o probă practică (efectuarea unei necropsii - executare, redactarea protocolului de necropsie și susținerea diagnosticului anatomo-patologic sau orientarea a două piese de excizie chirurgicală ce conțin tumori maligne) și o probă practică de diagnostic histopatologic (5 preparate histopatologice din patologie netumorală și 5 preparate din patologie tumorală). Medicul specialist certificat în urma promovării examenului în specialitatea Anatomie Patologică va efectua necropsii și va stabili diagnosticului de deces; va participa direct la orientarea macroscopică a prelevatelor și va formula diagnosticului histopatologic (al pieselor de biopsie, al celor excizate chirurgical sau al celor prelevate în timpul efectuării necropsiei); va formula diagnosticul citopatologic; va contribui la formularea diagnosticului intraoperator (extemporaneu); va contribui la interpretarea testelor de biologie și patologie moleculară. Examenul de medic specialist: Probe de evaluare, specifice programului:– probă scrisă Da– examen clinic Nu– probă de abilități/manualități Da– probă pe casetă video Nu– probă operatorie Nu– dizertație Nu
+
TEMATICA DE EXAMEN1. PROBA SCRISĂ1. Leziuni hemodinamice, (edem, hiperemie și congestie, hemoragie, hemostaza și tromboza, embolism, infarct, șoc)2. Inflamația-generalități3. Inflamația acută4. Inflamația cronică granulomatoasă5. Procese de vindecare: regenerarea și repararea conjunctivă6. Boli ale sistemului imun (lupus eritematos, poliartrita reumatoida, sclerodermie, sindrom Sjogren, sindrom de deficiență comună I și II. Amiloidoza.7. Patologia de transplant și SIDA8. Tulburări metabolice adaptative (atrofie, hipertrofie, hiperplazie și metaplzie)9. Acumulări intracelulare ale tulburărilor de metabolism (protidic, glucidic, lipidic, pigmenți, substanțe minerale)10. Agresiuni celulare reversibile și ireversibile. Necroza și apoptoza.11. Boli genetice: Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli associate cu defecte enzimatice - boli de stocaj lizozomal: boala Gaucher, boala Niemann-Pick tip A și B, boala Tay-Sachs, mucopolizaharidoze, glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creșterea celulară: neurofibromatoza tip 1 și 212. Neoplazii: generalități (etiopatogeneză, evenimente genetice, clasificări, gradare, stadializare, markeri tumorali, macroscopie, microscopie, extindere, efecte locale și sistemice).13. Tumori de părți moi: (tumori fibro-histiocitare, tumori ale țesutului adipos, ale țesutului muscular neted și striat, tumori vasculare) tumori cu origine incertă sau neclasificabile (sarcomul sinovial, sarcomul alveolar, sarcomul epitelioid, sarcom cu celule clare, PEC-oame etc.)14. Patologie netumorală osoasă.15. Patologie tumorală osoasă.16. Patologietumorală cutanată (carcinom bazocelular, carcinom spinocelular, nevi nevocelulari, melanom)17. Malformații congenitale cardiace18. Cardiopatia ischemică acută și cronică. Modificările cordului în hipertensiunea arterială sistemică.19. Valvulopatii20. Reumatismul cardiac acut și cronic.21. Endocardite.22. Cardiomiopatii primare (dilatativă, hipertrofică, restrictivă) și secundare. Miocardite.23. Patologia pericardului: lichide patologice pericardice24. Ateroscleroza. Modificările morfologice vasculare în hipertensiune.25. Vasculite.26. Patologia venelor27. Patologia căilor respiratorii: rinofaringite, laringite, traheite și bronșite. Patologie tumorală laringiană.28. Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.29. Infecții pulmonare: Pneumonia lobară. Bronhopneumonia. Pneumoniile interstițiale (pneumonia atipică primară). Bronhopneumonia de aspirație. Abcesele pulmonare.30. Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară, tuberculoza pulmonară secundară, tuberculoza pulmonară progresivă.31. Pneumonia la bolnavii imunocompromiși.32. Boli interstițiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune, silicoza, berilioza), sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică.33. Tumorile bronho-pulmonare: carcinom bronhogenic, sindroame paraneoplazice, carcinom lepidic, tumori neuroendocrine, metastaze pulmonare.34. Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii și acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare și secundare35. Patologia tumorală și netumorală a cavității bucale, glandelor salivare și faringelui36. Patologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite și tumori.37. Gastrite acute și cronice.38. Ulcerul gastro-duodenal.39. Patologie tumorală gastrică.40. Anomalii congenitale ale intestinului subțire și colonului.41. Patologie inflamatorie intestin subțire și colon (Diverticuloza. Enterocolite infecțioase și neinfecțioase. Sindroame de malabsorbție. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică. Afecțiuni intestinale vasculare.42. Patologie tumorală a intestinului subțire și colonului.43. Hepatite acute și cronice44. Ciroze hepatice45. Patologietumorală hepatică.46. Patologia colecistului și căilor biliare extrahepatice.47. Patologia pancreasului exocrin: fibroza chistică, pancreatita acută și cronică. Tumori benigne și maligne.48. Anomalii congenitale ale aparatului urinar49. Nefropatii glomerulare50. Nefropatii tubulo-interstițiale51. Patologia tumorală renală.52. Patologia vezicii urinare și a căilor urinare.53. Leucemii acute și cronice54. Patologia netumorală a ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute și cronice.55. Limfoame și leucemii ale limfocitului B56. Limfoame și leucemii ale limfocitului T și NK57. Limfomul Hodgkin.58. Patologia mediastinului.59. Malformații ale aparatului genital masculin. Orhiepididimite acute și cronice.60. Patologia tumorală a testiculului.61. Patologia tumorală a prostatei.62. Dezvoltarea embriologică și histologia aparatului genital feminin63. Malformațiile aparatului genital feminin64. Patologia vulvei și vaginului65. Patologia netumorală și tumorală a cervixului uterin66. Boala inflamatorie pelvină: inflamația gonococică, infecții puerperale, tuberculoza67. Hiperplaziile endometrului68. Tumorile corpului uterin69. Patologia salpingelui și a ligamentului larg70. Tumorile ovarului71. Boala trofoblastică gestațională72. Examenul macroscopic și histologia placentei normale73. Anomalii placentare, inflamații și tumori74. Citologia cervico-vaginală75. Patologia netumorală a glandei mamare76. Tumori mamare benigne și maligne77. Patologie tiroidiană netumorală78. Patologie tiroidiană tumorală79. Patologia glandei CSR.80. Patologia glandei MSR.81. Patologia pancreasului endocrin: modificări morfologice în diabetul zaharat tip I și II. Tumori: insulinom, gastrinom82. Malformațiile SNC83. Bolile vasculare ale SNC84. Inflamațiile SNC și meningelui85. Tumorile SNC și meningelui86. Patologia netumorală a sistemului nervos periferic87. Patologia tumorală a sistemului nervos periferic88. Legislația română privind Anatomia Patologică89. Principii de tehnică histopatologică: fixare, includere, colorații2. PRIMA PROBĂ PRACTICĂEfectuarea unei necropsii - executare, redactarea protocolului de necropsie și susținerea diagnosticului anatomo-patologic sau orientarea a două piese de excizie chirurgicală ce conțin tumori maligne.3. A DOUA PROBĂ PRACTICĂDiagnostic microscopic din tematica dată pentru lucrarea scrisă (cinci preparate netumorale și cinci preparate tumorale).
+
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)A. Efectuarea necropsiei: 200B. Diagnostic histopatologic: 80001. Orientarea materialului prelevat chirurgical: 80002. Prelucrarea tehnică (includere la parafină): 1003. Prelucrare tehnică (secționare la microtomn și criotom): 804. Prelucrare tehnică (colorații uzuale): 1005. Prelucrare tehnică (colorații speciale și imunohistochimie): 3006. Examinarea histopatologică din patologia cardiovasculară: 3007. Examinarea histopatologică din patologia digestivă și anexe: 15008. Examinarea histopatologică din patologia respiratorie: 5009. Examinarea histopatologică din patologia urinară: 30010. Examinarea histopatologică din patologia pielii: 45011. Examinarea histopatologică din neuropatologie: 10012. Examinarea histopatologică din patologia tumorală a țesuturilor moi: 80013. Examinarea histopatologică din patologia osoasă și articulară: 15014. Examinarea histopatologică din patologia endocrină: 10015. Examinarea histopatologică din patologia colului uterin: 100016. Examinarea histopatologică din patologia corpului uterin: 80017. Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine: 10018. Examinarea histopatologică din patologia ovarului: 50019. Examinarea histopatologică din patologia testiculului: 10020. Examinarea histopatologică din patologia epididimului: 10021. Examinarea histopatologică din patologia prostatei: 20022. Examinarea histopatologică din patologia glandei mamare: 900C. Diagnosticarea frotiurilor (citologie): 80001. Frotiuri cervico-vaginale: 60002. Frotiuri epanșamente: pleural, peritoneal, pericardic, articularetc.: 10003. Frotiuri puncție cu ac fin (tiroidă, glandă mamară, ganglioni etc.): 10002. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN ANATOMIE PATOLOGICĂ2.1. Competența profesională intrinsecă specialitățiiUrmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional)1. Activitatea din laboratorul de histopatologie:1.1. În timpul examenului extemporaneu s-au cu ocazia orientării pieselor chirurgicale, medicul anatomopatolog după ce a fost sesizat de asistent ia legătura cu medicul intervenționist sau cu serviciul clinic de unde provin biopsii/piese chirurgicale a căror pașaport de însoțire al prelevatelor nu este completat în întregime (date de identitate ale bolnavului: nume, prenume, vârsta, număr foaie de observație/număr din registrul de consultații și numărul carnetului de asigurare medicală; motivele de trimitere: diagnostic, suspiciunile de diagnostic, antecedente patologice etc.; numele scris citeț sau parafa medicului care trimite prelevatul la laborator; data de trimitere) și completează corect pașaportul;1.2. Orientează piesele chirurgicale/piese de la necropsii, descrie aspectul macroscopic (are obligația să descrie și să anunțe operatorul dacă biopsia/piesa chirurgicală a fost adusă în cantitate insuficientă, tardiv sau în condiții improprii de conservare), prelevează secțiuni/fragmente pentru examenul microscopic extemporaneu sau la parafină, le așează în punguțe de tifon sau în recipiente împreună cu numărul de identificare), verifică ce s-a scris la descrierea macroscopică, precizează în scris data orientării și semnează pașaportul, răspunzând de corectitudinea datelor; păstrarea pieselor până la darea rezultatului histopatologic este la latitudinea medicului anatomopatolog;1.3. Participă la includerea fragmentelor deshidratate în parafină, pentru o mai mare precizie a diagnosticului;1.4. Primește cupele histologice (la terminarea procesării de către tehnicieni), semnează pentru primirea lor, precizând și data.1.5. Efectuează citirea lamelor în maxim două zile, apoi dacă este cazul, se adresează șefului de secție pentru finalizarea diagnosticului histopatologic;1.6. Scrie/dictează/controlează corectitudinea transcrierii protocolului histopatologic care cuprinde: descriere macroscopică, descriere microscopică, diagnostic (inclusiv grading și stadializări, când este cazul) fiind direct răspunzător;1.7. După diagnosticare, lamele sunt returnate tehnicienilor care le păstrează, minim 10 ani.2. Activitatea din prosectură:2.1. Anunță șeful de serviciu/direcția, când decedatul, deși a primit scutire de necropsie, are suspiciuni de caz medico-legal. În cazul unui decedat din cauze care intră sub incidență medico-legală sau este un caz social, registraturile Laboratorului de Anatomie Patologică și a serviciilor clinice unde s-a produs decesul pornesc demersurile necesare.2.2. Participă la efectuare necropsiei decedatului (adult sau copil) împreună cu asistentul de prosectură, recoltează piese pentru precizarea diagnosticului histo-patologic, răspunde de procesul de îmbălsămare a cadavrului.2.3. Stabilește diagnosticul macroscopic (necroptic) al decedaților, stabilește împreună cu medicul clinician diagnosticul de deces pe care îl semnează fie medicul clinician fie medicul anatomo-patolog;2.4. PROTOCOLUL DE NECROPSIE ȘI DIAGNOSTICUL ANATOMO - PATOLOGIC SE SCRIU ÎN ACEEAȘI ZI DE CĂTRE MEDICUL ANATOMO-PATOLOG CARE SEMNEAZĂ, CODIFICĂ ȘI ÎȘI PUNE PARAFA.2.2. Obligații
+
Etice, deontologiceLegea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului Respectă normele de supraveghere, prevenire și control al infecțiilor nosocomiale conf. Ordinului MS nr. 916/2006.Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu modificările și completările survenite - Codul MunciiO.G. nr. 13/30.01.2003 în care se interzice complet fumatul în unitățile sanitare. Respectă Regulamentul de Ordine Interioară precum și normele de etică și deontologie profesională; Respectă normele tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare conf. Ordinului MS nr. 961/2016. Respecta Ordinul nr. 1226/2012 pentru aprobarea normelor tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale. Participă la instruirile periodice efectuate în cadrul unității privind protecția civilă, situații de urgență. Aplică prevederile rezultate din documentele sistemului de management calitate referitoare la procesele și activitățile desfășurate, aferente postului ocupat. Cunoaște prevederile H.G. nr. 857/2011 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele din domeniul sănătății publice
+
Profesionale1. Medicul Specialist Anatomo-patolog are responsabilitatea diagnosticului necroptic, citologic și histopatologic.2. Elaborează diagnosticul histopatologic folosind tehnicile de anatomie patologică de care dispune, în maxim 10 de zile lucrătoare din momentul primirii pieselor, cel puțin ca diagnostic de etapă.3. Consemneaza în buletinul histopatologic pe care îl eliberează, tehnici speciale de anatomie patologică care nu sunt disponibile în serviciul respectiv, pentru stabilirea cu precizie a diagnosticului.4. Efectuează examene extemporanee la cererea clinicianului, fiind recomandabil să fie anunțat cu 24 de ore înaintea intervenției chirurgicale.5. Refuza examenul extemporaneu în oricare dintre următoarele situații:– țesutul trimis este impropriu, din punct de vedere tehnic examenului histopatologic la gheață;– piesa trimisă sau leziunea este foarte mică, existând riscul prejudicierii diagnosticului la parafină;– în circumstanțe speciale care se apreciază după secționarea la gheață (de exemplu: noduli tiroidieni, ganglion limfatic suspect de malignitate limfoida)6. Elaborează buletinul histopatologic cuprinzând diagnosticul histopatologic, descrierea macroscopică a piesei, descrierea microscopică a piesei, concluzia/diagnostic, semnează și parafează.7. Elaborează diagnosticul citopatologic folosind tehnicile de care dispune, obligatoriu colorația Papanicolaou pentru frotiurile cervico-vaginale și facultativ dupa caz, colorații speciale.8. Consemnează numărul, dimensiunile, aspectul pe suprafață, aspectul pe secțiune al pieselor operatorii, date care vor fi incluse în buletinul histopatologic la rubrica examenului macroscopic al pieselor; reperează zonele interesante din punct de vedere al diagnosticului, recoltează și prelucrează corespunzător; piesele operatorii restante după recoltarea fragmentelor pentru examinarea histopatologică se vor păstra minimum 3 luni după elaborarea diagnosticului anatomopatologic.9. Dacă medicul anatomo-patolog consideră ca pentru stabilirea cu precizie a diagnosticului sunt necesare tehnici speciale de anatomie patologică care nu sunt disponibile în serviciul respectiv va consemna acest lucru în buletinul histopatologic pe care îl semnează, parafează și eliberează.10. Orientează piesele chirurgicale/piese de la necropsii, descrie aspectul macroscopic (are obligația să descrie și să anunțe asistentul dacă biopsia/piesa chirurgicală a fost adusă în cantitate insuficientă, tardiv sau în condiții improprii de conservare), prelevează secțiuni/fragmente pentru examenul microscopic extemporaneu sau la parafină, le așează în casete sau în recipiente împreună cu numărul de identificare, verifică ce s-a scris la descrierea macroscopică, precizează în scris data orientării și semnează fișa de însoțire a materialului bioptic, răspunzând de corectitudinea datelor;11. Primește lamele histologice (la terminarea procesării de către tehnicieni).12. Scrie/dictează/controlează corectitudinea transcrierii protocolului histo-patologic care cuprinde: descriere macroscopică; descriere microscopică, diagnostic (inclusiv grading, stadializari, limite operatorii, când este cazul) fiind direct răspunzător;13. După diagnosticare, lamele sunt returnate asistenților de laborator.14. Elibereaza blocurile de parafina și/sau lamele histopatologice în vederea unui consult, cu condiția asumării responsabilității returnării lor de către persoana care le solicită în scris și cu menționarea datelor de identitate ale acestuia.15. Efectuează teste de Imunohistochimie folosite la identificarea și demonstrarea rolului prognostic și predictiv al unor markeri precum și la raportarea semicantitativă a rezultatelor.16. Efectuează autopsii după studierea foii de observație a decedatului.17. Anunță șeful de serviciu/direcția, când decedatul, deși a primit scutire de necropsie are suspiciuni de caz medico-legal.18. Participă la efectuarea necropsiei decedatului (adult sau copil), recoltează piese pentru precizarea diagnosticului histopatologic.19. Stabilește diagnosticul macroscopic (necroptic) al decedaților pe care îl semnează.20. Redactează protocolul de necropsie în maximum 24 de ore de la efectuarea autopsiei conform standardelor în vigoare ale specialității, și îl trece în registrul de protocoale de autopsie al Serviciului de Anatomie Patologică.21. Completează Certificatul Medical Constatator de Deces în cazul în care se efectuează autopsia.22. Explică aparținătorilor leziunile găsite, mecanismul morții cu precizarea că rezultatul definitiv va fi stabilit numai după examenul microscopic.
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA
DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Nume, prenume:
Sajin Maria
Semnătura:
Observații:– nu trebuie uitat log-book-ul deja în uz, care fie nu se folosește, fie se folosește inadecvat. Trebuie repus pe rol și apreciat la justa valoare.– în cazul specialităților chirurgicale sau mixte este esențial, acolo fiind vorba de proceduri sau manopere în calitate de observator, ajutor sau prim operator– numărul procedurilor trebuie să fie fezabil, nu fantastic– ar fi de dorit elaborarea unei platforme electronice (log-book electronic) pentru monitorizarea pregătirii rezidenților, pe circuitul îndrumător de rezidențiat (responsabil de pregătire), centru universitar, MS ca supervizor.– o tematică de examen atașată unui curriculum nou nu poate intra pe rol decât abia atunci când vine vremea examenului pentru cei care au parcurs integral curriculumul respectiv, necum în același an cu implementarea curriculei noi. Cu alte cuvinte, peste 4-6 ani, din momentul aprobării, în nici un caz în 2016.
(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
+
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ
+
Structura modulelor și stagiilor de specialitate DEFINIȚIE: Anestezia și terapia intensivă este specialitatea medicală care asigură, prin mijloace farmacologice și tehnice specifice, pe de o parte condițiile necesare pentru desfășurarea actului chirurgical, a îngrijirii perioperatorii și a altor proceduri diagnostice/terapeutice iar, pe de altă parte, suportul indispensabil pacientului critic pentru evaluarea și tratamentul disfuncțiilor/leziunilor de organ. DURATA: 5 ani PREGĂTIRE TEORETICĂ 200 de ore/an Pregătirea rezidenților se face în centre universitare, sub conducerea unui profesor. Pentru fiecare modul este responsabil un cadru didactic. Pregătirea teoretică se face prin cursuri și seminarii, pe baza unei bibliografii recomandate pentru fiecare modul. Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
+
Tematica modulelor1. Baze fundamentale ale anesteziei.2. Anestezie generală. (tehnici)3. Anestezie locoregională. (tehnici)4. Funcția respiratorie și anestezia.5. Funcția cardiovasculară și anestezia.6. Sistemul nervos și anestezia.7. Tulburările metabolice și anestezia.8. Funcția renală și anestezia.9. Hemostaza și transfuzie.10. Anestezie în chirurgia generală.11. Anestezie în ORL, oftalmologie și stomatologie.12. Anestezie în obstetrică.13. Anestezie pediatrică.14. Terapie intensivă pediatrică și obstetricală.15. Medicina de urgență și toxicologie.16. Terapie intensivă în traumatologie.17. Terapie intensivă cardiovasculară.18. Terapie intensivă respiratorie.19. Terapie intensivă neurologică.20. Terapie intensivă metabolică și nutriție.21. Terapie intensivă digestivă.22. Terapie intensivă și patologia infecțioasă.23. Terapie intensivă renală.24. Terapie intensivă în patologia hemato-oncologică și transplant.25. Tulburări multisistemice la bolnavii critici.26. Evaluarea și etica.27. Organizare, drepturi și responsabilități.
+
PREGĂTIRE PRACTICĂ Stagii Anestezie 3 ani (36 luni) 30 luni în clinici universitare, 6 luni în serviciu acreditat, la alegere
Terapie intensivă - 2 ani (24 luni) în clinici universitare
Specialiștii în următoarele domenii pot aplica pentru diploma complementară în terapie intensivă.
Aceștia vor efectua stagiile de terapie intensivă și modulele 14-27
+
CURRICULA DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ Tematica modulelor - lecțiilor conferință
+
MODULUL 1. BAZE FUNDAMENTALE ALE ANESTEZIEI (fiziologie, farmacologie și fizică aplicată) Fiziologie– somnul și anestezia– termoreglarea– joncțiunea neuromusculară– sistemul nervos autonom Farmacologie– noțiuni generale de farmacologie (farmacocinetică, farmacodinamie, receptori, interacțiuni)– mecanismul de acțiune al anestezicelor– substanțe ● anestezice intravenoase ● sedative, hipnotice, psihotrope ● cu acțiune vegetativă (colinergice, parasimpaticolitice, catecolamine, alfablocante, alfa 2 agoniste, betablocante) ● anestezicele volatile și gazoase– mecanismul de acțiune al anestezicelor inhalatorii– absorbția și distribuția anestezicelor inhalatorii– efectele circulatorii și respiratorii ale anestezicelor inhalatorii– metabolismul și toxicitatea anestezicelor inhalatorii– farmacologia protoxidului de azot– anestezicele volatile halogenate ● substanțe cu acțiune relaxantă– farmacologia curarelor non-deporalizante– farmacologia curarelor deporalizante– antagoniști– monitorizarea funcției neuromusculare– droguri și boli care interferă cu acțiunea substanțelor relaxante musculare Durere-analgezie ● Fiziopatologia durerii ● Opiacee ● Alte analgetice ● Anestezice locale Mecanismul de acțiune al anestezicelor locale Farmacologia comparată a anestezicelor locale Analgetice morfinice utilizate în anestezia regională Agenți alfa agoniști utilizați în anestezia regională Fizica ● Fizica gazelor și vaporilor aplicată la anestezia prin inhalație
+
I. MODULUL 2. ANESTEZIE GENERALĂ (tehnici) Evaluarea preoperatorie– Consultul preanestezic de rutină (clinic, paraclinic, implicații medico-legale)– Implicațiile anestezice ale bolilor concomitente (cardio-vasculare, pulmonare, renale, gastrointestinale, hepatice, SNC, endocrine, hematologice).– Implicațiile anestezice ale terapiei medicamentoase cronice.– Evaluarea riscului operator și anestezic.– Riscul alergic.– Premedicația (scop, substanțe, căi de administrare, indicații). Probleme generale– Intubația traheală (tehnica, complicații)– Aparatul de anestezie (mașina de gaze, sisteme anestezice, vaporizoare)– Respiratoare utilizate în anestezie– Abordul venos în anestezie– Tehnici de anestezie intravenoasă (inducție, menținere, trezire, combinație de substanțe anestezice, modalități de administrare: bolus, discontinuu, continuu)– Tehnici de anestezie inhalatorie (inducție, menținere, trezire, substanțe anestezice)– Asigurarea homeostaziei bolnavului în timpul anesteziei– Terapie lichidiană perioperatorie– Supravegherea și monitorizarea bolnavului în timpul anesteziei ● monitorizarea de rutină ● monitorizarea profunzimii anesteziei ● monitorizarea concentrației gazelor și vaporilor anestezici ● monitorizarea ventilației ● monitorizare cardio-vasculară ● monitorizarea funcției renale ● monitorizarea temperaturii ● monitorizare de laborator (gaze sanguine, electroliți, glicemie, osmolaritate, coagulare)– Securitatea electrică în sala de operație– Fișa de anestezie– Informatizarea în anestezie– Incidentele și accidentele anesteziei generale– Hipotermia: prevenire, consecințe, metode de reîncălzire Perioada postanestezică imediată– Salonul de trezire/postoperator (organizare)– Monitorizare– Complicații– Aspecte medico-legale– Anestezie ambulatorie (tehnici, mod de organizare)
+
MODULUL 3. TEHNICI DE ANALGEZIE/ANESTEZIE LOCOREGIONALĂ Tehnici de anestezie locoregională (indicații, material utilizat, substanțe folosite, complicații) ● Noțiuni de anatomie– sistem nervos periferic– coloana vertebrală ● Anestezia locală prin infiltrație și anestezia de contact ● Anestezia regională intravenoasă ● Blocajele de nervi periferici ● Blocajul de nervi intercostali și blocul intrapleural ● Blocajele regionale centrale (subarahnoidian, peridural, caudal) ● Complicațiile locale, regionale și sistemice ale tehnicilor de anestezie regională ● Anestezia regională la copil (indicații, tehnici, incidente și accidente specifice) Terapia durerii ● Evaluarea durerii acute postoperatorii ● Terapia durerii acute postoperatorii ● Terapia durerii cronice
+
MODULUL 4. FUNCȚIA RESPIRATORIE ȘI ANESTEZIA Anatomia și fiziologia aparatului respirator Testele funcționale pulmonare. Bronhoscopia. Radiografia toracică și alte explorări paraclinice. Fiziopatologie– hipoxia– hiperoxia normobară– hipocapnia - hipercapnia– efectele respiratorii ale intubației traheale, ale anesteziei generale și regionale și ale actului chirurgical Patologia respiratorie– insuficiența respiratorie acută– ALI (injuria pulmonară acută)– ARDS (pulmon de șoc)– insuficiența respiratorie cronică– boala astmatică - status astmaticus– arsurile de căi aeriene și inhalarea de fum– pneumonia chimică prin aspirație de conținut gastric– infecțiile bronhopulmonare– obstrucția căilor aeriene superioare– embolia pulmonară– epanșamentele pleurale Terapie respiratorie– menținerea libertății căilor aeriene (intubația traheală, traheotomia, intubația traheală prelungită, vs. traheotomia)– oxigenoterapia normobară și hiperbară– terapia respiratorie adjuvantă– tehnici de suport ventilator mecanic (indicații, aparatură, tehnici convenționale, tehnici non convenționale, moduri de ventilație)– tehnici de "înțărcare"– oxigenarea extracorporală și eliminarea extracorporală de CO2 Anestezia la bolnavi cu suferințe pulmonare (evaluare, preparare, tehnic, ventilație postoperatorie)– anestezia la astmatic– anestezia la obez– anestezia la bolnavul cu insuficiență respiratorie cronică Anestezia în chirurgia toracică– anestezia pentru toracoscopie– anestezia în chirurgia esofagului
+
MODULUL 5. FUNCȚIA CARDIOVASCULARĂ ȘI ANESTEZIA Anatomia și fiziologia sistemului cardio-vascular– circulația coronariană Metode de explorare (electrofiziologia cardiacă, debitul cardiac și determinantele sale, presiunea arterială, ecocardiografia, cateterismul cardiac) Fiziopatologie– efectele anesteziei și operației asupra sistemului cardio-vascular normal (substanțele anestezice, anestezia și operația, ventilația artificială)– recunoașterea, evaluarea și tratamentul de urgență al hipertensiunii arteriale Farmacologie cardiovasculară ● Drogurile cu acțiune inotropă și drogurile vasoactive ● Terapia cu droguri anticoagulante, antiagregante, trombolitice Anestezia la bolnavi cu patologie cardiovasculară ● Anestezia la bolnavul coronarian. Ischemia perioperatorie ● Anestezia la bolnavi cu tulburări de ritm și conducere ● Anestezia la bolnavi cu valvulopatii (regurgitarea și stenoza mitrală, regurgitarea și stenoza aortică, prolaps de valvă mitrală) ● Anestezia la bolnavi cu insuficiență cardiacă ● Anestezia la bolnav hipertensiv ● Anestezia la bolnav în șoc Anestezia în chirurgia vasculară (carotidiană, aortică, periferică) Anestezia în chirurgia cardiacă ● Anestezia pentru înlocuiri valvulare ● Anestezia pentru pontaje coronariene ● Anestezia pentru cateterism cardiac și angioplastie ● Anestezia pentru pericardite Tamponada cardiacă (diagnostic, tratament) ● Anestezia la bolnavi cu hipertensiunea pulmonară și/sau cord pulmonar cronic Embolia pulmonară (diagnostic, tratament) Tehnici speciale ● Circulație extracoporeală ● Hipotensiune controlată ● Suport circulator mecanic (balon de contra pulsație, sisteme de asistare ventriculară)
+
MODULUL 6. SISTEMUL NERVOS ȘI ANESTEZIA Anatomie și fiziologie nervoasă ● Organizarea anatomo-funcțională a sistemului nervos central ● Circulația cerebrală ● Metabolismul cerebral Metode de diagnostic în neurologie ● Examenul clinic neurologic ● Metode de diagnostic paraclinic în neurologie (electroencefalograma, potențiale evocate, electromiograma, CT, RMN, angiografie, etc.) Fiziopatologie ● Edemul cerebral ● Stările de comă ● Moartea cerebrală (aspecte medicale și legale) ● Efectul anestezicelor asupra presiunii intracraniene și circulației cerebrale Monitorizarea funcției sistemului nervos central Anestezia și terapia intensivă a donatorului de organe Anestezia în neurochirurgie ● Chirurgia intracraniană supratentorială ● Chirurgia fosei posterioare ● Chirurgia anevrismelor cerebrale ● Chirurgia coloanei vertebrale Anestezia la bolnavi cu miastenia gravis sau alte miopatii
+
MODULUL 7. TULBURĂRILE METABOLICE ȘI ANESTEZIA Fiziologia și fiziopatologia termoreglării ● hipotermia indusă și accidentală ● hipertermia malignă ● șocul caloric Echilibrul hidroelectrolitic și acido-bazic normal și patologic Anestezia la bolnavul diabetic ● Diabetul zaharat (Forme clinice, comele cetozice și normocetozice, hipoglicemia) Anestezia în chirurgia tiroidiană Anestezia în chirurgia paratiroidiană Anestezia în chirurgia suprarenalei ● Feocromocitomul Anestezia în chirurgia hipofizei ● Tulburările funcției hipofizare
+
MODULUL 8. FUNCȚIA RENALĂ ȘI ANESTEZIA Anatomia și fiziologia rinichiului Fiziopatologia insuficienței renale acute și cronice ● Utilizarea diverselor droguri în insuficiența renală ● Metode de epurare extrarenală (hemodializa, ultrafiltrarea, dializa peritoneală, hemofiltrarea, hemoperfuzia) Anestezia la bolnavul cu insuficiență renală cronică Anestezia și terapia intensivă în transplantul renal Anestezia și terapia intensivă în chirurgia urologică
+
MODULUL 9. HEMOSTAZA ȘI TRANSFUZIE Hemostaza ● Coagularea și fibrinoliza fiziologică ● Tulburările congenitale de hemostază ● Coagularea intravasculară diseminată ● Prevenirea trombozelor Transfuzia ● Grupele sanguine (metode de determinare, principii de compatibilitate) ● Sângele integral (recoltare, conservare) ● Fracțiunile de sânge (metode de preparare, indicații) ● Transfuzia de sânge și fracțiuni ● Transfuzia masivă ● Complicațiile transfuziilor de sânge și fracțiuni ● Metode farmacologice de reducere a sângerării și transfuziei ● Metode de transfuzie autologă Anestezia la bolnavi cu suferințe hematologice (anemia și policitemia, anemii hemolitice autoimune, granulocitopenie, trombocitopenii și trombopatii, hemofilie și alte tulburări ale hemostazei, trombofilie)
+
MODULUL 10. ANESTEZIE ÎN CHIRURGIA GENERALĂ Anestezia în chirurgia digestivă (stomac, duoden, pancreas, intestin subțire, colon, rect) ● Complicații postoperatorii, incluzând fistule, infecția plăgii, eviscerația ● Ocluzia intestinală ● Anestezia pentru endoscopia digestivă ● Anestezia pentru chirurgia laparoscopică ● Anestezie pentru explorări în afara blocului operator ● Anestezie pentru radiologie intervențională Anestezia în chirurgia hepato-biliară ● Metabolizarea hepatică a drogurilor și substanțelor anestezice ● Anestezia la bolnavi cu suferință hepatică ● Anestezia pentru chirurgia căilor biliare ● Anestezia în chirurgia hepatică ● Transplantul hepatic ● Probleme de anestezie în transplanturi de organe (rinichi, ficat, cord) Anestezia în ortopedie (coloană, membrul superior, membrul inferior, chirurgie protetică și nonprotetică) Anestezia în chirurgia plastică ● Reimplantări de membre Anestezia în chirurgia urologică (prostată, nefrectomie, cistectomie) Anestezia ambulatorie Anestezia la bătrâni
+
MODULUL 11. ANESTEZIE ÎN ORL, OFTALMOLOGIE ȘI STOMATOLOGIE Anestezia în chirurgia ORL (ureche, laringe, chirurgia ce utilizează LASER) ● Laringectomie ● Chirurgie cu laser ● Endoscopie ● Chirurgia urechii medii ● Amigdalectomie, adenoidectomie Anestezia în chirurgia oftalmologică ● Locoregională ● Anestezie pentru globul ocular ● Anestezie pentru cataractă, decolare de retină, glaucom și strabism Anestezia în chirurgia maxilo-facială
+
MODULUL 12. ANESTEZIE ÎN OBSTETRICĂ Modificările fiziologice din timpul sarcinii ● Fluxul sanguin uterin. Activitatea uterină în timpul nașterii ● Căile durerii Fiziopatologie ● Transferul placentar al drogurilor anestezice ● Efectele substanțelor anestezice asupra mamei și fătului ● Suferința fetală acută și cronică ● Sarcina cu risc mare ● Eclampsia și preeclampsia Analgezia obstetricală Anestezia pentru expulzie Anestezia pentru cezariană Anestezia în urgențele obstetricale Anestezia pentru operații în timpul sarcinii Reanimarea nou-născutului
+
MODULUL 13. ANESTEZIA PEDIATRICĂ Particularitățile fiziologice ale nou-născutului și sugarului Farmacologia aplicată în anestezia pediatrică Generalități referitoare la tehnicile de anestezie adaptate la pediatrie ● Evaluare și pregătire preoperatorie ● Tehnici de anestezie adaptate la tipul intervenției chirurgicale ● Anestezie generală (circuite, intubație, anestezice) ● Anestezie regională (tehnici, substanțe) ● Abordul venos ● Echilibrul hidroelectrolitic ● Transfuzia în anestezia pediatrică ● Supravegherea copilului în timpul anesteziei ● Incidente și accidente perianestezice Anestezie specifică ● Amigdalectomie și adenoidectomie ● Proceduri diagnostice și terapeutice în afara blocului operator ● Copilul cu malformații congenitale cardiace ● Urgențele în anestezia pediatrică:– urgențe chirurgicale– omfalocel, laparoschizis– hernia diafragmatică– atrezia de esofag, ocluzia neonatală– invaginația intestinală acută– stenoza pilorică– torsiunea de testicul– apendicectomie– traumatologie:– arsuri– politraumatisme Analgezie postoperatorie
+
MODULUL 14. TERAPIE INTENSIVĂ PEDIATRICĂ ȘI OBSTETRICALĂ Tehnici adaptate copilului (abord vascular, intubație, ventilație) Patologie pediatrică– insuficiența respiratorie a nou născutului și copilului– adaptarea cardio-respiratorie la viața extra-uterină– oprirea cardiorespiratorie– moartea subită la nou-născut– traumatismele copilului– deshidratarea acută a nou născutului– insuficiența renală acută a nou-născutului– sindromul hemolitic uremic– corpi străini în căile aeriene– patologia farino-laringiană– convulsiile– purpura– tulburări de hemostază– intoxicațiile acute Urgențe obstetricale– sarcina toxică– hemoragii obstetricale– embolia cu lichid amniotic– sindromul HELLP– mola hidatiformă– placenta praevia– cardiomiopatia peripartum MODULUL 15. MEDICINA DE URGENȚĂ ȘI TOXICOLOGIE Organizarea unui sistem de medicină de urgență Probleme medico-legale ale urgențelor Organizarea și principiile de acordare a asistenței medicale în caz de catastrofă Tehnici folosite în medicina de urgență ● mijloace de transport medicalizat al unui bolnav critic (intra și extraspitalicesc)– analgezia și sedarea bolnavilor critici pe parcursul unui transport medicalizat ● evaluarea primară a unui politraumatizat, a unui bolnav cu insuficiență respiratorie, circulatorie sau neurologic în afara spitalului ● resuscitarea cardiorespiratorie (basic și advanced life support) ● tehnici de resuscitare volemică ● tehnici de abord al căilor aeriene și de ventilație artificială ● tehnici de monitorizare Oprirea cardiocirculatorie (cauze, forme, basic și advanced life support) Accidente vasculare cerebrale: hemoragie cerebrală, hemoragie meninge Urgențe hipertensive Sindroame coronariene acute Convulsii Durerea și analgezia în mediu extraspitalicesc Intoxicații ● conduita generală în intoxicații ● medicamentoase– supradozarea medicamentelor și întreruperea lor (barbiturice, narcotice, salicilați, alcool, cocaina, antidepresive triciclice, acetaminofen altele) ● toxicomanii ● produse industriale și domestice– substanțe caustice ● gaze (fum de incendiu, monoxid de carbon) ● mușcătura de șarpe Leziuni datorate temperaturiia. Hipertermia, șocul termicb. Hipotermia, degerăturile Accidente prin agenți fizici (submersia, electrocutarea, iradierea, plonjarea) Răul de altitudine Răul de decompresie Accesul palustru grav Îngrijirea pielii și a rănilor Terorismul biologic și chimic
+
MODULUL 16. TERAPIE INTENSIVĂ ÎN TRAUMATOLOGIE ● Evaluarea primară și resuscitarea unui politraumatism (în afara spitalului și la sosirea în spital) ● Evaluarea secundară și transferul unui politraumatism ● Imagistica la politraumatizați ● Traumatisme craniocerebrale ● Traumatisme medulare ● Traumatisme toracice penetrante și nepenetrante ● Traumatisme abdominale ● Traumatisme osoase, incluzând coloana vertebrală, pelvisul și extremitățile ● Leziuni prin strivire ● Embolia grăsoasă ● Îngrijirea bolnavului cu arsuri (terapia intensivă în primele 72 ore)
+
MODULUL 17. TERAPIE INTENSIVĂ CADIOVASCULARĂ Fiziologie Evaluarea funcției cardiace și a variabilelor hemodinamice ● determinanții debitului cardiac ● reglarea presiunii arteriale ● principiile transportului și utilizării oxigenului ● efectele hemodinamice determinate de aparatele de asistare ventilatorie Tehnici ● principiile monitorizării electrocardiografice, măsurarea temperaturii tegumentelor, măsurători transcutanate ● monitorizarea hemodinamică non-invazivă ● ecocardiografie ● complicațiile angioplastiei ● monitorizarea hemodinamică invazivăa. principiile de funcționare a transductorilorb. întreținerea semnalelor, calibrarea, ajustareac. tehnici de afișared. principiile cateterizării arteriale, venoase centrale, arterei pulmonare și monitorizarea presiunilor Patologie cardiovasculară ● șocul și complicațiile sale ● insuficiența cardiacă post circulație extracorporeală ● infarctul miocardic și complicațiile sale ● aritmiile și tulburările de conducere ● indicațiile pentru diversele tipuri de pace-maker ● disecția de aortă ● ruptura anevrismului de aortă ● embolia pulmonară - aerică, grăsoasă, cu lichid amniotic, tromboembolism ● edemul pulmonar-cardiogen, non-cardiogen ● tamponada cardiacă și alte afecțiuni percardice acute ● valvulopatii acute și cronice care pun în pericol viața ● afecțiuni vasculare periferice și aortice acute, inclusiv fistula arterio-venoasă ● complicațiile acute ale cardiomiopatiei și miocarditei ● hipertensiunea pulmonară și cordul pulmonar ● bolile congenitale cardiace modificările fiziologice cu reparare chirurgicală Terapie specifică cardiovasculară ● tratamentul vasoactiv și inotrop ● terapia trombolitică și anticoagulantă ● antianginoase ● antiaritmice ● soluții de umplere volemică ● managementul perioperator al pacientului ce va fi supus unei intervenții cardiovasculare ● managementul urgențelor hipertensive ● metode de asistență ventriculară
+
MODULUL 18. TERAPIE INTENSIVĂ RESPIRATORIE Fiziologie ● reglarea ventilației ● mecanica ventilatorie ● fiziologia mușchilor respiratori ● schimburile gazoase ● variațiile capniei Tehnici ● menținerea permeabilității căilor respiratoriia. managementul de urgență al căilor respiratoriib. intubația endo-trahealăc. traheostomia, deschisă și percutanăd. intubația prelungită vs. traheostomie ● ventilația mecanicăa. ventilație mecanică în presiune și volumb. presiune pozitivă end-expiratoriec. indicațiile ventilației mecaniced. moduri de ventilație– ventilație intermitent obligatorie– presiune continuă pozitivă– ventilație cu raport inversat– ventilație cu suport presional– ventilație cu suport de volum– ventilație cu presiune negativă– ventilația pulmonară diferențială– ventilația non-invazivă cu control presional– ventilația pe un plămân– ventilație cu frecvență înaltăe. barotrauma și volutraumaf. criteriile de detubare și tehnici de sevrareg. oxigenarea extracorporealăh. hipercapnia permisivăi. ventilație cu lichidj. terapie cu surfactant pulmonar ● oxigenoterapia ● oxigenarea hiperbară ● drenajul pleural ● imagistica toraco-pulmonară ● monitorizarea respiratorie (presiunea căilor respiratorii, presiunea intratoracică, volumul curent, pulsoximetria, raportul spațiu mort/volum curent, complianța, rezistența, capnografie) Patologie ● insuficiența respiratorie acutăa. insuficiența respiratorie hipoxemică, inclusiv sindromul de detresă respiratorie acutăb. insuficiența respiratorie hipercapnicăc. insuficiența respiratorie cronică acutizată ● statusul astmatic ● inhalarea de fum, arsurile căilor respiratorii ● aspirația ● complicații respiratorii postoperatorii ● traumatismele toracice (voletul costal, contuzia pulmonară, fracturi costale) ● infecțiile bronhopulmonare, inclusiv bronșiolita ● obstrucția căilor respiratorii superioare ● fistule bronhopleurale ● polineuropatia bolnavilor critici și efectele prelungite ale blocanților neuromusculari ● chilotoraxul ● hemoragia pulmonară și hemoptizia ● afecțiuni pleurale– Empiemul– Efuziunea pleurală– Pneumotoraxul– Hemotoraxul Terapie ● oxid nitric și prostaglandine ● bronhodilatatoare ● analeptice respiratorii ● fluidificante bronșice ● kinesiterapia ● aerosoloterapie ● terapia pozițională (decubit ventral, terapia rotațională)
+
MODULUL 19. TERAPIE INTENSIVĂ NEUROLOGICĂ Fiziologie ● organizarea anatomo-funcțională a sistemului nervos central ● circulația cerebrală ● metabolismul cerebral Tehnici ● Examenul clinic neurologic ● Metode de diagnostic paraclinic în neurologie (electroencefalograma, potențiale evocate, electromiograma, CT, RMN, angiografie, etc.) ● Monitorizarea funcției sistemului nervos central (presiune intracraniană, flux sangvin cerebral, rata metabolismului, electroencefalograma, Doppler transcranian) ● Diagnosticul morții cerebrale ● Diagnosticul și managementul statusului vegetativ persistent Patologie ● Edemul cerebral ● Stările de agitație acută ● Stările de comă– Metabolică– Traumatică– Infecțioasă– Leziuni de substanță cerebrală– Vasculară-anoxică și ischemică– Indusă medicamentos Evaluarea și prognosticul ● Hidrocefalia - funcționalitatea și disfuncția șuntului ● Statusul epilpetic ● Infecțiile grave ale sistemului nervos central (abces, encefalită, meningită) ● Sângerările intracraniene traumatice și netraumatice– Subarahnoidiană– Intracerebrală– Epidurală– Altele (subdurală) ● Traumatisme cerebrale ● Traumatisme medulare ● Leziunea axonală ● Hipotermia accidentală ● Șocul caloric ● Hipertermia malignă ● Complicațiile neuromusculare ale bolnavului critic ● Afecțiunile neuro-musculare ce determină insuficiența respiratorie– poliradiculonevritele– scleroza laterală amiotrofică– miastenia gravis– miopatiile (Duchenne etc.) ● Probleme psihiatrice la bolnavul critic ● Probleme psihologice pentru bolnavi, rudele bolnavilor și personalul medical Terapie ● Managementul perioperator al pacientului ce va fi supus unei intervenții neurochirurgicale ● Managementul hipertensiunii intracraniene, incluzând monitorizarea presiunii intracraniene ● Managementul durerii: intravenos, oral, transdermic, regional și axial ● Blocarea neuro-musculară: utilizare, monitorizare și complicații ● Sedarea în reanimare
+
MODULUL 20. TERAPIE INTENSIVĂ METABOLICĂ ȘI NUTRIȚIE Fiziologie ● Metabolismul apei și electroliților ● Echilibrul acido-bazic ● Reglarea glicemiei ● Necesarul nutrițional ● Termoreglarea Tehnici ● Monitorizarea hidroelectrolitică și acido-bazică ● Monitorizarea metabolică (consumul de oxigen, producția de dioxid de carbon, calorimetria indirectă) Patologie ● Tulburări hidroelectrolitice (deshidratări, hiperhidratări, disnatremii, diskaliemii, alterarea metabolismului calciului, magneziului, fosfatului) ● Tulburări acido-bazice ● Diabetul zaharat– coma hiperosmolară cetozică și non-cetozică– hipoglicemia ● Disfuncția tiroidiană (furtuna tiroidiană, coma mixedematoasă, sindromul "sick euthyroid") ● Criza și insuficiența adrenală (primară și secundară) ● Alterarea metabolismului hormonului antidiuretic ● Feocromocitomul ● Insulinomul ● Tulburări metabolice moștenite Terapie ● Terapie volemică ● Terapia tulburărilor hidroelectrolitice și acido-bazice ● Managementul glicemiei ● Suportul nutriționala. Enteral și parenteralb. Evaluarea necesarului nutrițional, incluzând calorimetria indirectăc. Imunonutriția și formule speciale
+
MODULUL 21. TERAPIE INTENSIVĂ DIGESTIVĂ Fiziologia ● Fiziologia tubului digestiv ● Fiziologie hepatică Tehnici ● Dozarea medicamentelor în insuficiența hepatică ● Explorarea abdominală în reanimare Patologie ● Hemoragiile digestive superioare ● Hemoragiile digestive inferioare ● Insuficiența hepatică acută fulminantă ● Insuficiența hepatică cronică și ciroza hepatică ● Colecistita nelitiazică ● Ocluzia intestinală ● Megacolonul toxic și sindromul pseudo-obstructiv (Oligvie) ● Colite acute grave ● Icterul ● Afecțiuni inflamatorii acute intestinale ● Afecțiuni acute vasculare ale intestinului, incluzând infarctul mezenteric ● Perforațiile acute ale tractului digestiv ● Ruptura de esofag ● Peritonitele postoperatorii ● Pancreatita acută cu șoc ● Fistulele digestive externe postoperatorii ● Modificările de la nivelul tubului digestiv în stress (insuficiența tubului digestiv) Terapie ● Dozarea medicamentelor în insuficiența hepatică ● Managementul perioperator al pacientului chirurgical ● Profilaxia ulcerului de stress ● Modificatori ai tranzitului intestinal ● Transplantul hepatic ● MARS
+
MODULUL 22. TERAPIA INTENSIVĂ ÎN PATOLOGIA INFECȚIOASĂ Evaluarea febrei la pacienții din unitatea de terapie intensivă Diagnosticul de infecție Diagnosticul de sepsis Clasificarea infecțiilor Infecțiile în legătură cu îngrijirea medicală în spital și în Terapia intensivă Controlul infecțiilor în spital și în terapie intensivă Riscul infecțios al personalului medical Mecanismele rezistenței la antibiotice Patologie ● Celulita și gangrena gazoasă ● Tetanos ● Infecții fungice ● Mediastinite ● Febra postoperatorie ● Imunodepresia– Infecțiile oportuniste la pacienții critici– Sindromul imunodeficienței dobândite– Bolnavul cu transplant– Bolnavul neoplazic Terapie ● Controlul infecțiilor în unitățile speciale de terapiea. Dezvoltarea rezistenței la antibioticeb. Precauții universalec. Izolarea ● Antibioprofilaxie în chirurgie ● Antibioterapie de primă intenție ● Reacțiile adverse ale agenților antimicrobieni ● Antibiotice și antifungice: mecanisme de acțiune, indicații la bolnavul critic ● Antivirale ● Suportul în serviciul de terapie intensivă a pacienților imunodeprimați
+
MODULUL 23. TERAPIE INTENSIVĂ RENALĂ Fiziologie ● Formarea urinii ● Fiziologie renală ● Reglarea renală a echilibrului hidro-electrolitic Tehnici ● Interpretarea electroliților urinari ● Evaluarea oliguriei ● Dozarea medicamentelor în insuficiența renală Patologie ● Insuficiența renală acută: prerenală, renală, postrenală– Etiopatogenia insuficienței renale acute– Fiziopatologie (mecanismele oligoanuriei: tubulare, vasculare, glomerulare, mecanismele poliuriei)– Leziuni anatomopatologice– Simptomatologia insuficienței renale acute (simptomatologia clinică: manifestări respiratorii, cardiovasculare, cutanate, digestive, renale, endocrine, hematologice, neuro-psihice, generale).– Fazele insuficienței renale acute: oligoanuria, anuria, reluarea diurezei, recuperare funcțională)– Semnificația laboratorului în diagnosticul insuficienței renale acute– Rolul imagisticii în diagnosticul insuficienței renale acute– Monitorizarea în insuficiența renală acută– Particularități diagnostice ale formelor patogenice de insuficiență renală acută: prerenală, renală și postrenală. Formele clinice ale insuficienței renale acute.– Complicații, evoluție și prognostic– Tratamentul suportiv și nutriția în insuficiența renală acută– Antibioticele în insuficiența renală acută ● Insuficiența renală cronică ● Rabdomioliza ● Afecțiunile sistemice care afectează rinichii (purpura trombotică trombocitopenică, sindromul hemolitic-uremic) ● Uropatii obstructive, retenția acută de urină ● Sângerări ale tractului urinar Terapie ● Principiile terapiei de substituție renală și metodele asociate (hemodializa, dializa peritoneală, ultrafiltrarea, hemofiltrarea arterio-venoasă continuă, hemofiltrarea venovenoasă continuă) ● Metode de epurare extrarenală Hemodializa– Bazele fizico-chimice– Definiția rinichiului artificial, elementele sistemului de hemodializă, procesele fizico-chimice la nivelul membranei semipermeabile, caractere operaționale ale dializorului, aplicații clinice ale difuziunii și ultrafiltrării– Chirurgia dializei. Noțiuni de anatomie, principii și strategia accesului vascular, tehnici de realizare a accesului vascular, incidente și accidente– Dializantul - soluții de dializă. Compoziția dializantului, preparare, proprietăți fizice, chimice și biologice, controlul, probleme de organizare– Circuitul extracorporeal - anticoagulare. Hemostaza normală, modificări ale hemostazei prin interacțiunea cu suprafețele artificiale, investigarea coagulării în practica hemodializei, medicația anticoagulantă, antiagregantă și trombolitică, metode de heparinizare a circuitului extracorporeal, coagularea circuitului extracorporeal– Dializoare. Caracteristicile dializorului ideal, tipuri de dializoare în practica clinică, membranele de dializă - calități, tipuri, transferul substanțelor prin membrane, componentele funcționale ale dializorului, circulația sângelui și a dializantului prin dializor, parametri de apreciere a performanțelor unui dializor– Monitorizare și tehnica hemodializei. Monitorizarea circuitului sanguin extracorporeal, monitorizarea circuitului dializantului, monitorizarea dializei, dializa secvențială și dializa cu bicarbonat– Indicațiile și contraindicațiile hemodializei– Strategie și eficiența hemodializei. Inițierea hemodializei, strategii în abordul vascular inițial, investigarea pacienților dializați– Incidentele, accidentele și complicațiile hemodializei. Complicații acido-bazice, cardiovasculare, hematologice, hidroelectrolitice, neurologice, probleme de metabolism, imunitatea pacienților dializați, complicații infecțioase și manifestări musculo-cutanate; complicații generate de soluția de dializă, de tehnica dializei, de defecțiuni tehnice; incidente și accidente determinate de accesul vascular; reacții la materialele de dializă, probleme legate de biocompatibilitate– Alte metode de epurare extrarenală. Ultrafiltrarea, hemofiltrarea, ultrafiltrarea secvențială: generalități, bazele teoretice, probleme tehnice, proceduri, avantaje și dezavantaje, perspective– Administrarea medicamentelor la bolnavul dializat– Epurarea extrarenală în intoxicațiile acute ● Dializa peritoneală– date generale– anatomia funcțională a peritoneului– fiziologia peritoneului– bazele fizico-chimice și factorii care influențează eficiența dializei peritoneale– soluțiile folosite în dializa peritoneală– tehnica dializei peritoneale– determinarea eficienței dializei peritoneale– indicațiile și contraindicațiile dializei peritoneale– complicațiile dializei peritoneale. ● Plasmafereza– bazele teoretice ale plasmaferezei– principii de tratament– probleme tehnice– aplicații terapeutice– complicațiile plasmaferezei– tehnici noi de plasmafereză ● Hemoperfuzia
+
MODULUL 24. TERAPIE INTENSIVĂ HEMATO-ONCOLOGICĂ ȘI ÎN TRANSPLANT Defecte acute de hemostază ● Trombocitopenia/trombopatia ● Coagularea intravasculară diseminată ● Fibrinoliza acută ● Anomalii congenitale Tulburări hemolitice acute, incluzând microangiopatia trombotică Sindroame acute asociate cu neoplasme și terapia antineoplazică Tulburări hematologice acute asociate terapiei antineoplazice Tulburări de hemostază la nou-născut Siclemia Anticoagularea și terapia fibrinolitică ● Terapia cu anticoagulante, antiagregante și terapia fibrinolitică ● Profilaxia tromboembolismului Anemia în unitatea de terapie intensivă ● Indicațiile transfuziei Imunologie și transplant ● Principiile transplantului (donarea de organe, prelevarea, păstrarea, transportarea, alocarea, implantarea, menținerea donatorilor de organe, programele naționale privind transplantul de organe) ● Imunosupresia ● Transplantul de organe: indicații de terapie pre- și postoperatorie ● Bolile infecțioase legate de transplant Principiile terapiei cu produși de sânge ● Transfuzia de masă eritrocitară ● Transfuzia de plasmă proaspătă congelată ● Transfuzia de masă trombocitară ● Transfuzia de crioprecipitat ● Concentrate de factori specifici ai coagulării ● Albumina, fracțiuni ai proteinelor plasmatice ● Substituenți ai hemoglobinei ● Agenți farmacologici care modifică necesarul transfuzional (acidul aminocaproic, aprotinina) ● Eritropoetina
+
MODULUL 25. TULBURĂRI MULTISISTEMICE LA BOLNAVUL CRITIC ● Răspunsul neuroendocrin, metabolic și inflamator la agresiune– Fenomenologia sindromului de stress– Modificări fiziopatologice induse de injurie (compensarea cardiovasculară, retenția de apă și sare, modificări metabolice, procesul de reparație tisulară, imuno-modularea)– Răspunsul celular la agresiune ● Structura și funcționarea sistemului imunitar– mecanisme locale– mecanisme sistemice:– răspunsul imun inflamator (elemente celulare și elemente umorale)– imunitatea specifică (elemente umorale și elemente celulare) ● Modificări imunologice la bolnavul critic ● Fiziopatologia generală a stărilor de șoc ● Șocul hipovolemic (cauze, mecanisme, tratament) ● Șocul traumatic (fiziopatologie, tratament) ● Șocul cardiogen (cauze, mecanisme, tratament) ● Șocul anafilactic (fiziopatologie, tratament) ● Infecție, sepsis, șoc septic ● Tratamentul șocului septic ● Soluții înlocuitoare de volum sanguin ● Droguri cu acțiune cardiotonică și vasoactivă utilizate în stările de șoc ● Sindromul de disfuncții organice multiple:– cauze (factori declanșatori)– mediatori– efecte la nivelul sistemelor de organe ● Tratamentul SDOM
+
MODULUL 26. EVALUARE ȘI ETICĂ Indici de prognostic, scoruri de severitate și scoruri de intervenție terapeutică Metodologia evaluării practicilor de îngrijire și cercetare clinică și epidemiologică în ATI Evaluarea calității Utilizarea statisticii medicale Etica1. Consimțământ2. Înrolarea în studii3. Decizia de întrerupere a vieții și îngrijirea4. Procurarea organelor5. Prognosticul6. Calitatea sfârșitului vieții Genetica1. Afecțiuni congenitale (trisomia, etc.)2. Tezaurismoze (Hurlers, etc.)3. Polimorfisme
+
MODULUL 27. ORGANIZARE, DREPTURI ȘI RESPONSABILITĂȚI Administrație1. Clădirea2. Contractul3. Triajul pacienților4. Medici, asistenți și alt personal5. Complianța completării documentelor și calcularea costurilor6. Siguranța pacienților Securitatea electrică Utilizarea computerelor în unitățile de terapie intensivă
+
MODULUL DE BIOETICĂ TEMATICĂ CURSI. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic - pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic - pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic - pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic - pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic - pacient3. Relația medic - pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic - pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
+
CURRICULA DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ Baremul de activități practice
+
ANESTEZIA GENERALĂ ● Examenul preanestezic - 50 ● Instalarea de linii venoase periferice - 200 ● Instalarea de linii venoase centrale - 100 ● Intubația traheală– orotraheală - 200– nasotraheală - 50 ● Anestezia generală cu pivot volatil - 100 ● Anestezie generală i.v. - 100 ● Instalare de linii arteriale pentru monitorizare TA - 50 ● Instalarea de sondă gastrică - 50 ● Instalarea de sonde jejunale - 20 ● Instalarea de sondă uretrovezicală - 50 ● Monitorizare EKG - 100 ● Monitorizare puls oximetrie - 100 ● Monitorizare capnografie - 100 ● Monitorizare PVC - 50 ● Monitorizare presiune capilară pulmonară și debit cardiac - 10 ● Monitorizarea temperaturii centrale și periferice - 100 ● Monitorizarea profunzimii anesteziei - 10 ● Poziționarea bolnavului pe masa de operație - 100
+
ANESTEZIA REGIONALĂ ● Rahianestezie - 50 ● Anestezie peridurală simplă - 50 ● Anestezie peridurală continuă - 20 ● Blocaj de plex brahial pe cale axilară - 20 ● Blocaj de plex brahial pe cale supraclaviculară - 10 ● Anestezie regională intravenoasă - 10 ● Blocaj de nerv sciatic - 10 ● Blocaj de nervi intercostali - 20 ● Analgezie intrapleurală - 10 ● Anestezie regională la copil - 10
+
TERAPIE INTENSIVĂ Libertatea căilor aeriene ● Menținerea libertății căilor aeriene la bolnavi neintubați, inconștienți, paralizați - 200 ● Intubația traheală– orală - 200– nazală - 50 ● Cricotirotomie, cateterizare transtraheală, minitraheostomie percutană - 50 Respirație-Ventilație ● Ventilație pe mască - 200 ● Utilizarea diverselor moduri de ventilație: IMV-SIMV, PSV, PCV, BIPAP, CPAP, ventilație cu frecvență crescută - 200 ● Tehnici de înțărcare de pe ventilator - 200 ● Utilizarea bronhodilatatoarelor, mucoliticelor și umidificatoarelor ● Tehnici de aspirație traheo-bronșică - 100 ● Tehnici de fizioterapie toracică și spirometrie - 100 ● Bronhoscopie - 5 ● Tratamentul pneumotoraxului (puncție cu ac, inserție de dren percutan, sisteme de drenaj) - 10 ● Monitorizarea presiunii în căile aeriene - 10 ● Utilizarea aparatelor de ventilație mecanică - 300 ● Oxigenoterapie - 200 ● Interpretarea testelor funcționale pulmonare - 100 ● Recoltarea de probe bacteriologice din spută, secreție traheală și bronșică - 100 ● Interpretarea radiografiei toraco-pulmonare - 100 ● Interpretarea scintigrafiei pulmonare - 10 ● Interpretarea CT pulmonare - 10 Circulație ● Puncție arterială și recoltarea de sânge - 100 ● Instalarea de cateter arterial pentru monitorizarea presiunii arteriale - 100 ● Puncții venoase periferice - 500 ● Instalarea de catetere venoase centrale:– jugulară - 100– subclavie - 50– venă femurală - 50 ● Instalarea de cateter arterial pulmonar - 10 ● Interpretarea datelor obținute cu cateter arterial pulmonar - 50 ● Calcule hemodinamice pe baza acestor date - 50 ● Pericardiocenteza - 5 ● Instalarea de pacemaker transvenos - 5 ● Determinarea debitului cardiac prin termodiluție - 50 ● Determinarea debitului cardiac noninvaziv sau semi-invaziv - 50 ● Efectuarea ECG în derivațiile standard - 100 ● Analiza de segment ST, detectarea de aritmii) - 100 ● Interpretarea ECG în diverse circumstanțe patologice - 50 ● Interpretarea Rx - 20 ● Administrarea drogurilor inotrop pozitive și vasoactive - 100 ● Utilizarea infuzomatelor și injectomatelor - 200 ● Resuscitare cardiorespiratorie - 100 ● Defibrilarea electrică și cardioversia - 50 ● Inserția și utilizarea balonului de contrapulsație - 5 ● Ecocardiografie transtoracică - 50 ● Ecocardiografie transesofagiană - 50 ● Interpretarea datelor obținute prin tehnici de medicină nucleară - 20 ● Interpretarea datelor de cateterism și angiografie - 30 Sistemul nervos central ● Puncția lombară diagnostică - 20 ● Monitorizarea EEG - 100 ● Monitorizarea presiunii intracraniene - 10 ● Hipotermie indusă - 10 Rinichi ● Instalarea unui cateter percutan pentru hemodializă: vena femurală, vena subclavie - 20 ● Dializa peritoneală - 5 ● Hemodializa - 10 ● Hemofiltrare: - 50 Tub digestiv ● Instalarea de sonde nazo-gastrice - 200 ● Instalarea de sonde jejunale pentru alimentație - 25 ● Instalarea de sonde Blackmore - 50 ● Alimentația pe sonda gastrică și pe sonda jejunală - 200 Hematologie - Transfuzie ● Recoltarea și conservarea sângelui - 50 ● Determinări de grupe sanguine - 50 ● Utilizarea sistemelor de încălzire și perfuzie rapidă - 100 ● Utilizarea componentelor de sânge - 200 ● Utilizarea tehnicilor de autotransfuzie (hemodiluția acută normovolemică, Cellsaver) - 100 ● Indicația, recoltarea și interpretarea rezultatelor testelor de coagulare - 100 ● Plasmafereza - 20 Infecție ● Tehnici de sterilizare și profilaxie a infecțiilor în terapie intensivă ● Recoltarea și interpretarea probelor bacteriologice din sânge, spută, urină, drenaje ● Interpretarea sensibilității și nivelelor de antibiotice ● Decontaminarea selectivă a tubului digestiv Metabolism - Nutriție ● Utilizarea analizorului de gaze sanguine - 100 ● Interpretarea datelor echilibrului acido-bazic - 200 ● Alimentația pe sonda gastrică și enteral - 200 ● Alimentația parenterală - 100 ● Monitorizarea și evaluarea metabolismului și nutriției - 50 ● Menținerea echilibrului termic - 200 Monitoare - Computere ● Calibrarea transducerilor ● Utilizarea amplificatoarelor și înregistratoarelor ● Utilizarea computerelor în ATI ● Elemente de bază de protecție împotriva accidentelor electrice Trauma ● Imobilizarea provizorie a fracturilor - 5 ● Metode de hemostază provizorie - 10 ● Utilizarea paturilor speciale de TI - 100 ● Lavajul peritoneal diagnostic - 5
+
CURRICULA DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ Evaluare Evaluare teoretică1. Evaluare periodică: examen scris la sfârșitul fiecărui modul Responsabil: cadrul didactic coordonator al modulului2. Evaluare finală: examen scris național la sfârșitul celor 5 ani de rezidențiat. Responsabil: Comisie națională de examinare Evaluare practică Evaluare periodică: la sfârșitul fiecărui stagiu practic se verifică baremul minim de activități. Responsabil: cadrul didactic coordonator al stagiului Observații: în fiecare an se predau 9 module; primele 3 module se predau în fiecare an, având în vedere că noile serii de rezidenți trebuie să cunoască noțiunile de bază; celelalte 6 module sunt noi în fiecare an. Practic cele 27 de module sunt predate în 4 ani din cei 5 de rezidențiat. Tabelul sinoptic al succesiunii modulelor este redat mai jos. Tablou sinoptic al succesiunii modulelor teoretice
+
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA BOLI INFECȚIOASE DURATA: 5 ani STRUCTURA STAGIILORI. STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE: 35 luniA. STAGIUL DE PREGĂTIRE TEORETICĂ ȘI PRACTICĂ: 32 luniB. ACTIVITATE DE CERCETARE: 3 luni (din care 1 lună biostatistică) Total = 600 ore cursII. STAGII COMPLEMENTARE (25 luni):A. STAGII CLINICE MEDICALE: 19 luni Medicină internă 8,5 luni - din care:– Medicină internă - 3,5 luni– Gastroenterologie - 1 lună– Nefrologie - 1 lună– Diabet și boli de nutriție - 1 lună– Medicină de urgență - 2 luni Bioetică - 0,5 luni Neurologie - 2 luni Hematologie clinică - 1 lună Pediatrie - 3 luni Dermatologie - 1 lună ATI - 2 luni Pneumologie - 1 lunăB. LABORATOR CLINIC ȘI EPIDEMIOLOGIE: 6 lunia. microbiologie medicală - 3 lunib. epidemiologie - 3 luni, din care: ● Controlul infecțiilor: 2 lună ● Vaccinări: 1 lună1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului - 5 ani
+
Obiective generale1. Să obțină cunoștințe și aptitudinile necesare diagnosticului, îngrijirii și prevenției și să se poată orienta rapid asupra diagnosticului și atitudinii de urgență la pacienții care se prezintă cu infecții severe.2. Să poată elabora un plan de conduită pentru pacientul "ca un întreg" și să fie capabil să-l aplice3. Să realizeze diagnosticul diferențial al afecțiunilor infecțioase4. Să fie capabil să coopereze în cadrul unei echipe multidisciplinare, atunci când este necesar, inclusiv la pacienții critici, aflați în terapie intensivă5. Să elaboreze și să aplice intervenții pentru ocrotirea/prezervarea sănătății publice6. Să obțină aptitudini adecvate de comunicare cu colegii și cu pacienții7. Să fie capabil să participe și să inițieze activități de cercetare8. Să fie capabil să se mențină la curent cu actualitățile din Bolile infecțioase9. Să fie capabil să-și managerieze timpul și resursele în beneficiul pacienților și colegilor.10. Să obțină abilități de leader
+
Obiective specifice specialității de Boli Infecțioase1. Să obțină competențe clinice la nivel de practică independentă în evaluarea, investigarea, controlul, diagnosticul și managementul infecțiilor comunitare și a celor asociate îngrijirilor medicale2. Să obțină competențe clinice la nivel de practică independentă în managementul pacienților imunodeprimați, inclusiv a celor cu HIV/și al celor cu neutropenie severă3. Să obțină competențe clinice în diagnosticul, investigarea și managementul infecțiilor de import și să fie capabil să ofere relații și recomandări referitoare la medicina călătorului4. Să obțină competențe clinice în diagnosticul, investigarea și managementul infecțiilor cronice: ex. hepatite virale B și C, tuberculoza, etc.5. Să înțeleagă tehnicile microbiologice și să interpreteze corect rezultatele în cadrul activității lor.6. Să devină competent în privința tuturor aspectelor legate de utilizarea antibioticelor7. Să obțină o înțelegere a procesului de transmitere a infecției atât în comunitate cât și în instituțiile medicale8. Să fie capabil să aplice suficiente cunoștințe și aptitudini pentru diagnostic și management în vederea asigurării unei practici sigure și independente în Bolile infecțioase9. Să poată realiza activitate educațională medicală în domeniul patologiei infecțioase cu studenții și cu medicii din diverse specialități Să poată propune/decide asupra modalităților de a îmbunătăți modul de derulare al activității în domeniul bolilor infecțioase la locul său de muncă
+
STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE (5 module)
+
Tematica lecțiilor conferința (600 ore)1. Tehnica prezentării cazurilor clinice, a rezumatelor, a referatelor generale și a lucrărilor științifice.2. Secția de spital pentru boli infecțioase: structură, clădire, echipament, organizare, funcționare, concepții moderne (spital de zi), legislație sanitară.3. Etiologia bolilor infecțioase: prioni, virusuri, bacterii, fungi, paraziți.4. Dinamica și patogeneza bolilor infecțioase.5. Diagnosticul bolilor infecțioase:5.1. Diagnostic pozitiv5.1.1. Date epidemiologice5.1.2. Date clinice5.1.3. Date de laborator5.2. Diagnostic diferențial (în funcție de patologie).6. Tratamentul antimicrobian:6.1. Antibiotice și chimioterapice: clasificarea și descrierea principalelor antibiotice și chimioterapice; mecanisme de acțiune ale substanțelor antimicrobiene; farmacocinetica antibioticelor și chimioterapicelor -, rezistența microbiană la antibiotice.6.2. Antibioticoterapia: reguli de bază în terapia cu antibiotice, principii de alegere și de modificare a tratamentului antibiotic, asocieri de antibiotice, parametrii tratamentului antibiotic (durată, doze, ritm de administrare, cale de administrare); monitorizarea evoluției în timpul tratamentului, metode de control clinic și de laborator în conducerea terapiei antiinfecțioase; cauze de insucces în terapia antimicrobiană.6.3. Probleme speciale în antibioticoterapie: indicațiile antibioticelor și chimioterapicelor la gravide, particularități ale antibioticoterapiei la sugari și copii; antibioticoterapia în insuficiența renală, hepatică, la vârstnicul cu comorbidități; pătrunderea în LCR și SNC.6.4. Profilaxia cu antibiotice și chimioterapice.6.5. Reacții adverse la antibiotice și chimioterapice.6.6. Modalități de prevenire și management al rezistenței la agenții anti-infecțioși.7. Tratamentul antiviral:7.1. Clasificare.7.2. Mecanisme de acțiune7.3. Chimioterapice antivirale.7.4. Practica terapiei.8. Terapia antifungică:8.1. Clasificare.8.2. Mecanisme de acțiune.8.3. Chimioterapice antifungice.8.4. Practica terapiei.9. Terapia antiparazitară:9.1. Clasificare9.2. Mecanisme de acțiune9.3. Chimioterapice antiparazitare.9.4. Practica terapiei.10. Tratament cu produse biologice de uz uman: seruri imune, imunoglobuline.– Vaccinuri; clasificare; program național de recuperare; indicații; contraindicații11. Tratament nespecific: repaus, dieta, simptomatic.12. Tratament patogenic: antiinflamator (nesteroidian, corticosteroizi); imunomodulatoare.13. Diagnosticul și tratamentul: sepsis, șocul infecțios, insuficiența organică sistemică multiplă.14. Febra de origine necunoscută, sindrom febril prelungit: diagnostic, terapie.15. Delimitarea între infecțiile acute comunitare, infecțiile asociate îngrijirilor medicale - modul de abordare terapeutic specific și nespecific.16. Infecții ale căilor respiratorii superioare: Guturaiul Angine Epiglotita Laringita acută Laringo-traheobronșită acută Otită externă și medie Sinuzite Infecții ale cavității orale, gâtului și capului17. Infecții ale căilor respiratorii inferioare: Bronșite acute, bronșite cronice acutizate Bronșiolita Pneumonii acute virale, bacteriene (inclusiv cu Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia spp., Coxiella burnetti, Legionella spp.) Abcesul pulmonar Pleurezii18. Infecții cardio-vasculare: Endocardite, miocardite, pericardite Infecții intravasculare (tromboflebite septice, endarterite)19. Infecții ale sistemului nervos: Meningite acute (virale, bacteriene, tuberculoase, fungice, amibiene) Encefalite infecțioase, postinfecțioase, postvaccinale Mielite, nevrite Abces cerebral Empiem sub - și epidural, tromboflebită intracraniană supurativă Infecții de shunt LCR20. Infecții cutanate și de părți moi: Celulite și infecții ale țesutului subcutanat; hidrosadenite, orjelet etc. Miozite, fasceite Infecțiile plăgilor, arsurilor21. Infecții ale sistemului limfatic: Limfadenopatia localizată și generalizată Limfangite22. Diareei acute infecțioase: clasificare, etiologie (bacterii, virusuri, fungi, paraziți), patogeneza, diagnostic, tratament. Diareei acute neinvazive ("secretorii"): enterite, enterocolite, diareea călătorilor Diareei invazive (inflamatorii) Diareei post-antibiotice, Diareea cu Clostridium difficile Toxiinfecții alimentare Boala Whipple23. Infecții intraabdominale Peritonite Supurații intraabdominale localizate Abcese parenchimatoase Infecții ale căilor biliare: colecistite, angiocolite24. Hepatite virale acute și cronice.– Hepatite virale acute cu virusul hepatitic A, B, C, D, E.– Hepatite cronice cu virusul hepatitic B, C, D,25. Infecții ale tractului urinar: joase, înalte, prostatite.26. Infecții osteo-articulare: Infecții ale articulațiilor native Infecții asociate protezelor osoase și articulare Osteomielita, Spondilodiscita27. Infecții cu transmitere sexuală (Chlamydia trachomatis, Candida, Papilomavirusuri, virusuri herpes simplex, sifilis, gonoree, limfogranulomatoza benignă, trichomoniază, vaginite, vaginoze etc.).28. Infecții streptococice (angină, scarlatină, erizipel, celulite, fasciite necrozante, sindrom de șoc toxic streptococic etc) și complicațiile acestora.29. Infecții stafilococice.30. Infecții pneumococice.31. Infecții cu BGN.32. Infecții meningococice.33. Infecții cu anaerobi.34. Infecții fungice sistemice: candidoze, aspergiloza, criptococoza.35. Boli eruptive virale: Rujeola Rubeola Infecții cu virusul varicelo-zosterian Roseola infantum Megaleritemul epidemic36. Infecții cu virusuri herpetice (herpes simplex, citomegalic, mononucleoză infecțioasă, HHV (6, 7, 8).37. Gripa.38. Infecția urliana.39. Difteria.40. Tusea convulsivă.41. Infecții cu enterovirusuri: Poliomielita, Coxsackie, Echo.42. Febra tifoidă și paratifoida.43. Dizenteria bacteriană.44. Holera.45. Trichmeloza.46. Botulism.47. Antrax.48. Tetanos.49. Gangrena gazoasă.50. Bruceloza.51. Listerioza. Toxoplasmoza52. Tularemia. Pateureloze. Erlichioze.53. Leptospiroze. Boala Lyme. Febra recurentă.54. Rickettsioze (tifos exantematic, febra butunoasa, febra Q).55. Erizipeloid Rosenbach.56. Boala ghearelor de pisică.57. Febra mușcăturii de șobolan.58. Boli tropicale.a. Amibiazab. Leishmaniozec. Malariad. Schistosomiazee. Filariozef. Tripanosomiazag. Pestah. Febre hemoragice, febra Denga, febra galbenă, arboviroze59. Infecția cu HIV.60. Infecții la gazde imunocompromise:– pacienți cu boli maligne, febrili neutropenici– pacienți consumatori de droguri i. v.– pacienți cu transplant de măduvă osoasă sau de organ solid– pacienți cu intervenții neurochirurgicale– pacienți asplenici (splenectomie, disfuncții splenice)– vârstnici– protezați (biofilme)61. Infecții în sarcină și lehuzie62. Particularități ale principalelor infecții la pacientul pediatric.63. Infecții asociate îngrijirilor medicale cu punct de plecare:– Respirator, urinar, digestive, cutanat și prin dispozitive intravasculare percutanate– Infecții transmise prin sânge/produse de sânge și grefe de organe64. Medicina de călătorie.65. Boli infecțioase emergente: SARS Gripa aviară etc.66. Noțiuni de bioterorism. Atitudinea în caz de atac terorist cu arme biologice (recunoașterea precoce, epidemiologie, managementul și controlul infecțiilor cu agenți patogeni răspândiți deliberat în comunitate: variola, antrax, pesta, botulism, tularemie)
+
Baremul activităților practice1. Interpretarea leucogramei: 150,2. Recoltarea diverselor produse patologice (sputa, secreții purulente etc): 50,3. Hemocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 30,4. Urocultura (interpretare, atitudine terapeutica): 100,5. Coprocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 100,6. Exsudat faringian (interpretare, atitudine terapeutică): 100,7. Examen sputa (interpretare, atitudine terapeutică): 100,8. Puncția rahidiană: 10,9. Interpretarea rezultatelor examinărilor din LCR: 100,10. Interpretarea testelor de sensibilitate la antibiotice și chimioterapice: 500,11. Interpretarea următoarelor probe: hepatice, biochimice, serologice, factori de coagulare renale (200),12. Interpretarea valorilor biomarkerilor utilizați pentru evaluarea sindromului biologic de inflamație (200),13. Interpretarea radiografiilor pulmonare: 100,14. Însușirea manevrelor de resuscitare a funcțiilor vitale: 10.1.2. Structura programului
+
MODUL 1 ANUL 1 - BOLI INFECȚIOASE - (6 luni) Nr. ore curs = 120 ore Nr. ore practică = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice Boli infecțioase: Terapia etiologică; utilizarea corectă (judicioasă) a antibioticelor.1. Tratamentul antiinfecțiosa. importanța tratamentului antiinfecțios;b. modalități terapeutice medicale: antimicrobiene, seruri specifice și alte alternative de tratament antiinfecțios în curs de evaluare;c. modalități terapeutice invazive: asanarea focarelor septice, îndepărtarea corpilor străinii infectați (medicali sau nu)2. Tratamentul antibacterian - clasificarea și descrierea principalelor antibiotice:a. mecanisme de acțiune;b. spectrul de activitate și indicații clinice actuale;c. efecte adverse;d. noțiuni de farmacocinetică și de farmacodinamie3. Terapia antibiotică: Indicațiile și principiile utilizării de antibiotice; principalele situații de utilizare excesivăa. administrarea de antibiotic în tratamentul infecțiilor; infecții și alte situații în care antibioticele se prescriu/utilizează nejustificatb. principii de alegere și de modificare ale tratamentului antibiotic;c. parametrii tratamentului antibiotic (durată, doze, ritm de administrare, cale de administrare);d. monitorizarea evoluției în timpul tratamentului.4. Efecte nedorite ale administrării de antibioticea. Toxicitatea medicamentoasă și monitorizarea acesteiab. Selectarea rezistenței bacteriene și generarea de dismicrobisme cu patologie postantibiotică (candidoze, infecții cu Clostridium difficile)5. Rezistența la antibiotice. Principalele bacterii implicate în patologia umană, rezistența lor la antibiotice și alternative terapeutice.a. testarea sensibilității bacteriene la antibiotice - valoare clinică; antibiograma selectivăb. Bacterii multirezistente la antibiotice (MDR): definiții; mecanisme de rezistență importante clinic și/sau epidemiologic.c. coci Gram pozitivi; MRSA, VREd. bacili Gram-negativi: Enterobacteriaceae producătoare de ESBL și/sau carbapenemaze; nonfermentativie. coci Gram negativi (gonococ, meningococ)f. anaerobi6. Problema rezistenței bacteriene la antibiotice - amenințare globală majoră la adresa sănătății publice. Cauzele ale acestui fenomen:– utilizare excesivă a antibioticelor (prescriere, autoadministrare, eliberare nejustificată)– transmitere a germenilor rezistenți la antibiotice interuman sau de la animale la om.7. Modalități de limitare a rezistenței microbiene.a. Programe de utilizare judicioasă a antibioticelor în unități medicale: obiective, echipa de lucru, strategii (restricționare și audit prospectiv). Importanța elaborării și actualizării recomandărilor terapeutice și a listei de antibiotice în dispensabile;b. consulturile interdisciplinare pentru diagnosticul și tratamentul unei posibile infecții - componentă importantă a programului de utilizare judicioasă a antibioticelor;c. Creșterea complianței pacienților la tratamentul antibiotic.8. Utilizare profilactică a antiinfecțioaselor.a. Profilaxia antibiotică perioperatorie; indicații, obiective, modalități de realizare.b. Alte situații9. Tratamentul antiviral:a. Clasificare, mecanisme de acțiune.b. Indicații de administrare - situații particulare. Problema rezistenței la antivirale.10. Tratamentul antifungic: antifungice topice și antifungice sistemice.a. Principalii fungi implicați în infecții sistemice la om, clasele de antifungice și principii ale administrării antifungicelor.b. Evoluții legate de rezistența la antifungice.11. Tratamentul antiparazitar: clasificare; mecanisme de acțiune. Principalele indicații clinice.12. Alte măsuri utilizate în tratamentul infecțiilor: tratamentul simptomatic și tratamentul patogenic.II. Teme activități practice Interpretare antibiograme (100) Elaborare de planuri terapeutice (scheme de antibioterapie) (100)III. Obiective specifice La finele acestui modul, medicul rezident va cunoaște: ● indicațiile, eficiența scontată și riscurile utilizării antibioticelor (profilactic și terapeutic); ● antibioticele, antiviralele, antifungicele, antiparazitarele importante în practica medicală, cu spectrul lor de activitate și indicațiile clinice actuale; ● principiile de alegere a tratamentului antibiotic inițial, monitorizarea tratamentului și criteriile pentru modificarea/întreruperea acestuia; ● importanța problemei rezistenței bacteriene la antibiotice și soluții posibile pentru limitarea acesteia; ● speciile bacteriene cu risc de multirezistență bacteriană și alternative terapeutice pentru infecțiile cauzate de acestea; ● conținutul programelor de utilizare judicioasă a antibioticelor.
+
MODULUL 2 ANUL 1 BIOETICA - 0,5 luni Nr. ore curs = 10 ore Nr. ore lucrări practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice (10 ore)1. Drepturile și obligațiile medicului și pacientului.2. Valori ale relației medic-pacient.3. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.4. Consimțământul informat.5. Confidențialitatea în relația medic - pacient.6. Acte normative care reglementează relația medic - pacient.7. Greșeli și erori în practica medicală: definirea noțiunilor de greșeală și eroare, culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice, managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăII. Teme activități practice1. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică.2. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică.3. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice.4. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice.5. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete.6. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete.7. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete.8. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete.9. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concret.III. Obiective specific La sfârșitul modulului de bioetică medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să: ● înțeleagă cum poate oferi servicii de îngrijire aplicate pe valorile și credința pacientului și familiei sale; ● înțeleagă și să aplice principiile universale ale eticii medicale; ● deprindă standarde etice profesionale personale în concordanță cu codul de etică medicală; ● cunoască și să poată lua o decizie adecvată când lucrează cu subiecți aparținând grupurilor vulnerabile; ● să aplice în practică permanent principiile confidențialității, nediscriminării ● prescrie medicația conform regulilor eticii medicale
+
MODUL 3 ANUL 1
+
MEDICINĂ INTERNĂ - 3,5 luni (56 ore) și MEDICINĂ DE URGENȚĂ - 2 luni (32 ore)
+
MEDICINĂ INTERNĂ - 3,5 luni Nr. ore curs = 56 ore Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (32 ore)1. Cardiopatia ischemică.2. Infarctul miocardic acut.3. Tulburările de conducere ale inimii.4. Tulburările de ritm ale inimii.5. Pericardite neinfecțioase.6. Edemul pulmonar acut cardiogen și noncardiogen.7. Cordul pulmonar cronic.8. Insuficiența cardiacă congestivă.9. Hipertensiunea arterială esențială și secundară.10. Tromboflebite.11. Dislipidemiile.12. Reumatismul articular acut.13. Boli de colagen-vasculare: poliartrita reumatoida, spondilartrite seronegative, colagenoze (lupus eritematos, sclerodemii, dermatomiozite).14. Dislipidemiile.15. Artrite reactive.16. Terapia biologică în bolile reumatismale.II. Teme activități practice1. Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme: 50 cazuri.2. Interpretarea unei electrocardiograme: 50 cazuri. ● stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului; ● hipertrofiile atriale și ventriculare; ● modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică; ● cardiomiopatii; ● diagnosticul în cordul pulmonar acut și cronic. ● tulburările de ritm cardiac; tulburări de conducere; indicațiile, tehnică și interpretarea probei de efort;3. Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 30 cazuri.III. Obiective specifice ● abordarea pacientului hipertensiv; ● abordarea pacientului cu sdr. anemic;
+
MEDICINĂ DE URGENȚĂ - 2 luni Nr. ore curs = 32 ore Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (32 ore)1. Evaluarea primară și secundară a pacientului.2. Resuscitarea cardio-respiratorie și cerebrală la adult și copil: suportul vital de bază la adult, copil și nou-născut, suportul vital avansat, protocoale de resuscitare.3. Monitorizarea pacientului - funcții vitale: respirație, circulație, temperatură, diureză, funcția neurologică.4. Managementul căii aeriene și al ventilației: eliberarea și protecția căilor aeriene, recunoașterea obstrucției și a cauzelor obstrucției, cunoașterea și utilizarea tehnicilor și mijloacelor de bază de deschidere a căilor aeriene, cunoașterea indicațiilor intubației endotraheale.5. Managementul circulației (oprirea hemoragiilor, abord vascular, refacerea volemiei, a echilibrului hidroelectrolitic și acido bazic, medicație, masaj cardiac extern). Abordul venos periferic6. Principii de management al pacientului politraumatizat; mijloace de imobilizare a membrelor la pacienții traumatizați, particularități de management în traumatismele copilului7. Mijloace de transport ale pacientului critic.8. Particularități de management în urgențele din timpul sarcinii.9. Particularități în urgențe vasculare: ischemia acută a membrelor inferioare, boala tromboembolică10. Accidentele legate de tratamentul anticoagulant.11. Abordarea pacientului cu intoxicație: benzodiazepine, barbiturice, neuroleptice, opiacee, beta blocante digitalice, ciuperci, monoxid de carbon.12. Stările de comă (metabolice, traumatice, infecțioase, vasculare-anoxice, toxice exogene).II. Teme activități practice (50 ore)1. Examen clinic al pacientului în urgență: anamneză, examen clinic obiectiv - complet.2. Efectuarea unor manevre: ventilația cu balon și mască facială, manevra Heimlich, prepararea de venă, montarea și eliminarea unei sonde urinare - cateter Foley.3. Recunoașterea ritmurilor de oprire cardiacă. Resuscitarea cardio-respiratorie și cerebrală la adult și copil.4. Defibrilarea - Cardioversia - defibrilarea automată/automatizată (defibrilarea, cardioversia pe manechin).5. Interpretarea ECG - recunoașterea ritmurilor care preced oprirea cardiacă, recunoașterea IMA.6. Imobilizarea fracturilor și luxațiilor.III. Obiective specifice La sfârșitul modulului de pregătire în medicină de urgență, medicul rezident va fi capabil să:– enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele medico-chirurgicale– efectueze anamneza pacientului prezentat în urgență efectueze examenul clinic– identifice pacientul critic cât mai rapid posibil– evidențieze rapid și complet alterarea funcțiilor vitale enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele medico-chirurgicale
+
MODUL 3 ANUL 2
+
DIABET ȘI BOLI DE NUTRIȚIE - 1 lună (20 ore), GASTROENTEROLOGIE - 1 lună (20 ore), NEFROLOGIE - 1 lună (20 ore)
+
DIABET ȘI BOLI DE NUTRIȚIE - 1 lună Nr. ore curs = 20 ore Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (32 ore)1. Diagnosticul și managementul complicațiilor cronice ale diabetului zaharat2. Diagnosticul și managementul complicațiilor acute hiperglicemice ale diabetului zaharat.3. Diagnosticul și managementul hipoglicemiei la pacientul cu diabet zaharat.4. Etiopatogenia și managementul complicațiilor infecțioase la pacientul cu diabet zaharat.5. Principii de tratament a diabetului zaharat.II. Teme activități practice ● Determinarea glicemiei, glicozuriei și cetonuriei. ● Profilul glicemic: tehnică și interpretare. ● Spectrul lipidic plasmatic: tehnică și interpretare. ● Explorarea echilibrului acido-bazic și hidroelectrolitic: tehnică și interpretare.III. Obiective specifice La terminarea stagiului rezidenții vor fi capabili să: ● diagnosticheze, să evalueze și să acorde îngrijirile medicale necesare unui pacient cu diabet zaharat necomplicat sau în condițiile unei patologii multiple asociate; ● realizeze managementul pluridisciplinar al piciorului diabetic: identificarea pacienților cu risc ● realizeze diagnosticul și tratamentul complicațiilor infecțioase la pacientul diabetic; ● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic
+
GASTROENTEROLOGIE - 1 lună (20 ore) Nr. ore curs = 20 ore Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1. Ciroza hepatică postvirală.2. Bolile inflamatorii intestinale.3. Sindroame diareice acute și cronice de cauză neinfecțioasă.4. Ascita - management.5. Insuficiența hepatică și encefalopatia portală.6. Icterele.7. Examenul rectoscopic în bolile infecțioase.8. Boala ulceroasă.II. Teme activități practice1. Interpretarea examenului citologic, biochimic și microbiologic al lichidului de ascită2. Efectuarea paracentezei, puncția biopsie hepatică (5)3. Interpretarea datelor de ecografie abdominală: 30 cazuri.4. Regimul alimentar al pacientului digestiv - alcătuirea unui meniu pentru o afecțiune digestivăIII. Obiective specifice La terminarea stagiului rezidenții vor fi capabili să: ● identifice factorii de risc ai afecțiunilor prevăzute ● enunțe elementele de diagnostic și conduită terapeutică în sindroamele cu manifestări digestive și să stabilească managementul lor ● identifice cazurile ce necesită consult interdisciplinar, ● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic.
+
NEFROLOGIE - 1 lună Nr. ore curs = 20 ore Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1. Insuficiența renală acută.3. Hepatita cu virus B, hepatita cu virus C și afectarea renală.4. Complicațiile infecțioase ale hemodializei.5. Infecțiile virale la pacienții cu transplant renal.6. Afectarea renală în infecțiile cu hantavirusuri, leptospiroza.II. Teme activități practice1. Îngrijirea accesului vascular.2. Interpretarea modificărilor ionogramei.3. Stabilirea indicațiilor hemodializei.4. Teste funcționale renale: 150 buletine (interpretare)III. Obiective specifice– La terminarea stagiului rezidenții vor fi capabili să:– realizeze diagnosticul corect al infecțiilor bacteriene, fungice, virale care evoluează cu afectare renală.– să realizeze diagnosticul și managementul infecțiilor la hemodializați.– efectueze o antibioterapie adaptată condițiilor specifice de farmacocinetică și farmacodinamie la pacienții cu afecțiuni renale.– realizeze un management corect al terapiei antivirale vizând virusurile hepatitice sau al altor infecții virale la pacienții transplantați.
+
MODULUL 4 ANUL 2 PEDIATRIE - 3 luni Nr. ore curs = 60 ore Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1. Bolile diareice și sindromul de deshidratare acută. Tratament igienodietetic, etiologie și rehidratarea sugarului.2. Tulburări de nutriție la copil: malnutriția protein-energetică, obezitatea, rahitismul, diabetul zaharat.3. Laringita, bronșiolita, bronhopneumonia, pneumoniile, astmul bronșic, tuberculoza pulmonară și extrapulmonară la copil.4. Stomatitele, glositele și cheilitele la copil.5. Sindromul hemoragipar.6. Sindromul convulsivant.7. Patologia cardiovasculară de urgență: insuficiență cardiacă prin malformații cardiovasculare congenitale, tulburări de ritm, etc.8. Abdomenul acut.9. Intoxicații.10. Dezechilibre metabolice majore ale nou-născutului - diagnostic și tratament.11. Particularitățile dietei normale și de readaptare în funcție de vârstă.12. Imunodeficiențe congenitale și dobândite ale copilului (în afara infecției cu HIV).13. Malformații și defecte consecutive infecțiilor materne în cursul sarcinii.14. Urgențe pediatrice majore: reacțiile alergice, intoxicațiile la copil acute, înțepăturile de insecte veninoase, mușcăturile de animale, insolația, șocul, insuficiența cardio-respiratorie, sindroamele de deshidratare acută, comele.II. Teme activități practice1. Examinarea clinică a nou-născutului și copilului.2. Măsurători antropometrice și interpretarea lor la copilul de diferite vârste. Aprecierea creșterii și dezvoltării copilului.3. Puncții și recoltări venoase la sugar și copil.4. Interpretarea rezultatelor examenelor de sânge periferic și integrarea lor în contextul clinic.5. Interpretarea radiografiilor și altor examene imagistice la copil.6. Prescrierea medicamentelor în funcție de vârstă.7. Stabilirea necesităților nutriționale la copii bolnavi între 0 - 1 an, 1 - 3 ani, 4 - 7 ani, 7 - 14 ani și adolescenți.8. Comunicarea cu copilul și părintele/tutorele acestuia pe parcursul actului medical și preventiv.9. Aplicații practice ale cunoștințelor teoretice în situații clinice (prezentări de caz, prezentarea unei probleme de diagnostic sau de tratament).10. Participarea la consulturile interdisciplinare pediatrie-boli infecțioase-alte specialități cu identificarea problemelor de interdisciplinaritate și comunicarea în cadrul echipei multidisciplinare.III. Obiective specifice La sfârșitul modulului de pediatrie medicul rezident de boli infecțioase va trebui să: ● facă anamneza, examenul clinic și planul de investigații paraclinice și atitudinea terapeutică în cazul patologiilor caracteristice la nou născut, copil 0 - 1 an, preșcolar, școlar, adolescent; ● comunice eficient cu părintele pentru a obține datele necesare consultației; ● descrie conținutul dietei la copil în funcție de diagnostic și vârstă; ● descrie intervențiile profilactice necesare conform vârstei; ● descrie modalități de prevenție a principalelor boli netransmisibile la copil: rahitismul carențial și anemia feriprivă; ● enumere principalele cauze ale tulburărilor de creștere și dezvoltare la copil; ● facă anamneza, examenul clinic; ● recunoască aspecte de patologie specifică ale adolescentului; ● aplice managementul urgențelor medicale pediatrice.
+
MODUL 5 ANUL 2 - NEUROLOGIE - 2 luni Nr. ore curs = 32 ore Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1. Diagnosticul și tratamentul comelor și al crizelor convulsive2. Diagnosticul și tratamentul sindromului de hipertensiune craniană.3. Diagnosticul și conduita în cazul deficiențelor motorii centrale și al deficiențelor motorii periferice.II. Teme activități practice1. Examinarea fundului de ochi: 5 cazuri.2. Efectuarea puncției rahidiene și interpretarea modificărilor din LCR: 5 cazuri.3. Interpretarea electromiogramei: 10 cazuri.4. Interpretarea rezultatelor angiografiei, CT și RMN din principalele afecțiuni neurologice: 20 cazuri.III. Obiective specifice La sfârșitul modulului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să: ● recunoască infecțiile SNC; ● efectueze un examen neurologic complet; ● diferențieze deficientele motorii periferice de deficientele motorii centrale; ● asigure managementul infecțiilor SN; ● identifice riscurile vitale; ● realizeze managementul comei/convulsiilor în urgență.
+
MODUL 6 ANUL 2 + MODUL 6 ANUL 3 - BOLI INFECȚIOASE Nr. ore curs = 128 ore Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualA. BOLI INFECȚIOASE: infecții severe: Sepsis, infecții ale SNC, etc - (5 luni: 4 luni în anul 2 + 1 lună anul 3)1. SepsisI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice. Definiție: SIRS, SEPSIS, SEPSIS SEVER, ȘOC SEPTIC și MSOF, etiologie, epidemiologie, patogenie, fiziopatologie, tablou clinic, investigațiile paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, tratament (etiologic, patogenic), prognostic - scoruri, profilaxie.II. Teme activități practice (10 ore)1. Aplicarea scorurilor de severitate în Sepsis.2. Recoltarea unei hemoculturi.3. Interpretarea unei antibiograme, interpretarea mecanismelor de rezistență la antibiotice.4. Interpretarea investigațiilor și explorărilor necesare pentru diagnosticul și conduita în Sepsis și integrarea lor în contextul clinic.5. Însușirea principalelor componente ale conduitei terapeutice: managementul pacientului instabil, managementul pacientului în comă, antibioticoterapia, ajustarea dozelor de antibiotice în funcție de clearance-ul la creatinină, medicația patogenică, medicația simptomatică în patologia infecțioasă, cunoașterea interacțiunilor medicamentoase, utilizarea bazei de calcul pentru interacțiunile medicamentoase.III. Obiective specifice La sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să: ● utilizeze eficient datele de anamneză, examen clinic și investigații pentru orientarea diagnostică la pacienții cu această patologie infecțioasă; ● cunoască definițiile SIRS, SEPSIS, ȘOC SEPTIC și MSOF și să știe să facă diagnosticul diferențial între acestea; ● cunoască scorurile de severitate care se aplică în SEPSIS (SOFA, qSOFA, Glasgow); ● știe care sunt criteriile de internare în secțiile de terapie intensivă în cazul pacientului cu SEPSIS; ● cunoască elementele de diagnostic și conduită terapeutică de urgență la pacientul instabil hemodinamic, cu insuficiență respiratorie, insuficiență renală, MSOF; ● recomande și să interpreteze investigațiile paraclinice și de laborator necesare unui pacient cu SEPSIS: hemoleucograma, markeri ai inflamației, procalcitonina, hemoculturi, culturi din secreții (spută, uroculturi, secreții plagă, secreții otice, coprocultură etc.), radiografia pulmonară, CT pulmonar, echografia abdominală, CT abdominal, echografia cardiacă, echografie de părți moi, CT cerebral; ● recunoască punctul de plecare și determinările septice la distanță în vederea unei terapii infecțioase țintite, dar și a unei posibile abordări chirurgicale; ● facă o clasificare a infecțiilor acute (comunitare, asociate îngrijirilor de sănătate și nozocomiale) să cunoască germenii care pot fi implicați și să cunoască principii de terapie antibiotică în funcție de această clasificare; ● să anticipeze o etiologie cât mai probabilă în funcție de anamneză, examenul clinic și interpretarea analizelor, până la obținerea unei hemoculturi pozitive, în așa fel încât terapia antibiotică să fie cât mai țintită; ● cunoască principiile terapiei antiinfecțioase specific; ● cunoască posibilele complicații care pot apare, să le recunoască, să știe să le trateze și să le prevină; ● cunoască principiile de medicină preventivă în cazul pacienților cu SEPSIS; ● să înțeleagă cauzele și factorii de risc.2. Endocardite infecțioase Endocardita infecțioasă pe valva nativă Endocardita infecțioasă pe valva protezatăI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice. Definiția endocarditei infecțioase. Clasificare: endocardite pe valve native, endocardite pe valve protezate, endocardite la utilizatorii de droguri intravenoase, endocardite nozocomiale, etiologie, epidemiologie, patogenie, fiziopatologie, tablou clinic (endocardite infecțioase acute, endocardite infecțioase subacute), investigațiile paraclinice, diagnostic pozitiv (criteriile Duke, hemoculturi, teste serologice pentru microorganismele atipice, PCR din emboliile septice periferice), diagnostic diferențial, tratament (etiologic, chirurgical), prognostic, profilaxie.II. Teme activități practice1. Examinarea pacientului cu endocardită infecțioasă.2. Aplicarea scorurilor de severitate.3. Aplicarea criteriilor de diagnostic (criteriile Duke).3. Recoltarea unei hemoculturi.4. Interpretarea unei antibiograme, interpretarea mecanismelor de rezistență la antibiotice.5. Interpretarea investigațiilor și explorărilor necesare pentru diagnosticul și conduita în endocardita infecțioasă și integrarea lor în contextul clinic.6. Însușirea principalelor componente ale conduitei terapeutice: managementul pacientului instabil hemodinamic, managementul pacientului în comă, antibioticoterapia, ajustarea dozelor de antibiotice în funcție de clearance-ul la creatinină, medicația patogenică, medicația simptomatică în patologia infecțioasă, cunoașterea interacțiunilor medicamentoase, utilizarea bazei de calcul pentru interacțiunile medicamentoase.III. Obiective specifice La sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să: ● utilizeze eficient datele de anamneză, examen clinic și investigații paraclinice pentru orientarea diagnostică la pacienții cu această patologie infecțioasă; ● cunoască criteriile de diagnostic în endocarditele infecțioase (criteriile Duke majore și minore); ● cunoască scorurile de severitate care se aplică în endocarditele infecțioase și calcularea riscului de mortalitate la 6 luni la pacienții diagnosticați cu endocardită infecțioasă; ● aprecieze criteriile de internare în secțiile de terapie intensivă în cazul pacientului cu endocardită infecțioasă; ● recomande și să interpreteze investigațiile paraclinice și de laborator necesare unui pacient cu endocardită infecțioasă: hemoleucograma, markeri ai inflamației, procalcitonina, hemoculturi, PCR (biopsiile cutanate din emboliile septice periferice), teste serologice (Mycoplasma pneumoniae, Bartonella, Coxiella burneti, Brucella sp.), EKG, echografia cardiacă; ● recunoască factorii de risc (factorii predispozanți ai gazdei, rolul bacteriemiilor tranzitorii, caracteristicile microorganismelor), în vederea unei terapii antimicrobiene țintite; ● să recunoască o etiologie nozocomială în vederea unei atitudini terapeutice cât mai corecte; ● să anticipeze o etiologie cât mai probabilă în funcție de anamneză, examenul clinic și interpretarea analizelor, până la obținerea unei hemoculturi pozitive, în așa fel încât terapia antibiotică să fie cât mai țintită; ● cunoască principiile terapiei antiinfecțioase specifice; ● cunoască posibilele complicații care pot să apară, să le recunoască, să știe să le trateze și să le prevină; ● cunoască principiile de medicină preventivă în cazul pacienților cu endocardită infecțioasă.3. INFECȚII ALE SISTEMULUI NERVOS CENTRALI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore).1. Meningite acute (virale, bacteriene, tuberculoase, fungice, amibiene).2. Encefalite infecțioase, postinfecțioase, postvaccinale3. Mielite, nevrite4. Abces cerebral5. Empiem sub - și epidural, tromboflebita intracraniană supurativă6. Infecții de șunt LCR Definiție, clasificări, etiologie, epidemiologie, patogenie, factori predispozanți tablou clinic, investigații paraclinice (examinare LCR, hemoleucograma, testele de inflamație, CT cerebral, radiografie pulmonară, serologii ELISA și PCR din LCR), diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, tratament (etiologic, patogenic, suportiv), complicații, prognostic, profilaxie.II. Teme activități practice (50 ore)1. Examinarea pacientului cu meningită, semnele de iritație meningiană.2. Aplicarea criteriilor de diagnostic.3. Efectuarea puncției lombare.4. Interpretarea unei antibiograme, interpretarea mecanismelor de rezistență la antibiotice.5. Interpretarea investigațiilor și explorărilor necesare pentru diagnosticul și conduita în meningită și integrarea lor în contextul clinic.6. Însușirea principalelor componente ale conduitei terapeutice: managementul pacientului instabil hemodinamic, managementul pacientului în comă, antibioticoterapia, ajustarea dozelor de antibiotice în funcție de clearance-ul la creatinină, medicația patogenică, medicația simptomatică în patologia infecțioasă, cunoașterea interacțiunilor medicamentoase, utilizarea bazei de calcul pentru interacțiunile medicamentoase.III. Obiective specifice La sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să: ● utilizeze eficient datele de anamneză, examen clinic și investigații paraclinice pentru orientarea diagnostică la pacienții cu această patologie infecțioasă; ● cunoască criteriile de diagnostic în infecțiile SNC; ● recomande și să interpreteze investigațiile paraclinice și de laborator necesare unui pacient cu meningită: analiza LCR (examinare frotiu, culturi, examen biochimic, ELISA, PCR), hemoleucograma, markeri ai inflamației, hemoculturi, CT/RMN cerebral; ● să știe să coreleze antecedentele vaccinale ale pacientului cu tabloul clinic și investigațiile paraclinice; ● recunoască factorii de risc: factori care țin de pacient, de virulența germenilor sau de mediu (călătorii în zone geografice cu risc - meningita meningococică); ● să recunoască o etiologie nozocomială în vederea unei atitudini terapeutice cât mai corecte; ● anticipeze o etiologie cât mai probabilă în funcție de anamneză, examenul clinic și interpretarea analizelor, până la confirmarea etiologiei, în vederea unei atitudini terapeutice cât mai corecte; ● știe să facă un diagnostic diferențial între o meningită acută și o meningită cronică, diferite tipuri de encefalită; ● cunoască principiile terapiei antiinfecțioase specifice; ● cunoască posibilele complicații care pot să apară, să le recunoască, să știe să le trateze și să le prevină; ● cunoască principiile de medicină preventivă în cazul pacienților cu meningită, indicațiile de vaccinare.
+
Alte infecții severeA. Infecții intraabdominaleB. PeritoniteC. Supurații intraabdominale localizateD. Abcese parenchimatoaseE. Infecții ale căilor biliare: colecistite, angiocoliteF. Trichineloza.G. Botulism.H. Antrax.I. Tetanos.J. Gangrena gazoasă.K. Bruceloza.L. Difteria.B. Boli Infecțioase, Cercetare clinică (2 luni) și biostatistică (1 lună) = 3 luniI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1. Identificarea problemelor. Analiza și prezentarea problemei. Ierarhizarea priorităților. Analiza și evaluarea variantelor de intervenție. Formularea obiectivelor.2. Metodologia cercetării serviciilor de sănătate. Tipuri de studii, tehnici de colectare a datelor, utilizarea eșantionajului în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare și analiză a datelor. Pretestarea metodologiei. Planul de lucru.3. Cercetarea bazelor de date pentru constituirea bibliografiei4. Administrarea și monitorizarea proiectului și utilizarea rezultatelor: Bugetarea acțiunilor.5. Implementarea proiectului. Prezentarea rezultatelor.II. Teme activități practice1. Proiectarea unui studiu de evaluare a unei patologii infecțioase.2. Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare.3. Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date.4. Proiectarea și testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu).5. Participarea la realizarea unor studii de cercetare și a unor lucrări științifice pentru prezentarea la congrese și conferințe.6. Prelucrarea automată a datelor: Pachete de statistică utilizate în Sănătate Publică: EpiInfo, SPSS, SAS, etc.
+
Biostatistică:1. Aplicarea metodelor de statistică descriptivă și analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului și a datelor dintr-un studiu;2. Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice efectuate cu programe de statistică uzuale și redactarea concluziilor;3. Proiectarea unui studiu pe eșantion;4. Interpretarea și evaluarea critică a rezultatelor statistice cuprinse în articole științifice.III. Obiective specifice La sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:– utilizeze programul EpiInfo;– realizeze studii de cercetare;– să întocmească o bibliografie adecvată.
+
MODULUL 7 ANUL 3 ATI: 2 luni Ore de curs/lună/săptămână - 5 ore/săpt x 8 = 40 ore Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1. Comele2. Echilibrul acido-bazic (normal și patologic)3. Tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic4. Echilibrul hidro-electrolitic (normal și patologic)5. Tratamentul tulburărilor hidro-electrolitice6. Tehnici de suport ventilator artificial7. Abordarea pacientului cu infarct miocardic acut.8. Tulburări paroxistice de ritm cardiac și de conducere. Edem pulmonar acutII. Teme activități practice1. Utilizarea medicației din trusa de urgență: doze, indicații, contraindicații2. Efectuarea de manevre injectabile im, iv, sc, perfuzabile, prelevare sânge venos3. Efectuarea aspirației secrețiilor bronșice4. Proceduri de suport vital de bază5. Tehnica efectuării masajului cardiac extern6. Tehnica efectuării ventilației mecaniceIII. Obiective specifice. ● Evaluarea pacientului critic, acordarea și efectuarea de manevre diagnostice și terapeutice în vederea stabilizării acestuia. ● Puncția venei subclaviculare și a venei jugulare interne: 20 ● Tehnica masajului cardiac: 30 (pe manechin) și 5 pe "viu" ● Reechilibrare acido-bazică: 60 profile (interpretare) și 20 de cazuri (dirijarea echilibrării) ● Reechilibrare hidroelectrolitică: 60 profile (interpretare) și 20 cazuri (dirijarea echilibrării)
+
MODULUL 8 ANUL 3 - HEMATOLOGIE CLINICĂ - ONCOLOGICĂ Ore de curs/lună/săptămână = 5 ore x 4 = 20 ore Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore).1. Clasificarea, diagnosticul și tratamentul următoarelor tipuri de anemii: hipocrome, cronice simple, megaloblastice, hemolitice, aplastice.2. Clasificarea și criteriile de diagnostic ale bolilor mieloproliferative cronice (leucemie granulocitară cronică, policitemia vera, trombocitemia esențială, metaplazia mieloidă cu mielofibroza) și ale leucemiei limfatice cronice.3. Clasificarea și diagnosticul leucemiilor acute mieloblastice și limfoblastice.4. Limfoame maligne: diagnostic.5. Limfoproliferări reactive - limfocitoze benigne (sindroame mononucleozice, limfocitoza infecțioasă acută, infecția cu Bordetella pertusis).6. Agranulocitoză și sindromul febril: cauze și management.7. Clasificarea, diagnosticul și managementul sindroamelor hemoragice.II. Teme activități practice1. Interpretarea unei hemoleucograme: 30.2. Interpretarea unei medulograme: 5.3. Interpretarea probelor de coagulare: 10.4. Determinarea grupului sanguin, a Rh-ului: 5.5. Transfuzia de sânge - indicații, tehnică, riscuri.III. Obiective specifice La sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:– recunoască și să diagnosticheze principalele afecțiuni din tematica de studiu– să stabilească diagnosticul infecțiilor asociate și să inițieze o terapie empirica adecvată– să realizeze managementul de urgență al afecțiunilor studiate (hemoragii, trombocitopenii, șoc, Insuficiență respiratorie, etc)
+
MODULUL 9 - ANUL 3+4 - MICROBIOLOGIE MEDICALĂ (3 luni) Ore de curs/lună/săptămână = 84 Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1. Structura și organizarea laboratorului de microbiologie.2. Măsuri de protecție în laboratorul de microbiologie. Detergent, dezinfectante, antiseptice.3. Microscopie, frotiuri, metode de colorare, preparat proaspăt între lamă și lamelă.4. Diagnosticul de laborator în principalele sindroame infecțioase:– Infecții SNC;– Infecții oftalmologice;– Infecții în sfera ORL;– Infecții de tract respirator superior;– Infecții de tract respirator inferior;– Infecții ale aparatului cardio-vascular;– Infecții de tract digestiv;– Infecții de tract uro-genital;– Infecții osteoarticulare;– Infecții tegumentare și de părți moi;– Afecțiuni virale: infecția HIV/SIDA, hepatite acute și cronice virale etc.;– Afecțiuni parazitare.5. Aportul laboratorului de microbiologie în diferențierea dintre colonizare, contaminare și infecție.6. Testarea sensibilității la antimicrobiene prin metode clasice și semiautomate: principiul metodei și interpretare.7. Metode de diagnostic în infecțiile asociate dispozitivelor medicale implantabile (ex. sonicare). GENETICĂ MOLECULARĂ1. Utilizarea tehnicilor de genetică moleculară în diagnosticul virusologic și monitorizarea bolilor infecțioase specifice.2. Diagnosticul și monitorizarea terapiei în infecțiile cu virusuri hepatitice.3. Diagnosticul și monitorizarea terapiei în infecția HIV.II. Teme activități practice1. preparatul proaspăt între lamă și lamelă: 50.2. Însămânțarea produselor patologice: culturi aerobe și anaerobe: 50.4. Identificarea agenților patogeni din diverse produse patologice:– exsudat faringian: 50– spută: 30– urocultură: 30– coprocultură: 20– hemocultură: 30– LCR: 20– secreții purulente: 504. Efectuarea și interpretarea testelor de determinare a sensibilității bacteriene la antibiotice, inclusiv identificarea prezentei betalactamazelor și a ESBL-urilor: 300.5. Diagnosticul de laborator al infecțiilor virale: 50.6. Diagnosticul de laborator al infecțiilor parazitare (paraziți intestinali, paraziți sanguini, paraziți cu alte localizări): 30.7. Diagnosticul imunologic în bolile infecțioase: determinare de antigene și anticorpi: 50.8. Tehnici moleculare în diagnosticul bolilor infecțioase: 50.9. Diagnosticul de laborator al infecțiilor fungice (cultură, identificare).III. Obiective specifice Se va avea în vedere dobândirea următoarelor cunoștințe: ● Principalii agenți microbieni implicați în producerea infecțiilor enumerate anterior; ● Etapele diagnosticului de laborator:a) recoltarea corespunzătoare a produselor patologice: tipul produsului, metoda/protocol de recoltare;b) transportul probelor: medii de transport/interval de timp de la recoltare la prelucrare;c) prelucrarea probelor utilizând metode de diagnostic:– bacteriologic prin metode clasice (frotiu Gram/culturi bacteriene) și semiautomate;– serologic: detecție de antigene și anticorpi specifici;– molecular: detecție de acizi nucleici;
+
MODULUL 10 ANUL 4 BOLI INFECȚIOASE (8 luni) Ore de curs/lună/săptămână = 128 Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Infecții asociate îngrijirilor medicale - 3 luni2. Infecții digestive - 2 luni3. Infecții diverse: ITU, respiratorii, genitale, etc - 3 luniI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1. Infecții nozocomiale date generale.2. Mecanisme de rezistență la antibiotice.3. Politici de antibioticoterapie.4. Diagnosticul infecțiilor nozocomiale.5. Pneumonia nozocomială, pneumonia de ventilație.6. Infecțiile plăgilor chirurgicale, profilaxia infecțiilor chirurgicale.7. Infecții urinare nozocomiale, portajul de sondă urinară permanent.8. Infecțiile protezelor.9. Bacteriemia de cateter.10. Diareea post-antibiotice.11. Profilaxia și tratamentul escarelor.12. Infecții determinate de germeni multirezistenți: MRSA, VISA, VRE, bacili Gram negativi MDR, XDR, PDR - opțiuni terapeutice.13. Profilaxia infecțiilor nozocomiale.II. Teme activități practice1. Recoltarea probelor pentru portajul fecal și nazal de germeni multirezistenți, și pentru diagnosticul infecțiilor nozocomiale2. Identificarea factorilor de risc pentru infecții nozocomiale în secția unde lucrează și propunerea măsurilor necesare pentru profilaxia acestora.3. Diagnosticul clinic al infecțiilor nozocomiale.4. Aplicarea măsurilor de utilizare judicioasă a antibioticelor.5. Colaborarea cu medicul microbiolog pentru identificarea germenilor și testarea sensibilității la antibiotice.6. Colaborarea cu medicul epidemiolog pentru identificarea și remedierea riscurilor de infecții nozocomiale și de transmitere a rezistenței la antibiotice.7. Aplicarea corectă a datelor antibiogramelor în stabilirea tratamentului infecțiilor.8. Colaborarea cu medicii chirurgi pentru profilaxia infecțiilor chirurgicale, diagnosticul și tratamentul corect al acestora.9. Training în secția de TI pentru diagnosticul și tratamentul pneumonie de ventilator10. Îngrijirea plăgilor și escarelor pentru reducerea riscului de infecție.11. Montarea și îngrijirea cateterelor urinare și vasculare.III. Obiective specifice În urma parcurgerii acestui modul medicul rezident de boli infecțioase va putea să facă diagnosticul pozitiv și diferențial al infecțiilor nozocomiale, va cunoaște factorii de risc și modalitățile de prevenire a infecțiilor nozocomiale și de asemenea va avea cunoștințe legate de rezistența la antibiotice și tratamentul infecțiilor nozocomiale.A. Infecții ale căilor respiratorii superioare: ● Guturaiul ● Angine ● Epiglotita ● Laringita acută ● Laringo-traheobronșita acută ● Otita externă și medie ● Sinuzite ● Infecții ale cavității orale, gâtului și capului.B. Infecții ale căilor respiratorii inferioare: ● Bronșite acute, bronșite cronice acutizate. ● Bronșiolita. ● Pneumonii acute virale, bacteriene (inclusiv eu Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia spp., Coxiella burnetti, Legionella spp.) ● Abcesul pulmonar ● PleureziiC. Infecții cutanate și de părți moi: ● Celulite și infecții ale țesutului subcutanat; hidrosadenite, orjelet etc. ● Miozite, fasceite ● Infecțiile plăgilor, arsurilorD. Infecții ale sistemului limfatic: Limfadenopatia localizată și generalizată. LimfangiteE. Diareei acute infecțioase: clasificare, etiologie (bacterii, virusuri, fungi, paraziți), patogeneza, diagnostic, tratament. ● Diareei acute neinvazive ("secretorii"): enterite, enterocolite, diareea călătorilor. ● Diareei invazive (inflamatorii). ● Diareei post-antibiotice, Diareea cu Clostridium difficile. ● Toxiinfecții alimentare. ● Boala Whipple ● Infecții genitale ● Infecții ale tractului urinar: joase, înalte, prostatite.
+
MODULUL 11 ANUL 5 (4 luni)
+
BOLI INFECȚIOASE:1. Infecția HIV (2 luni),2. Infecții virale acute și cronice și infecții la imunodeprimați (2 luni) Ore de curs/lună/săptămână = 80 oreI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1. Fiziologia sistemului imun (prelegere, explicație teoretică).2. Fiziopatologia infecției HIV (prelegere, explicație teoretică).3. Epidemiologia și istoria naturală a infecției HIV (prelegere, explicație teoretică).4. Elaborarea deciziilor medicale bazate pe analiza raportului risc/beneficiu pentru terapia HIV, profilaxia anti-HIV și a infecțiilor oportuniste (prelegere, explicație teoretică).5. Opțiunile terapeutice în managementul pacientului cu HIV (prelegere, explicație teoretică).6. Reacții adverse și interacțiuni medicamentoase ale antiretroviralelor (prelegere, explicație teoretică, demonstrații pentru utilizarea algoritmilor de verificare a interacțiunilor medicamentoase).7. Diagnosticul și tratamentul bolilor oportuniste asociate HIV (prelegere, explicație teoretică).8. Semnificația și utilitatea investigațiilor de laborator în infecția cu HIV (explicație teoretică).9. Evaluarea inițială și monitorizarea pacientului diagnosticat cu HIV (explicație teoretică).10. Consilierea pre și post-testare HIV (prelegere, explicație teoretică).11. Profilaxia transmiterii infecției HIV. Managementul expunerii cu risc la infecția HIV (prelegere, explicație teoretică).II. Teme activități practice1. Prescrierea adecvată a investigațiilor de laborator la pacientul cu HIV (demonstrații practice, exerciții).2. Interpretarea rezultatelor de laborator, atitudinea practică, explicarea semnificației (demonstrații practice, exerciții).3. Consilierea pacientului privind scăderea riscului infecțiilor oportuniste asociate HIV, chimioprofilaxie, vaccinare (demonstrații practice, exerciții).4. Dezvoltarea abilităților de comunicare cu pacientul, rudele și personalul de îngrijire pentru participarea la managementul deciziilor (demonstrații practice, exerciții).5. Consilierea și informarea pacientului privind transmiterea HIV și strategiile de renunțare la comportamentele cu risc (demonstrații practice, exerciții).6. Calitatea vieții pacienților cu HIV - rolul consilierii psihologice și sociale integrate serviciilor medicale (demonstrații practice, exerciții).7. Comportamentul empatic și nediscriminatoriu în comunicarea cu pacientul HIV, adaptat particularităților psihologice, sexuale, sociale, culturale, religioase (demonstrații practice, exerciții).8. Păstrarea confidențialității persoanelor cu infecție HIV. Comunicarea drepturilor și responsabilităților pacientului cu HIV (demonstrații practice, exerciții).9. Informarea și consilierea pentru terapia antiretrovirală și aderența terapeutică (demonstrații practice, exerciții).10. Colaborarea și comunicarea cu membrii echipei multidisciplinare care îngrijește pacientul cu HIV: ginecolog, oncolog, gastroenterolog, etc. (demonstrații practice, exerciții).11. Aplicații practice ale cunoștințelor teoretice în situații clinice (prezentări de caz, prezentarea unei probleme de diagnostic sau de tratament, participarea la o cercetare clinică și participarea la redactarea rezultatelor cercetării).7. Cunoașterea legislației naționale privind drepturile și obligațiile medicului, respectiv pacientului (confidențialitate, drepturi de ajutor social, consiliere pre/posttestare).III. Obiective specifice La sfârșitul modulului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să: ● recunoască infecțiile oportuniste asociate HIV; ● asigure managementul infecțiilor oportuniste și al infecției HIV; ● identifice riscurile pentru transmiterea infecției cu HIV; ● realizeze managementul profilaxiei transmiterii HIV; ● evalueze riscurile co-morbidităților non-HIV și să participe la managementul multidisciplinar al pacientului cu HIV; ● explice necesitatea continuității terapiei antiretrovirale, să promoveze și să evalueze aderența pacienților cu infecție HIV.2. Hepatite virale acute și cronice● Hepatite virale acute cu virusul hepatitic A, B, C, D, E● Hepatite cronice cu virusul hepatitic B, C, DIII. Obiective specifice ● Să fie capabil să încadreze corect cazul într-un anumit stadiu evolutiv în funcție de markerii virali; ● Să inițieze și să conducă un tratament antiviral în hepatita acută și cronică urmând regulile impuse de protocoalele terapeutice; ● Pentru infecțiile cronice: să poată identifica pacienții care necesită spitalizare continuă; ● Să poată prescrie profilaxie pre și postexpunere pentru infecțiile cu virusuri hepatitice.
+
MODULUL 12 ANUL 5 EPIDEMIOLOGIE Ore de curs/lună/săptămână = 72 ore Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1. Proces infecțios. Focar epidemiologie.2. Proces epidemiologic: condiționare (factori determinanți și favorizanți), forme de manifestare, (sporadică, endemică, epidemică, pandemică).3. Epidemiologie specială în infecțiile cu agent etiologic cunoscut/necunoscut (importanța clinico-epidemiologică, etiologic, sursă/rezervor de agent cauzal, transmitere, receptivitate, rolul factorilor epidemiologici, forme de manifestare populațională, prevenire, combatere, modalități de intervenție rapidă în focar, pe tipuri de categorii de risc):a. Infecții respiratorii acute și sindroame, gripale.b. Exanteme febrile.c. Infecții digestive.d. Infecții ale SNC și periferic.e. Infecții cu transmitere parenterală.f. Infecții cu poartă de intrare cutanată.4. Principii de prevenire, combatere și control a infecțiilor nosocomiale.5. Imunizări: program național de imunizări, imunizări la grupe de risc.II. Teme activități practice1. Studii (anchete) epidemiologice: 8.2. Triajul epidemiologie: 2.3. Supravegherea bolilor infecțioase: 2.4. Supravegherea și controlul purtătorilor de germeni patogeni și oportunități: 2.5. Organizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de produse destinate depistării prin examen de laborator a surselor de infecție, în cadrul activității de profilaxie, supraveghere, control și combatere: 2.6. Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă: 5.7. Imunoprofilaxia bolilor infecțioase-principii de bază, imunoprofilaxia activă (20), imunoprofilaxia pasivă (20).III. Obiective specifice ● Să realizeze o anchetă epidemiologică în focarul de boală transmisibilă ● Să realizeze triajul epidemiologic ● Să cunoască modalitățile de intervenție rapidă în focar, pe tipuri de categorii de risc
+
MODUL 13 ANUL 4 DERMATOLOGIE Ore de curs/lună/săptămână = 4 săpt/1 lună Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1. Infecții cutanate virale.2. Urticaria.3. Eczeme/dermatite.4. Prurigouri.5. Vasculite.6. Reacții cutanate postmedicamentoase.7. Eritrodermiile.8. Purpure.9. Boli buloase.10. Sifilisul dobândit și congenital.11. Alte infecții cu transmitere sexuală.II. Teme activități practice1. Interpretarea testelor cutanate pentru diagnosticul dermatozelor alergice: 3 cazuri.2. Interpretarea examenului micologic direct (KOH): 2 cazuri.3. Interpretarea rezultatelor testelor serologice pentru diagnosticul sifilisului: 5 cazuri.III. Obiective specifice ● Diferențierea leziunilor determinate de microorganisme de alte leziuni cutanate. ● Decelarea elementelor de gravitate în cursul evoluției unor afecțiuni cu leziuni cutanate
+
MODULUL 13 ANUL 4: PNEUMOLOGIE (1 lună) Ore de curs/lună/săptămână = 20 ore Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1. Tuberculoza. Diagnostic, terapie, managementul efectelor adverse la medicația antituberculoasă2. BPOC.3. Pleurezii neinfecțioase.4. Insuficiență respiratorie acută și cronică.II. Teme activități practice1. să fie capabil de a conduce un tratament antituberculos în condițiile existenței efectelor adverse la terapie;2. interpretarea examenului citologic, biochimic și microbiologic al lichidului pleural;3. efectuarea toracocentezei (%);4. interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 10 cazuri.III. Obiective specifice În urma parcurgerii acestui modul medical, rezidentul de boli infecțioase își va însuși: ● cunoștințele teoretice și practice referitoare la diagnosticul tuberculozei; ● managementul cazurilor cu My. Tbc MDR; ● managementul efectelor adverse la terapie;
+
MODULUL 15 ANUL 5 BOLI INFECȚIOASE1. Infecții la femeia gravidă, infecțiile nou-născutului și ale copilului (Boli eruptive) etc - 3 luni2. Zoonoze - 3 luni3. Boli tropicale, Medicina călătorului, Alte infecții - 3 luni Ore de curs/lună/săptămână = 144 ore Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specificeA. Infecțiile la femeia gravidă1. Bilanț preconcepțional pentru infecții cu transmitere maternofetală - imunizări ce pot fi recomandate.2. Testarea gravidei pentru infecții cu transmitere maternofetală (primul bilanț, retestări, testări în ultimele 4 săptămâni).3. Infecții frecvente ale gravidei: infecții urinare, bacteriurii asimptomatice, IACRS.4. Infecții/colonizări cu risc de afectare fetală: virale, bacteriene, parazitare, fungice - atitudine5. Infecții specifice gravidei și lehuzei: corioamniotita, infecții de plagă postcezariană/epiziotomie, endometrite, mastite.6. Profilaxia antibiotică la cezariană și în caz de ruptură prematură de membraneB. Infecțiile nou-născutului și ale copilului1. Sepsisul neonatal2. Rubeola3. Rujeola4. Roseola infantum și megaleritemul infecțios5. Scarlatina6. Infecția cu virusul varicelo-zosterian7. Tusea convulsivă8. Infecția urlianăC. ToxoplasmozaD. Infecția cu ListeriaII. Teme activități practice1. Interpretarea rezultatelor testelor serologice pentru diagnosticul infecțiilor la femeia gravidă, nou-născut, copil;2. diagnosticul clinic al infecțiilor la femeia gravidă, nou-născut, copil;3. diagnosticul paraclinic al infecțiilor la femeia gravidă, nou-născut, copil. Interpretarea rezultatelor testelor serologice pentru diagnosticul infecțiilor la femeia gravidă, nou-născut, copil;4. conduita terapeutică.III. Obiective specifice ● să recunoască elementele caracteristice fiecărei boli eruptive; ● să deceleze elementele de gravitate și să le trateze adecvat; ● să cunoască și să aplice măsurile de izolare a cazurilor contagioase și de depistare a contacților; ● să evite testările inutile și să explice inutilitatea lor ● să știe când se efectuează retestări (după uroculturi pozitive, serologie de toxoplasmă dacă inițial este negativă, HBV-DNA cei cu infecție VHB, etc).E. Boli tropicale, Medicina călătoruluiI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (32 ore curs/modul, 4 ore curs/săpt)1. Boli infecțioase tropicale: etiologie și epidemiologie.2. Agenți antiparazitari.3. Vectori: noțiuni generale.4. Malaria5. Filarioze limfatice și leishmaniaza6. Amoebiaza și schistosomiaza7. Strongiloidoza și tripanosomiaza8. Febre hemoragice9. Diareea călătorului10. Dengue, Zika, Chikungunya11. Vaccinuri necesare pentru călătorii12. Chimioprofilaxia infecțiilor tropicale13. Profilaxia generală a infecțiilor tropicale14. Noțiuni generale de bioterorism15. Arme biologice16. Planul de pandemieII. Teme activități practice (2 luni)1. Anamneza pacientului care se întoarce din zone tropicale2. Diagnosticul clinic pozitiv și diferențial al infecțiilor tropicale3. Metodele diagnostice paraclinice4. Prepararea lamelor de diagnostic a malariei și citirea lor5. Prescrierea tratamentului pentru pacienți cu boli infecțioase tropicale6. Recomandările în vederea călătoriei în zone tropicale7. Întocmirea planului de dezastru în simularea de dezastru biologicIII. Obiective specifice În urma parcurgerii acestui modul medicul rezident de boli infecțioase își va însuși: ● cunoștințele teoretice referitoare la bolile infecțioase tropicale: virale, bacteriene și parazitare; ● noțiunile generale despre vectori; ● noțiunile de profilaxie generală și specifică a bolilor infecțioase tropicale; ● noțiunile generale de bioterorism și arme biologice. ● de asemenea va fi capabil să întocmească planul de dezastru (cu accent pe planul de pandemie).F. Zoonoze ● Tularemia. Pateureloze. Erlichioze. ● Leptospiroze. ● Boala Lyme. Febra recurentă. ● Rickettsioze (tifos exantematic, febra butunoasă, febra Q). ● Erizipeloid Rosenbach. ● Boala ghearelor de pisică. ● Febra mușcăturii de șobolan.II. Teme activități practice1. Anamneza pacientului2. Diagnosticul clinic pozitiv și diferențial.3. Metodele diagnostice paraclinice.III. Obiective specifice În urma parcurgerii acestui modul medicul rezident de boli infecțioase: ● Își va însuși abordarea unitară a rezistenței la antibiotice pentru medicina umană și cea veterinară ● Va avea capacitatea de a contribui la intervenții de sănătate publică în cazul implicării de germeni proveniți de la animale ● Va fi capabil să orienteze diagnosticul și terapia în patologia de import de tip zoonotic ● Își va însuși noțiunile de profilaxie generală și specifică zoonozelor
+
EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST Probe de evaluare, specifice programului de pregătire în specialitatea "Boli Infecțioase"I. Proba scrisă - 10 subiecte din tematica de pregătire în modulul de Boli Infecțioase (pg. 6 - 9)II. Proba clinică de Boli infecțioase - cazurile vor fi alese din tematica probei scriseIII. Proba clinică de Boli Infecțioase - cazurile vor fi alese din tematica probei scrise
+
Bibliografie propusă: Având în vedere dinamica Bolilor Infecțioase, comisia de specialitate din Ministerul Sănătății va avea în vedere elaborarea unui material (în cursul următoarelor 18 luni) actualizat, care să fie folosit pentru evaluarea medicilor rezidenți în perioada de pregătire și la examenul de medic specialist. Vom cere acordul de a traduce materialul necesar pentru susținerea examenului de specialitate la nivel european. Comisia de Boli Infecțioase din Ministerul Sănătății Președinte: Prof. dr. Egidia Miftode
(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA BOLI INFECȚIOASE a fost modificat de Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
+
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CARDIOLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CARDIOLOGIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
2017 + Definiția specialității:Cardiologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolnavilor cu suferințe cardiovasculare prin mijloace nechirurgicale.1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului
Structura programului1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spital și clinica repartizată, stabilirea responsabilului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni).2.A. Trunchi comun - 2 ani ● MEDICINA INTERNĂ (I.1) - 15 luni (rezidentul va decide împreună cu coordonatorul de rezidențiat unde se va/vor desfășura stagiul/stagiile de pregătire, acesta/acestea putând fi într-o secție de medicină internă, sau o specialitate - pneumologie, gastroenterologie, nefrologie, hematologie; nu se vor aproba stagii mai scurte de 3 luni în aceeași secție) ● A.T.I. (I.2) - 3 luni (poate include și un stagiu de cel puțin o lună în UPU/unități SMURD) ● NEUROLOGIE (I.3) - 2 luni ● DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE (I.4) - 2 luni ● ENDOCRINOLOGIE (I.5) - 2 luni2.B. Cardiologie - 4 ani ● CARDIOLOGIE CLINICĂ ȘI EXPLORĂRI NEINVAZIVE (I.6) - 12 luni ● TERAPIE INTENSIVĂ CARDIOLOGICĂ (USTACC) (I.7) - 6 luni ● ECOCARDIOGRAFIE ȘI ALTE TEHNICI IMAGISTICE (ecografia vasculară, scintigrafia cardiacă, CT cardiac, RMN cardiac) (I.8) - 6 luni ● CARDIOLOGIE INTERVENȚIONALĂ (I.9) - 6 luni ● ARITMOLOGIE INTERVENȚIONALĂ (I.10) - 6 luni ● CARDIOLOGIE PREVENTIVĂ ȘI RECUPERARE (I.11) - 3 luni ● CHIRURGIE CARDIOVASCULARA (I.12) - 3 luni ● STAGII OPȚIONALE PENTRU APROFUNDAREA PREGĂTIRII ÎNTR-UN ANUMIT DOMENIU (I.8, I.9, I.10) SAU CERCETARE (I.13) - 5 1/2 luni ● BIOETICĂ (I.14) - 1/2 lună
N.B. Pregătirea se începe cu un modul de cardiologie de 6 luni, pentru dobândirea abilităților generale în specialitate, conform cu recomandările UEMS. Programarea modulelor pentru anii IV-VI este orientativă și în funcție de alegerea stagiului opțional.Modulul 1, anul I - 6 luni și anul II - 6 luni: Medicină internă - (rezidentul va decide împreună cu coordonatorul de rezidențiat unde se va/vor desfășura stagiul/stagiile de pregătire, acesta/acestea putând fi într-o secție de medicină internă, sau o specialitate - pneumologie, gastroenterologie, nefrologie, hematologie; nu se vor aproba stagii mai scurte de 3 luni în aceeași secție) Nr. ore curs: 96 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică.1. Principii de diagnostic în medicina interna:a. diagnostic clinicb. diagnostic de laboratorc. diagnostic imagistic2. Septicemiile3. Infecții nozocomiale4. Socul5. Bronșita cronică și emfizemul pulmonar6. Astmul bronșic7. Boli infecțioase pulmonare8. Boli pulmonare interstițiale fibrozante și sarcoidoza9. Bronșiectaziile și abcesul pulmonar10. Neoplasmul pulmonar11. Boli ale pleurei12. Sindromul mediastinal13. Sindromul de detresa respiratorie acută14. Insuficiență respiratorie cronică15. Forme de tuberculoză pulmonară și cu alte localizări16. Artrita reumatoidă și spondilartritele seronegative17. Colagenozele și vasculitele18. Infecțiile articulare19. Boala artrozica20. Osteoporoza21. Anemiile22. Leucemiile23. Limfoamele maligne24. Sindroamele mieloproliferative25. Tulburările de coagulare și hemostaza26. Glomerulopatii acute și cronice27. Nefropatiile obstructive28. Infecții ale căilor urinare, pielonefrite29. Neoplasmul renal și al căilor urinare30. Insuficiența renală acută și cronică31. Dializa și transplantul renal32. Bolile esofagului33. Gastritele și ulcerul peptic34. Sindroamele de malabsorbție35. Neoplasmul esofagian și gastric36. Neoplasmul intestinului subțire și al colonului37. Bolile inflamatorii intestinale (colita ulceroasă și boala Crohn)38. Abdomenul acut39. Hemoragiile digestive40. Hepatitele acute41. Hepatitele cronice42. Ciroza hepatica43. Tumorile hepato-biliare44. Afecțiunile vezicii și ale căilor biliare45. Pancreatitele acute și cronice46. Neoplasmul de pancreas47. AIDS-forme de manifestare48. Antibioterapia2. Obiective educaționale.Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului; stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).– Toracocenteze: 10 manevre (efectuare)– Paracenteze: 10 manevre (efectuare)– Teste funcționale pulmonare: 50 buletine (interpretare)– Teste funcționale hepatice: 150 buletine (interpretare)– Teste funcționale renale: 150 buletine (interpretare)– Buletine hematologice: 150 buletine (interpretare)Modulul 6, anul I primele 6 luni și anul III 6 luni: Cardiologie clinică și explorări neinvazive (ECG, ECG de efort, monitorizare ECG pe termen lung, teste cardiopulmonare, monitorizarea ambulatorie a TA)Nr. ore curs: 180 oreNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică.1. Noțiuni de embriologie și anatomie a aparatului cardiovascular - 4 ore2. Fiziologia aparatului cardiovascular - 4 ore3. Noțiuni de genetică și cardiologie moleculară în bolile cardiovasculare - 4 ore4. Anamneza și examenul clinic în cardiologie - 2 ore5. Electrocardiograma (standard, de efort, monitorizare ECG pe termen lung) - 8 ore6. Explorarea radiologică (convențională) a aparatului cardiovascular - 2 ore7. Tehnici moderne imagistice (CT, RMN) - 4 ore8. Explorarea radionuclidică în cardiologie (SPECT, PET, tehnici hibride) - 2 ore9. Testele cardiopulmonare și explorările respiratorii în bolile cardiovasculare - 2 ore10. Examenul anatomopatologic în bolile cardiovasculare - 2 ore11. HTA primară și secundară - 6 ore12. Valvulopatiile (mitrale, aortice, tricuspidiene, pulmonare) - 8 ore13. Indicațiile chirurgicale/intervenționale în valvulopatii - 2 ore14. Protezele valvulare - 2 ore15. Cardiopatiile congenitale ale adultului - 4 ore16. Patologia cordului operat - 2 ore17. Endocarditele infecțioase - 2 ore18. Aterogeneza - 2 ore19. Factorii de risc cardiovascular (evaluare și management) - 2 ore20. Boala cardiacă ischemică - 12 ore– Anginastabilă - 2 ore– SCA fără supradenivelare ST - 4 ore– SCA cu supradenivelare ST - 4 ore– Forme nedureroase de boală coronariană - 2 ore21. Tulburările de ritm - 8 ore22. Tulburările de conducere - 4 ore23. Sincopa - 2 ore24. Moartea subită cardiacă - 2 ore25. Miocarditele și cardiomiopatiile - 6 ore26. Bolile pericardului - 4 ore27. Tumorile cardiace - 2 ore28. Hipertensiunea arterială pulmonară primitivă și secundară - 4 ore29. Tromboembolismul pulmonar - 4 ore30. Cordul pulmonar cronic - 2 ore31. Insuficiența cardiacă (acută și cronică) - 8 ore32. Socul cardiogen - 2 ore33. Determinările cardiovasculare în bolile reumatismale - 2 ore34. Determinările cardiovasculare în bolile endocrine - 2 ore35. Determinările cardiovasculare în bolile hematologice - 2 ore36. Cardio-oncologia - 2 ore37. Afectarea renală și bolile cardiovasculare - 2 ore38. Sarcina și bolile cardiovasculare - 2 ore39. Traumatismele cardiovasculare - 2 ore40. Bolile aortei-4 ore41. Bolile arterelor periferice - 4 ore42. Patologia digestivă de cauză vasculară (ischemia mezenterică acută și cronică, angiodisplazia) - 2 ore43. Bolile venelor - 2 ore44. Bolile cardiovasculare la grupe speciale (tineri, vârstnici, femei) - 2 ore45. Cordul atletic - 2 ore46. Afectarea cardiacă și afecțiunile psihice - 2 ore47. Terapia antiplachetară, anticoagulanta, fibrinolitică - 2 ore48. Terapia cu betablocante - 2 ore49. Terapia cu blocante de calciu - 2 ore50. Inhibitorii sistemului renina-angiotensina-aldosteron - 2 ore51. Terapia inotrop pozitivă - 2 ore52. Terapia antiaritmică - 2 ore53. Diureticele - 2 ore54. Terapia hipolipemiantă - 2 ore55. Evaluarea bolnavului cardiac pentru intervenții chirurgicale necardiace - 2 ore56. Transplantul cardiac, dispozitive de asistare ventriculară - 2 ore57. Utilizarea computerului în cardiologie - 2 ore58. Analiza cost-eficiență în cardiologie - 2 ore2. Obiective educaționale.Însușirea cunoștințelor necesare diagnosticului, tratamentului și prevenției în bolile cardiovasculare. Dobândirea abilităților practice (efectuare și/sau interpretare a probelor paraclinice), necesare evaluării pacientului cu patologie cardiovasculară complexă.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).– ECG: 1000 buletine (efectuare și interpretare)– ECG de efort: 200 teste (efectuare și interpretare)– Monitorizare ECG pe termen lung: 200 teste (efectuare și interpretare)– Teste cardiopulmonare: 25 (asistare și interpretare)– Monitorizarea ambulatorie a TA: 300 teste (efectuare și interpretare)– Puncții arteriale și venoase: 300 (efectuare)– Cardioversii electrice: 50 (efectuare)– Pericardiocenteze: 25 (efectuare)– Prezentări de cazuri clinice: 20– Prezentări de referate științifice: 20Modulul 2, anul II: A. T. I. - poate include și un stagiu de cel puțin o lună în UPU/unități SMURDNr. ore curs: 24 oreNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică.1. Comele2. Echilibrul acido-bazic (normal și patologic)3. Tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic4. Echilibrul hidro-electrolitic (normal și patologic)5. Tratamentul tulburărilor hidro-electrolitice6. Anestezia locală și generală7. Circulația extracorporeală8. Resuscitarea cardiopulmonară9. Circulația asistată: balon intraaortic de contrapulsație, alte tehnici10. Evaluarea preoperatorie11. Evaluarea și tratamentul bolnavilor postoperator (primele zile)12. Indicațiile și tehnica dializei2. Obiective educaționale.Evaluarea pacientului critic, acordarea și efectuarea de manevre diagnostice și terapeutice în vederea stabilizării acestuia.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).– Intubația oro-traheală: 10 (pe manechin) și 3 pe "viu"– Puncția venei subclaviculare și a venei jugulare interne: 20– Tehnica masajului cardiac: 30 (pe manechin) și 5 pe "viu"– Reechilibrare acido-bazică: 60 profile (interpretare) și 20 de cazuri (dirijarea echilibrării)– Reechilibrare hidroelectrolitică: 60 profile (interpretare) și 20 cazuri (dirijarea echilibrării)Modulul 3, anul III: NeurologieNr. ore curs: 20 oreNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică.1. Examenul clinic neurologic2. Examenul paraclinic în neurologie3. Afecțiunile vasculare carotidiene și ale arterelor vertebrale4. Accidente vasculare cerebrale ischemice5. Accidente vasculare cerebrale hemoragice6. Hemoragia subarahnoidiană7. Recuperarea bolnavului cu accident vascular cerebral8. Meningitele9. Tulburările de somn10. Afectarea cardiovasculară în bolile neurologice2. Obiective educaționale.Deprinderea noțiunilor clinice și interpretarea probelor paraclinice necesare în diagnosticul, tratamentul și recuperarea pacientului neurologic.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire)– Examenul clinic neurologic (efectuare și interpretare)– CT și RMN în boli neurologice acute și cronice (interpretare)Modulul 4, anul III: Diabet zaharat, nutriție și boli metaboliceNr. ore curs: 20 oreNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică.1. Diabetul zaharat (1)2. Diabetul zaharat (2)3. Tratamentul diabetului zaharat4. Complicațiile diabetului zaharat5. Comele diabetice6. Obezitatea7. Dislipidemiile; sindromul metabolic8. Hipoglicemiile9. Tezaurismozele10. Afectarea cardiovasculară în diabetul zaharat2. Obiective educaționale.Evaluarea completă a pacientului cu diabet zaharat și/sau sindrom metabolic; alegerea unui tratament adecvat pe termen scurt și lung. Însușirea manevrelor necesare tratamentului situațiilor acute la pacientul decompensat.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).– Test de încărcare orală la glucoză: 30 buletine (interpretare)– Profilele dislipidemice: 100 buletine (interpretare)– Reechilibrarea diabetului decompensat: 30 de cazuri– Tratamentul comei ceto-cetozice: 30 de cazuri– Tratamentul comei hiperosmolare: 10 cazuriModulul 5, anul III: EndocrinologieNr. ore curs: 20 oreNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică.1. Hormonii și acțiunea acestora asupra aparatului cardiovascular2. Reglarea neuroendocrină3. Tumorile hipofizare și hipopituitarismul4. Bolile tiroidei5. Bolile glandelor paratiroide6. Hipertensiunea secundară endocrină7. Tulburări testiculare și ovariene8. Sindroame poliglandulare9. Sindromul carcinoid10. Tulburări în diferențierea sexuală2. Obiective educaționale.Evaluarea completă a pacientului cu patologie endocrinologică; alegerea unui tratament adecvat pe termen scurt și lung.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).– Determinări hormonale: 75 buletine (interpretare)– Ecografia și scintigrafia tiroidiană: 30 buletine (interpretare)– Explorări imagistice ale suprarenalei (ecografie, CT): 30 (interpretare)Modulul 7, anul IV: Terapie intensivă cardiologică (USTACC) Nr. ore curs: 14 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică.1. Introducere; importanța pregătirii în resuscitare cardiopulmonară și cerebrală2. Suportul vital de bază (SVB).3. Suportul vital avansat (SVĂ)4. Resuscitarea în condiții speciale5. Sindromul post-resuscitare6. Aspectele etice ale resuscitării7. Organizarea echipei de resuscitare2. Obiective educaționale.Deprinderea manevrelor de SVA și SVB. Participarea în cadrul modulului la un curs obligatoriu de resuscitare cardiopulmonară.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).Obținerea unui certificat în resuscitarea cardiopulmonară, în conformitate cu reglementările în vigoare, în urma promovării examenului de final de curs.Modulul 8, anul IV: Ecocardiografie și alte tehnici imagistice (ecografie vasculară, scintigrafie cardiacă, CT cardiac, RMN cardiac)Nr. ore curs: 50 oreNr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică.1. Principiile fizicii ultrasunetelor și a efectului Doppler2. Tehnica examenului ecocardiografic în modul M și bidimensional3. Tehnica examenului Doppler spectral și color4. Aparatura ecocardiografică5. Examenul ecocardiografic normal6. Date hemodinamice obținute prin ecocardiografie și Doppler7. Evaluarea ecografică a bolilor valvei mitrale8. Evaluarea ecografică a bolilor valvei aortice9. Evaluarea ecografică a valvei pulmonare și tricuspide10. Evaluarea ecografică a protezelor valvulare11. Ecocardiografia în bolile miocardului12. Ecocardiografia în bolile pericardului13. Evaluarea ecocardiografică în cardiopatia ischemică14. Evaluarea ecografică a funcției ventriculului stâng15. Evaluarea ecografică a funcției ventriculului drept și a atriilor16. Evaluarea ecografică a tumorile intracardiace17. Evaluarea ecografică a bolile aortei18. Ecografia și examenul Doppler în bolile cardiace congenitale19. Ecografia arterelor membrelor inferioare (indicații, interpretare)20. Ecografia venelor periferice (indicații, interpretare)21. Ecocardiografia transesofagiană: tehnică, indicații, contraindicații, complicații. Planurile de secțiune în ETE. Modalități de examinare.22. Ecocardiografia de stress: baze fiziopatologice, modalități de stress, protocoale, indicații, contraindicații, reacții adverse, precauții.23. Ecocardiografia de contrast miocardic: baze fiziopatologice, tehnică, agenți de contrast, indicații, precauții.24. Ecocardiografia tridimensională: tehnică, utilitate clinică.25. Doppler-ul tisular și speckle tracking: tehnică, utilitate clinică.2. Obiective educaționale.Însușirea indicațiilor, principiilor de bază ale principalelor metode imagistice folosite în evaluarea pacientului cardiac. Dobândirea abilităților de a efectua/interpreta proceduri imagistice și integrarea acestora în contextul clinic.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).– Ecocardiografii transtoracice: 350 (efectuare și interpretare)– Ecocardiografii transesofagiene: 30 (asistare și interpretare)– Ecografii vasculare: 50 (efectuare și interpretare)– Ecografii de stress: 25 (asistare și interpretare)– Explorarea radionuclidica: 25 (interpretare)– CT cardiac: 25 (interpretare)– RMN cardiac: 25 (interpretare)Modulul 9, anul V: Cardiologie intervențională Nr. ore curs: 30 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică.1. Anatomia coronariană. Fiziologia circulației coronare - 4 ore2. Coronarografia diagnostică: indicații, tehnică, complicații - 4 ore3. Angioplastia coronariană percutană: indicații, tehnică, complicații - 6 ore4. Angioplastia coronariană în SCA cu sau fără supradenivelare de segment ST-4 ore5. Tehnici complementare PCI - 2 ore6. Tehnici intervenționale noi - 2 ore7. Metode diagnostice invazive complementare - 2 ore8. Angioplastia renală și angioplastia carotidiană: tehnică, indicații, complicații - 2 ore9. Arteriografia periferică - 2 ore10. Angioplastia arterelor periferice și viscerale - 2 ore2. Obiective educaționale.Integrarea tehnicilor angiografice de diagnostic și tratament în patologia cardiovasculară.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).– Puncții arteriale și venoase: 300 (efectuare)– Cateterism cardiac (stâng și drept): 50 (asistare și interpretare)– Coronarografii și ventriculografii: 200 (asistare și interpretare)– Intervenții percutane: 50 (asistare)Modulul 10, anul V: Aritmologie intervențională Nr. ore curs: 30 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică.1. Elemente de bază ale studiului electrofiziologic - 2 ore2. Indicațiile studiului electrofiziologic - 2 ore3. Diagnosticul electrofiziologic - 2 ore4. Tehnici de cartografiere în electrofiziologie - 2 ore5. Indicațiile ablației prin radiofrecvență - 2 ore6. Tratamentul intervențional al aritmiilor - 2 ore7. Indicațiile stimulării cardiace temporare și permanente - 4 ore8. Stimularea cardiacă temporară - 2 ore9. Stimularea cardiacă permanentă - 2 ore10. Defibrilatorul implantabil - 2 ore11. Terapia de resincronizare cardiacă - 2 ore12. Complicații și malfuncții ale dispozitivelor implantabile - 4 ore13. Urmărirea dispozitivelor implantabile - 2 ore2. Obiective educaționale.Integrarea tehnicilor de diagnostic și tratament în aritmologia intervențională la pacientul cu patologie cardiovasculară.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).– Implantare stimulator temporar: 50 (efectuare)– Implantare stimulator permanent: 30 (asistare)– Programare stimulator: 50 (asistare și interpretare)– Implantare defibrilator: 5 (asistare)– Implantare CRT: 5 (asistare)– Studii electrofiziologice: 25 (asistare)– Intervenții electrofiziologice: 10 (asistare)Modulul 11, anul VI: Cardiologie preventivă și recuperare Nr. ore curs: 14 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică.1. Factorii de risc cardiovascular2. Evaluarea riscului cardiovascular3. Profilaxia primară a bolilor cardiovasculare4. Profilaxia secundară a bolilor cardiovasculare5. Reabilitarea după sindroamele coronariene acute6. Reabilitarea în insuficiența cardiacă7. Principii generale de reabilitare a bolnavului după operațiile pe cord deschis2. Obiective educaționale.Calcularea și stratificarea riscului cardiovascular. Însușirea protocoalelor de evaluare și monitorizare în funcție de grupul de risc al pacientului și a principiilor de reabilitare în patologia cardiovasculară.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).Alcătuirea și implementarea unui program educațional și de antrenament personalizat.Modulul 12, anul VI: Chirurgie cardiovasculară Nr. ore curs: 14 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică.1. Chirurgia valvulopatiilor2. Chirurgia de "by-pass" aorto-coronarian3. Chirurgia bolilor cardiace congenitale4. Chirurgia aortei5. Chirurgia arterelor periferice, renale și carotide6. Chirurgia în insuficiența cardiacă7. Patologia cordului operat2. Obiective educaționale.Dobândirea cunoștințelor necesare evaluării și monitorizării pacientului pre și postoperator în chirurgia cardiovasculară.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).– Chirurgie cardiovasculară: 25 intervenții (asistare)Modulul 13, anul VI: Stagii opționale pentru aprofundarea pregătirii într-un anumit domeniu (continuarea modulelor I.8, I.9, I.10) sau cercetare științifică medicală Nr. ore curs: 12 ore (în cazul alegerii modulului de cercetare științifică medicală; în cazul prelungirii modulelor I.8, I.9, I.10, numărul orelor de curs, tematica și activitatea practică vor fi adaptate conform curriculei de pregătire în atestatul de studii complementare respectiv). Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică (în cazul alegerii modulului de cercetare științifică medicală).1. Medicina bazată pe dovezi - introducerea unui concept2. Noțiuni de epidemiologie generală3. Noțiuni de bază de statistică medicală4. Interpretarea critică a studiilor clinice5. Conceperea și redactarea unui articol științific6. Cum să faci o prezentare științifică medicală2. Obiective educaționale.Stagiile opționale se vor face în ultimele 6 luni și pot conta pentru pregătirea în vederea obținerii de atestate de studii complementare (în cazul prelungirii modulelor I.8, I.9, I.10). Fiecare rezident va participa la minim 1 proiect de cercetare pe parcursul specializării.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).Comunicarea/publicarea rezultatului proiectului de cercetare desfășurat pe parcursul rezidențiatului.Modulul 14, anul VI: Bioetică Nr. ore curs: 20 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică.1. Introducere în bioetică - 2 ore2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore3. Relația medic-pacient - 4 ore4. Greșeli/erori în practica medicală - 2 ore5. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore6. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore7. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore8. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore9. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore2. Obiective educaționale.Familiarizarea cu conceptele fundamentale ale eticii medicale și aplicarea principiilor acesteia în practica medicală zilnică.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
+
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE: Curriculumul în cardiologie prevede un număr de 544 de ore didactice pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu individual. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80% fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu. Evaluarea se finalizează prin acordarea de note. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ("log-book"), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă, etc.
+
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE: Modulul de terapie intensivă cardiologică (USTACC) va cuprinde și un curs de resuscitare cardiorespiratorie, curs ce se va încheia obligatoriu cu un examen în urma căruia rezidentul va obține un certificat în resuscitarea cardiopulmonară, în conformitate cu reglementările în vigoare. Stagiile opționale (prelungirea modulelor I.8, I.9, I.10) se vor face în ultimele 6 luni și vor conta pentru pregătirea în vederea obținerii de atestate de studii complementare. Fiecare rezident de cardiologie va participa la minim 1 un proiect de cercetare ale cărei rezultate vor fi comunicate/publicate.
+
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătiriiCompetențele teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire, sunt ierarhizate după cum urmează:Nivele de competență: Nivel I Experiență în indicarea și interpretare unei metode diagnostice sau terapeutice, fără experiență în efectuarea tehnicii. Nivel II Experiență în efectuarea tehnicii, dar nu ca operator independent. Nivel III Experiență în efectuarea tehnicii ca operator independent (stabilirea indicației, efectuarea procedurii, interpretarea acesteia, managementul complicațiilor).
+
EXAMENUL DE MEDIC SPECIALISTProbe de evaluare, specifice programului de pregătire în specialitatea "Cardiologie".I. Proba scrisă - 10 subiecte din tematica de pregătire în modulul I.6II. Proba clinică de cardiologie - cazurile vor fi alese din tematica probei scriseIII. Proba clinică de medicină internă - cazurile vor fi alese din următoarea tematică1. Pneumoniile.2. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.3. Supurațiile bronho-pulmonare.4. Astmul bronșic.5. Pneumoconiozele.6. Sindrom de revărsat lichid pleural (pleurezia serofibrinoasă, pleurezia hemoragică).7. Insuficiența respiratorie acută și cronică.8. Sindromul mediastinal.9. Colagenozele (lupusul eritematos diseminat, dermatomiozita, poliarterita nodoasă, sclerodermia).10. Glomerulonefritele acute și cronice.11. Sindromul nefrotic.12. Pielonefrita acută și cronică.13. Litiaza urinară.14. Insuficiența renală acută și cronică.15. Ulcerul gastric și duodenal.16. Pancreatita acută și cronică.17. Peritonitele.18. Hepatita acută și cronică.19. Ciroza hepatică.20. Litiaza biliară.21. Colecistita acută și cronică.22. Anemiile.23. Policitemiile primare și secundare.24. Leucemiile.25. Mielomul multiplu.26. Sindroamele hemoragipare.27. Diabetul zaharat.28. Poliartrita reumatoida.29. Reumatismul cronic degenerativ.30. Hipertiroidismul și hipotiroidismul.31. Boala Addison, sindromul Cushing, hiperaldosteronismul.32. Accidentele vasculare cerebrale.33. Stările comatoase.IV. Proba practică1. Electrocardiograma. Monitorizare ECG pe termen lung.2. Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale.3. Examenul radiologic cord-pulmon.4. Ecocardiografia și examenul Doppler.5. Cateterismul cardiac.6. Angiografia (inclusiv coronarografia).7. Probe funcționale respiratorii și teste cardiopulmonare.8. Date privind dislipidemii, enzime serice, factori de coagulare, hemograma.9. Teste de explorare a echilibrului acido-bazic și hidro-electrolitic.10. Teste de stress (ECG, ecografie cardiacă).Comisia de examen va selecta 5 trasee sau teste din tematica menționată, fiecare test fiind notat cu 2 puncte.
+
TEMATICA DE EXAMENTematica de pregătire în modului I.6.
+
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)Competențele practice minimum acceptabile, ierarhizate în funcție de nivelul de experiență, au fost detaliate ca rezultate așteptate dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor din curriculum de pregătire (pagina 15).2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN CARDIOLOGIE2.1. Competența profesională intrinsecă specialitățiiMedicul specialist cardiolog, ca urmare a promovării examenului de medic specialist, a dobândit competențele cuprinse în curriculum modulelor de pregătire, competențe ce intră în standardul profesional, cu excepția celor ce aparțin domeniilor adiționale de dezvoltare existente în legislația Ministerului Sănătății sub denumirea de atestate de pregătire complementară.2.2. ObligațiiMedicul specialist cardiolog se supune obligațiile etice, deontologice și profesionale stipulate de către Colegiul Medicilor din România și a Ministerului Sănătății.
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Nume, prenume: Vinereanu, Dragoș
Semnătura: (la 06-07-2017, CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CARDIOLOGIE a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017 ) + CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ Definiția specialității:Chirurgia cardiovasculară este specialitatea chirurgicală care se ocupă cu diagnosticul și tratamentul chirurgical al bolilor cardiovasculare (afecțiuni congenitale, afecțiuni câștigate, afecțiuni ale vascularizației cordului, anevrisme, disecții sau ocluzii ale trunchiurilor cranio-braheo-cefalice, arterelor, venelor și limfaticelor).1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului
+
STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ TEMATICĂ cursuri1. Asepsie - antisepsie, sterilitate în chirurgie2. Infecții chirurgicale localizate și generalizate. Antibioterapia în chirurgie3. Abdomenul acut chirurgical4. Perete abdominal: hernii, eventrații, eviscerații.5. Esofagul: traumatisme, perforații, esofagite.6. Stomac - duoden: gastropatii hemoragice, ulcerul gastric și duodenal7. Hemoragii digestive - superioare, inferioare9. Intestin subțire și mezenter: diverticuli, limfadenita mezenterică, infarctul entero - mezenteric, ischemia mezenterică10. Căi biliare extrahepatice: litiaza veziculară și coledociană, colecistita acută11. Pancreas: anomalii, pancreatita acută și cronică, tumori benigne și maligne12. Icterul mecanic13. Splina: afecțiuni hematologice de indicație chirurgicală, tumori benigne și maligne, indicațiile splenectomiei14. Epiploon și retroperitoneu: torsiuni de epiploon, infarctul epiploic, tumori retroperitoneale15. Patologia diafragmului: hernii hiatale, eventrații diafragmatice, rupturi diafragmatice16. Chirurgia laparoscopică vs. chirurgie deschisă.
+
Activități practice - chirurgie generală Tipuri de intervenții (Asistență și/sau prim operator)1. Tehnici de sutură chirurgicală2. Izolarea și legarea vaselor la nivelul mezenterului3. Anastomozele intestinale - Anastomozele gastro-intestinale, Anastomozele de intestin subțire, Anastomoze la nivelul colonului, Variante cu diferențe de calibru, Suturi mecanice.4. Laparotomie . . . . . . . . . . . . . 105. Hernii inghinale . . . . . . . . . . 46. Hernii femurale . . . . . . . . . . . 27. Hernii ombilicale . . . . . . . . . . 28. Eventrații . . . . . . . . . . . . . . 29. Eviscerații . . . . . . . . . . . . . 210. Hernii hiatale . . . . . . . . . . . 111. Laparorafie . . . . . . . . . . . . 1012. Splenectomii . . . . . . . . . . . . 318. Enterorafii . . . . . . . . . . . . . 5II. STAGIUL DE CHIRURGIE TORACICĂ TEMATICĂ cursuri1. Anatomia, fiziologia, imagistica și explorări funcționale ale pleurei și plămânilor2. Bolile non-neoplastice a plămânilor3. Transplantul de plămâni4. Neoplasme pulmonare5. Boli congenitale pulmonare6. Boli ale pleurei7. Traheea și bronhiile. Anomaliile congenitale ale traheii8. Peretele toracic9. Anomaliile peretelui toracic și neoplasmele10. Traumatismele peretelui toracic11. Traumatismele traheo-bronșice și pulmonare12. Diafragmul13. Traumatismele diafragmului14. Mediastinul și pericardul15. Anomaliile congenitale de mediastin16. Esofagul17. Chirurgia toracică video-asistată18. Intervențiile endo-bronșice
+
Activități practice chirurgie toracică Proceduri: prim operator sau asistent:– plămâni, pleură, perete toracic - 50– mediastin - 5– VATS - 10– Endoscopii - 40– Bronhoscopii - 20– Esofagoscopii - 10– Mediastinoscopii - 10– Traheostomii - 5– Pleurotomii - 5– Drenaj toracic - 10– Consultații 50 pacienți
+
STAGIUL DE CHIRURGIE VASCULARĂ TEMATICĂ cursuri1. Istoricul chirurgiei vasculare2. Anatomia vaselor: sistemul aortic superior, sistemul aortic inferior, sistemul venos cav superior, sistemul venos inferior, sistemul limfatic, vasele viscerale, cordul și plămânii3. Embriologia sistemului circulator; dezvoltarea și anomaliile arterelor, venelor, limfaticelor4. Biologia moleculară în diagnosticul și tratamentul bolilor vasculare5. Fiziologia și fiziopatologia circulației6. Fiziopatologia microcirculației:a. anatomia funcțională a patului microvascular (arteriole, metaarteriole, capilare, venule postcapilare, venule colectoare, musculare, anastomoze arterio-venoase)b. rolul segmentelor vasculare din sectorul microcirculației.c. schimburile la nivelul microcirculației (difuziune, filtrare, osmoză, etc.).d. dinamica schimburilor lichidiene interstițiale (edemele).e. reglarea fluxului sanguin și microcirculației (nervoasă, metabolică, umorală, etc.) - autoreglarea.– microcirculația în: - diabet zaharat, - nefropatii, - afecțiuni pulmonare, cerebrale, hepatice, cord etc.– microcirculația în transplantul cardiac și în fenomenele de rejet– reologia sanguină și microcirculația– Coagularea intravasculară diseminată7. Fiziologia circulației arteriale:a. anatomia funcțională a arterelorb. presiunea arterialăc. presiunea pulsuluid. reglarea presiunii arteriale8. Fiziologia circulației venoase:a. anatomia funcțională a sistemului venosb. parametrii hemodinamici ai circulației venoase (volum sanguin - debit, presiune venoasă, viteze de circulație etc.)c. capacitatea venoasăd. funcția de rezervor sanguin a sistemului venos (teritoriul splanhnic, pulmonar, musculo-cutanat)e. sistemul venos și debitul cardiac9. Hemodinamica și aterosclerozaa. Biologia celulară în bolile vasculare: factori de creștere, celulele endoteliale, celulele musculare netede vasculare, macrofagele, trombocitele.b. Răspunsul peretelui arterial la injurii și hiperplazia intimală.c. Ateroscleroza: etiologie și patogenied. Trăsăturile histopatologice ale bolilor nonaterosclerotice ale aortei și arterelor: degenerative, disecția, colagenoze, boala cistică adventițială, vasculite, sifilis, reumatoidă, Takayasu, arterita cu celule gigante, sclerodermia, spondilartropatiile seronegative, infecțioasă, alergică, trombangeita obliterantă, ergot, etc.e. Reglarea tonusului vasomotor și vasospasmulf. Boala vasculară diabetică: macro- și microangiopatia diabetică.g. Lipoproteinele plasmatice și boala vasculară: chilomicroni, VLDL, LDL, HDLh. Fumatul și boala vasculară10. Coagularea și dereglările hemostazei: fiziologia, stări hipercoagulante, stări hemoragice, terapii farmacologice (anticoagulant, antiagregant, vasodilatator, trombofibrinolitic) și nefarmacologice, transfuzia.11. Medicamente utilizate în bolile vasculare12. Înlocuitori vasculari biologici și sintetici.13. Noțiuni de statistică medicală, stratificarea riscului și factori de risc14. Explorarea funcțională a sistemului vascular: neinvazivă și invazivă.15. Principii de organizare ale blocului operator - etapele circuitului bolnavului vascular, evaluarea preoperatorie a bolnavului vascular, pregătirea preoperatorie a bolnavului vascular, monitorizarea preoperatorie a bolnavului vascular16. Dezobstrucția arterială și venoasă17. Boala anevrismală a aortei și a arterelor periferice18. Disecția aortei19. Boala ocluzivă vasculară periferică: aortoiliacă, femuro-poplitee, a membrului superior, a piciorului.20. Hipertensiunea arterială renovasculară: etiologie, diagnostic, tratament21. Ischemia viscerală: acută, cronică; diagnostic și tratament22. Bolile arterelor carotide și fluxul cerebral; diagnostic, tratament23. Sindromul de crosă aortică24. Insuficiența circulatorie vertebro-bazilară25. Sindromul de furt arterial sanguin26. Sindromul de apertură toracică superioară: complicații arteriale, venoase, neurologice; diagnostic, tratament27. Ischemia acută periferică: embolia, tromboza, sindromul de compartiment, sindromul de reperfuzie, sindromul de compresie.28. Ischemia critică29. Piciorul diabetic - diagnostic și tratament30. Complicațiile chirurgiei vasculare: pseudoanevrisme, fistule, infecții protetice, ischemie, seroame, ocluzii, dilatări, ischemia spinală asociată cu clamparea aortică înaltă.31. Traumatismele vasculare: aortice, arteriale, venoase, limfatice; diagnostic, tratament.32. Boala tromboembolică, embolia pulmonară, sindromul post-trombotic; profilaxie, diagnostic, tratament.33. Boala varicoasă și varicele secundare: diagnostic, tratament.34. Diagnosticul și tratamentul arteriopatiilor vasculogenice: vasospasmul, neurogenice, causalgia, degerături.35. Malformații arteriovenoase și fistule arteriovenoase36. Accesul vascular37. Hipertensiunea portală38. Descoperiri ale arterelor, venelor și limfaticelor:a) - Descoperirea arterelor membrelor superioareb) - Descoperirea arterelor membrelor inferioarec) - Descoperirea venelor membrului superiord) - Descoperirea venelor membrului pelvin39. Căile de acces asupra vaselor intra-abdominale și simpaticului lombar40. Căile de acces asupra vaselor intra-toracice: toracotomia posterolaterală, toracotomia axilară, toracotomia anterioară, toracotomia anterolaterală submamară, căi de abord neobișnuite, sternotomia mediană, sternotomia parțială.41. Îngrijirea postoperatorie și supravegherea bolnavului vascular operat42. Tumorile vasculare Activități practice (prim operator/asistent)1. Embolectomia - 252. Suturi vasculare - 253. Trombendaterectomie - 104. Angioplastia de lărgire cu petec - 55. Restabiliri de flux arterial:– aorto-iliace - 10– aorto-femural - 10– femuro-femural - 20– femuro-popliteu - 20– extra-anatomice - 106. Ligatura subfascială a venelor comunicante - 107. Cura chirurgicală a varicelor - 108. Chirurgia de angioacces pentru hemodializă - 259. By-pass-ul safen in-situ - 210. Operații combinate în ischemiile severe - 2
+
STAGIUL DE CHIRURGIE CARDIACĂ
+
TEMATICĂ cursuri
+
Fiziologie Fiziologia celulară miocardică Electrofiziologie Fiziologia insuficienței cardiace congestive
+
Anatomie Inima, pericardul și vasele mari Anatomia coronariană Anatomia valvulară Anatomia sistemului vascular periferic Anatomia inervației cardiace
+
Patologie Aterom, necroză mediei Infarctul miocardic și complicațiile sale Tulburări miocardice intrinsece Endocardita Pericardită Tumorile inimii Sechele ale peretelui toracic și mediastinului după radioterapie
+
Farmacologie Medicamente utilizate în tratamentul hipertensiunii, insuficienței cardiace și anginei Inotroape, vasodilatatoare și vasoconstrictoare Anticoagulante, medicamente antiplachetare
+
Microbiologie Profilaxie antibiotică pentru chirurgia cardiacă
+
Imagistică Ecocardiografia Cateterismul cardiac - coronarografia Tomografia computerizată Rezonanța magnetică nucleară
+
Managementul general al pacienților Diagnosticarea, evaluarea și tratamentul bolilor de inimă Evaluarea riscului (inclusiv contraindicațiile) Resuscitare cardiopulmonară (inclusiv stern deschis) Aritmii cardiace - diagnostic și management Recuperarea cardiovasculară Managementul complicațiilor chirurgiei cardiace Sternotomia mediană Tehnica canularii arteriale și venosoase periferice Infecții ale plăgilor și dehiscențele sternale Tamponada cardiacă Interpretarea următorilor parametrii: Date hemodinamice ECG, inclusiv datele despre testele de efort Angiografia coronariană Hemodinamica cardiacă Echo inclusiv 2D, Doppler și transtoracic, echo de stres Cardiologie nucleară IRM cardiac CT angiografie
+
By-pass-ul cardiopulmonar, protecția miocardică, suportul circulator Răspunsul metabolic la CEC Reglarea temperaturii Principiile prezervării miocardului Fiziologia balonului de contrapulsație Anatomia trepiedului femural, defileului toracic și a gâtului Principiile și practică CEC Echipamente și tehnologii relevante și utilizarea lor Monitorizarea în timpul CEC Lichidele de priming oxigenator și hemodiluția Echilibrul acido-bazic: alpha și pH stat Consecințele neuropsihologice ale CEC Recuperarea și conservarea sângelui Soluții cardioplegice și moduri de administrare Tehnici noncardioplegice de conservare a miocardului Pompă cu balon intra-cardiac - indicații pentru utilizare, selecția pacientului și complicații Coordonarea perfuzionistului, anestezistului și chirurgului Selectarea pacientului pentru suport mecanic circulator Gestionarea balonului de contrapulsație Sevrarea de CEC și decanularea Recunoașterea și gestionarea complicațiile acute ale CEC Canularea și instituirea CEC Sternotomia iterativă cu disecția pericardică, mobilizarea cardiacă Canularea și decanularea femurală sau axilară
+
BOALĂ CARDIACĂ ISCHEMICĂ Diagnosticarea, investigarea și tratamentul bolilor cardiace ischemice Rezultatele intervenției chirurgicale: supraviețuirea, permeabilitatea grefei, recurența Indicații pentru revascularizarea miocardică Revascularizarea arterială Rolul PCI și tratamentul nechirurgical Abordări hibride Complicarea infarctului miocardic acut și a bolii cardiace ischemice: DSV, regurgitare mitrală, anevrism Tehnici de revascularizare on și of pump Evaluarea cardiovasculară preoperatorie, inclusiv istoric și examen general, evaluarea grefoanelor, istoricul medicamentelor, comorbidități și evaluarea riscurilor Interpretarea imagisticii Managementul postoperator, inclusiv complicații Recoltarea de arteră mamară/radială grefoane venoase Anastomoza coronariană proximală și distală Reintervențiile în chirurgia coronariană Recoltarea grefoanelor prin tehnici minim invazive Intervenție coronariană și carotidiană combinată
+
BOLI VALVULARE CARDIACE Anatomia cavităților și valvelor cardiace Fiziologia și hemodinamica valvelor Calcularea ariei valvulare și a volumului regurgitant Fiziopatologia insuficiențelor și stenozelor valvulare Consecințele bolii valvulare asupra funcției cardiace și a morfologiei Patofiziologia bolii valvulare mixte și a patologiei valvulare combinate Diagnosticarea, investigarea și evaluarea bolilor cardiace valvulare Determinarea indicației și a momentului intervenției chirurgicale Evaluarea cardiovasculară preoperatorie, inclusiv istoric și examen general, istoricul medicamentelor, comorbidități și evaluarea riscurilor Interpretarea echo (transtoracică și transesofagiană) Boala cardiacă valvulară și ischemică combinată Endocardita de valve native și de proteze Indicații pentru managementul chirurgical, incluzând: înlocuirea/repararea valvelor (proteze mecanice, biologice cu stent și stentless, homogrefe și autografe) Guide-line-uri pentru boala cardiacă valvulară și endocardită Designul vanei: materiale, anticoagulare și biomecanică Rezultatele intervenției chirurgicale - supraviețuire, status funcțional pe termen lung, tromboza valvei, endocardită, sângerare Metode chirurgicale alternative pentru chirurgia valvulară, incluzând toracotomie, abordări transseptale/transapicale, intervenții chirurgicale minim invaziv și abordări percutanate Gestionarea pacienților cu proteză cardiacă postoperator, inclusiv a complicațiilor Managementul medical al endocarditelor Selectarea tipului de valvă Anticoagularea pe termen lung și guide-line-uri pentru profilaxia cu antibiotice Chirurgia valvei și a rădăcinii aortice: repararea și înlocuirea Chirurgia valvulară mitrală: reparare și înlocuire Chirurgia valvei tricuspide: reparare și înlocuire Valva pulmonară și chirurgia tractului de ieșire a ventriculului drept: repararea și înlocuirea Strategii chirurgicale pentru managementul rădăcinii aortice de dimensiuni mici
+
BOLI ALE VASELOR MARI Patologia vasculară (inclusiv ateroscleroza, tulburări moștenite și dobândite) Sursa de vascularizație a măduvei spinării Tehnici de protejare pentru măduva spinării și encefal Ruptura traumatică de aortă Rezultatele intervențiilor chirurgicale - supraviețuire, rate de complicații Rolul stentării endovasculare Managementul medical al bolii vaselor mari Cunoașterea bolii tromboembolice Interpretarea examinărilor CT, RMN, aortografiei Selectarea pacienților pentru intervenții chirurgicale Gestionarea postoperatorie a pacienților, inclusiv a complicațiilor Managementul medical și chirurgical al bolii obstructive venoase Managementul medical și chirurgical al bolilor embolice pulmonare acute și cronice Monitorizare intraoperatorie Măduva spinării și protecția cerebrală Modele cu și fără CEC pentru chirurgia aortică majoră Chirurgie pentru disecția acută a aortei toracice Înlocuirea rădăcinii aortice pentru boala de rădăcină aortică acută și cronică Chirurgie aortică complexă, incluzând chirurgia arcului aortic, chirurgia aortei descendente și toraco-abdominală Tehnici endo-vasculare Embolectomie pulmonară Reconstrucția venelor mari
+
BOLII VASCULARE PERIFERICE Examenul vascular (inclusiv interpretarea indicelui gleznă-braț) Diagnostic și management al trombozei venoase profunde Diagnosticul și gestionarea ischemiei acute a membrelor Diagnosticul și gestionarea ischemiei viscerale Boala arterei carotide și atacurile ischemice tranzitorii Boala anevrismală Ulcerul gambier Boală arterială aterosclerotică– aortică– ischemie acută și cronică a membrelor Boala arterială embolică și trombotică Insuficiența venoasă Ulcerul diabetic Pseudoanevrisme Complicațiile accesului vascular Recoltarea venei safene Anastomoza vasculară Embolectomia Fasciotomia
+
TULBURĂRI CARDIACE DE CONDUCERE Anatomia căilor normale de conducere Anatomia și influența sistemului nervos simpatic și parasimpatic asupra conducerii cardiace Caracteristicile tulburărilor de conducere atrială (disfuncția nodului sinusal, flutterul atrial, fibrilația atrială, sindromul Wolf-Parkinson-White, reintrarea nodului AV) Caracteristicile tulburărilor de conducere ventriculare [tahicardie ventriculară (monomorfă vs. polimorfă), fibrilație ventriculară, bloc ramură stânga, bloc ramură dreaptă] Factori de risc pentru fibrilația atrială postoperatorie Efectele adverse ale aritmiilor atriale și ventriculare și terapii medicale actuale Indicații pentru implantarea de stimulator cardiac pentru tulburări atriale și ventriculare Indicații și time-ing pentru defibrilatoare cardiace implantabile automate Indicații pentru plasarea de electrozi epicardici Indicații pentru terapia de resincronizare cardiacă Complicațiile electrozilor intravasculari (perforare, infecție, stenoză a vaselor mari) Indicații și complicații ale ablatiei prin tehnici transcateter Selectarea pacienților și a leziunilor potrivite pentru o intervenție chirurgicală (individuală sau concomitentă) pentru fibrilația atrială și definirea ratele de succes Gestionarea medicației anticoagulante și antiaritmice după o intervenție chirurgicală pentru fibrilație atrială Managementul fibrilației atriale postoperator Complicațiile extragerii electrozilor transvenoși Determinarea indicației pentru intervenție chirurgicală de urgență pentru complicații ale procedurilor de ablație sau extragere de electrozi Selectarea pacienții adecvați pentru tratamentul chirurgical al tulburărilor cardiace Gestionarea stimulării cardiace temporare în perioada post-operatorie Implantarea stimulatoarelor cardiace și a electrozilor Chirurgia pentru fibrilația atrială
+
BOLILE PERICARDULUI ȘI MIOCARDULUI. TUMORILE CARDIACE Anatomia pericardului Patologia pericardului (procese benigne, maligne, inflamatorii) Consecințe patofiziologice ale constricției pericardice și ale tamponadei Tehnici clinice și imagistice utilizate pentru diagnosticul bolilor pericardice Pericardita (primară și post pericardiotomie) Puncția pericardică sub ghidaj ecografic Fereastra pericardică (abord subxifoidian, toracoscopic) Pericardiectomie pentru pericardita constrictivă Materiale utilizate pentru înlocuirea pericardică Complicații după intervenția chirurgicală pericardică Indicații pentru reconstrucția pericardiacă Interpretarea tehnicilor de laborator, funcționale și imagistice, inclusiv ecografia Recunoașterea și evaluarea tamponadei cardiace și a constricției pericardice Recunoașterea herniei și strangulării cardiace Managementul postoperator al pacienților după intervenția chirurgicală pericardică Tumori cardiace benigne și maligne Managementul tumorilor cardiace Diagnosticarea și gestionarea cardiomiopatiei hipertrofice obstructive (CMHO)
+
INSUFICIENȚA CARDIACĂ ȘI TRANSPLANTUL CARDIAC Etiologia și istoria naturală a insuficienței cardiace Moduri de acțiune și interacțiunea medicamentelor utilizate frecvent în insuficiența cardiacă Evaluarea și gestionarea insuficienței cardiace avansate Indicații pentru asistența circulatorie mecanică acută și cronică Fiziopatologia fluxului nonpulsatil Evaluarea preoperatorie pentru transplantul cardiac Indicații și evaluare pentru transplantul cardiac Rejetul cardiac acut și cronic Rezultatele transplantului cardiac și intervențiilor non-transplant pentru insuficiența cardiacă Gestionarea donatorului în moarte cerebrală Recoltarea de la donatori Gestionarea pacienților cu transplant postoperator, inclusiv a complicațiilor Terapia imunosupresivă Diagnosticarea și tratamentul defecțiunilor dispozitivului de asistență circulatorie Managementul insuficienței cardiace acute acute după cardiotomie Tehnica transplantului cardiac Revascularizarea chirurgicală pentru cardiomiopatia ischemică Operație de remodelare chirurgicală ventriculară Repararea valvei mitrale pentru insuficiența cardiacă Furnizarea și administrarea suportului ventricular mecanic în scenariu acut Dispozitive de asistență ventriculară extracorporeală și intracorporeală
+
TRAUMATISMELE CARDIOTORACICE Mecanismul și modelele de leziuni nepenetrante, penetrante și prin decelerare ale toracelui Indicații și utilizarea investigațiilor adecvate în managementul traumei toracice Indicații pentru toracotomie în traume Diagnosticarea și gestionarea situațiilor care amenință viața: obstrucționarea căilor aeriene, pneumotorax în tensiune, hemotorax masiv, leziuni toracice deschise, tamponada cardiacă Diagnosticarea și evaluarea situațiilor care pot pune viața în pericol: contuzii pulmonare, ruptură bronșică, leziuni cardiace, sângerări intratoracice, leziuni esofagiene, pneumotorax simplu și leziuni vasculare majore Pericardiocenteza și drenajul pericardic subxifoidian pentru tamponadă Repararea leziunilor cardiace Repararea transecției aortice Repararea altor leziuni vasculare majore
+
BOALA CARDIACĂ CONGENITALĂ Fiziologie Hemodinamica; fiziologia și măsurarea, inclusiv calcule de șunt, PVR, determinări SVR Fiziologia șunturilor stânga-dreapta și șunturile drepte-stânga Fiziologia vascularizației pulmonare și schimbările cu creșterea Tulburări de conducere Fiziologia bypass-ului cardiopulmonar pediatric, incluzând hipotermia, debitul redus (low-flow) și arestul circulator. Anatomie Embriologia de bază a inimii, plămânilor, vaselor mari Anatomia și variantele coronariene Localizarea și traiectul sistemului de conducere în boala cardiacă congenitală Anatomia de bază a septului atrial și septului ventricular Concepte de bază ale pozițiilor cardiace, ale situsului, conexiunilor atrioventriculare și ventriculoarteriale Fiziopatologie Concepte de bază ale supraîncărcării de volum și presiune Mecanismele cianozei Manifestări ale insuficienței cardiace congestive la sugari și copii Farmacologie Medicamente specifice utilizate în tratamentul bolilor cardiace congenitale (beta-blocante, inhibitori ECA, digoxină, diuretice, PGE1, oxid nitric, vasodilatatoare sistemice) Dozare și aplicații specifice Indicații generale și utilizarea inotroapelor, medicamente antiaritmice, medicamente hemostatice, antiplachetare, medicamente anticoagulante și trombolitice, analgezice, antibiotice, agenți anestezici și vasodilatatoare (sistemice și pulmonare) la copii și adolescenți Boală cardiacă congenitală Interpretarea datelor Hematologie de rutină și investigații biochimice Radiografia toracică și ECG Datele privind cateterismul cardiac, inclusiv interpretarea datelor hemodinamice, calculului de șunt și rezistență Imagistica congenitală a bolii cardiace congenitale (echo, RMN, CT) Diagnosticarea, evaluarea și tratamentul bolilor cardiace congenitale comune Rolul colaborativ și complementar al cardiologiei intervenționale Evaluarea și stratificarea riscurilor Elemente de îngrijire intensivă pediatrică de bază (include managementul ventilației) Managementul perioperator la adulți și copii după intervenții chirurgicale cardiace congenitale Asistență mecanică (IABP, VAD, ECMO) Indicații pentru transplantului cardiac sau pulmonar Managementul complicațiilor chirurgicale Resuscitare cardiopulmonară Diagnosticul și tratamentul aritmiilor cardiace congenitale comune Infecția plăgilor și dehiscența sternală Sternotomie Toracotomie Pregătirea și instituirea by-passului cardiopulmonar, inclusiv bypass parțial Tehnici de bază ECMO, canulări și management. Anatomia, patofiziologia, istoria naturală, managementul și rezultatele următoarelor boli sau proceduri: Persistența de canal arterial Defectul septal interatrial Defectul septal interventricular Coarctația Banding de artera pulmonară și șunturi sistemico-pulmonare Transpoziția de vase mari - Switch arterial Tetralogia Fallot Inele vasculare Patologia de ventricul unic (circulația Fontan) Stenoză/insuficiență aortică congenitală (procedura Konno, Ross) Operația Rastelli Sindromul de inimă stângă hipoplazică și procedura Norwood Truncus arteriosus Ventricul drept cu dublă cale de ieșire Atrezia pulmonară cu DSV și MAPCA Atrezia pulmonară cu sept intact Defectele septale atrioventriculare parțiale și complete Patologia valvulară mitrală Afecțiuni ale valvei tricuspidice, incluzând anomalia lui Ebstein Arcul aortic întrerupt Drenajul venos pulmonar aberant total ECMO Transplantul - inimă și plămân
+
ACTIVITĂȚI PRACTICE ÎN CHIRURGIA CARDIACĂ
+
MODUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic-pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic-pacientV. Greșeli și erori în practică medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practică medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practică medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică. TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practică medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practică medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă.3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore Se recomandă ca fiecare rezident să posede un registru în care să consemneze toate procedurile și manevrele practice efectuate. Acest registru trebuie vizat periodic de către conducătorul de rezidențiat. Volumul activităților practice va fi stabilit de către serviciile respective de specialitate, în legătură cu specificul și volumul de activitate al centrului de pregătire. Procedeele de cardiologie și radiologie intervențională sunt necesare rezidentului de chirurgie cardiovasculară, în vederea practicii sale viitoare în domeniul procedeelor hibride (de chirurgie cardiacă și cardiologie intervențională) așa cum se conturează acestea în prezent. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE: SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE: REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii: Trebuie definite clar obiectivele educaționale, rezultatele așteptate la finalul pregătirii, sublinierea evidentă a standardului profesional (portofoliul) al specialistului certificat în urma promovării examenului de specialitate. Trebuie creat un document solid, medico-legal, opozabil terților, valid și în situații nedorite, de asemenea ușor recognoscibil la nivel european, potrivit recomandărilor din ghidurile UEMS. PROBA SCRISĂ1. Anatomia cavităților stângi ale cordului2. Anatomia cavităților drepte ale cordului3. Anatomia sistemului aortic.4. Malformațiile cardiace congenitale-clasificare5. Coarctația de aortă - definiție, aspecte clinice6. Coarctația de aortă - aspecte paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial7. Coarctația de aortă - tratament8. Obstrucția tractului de ejecție a ventriculului stâng - clasificare și elemente clinice9. Obstrucția tractului de ejecție a ventriculului stâng - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial10. Obstrucția tractului de ejecție a ventriculului stâng - tratament11. Persistența de canal arterial - definiție și elemente clinice12. Persistența de canal arterial - aspecte paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial13. Persistența de canal arterial - tratament14. Defectul septal interatrial - definiție, clasificare15. Defectul septal interatrial - aspecte clinice, paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial16. Defectul septal interatrial - tratament17. Defectul septal interventricular - definiție, clasificare18. Defectul septal interventricular - aspecte clinice, paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial19. Defectul septal interventricular - tratament20. Tetralogia Fallot - definiție, clasificare21. Tetralogia Fallot - aspecte clinice, paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial22. Tetralogia Fallot - tratament23. Cardiopatia ischemică cronică - definiție, clasificare24. Cardiopatia ischemică cronică - elemente clinice și paraclinice25. Cardiopatia ischemică cronică - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, diagnostic de certitudine26. Cardiopatia ischemică cronică - tratament medicamentos27. Cardiopatia ischemică cronică - tratament intervențional28. Cardiopatia ischemică cronică - tratament chirurgical29. Clasificarea valvulopatiilor30. Afecțiunile valvei aortice - clasificare, etiopatogenie, elemente clinice31. Afecțiunile valvei aortice - elemente paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial32. Afecțiunile valvei aortice - tratament33. Afecțiunile valvei mitrale - clasificare, etiopatogenie, elemente clinice34. Afecțiunile valvei mitrale - elemente paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial35. Stenoza valvei mitrale - tratament36. Insuficiența valvei mitrale - tratament37. Afecțiunile valvei tricuspide - clasificare, etiopatogenie, elemente clinice38. Afecțiunile valvei tricuspide - elemente paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial39. Afecțiunile valvei tricuspide - tratament40. Anevrismele aortice - definiție, clasificare41. Anevrismele aortice - elemente clinice și explorările paraclinice42. Anevrismele aortei ascendente - principii de tratament43. Anevrismele toracoabdominale - principii de tratament44. Anevrismele aortei abdominale infrarenale - principii de tratament45. Disecția acută de aortă - definiție, clasificare46. Disecția acută de aortă - elemente clinice și explorările paraclinice47. Disecția acută de aortă - diagnostic pozitiv și diferențial48. Disecția acută de aortă tip A - tratament49. Complicațiile mecanice ale infarctului miocardic acut - clasificare, elemente clinice50. Complicațiile mecanice ale infarctului miocardic acut - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial51. Complicațiile mecanice ale infarctului miocardic acut - tratament52. Cardiomiopatiile - definiție, etiopatogenie, clasificare53. Cardiomiopatiile - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial54. Cardiomiopatiile - principii de tratament55. Pericardita acută - definiție, clasificare56. Pericardita acută - elemente clinice și explorările paraclinice57. Pericardita acută - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, diagnostic de certitudine58. Pericardita acută - tratament59. Pericardita cronică - definiție, clasificare60. Pericardita cronică - elemente clinice și explorările paraclinice61. Pericardita cronică - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, diagnostic de certitudine62. Pericardita cronică - tratament63. Tamponada cardiacă - definiție, elemente clinice64. Tamponada cardiacă - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial65. Tamponada cardiacă - tratament66. Transplantul cardiac - principii de selectare a donatorului și receptorului67. Transplantul cardiac - managementul transplantului propriu-zis (etapa chirurgicală)68. Transplantul cardiac - complicații precoce și la distanță69. Circulația extracorporeală - circuite, principii de management intraoperator70. Stopul cardiac - principii de resuscitare71. Stopul respirator - principii de resuscitare72. Șocul cardiogen - fiziopatologie, tratament73. Șocul hemoragic - fiziopatologie, tratament74. Ischemia acută a membrelor inferioare - definiție, aspecte clinice75. Ischemia acută a membrelor inferioare - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial76. Ischemia acută a membrelor inferioare - tratament77. Ischemia cronică a membrelor inferioare - definiție, aspecte clinice78. Ischemia cronică a membrelor inferioare - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial79. Ischemia cronică a membrelor inferioare - tratament80. Ischemia critică a membrelor inferioare - definiție, aspecte clinice81. Ischemia critică a membrelor inferioare - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial82. Ischemia critică a membrelor inferioare - tratament83. Boala aterosclerotică a aortei abdominale - definiție, clasificare84. Boala aterosclerotică a aortei abdominale - elemente clinice și paraclinice85. Boala aterosclerotică a aortei abdominale - tratament86. Boala cerebrovasculară ischemică - definiție, clasificare87. Boala cerebrovasculară ischemică extracraniană - elemente clinice și paraclinice88. Boala cerebrovasculară ischemică extracraniană - diagnostic diferențial, principii de tratament89. Boala cerebrovasculară ischemică extracraniană - tratament chirurgical90. Tromboza venoasă profundă a membrelor inferioare - definiție, elemente clinice91. Tromboza venoasă profundă a membrelor inferioare - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial92. Tromboza venoasă profundă a membrelor inferioare - principii de tratament93. Tromboembolismul pulmonar - definiție, elemente clinice94. Tromboembolismul pulmonar - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial95. Tromboembolismul pulmonar - principii de tratament96. Tromboembolismul pulmonar - tratament chirurgical97. Abdomenul acut chirurgical - etiopatogenie, clasificare, elemente clinice98. Abdomenul acut chirurgical - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial99. Abdomenul acut chirurgical - principii de tratament100. Hemoragia digestivă superioară - definiție, etiopatogenie101. Hemoragia digestivă superioară - explorări paraclinice și tratament102. Traumatismele abdominale - clasificare, etiopatogenie103. Traumatismele abdominale - elemente clinice și explorări paraclinice104. Traumatismele abdominale - principii de tratament105. Sindromul ocluziv intestinal - definiție, etiopatogenie, clasificare106. Sindromul ocluziv intestinal - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial107. Sindromul ocluziv intestinal - principii de tratament108. Afecțiunile pleurei - clasificare, etiopatogenie, elemente clinice109. Afecțiunile pleurei - explorări paraclinice, tratament110. Traumatismele peretelui toracic - clasificare, etiopatogenie111. Traumatismele peretelui toracic - explorări paraclinice, tratament112. Toracoscopia și chirurgia toracică videoasistată - indicații, avantaje PROBA PRACTICĂ Tehnici chirurgicale:1. Sternotomia2. Sternotomia în reintervenții3. Sternorafia4. Pericardotomia5. Drenajul toracic6. Puncția pericardică, pleurală7. Traheostomia8. Recoltarea venei safene interne9. Recoltarea arterei radiale10. Recoltarea arterei mamare interne11. Recoltare grefoane pentru by-pass12. Masajul cardiac intern13. Defibrilarea electrică a inimii, Utilizarea defibrilatorului (ext., int.)14. Incanulare CEC15. Decanulare CEC16. Conducere CEC17. Montare IAB18. Canulare și decanulare femurală19. Canulare și decanulare alternativă20. Tamponadă cardiacă (Management chirurgical)21. Proceduri la nivelul aortei22. Înlocuiri valvulare (Mitrală, Aortică)23. Intervenții pe valva tricuspidă24. Plastii valvulare25. Bypass aortocoronarian, Anastomoze aorto-coronariene26. Plastii de VS (Anevrism VS)27. Închidere DSA28. Închidere DSV29. Coarctație de Ao30. Secțiune, sutură CAP31. Trombendaterectomia32. Embolectomia arterială33. Ligaturile arteriale34. Suturi vasculare35. Bypassurile vasculare36. Restabiliri de flux arterial:– aorto-iliace– aorto-femural– femuro-femural– femuro-popliteu– extra-anatomice37. Angioplastia de lărgire cu petec38. Cura chirurgicală a varicelor39. Chirurgia de angioacces pentru hemodializă40. Operații combinate în ischemiile severe
+
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:1. de a armoniza programul de pregătire în chirurgia cardiovasculară din România cu cel din țările europene și cu cel formulat de către (Uniunea Europeană a Specialităților Medicale - UEMS)2. de a defini standardele actuale de cunoștințe, abilități și atitudini necesare pentru a practică chirurgia cardio vasculară. În consecință, absolvirea pregătirii în chirurgia cardiovasculară urmând acest curriculum ar trebui să ofere competențe de specialitate care să includă: capacitatea de a oferi consultații de specialitate; capacitatea de a conduce un serviciu de chirurgie cardiovasculară (ambulator/unități cu paturi) într-o clinică, spital sau serviciu privat; capacitatea de a oferi educație de chirurgie cardiovasculară studenților, rezidenților sau pacienților.3. de a stimula dezvoltarea rețelei de chirurgi cardiovasculari și de centre de chirurgie cardiovasculară pentru creșterea calității asistenței medicale a pacienților cu boli cardiace și vasculare.4. de a crește contribuția României la dezvoltarea clinică și academică a chirurgiei cardiovasculare în Europa și în lume
+
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE: Pregătirea în rezidențiatul de chirurgie cardiovasculară, care se finalizează prin examenul de specialist în chirurgia cardiovasculară, trebuie să asigure candidatului cunoștințele teoretice și abilitățile practice care îi conferă competență în întreg domeniul specialității, care poate să includă următoarele activități: [ ] cabinet ambulator de chirurgie cardiovasculară [ ] chirurgie cardiovasculară într-o clinică, spital sau într-o unitate medicală privată [ ] educație cardiovasculară la studenți, rezidenți și pacienți. EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST:
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)A FOST DETALIAT LA FIECARE MODUL2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ2.1. Competența profesională intrinsecă specialității REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii: Chirurgul cardiovascular să aibă cunoștințe și să înțeleagă:1. Științele fundamentale Embriologie cu accent pe cauzele și mecanismele embriologice care conduc la problemele întâlnite în practică chirurgiei cardiovasculare pediatrice și adulte. Anatomie pentru a înțelege și recunoaște competent anatomia aplicată în situațiile clinice sau operatorii relevante pentru activitatea chirurgicală; Fiziologie și biochimie pentru a înțelege efectele bolii cardio vasculare asupra structurii și funcției normale a sistemelor organismului, incluzând principiile echilibrului hidric și a nutriției pacienților cardiovasculari; Patologie incluzând principiile imunologiei și microbiologiei relevante în practică chirurgiei cardiovasculare; Farmacologie incluzând acțiunile medicamentelor folosite în mod obișnuit perioperativ și în managementul pacienților cardiovasculari critici; Epidemiologie și statistică pentru a permite aprecierea critică a publicațiilor și programelor de audit.2. Aptitudini și atitudine profesională2.1. Comunicare și comportament Contactul clinic cu pacientul Abilitate de a lua anamneza și de a realiza examinarea clinică a pacientului. Aptitudini de consiliere și comunicare Abilitate de a consilia pacienții, aparținătorii sau personal medical în situații variate ca de exemplu efectele intervențiilor chirurgicale sau ale spitalizării sau în situații delicate ca de exemplu bolnavul critic sau muribund. Înțelegerea rolului specialităților care contribuie la tratamentul complex al bolilor cardiovasculare Cunoașterea rolului specialităților medicale sau chirurgicale înrudite, recunoașterea situațiilor în care expertiza specialistului este depășită, indicația corectă pentru consult interdisciplinar sau transfer.2.2. Management Abilități manageriale în conducerea unui compartiment/secții/clinici de chirurgie cardiovasculară Abilități de bază manageriale, incluzând strategii de reducere a costurilor, evitarea investigațiilor inutile. Înțelegerea aspectelor socio-economice și legale ale pacienților cardiovasculari Contact cu asistenții sociali sau alte grupuri implicate în îngrijirea postoperatorie a pacienților cardiovasculari, abilitatea de a colabora în cadrul aspectelor medico-legale, etice ale pacienților.2.3. Învățământul și cercetarea Însușirea experienței didactice Demonstrarea abilităților de a instrui personalul medical sau paramedical prin activitate directă și participând la cursuri specifice. Dezvoltarea experienței în cercetare Instruire în analizare datelor, înțelegerea principiilor și practicii cercetării clinice, căutării de literatură sau review.2.4. Controlul calității Înțelegerea importanței auditului și a managementului calității Recunoașterea valorii auditului, managementului riscului și abilitatea de analiza rezultate și de a participa în activități de audit relevante în chirurgia cardiovasculară. PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM PREȘEDINTELE COMISIEI DE CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII, CONF. DR. ADRIAN MOLNAR
(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
+
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ
Proiect elaborat în conformitate cu recomandările UEMS menționate în Contractul "Twinning Light" RO 2002/IB/OT-03 TL RO 2002/000-586.03.01 Elaborat sub coordonarea: Prof. Univ. Dr. Alexandru BUCUR, U.M.F. "Carol Davila" București Prof. Univ. Dr. Mihaela BĂCIUȚ, U.M.F. "Iuliu Hațieganu" Cluj-Napoca Prof. Univ. Dr. Grigore BĂCIUȚ, U.M.F. "Iuliu Hațieganu" Cluj-Napoca1. Definiție Chirurgia Dento-alveolară este o specialitate a medicinei dentare ce se practică în cadrul asistenței medicale ambulatorii și care se ocupă cu studiul, prevenirea și tratamentul - inclusiv chirurgical - al afecțiunilor dento-parodontale. Metodele chirurgicale ce pot fi efectuate în cadrul asistenței medicale ambulatorii se referă la:1. Chirurgia endodontică2. Chirurgia preprotetică3. Chirurgia parodontală4. Accidentele de erupție ale dinților5. Incluziile dentare6. Traumatisme dento-parodontale7. Tratamentul edentațiilor prin implanturi dentare2. Durata rezidențiatului: 3 ani Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de rezidențiat din specialitatea de bază. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log - book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și educație medicală continuă în specialitate. Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară se va desfășura în Secțiile Clinice de Chirurgie Oro- maxilo-facială. Examenul de medic specialist în Chirurgie Dento-alveolară se va desfășura în cadrul Clinicilor de Chirurgie Oro-maxilo-facială, comisia fiind formată din cadrele didactice ale Clinicilor de Chirurgie Oro-maxilo-facială.3A. Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat3A.1. Etapa de angajare și luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la Spitalul sau Clinicile unde a fost repartizat3A.2. Stagiul de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 6 luni3A.3. Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară: 17 luni și 3 săptămâni3A.4. Stagiul de Parodontologie: 3 luni3A.5. Stagiul de Endodonție: 3 luni3A.6. Stagiul de Bioetică: 1/2 lună3A.7. Stagiul de Ortodonție și Ortopedie dento-facială: 2 și 1/2 luni3A.8. Stagiul de Protetică Dentară și Implantologie: 3 luni3A.9. Modulul de Elemente Juridice Medicale și Malpraxis Medical: o săptămână3B. Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat + Anul I: Chirurgie oro-maxilo-facială: 6 luni Chirurgie Dento-alveolară: 6 luni + Anul II: Chirurgie Dento-alveolară: 11 luni și 3 săptămâni Modulul de Elemente Juridice Medicale și Malpraxis Medical: o săptămână + Anul III: Parodontologie: 2 luni Endodonție: 1 lună Bioetică: 1/2 lună Ortodonție și Ortopedie dento-facială: 2 1/2 luni Protetică dentară și Implantologie: 3 luni4. Programul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire4.1. Anul I4.1.1. Stagiul de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială: 6 luni4.1.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Tematica cursuri:1. Anestezia în medicina dentară2. Traumatologie oro-maxilo-facială3. Infecții nespecifice periosoase4. Infecții ale lojilor superficiale, profunde și supurații difuze5. Adenitele specifice și nespecifice6. Sinuzita maxilară de cauză dentară7. Tumori benigne ale părților moi orale și cervico-faciale8. Tumori benigne ale oaselor maxilare9. Depistarea precoce a tumorilor maligne oro-maxilo-faciale10. Forme clinice de debut în perioada de stare a tumorilor maligne de părți moi orale și cervico-faciale11. Forme clinice de debut în perioada de stare a tumorilor maligne ale oaselor maxilare12. Principii de tratament complex în tumorile maligne oro-maxilo-faciale13. Patologia glandelor salivare14. Patologia articulației temporo-mandibulare15. Anomalii cranio-maxilo-faciale16. Despicături labio-maxilo-palatine4.1.1.2. Pregătire practică1. Întocmirea foii de observație2. Participarea/asistare la intervenții chirurgicale3. Îngrijire postoperatorie4. Întocmirea documentației medicale pentru transfer, externare etc Barem de promovare stagiu:1. Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice4. Promovarea examenului scris4.1.2. Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară: 6 luni4.1.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Tematica cursuri:1. Anestezia loco-regională în corelație cu afecțiunile generale ale pacientului2. Extracția dentară3. Metode chirurgicale ajutătoare tratamentului endodontic4. Metode chirurgicale protetice5. Tratamentul chirurgical al incluziei dentare4.1.2.2. Pregătire practică1. Efectuarea de anestezii loco-regionale2. Extracții dentare3. Extracții alveoplastice4. Decapușonări în tratamentul accidentelor de erupție5. Odontectomii ale molarilor de minte inferiori6. Odontectomii ale caninilor superiori7. Odontocmii ale dinților incluși cu excepția ectopiilor8. Evidențierea caninilor incluși cu aplicarea de dispozitive de redresare chirurgical-ortodontică în colaborare cu medicul ortodont9. Rezecția apicală, amputația radiculară Barem de promovare stagiu:1. Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice4. Promovarea examenului scris4.2. Anul II4.2.1. Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară: 11 luni și 3 săptămâni4.2.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Tematica cursuri:1. Accidente ale erupției dentare și tratamentul lor chirurgical2. Inserția implanturilor dentare3. Refacerea chirurgicală a defectelor osoase de la nivelul osului alveolar4. Antibioterapia în leziunile traumatice și inflamatorii ale cavității orale5. Urgențe și afecțiuni medicale în cabinetul stomatologic4.2.1.2. Pregătire practică:1. Gingivectomie2. Gingivoplastie3. Intervenții chirurgicale preprotetice în deficiențe ale părților moi și osoaosea) Mucoasa subțireb) Creasta gingivală balantăc) Fibromatoză tuberozitarăd) Hiperplazie epitelio-conjunctivăe) Deficiențe ale frenurilor labiale sau lingualef) Bride vestibulare și paralingualeg) Îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale)h) Regularizări de creastăi) Intervenții chirurgicale efectuate în vederea măririi ofertei osoase la nivelul crestelor alveolare cu materiale osteoinductoare sau grefe osoase recoltate de la nivelul cavității orale4. Replantări de dinți (post-traumatic sau intențional)5. Tratamentul infecțiilor nespecifice periosoase6. Inserția de implante dentare Barem de promovare stagiu:1. Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice4. Promovarea examenului scris4.2.2. Modulul de Elemente Juridice Medicale și Malpraxis Medical: o săptămână4.2.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Tematica cursuri:1. Tipuri de răspundere juridică a medicului dentist2. Conformitatea practicii medicale cu cerințele legale aplicabile. Tehnici de prevenire a acuzațiilor de malpraxis.3. Gestionarea eficientă a acuzației de malpraxis medical - aspecte procedurale4. Vulnerabilitățile practicii în medicina dentară. Asigurările de răspundere civilă profesională5. Malpraxis între răspunderea individuală și răspunderea instituțională4.3. Anul III4.3.1. Stagiul de Paradontologie: 2 luni4.3.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Tematica cursuri:1. Etiopatogenia bolilor parodontale2. Metode de investigație în bolile parodontale3. Forme clinice ale bolii parodontale4. Tratamentul complex al bolilor parodontale5. Rolul și locul profilaxiei în bolile parodontale4.3.1.2. Pregătire practică4.3.2. Stagiul de Endodonție: 1 lună 4.3.2.1 Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Tematica cursuri:1. Metode de tratament în pulpita acută și cronică2. Metode de tratament în gangrena pulpară3. Extirparea vitală cu obturație de canal4. Obturația de canal - metode și tehnici moderne5. Tratamentul parodontitelor apicale acute și cronice4.3.2.2. Pregătire practică4.3.3. Stagiul de Bioetică - 2 săptămâni4.3.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Tematică cursuriI. Introducere în Bioetică1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Concepte de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.)III. Relația medic - pacient1. Valori ale relației medic - pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Etica cercetării pe subiecți umani1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principiilor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică Tematica seminariilor:I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioeticăII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice1. Rolul comunicării în relația medic - pacient2. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri3. Drepturile pacienților - reglementare legislativăIV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale4.3.4. Stagiul de Ortodonție și ODF: 2 1/2 luni4.3.4.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Tematica cursuri:1. Epidemiologia anomaliilor dento-maxilare2. Formarea, creșterea și dezvoltarea masivului facial3. Dezvoltarea ocluziei4. Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare5. Principii și metode de clasificare a anomaliilor dento-maxilare6. Diagnosticul în ortodonție7. Principii de bază în tratamentul ortodontic8. Examinarea pacientului copil și adolescent. Foaia de observație. Cronologia formării dinților9. Particularități morfologice și de structură ale dinților temporari și implicațiile în patologia odontală. Particularități morfologice și de structură ale dinților permanenți tineri și implicațiile în patologia odontală10. Caria precoce severă a dinților temporari: tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgență11. Caria complicată la dinții permanenți tineri - tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgență12. Patologia molarului de șase ani - atitudinea terapeutică în caria simplă profundă și în destrucția mare coronară13. Traumatismele la dinții temporali și permanenți tineri - forme clinice, diagnostice, tratament de urgență14. Periodonția juvenilă - diagnostic, principii de tratament4.3.4.2. Pregătire practică4.3.5. Stagiul de protetică dentară și implantologie: 3 luni4.3.5.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Tematica cursuri Protetică Dentară1. Diagnosticul și tratamentul tulburărilor cranio-mandibulare2. Sisteme protetice fixe alternative (integral ceramice, adezive etc)3. Particularități clinico-tehnice în protezarea fixă metalo-ceramică4. Restaurări protetice fixe în cazuri complexe, cu patologie multidisciplinară5. Tratamentul protetic al edentației unidentare6. Tratamentul protetic în terapia complexă a parodontitelor marginale cronice7. Tratamentul protetic combinat fix-mobilizabil8. Variante de protezare a edentațiilor terminale9. Metode și tehnici de amprentare pentru protezarea fixă/mobilizabilă/a edentației totale10. Metode și tehnici de înregistrare și transfer al rapoartelor de ocluzie Tematica cursuri Implantologie1. Rolul și locul terapiei Implanto-protetice în medicina dentară modernă; interrelația dintre implantologia orală și celelalte discipline dentare2. Clasificarea edentațiilor în terapia implanto-protetică și modalități de soluționare a acestora3. Evaluarea câmpului protetic și a statusului biologic general al pacientului în perspectiva inserării implanturilor dentare - diagnostic preoperator, bilanț preprotetic, analiza și planificarea secvențială a cazului, indicații și contraindicații4. Biomateriale utilizate în practica implantologică - titanul, masele ceramice, materiale și membrane biologice utilizate în tehnicile de mărire a ofertei osoase5. Protezarea preimplantară fiziologică, autoechilibrată - etapă de bază a terapiei implanto- protetice6. Sisteme și tipuri de implanturi utilizate în terapia implanto-protetică7. Inserția imediat postextracțională a implanturilor orale8. Inserția implanturilor în crestele alveolare ce nu necesită mărirea ofertei osoase9. Restaurări protetice pe implanturi. Tehnici de amprentare și realizare a lucrărilor protetice10. Preimplantita: etiopatogenie, semne clinice, diagnostic, tratament11. Dispensarizarea pacienților purtători de implanturi4.3.5.2. Pregătire practică
Prof. Dr. Alexandru BUCUR
Șef Clinică Chirurgie Oro-Maxilo-Facială
UMF "Carol Davila" București
Membru al Academiei de Științe Medicale (la 26-07-2019, Curriculumul de pregătire în specialitatea chirurgie dento-alveolară a fost modificat de ANEXELE la ORDINUL nr. 941/4.362/2019, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 622 bis din 26 iulie 2019 ) Notă
Articolul II din ORDINUL nr. 941/4.362/2019, publicat în Monitorul Oficial nr. 671 și 671 bis din 1 octombrie 2007, prevede:
„Articolul II
Medicii rezidenți și medicii stomatologi rezidenți continuă pregătirea conform duratei de pregătire și curriculei în vigoare la data începerii pregătirii prin rezidențiat”. + CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN CHIRURGIE GENERALĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE GENERALĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin
Ministerului Sănătății
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII 2023
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE GENERALĂ Definiția specialității Chirurgia generala este specialitatea care necesită însușirea pregătirii teoretice necesara în dezvoltarea cunoștințelor clinice și operatorii și deasemenea însușirea pregătirii practice specializate în tratarea afecțiunilor chirurgicale acute sau elective. Cuprinde deasemenea abilități legate de gestionarea operatorie și non-operatorie, prevenirea, diagnosticarea, evaluarea, luarea deciziilor, tratamentul, terapia intensivă și reabilitarea pacienților cu patologie chirurgicală. Chirurgia generala cooperează cu alte specialități medicale sau chirurgicale în procesul de îngrijire a pacienților ex- ATI, medicină de urgență, radiologie, pediatrie, medicina internă, obstetrică și ginecologie, urologie, farmacie. În extenso, aria de competență a specialității cuprinde diagnosticul, îngrijirea preoperatorie și postoperatorie și tratamentul chirurgical în următoarele :– Patologie chirurgicală genearală– Patologie urologică– Patologie vasculară– Patologie traumatică– ATI– Patologie chirurgicală de urgență pediatrică– Endoscopie diagnostică și ecografie genearală– Patologie oncologică– Patologie toraciacă– Patologie ginecologică– Tehnici chirurgicale minim invazive - laparoscopice– Patologie endocrinologică (tiroidă, paratiroide, suprarenală)1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. Pe parcursul programului de pregătire se va avea în vedere și parcurgerea unor teme de curs și actualități în domeniul chirurgiei generale, din anatomie și embriologie umană, farmacologie clinică, neurochirurgie, radiodiagnostic și radioterapie, relevante pentru capitolul corespunzător de patologie. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentarea la spitalul și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate vor fi efectuate în primele 2 săptămâni.
MODUL I anul I,V,VI
CHIRURGIE GENERALĂ
Durata : 33 1/2 luni
Nr. Ore curs : 150
Nr. Ore practică: 720 TEMATICAa/ CURSUL = 150 ore– Metode moderne de diagnostic în chirurgie ................. 6 ore– Tehnici elementare de chirurgie: incizii, hemostază, cauterizare, drenaj, suturi, descoperiri de vase și nervi, traheostomia, pleurotomia, colpotomia, cistostomia, fimoza, parafimoza ................. 10 ore– Noțiuni de chirurgie laparoscopică ................. 6 ore– Noțiuni de transplantare de organe ................. 2 ore– Asepsia și antisepsia ................. 2 ore– Pregătirea preoperatorie a bolnavului ................. 2 ore– Îngrijiri și complicații postoperatorii ................. 4 ore– Infecții chirurgicale localizate și difuze. Antibioterapia în chirurgie ................. 6 ore– Glande endocrine: tiroida, paratiroida, suprarenale ................. 6 ore– Mamela: traumatisme, infecții acute și cronice, leziuni degenerative, tumori benigne și maligne ................. 6 ore– Perete abdominal: hernii, eventrații, eviscerații ................. 10 ore– Esofagul: traumatisme, esofagite, tulburări de motilitate, refluxul gastro - esofagian, hernii hiatale, tumori benigne și maligne ................. 6 ore– Stomac - duoden: tulburări funcționale, gastropatii, (hemoragice, atrofice de stress) diverticoli, dilatația acută gastrică, volvulusul gastric, ulcerul gastric și duodenal, tumori benigne și maligne ................. 10 ore– Intestin subțire și mezenter: diverticoli, boala Crohn, tbc intestinală, enterita radică, limfadenita mezenterică, infarctul entero - mezenteric, ischemia cronică intestinală ................. 6 ore– Apendicele cecal: apendicita acută și cronică, tumori apendiculare ................. 4 ore– Colonul: diverticuloza, megacolonul, colite (ulceroasă, ischemică, pseudomembranoasă, de iradiere, amoebiană), boala Crohn, tumori benigne și maligne ................. 10 ore– Rect; prolapsul rectal, rectocolita ulcero - hemoragică, tumori benigne și maligne ................. 6 ore– Anus și regiunea perianală: hemoroizi, fisura anală, infecții (abcese, flegmoane, fistule), incontinen a anală, tumori benigne și maligne ................. 6 ore– Ficat: abcese (piogene, amoebiene), chistul hidatic, litiaza intrahepatică, hipertensiunea portală, tumori benigne și maligne, no iuni de transplantare a ficatului 10 ore– Căi biliare extrahepatice: litiaza veziculară și coledociană, colecistita acută colcistopatii cronice nelitiazice, colangita (acută, scleroasă), tumori benigne și maligne ................. 8 ore– Pancreas: anomalii, pancreatita acută și cronică, tumori benigne și maligne ................. 8 ore– Icterul mecanic ................. 6 ore– Splina: afecțiuni hematologice de indicație chirurgicală, tumori benigne și maligne, indicațiile splenectomiei ................. 4 ore– Epiploon și retroperitoneu: torsiuni de epiploon, infarctul epiploic, tumori epiploice, fibroza retroperitoneală, tumori retroperitoneale ................. 2 ore– Patologia diafragmului: hernii hiatale, eventrații diafragmatice, rupturi diafragm ................. 4 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE (manevre) Acestea vor fi deprinse pe parcursul orelor de lucrări practice, sub directa supraveghere a medicului îndrumător, în funcție de caz fie asistat, observator sau neasistat.– tușee rectale ........................................................... 100– tușee vaginale ........................................................... 50– aspirație și spălătura gastrică .......................................... 30– puncții venoase, cateterisme venoase, și montare perfuzie ................ 30– paracenteze .............................................................. 10– anestezii locale ......................................................... 20– puncții biopsie .......................................................... 15– participarea/ interpretarea de investigatii imagistice radiologice ...... 100– montare pungi ileostomie ................................................. 10– montare pungi colostomie ................................................. 30– asistare montare drenaj vacuum ........................................... 15– pansamenta plăgi mari și complexe ........................................ 50– bandaje compressive ...................................................... 20– endoscopie digestivă superioară/inferioară, polipectomie, bandare-conform modulului de endoscopie digestivăc/ TEHNICI CHIRURGICALE Tehnici chirurgicale de bază1. Manevrarea instrumentelor2. Efectuarea nodurilor,a. manualb. cu ajutorul instrumentelor3. Tehnici de sutură chirurgicală4. Utilizarea diatermiei în chirurgie - sisteme de electrochirurgie5. Debridarea țesuturilor6. Sutura tendoanelor7. Izolarea și legarea vaselor la nivelul mezenterului8. Anastomozele intestinalea. Anastomozele gastro - intestinaleb. Anastomozele de intestin subțirec. Anastomoze coloniced. Variante cu diferențe de calibrue. Suturi mecanice9. Anastomozele vascularea. Arteriotomiab. Angioplastiac. Anastomoze termino - terminaled. Anastomoze termino - laterale10. Tehnici chirurgicale miniminvazive Intervenții chirurgicale Efectuate ca prim - operator / sau cum este specificat– Apendicectomii (clasic și laparoscopic) .................................. 20– Hernii inghinale(clasic) ................................................. 10– Hernii femurale ........................................................... 2– Hernii ombilicale ......................................................... 2– Eventrații ............................................................... 10– Eviscerații.(ajutor) ...................................................... 2– Mastite acute ............................................................. 5– Mamectomii sectoriale ..................................................... 5– Mamectomii radicale.(operator/ajutor) ..................................... 3– Tiroidectomii (lobectomii, subtotale,totale)(operator/ajutor) ............. 2– Hernii hiatale.(ajutor) ................................................... 5– Gastrostomii .............................................................. 4– Gastroenteroanastomoze .................................................... 5– Jejunostomii. de alimentație .............................................. 5– Colostomii/ileostomii ..................................................... 5– Rezecții gastrice.(operator/ajutor) ...................................... 10– Splenectomii.(operator/ajutor) ............................................ 5– Colecistostomii ........................................................... 2– Colecistectomii clasice și laparoscopice.(operator/ajutor) ............... 30– Coledocotomii cu drenaj coledocian. .(operator/ajutor) .................... 2– Derivații bilio - digestive.(operator/ajutor) ............................ 10– Enterectomii segmentare. .(operator/ajutor) .............................. 10– Colectomii segmentare. .(operator/ajutor) ................................ 10– Operații Hartman. .(operator/ajutor) ...................................... 5– Hemicolectomii... .(operator/ajutor) ..................................... 10– Amputații de rect(operator/ajutor) ........................................ 5– Rezecții de rect(operator/ajutor) ......................................... 5– Amputații de gambă și coapsa .............................................. 5– Cura hemoroizilor ........................................................ 10– Supurații ano - rectale .................................................. 10– Furuncule, hidrosadenite ................................................. 10– Cura varicelor membrelor inferioare.. .(operator/ajutor) ................. 10– Cura chirurgicala a hidroceului ........................................... 5– Cura chirurgicala a varicocelului ......................................... 5– Chistectomie ovariana (classic/laparoscopic)...(operator/ajutor) ......... 10– Histerectomie (operator/ajutor) .......................................... 10– Neferctomie(operator/ ajutor) ............................................. 5– Cura chirurgicala a chistului hidatic (ajutor) ............................ 3– Rezecții pancreatice (ajutor) ............................................. 5– Op. Heller (ajutor) ....................................................... 2– Rezecție diverticuli esofagieni (ajutor) .................................. 2– Drenajul supurațiilor pancreatice (ajutor) ................................ 5– Drenajul pseudochistului de pancreas (ajutor) ............................. 5– Tratamentul chirurgical al endometriozei (ajutor) ......................... 3– Traheostomia (ajutor) ..................................................... 5– Intervenții chirurgicale associate modulului de chirurgie oncologică Participare ca ajutor, la intervenții chirurgicale mari, ce se efectuează în clinică, în echipe operatorii, stabilite de șeful clinicii, astfel ca să acopere un câmp cât mai larg de tehnici operatorii cu care se va confrunta viitorul specialist. Rezidentul în chirurgie generală va participa la un minim de: 50 operații mari, din care 15% ca prim operator 120 operații medii din care 20% ca prim operator 150 operații mici din care 40% ca prim operator Din toate intervențiile, un procent de 10% vor fi efectuate în gărzi, în regim de urgență. OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE: După parcurgerea modulului de chirurgie generală, se dorește:– Reluarea noțiunilor elementare de semiologie chirurgicală, realizarea anamnezei, a unui examen clinic general și local corect și complet, stabilirea bilanțului lezional al pacientului prin coroborarea rezultatelor analizelor paraclinice, imagistice în vederea stabilirii diagnosticului.– Urmărirea pacientului chirurgical: observarea intervenției chirurgicale, corelarea cu datele anatomo-clinice, urmărirea postoperatorie: monitorizarea funcțiilor vitale, a parametrilor biologici, terapia antibiotic, antalgică, urmărirea clinică a evoluției plăgilor postoperatorii, detecția precoce a eventualelor complicații și sancționarea acestora (individual/asistat)– Cunoașterea regimului alimentar pre/postoperator al pacientului– Deprinderea noțiunilor esențiale de asepsie / antisepsie; cunoașterea instrumentarului chirurgical de bază și a modului de funcționare al acestuia– Abilitatea de a participa la intervenții chirurgicale,– Cunoașterea gesturilor chirurgicale minime: hemostaza cu cauterul mono/bipolar, tehnici de baza de incizii, tehnici de baza de sutura, efectuarea pansamentelor și suprimarea materialului de sutura– Recunoașterea urgentelor chirurgicale și capacitatea de a efectua un management efficient al cazului– Cunoașterea unor noțiuni minime de farmacologie referitoare la principalele clase medicamentoase folosite în chiurgia generala– Deprindera tehnicilor chirurgicale descrise mai sus REZULTATE AȘTEPTATE În urma parcurgerii și a promovării modulului de pregătire se consideră necesar dobândirea următoarelor competențe teoretice și practice minim acceptabile Aspecte teoretice1. Cunoașterea noțiunilor de bază a elementelor de semiologie chirurgicală2. Managementul pacientului chirugical în urgență: bilanțul lezional, completarea la nevoie cu investigații imagistice, paraclinice3. Abordarea în urgență a pacientului politraumatizat4. Abordarea multidisciplinară a pacientului5. Principii de management al abdomenului acut chirurgical6. Noțiuni generale de patologie chirurgicală abdominală7. Principii de tratament al șocului hemoragic și toxico-septic8. Principii de tratament al infecțiilor localizate de parți moi9. Conduita intraoperatorie corespunzătoare Aspecte practice1. Practicarea unor manevre chirurgicale minim invazive (cataterism vezical, venos și ablația acestora, montarea perfuziilor, recoltarea produselor biologice )2. Urmărirea evoluției pacientului chirurgical3. Incizii tegumentare4. Tehnici de sutură și suprimarea materialului de sutură5. Managementul plăgilor6. Cunoașterea conduitei intraoperatorii și deprinderea tehnicilor chirurgicale
MODULUL II, ANUL I
BIOETICA
Nr. Ore curs 20 ore
Nr. Ore practice 50 ore TematicaI. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic - pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic - pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic - pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic - pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic - pacient3. Relația medic - pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică Activități practiceI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent4. Proprietatea intelectualăIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic - pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore Obiective educaționale: deprinderea unor aspecte bioetice esențiale în stabilirea relației medic- pacient, a malpraxisului și a cercetării pe subiecți umani. Rezultate așteptate Așteptări teoretice: parcurgerea tematicii teoretice; Așteptări practice: aplicarea noțiunilor teoretice în domeniul de pregătire
MODULUL III AN II
ATI 2 LUNI
Nr. Ore curs 26 ore
Nr. Ore practică 240 ore TEMATICĂa/ CURS– Anestezia locală și loco - regională .......................................... 4 ore– Noțiuni de anestezie generală. Riscul anestezic ............................... 4 ore– Homeostazia normală și tulburări ale homeostaziei organismului uman ........... 2 ore– Reechilibrarea bolnavului chirurgical: volemica, electrolitică, biologică ..... 4 ore– Hemoragie, hemostază, transfuzii .............................................. 2 ore– Socul ......................................................................... 4 ore– Monitorizarea în chirurgie .................................................... 2 ore– Resuscitarea cardio - respiratorie ............................................ 2 ore– Nutriția bolnavului chirurgical ............................................... 2 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Intubație orotraheală ........................................................ 10– Anestezii loco - regionale(asistare) .......................................... 4– Monitorizarea pacientului critic ............................................. 10– Resuscitări cardio - respiratorii ............................................ 10– Cateterism venos central ...................................................... 5– Puncția arterială ............................................................. 5– Traheostomia cu chit de traheostomie .......................................... 2 Rezultate așteptate: La finalul stagiului, medicul aflat în pregătire trebuie să cunoască principalele tehnici de anestezie loco-regională și generală, noțiuni de nutriție enterală și parenterală, îngrijirea în ATI a bolnavului politraumatizat. Obiective educaționale: reluarea fiziologiei și fiziopatologiei șocului (traumatic, septic, postcombustional), cunoașterea parametrilor principali de monitorizare a funcțiilor vitale, cunoașterea protocoalelor actuale de resuscitare, a tipurilor de anestezie. Așteptări teoretice: cunoașterea protocoalelor de resuscitare, recunoașterea principalelor complicații amenințătoare de viață, inițierea tratamentului de urgență, deprinderea farmacologiei medicamentelor uzuale. Așteptări practice: dobândirea abilității practice de a efectua proceduri medicale simple neasistați, la pacientul tarat, resuscitare cardio-pulmonară, participarea la anestezii regionale și anestezii generale.
MODULUL IV ANUL II
TRAUMATOLOGIE 2 LUNI
Nr. Ore curs : 26 ore
Nr. Ore practică : 300 ore TEMATICĂa/ CURS = 30 ore– Imagistică în traumatologie ............................................ 4 ore– Traumatism de parți moi extrascheletale ................................ 4 ore– Tratamentul plăgilor curate și supurate ................................ 4 ore– Entorse ................................................................ 1 ora– Luxații și fracturi ale coloanei vertebrale și bazinului ............... 4 ore– Traumatisme externe cu componenta viscerală ............................ 3 ore– Politraumatisme ........................................................ 6 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Reducere de luxații ................................................... 10– Reducere și imobilizare de fracturi ale membrelor în aparat gipsat .... 10– Montare atelă gipsată .................................................. 5c/ OPERAȚII - Participare ca ajutor Obiective educaționale: familiarizarea cu anatomia membrelor și fiziologia osului și a articulațiilor, abordarea specifică pacientului ortopedic, interpretarea imaginilor radiologice, diagnosticul corect al fracturilor, stabilirea conduitei terapeutice în funcție de mecanismul traumatismului, antecedente personale ale pacientului, activitate, alegerea metodei de osteosinteza, cunoașterea criteriilor de amputație de membru, familiarizarea cu materialele protetice disponibile, urmărirea postoperatorie a pacientului ortopedic, detecția complicațiilor majore și principii de tratament al acestora. Rezultate așteptate: Cunoștiințe teoretice despre anatomia și fiziologia osului și a articulației, principiile de tratament al fracturilor închise și deschise ale membrelor, complicațiile specifice fracturilor membrelor și tratamentul de urgentă al acestora; tehnici de reducere al fracturilor și luxațiilor, principii de osteosinteză și tratament ortopedic, cunoașterea protezelor disponibile, indicațiile de amputație la nivelul membrelor. Competențe practice:– Diagnosticul clinic și radiologic al fracturii– Reducerea luxațiilor și a fracturilor– Imobilizarea după reducerea ortopedică a fracturilor– Cunoașterea instrumentarului specific necesar osetosintezei– Tratamentul anticoagulant în profilxia TEP– Urmărirea evoluției clinice și radiologice postoperatorii a pacientul ortopedic– Recunoașterea sindromului de compartiment– Principii de debridare excizională în fracturile deschise, fasciotomie, fasciectomie
MODULUL V ANUL II
CHIRURGIE VASCULARĂ 2 LUNI
Nr. Ore curs : 26 ore
Nr. Ore practică : 240 ore TEMATICAa/ CURSUL = 30 ore– Traumatisme vasculare și politraumatisme cu componentă vasculară ................... 2 ore– Anevrisme arteriale ................................................................ 2 ore– Ischemia acută arterială ........................................................... 2 ore– Arteriopatii cronice obstructive ................................................... 2 ore– Varicele membrelor inferioare ...................................................... 2 ore– Boala tromboembolică ............................................................... 2 ore– Sindromul post-trombotic ............................................................ 2 ore– Limfedemul ......................................................................... 2 ore– Căi de abord în chirurgia vasculară periferică ..................................... 4 ore– Suturi vasculare: indicații, tehnică ............................................... 2 ore– Plastii vasculare .................................................................. 2 ore– Imagistica patologiei vasculare .................................................... 2 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE (manevre)– Arteriografii ...................................................................... 4– Flebografii ........................................................................ 2c/ OPERAȚII (participare)– Suturi vasculare ................................................................... 3– Cura varicelor membrelor pelvine ................................................... 3– Plastii vasculare cu vena .......................................................... 3– Plastii vasculare cu grefe ......................................................... 3– Embolectomii periferice ............................................................ 2– Abord chirurgical vase mari(brat, coapsă, gât) ..................................... 3– Anastomoze vasculare ............................................................... 2 Obiective educaționale : cunoașterea anatomiei și fiziologiei sistemului circulator, expunerea chirurgicală a magistralelor arteriale, deprinderea principiilor de bază în efectuarea arteriorafiilor și a venorafiilor, a grefelor venoase, tratamente complementare, metode de investigare echo-doppler al sistemului vascular, principii de tratament al ischemiei arteriale și a trombozelor venoase, a insuficienței venoase cronice Rezultate așteptate : parcurgerea în totalitate a tematicii sus menționate, aprofundarea elementelor de farmacologie, fiziopatologie prin studiu individual. Abilitați practice : participarea la intervenții chirurgicale Cunoașterea tehnicilor specifice și a instrumentarului specific Observarea /efectuarea în calitate de ajutor a unei arteriorafii, venorafii termio-terminală sau termino-laterală, fistulă arterio-venoasă Urmărirea postoperatorie a pacientului Cunoașterea și identificarea precoce a complicațiilor ( tromboza, sdr de compartiment, etc.)
MODULUL VI an II
CHIRURGIE PLASTICĂ 2 luni
Nr. Ore curs 26 ore
Nr. Ore practice 240 ore TEMATICAa/ CURS = 26 ore– Traumatisme ale mâinii ............................................................. 2 ore– Panariții și flegmoane ale mâinii .................................................. 4 ore– Arsuri ............................................................................. 6 ore– Traumatisme prin temperaturi scăzute, degerături, înghețare ........................ 2 ore– Escare de decubit .................................................................. 2 ore– Plastii cutanate: generalități, indicații, tehnică ................................. 6 ore– Noțiuni de microchirurgie .......................................................... 4 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Tratamentul unor panariții și flegmoane ale mâinii ................................. 6– Tratamentul escarelor de decubit ................................................... 2c/ OPERAȚII Participare ca ajutor– Grefe libere de piele .............................................................. 5– Plastii cutanate cu lambouri ....................................................... 3– Tenorafii .......................................................................... 2– Tratamentul arsurilor și degerăturilor ............................................ 10– Amputații și dezarticulații ale degetelor mâinii ................................... 5– Neuroliza .......................................................................... 5– Neurorafie ......................................................................... 5 Obiectivele educaționale: familiarizarea cu anatomia normală; aprofundarea noțiunilor teoretice, urmărirea pacientului. Așteptări teoretice: parcurgerea tematicii, suplimentată de aprofundarea prin studiu individual la nevoie, recunoașterea afecțiunilor care reclama intervenții chirurgicale Aspecte practice: efectuarea manervelor menționate anterior.
MODULUL VII an II
ULTRASONOGRAFIE GENERALĂ-TEHNICI DE BAZĂ 1 LUNĂ
Nr. Ore curs 8 ore
Nr. Ore practică 120 ore TEMATICAa/ CURS = 8 ORE– Noțiuni de Acustică ................................................................ 1 oră– Terminologie și semiologie ultrasonografică ........................................ 1 oră– Protocol FAST ...................................................................... 6 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Protocol FAST ..................................................................... 10 Obiective educaționale : aprofundarea noțiunilor elementare de ultrasonografie general-protocol FAST Rezultate așteptate: cunoașterea metodelor specifice de realizare a investigației Abilități practice: orientarea diagnosticului în urgențele chirurgicale
MODULUL VIII AN II
NEUROCHIRURGIE 1 % LUNĂ
Nr. Ore curs 26 ore
Nr. Ore practică 120 ore TEMATICAa/ CURS– Traumatisme cranio - cerebrale ..................................................... 4 ore– Traumatisme vertebro - medulare .................................................... 4 ore– Hernii discale ..................................................................... 2 ore– Procese expansive intracraniene .................................................... 2 ore– Procese expansive intrarahidiene ................................................... 2 ore– Politraumatisme cu interesare cranio - cerebrală și vertebro - medulară ............ 4 ore– Diagnosticul și tratamentul comelor ................................................ 4 ore– Imagistica neuro - chirurgicală .................................................... 4 oreb/ MANEVRE– Puncții rahidiene: lombare ........................................................ 10– Primul ajutor în traumatismul cranian cerebral .................................... 10c/ OPERAȚII– Participare ca ajutor Rezultate așteptate: La finalul stagiul, rezidentul trebuie să parcurgă tematica de curs, să dobândească noțiunile teoretice necesare evaluării inițiale ale unui pacient cu traumatisme craniene sau vertebro-medulare, să interpreteze rezultatele imagistice și să stabilească conduita de management al pacientului. Noțiunile de activitate practică, dat fiind gradul de dificultate ridicat și măsurile de asepsie/antisepsie riguroase caracteristice specialității vor fi stabilite de medicul coordonator pe perioada stagiului. Participarea la intervenții chirugicale în domeniul traumatologiei ca și observator/ajutor.
MODULUL IX AN III
ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ DIAGNOSTICĂ 1 1/2 LUNI
Nr. ore curs 60 ore
Nr. ore practică 120 TEMATICAa/ CURS– Noțiuni elementare de endoscopie digestivă ......................................... 4 ore– Organizarea laboratorului de endoscopie digestive .................................. 4 ore– Sterilizarea și dezinfecția în endoscopiea digestive ............................... 4 ore– Accesoriile în endoscopia digestive ................................................ 4 ore– Indicații, contraindicații și complicații în endoscopie ............................ 6 ore– Semiologie endoscopică ............................................................. 4 ore– Anestezia în endoscopia digestive .................................................. 4 ore– Tehnica endoscopiei digestive superioare ........................................... 4 ore– Tehnica endoscopiei digestive inferioare ........................................... 4 ore– Hemoragii digestive superioare ..................................................... 4 ore– Hemoragii digestive inferioare ..................................................... 4 ore– Boala de reflux gastroesofagian ................................................... 4 ore– Scleroterapia și bandarea .......................................................... 4 ore– Polipectomia ....................................................................... 6 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– HDS ................................................................................ 6– HDI ................................................................................ 4– Biopsie-tumori benigne/maligne esofag, stomac, colon, rect ......................... 6 Ulterior până la finalizarea pregătirii prin rezidențiat rezidentul trebuie să obțină certificare scrisă pentru efectuarea a minimum 200 endoscopii digestive superioare, 100 sigmoidoscopii flexibile, 50 colonoscopii, 30 scleroterapii / bandări viscerale / hemostaza altor leziuni nonvariceale, asistarea la minimum 50 de polipectomii și tehnici de hemostază în hemoragii inferioare, sub supravegherea unui medic primar cu competență/atestat în endoscopie digestivă de minimum 3-5 ani, din centrele de pregătire. Aceste manevre se pot efectua în cadrul modulelor de chirurgie generală și chirurgie de urgență. Obiective educaționale : aprofundarea noțiunilor elementare de endoscopie digestivă superioară și inferioară Rezultate așteptate: cunoașterea metodelor specifice de realizare a investigației Abilități practice: orientarea diagnosticului și tratamentul în urgențele chirurgicale
MODULUL X AN III
CHIRURGIE TORACICĂ 2 LUNI
Nr. Ore curs 26 ore
Nr. Ore practică 240 ore TEMATICAa/ CURS– Traumatisme toracice închise și deschise ........................................... 2 ore– Politraumatisme cu componenta toracică ............................................. 2 ore– Pleurezii purulente ................................................................ 2 ore– Infecții pulmonare chirurgicale .................................................... 2 ore– Chistul hidatic pulmonar ........................................................... 2 ore– Tumori benigne și maligne .......................................................... 4 ore– Intervenții de graniță ............................................................. 3 ore– Mediastinul, mediastinite, tumori benigne și maligne ............................... 3 ore– Explorarea imagistică a toracelui .................................................. 3 ore– Noțiuni de chirurgie toracoscopică ................................................. 3 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Puncții pleurale ................................................................... 5– Drenaj pleural ..................................................................... 3– Primul ajutor în voletul costal .................................................... 2– Primul ajutor în plăgile toraco - pulmonare ........................................ 2c/ OPERAȚII– Participare ca ajutor– Toracotomie ........................................................................ 3– Traheostomie ....................................................................... 2– Toracoscopii ....................................................................... 4– Intervenții chirurgicale din cadrul modului de chirurgie oncologica Obiective educaționale : aprofundarea noțiunilor teoretice de anatomie și a tehnicilor chirurgicale utilizate în patologia toracică de urgență Rezultate așteptate : parcurgerea în totalitate a tematicii sus menționate Abilități practice : participarea la intervenții chirurgicale. Cunoașterea tehnicilor chirurgicale specifice și a instrumentarului specific. Urmărirea postoperatorie a pacientului. Cunoașterea și identificarea precoce a complicațiilor
MODULUL XI an III
CHIRURGIE UROLOGICĂ 2 LUNI
Nr. Ore curs 26 ore
Nr. Ore practice 240 ore TEMATICAa/ CURS = 26 ore– Traumatisme ale aparatului urinar .................................................. 2 ore– Litiaza urinară .................................................................... 2 ore– Tumori benigne și maligne aparat urinar ............................................ 4 ore– Adenomul de prostată ............................................................... 2 ore– Adenocarcinomul de prostată ........................................................ 2 ore– Traumatismele aparatului genital masculin .......................................... 2 ore– Malformații și afecțiuni congenitale: hipospadias, epispadias, criptorhidia ........ 2 ore– Hidrocel, varicocel ................................................................ 2 ore– Orhiepididimita acută și cronică ................................................... 1 ora– Insuficiența renală acută la bolnavul chirurgical .................................. 2 ore– Tehnici moderne urologice .......................................................... 3 ore– Imagistica în urologie ............................................................. 2 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Sondaj vezical .................................................................... 50– Puncții vezicale suprapubiene ...................................................... 5– Cistostomii ........................................................................ 2– Uretrocistoscopii .................................................................. 5c/ OPERAȚII– Participare ca ajutor– Pielolitotomii ..................................................................... 5– Ureterolitotomii ................................................................... 5– Nefrectomii ........................................................................ 5– TUR ................................................................................ 5– Cura hidrocelului .................................................................. 3– Cura varicocelului ................................................................. 3– Cistorafii ......................................................................... 3– Ureterorafii ....................................................................... 3– Cura chirurgicală a cisto-rectocelui ............................................... 2– Ureterostomii ...................................................................... 3– Ureterorafii ....................................................................... 3– Reimplantare ureter ................................................................ 3– Intervenții chirurgicale associate modulului de chirurgie oncologica Obiectivele educaționale: familiarizarea cu anatomia urologică, aprofundarea noțiunilor teoretice cu caracter interdisciplinar, urmărirea pacientului urologic. Așteptări teoretice: parcurgerea tematicii, recunoașterea afecțiunilor benigne sau maligne care necesită intervenții chirurgicale programate sau de urgență Aspecte practice: efectuarea manervelor și a tehnicilor chirurgicale menționate anterior.
MODULUL XII an III
CHIRURGIE ONCOLOGICĂ 6 LUNI
Nr. Ore curs 152 ORE
Nr. ore practică 720 ore TEMATICAa/ CURS1. Principii de genomică și biologie a cancerului - 8 ha. Biologia celulară și moleculară a celulei canceroaseb. Structura și funcția unei genec. Oncogenele și genele supresoare tumoraled. Citogeneticăe. Reglarea creșterii celulelor tumoralef. Invazia tumorală și metastazarea2. Carcinogeneză - 4 ha. Virusuri implicate în oncogenezăb. Agenți fizici și chimici implicați în oncogenezăc. Factorii ereditari3. Epidemiologie - 8 ha. Incidență, prevalență și mortalitate prin cancerb. Factori etiologici și favorizanțic. Factori geneticid. Consiliere geneticăe. Prevenție, screening și depistare precocef. Principii de biostatistică și metodologie în trialuri privind cancereleg. Chemoprevenția bolii neoplazice.4. Principii de tratament al bolii neoplazice - 12 ha. Radiobiologia și relevanța ei pentru tratamentb. Principiile radioterapieic. Principiile chimioterapieid. Acțiunea medicamentelor anticanceroasee. Hormonoterapia în cancerf. Principii de chirurgie oncologicăg. Chirurgia laparoscopică în oncologieh. Principii de îngrijiri paliativei. Terapia multimodalăj. Îngrijiri multidisciplinare5. Calitatea vieții și tratamentul simptomatic - 4 ha. Antiemeticeleb. Controlul simptomatologieic. Managementul dureriid. Metode de măsurare a calității vieții în cancere. Pacientul terminal6. Comunicarea în cancer - 4 ha. Comunicarea în oncologieb. Prezentarea veștilor proastec. Interacțiunea cu pacienții neoplazici7. Oncologie populațională - 4 ha. Cancerul la vârstnicib. Cancerul la copiic. Cancerul la pacienții cu HIV/SIDA8. Probleme speciale în chirurgia oncologică - 4 ha. Nutrițiab. Urgențele chirurgicalec. Infecțiad. Recuperareae. Grefele de piele și plastiile miocutanate9. Modificări vasculare în cancer - 4 ha. Complicații trombotice10. Tumori ale tubului digestiv superior - 16 ha. Cancerul de esofagb. Cancerul de stomac Diagnostic și stadializare; Tratament chirurgical; Terapie sistemică11. Cancer colorectal - 12 ha. Diagnostic și stadializareb. Tratament chirurgicalc. Terapie sistemică12. Cancere în sfera hepatobiliopancreatică - 16 ha. Tumori maligne hepaticeb. Tumori maligne ale căilor biliarec. Tumori maligne ampulared. Tumori maligne pancreatice Diagnostic și stadializare; Tratament chirurgical; Terapie sistemică13. Oncologie ginecologică - 8 ha. Cancer de col uterinb. Cancer de endometruc. Cancer de ovar Diagnostic și stadializare; Tratament chirurgical; Terapie sistemică14. Oncologie urologică - 8 ha. Cancer de prostatăb. Tumori maligne renalec. Tumori maligne ale vezicii urinared. Cancer testicular Screening, Diagnostic și stadializare; Tratament chirurgical; Terapie sistemică15. Cancerul de sân - 8 ha. Precoce: tratament chirurgical, nodul santinelă, disecție axilară, terapie adjuvantă, biologie tumorală, factori de prognostic și predictivib. Avansat local și metastatic16. Cancere ale tractului respirator - 8 ha. Tumori maligneale pleureib. Cancer pulmonar Diagnostic și stadializare; Tratament chirurgical; Terapie sistemică17. Cancere oro-maxilo-faciale - 4 ha. Cancer tiroidianb. Cancer al glandelor salivarec. Tumori maligne ale buzelor, limbii, faringelui și laringeluid. Cancere maxilofaciale18. Melanomul - 8 ha. Stadializareb. Clasificarec. Tratament chirurgicald. Nodul santinelăe. Disecția în blocf. Terapia adjuvantă19. Limfomul - 4 ha. Sarcoameb. Tumori ale sistemului nervos 20. Boala metastatică osoasă - 8 hb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Biopsii diverse pentru diagnosticul cancerelor .................................. 10– Interpretarea diverselor metode și procedee de diagnostic în cancere ............ 20– Identificare ganglion santinelă .................................................. 3c/ OPERAȚII1. Tipuri de incizii în chirurgia oncologică (20 intervenții)2. Stadializare intraoperatorie a tumorilor (30 intervenții - minim 2 intervenții pentru fiecare localizare a cancerului)3. Tehnica de mobilizare a organului afectat (30 intervenții - minim 2 intervenții pentru fiecare localizare a cancerului)4. Tehnica de realizare a gastrectomiilor totale și subtotale (10 intervenții)5. Tehnica de realizare a intervențiior pe colon și rect pe cale deschisă (20 interveții):a. Hemicolectomia dreaptă (5 interveții)b. Hemicolectomia stângă (5 interveții)c. Rezecțiia rectosigmoidiană (5 intervenții)d. Amputația de rect (5 interveții)6. Tehnica de realizare a hemicolectomiilor, rezecțiilor rectosigmoidiene, amputațiilor de rect pe cale laparoscopică (10 interveții)7. Tehnici de realizare a exenterației pelvine totale (3 intervenții)8. Tehnici de realizare a manevrei Pringle și a excluderii vasculare totale a ficatului (5 intervenții)9. Tehnici de realizare a rezecțiilor hepatice (22 intervenții):a. Hepatectomia dreapta (5 intervenții)b. Hepatectomia stanga (5 intervenții)c. Sectorectomie laterală stanga (5 intervenții)d. Hepatectomii atipice (5 intervenții)e. Rezecții hepatice laparoscopice (2 intervenții).10. Tehnici de realizare a rezecției de cale biliară principală (5 intervenții)11. Tehnici de realizare a rezecțiilor pentru cancerul de pancreas (20 intervenții)a. Duodenopancreatectomia cefalică Whipple (5 intervenții)b. Splenopancreatectomia corporeocaudală (5 intervenții)c. Pancreatectomie centrală (2 intervenții)d. Rezecții multiviscerale (3 intervenții)12. Tehnici de realizare a rezecțiilor în cancerele urologice (20 intervenții)a. Prostatectomii (3 intervenții)b. Nefrectomii (7 intervenții)c. Cistectomii (5 intervenții)d. Orhidectomii (5 intervenții)13. Tehnici de realizare a rezecțiilor în cancerele ginecologice (20 intervenții):a. Operație Wertheim (10 intervenții)b. Operație complexă de ovar (10 intervenții)14. Tehnici de realizare a mastectomiilor (10 intervenții)15. Tehnici de realizare a rezecțiilor tumorale pulmonare și pleurale (10 intervenții)16. Tehnici de realizare a rezecțiilor în cancerele din sfera oro-maxilo-facială (5 intervenții)17. Tehnici de realizare a stadializării și tratamentului chirurgical în melanom (5 intervenții) Obiective educaționale: cunoașterea noțiunilor teoretice și paractice de patologia oncologică Rezultate așteptate: parcurgerea tematicii, înțelegerea mecanismelor fiziologice implicate în patogeneza tumorilor; cunoașterea principială a tehnicilor chirurgicale principale folosite în chirurgia oncologică Aplicații practice - realizarea interven țiilor chirurgicale enumerate mai sus pe întreaga durata a rezidențiatului și se pot suprapune cu intervențiile din modulele specifice. Aceste intervenții se realizează în modulul de chirurgie oncologica dar și pe parcursul modulelor de chirurgie generala, chirurgie de urgență, chirurgie toracică, chirurgie urologică, chirurgie ginecologică.
MODULUL XIII an III
CHIRURGIE GINECOLOGICĂ 2 LUNI
Nr. Ore curs 26 ORE
Nr. Ore practică 240 ore TEMATICAa/ CURS = 26 ore– Fibromul uterin .................................................................... 2 ore– Cancerul de col și corp uterin, .................................................... 4 ore– Tumori benigne ovariene ............................................................ 4 ore– Cancerul de ovar ................................................................... 2 ore– Cancerul trompei ................................................................... 2 ore– Cancerul vulvar .................................................................... 2 ore– Incontinența de urină la femei ..................................................... 2 ore– Sarcina extrauterină ............................................................... 2 ore– Pelviperitonitele .................................................................. 2 ore– Noțiuni de chirurgie laparoscopică ginecologică ................................... 4 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Tușee vaginale .................................................................... 50c/ TEHNICI OPERATORII– Participare ca operator/ajutor– Anexectomie ........................................................................ 5– Histerectomie totala ............................................................... 5– Miomectomie ........................................................................ 3– Asistare naștere natural/cezariană ................................................ 10– Tehnici chirurgicale cuprinse în modulul de chirurgie oncologica Obiective educaționale cunoașterea noțiunilor elementare de anatomie ginecologică; a noțiunilor de chirurgie ginecologică clasică și laparoscopică Rezultate așteptate: Parcurgerea tematicii; cunoașterea principială a tehnicilor chirurgicale principale folosite în chirurgia ginecologică Aplicații practice - realizarea tehnicilor chirurgicale enumerate mai sus
Modulul XIV anul IV
CHIRURGIE DE URGENTĂ 8 LUNI
Nr. Ore curs 46 ore
Nr. Ore practică 840 ore TEMATICAa/ CURS = 46 ORE– Noțiuni generale de chirurgie de urgență ........................................... 2 ore– Explorări clinice și imagistice în chirurgia de urgență abdominală ................. 4 ore– Traumatisme abdominale ............................................................. 6 ore– Hemoragii digestive superioare și inferioare ....................................... 6 ore– Hemoragia intraperitoneală ......................................................... 2 ore– Peritonitele ....................................................................... 6 ore– Ocluzii intestinale ................................................................ 6 ore– Politraumatisme cu componente viscerale abdominale ................................. 4 ore– Traumatisme prin accidente de circulație ........................................... 2 ore– Atitudinea de urgență în calamități ................................................ 4 ore– Leziuni combinate .................................................................. 2 ore– Noțiuni de chirurgie laparoscopică, în urgențe abdominale 2 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Hemostaza provizorie și definitivă ................................................. 6– Puncția - spălătura peritoneală .................................................... 4– Drenaj peritoneal multiplu și drenaj - spălătura ................................... 2– Endoscopie digestivă inferioară/superioară .......... conform modulului de endoscopie digestivăc/ OPERAȚII– Participare operator/ajutor– Celioscopia în urgențe abdominale .................................................. 5– Traumatism esofagian ............................................................... 3– Traumatism diafragm ................................................................ 3– Traumatism stomac .................................................................. 3– Traumatism duoden .................................................................. 2– Traumatism intestine subțire ....................................................... 2– Traumatism Colon/Rect .............................................................. 3– Traumatism Hepatic ................................................................. 3– Traumatism Splenic ................................................................. 4– Peritonite ......................................................................... 5– Ocluzie intestinală ................................................................ 5 Obiective educaționale cunoașterea noțiunilor elementare în patologia chirurgiei de urgență Rezultate așteptate: Parcurgerea tematicii, înțelegerea mecanismelor fiziologice implicate în chirurgia de urgență ; cunoașterea principială a tehnicilor chirurgicale principale folosite în chirurgia de urgență, evaluarea și managementul pacientului critic Aplicații practice - managerierea în echipe pluridisciplinare a urgențelor chirurgicale
MODULUL XV ANUL IV
CHIRURGIE LAPAROSCOPICĂ 4 LUNI
Nr. Ore curs 40 ore
Nr. Ore practică 560 ore TEMATICA Curs - Tehnicile de bază de chirurgie laparoscopică = 4 luniI. Echipamentul pentru chirurgie laparoscopică1. Sistemul de insuflare a cavității peritoneale și tehnicile alternative de creare a spațiului de lucru2. Sistemul de preluare, transmitere și înregistrare a imaginii3. Sistemul de irigație - aspirație4. Sistemul de electrochirurgie5. Pregătirea sălii de operație Instalarea, verificarea, funcționarea și întreținerea echipamentelor Defecțiuni posibile, incidente și accidenteII. Instrumentarul pentru chirurgie laparoscopică1. Instrumentarul standard pentru tehnicile de bază2. Instrumentar pentru situații speciale3. Utilizarea, întreținerea și sterilizarea instrumentarului laparoscopic. Defecțiuni posibile, incidente și accidenteIII. Principii de bază ale chirurgiei laparoscopice1. Criterii generale de opțiune pentru abordul laparoscopic, indicații și contraindicații2. Evaluarea preoperatorie a pacientului propus pentru chirurgie laparoscopică3. Particularitățile anesteziei pentru chirurgia laparoscopică și consecințele fiziopatologice ale insuflării peritoneale Incidente și accidente intraoperatorii specifice4. Evoluția și îngrijirile postoperatorii în chirurgia laparoscopică. Complicații postoperatorii specificeIV. Tehnici chirurgicale laparoscopice de bază1. Instituirea pneumoperitoneului2. Dispozitivul operator și plasarea trocarelor3. Utilizarea lanțului imagistic4. Utilizarea sistemului de electrochirurgie5. Utilizarea sistemului de irigație aspirație6. Incidente, accidente și complicații ale gesturilor de bază în chirurgia laparoscopică (insuflare, introducerea trocarelor, manevrarea camerei, utilizarea sistemului de electrochirurgie, irigație - aspirație)7. Explorarea laparoscopică generală a cavității peritoneale8. Visceroliza, explorarea pentru ascita și tehnici de biopsie laparoscopică9. Tehnici de ligaturi și sutura laparoscopică10. Tehnici de utilizarea a clipurilor hemostatice11. Tehnici de sutura mecanica aplicabile pentru chirurgia laparoscopică12. Extragerea pieselor operatorii și drenajul laparoscopicV. Explorarea laparoscopică a abdomenului acut chirurgical1. Indicații și contraindicații2. Abdomenul acut chirurgical3. Abdomenul acut netraumatic4. Gesturi terapeutice de baza în abdomenul acut chirurgical: suturi, hemostaza, lavaj și drenaj. Atitudinea în ulcerul perforatVI. Colecistectomia laparoscopică1. Indicații și contraindicații2. Tehnica operatorie standard3. Variante de tehnică operatorie4. Dificultăți, incidente și accidente intraoperatorii5. Criterii de conversie la chirurgia deschisă6. Colangiografia intraoperatorie7. Evoluția, îngrijirile și complicațiile postoperatoriiVII. Apendicectomia laparoscopică1. Indicații și contraindicații2. Tehnica operatorie standard3. Variante de tehnica operatorie4. Dificultăți, incidente, și accidente intraoperatorii5. Criterii de conversie la chirurgia deschisă6. Evoluția, îngrijirile și complicațiile postoperatoriiVIII. Barem minimal de activități practice1. Asistarea la desfășurarea operațiilor laparoscopice în direct -102. Activitate ca instrumentar în echipa operatorie - 303. Mânuirea telescopului - 304. Ajutor în echipa operatorie - 305. Intervenții efectuate ca prim operator: explorări, (5 op.), Colecistectomii (5 op.), apendicectomii (10 op.).IX. Evaluare finală a stagiului de pregătire teoretică și practică Posibilități:– Teste cu răspunsuri multiple– Examen oral– Testare practică a gesturilor de bază utilizând un pelvitrainer/simulator– Apreciere întocmită de instructor/tutorele de practică Obiective educaționale: aprofundarea noțiunilor teoretice în chirurgia laparoscopică - tehnici de bază Rezultate așteptate: deprinderea cunoștințelor și abilităților necesare în realizarea tehnicilor laparoscopice de bază Aplicații practice - realizarea intervențiilor chirurgicale enumerate mai sus
Modulul XVI anul V
CHIRURGIE PEDIATRICĂ 2 LUNI
Nr. Ore curs 26 ore
Nr. Ore practică 240 ore TEMATICAa/ CURS = 26 ore Patologia diverticulului Meckel 2 Invaginația intestinală 2 Apendicita acută 2 Peritonitele acute 2 Hemoragii digestive superioare 2 Rupturile traumatice ale organelor cavitare abdominal 4 Rupturile traumatice ale organelor parenchimatoase abdominale 4 Rupturile de rinichi 2 Sindromul scrotal acut 2 Traumatismele toracelui 2 Hernia ombilicală și inghinală 2b/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Sondaj nazo-gastric ....... 6– Tușeu rectal .............. 4– Evaluare politraumatism ... 4c/ OPERAȚII– Participare ca ajutor Pleurotomia ........................ 1 Apendicectomia ..................... 2 Corectarea prolapsului anorectal ... 1 Hepatorafia ........................ 1 Splenectomia/Splenorafia ........... 1 Cura herniei ombilicale ............ 1 Cura herniei inghinale ............. 1 Torsiunea de testicul .............. 1 Obiective educaționale cunoașterea noțiunilor elementare în patologia chirurgiei pediatrice Competențe teoretice:– Principiile de abordare a pacientului chirurgical de vârstă pediatrică– Particularități ale evoluției postoperatorii la copil– Familiarizarea cu malformațiile congenitale; cunoașterea momentului operator, a intervențiilor etapizate Competențe practice:– Intervențiile chirurgicale + Urmărirea postoperatorie la copil + REPARTIZAREA MODULELOR / STAGIILOR PE AN DE PREGĂTIRE
CHIRURGIE GENERALĂ
6 ANI Anul I : - Chirurgie generală - 11luni 1/2– Bioetica - 1/2 lună Anul II : - ATI 2 luni– Traumatologie - 2 luni– Chirurgie vasculară - 2 luni– Chirurgie plastică - 2 luni– Ultrasonografie generală diagnostică - 1 lună– Neurochirurgie - 1 lună V– Endoscopie digestivă diagnostică - 1 1/2luni Anul III: - Chirurgie toracică - 2 luni– Chirurgie urologică - 2 luni– Chirurgie oncologică - 6 luni– Chirurgie ginecologică - 2 luni Anul IV:– Chirurgie de urgență - 8 luni– Chirurgie laparoscopică - 4 luni Anul V: - Chirurgie pediatrică - 2luni– Chirurgie generală - 10 luni Anul VI: - Chirurgie generală - 12 luni OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE1. De a armoniza programul de pregătire în chirurgia generală din România cu cel din țările europene și Uniunea Europeană a Specialităților Medicale - UEMS2. Competențele de specialitate includ: capacitatea de a oferi consultații de specialitate; capacitatea de a conduce un serviciu de chirurgie generală (ambulator/unite cu paturi) într-o clinică, spital sau serviciu privat; capacitatea de a oferi educație de chirurgie generală studenților, rezidenților sau pacienților. Obiectivele pregătirii: La completarea stagiilor din curricula, medicul rezident trebuie să dobândească noțiuni practice și teoretice specifice specialității:I. Începerea pregătirii în specialitate1. Conținutul pregătirii profesionale și rezultatele așteptate Competențe pentru admiterea în programul de pregătire în specialitate– Pentru a fi eligibil, medicul trebuie să fie acreditat ca doctor-medic, de o instituție de pregătire acreditată la nivel internațional (IMED- internațional Medical Education Directory). După absolvirea studiilor universitare va debuta pregătirea în specialitate.– După admiterea în programul de pregătire în specialitate, rezidentul trebuie să dobândească suficiente informații teoretice, abilități practice și competențe generale care să îi permită activitatea medicală de sine stătătoare.– Acest document promovează standardele înalte pentru pacienții cu afecțiuni care circumscriu sfera de interes a Chirurgiei Generale din UE, stabilind cerințele minime necesare efectuării specialității oriunde în Europa. Considerăm că decidenții au obligația de a stabili un număr de locuri de admitere în rezidențiat pentru specialitatea Chirurgie Generală la propunerea comisiei consultative Chirurgie Generală. Stabilirea numărului de locuri după această procedură va permite evoluția previzibilă a dimensiunii specialității în acord cu cererea existentă pe piața muncii.A. Cunoștințe teoretice și clinice Baza de cunoștințe medicale și a aptitudinilor clinice esențiale practicii în domeniu Noțiuni de științe fundamentale:– Anatomia– Alte științe relevante (farmacologie, histopatologie, fiziologie, biomecanica)– Genetica și embriologie relevantă în malformațiile congenitale– Anatomie clinică– Noțiuni de fiziologie și biochimie aplicată (inclusiv principii de echilibru acido-bazic și nutriție)– Fiziopatologie: principii de imunologie și microbiologie– Farmacologie: indicații terapeutice, reacții adverse ale medicamentelor utilizate frecvent în perioada postoperatorie– Noțiuni de biostatistică și epidemiologie relevante în Chirurgia GeneralăB. Tematica de pregătire în specialitate în toate țările UEMS (silabusul) Listarea temelor necesare compentenței profesionale de bază sunt detaliate mai jos. În cazul în care pe perioada de formare profesională, rezidentul întâlnește situații adiționale, se încurajează notarea acestora în logbook. Pentru a garanta standardele comune de calitate în specialitate, curricula trebuie să acopere majoritatea tematicii. Dovezi ale parcurgerii trebuiesc documentate în portfolio-ul rezidentului. Cunoștințe teoretice Fiecare centru de pregătire trebuie să asigure ore dedicate învățământului și sau întâlniri regulate, săptămânale dedicate tematicii de specialitate. Rezidenții au obligația de a participa la congrese și conferințe de specialitate internaționale sau naționale.2. Aptitudini profesionale și atitudine– Aptitudini de comunicare și comportamentale: Contactul clinic cu pacientul (abilitatea de a efectua anamneza, examenul clinic general și local)– Aptitudini de comunicare: se urmărește capacitatea de a informa pacienții sau cadre medicale referitor la diagnosticul stabilit, indicațiile chirurgicale, riscurile și complicațiile aferente procedurii, rezultate pe termen imediat, mediu și lung; capacitatea de a comunica eficient în situații limită (pacienți cu stare generală extrem de gravă); capacitatea de a comunica eficient cu diferite culturi ( prin intermediul unui interpret)– Munca în echipă: abordarea interdisciplinară a cazurilor complexe, referirea pacienților cu afecțiuni specifice în centre de excelență3. Aptitudini practice și clinice Pregătirea clinică trebuie să se desfășoare pe parcursul a 5 zile/săptămână sub observație directă. Pentru cei cu program de pregătire part-time, trebuie documentată echivalența unui stagiu full-time. Coordonatorii trebuie să se asigure de abilitatea rezidentului de a efectua independent toate procedurile documentate.3. Management– Dobândirea aptitudinilor de management eficient al unei secții de Chirurgie Generală– Înțelegerea aspectelor socio-economice și juridice ale profesiei4. Aptitudini didactice și științifice (abilitatea de a forma personalul medical și cel mediu, participarea la cursuri de formare profesională; capacitatea de analiză a datelor medicale în contextul elaborării unor lucrări științifice). Participarea la cursuri de formare profesională/ congrese se realizează prin concediu de formare profesionale conform Codului Muncii Legea 53/2003 actualizată prin Legea 283/ 2022 - art. 154-1585. Capacitatea de autoevaluare Accesul în programul de pregătire este conform prevederilor legale naționale în vigoare. Procedura de selecție este non - discriminatorie, transparent.Durata de pregătire: 6 Ani Se consideră obligatorie efectuarea inițială a unui an de pregătire în chirurgie generală, an urmat de examen obligatoriu teoretic și practic. Nota se înscrie în carnetul de rezident. În cazul nepromovării acestui examen este posibilă reexaminarea după încă un an. În cazul nepromovării acestui examen rezidentul nu se poate înscrie la examenul de medic specialist. Pe parcursul următorilor ani, rezidenții vor parcurge progresiv curricula dobândind noțiuni și abilități specifice. Se va încuraja pe parcursul programului de formare participarea activă la programe structurate de prezentări de cazuri, review-uri ale literaturii de specialitate, seminarii, studii clinice sau cercetare științifică. Dacă situația locală o permite, aceste eforturi extracurriculare pot fi echivalate cu concediu de formare profesională. Cerințe minime Programul de pregătire în specialitate trebuie să expună rezidentul unui număr ridicat și divers de pacienți și proceduri, de complexitate variabilă. Rezidenții aflați în formare trebuie să își demonstreze competent într-un număr variabil de arii. Coordonatorul de rezidențiat este responsabil de evaluarea gradului de competență. Activitatea practică dobândită pe parcursul orelor de activitate practică, va fi efectuată sub stricta observație a coordonatorului, iar procedurile efectuate, vor fi completate de către medicul rezident în log-book, fiind contraparafate de medicul coordonator. Pentru a asigura corectitudinea completării log-book-ului se vor nota: data intervenției și semnătura medicul coordonator. Referitor la modalitatea de cuantificare a aptitudinilor practice se va aplica următorul model: Se va considera următorul sistem de evaluare al competentei pentru fiecare procedură:1. Participare ca Observator (O)2. Efectuează procedura ca Operator secundar (OS)3. Efectuează procedura ca Operator primar asistat (OPA) Se urmărește ca în perioada de formare profesională, rezidentul să fie observator/ajutor pentru proceduri înalt specializate cu grad ridicat de complexitate/risc; să fie ajutor pentru proceduri de dificultate medie, operator asistat pentru proceduri comune, și operator asistat, cu controlul complicațiilor comune pentru proceduri minore descrise pe larg Logbook. Competențele adiționale trebuiesc documentate deasemenea: gărzile voluntare, activitatea ca promotor al sănătății, participarea la cursuri de microchirurgie, prezentările la congrese și conferințe. Pregătirile dobândite în afara programului oficial de pregătire nu pot fi luate în calcul pentru examenul de specialitate. Pentru a dobândi titlul de medic specialist, rezidentul trebuie să dovedească un nivel de competență suficient de ridicat încât să ofere asistență medicală atât pacienților acuți cât și cronici. Nivelul de performanță este stabilit la nivel național, dar ghidul sus menționat descrie cerințele de bază pentru un Chirurg în Specialitate. Monitorizare și examinare Fiecare țara este încurajată să stabilească propriul sistem de evaluare. Progresiv, se va ajunge la un sistem de evaluare comun pentru țările membre UEMS care să stabilească eligibilitatea rezidentului ca medic specialist european în specialitate. Rezidenții vor fi îndrumați la diferite niveluri. Activitatea clinică a acestuia va fi supravegheată de un medic îndrumător. Îndrumătorul este responsabil de supravegherea rezidentului, formarea lui profesională și oferirea feedback-ului referitor la performanțele clinice și teoretice. Toate programele de pregătire în specialitate Chirurgie Generală se vor desfășura sub supravegherea unui coordonator de rezidențiat. Rezidentul se va întâlni cu acesta la 6 luni, pentru a discuta progresele făcute și greutățile întâmpinate pe perioada de pregătire. Rezidentul trebuie să ofere informații despre evoluția lui profesională, să prezinte pe baza documentelor care să reflecte evoluția lor teoretică și practică. Scopul acestei întâlniri este unul constructiv, de a ajuta rezidentul să promoveze examenul de specialitate; acestea nu sunt relevante în procesul de evaluare. Evaluarea competentelor practice poate fi făcută fie prin observație clinică, prin rezultatele obținute la laboratorul de medicină experimentală sau prin folosirea simulatoarelor dacă acestea există. Planul de evaluare trebuie să fie format din tipuri diferite de examinări, care să se suprapună în timp, reflectând nivelul de cunoștințe clinice și teoretice ale rezidentului. Tipuri de examinări posibile :– Test de observație directă a competențelor procedurale (ODCP)– Mini examinare clinică (Mini ExC)– Examinare clinică structurată pe obiectiv (ExCSO)– Evaluarea structurată pe obiectiv a abilităților tehnice– Evaluarea comportamentului în calitate de medic curant de către pacienții de care rezidentul s-a ocupat direct– Log-book-ul de proceduri– Evaluarea comportamentului prin feedback multi-sursa: de efectuat în primul an sau primii doi ani de pregătire în specialitate astfel: rezidentul este evaluat din punct de vedere al comportamentului afișat de toți membrii centrului. Acesta poate fi repetat dacă rezultatele sunt nesatisfăcătoare. Doar rezidenții care vor îndeplini calificativul satisfăcător vor fi eligibili pentru susținerea examenului de specialitate. După parcurgerea perioadei de pregătire în specialitate, rezidentul devine eligibil pentru susținerea examenului de specialitate pentru evaluare a cunoștințelor teoretice. Această examinare parcurge prin sondaj tematica de interes al specialității, referitoare la practica clinică și științifică (diagnostic, investigații, tratament) În cazul nepromovării acestei examinări, rezidentul se poate înscrie pentru reexaminare. Rezidenții trebuie să acumuleze cunoștințe teoretice și practice în toate domeniile detaliate în silabus. Experiența operatorie va fi documentată în logbook, conform modelului standard elaborat. Toate procedurile notate în logbook trebuie contraparafate de coordonatorul de rezidențiat. Cunoștințele teoretice vor fi evaluate prin examene anuale/de sfârșit de stagiu etc, iar aptitudinile practice pe baza logbookului. Responsabilitate Responsabilitatea pentru conducerea programului de pregătire revine coordonatorului și a instituției în care se desfășoară rezidențiatul. Îndrumătorul este direct responsabil în fața coordonatorului pentru pregătirea rezidenților. La momentul actual, sunt permise individualizări legate de competențele dobândite în perioada de formare profesională, în funcție de dispozițiile comisiilor naționale de specialitate. UEMS susține implementarea noțiunilor la nivel național, care să corespundă pretențiilor internaționale. Asigurarea calității Autoritățile naționale de monitorizare și instituțiile responsabile de învățământul postuniversitar vor realiza periodic inspecții, evaluări pentru verificarea implementării corecte a curiculei. Instituțiile de pregătire Pregătirea în specialitate trebuie desfășurată într-o instituție/ grup de instituții, de preferat o clinică universitară sau o clinică în parteneriat cu universitatea, ce pot acoperi o gamă cât mai largă a curiculei. Aceste instituții partenere trebuiesc avizate de Comisia națională de monitorizare și permit pregătirea pe o perioadă de maxim un an. Centrele de pregătire trebuie să îndeplinească următoarele condiții pentru a fi eligibile: logistica necesară internării pacientului, de asigurare a tratamentului în regim ambulator, care să aibă în componență cel puțin 3 medici specialiști/primari. Centrul trebuie să asigure specialități chirurgicale înrudite, astfel încât să permită medicului rezident deprinderea tratamentului multidisciplinar al pacienților. Consulturile de specialitate și cazurile tratate trebuie să cuprindă o patologie variată, iar tratamentul chirurgical să fie efectuat la standarde ridicate, încât să ofere posibilitatea îndeplinirii obiectivelor 3 și/sau 4. Adițional, este de preferat ca centrele de pregătire să aibă logistica necesară educației medicale continue, accesul informatic la baze de date naționale și internaționale, laboratoare dedicate activităților practice. Deoarece un singur centru de pregătire nu poate acoperi toate aspectele curiculei, este încurajată colaborarea prin acorduri între centrele de pregătire la nivel național, care să asigure rotația medicilor rezidenți între varii centre pentru parcurgerea cât mai completă a curiculei. Considerăm ca pregătirea medicilor rezidenți e necesar să se desfășoare conform unor criterii, standarde de referință și indicatori de performanță care vor trebui demonstrate de unitățile de învățământ superior acreditate pentru desfășurarea acestui tip de activitate, garantând astfel calitatea produsului finit, a nivelului de competent al medicului specialist. Considerăm de asemeni că acreditarea unităților de învățământ superior pentru desfășurarea acestui tip de activitate postuniversitară, specifică domeniului medicină, trebuie să se desfășoare într-un viitor cât mai apropiat conform metodologiei stabilite de ARACIS, care va permite evaluarea periodică conform unor criterii, standarde și indici de performanță agreate de Ministerul Educației și Ministerul Sănătății, care vor aproba prin Hotărâre de Guvern lista unităților ce pot fi acreditate conform propunerii ARACIS. Asigurarea calității Instituțiile responsabile de programele de pregătire trebuie să aibă un sistem intern de audit/asigurare a calității, sisteme de raportare a mortalității și morbidității, raportare a accidentelor și incidentelor, a infecțiilor nosocomiale. Acestea vor fi evaluate de către comisia de specialitate într-o manieră structurată. Coordonatorul programului de pregătire Coordonatorul programului de pregătire în specialitate trebuie să fie cadru universitar, cu minim 5 ani de pregătire în specialitate, aprobat de Rectorul Universității de Medicină la propunerea Senatului Universitar conform Legii învățământului superior nr 199/2023, unde rezidentul își desfășoară pregătirea. Toți membrii implicați în programul de pregătire în rezidențiat trebuie să presteze activitate clinică operatorie. În programul de pregătire în specialitate pot fi implicați colaboratori, cu condiția ca aceștia să fie activi profesional, acreditați de comisia de specialitate, de preferință cadre universitare. Raportul optim rămâne a fi stabilit de fiecare centru în parte, în funcție de numărul rezidenților și a colaboratorilor disponibili, cu condiția ca acesta să nu fie mai mic de 1:1. Calități ale îndrumătorilor1. Recunoașterea ca îndrumătora. Calificare necesară și experiența Îndrumătorul trebuie să fie un medic cu drept de liberă practică în specialitatea Chirurgie Generală, cu minim 5 ani vechime în specialitate. Îndrumătorii trebuie să îndeplinească criteriile necesare, în conformitate cu normele naționale. Coordonatorul de rezidențiat trebuie să îndeplinească calitățile necesare îndrumătorilor, să aibă o experiență considerabilă în specialitate și în învățământ. Atât îndrumătorii cât și coordonatorul de program trebuie să fie activi în practica clinică și afiliați unui centru de învățământ. Aceștia vor fi numiți inițial pe o perioadă de 5 ani, urmând a fi reevaluați/reangajați după expirarea duratei contractuale. Recunoașterea în UE a competenței de coordonator de program / îndrumător este reglementată de directiva 2005/36/EC, paragraful C2/20b. Competențe de bază pentru îndrumători Un îndrumător trebuie să fie:– Familiar cu noțiunile de bază în specialitate– Experimentat în activități didactice– Capabil să identifice nevoile educaționale ale candidaților și să îi susțină pentru îndeplinirea scopurilor lor de pregătire în specialitate– Instruit în aplicarea principiilor și a practicii medicale curente– Îndrumătorii trebuie să participe ca lectori la cursuri sau conferințe de specialitate, ca și confirmare a educației medicale continue2. Managementul calității pentru îndrumători Managementul calității pentru îndrumători trebuie efectuat de către Prorectorul Științific. Se dorește elaborarea unor contracte de muncă particulare pentru coordonatorii programelor de pregătire în specialitate, care să le permită asigurarea resurselor temporale pentru activitate didactică Este recomandat ca fiecare îndrumător să lucreze cu maxim 2 rezidenți. Numărul acestora va determina cantitatea timpului necesar formării profesionale. Îndrumătorii vor colabora cu coordonatorul de program și instituția în care se desfășoară programul de pregătire pentru a asigura nivelul optim de pregătire. Evaluarea de la candidat este esențială. Activitatea didactică va fi evaluată anual. Suportul educațional pentru îndrumători și coordonator trebuie asigurat de către departament și sau instituția care îi angajează. Medicii aflați în programul de pregătire Obiectivele profesionale: se urmărește expunerea la un număr cât mai mare de proceduri, cu grad ridicat de diversitate și dificultate variabilă, conformă cu nivelul de pregătire teoretică și practică, încât la finalizarea programului de studiu, medicul rezident să fie capabil să realizeze fără supraveghere, în condiții de securitate, un număr cât mai mare de proceduri enunțate în log-book. Atribuția completării lok-book-ului este a medicului aflat în pregătire, cât și participarea la congrese și conferințe de specialitate, programe de cercetare științifică, pregătire teoretică adițională. Este obligatorie deprinderea pe perioada programului de pregătire a noțiunilor lingvistice necesare comunicării eficiente cu pacienții, capacitatea de lectură și sinteză a informațiilor teoretice din sfera specialității, comunicarea cu colegi străini. Relația coordonator-rezident La începutul programului de pregătire în rezidențiat va avea loc o primă întâlnire între coordonatorul de program și medicii aflați în pregătire. Scopul acestei prime întâlniri este stabilirea programei de parcurs, adaptată constant la nevoile individuale. Evaluările anuale sunt obligatorii, acestea fiind esențiale în stabilirea evoluției profesionale atât din punct de vedere teoretic cât și practic, stabilirea eventualelor probleme apărute în procesul de formare profesională. Cerințe centre de pregătire în rezidențiat Instituțiile clinice ce oferă programe de pregătire în rezidențiat în specialitatea Chirurgie Generală trebuie să fie afiliate, fie direct fie prin îndrumători/coordonatori ai unei școli medicale recunoscute de către Ministerul Sănătății Publice și Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului. Pentru rezidenții care efectuează stagii de pregătire în UE instituțiile clinice trebuie să îndeplinească criteriile directivei 2005/36/EC.1. Procesul de recunoaștere ca centru de pregătirea. Personal, activități clinice Centrul de pregătire reprezintă o instituție sau un număr de instituții în care rezidenții au posibilitatea de a-și dezvolta competențele în specialitate. Pot fi incluse și centre monodisciplinare, cu patologie restrânsă. Prin urmare, pregătirea în specialitate poate fi efectuată fie într-un centru universitar, multidisciplinar, sau în mai multe centre, astfel încât să poată asigura parcurgerea curriculei. Rezidentul va fi îndrumat de un medic specialist/primar, cu activitate clinică vastă, din varii subspecializări ale chirurgiei generale, direct responsabil de managementul pacienților. Într-un centru de pregătire vor fi mai mulți îndrumători, astfel încât să existe în permanență un supraveghetor pentru rezidenți. Ca parte esențială a programului de pregătire, rezidentul trebuie să fie implicat în tratamentul direct al urgențelor cât și al pacienților cronici, și în managementul pacienților noi, a urmăriri pre-, intra- și postoperatorii al acestora. Rezidentul trebuie să aibă o răspundere progresiv crescută în raport cu gradul de competență profesională, trebuie să identifice și să poată manageria eficient pacienți cu antecedente personale patologice ce intră în competența altor specialități medico-chirurgicale. Sunt încurajate întâlniri multidisciplinare pentru dezbaterea cazurilor complexe. Dobândirea competențelor minime interdisiciplinare din specialități înrudite vor fi dobândite în perioada inițială, pe perioada desfășurării trunchiului comun. Într-un centru de pregătire trebuie să existe un număr vast de servicii clinice, care să asigure parcurgerea curriculei, cât și un număr de îndrumători care să permită supravegherea constantă a rezidentului. Se consideră optimă rotația rezidentului la un număr cât mai mare de îndrumători, la intervale prestabilite, încât rezidentul să beneficieze de competențele profesionale ale mai multor îndrumători. Pentru îndeplinirea standardelor profesionale, rezidentul poate să lucreze cu mai mulți îndrumători, dar este de dorit să mențină același coordonator. Recunoașterea centrelor de pregătire la nivel internațional, european, se face prin respectarea metodologiei UEMS.b. Echipament, cazare Un centru de pregătire trebuie să ofere resurse materiale (aparatură performantă), necesară bunei desfășurări a activității. Rezidenții trebuie să aibă acces la baze internaționale de date, la biblioteca informatică, la laboratoare experimentale. Pentru rezidenții care sunt nevoiți să se relocheze pe perioada de desfășurare a programului de pregătire, se recomandă asigurarea unor variante de acomodare. Toți rezidenții trebuie să aibă oportunitatea de a participa la programe de cercetare clinică și la audit.2. Managementul calității în centrele de pregătire Centrele de pregătire trebuie să se supună unui audit extern la intervale regulate. Criteriile de management al calității relevante în centrele de pregătire sunt:– Acreditarea: centrele trebuie să fie acreditate de comisiile naționale de specialitate.– Structura: asigurarea unei structuri la nivelul resurselor umane care să permită prioritizarea învățământului– Planificarea resurselor umane: la nivelul fiecărei instituții trebuie să existe un coordonator global al activităților didactice, trebuie asigurată minim o zi per săptămână lucrătoare pentru interacțiunea cu candidații– Rapoarte: publicarea rapoartelor anuale despre evoluția programelor de pregătire– Audit extern: se recomandă numirea la nivel instituțional al unui coordonator care să alinieze constant activitatea clinică la directive, norme de funcționare și ghidurile în vigoare.– Transparența programelor de pregătire: se recomandă elaborarea programelor proprii de pregătire în specialitate, în conformitate cu normele legale în vigoare, aliniate la standardele UE, care să fie făcute public.– Cadrul de aprobare: trebuie menționat de la debutul programului de pregătire cine este responsabil de evaluarea progreselor, persoana care permite totodată și atribuirea de noi responsabilități rezidentului. Efectuarea stagiilor de pregătire în țări partenere UEMS Având în vedere tendințele actuale de armonizare a curiculelor la nivel European, se consideră oportun schimbul de experiență cu centre de pregătire acreditate de către UEMS, cu condiția ca acestea să respecte cerințele MS pentru echivalare a studiilor. Tematica de curs, corespunde silabului, tematica comună pentru pregătirea în specialitate în țările UEMS (anexa 1) Pentru asigurarea evoluției profesionale, lineare, se dispune adaptarea tematicii de curs la nivelul de cunoștințe de specialitate conforme anului de studiu. Obiective educaționale: abilitatea de a efectua examenul local și general și de a completa corect foaia de observație a pacienților și a monitorizării postoperatorii, stăpânirea noțiunilor de bază din domeniul chirurgiei generale și al managementului chirurgical al patologiei posttraumatice, deprinderea gesturilor chirurgicale de bază, specifice chirurgiei generale, abilitatea de de participa la intervenții chirurgicale de complexitate minimă neasistat și la intervenții de complexitate medie/ mare. Abilitate de a diagnostica și trata corect afecțiunile principale responsabile de prezentările în ambulator ale chirurgiei generale. Rezultate așteptate : Teoretic: parcurgerea tematicii de curs, cu prezența documentată la minim 75% din cursuri, participarea activă la orele de curs, promovarea a unui test cu nota minimă 7; participarea la 1 curs de educație medicală continuă/an; publicarea a minim 1 articol /prezentare științifică în calitate de coautor, participarea în calitate de membru într-un proiect de cercetare științifică. Practica : conform log-book -ului Examenul de medic specialist Rezidenții vor fi eligibili pentru admiterea la examenul de specialitate după parcurgerea curriculei de pregătire în specialitate, criteriile sine qua non fiind reprezentate de promovarea examinărilor bianuale pe perioada pregătirii, de completarea log-book-ului atașat în calitate de operator primar asistat sau operator secundar sau observator cu minim 500 proceduri care să acopere 75% din ariile silabusului. Prezentarea unei adeverințe scrise pentru efectuarea manevrelor obligatorii conform modului de endoscopie digestive. Organizarea examenului de specialitate: Examenul de specialitate este un examen național, susținut anual. Comisia de examen va fi formată dintr-un număr impar de coordonatori de rezidențiat, de la nivel național, numiți prin tragere la sorți, cu excepția președintelui de comisie care va fi numit de către Ministerul Sănătății. Această omisie formulează subiectele pentru examenul scris. Proba clinică și proba operatorie se desfășoară în centrele universitare la care este înscris candidatul. Probe de evaluare, specifice programului de pregătire în specialitate sunt:– Proba scrisă: eliminatorie la nota sub 7. Candidații vor răspunde în scris la 10 subiecte teoretice elaborate de comisia de examen din sillabus– Examen clinic: va fi desfășurat pentru un caz clinic per candidat. În urma examenului clinic general și local, candidatul va prezenta comisiei de examen datele semnificative pentru patologia actuală, diagnosticul și conduita terapeutică. Pentru promovare este obligatorie obținerea notei 7.– Proba de abilități/manualitate sau Proba operatorie. Proba operatorie se va susține la Institutul Național de Medicină Legală, sau echivalentul acestuia / sau în sala de operații a centrului în care se susține examenul de medic specialist supravegheat de către medicul curant. Pentru promovare este necesară obținerea notei minime de 7. Tematica de examen se suprapune silabusului (anexa 1) Baremul de manevre, tehnici și abilități practice: se va avea în vedere evaluarea coordonatorului programului de pregătire în rezidențiat în centrul în care a absolvit rezidentul. Baremul minim constă în parcurgerea a 75% din tematica log-book-ului și completarea acestuia în calitate de ajutor sau operator asistat a 500 proceduri. Drepturile și obligațiile medicului specialist în Chirurgie Generală Competența profesională intrinsecă specialității (urmare a promovării examenului de medic specialist (standard profesional). În urma promovării examenului de specialitate, rezidentul va dobândi dreptul de liberă practică în specialitatea Chirurgie Generală. Acesta acreditează medicul specialist să efectueze în calitate de operator primar toate procedurile menționate în log-book-ul de pregătire în specialitate cât și proceduri adiționale, specifice, din aria specialității. Conform UEMS, medicul specialist în Chirurgie Generală trebuie să întrunească următoarele calități intrinseci: Calitățile unui medic specialist în specialitate Chirurgie Generală sunt:– Să fie un specialist pluripotent– Să fie capabil să efectueze anamneza, examenul clinic, planul de management și de urmărire al pacienților cu afecțiuni comune din sfera de interes a specialității– Să comunice eficient cu pacienții, cu aparținătorii și cu colegii– Să ofere servicii medicale bazate pe dovezi– Să practice medicina cu raport cost eficiență optim– Să înțeleagă gradul de risc pe care și-l asumă în calitate de medic curant– Să fie la curent cu dezvoltarea în domeniul specialității– Să aibă calități de leadership, să fie capabili ă acționeze atât ca șef cât și ca membru al unei echipe multidisciplinare– Să demonstreze capacitatea de învățare– Să promoveze sănătatea individului, comunității și populațiilor– Să înțeleagă noțiunile relevante de Sănătate publică cu răsunet în specialitatea lor– Să învețe și să susțină viitori rezidenții– Să fie devotați sănătății individuale și sociale prin practica medicală etica, respectarea reglementărilor legale și atingerea unor standarde morale și clinice înalte– Să dețină documente care să ateste calitățile sus menționate, mai ales dacă aceștia doresc să obțină un post într-o alta țară decât cea în care s-au pregătit. Medicul specialist își poate declina competența în cazuri subacute sau cronice din aria specialității, fără să fie sancționat, având obligația de a direcționa pacientul către unul dintre colegii de specialitate. În același timp, se consideră obligatorie inițierea de către acesta tratamentului medico- chirurgical de urgență în cazurile ce prezintă urgență amenințătoare de viață sau potențial invalidante. Obligații– Etice: Deși activitatea profesională prezintă variații în fiecare țară, acesta se supune unor legislații comune, și anume tratatele internaționale, Declarația ONU a drepturilor omului și Codului internațional de etică medicală. Deontologice: conform ghidurilor de bună practică medicală în specialitate stabilite la nivel național. Un medic specialist în Chirurgie Generală recunoscut în UE trebuie să fie la curent cu principiile de cercetare științifică, principii și metodologia cercetării științifice, principii ale cercetării clinice, medicina bazată pe dovezi, analiza datelor și biostatistica, tehnici de laborator , bazele etice ale cercetării clinice și fundamentale.– Un medic specialist în Chirurgie Generală trebuie să demonstreze un comportament etic, respectând ghidurile de bună practică valabile la nivel național, confirmate de certificatul de bună practică medicală– Profesionale: UEMS definește competența profesională astfel: "utilizarea habituală și judicioasă a comunicării, cunoștințelor, aptitudinilor practice, a raționamentului clinic, a emoțiilor , valorilor și a reflectării acestor valori în practica curentă cu scopul de a servi beneficiului individual și al comunității. Care sunt modulele de pregătire, similar unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate în urma obținerii titlului de medic specialist :– laparoscopie nivel I– endoscopie digestivă diagnostică– chirurgie oncologică Domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentara (atestate de pregătire complementara existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist:– Ecografie generală– Endoscopie digestivă intervențională– Laparoscopie nivel II– Managementul serviciilor de sănătate publică
PRIN ACESTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII
Prof. Dr. Silviu Constantinoiu
Secretar Comisie
SL Dr. Cristian Iorga + Anexa nr. 1
Tematica de pregătire în specialitatea Chirurgie Generală
Silabusul
Tematica de pregătire în specialitatea Chirurgie GeneralăI. Subiecte de anatomie chirurgicală1. Anatomia tiroidei (1, pag.336-340)2. Anatomia sânului (1, pag.342-350)3. Anatomia axilei (2, pag.154-159)4. Anatomia topografică a peretelui toracic (2, pag.77-81)5. Anatomia plămânilor și pleurei (3, pag.25-44)6. Anatomia mediastinului (3, pag.45-50)7. Anatomia peretelui abdominal (4, pag.132-137)8. Puncte slabe ale peretelui abdominal (4, pag.137-142)9. Anatomia chirurgicală a esofagului (1, pag.55-63)10. Anatomia diafragmei (4, pag.50-52)11. Anatomia stomacului (5, pag.48-62)12. Anatomia ficatului (5, pag.124-144)13. Anatomia căilor biliare extrahepatice (5, pag.145-154)14. Anatomia splinei (5, pag.169-180)15. Anatomia sistemului port hepatic (5, pag.181-187)16. Anatomia pancreasului (5, pag.155-168)17. Anatomia duodenului (5, pag.64-70)18. Anatomia intestinului subțire (5, pag.71-81)19. Anatomia intestinului gros (5, pag.82-109)20. Anatomia chirurgicală a rectului (5, pag.110-119)21. Anatomia perineului (4, pag.142-146)22. Anatomia rinichilor (1, pag.220-234)23. Anatomia căilor excretoare ale urinii (1, pag.235-240)24. Anatomia vezicii urinare (1, pag.240-250)25. Anatomia uterului și anexelor (1, pag.300 - 328)26. Anatomia sistemului arterial al membrului superior (6, pag.52-62)27. Anatomia sistemului arterial al membrului inferior (6, pag.189-205)28. Anatomia sistemului venos superficial și profund al membrului inferior (6, pag.206-211) Bibliografie1. Victor Papilian - Anatomia omului - Volumul 2 - Splanhnologia - Ediția VI - Editura Didactică și pedagogică București, 19822. Viorel Ranga - Anatomia omului - Volumul I - 1.Pereții trunchiului - Institutul de medicină și farmacie București, catedra de anatomie - 1979/19803. Viorel Ranga - Anatomia omului - Numărul 6 - Viscerele Toracelui - Editura Cerma - București4. Viorel Ranga - Anatomia omului - Numărul 1 - Pereții trunchiului - Editura Cerma - București5. Viorel Ranga - Anatomia omului - Numărul 3 - Tubul digestiv abdominal și glandele anexe. Splina - Editura Cerma - București6. Viorel Ranga - Anatomia omului - Volumul I -2.Membrele -Institutul de medicină și farmacie București - Facultatea de medicină generală, catedra de anatomie - 1975II. Subiecte de patologie chirurgicală1. Nutriția pacientului chirurgical (pag. 52 - 60)2. Terapia cu lichide și electroliți a pacientului chirurgical (pag. 76 - 81)3. Screening-ul pentru cancer (pag. 297 - 300)4. Protocol pentru siguranța pacientului (pag. 379 - 395)5. Etica profesională (pag 1941-1946;pag.1949-1953)6. Traumatismele - principii generale (pag. 161 - 174 ;pag 193 - 194)7. Traumatisme cranio-encefalice acute (pag. 1715-1721)8. Leziunile traumatice ale toracelui (pag. 200 - 203)9. Leziunile traumatice abdominale (pag 203 - 214; pag.217-218)10. Infecțiile chirurgicale și folosirea adecvată a agenților antimicrobieni (pag. 135 - 157)11. Infecțiile mâinii (pag. 1809 - 1815)12. Șocul - Definiție, fiziopatologie, tipuri de șoc (pag. 111-112 ;pag.119-131)13. Arsuri și degerături (pag. 227 - 237;pag. 480 - 481)14. Evaluarea pacientului cu afecțiuni tiroidiene (pag. 1528-1530)15. Afecțiuni tiroidiene benigne (pag. 1530-1535)16. Boli tiroidiene maligne (pag. 1540 - 1551)17. Tiroiditele și nodulul tiroidian solitar (pag. 1535 - 1540)18. Afecțiuni inflamatorii și infecțioase ale sânului (pag. 506 - 507)19. Patologia benignă mamară (pag. 507 - 511)20. Factorii de risc, epidemiologia și histopatologia cancerului de sân (pag. 511-522)21. Stadializarea și terapia cancerului de sân (pag. 523 - 557)22. BRGE și esofagul Barret (pag. 964 - 980)23. Herniile hiatale gigante (pag. 980 - 983)24. Diverticulul Zenker și acalazia (pag. 988 - 991)25. Leziunea caustică a esofagului (pag. 1020 - 1023)26. Carcinomul esofagian (pag. 1003 - 1014)27. Boala ulceroasă peptică gastrică și duodenală (pag. 1053 - 1074)28. Neoplasmele gastrice (pag. 1074 -1087;pag.1091-1095)29. Hemoragiile digestive (pag. 1087 -1088)30. Litiaza biliară (pag.1317 - 1324)31. Tumorile maligne ale căilor biliare extrahepatice (pag. 1334 - 1338)32. Abcesele hepatice piogene și ameobiene (pag.1284 - 1285)33. Boala hidatică hepatică (pag. 1285 - 1286)34. Pancreatita acută (pag.1351 - 1361)35. Neoplasme pancreatice (pag. 1390 - 1444)36. Ocluziile intestinului subțire (pag. 1146 - 1153)37. Ischemia mezenterică (pag. 1167)38. Patologia chirurgicală a diverticulului Meckel (pag. 1163 - 1165)39. Tumorile intestinului subțire (pag. 1159 - 1162)40. Boala diverticulară a colonului (pag. 1201 - 1203)41. Bolile inflamatorii intestinale (pag. 1153 - 1157;pag. 1195 - 1201)42. Carcinom colo-rectal (pag. 1203 - 1216)43. Sepsisul ano-rectal și abcesul cripto-glandular (pag. 1227 - 1231)44. Hemoroizii și fisura anală (pag. 1222 - 1227)45. Apendicita acută (pag. 1243 - 1251;pag. 1256 - 1257)46. Neoplasmele apendicelui (pag. 1257 - 1259)47. Apendicita acută la copil (pag. 1632-1635)48. Indicațiile pentru splenectomie (pag. 1429 - 1439)49. Herniile peretelui abdominal (pag. 1454 - 1457 ; pag. 1495 - 1521)50. Hernia inghinală la copil (pag. 1634-1635)51. Litiaza renală (pag. 1666 - 1667)52. Hipertrofia benignă de prostată (pag. 1665 - 1666)53. Neoplasm ovarian, tubar și primar peritoneal (pag. 1701 - 1705)54. Leiomioamele uterine (pag. 1682 - 1683)55. Cancerul corpului uterin (pag. 1700 - 1701)56. Cancerul cervical (pag. 1698 - 1700)57. Boala ocluzivă arterială acută a membrelor inferioare (pag. 882 - 889)58. Varicele membrelor inferioare (pag. 929 - 930)59. Insuficiența venoasă cronică (pag. 930 - 934)60. Tromboembolia venoasă (pag. 918 - 928)61. Tromboflebita superficială (pag. 928 - 929)62. Colonoscopia diagnostică (pag. 1180-1181)63. Endoscopia digestivă diagnostică (pag.1050) Bibliografie unică SCHWARTZ - Principiile Chirurgiei - ediția a-X-a Editura ALL, 2019 ISBN: 978-606-587-305-6III. Subiecte de tehnici chirurgicale1. Ligatura înaltă și stripping-ul venei safene (1, pag.332-333)2. Tehnica suturilor vasculare (2, pag.59-66)3. Cura chirurgicală a herniei inghinale (1, pag.412-431)4. Cura chirurgicală a herniei femurale (1, pag.432-435)5. Cura chirurgicală a herniei ombilicale (1, pag.410-411)6. Cura chirurgicală a eventrațiilor (3,pag.64-78)7. Cura chirurgicală a eviscerațiilor (3, pag.79-83)8. Tiroidectomia subtotală (1, pag.364-371)9. Traheotomia (1, pag.374-375)10. Pleurotomia (2, pag.143-148)11. Intervenții la nivelul glandei mamare (biopsii, mastectomia simplă, mastectomia radicală modificată) (1, pag.396-401)12. Cura chirurgicală a bolii de reflux gastro-esofagian (1, pag.94-97)13. Gastrostomia (1, pag.30-33)14. Gastro-enteroanastomoza (1, pag.36-39)15. Rezecțiile gastrice pentru ulcer (1, pag.50-57)16. Gastrectomiile (subtotală, totală) (1, pag.58-93)17. Enterectomia (1, pag.102-109)18. Jejunostomia (1, pag.110-111)19. Ileostomia (1, pag.124-125)20. Excizia diverticulului Meckel (1, pag.114-115)21. Apendicectomia (1, pag.116-119)22. Colostomia (1, pag.126-131)23. Hemicolectomia dreapta (1, pag.132-135)24. Hemicolectomia stângă (1, pag.136-139)25. Colectomia totală (1, pag.152-161, 176-181)26. Operația Hartmann (3, pag.324-335)27. Rezecția rectală abdomino-perineală (1, pag.140-151)28. Rezecția anterioară a recto-sigmoidului (1, pag.162-175)29. Cura chirurgicală a hemoroizilor (1, pag.444-445)30. Cura chirurgicală a supurațiilor perianorectale (1, pag.446-451)31. Colecistectomia (1, pag.182-197)32. Coledocotomia și drenajul căii biliare principale (1, pag.198-201)33. Derivațiile bilio-digestive (1, pag.202-203, 208-209, 216-217)34. Excizia locală a tumorilor hepatice (1, pag. 220-221)35. Drenajul chistului și pseudochistului pancreatic (1, pag.234-239)36. Splenectomia (1, pag.284-287,292-293)37. Cistotomia (3, pag.644-650)38. Histerectomiile (1, pag.352-355)39. Salpingectomia (1, pag.356-357)40. Cura chirurgicală a hidrocelului (1, pag.436-437)41. Incizia și drenajul infecțiilor mâinii (1, pag.458-459)42. Amputația de gambă (3, pag.404-416)43. Amputația de coapsă (3, pag.417-433) Bibliografie1. Zollinger. Atlas de tehnici chirurgicale - Robert Zollinger Jr, Robert Zollinger Sr- Editura științelor medicale, București, 2007. ISBN: 978-973-865719-92. Chirurgie generală. Vademecum pentru examene și concursuri- Virgil Răzeșu- Editura Răzeșu, 2004. ISBN: 973-99066-6-43. Tehnici Chirurgicale - Eugen Târcoveanu- Editura Polirom, Iași, 2003. ISBN: 973-681-372-X + Anexa nr. 2
Logbook proceduri Modalitate de completare: Completarea logbook-ului intră în obligațiile rezidentului. Săptămânal acesta are obligația de a nota intervențiile la care a participat în calitate de observator/ajutor sau operator asistat, notând data și ora intervenției, CNP pacient, numărul foii de observație/prezentare, medicul curant primar/specialist. Fiecare procedură va fi parafată și semnată de medicul curant al pacientului pentru a fi luată în considerare pentru completarea log-book-ului. Având în vedere legislația în vigoare, care nu permite libera practică pe perioada rezidențiatului, rezidentul va nota în dreptul fiecărei proceduri calitatea deținută în operație :– Observator (O)– Operator secundar (OS)– Operator primar asistat (OPA) Documentele ce stau la baza completării logbook-ului vor fi păstrate de către rezident până la înscrierea la examenul de specialitate pentru verificare. Anual rezidentul va prezenta coordonatorului de rezidențiat situația log-bookului personal, raportând numărul de proceduri efectuate, eventualele probleme întâmpinate. Din considerente logice, susținem descărcarea log-book-ului de pe internet, în format Excel, pentru a facilita completarea acestuia în timp real și transmiterea datelor coordonatorului de rezidențiat. Anexăm log-book-ul în format electronic prezentei curicule. + Anexa nr. 3
COMPETENȚE DOBÂNDITE PE PERIOADA PREGĂTIRII ÎN SPECIALITATE
De completat de către responsabilul local al programului de PREGĂTIRE Nume Prenume rezident: Perioada acoperită de log-book: Centru de pregătire în specialitate: Coordonator Program pregătire în specialitate Semnătura :
De completat de către rezident:
Aptitudini Nume, prenume rezident: ................. Centru de pregătire: ....................
Certific prin prezenta ca medicul Chirurg Generalist este:– Medic specialist– Medic rezident aflat în programul de pregătire în specialitatea Chirurgie Generală Coordonator al programului de pregătire în rezidențiat, Nume, Prenume .............. Data ....................... Semnătura ..................
(la 14-11-2023,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN CHIRURGIE GENERALĂ a fost modificat de Anexa nr. 1 din ANEXA din 20 octombrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 bis din 14 noiembrie 2023
)
+
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR
Proiect modificat în conformitate cu recomandările UEMS menționate în Contractul "Twinning Light"
RO 2002/IB/OT-03 TL
RO 2002/000-586.03.01
Întocmit de
Prof. Dr. Alexandru BUCUR,
Președintele Comisiei de specialități medico-dentare a Ministerului Sănătății
Vicepreședinte al Colegiului Medicilor Dentiști din România și
Comisia de Chirurgie Oro-maxilo-facială a Colegiului Medicilor Dentiști din România:
1. (...) al oaselor craniului visceral, al glandelor salivare, articulației temporo-mandibulare, diformităților și malformațiilor cranio-faciale, plastia reconstructivă în sfera orală și maxilo-facială și tratamentul chirurgical al afecțiunilor dento-parodontale. Specialitatea cuprinde 2 părți:a. chirurgia orală, care se preocupă de studiul, prevenirea și tratamentul chirurgical al afecțiunilor dento-parodontale: ● chirurgia endodontică ● chirurgia preprotetică ● accidente de erupție ale dinților și incluziile dentare ● traumatisme dento-parodontale ● chirurgia parodontală ● inserarea implanturilor dentare și mărirea ofertei osoase.b. chirurgia maxilo-facială cuprinde patologia și tratamentul chirurgical al traumatismelor maxilo-mandibulare și ale părților moi cervico-faciale, infecții oro-maxilo-faciale, tumori benigne ale părților moi și osoase oro-maxilo-faciale, tumori maligne ale părților moi și osoase oro-maxilo-faciale, bolile glandelor salivare și ale articulației temporo-mandibulare, diformități și malformații congenitale ale feței și maxilarelor, durerea în sfera oro-maxilo-facială, plastia reconstructivă după defecte oro-maxilo-faciale, patologia sinusului maxilar de cauză dentară, procedee de terapie estetică cervico-facială etc.2. Durata: 5 ani (cu dublă licență: Medicină Generală/Medicină Dentară) În conformitate cu recomandările organismelor de specialitate ale Comunității Europene, specialiștii în chirurgia oro-maxilo-facială trebuie să posede o dublă licență, cea de absolvent al Facultății de Medicină Dentară și de absolvent al Facultății de Medicină Generală. În acest context, pot fi acceptați la specializare în chirurgia oro-maxilo-facială absolvenți ai Facultății de Medicină Dentară (care își completează studiile de Medicină Generală) și absolvenți ai Facultății de Medicină (care își completează studiile de medicină dentară). Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă în specialitate.3.A. Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat3.A.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spital și clinică repartizată, fixarea planului de activitate.3.A.2. Stagiul de Chirurgie generală: 1 an3.A.3. Stagiul de O. R. L.: 2 luni3.A.4. Stagiul de Chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni3.A.5. Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună3.A.6. Stagiul de Bioetică 2 săptămâni3.A.7. Stagiul de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 3 ani 5 luni și 2 săptămâni (anii II, III, IV, V).În secțiile clinice de Chirurgie Oro-maxilo-facială, acreditate de Ministerul Sănătății, sub îndrumarea medicilor șefi secție/clinică, medicii rezidenți se vor familiariza cu activitățile practice de chirurgie oro-maxilo-facială, completându-și în același timp și cunoștințele teoretice, pentru a se alinia standardelor europene ale specialității.3.B. Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat: Anul I: Chirurgie generală: 12 luni Anul II:1) ORL.: 2 luni2) Chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni3) Neurochirurgie: 1 lună4) Bioetică: 1/2 lună5) Chirurgie oro-maxilo-facială: 5 1/2 luni Anul III: Chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni Anul IV: Chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni Anul V: Chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni4. Programul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire4.1. Anul I4.1.1. Cuprinde stagiu clinic de Chirurgie Generală: 12 luni4.1.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:4.1.1.1.1. Cursuri:1. Tehnici de asepsie și antisepsie în chirurgia generală2. Instrumentarul de chirurgie generală și folosirea lui3. Tehnici de drenaj4. Tehnici de sutură5. Tehnica pansamentului6. Tratamentul plăgilor. Profilaxia infecției tetanice7. Tratamentul infecției acute localizate (abces cald, furuncul)8. Tehnici de anestezie loco-regională9. Resuscitarea cardiorespiratorie10. Tehnici de hemostază medicală și chirurgicală11. Transfuzia (indicații, contraindicații, teste de compatibilitate, accidente transfuzionale) substituenți de sânge12. Reechilibrarea hidroelectrică și echilibrul acido-bazic (interpretarea ionogramei sanguine și urinare, modificări patologice ale echilibrului acido-bazic)13. Arsurile, degerăturile (criterii de evaluare, diagnostic, conduită terapeutică în urgențe)14. Tehnica pleurotomiei15. Tehnica gastrostomiei16. Tubajul și spălătura gastrică17. Sondajul vezical18. Examenul unui bolnav politraumatizat19. Șocul (criterii de diagnostic, principii de tratament)20. Principii de tratament în politraumatisme21. Patologia hemostazei în practica chirurgicală22. Traumatisme toracice (diagnostic, conduită terapeutică)23. Patologia esofagului (corp străin, stenoze benigne, achalazia, cancerul esofagian, diverticuli esofagieni, herniile hiatale)24. Urgențe în chirurgia abdomenului (diagnostic, conduită terapeutică)25. Patologia chirurgicală a glandei tiroide.Prezentări de cazRecenzii ale articolelor de specialitate4.1.1.1.2. Pregătire practică:1. Participare la:a) tiroidectomii subtotaleb) tiroidectomii totalec) tratamentul chirurgical al megaesofaguluid) gastrostomiie) pleurotorniif) apendicectomiig) colecistoctemii2. Asistare la intervenții sau manopere chirurgicale:a) chirurgia reconstructivă vascularăb) urgențe (camera de gardă)c) politraumatizațid) traumatisme toracicee) traumatisme abdominale3. Manopere:a) abord venos perifericb) aspirații și spălături gastricec) cateterism venos (humerală, subclavie, jugulară, safenă)d) tratamentul infecțiilor mâinii și degetelor4.1.1.3. Barem de promovare a anului I de rezidențiat:1. Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Promovarea examenului scris4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5. Recenzie a minimum 3 articole4.2. Anul II4.2.1. Cuprinde stagii de:4.2.1.1. O. R. L: 2 luni4.2.1.2. Chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni4.2.1.3. Neurochirurgie: 1 lună4.2.1.4. Bioetică: 1/2 lună4.2.1.5. Chirurgie oro-maxilo-facială: 5 1/2 luni4.2.1.1. Stagiul de O. R. L: 2 luni4.2.1.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:1. Metode de explorare rino-sinuzală2. Traumatismele nazo-sinuso-faciale3. Epistaxisul4. Sinuzite acute și cronice5. Complicațiile sinuzitelor6. Alergia rino-sinuzală7. Araigdalita și adenoidita acută8. Tumorile benigne ale faringelui9. Tumorile maligne laringiene10. Tumorile parafaringiene11. Insuficiența respiratorie acută de cauza laringiană12. Tumorile benigne laringiene13. Tumorile maligne laringiene14. Corpii străini traheo-bronșici15. Metode de explorare traheo-bronșică16. Afecțiunile urechii externe17. Tumorile benigne și maligne ale urechii18. Traumatismele urechii4.2.1.1.2. Pregătire practică (participare):1. Tamponament nazal anterior;2. Tamponament nazal posterior3. Funcții sinuzale maxilare4. Reducere fracturi piramidă nazală5. Incizie flegmon periamigdalian6. Chirurgia sinuzitei maxilare7. Chirurgia sinuzitei etmoidale8. Traheotomia9. Traheotomii în condiții dificile10. Asistență la intervenții cu laser în sfera ORT4.2.1.2. Stagiul de Chirurgie Plastică și reconstructivă: 3 luni4.2.1.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:1. Arsurile (fiziopatologie, clinică, tratament)2. Chirurgia arsului3. Arsuri asociate cu traumatisme4. Metode ale chirurgiei plastice (grefe, lambouri, tehnici microchirurgicale)4.2.1.2.2. Pregătire practică (participare):1. Reanimarea bolnavului ars în diferite etape ale evoluției2. Excizia primară a arsurilor profunde și limitate3. Incizii de decompresiune circumvolare4. Grefarea plăgilor granulare5. Tratamentul bridelor cicatriceale, placardelor cicatriceale6. Acoperirea defectelor tegumentare cu grefe de piele7. Plastii pediculate cu lambouri locale8. Neurorafii9. Plastia cu lambouri loco-regionale10. Plastia cu lambouri de la distanță11. Plastia de transpoziție de la nivelul scalpului12. Transfer liber de lambouri anastomozate microchirurgical4.2.1.3. Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună4.2.1.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:1. Examen clinic neurochirurgical2. Traumatisme craniocerebrale3. Diagnosticul și tratamentul comelor4. Politraumatisme cu interesare cranio-cerebrală și vertebro-medulară4.2.1.3.2. Pregătire practică:1. Examene clinice neurochirurgicale2. Puncții rahidiene lombare (participare)3. Puncții rahidiene suboccipitale (participare)4. Neurorafie (participare)4.2.1.4. Stagiul de Bioetică: 1/2 lună4.2.1.4.1. Tematică cursI. Introducere în Bioetică1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.)III. Relația medic - pacient I1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic- pacient II1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic- pacient3. Relația medic- pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic- pacientV. Greșeli și erori în practica medicală1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în donarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică4.2.1.4.2. Tematica seminariilor:I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioeticăII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică1. Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
| EMITENT |
Notă
Aprobată prin ORDINUL nr. 1.141/1.386/2007, publicat în Monitorul Oficial nr. 671 din 1 octombrie 2007. + CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ + Definiția specialității:
| Specialitatea de Alergologie și Imunologie Clinică se ocupă prioritar cu studiul afecțiunilor alergice, precum și al unor afecțiuni disimunitare, care includ tulburări de imunoreglare și imunodeficiențe. Alergologia se ocupă cu depistarea și diagnosticarea, profilaxia și tratamentul (medicamentos și/sau imunoterapie),monitorizarea pacienților cu boli alergice (afecțiuni de hipersensibilitate inițiate prin mecanisme imunologice). Imunologia clinică se ocupă cu implicații clinice ale disfuncțiilor sistemului imunitar, precum și cu aspecte imunologice ale afecțiunilor în care este implicat sistemul imunitar, iar asistența de imunologie clinică se realizează în cadrul asistenței medicale multidisciplinare/interdisciplinare și poate include tratamente imunologice pentru pacienți cu afecțiuni și sindroame disimunitare prin mijloace nechirurgicale și neradioterapeutice, după caz. Denumirea specialității acceptată la nivel european de UEMS este Alergologie și Imunologie Clinică. |
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 5 ANI |
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | 14 MODULE: |
| MODULUL 1 (INIȚIAL) | ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (inițiere în specialitate) |
| NUMĂRUL TOTAL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI | 6 LUNI |
| ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI | 90/24 |
| MODULUL 2 | MEDICINĂ INTERNĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 10 LUNI |
| ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI | 170/40 |
| MODULUL 3 | PEDIATRIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 6 LUNI |
| ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI | 100/24 |
| MODULUL 4 | MEDICINA DE URGENȚĂ sau TERAPIE INTENSIVĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 LUNĂ |
| ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI | 16/4 |
| MODULUL 5 | MEDICINA MUNCII |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 LUNĂ |
| ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI | 16/4 |
| MODULUL 6 | IMUNOLOGIE FUNDAMENTALĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 LUNĂ |
| ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI | 26/4 |
| MODULUL 7 | BIOETICĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 SĂPTĂMÂNI |
| ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI | 18/2 |
| MODULUL 8 | OTORINOLARINGOLOGIE (O.R.L.) |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 3 LUNI |
| ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI | 48/12 |
| MODULUL 9 | OFTALMOLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 SĂPTĂMÂNI |
| ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI | 16/2 |
| MODULUL 10 | DERMATOVENEROLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 3 LUNI |
| ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI | 48/12 |
| MODULUL 11 | PNEUMOLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 3 LUNI |
| ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI | 48/12 |
| MODULUL 12 | BOLI INFECȚIOASE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 LUNĂ |
| ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI | 16/4 |
| MODULUL 13 | REUMATOLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI | 28/8 |
| MODULUL 14 (FINAL) | ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (desăvârșire în specialitate) |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 22 LUNI |
| ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI | 360/88 |
| Total ore pregătire teoretică | 1000 ore, reprezentând 200 de ore didactice pe an de studiu universitar; în afara cărorasunt prevăzute și ore de studiu individual; în cazul cuantificării pregătirii pe bază de crediteformare universitară, un credit reprezintă 25 ore de instruire |
| Total ore pregătire practică | activități de pregătire practică conform contractului de muncă individual, reprezentând 70 - 80%din timpul alocat pregătirii (activitatea didactică acoperă restul de 20 - 30%) |
| - Alergologie și Imunologie Clinică | (inițiere în specialitate: curs, practică) | - 6 luni |
| - Medicină internă | (curs, practică) | - 10 luni |
| - Pediatrie | (curs, practică) | - 6 luni |
| - Medicina de urgență sau | (urgențe medicale: curs, practică) | - opțional |
| Terapie intensivă | (curs, practică) | 1 lună |
| - Medicina muncii | (curs, practică) | - 1 lună |
| - Imunologie fundamentală | (curs, laborator) | - 1 lună |
| - Bioetică | (curs, seminarii) | - 2 săptămâni |
| - Otorinolaringologie | (curs, practică) | - 3 luni |
| - Oftalmologie | (curs, practică) | - 2 săptămâni |
| - Dermatovenerologie | (curs, practică) | - 3 luni |
| - Pneumologie | (curs, practică) | - 3 luni |
| - Boli infecțioase | (curs, practică) | - 1 lună |
| - Reumatologie | (curs, practică) | - 2 luni |
| - Alergologie și Imunologie Clinică | (curs, practică: stagiu clinic, laborator) | - 22 luni |
| AN | ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ANUL V | ||||||||||
| MODUL | 1 | 2 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 14 |
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
2017 + Definiția specialității:Specializarea în Anatomie Patologică are scopul de a forma medici specialiști în sectorul profesional al diagnosticului anatomo-cito-histopatologic al bolilor, care include următoarele activități: examen macroscopic (la efectuarea necropsiei și la examinarea macroscopică a pieselor chirurgicale), examen microscopic citopatologic (pentru frotiuri, amprente și puncții aspirative cu ac fin etc.), examen histopatologic al fragmentelor de organ (pieselor) prelucrate la parafină (al biopsiilor obținute de la endoscopii, prin puncție - biopsie, al secțiunilor recoltate din piesele chirurgicale, sau al pieselor recoltate la necropsie), examen histopatologic la gheață (sau al fragmentelor de organ prelevate intraoperator), examen imunohistochimic și eventual examen ultrastructural.1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 5 ani |
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | 20 |
| MODULUL 1 | Patologie generală |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 10 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| MODULUL 2 | Tehnici de citogenetică și tehnici de Microscopie Electronică |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 lună și 2 săptămâni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 3 | Bioetică |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 săptămâni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 20 ore curs/săptămână |
| Modulul 4 | Patologie cardiovasculară |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 5 | Patologie respiratorie |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 4 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 6 | Patologie hepato-digestivă |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 5 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 7 | Citopatologie |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 lună |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 20 ore curs/săptămână |
| Modulul 8 | Hemato- și imunopatologie |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 9 | Nefropatologie și patologie urogenitală masculină |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 3 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 10 | Patologia ap. genital feminine și a glandei mamare |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 5 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 11 | Patologia ap. endocrin |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 12 | Necropsii pediatrice/Patologie pediatrică |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 4 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 13 | Dermatopatologie |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 4 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 14 | Oftalmopatologie |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 lună |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 15 | Patologie a țesuturilor moi |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 16 | Patologie osteo-articulară |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 lună |
| ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 17 | Medicină Legală |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 18 | Patologie oncologică |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 6 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 19 | Patologie ORL |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Modulul 20 | Neuropatologie |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore curs/săptămână |
| Total ore pregătire teoretică | 2400 |
| Total ore pregătire practică | 4800 |
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA
DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Nume, prenume:
Sajin Maria
Semnătura:
Observații:– nu trebuie uitat log-book-ul deja în uz, care fie nu se folosește, fie se folosește inadecvat. Trebuie repus pe rol și apreciat la justa valoare.– în cazul specialităților chirurgicale sau mixte este esențial, acolo fiind vorba de proceduri sau manopere în calitate de observator, ajutor sau prim operator– numărul procedurilor trebuie să fie fezabil, nu fantastic– ar fi de dorit elaborarea unei platforme electronice (log-book electronic) pentru monitorizarea pregătirii rezidenților, pe circuitul îndrumător de rezidențiat (responsabil de pregătire), centru universitar, MS ca supervizor.– o tematică de examen atașată unui curriculum nou nu poate intra pe rol decât abia atunci când vine vremea examenului pentru cei care au parcurs integral curriculumul respectiv, necum în același an cu implementarea curriculei noi. Cu alte cuvinte, peste 4-6 ani, din momentul aprobării, în nici un caz în 2016.
(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
+
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ
+
Structura modulelor și stagiilor de specialitate DEFINIȚIE: Anestezia și terapia intensivă este specialitatea medicală care asigură, prin mijloace farmacologice și tehnice specifice, pe de o parte condițiile necesare pentru desfășurarea actului chirurgical, a îngrijirii perioperatorii și a altor proceduri diagnostice/terapeutice iar, pe de altă parte, suportul indispensabil pacientului critic pentru evaluarea și tratamentul disfuncțiilor/leziunilor de organ. DURATA: 5 ani PREGĂTIRE TEORETICĂ 200 de ore/an Pregătirea rezidenților se face în centre universitare, sub conducerea unui profesor. Pentru fiecare modul este responsabil un cadru didactic. Pregătirea teoretică se face prin cursuri și seminarii, pe baza unei bibliografii recomandate pentru fiecare modul. Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
+
Tematica modulelor1. Baze fundamentale ale anesteziei.2. Anestezie generală. (tehnici)3. Anestezie locoregională. (tehnici)4. Funcția respiratorie și anestezia.5. Funcția cardiovasculară și anestezia.6. Sistemul nervos și anestezia.7. Tulburările metabolice și anestezia.8. Funcția renală și anestezia.9. Hemostaza și transfuzie.10. Anestezie în chirurgia generală.11. Anestezie în ORL, oftalmologie și stomatologie.12. Anestezie în obstetrică.13. Anestezie pediatrică.14. Terapie intensivă pediatrică și obstetricală.15. Medicina de urgență și toxicologie.16. Terapie intensivă în traumatologie.17. Terapie intensivă cardiovasculară.18. Terapie intensivă respiratorie.19. Terapie intensivă neurologică.20. Terapie intensivă metabolică și nutriție.21. Terapie intensivă digestivă.22. Terapie intensivă și patologia infecțioasă.23. Terapie intensivă renală.24. Terapie intensivă în patologia hemato-oncologică și transplant.25. Tulburări multisistemice la bolnavii critici.26. Evaluarea și etica.27. Organizare, drepturi și responsabilități.
+
PREGĂTIRE PRACTICĂ Stagii Anestezie 3 ani (36 luni) 30 luni în clinici universitare, 6 luni în serviciu acreditat, la alegere| Anestezie în chirurgia generală | ● 12 luni (200 ore curs) |
| Anestezie chirurgie ortopedică | ● 3 luni (50 ore curs) |
| Anestezie chirurgie urologică | ● 2 luni (40 ore curs) |
| Anestezie în obstetrică-ginecologie | ● 2 luni (40 ore curs) |
| Anestezie în chirurgie cardiacă | ● 2 luni (40 ore curs) |
| Anestezie în chirurgia vasculară | ● 2 luni (40 ore curs) |
| Anestezie în chirurgie toracică | ● 2 luni (40 ore curs) |
| Anestezie în neurochirurgie | ● 2 luni (40 ore curs) |
| Anestezie ORL, oftalmologie și stomatologie | ● 2 luni (40 ore curs) |
| Anestezie în chirurgie ambulatorie | ● 2 luni (40 ore curs) |
| Anestezie pediatrică | ● 2 ½ luni (50 ore curs) |
| Terapia durerii | ● 2 luni (40 ore curs) |
| Bioetică | ● 2 Săpt. (20 ore curs) |
| Terapie intensivă polivalentă - Chirurgicală - Medicală (diabet, intoxicații acute, come neurologice, boli cardiace, nefrologie) * Minimum 3 luni terapie intensivă pediatrică | ● 18 luni (150 ore) (150 ore) |
| Terapie intensivă traumatologică | ● 3 luni (50 ore) |
| Unitate primiri urgențe | ● 3 luni (50 ore) |
| Cardiologie și boli vasculare Endocrinologie și boli metabolice Gastroenterologie și hepatologie Hematologie Medicină internă Nefrologie | Neurologie Oncologie Pediatrie Pneumologie Chirurgie |
| Module | Anul 1 | Anul 2 | Anul 3 | Anul 4 | Anul 5 |
| 1 | X | X | X | X | X |
| 2 | X | X | X | X | X |
| 3 | X | X | X | X | X |
| 4 | X | X | |||
| 5 | X | X | |||
| 6 | X | X | |||
| 7 | X | X | |||
| 8 | X | X | |||
| 9 | X | X | |||
| 10 | X | ||||
| 11 | X | ||||
| 12 | X | ||||
| 13 | X | ||||
| 14 | X | ||||
| 15 | X | ||||
| 16 | X | ||||
| 17 | X | ||||
| 18 | X | ||||
| 19 | X | ||||
| 20 | X | ||||
| 21 | X | ||||
| 22 | X | ||||
| 23 | X | ||||
| 24 | X | ||||
| 25 | X | ||||
| 26 | X | ||||
| 27 | X |
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 5 |
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | 15 |
| MODULUL 1 | Boli infecțioase |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 6 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 120 ore curs |
| MODULUL 2 | Bioetică |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 0,5 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 10 ore curs |
| MODULUL 3 | Medicină internă 3,5 luni (56 ore) și Medicină de urgență 2 luni (32 ore), Diabet și boli de nutriție 1 lună (20 ore), Gastroenterologie - 1 lună (20 ore), nefrologie - 1 lună) (20 ore) |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 8,5 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 148 ore |
| MODULUL 4 | Pediatrie |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 3 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 60 ore |
| MODULUL 5 | Neurologie |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 32 ore |
| MODULUL 6 | Boli infecțioase - 5 luniBoli infecțioase: Cercetare clinică și biostatistică - 3 luni |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 8 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 128 ore curs |
| MODULUL 7 | ATI (infecții) |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 40 ore |
| MODULUL 8 | Hematologie clinică-oncologică |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 1 lună |
| ORE DE CURS/MODUL | 20 ore |
| MODULUL 9 | Microbiologie medicală |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 3 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 84 ore |
| MODULUL 10 | Boli infecțioase |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 8 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 128 ore |
| MODULUL 11 | Boli infecțioase |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 4 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 80 ore |
| MODULUL 12 | EpidemiologieControlul infecțiilor: 2 luni;Vaccinări: 1 lună |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 3 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 72 ore |
| MODULUL 13 | Dermatologie |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 1 lună |
| ORE DE CURS/MODUL | 20 ore |
| MODULUL 14 | Pneumologie |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 1 lună |
| ORE DE CURS/MODUL | 20 ore |
| MODUL 15 | Boli infecțioase |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 9 luni |
| ORE DE CURS | 144 ore |
| Total ore pregătire teoretică | 600 ore didactice, la care se adaugă 60 - 70 ore studiu individual/an, reprezentând 20 - 30% din activitate |
| Total ore pregătire practică | 70 - 80% din timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual |
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CARDIOLOGIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
2017 + Definiția specialității:Cardiologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolnavilor cu suferințe cardiovasculare prin mijloace nechirurgicale.1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 6 |
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | 14 |
| MODULUL 1 | Medicină internă |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 15 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 96 ore curs |
| MODULUL 2 | ATI |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 3 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 24 ore curs |
| MODULUL 3 | Neurologie |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 20 ore |
| MODULUL 4 | Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 20 ore |
| MODULUL 5 | Endocrinologie |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 2 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 20 ore |
| MODULUL 6 | Cardiologie clinică și explorări neinvazive |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 12 luni - se începe cu primele 6 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 180 ore curs |
| MODULUL 7 | Terapie intensivă cardiologică |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 6 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 14 ore |
| MODULUL 8 | Ecocardiografie și alte tehnici imagistice |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 6 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 50 ore |
| MODULUL 9 | Cardiologie intervențională |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 6 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 30 ore |
| MODULUL 10 | Aritmologie intervențională |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 6 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 30 ore |
| MODULUL 11 | Cardiologie preventivă și recuperare |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 3 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 14 ore |
| MODULUL 12 | Chirurgie cardiovasculară |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 3 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 14 ore |
| MODULUL 13 | Stagii opționale pentru aprofundarea pregătirii sau cercetare |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 5 1/2 luni |
| ORE DE CURS/MODUL | 12 ore |
| MODULUL 14 | Bioetică |
| NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 1/2 lună |
| ORE DE CURS/MODUL | 20 ore |
| Total ore pregătire teoretică | 544 ore didactice, la care se adaugă 40-50 ore studiu individual/an, reprezentând 20-30% din activitate |
| Total ore pregătire practică | 70-80% din timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual |
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ANUL V | ANUL VI | ||||||||||
| I.6 | I.1 | I.1 | I.2 | I.3 | I.4 | I.5 | I.6 | I.7 | I.8 | I.9 | I.10 | I.11 | I.12 | I.13 | I.14 |
| Tehnica | Nivel de competență | Număr de proceduri recomandat |
| ECG | III | 1000 (E/I) |
| ECG de efort | III | 200(E/I) |
| Monitorizare ECG pe termen lung | III | 200(E/I) |
| Teste cardiopulmonare | II | 25 (A/I) |
| Monitorizarea ambulatorie a TA | III | 300(E/I) |
| Ecocardiografii transtoracice | III | 350(E/I) |
| Ecocardiografii transesofagiene | II | 30 (A/I) |
| Ecografii vasculare | II | 50 (E/I) |
| Ecografii de stress | II | 25 (A/I) |
| Explorarea radionuclidica | I | 25(I) |
| CT cardiac | I | 25 (I) |
| RMN cardiac | I | 25 (I) |
| Puncții arteriale și venoase | III | 300(E) |
| Cateterism cardiac (stâng și drept) | II | 50 (A/I) |
| Coronarografii și ventriculografii | II | 200 (A/I) |
| Intervenții percutane | I | 50 (A) |
| Chirurgie cardiovasculară | I | 25 (A) |
| Implantare stimulator temporar | III | 50(E) |
| Implantare stimulator permanent | I | 30 (A) |
| Programare stimulator | II | 50 (A/I) |
| Implantare defibrilator | I | 5(A) |
| Implantare CRT | I | 5 (A) |
| Studii electrofiziologice | I | 25 (A) |
| Intervenții electrofiziologice | I | 10 (A) |
| Cardioversii electrice | III | 50(E) |
| Pericardiocenteze | III | 25(E) |
| Prezentări de cazuri clinice | 20 | |
| Prezentări de referate științifice | 20 |
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Nume, prenume: Vinereanu, Dragoș
Semnătura: (la 06-07-2017, CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CARDIOLOGIE a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017 ) + CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ Definiția specialității:Chirurgia cardiovasculară este specialitatea chirurgicală care se ocupă cu diagnosticul și tratamentul chirurgical al bolilor cardiovasculare (afecțiuni congenitale, afecțiuni câștigate, afecțiuni ale vascularizației cordului, anevrisme, disecții sau ocluzii ale trunchiurilor cranio-braheo-cefalice, arterelor, venelor și limfaticelor).1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului
| NUMARUL TOTAL DE ANI | 6 ANI |
| NUMARUL TOTAL DE MODULE | 10 MODULE |
| MODULUL 1 | CHIRURGIE CARDIACA |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 6 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 16 ORE CURS/LUNA |
| MODULUL 2 | CHIRURGIE GENERALA |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 6 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 16 ORE CURS/LUNA |
| MODULUL 3 | CHIRURGIE TORACICA |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 6 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 16 ORE CURS/LUNA |
| MODULUL 4 | ATI CARDIAC |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 16 ORE CURS/LUNA |
| MODULUL 5 | INVESTIGAȚII CARDIACE NEINVAZIVE, IMAGISTICĂ CORD ȘI VASE, INVESTIGAȚII INVAZIVE |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 3 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 16 ORE CURS/LUNA |
| MODULUL 6 | PROCEDURI ENDOVASCULARE |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 5 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 16 ORE CURS/LUNA |
| MODULUL 7 | CHIRURGIE VASCULARA |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 12 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 16 ORE CURS/LUNA |
| MODULUL 8 | CHIRURGIE CARDIACA |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 30 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 16 ORE CURS/LUNA |
| MODULUL 9 | CHIRURGIE EXPERIMENTALA. CERCETARE STIINTIFICA |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 1,5 LUNI |
| ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 16 ORE CURS/LUNA |
| MODULUL 10 | BIOETICA |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 2 SAPTAMANI |
| ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 4 ORE CURS/SAPT |
| Total ore pregătire teoretică | 1200 |
| Total ore pregătire practică | 4800 |
| PRIM OPERATOR | ASISTENȚE | |
| 1. Sternotomii | -100 | -100 |
| 2. Sternorafii | -100 | -100 |
| 3. Recoltarea venei safene interne | - 50 | - 50 |
| 4. Recoltarea arterei radiale | - 10 | - 10 |
| 5. Recoltarea arterei mamare interne | - 25 | - 100 |
| 6. Canularea pentru CEC | - 100 | - 100 |
| 7. Asistarea ca primul asistent (cu CEC) | - 200 | |
| 8. Anastomoze aorto- coronariene | - 10 | - 100 |
| 9. Decanulări | - 100 | - 100 |
| 10. Conducere CEC | - 50 | - 50 |
| 11. By-pass aortocoronarian (supravegheat) | - 5 | - 100 |
| 12. Înlocuire de valvă aortică (supravegheat) | - 5 | - 50 |
| 13. Înlocuire de valvă mitrală (supravegheat) | - 5 | - 50 |
| 14. Of-pump BAC (supravegheat) | - 3 | - 10 |
| 15. Plastii valvulare (supravegheat) | - 2 | - 10 |
| 16. Proceduri la nivelul aortei (supravegheat) | - 2 | - 5 |
| 17. Sternotomii în reintervenții (supravegheat) | - 10 | - 10 |
| 18. Închidere DSA (supravegheat) | - 5 | - 10 |
| 19. Secțiune sutură CAP (supravegheat) | - 5 | - 10 |
| 20. Închidere DSV (supravegheat) | - 5 | - 10 |
| 21. Coarctație de Ao | - 5 | - 10 |
| 22. Montare IABP | - 10 | - 10 |
| 23. Utilizarea defibrilatorului (ext., int.) | - 20 | - 20 |
| 24. Canulare și decanulare femurală | - 10 | - 10 |
| 25.Intervenții pe valva tricuspidă | - 5 | - 10 |
| 26. Tamponadă cardiacă | - 5 | - 10 |
| 27. Plastii de VS (Anevrism VS) (supravegheat) | - 1 | - 5 |
| 28. Proceduri diagnostice, intubații, catetere venoase centrale, arteriale, puncție și drenaj toracic și pericardic | -150 | |
| Consultații chirurgie cardiovasculară: 200 | 100 | 100 |
| Probe de evaluare, specifice programului: | Probă Da/Nu |
| Examen teoretic scris | DA |
| Examen clinic 1 | DA |
| Examen clinic 2 | DA |
| Probă operatorie | DA |
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ
Proiect elaborat în conformitate cu recomandările UEMS menționate în Contractul "Twinning Light" RO 2002/IB/OT-03 TL RO 2002/000-586.03.01 Elaborat sub coordonarea: Prof. Univ. Dr. Alexandru BUCUR, U.M.F. "Carol Davila" București Prof. Univ. Dr. Mihaela BĂCIUȚ, U.M.F. "Iuliu Hațieganu" Cluj-Napoca Prof. Univ. Dr. Grigore BĂCIUȚ, U.M.F. "Iuliu Hațieganu" Cluj-Napoca1. Definiție Chirurgia Dento-alveolară este o specialitate a medicinei dentare ce se practică în cadrul asistenței medicale ambulatorii și care se ocupă cu studiul, prevenirea și tratamentul - inclusiv chirurgical - al afecțiunilor dento-parodontale. Metodele chirurgicale ce pot fi efectuate în cadrul asistenței medicale ambulatorii se referă la:1. Chirurgia endodontică2. Chirurgia preprotetică3. Chirurgia parodontală4. Accidentele de erupție ale dinților5. Incluziile dentare6. Traumatisme dento-parodontale7. Tratamentul edentațiilor prin implanturi dentare2. Durata rezidențiatului: 3 ani Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de rezidențiat din specialitatea de bază. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log - book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și educație medicală continuă în specialitate. Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară se va desfășura în Secțiile Clinice de Chirurgie Oro- maxilo-facială. Examenul de medic specialist în Chirurgie Dento-alveolară se va desfășura în cadrul Clinicilor de Chirurgie Oro-maxilo-facială, comisia fiind formată din cadrele didactice ale Clinicilor de Chirurgie Oro-maxilo-facială.3A. Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat3A.1. Etapa de angajare și luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la Spitalul sau Clinicile unde a fost repartizat3A.2. Stagiul de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 6 luni3A.3. Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară: 17 luni și 3 săptămâni3A.4. Stagiul de Parodontologie: 3 luni3A.5. Stagiul de Endodonție: 3 luni3A.6. Stagiul de Bioetică: 1/2 lună3A.7. Stagiul de Ortodonție și Ortopedie dento-facială: 2 și 1/2 luni3A.8. Stagiul de Protetică Dentară și Implantologie: 3 luni3A.9. Modulul de Elemente Juridice Medicale și Malpraxis Medical: o săptămână3B. Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat + Anul I: Chirurgie oro-maxilo-facială: 6 luni Chirurgie Dento-alveolară: 6 luni + Anul II: Chirurgie Dento-alveolară: 11 luni și 3 săptămâni Modulul de Elemente Juridice Medicale și Malpraxis Medical: o săptămână + Anul III: Parodontologie: 2 luni Endodonție: 1 lună Bioetică: 1/2 lună Ortodonție și Ortopedie dento-facială: 2 1/2 luni Protetică dentară și Implantologie: 3 luni4. Programul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire4.1. Anul I4.1.1. Stagiul de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială: 6 luni4.1.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Tematica cursuri:1. Anestezia în medicina dentară2. Traumatologie oro-maxilo-facială3. Infecții nespecifice periosoase4. Infecții ale lojilor superficiale, profunde și supurații difuze5. Adenitele specifice și nespecifice6. Sinuzita maxilară de cauză dentară7. Tumori benigne ale părților moi orale și cervico-faciale8. Tumori benigne ale oaselor maxilare9. Depistarea precoce a tumorilor maligne oro-maxilo-faciale10. Forme clinice de debut în perioada de stare a tumorilor maligne de părți moi orale și cervico-faciale11. Forme clinice de debut în perioada de stare a tumorilor maligne ale oaselor maxilare12. Principii de tratament complex în tumorile maligne oro-maxilo-faciale13. Patologia glandelor salivare14. Patologia articulației temporo-mandibulare15. Anomalii cranio-maxilo-faciale16. Despicături labio-maxilo-palatine4.1.1.2. Pregătire practică1. Întocmirea foii de observație2. Participarea/asistare la intervenții chirurgicale3. Îngrijire postoperatorie4. Întocmirea documentației medicale pentru transfer, externare etc Barem de promovare stagiu:1. Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice4. Promovarea examenului scris4.1.2. Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară: 6 luni4.1.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Tematica cursuri:1. Anestezia loco-regională în corelație cu afecțiunile generale ale pacientului2. Extracția dentară3. Metode chirurgicale ajutătoare tratamentului endodontic4. Metode chirurgicale protetice5. Tratamentul chirurgical al incluziei dentare4.1.2.2. Pregătire practică1. Efectuarea de anestezii loco-regionale2. Extracții dentare3. Extracții alveoplastice4. Decapușonări în tratamentul accidentelor de erupție5. Odontectomii ale molarilor de minte inferiori6. Odontectomii ale caninilor superiori7. Odontocmii ale dinților incluși cu excepția ectopiilor8. Evidențierea caninilor incluși cu aplicarea de dispozitive de redresare chirurgical-ortodontică în colaborare cu medicul ortodont9. Rezecția apicală, amputația radiculară Barem de promovare stagiu:1. Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice4. Promovarea examenului scris4.2. Anul II4.2.1. Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară: 11 luni și 3 săptămâni4.2.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Tematica cursuri:1. Accidente ale erupției dentare și tratamentul lor chirurgical2. Inserția implanturilor dentare3. Refacerea chirurgicală a defectelor osoase de la nivelul osului alveolar4. Antibioterapia în leziunile traumatice și inflamatorii ale cavității orale5. Urgențe și afecțiuni medicale în cabinetul stomatologic4.2.1.2. Pregătire practică:1. Gingivectomie2. Gingivoplastie3. Intervenții chirurgicale preprotetice în deficiențe ale părților moi și osoaosea) Mucoasa subțireb) Creasta gingivală balantăc) Fibromatoză tuberozitarăd) Hiperplazie epitelio-conjunctivăe) Deficiențe ale frenurilor labiale sau lingualef) Bride vestibulare și paralingualeg) Îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale)h) Regularizări de creastăi) Intervenții chirurgicale efectuate în vederea măririi ofertei osoase la nivelul crestelor alveolare cu materiale osteoinductoare sau grefe osoase recoltate de la nivelul cavității orale4. Replantări de dinți (post-traumatic sau intențional)5. Tratamentul infecțiilor nespecifice periosoase6. Inserția de implante dentare Barem de promovare stagiu:1. Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice4. Promovarea examenului scris4.2.2. Modulul de Elemente Juridice Medicale și Malpraxis Medical: o săptămână4.2.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Tematica cursuri:1. Tipuri de răspundere juridică a medicului dentist2. Conformitatea practicii medicale cu cerințele legale aplicabile. Tehnici de prevenire a acuzațiilor de malpraxis.3. Gestionarea eficientă a acuzației de malpraxis medical - aspecte procedurale4. Vulnerabilitățile practicii în medicina dentară. Asigurările de răspundere civilă profesională5. Malpraxis între răspunderea individuală și răspunderea instituțională4.3. Anul III4.3.1. Stagiul de Paradontologie: 2 luni4.3.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Tematica cursuri:1. Etiopatogenia bolilor parodontale2. Metode de investigație în bolile parodontale3. Forme clinice ale bolii parodontale4. Tratamentul complex al bolilor parodontale5. Rolul și locul profilaxiei în bolile parodontale4.3.1.2. Pregătire practică4.3.2. Stagiul de Endodonție: 1 lună 4.3.2.1 Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Tematica cursuri:1. Metode de tratament în pulpita acută și cronică2. Metode de tratament în gangrena pulpară3. Extirparea vitală cu obturație de canal4. Obturația de canal - metode și tehnici moderne5. Tratamentul parodontitelor apicale acute și cronice4.3.2.2. Pregătire practică4.3.3. Stagiul de Bioetică - 2 săptămâni4.3.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Tematică cursuriI. Introducere în Bioetică1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Concepte de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.)III. Relația medic - pacient1. Valori ale relației medic - pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Etica cercetării pe subiecți umani1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principiilor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică Tematica seminariilor:I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioeticăII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice1. Rolul comunicării în relația medic - pacient2. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri3. Drepturile pacienților - reglementare legislativăIV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale4.3.4. Stagiul de Ortodonție și ODF: 2 1/2 luni4.3.4.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Tematica cursuri:1. Epidemiologia anomaliilor dento-maxilare2. Formarea, creșterea și dezvoltarea masivului facial3. Dezvoltarea ocluziei4. Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare5. Principii și metode de clasificare a anomaliilor dento-maxilare6. Diagnosticul în ortodonție7. Principii de bază în tratamentul ortodontic8. Examinarea pacientului copil și adolescent. Foaia de observație. Cronologia formării dinților9. Particularități morfologice și de structură ale dinților temporari și implicațiile în patologia odontală. Particularități morfologice și de structură ale dinților permanenți tineri și implicațiile în patologia odontală10. Caria precoce severă a dinților temporari: tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgență11. Caria complicată la dinții permanenți tineri - tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgență12. Patologia molarului de șase ani - atitudinea terapeutică în caria simplă profundă și în destrucția mare coronară13. Traumatismele la dinții temporali și permanenți tineri - forme clinice, diagnostice, tratament de urgență14. Periodonția juvenilă - diagnostic, principii de tratament4.3.4.2. Pregătire practică4.3.5. Stagiul de protetică dentară și implantologie: 3 luni4.3.5.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Tematica cursuri Protetică Dentară1. Diagnosticul și tratamentul tulburărilor cranio-mandibulare2. Sisteme protetice fixe alternative (integral ceramice, adezive etc)3. Particularități clinico-tehnice în protezarea fixă metalo-ceramică4. Restaurări protetice fixe în cazuri complexe, cu patologie multidisciplinară5. Tratamentul protetic al edentației unidentare6. Tratamentul protetic în terapia complexă a parodontitelor marginale cronice7. Tratamentul protetic combinat fix-mobilizabil8. Variante de protezare a edentațiilor terminale9. Metode și tehnici de amprentare pentru protezarea fixă/mobilizabilă/a edentației totale10. Metode și tehnici de înregistrare și transfer al rapoartelor de ocluzie Tematica cursuri Implantologie1. Rolul și locul terapiei Implanto-protetice în medicina dentară modernă; interrelația dintre implantologia orală și celelalte discipline dentare2. Clasificarea edentațiilor în terapia implanto-protetică și modalități de soluționare a acestora3. Evaluarea câmpului protetic și a statusului biologic general al pacientului în perspectiva inserării implanturilor dentare - diagnostic preoperator, bilanț preprotetic, analiza și planificarea secvențială a cazului, indicații și contraindicații4. Biomateriale utilizate în practica implantologică - titanul, masele ceramice, materiale și membrane biologice utilizate în tehnicile de mărire a ofertei osoase5. Protezarea preimplantară fiziologică, autoechilibrată - etapă de bază a terapiei implanto- protetice6. Sisteme și tipuri de implanturi utilizate în terapia implanto-protetică7. Inserția imediat postextracțională a implanturilor orale8. Inserția implanturilor în crestele alveolare ce nu necesită mărirea ofertei osoase9. Restaurări protetice pe implanturi. Tehnici de amprentare și realizare a lucrărilor protetice10. Preimplantita: etiopatogenie, semne clinice, diagnostic, tratament11. Dispensarizarea pacienților purtători de implanturi4.3.5.2. Pregătire practică
Prof. Dr. Alexandru BUCUR
Șef Clinică Chirurgie Oro-Maxilo-Facială
UMF "Carol Davila" București
Membru al Academiei de Științe Medicale (la 26-07-2019, Curriculumul de pregătire în specialitatea chirurgie dento-alveolară a fost modificat de ANEXELE la ORDINUL nr. 941/4.362/2019, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 622 bis din 26 iulie 2019 ) Notă
Articolul II din ORDINUL nr. 941/4.362/2019, publicat în Monitorul Oficial nr. 671 și 671 bis din 1 octombrie 2007, prevede:
„Articolul II
Medicii rezidenți și medicii stomatologi rezidenți continuă pregătirea conform duratei de pregătire și curriculei în vigoare la data începerii pregătirii prin rezidențiat”. + CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN CHIRURGIE GENERALĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE GENERALĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin
Ministerului Sănătății
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII 2023
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE GENERALĂ Definiția specialității Chirurgia generala este specialitatea care necesită însușirea pregătirii teoretice necesara în dezvoltarea cunoștințelor clinice și operatorii și deasemenea însușirea pregătirii practice specializate în tratarea afecțiunilor chirurgicale acute sau elective. Cuprinde deasemenea abilități legate de gestionarea operatorie și non-operatorie, prevenirea, diagnosticarea, evaluarea, luarea deciziilor, tratamentul, terapia intensivă și reabilitarea pacienților cu patologie chirurgicală. Chirurgia generala cooperează cu alte specialități medicale sau chirurgicale în procesul de îngrijire a pacienților ex- ATI, medicină de urgență, radiologie, pediatrie, medicina internă, obstetrică și ginecologie, urologie, farmacie. În extenso, aria de competență a specialității cuprinde diagnosticul, îngrijirea preoperatorie și postoperatorie și tratamentul chirurgical în următoarele :– Patologie chirurgicală genearală– Patologie urologică– Patologie vasculară– Patologie traumatică– ATI– Patologie chirurgicală de urgență pediatrică– Endoscopie diagnostică și ecografie genearală– Patologie oncologică– Patologie toraciacă– Patologie ginecologică– Tehnici chirurgicale minim invazive - laparoscopice– Patologie endocrinologică (tiroidă, paratiroide, suprarenală)1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. Pe parcursul programului de pregătire se va avea în vedere și parcurgerea unor teme de curs și actualități în domeniul chirurgiei generale, din anatomie și embriologie umană, farmacologie clinică, neurochirurgie, radiodiagnostic și radioterapie, relevante pentru capitolul corespunzător de patologie. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentarea la spitalul și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate vor fi efectuate în primele 2 săptămâni.
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 6 |
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | 16 |
| MODULUL 1 | CHIRURGIE GENERALĂ |
| NUMĂRUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 33 % LUNI |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | 20 ore/luna (120 ore) |
| MODULUL 2 | BIOETICA |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | % LUNĂ |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | 10 ore/săptămână |
| MODULUL 3 | ATI |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | |
| MODULUL 4 | TRAUMATOLOGIE |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | 15 ore/luna (30 ore) |
| MODULUL 5 | CHIRURGIE VASCULARĂ |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | |
| MODULUL 6 | CHIRURGIE PLASTICA |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | 20 ore |
| MODULUL 7 | ULTRASONOGRAFIE DIGESTIVĂ PROTOCOL FAST |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 1 LUNĂ |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | |
| MODULUL 8 | NEUROCHIRUGIE |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 1 % LUNĂ |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | 15 ore |
| MODULUL 9 | ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ DIAGNOSTICĂ |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 1 % LUNĂ |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | 15 ore/luna |
| MODULUL 10 | CHIRURGIE TORACICĂ |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | 15 ore/luna |
| MODULUL 11 | CHIRURGIE UROLOGICĂ |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | 20 ore/luna |
| MODULUL 12 | CHIRURGIE ONCOLOGICĂ |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 6 LUNI |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | 5 ore/săptămână |
| MODULUL 13 | CHIRURGIE GINECOLOGICĂ |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | 5 ore/ săptămână |
| MODULUL 14 | CHIRURGIE DE URGENTĂ |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 8 LUNI |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | 20 ore/luna |
| MODULUL 15 | CHIRURGIE LAPAROSCOPICĂ |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 4 LUNI |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | 20 ore/luna |
| MODULUL 16 | CHIRURGIE PEDIATRICĂ |
| NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA | 20 ore/luna |
| Total ore pregătire teoretică | CONFORM CURRICULEI |
| Total ore pregătire practică | CONFORM CURRICULEI |
MODUL I anul I,V,VI
CHIRURGIE GENERALĂ
Durata : 33 1/2 luni
Nr. Ore curs : 150
Nr. Ore practică: 720 TEMATICAa/ CURSUL = 150 ore– Metode moderne de diagnostic în chirurgie ................. 6 ore– Tehnici elementare de chirurgie: incizii, hemostază, cauterizare, drenaj, suturi, descoperiri de vase și nervi, traheostomia, pleurotomia, colpotomia, cistostomia, fimoza, parafimoza ................. 10 ore– Noțiuni de chirurgie laparoscopică ................. 6 ore– Noțiuni de transplantare de organe ................. 2 ore– Asepsia și antisepsia ................. 2 ore– Pregătirea preoperatorie a bolnavului ................. 2 ore– Îngrijiri și complicații postoperatorii ................. 4 ore– Infecții chirurgicale localizate și difuze. Antibioterapia în chirurgie ................. 6 ore– Glande endocrine: tiroida, paratiroida, suprarenale ................. 6 ore– Mamela: traumatisme, infecții acute și cronice, leziuni degenerative, tumori benigne și maligne ................. 6 ore– Perete abdominal: hernii, eventrații, eviscerații ................. 10 ore– Esofagul: traumatisme, esofagite, tulburări de motilitate, refluxul gastro - esofagian, hernii hiatale, tumori benigne și maligne ................. 6 ore– Stomac - duoden: tulburări funcționale, gastropatii, (hemoragice, atrofice de stress) diverticoli, dilatația acută gastrică, volvulusul gastric, ulcerul gastric și duodenal, tumori benigne și maligne ................. 10 ore– Intestin subțire și mezenter: diverticoli, boala Crohn, tbc intestinală, enterita radică, limfadenita mezenterică, infarctul entero - mezenteric, ischemia cronică intestinală ................. 6 ore– Apendicele cecal: apendicita acută și cronică, tumori apendiculare ................. 4 ore– Colonul: diverticuloza, megacolonul, colite (ulceroasă, ischemică, pseudomembranoasă, de iradiere, amoebiană), boala Crohn, tumori benigne și maligne ................. 10 ore– Rect; prolapsul rectal, rectocolita ulcero - hemoragică, tumori benigne și maligne ................. 6 ore– Anus și regiunea perianală: hemoroizi, fisura anală, infecții (abcese, flegmoane, fistule), incontinen a anală, tumori benigne și maligne ................. 6 ore– Ficat: abcese (piogene, amoebiene), chistul hidatic, litiaza intrahepatică, hipertensiunea portală, tumori benigne și maligne, no iuni de transplantare a ficatului 10 ore– Căi biliare extrahepatice: litiaza veziculară și coledociană, colecistita acută colcistopatii cronice nelitiazice, colangita (acută, scleroasă), tumori benigne și maligne ................. 8 ore– Pancreas: anomalii, pancreatita acută și cronică, tumori benigne și maligne ................. 8 ore– Icterul mecanic ................. 6 ore– Splina: afecțiuni hematologice de indicație chirurgicală, tumori benigne și maligne, indicațiile splenectomiei ................. 4 ore– Epiploon și retroperitoneu: torsiuni de epiploon, infarctul epiploic, tumori epiploice, fibroza retroperitoneală, tumori retroperitoneale ................. 2 ore– Patologia diafragmului: hernii hiatale, eventrații diafragmatice, rupturi diafragm ................. 4 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE (manevre) Acestea vor fi deprinse pe parcursul orelor de lucrări practice, sub directa supraveghere a medicului îndrumător, în funcție de caz fie asistat, observator sau neasistat.– tușee rectale ........................................................... 100– tușee vaginale ........................................................... 50– aspirație și spălătura gastrică .......................................... 30– puncții venoase, cateterisme venoase, și montare perfuzie ................ 30– paracenteze .............................................................. 10– anestezii locale ......................................................... 20– puncții biopsie .......................................................... 15– participarea/ interpretarea de investigatii imagistice radiologice ...... 100– montare pungi ileostomie ................................................. 10– montare pungi colostomie ................................................. 30– asistare montare drenaj vacuum ........................................... 15– pansamenta plăgi mari și complexe ........................................ 50– bandaje compressive ...................................................... 20– endoscopie digestivă superioară/inferioară, polipectomie, bandare-conform modulului de endoscopie digestivăc/ TEHNICI CHIRURGICALE Tehnici chirurgicale de bază1. Manevrarea instrumentelor2. Efectuarea nodurilor,a. manualb. cu ajutorul instrumentelor3. Tehnici de sutură chirurgicală4. Utilizarea diatermiei în chirurgie - sisteme de electrochirurgie5. Debridarea țesuturilor6. Sutura tendoanelor7. Izolarea și legarea vaselor la nivelul mezenterului8. Anastomozele intestinalea. Anastomozele gastro - intestinaleb. Anastomozele de intestin subțirec. Anastomoze coloniced. Variante cu diferențe de calibrue. Suturi mecanice9. Anastomozele vascularea. Arteriotomiab. Angioplastiac. Anastomoze termino - terminaled. Anastomoze termino - laterale10. Tehnici chirurgicale miniminvazive Intervenții chirurgicale Efectuate ca prim - operator / sau cum este specificat– Apendicectomii (clasic și laparoscopic) .................................. 20– Hernii inghinale(clasic) ................................................. 10– Hernii femurale ........................................................... 2– Hernii ombilicale ......................................................... 2– Eventrații ............................................................... 10– Eviscerații.(ajutor) ...................................................... 2– Mastite acute ............................................................. 5– Mamectomii sectoriale ..................................................... 5– Mamectomii radicale.(operator/ajutor) ..................................... 3– Tiroidectomii (lobectomii, subtotale,totale)(operator/ajutor) ............. 2– Hernii hiatale.(ajutor) ................................................... 5– Gastrostomii .............................................................. 4– Gastroenteroanastomoze .................................................... 5– Jejunostomii. de alimentație .............................................. 5– Colostomii/ileostomii ..................................................... 5– Rezecții gastrice.(operator/ajutor) ...................................... 10– Splenectomii.(operator/ajutor) ............................................ 5– Colecistostomii ........................................................... 2– Colecistectomii clasice și laparoscopice.(operator/ajutor) ............... 30– Coledocotomii cu drenaj coledocian. .(operator/ajutor) .................... 2– Derivații bilio - digestive.(operator/ajutor) ............................ 10– Enterectomii segmentare. .(operator/ajutor) .............................. 10– Colectomii segmentare. .(operator/ajutor) ................................ 10– Operații Hartman. .(operator/ajutor) ...................................... 5– Hemicolectomii... .(operator/ajutor) ..................................... 10– Amputații de rect(operator/ajutor) ........................................ 5– Rezecții de rect(operator/ajutor) ......................................... 5– Amputații de gambă și coapsa .............................................. 5– Cura hemoroizilor ........................................................ 10– Supurații ano - rectale .................................................. 10– Furuncule, hidrosadenite ................................................. 10– Cura varicelor membrelor inferioare.. .(operator/ajutor) ................. 10– Cura chirurgicala a hidroceului ........................................... 5– Cura chirurgicala a varicocelului ......................................... 5– Chistectomie ovariana (classic/laparoscopic)...(operator/ajutor) ......... 10– Histerectomie (operator/ajutor) .......................................... 10– Neferctomie(operator/ ajutor) ............................................. 5– Cura chirurgicala a chistului hidatic (ajutor) ............................ 3– Rezecții pancreatice (ajutor) ............................................. 5– Op. Heller (ajutor) ....................................................... 2– Rezecție diverticuli esofagieni (ajutor) .................................. 2– Drenajul supurațiilor pancreatice (ajutor) ................................ 5– Drenajul pseudochistului de pancreas (ajutor) ............................. 5– Tratamentul chirurgical al endometriozei (ajutor) ......................... 3– Traheostomia (ajutor) ..................................................... 5– Intervenții chirurgicale associate modulului de chirurgie oncologică Participare ca ajutor, la intervenții chirurgicale mari, ce se efectuează în clinică, în echipe operatorii, stabilite de șeful clinicii, astfel ca să acopere un câmp cât mai larg de tehnici operatorii cu care se va confrunta viitorul specialist. Rezidentul în chirurgie generală va participa la un minim de: 50 operații mari, din care 15% ca prim operator 120 operații medii din care 20% ca prim operator 150 operații mici din care 40% ca prim operator Din toate intervențiile, un procent de 10% vor fi efectuate în gărzi, în regim de urgență. OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE: După parcurgerea modulului de chirurgie generală, se dorește:– Reluarea noțiunilor elementare de semiologie chirurgicală, realizarea anamnezei, a unui examen clinic general și local corect și complet, stabilirea bilanțului lezional al pacientului prin coroborarea rezultatelor analizelor paraclinice, imagistice în vederea stabilirii diagnosticului.– Urmărirea pacientului chirurgical: observarea intervenției chirurgicale, corelarea cu datele anatomo-clinice, urmărirea postoperatorie: monitorizarea funcțiilor vitale, a parametrilor biologici, terapia antibiotic, antalgică, urmărirea clinică a evoluției plăgilor postoperatorii, detecția precoce a eventualelor complicații și sancționarea acestora (individual/asistat)– Cunoașterea regimului alimentar pre/postoperator al pacientului– Deprinderea noțiunilor esențiale de asepsie / antisepsie; cunoașterea instrumentarului chirurgical de bază și a modului de funcționare al acestuia– Abilitatea de a participa la intervenții chirurgicale,– Cunoașterea gesturilor chirurgicale minime: hemostaza cu cauterul mono/bipolar, tehnici de baza de incizii, tehnici de baza de sutura, efectuarea pansamentelor și suprimarea materialului de sutura– Recunoașterea urgentelor chirurgicale și capacitatea de a efectua un management efficient al cazului– Cunoașterea unor noțiuni minime de farmacologie referitoare la principalele clase medicamentoase folosite în chiurgia generala– Deprindera tehnicilor chirurgicale descrise mai sus REZULTATE AȘTEPTATE În urma parcurgerii și a promovării modulului de pregătire se consideră necesar dobândirea următoarelor competențe teoretice și practice minim acceptabile Aspecte teoretice1. Cunoașterea noțiunilor de bază a elementelor de semiologie chirurgicală2. Managementul pacientului chirugical în urgență: bilanțul lezional, completarea la nevoie cu investigații imagistice, paraclinice3. Abordarea în urgență a pacientului politraumatizat4. Abordarea multidisciplinară a pacientului5. Principii de management al abdomenului acut chirurgical6. Noțiuni generale de patologie chirurgicală abdominală7. Principii de tratament al șocului hemoragic și toxico-septic8. Principii de tratament al infecțiilor localizate de parți moi9. Conduita intraoperatorie corespunzătoare Aspecte practice1. Practicarea unor manevre chirurgicale minim invazive (cataterism vezical, venos și ablația acestora, montarea perfuziilor, recoltarea produselor biologice )2. Urmărirea evoluției pacientului chirurgical3. Incizii tegumentare4. Tehnici de sutură și suprimarea materialului de sutură5. Managementul plăgilor6. Cunoașterea conduitei intraoperatorii și deprinderea tehnicilor chirurgicale
MODULUL II, ANUL I
BIOETICA
Nr. Ore curs 20 ore
Nr. Ore practice 50 ore TematicaI. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic - pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic - pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic - pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic - pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic - pacient3. Relația medic - pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică Activități practiceI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent4. Proprietatea intelectualăIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic - pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore Obiective educaționale: deprinderea unor aspecte bioetice esențiale în stabilirea relației medic- pacient, a malpraxisului și a cercetării pe subiecți umani. Rezultate așteptate Așteptări teoretice: parcurgerea tematicii teoretice; Așteptări practice: aplicarea noțiunilor teoretice în domeniul de pregătire
MODULUL III AN II
ATI 2 LUNI
Nr. Ore curs 26 ore
Nr. Ore practică 240 ore TEMATICĂa/ CURS– Anestezia locală și loco - regională .......................................... 4 ore– Noțiuni de anestezie generală. Riscul anestezic ............................... 4 ore– Homeostazia normală și tulburări ale homeostaziei organismului uman ........... 2 ore– Reechilibrarea bolnavului chirurgical: volemica, electrolitică, biologică ..... 4 ore– Hemoragie, hemostază, transfuzii .............................................. 2 ore– Socul ......................................................................... 4 ore– Monitorizarea în chirurgie .................................................... 2 ore– Resuscitarea cardio - respiratorie ............................................ 2 ore– Nutriția bolnavului chirurgical ............................................... 2 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Intubație orotraheală ........................................................ 10– Anestezii loco - regionale(asistare) .......................................... 4– Monitorizarea pacientului critic ............................................. 10– Resuscitări cardio - respiratorii ............................................ 10– Cateterism venos central ...................................................... 5– Puncția arterială ............................................................. 5– Traheostomia cu chit de traheostomie .......................................... 2 Rezultate așteptate: La finalul stagiului, medicul aflat în pregătire trebuie să cunoască principalele tehnici de anestezie loco-regională și generală, noțiuni de nutriție enterală și parenterală, îngrijirea în ATI a bolnavului politraumatizat. Obiective educaționale: reluarea fiziologiei și fiziopatologiei șocului (traumatic, septic, postcombustional), cunoașterea parametrilor principali de monitorizare a funcțiilor vitale, cunoașterea protocoalelor actuale de resuscitare, a tipurilor de anestezie. Așteptări teoretice: cunoașterea protocoalelor de resuscitare, recunoașterea principalelor complicații amenințătoare de viață, inițierea tratamentului de urgență, deprinderea farmacologiei medicamentelor uzuale. Așteptări practice: dobândirea abilității practice de a efectua proceduri medicale simple neasistați, la pacientul tarat, resuscitare cardio-pulmonară, participarea la anestezii regionale și anestezii generale.
MODULUL IV ANUL II
TRAUMATOLOGIE 2 LUNI
Nr. Ore curs : 26 ore
Nr. Ore practică : 300 ore TEMATICĂa/ CURS = 30 ore– Imagistică în traumatologie ............................................ 4 ore– Traumatism de parți moi extrascheletale ................................ 4 ore– Tratamentul plăgilor curate și supurate ................................ 4 ore– Entorse ................................................................ 1 ora– Luxații și fracturi ale coloanei vertebrale și bazinului ............... 4 ore– Traumatisme externe cu componenta viscerală ............................ 3 ore– Politraumatisme ........................................................ 6 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Reducere de luxații ................................................... 10– Reducere și imobilizare de fracturi ale membrelor în aparat gipsat .... 10– Montare atelă gipsată .................................................. 5c/ OPERAȚII - Participare ca ajutor Obiective educaționale: familiarizarea cu anatomia membrelor și fiziologia osului și a articulațiilor, abordarea specifică pacientului ortopedic, interpretarea imaginilor radiologice, diagnosticul corect al fracturilor, stabilirea conduitei terapeutice în funcție de mecanismul traumatismului, antecedente personale ale pacientului, activitate, alegerea metodei de osteosinteza, cunoașterea criteriilor de amputație de membru, familiarizarea cu materialele protetice disponibile, urmărirea postoperatorie a pacientului ortopedic, detecția complicațiilor majore și principii de tratament al acestora. Rezultate așteptate: Cunoștiințe teoretice despre anatomia și fiziologia osului și a articulației, principiile de tratament al fracturilor închise și deschise ale membrelor, complicațiile specifice fracturilor membrelor și tratamentul de urgentă al acestora; tehnici de reducere al fracturilor și luxațiilor, principii de osteosinteză și tratament ortopedic, cunoașterea protezelor disponibile, indicațiile de amputație la nivelul membrelor. Competențe practice:– Diagnosticul clinic și radiologic al fracturii– Reducerea luxațiilor și a fracturilor– Imobilizarea după reducerea ortopedică a fracturilor– Cunoașterea instrumentarului specific necesar osetosintezei– Tratamentul anticoagulant în profilxia TEP– Urmărirea evoluției clinice și radiologice postoperatorii a pacientul ortopedic– Recunoașterea sindromului de compartiment– Principii de debridare excizională în fracturile deschise, fasciotomie, fasciectomie
MODULUL V ANUL II
CHIRURGIE VASCULARĂ 2 LUNI
Nr. Ore curs : 26 ore
Nr. Ore practică : 240 ore TEMATICAa/ CURSUL = 30 ore– Traumatisme vasculare și politraumatisme cu componentă vasculară ................... 2 ore– Anevrisme arteriale ................................................................ 2 ore– Ischemia acută arterială ........................................................... 2 ore– Arteriopatii cronice obstructive ................................................... 2 ore– Varicele membrelor inferioare ...................................................... 2 ore– Boala tromboembolică ............................................................... 2 ore– Sindromul post-trombotic ............................................................ 2 ore– Limfedemul ......................................................................... 2 ore– Căi de abord în chirurgia vasculară periferică ..................................... 4 ore– Suturi vasculare: indicații, tehnică ............................................... 2 ore– Plastii vasculare .................................................................. 2 ore– Imagistica patologiei vasculare .................................................... 2 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE (manevre)– Arteriografii ...................................................................... 4– Flebografii ........................................................................ 2c/ OPERAȚII (participare)– Suturi vasculare ................................................................... 3– Cura varicelor membrelor pelvine ................................................... 3– Plastii vasculare cu vena .......................................................... 3– Plastii vasculare cu grefe ......................................................... 3– Embolectomii periferice ............................................................ 2– Abord chirurgical vase mari(brat, coapsă, gât) ..................................... 3– Anastomoze vasculare ............................................................... 2 Obiective educaționale : cunoașterea anatomiei și fiziologiei sistemului circulator, expunerea chirurgicală a magistralelor arteriale, deprinderea principiilor de bază în efectuarea arteriorafiilor și a venorafiilor, a grefelor venoase, tratamente complementare, metode de investigare echo-doppler al sistemului vascular, principii de tratament al ischemiei arteriale și a trombozelor venoase, a insuficienței venoase cronice Rezultate așteptate : parcurgerea în totalitate a tematicii sus menționate, aprofundarea elementelor de farmacologie, fiziopatologie prin studiu individual. Abilitați practice : participarea la intervenții chirurgicale Cunoașterea tehnicilor specifice și a instrumentarului specific Observarea /efectuarea în calitate de ajutor a unei arteriorafii, venorafii termio-terminală sau termino-laterală, fistulă arterio-venoasă Urmărirea postoperatorie a pacientului Cunoașterea și identificarea precoce a complicațiilor ( tromboza, sdr de compartiment, etc.)
MODULUL VI an II
CHIRURGIE PLASTICĂ 2 luni
Nr. Ore curs 26 ore
Nr. Ore practice 240 ore TEMATICAa/ CURS = 26 ore– Traumatisme ale mâinii ............................................................. 2 ore– Panariții și flegmoane ale mâinii .................................................. 4 ore– Arsuri ............................................................................. 6 ore– Traumatisme prin temperaturi scăzute, degerături, înghețare ........................ 2 ore– Escare de decubit .................................................................. 2 ore– Plastii cutanate: generalități, indicații, tehnică ................................. 6 ore– Noțiuni de microchirurgie .......................................................... 4 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Tratamentul unor panariții și flegmoane ale mâinii ................................. 6– Tratamentul escarelor de decubit ................................................... 2c/ OPERAȚII Participare ca ajutor– Grefe libere de piele .............................................................. 5– Plastii cutanate cu lambouri ....................................................... 3– Tenorafii .......................................................................... 2– Tratamentul arsurilor și degerăturilor ............................................ 10– Amputații și dezarticulații ale degetelor mâinii ................................... 5– Neuroliza .......................................................................... 5– Neurorafie ......................................................................... 5 Obiectivele educaționale: familiarizarea cu anatomia normală; aprofundarea noțiunilor teoretice, urmărirea pacientului. Așteptări teoretice: parcurgerea tematicii, suplimentată de aprofundarea prin studiu individual la nevoie, recunoașterea afecțiunilor care reclama intervenții chirurgicale Aspecte practice: efectuarea manervelor menționate anterior.
MODULUL VII an II
ULTRASONOGRAFIE GENERALĂ-TEHNICI DE BAZĂ 1 LUNĂ
Nr. Ore curs 8 ore
Nr. Ore practică 120 ore TEMATICAa/ CURS = 8 ORE– Noțiuni de Acustică ................................................................ 1 oră– Terminologie și semiologie ultrasonografică ........................................ 1 oră– Protocol FAST ...................................................................... 6 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Protocol FAST ..................................................................... 10 Obiective educaționale : aprofundarea noțiunilor elementare de ultrasonografie general-protocol FAST Rezultate așteptate: cunoașterea metodelor specifice de realizare a investigației Abilități practice: orientarea diagnosticului în urgențele chirurgicale
MODULUL VIII AN II
NEUROCHIRURGIE 1 % LUNĂ
Nr. Ore curs 26 ore
Nr. Ore practică 120 ore TEMATICAa/ CURS– Traumatisme cranio - cerebrale ..................................................... 4 ore– Traumatisme vertebro - medulare .................................................... 4 ore– Hernii discale ..................................................................... 2 ore– Procese expansive intracraniene .................................................... 2 ore– Procese expansive intrarahidiene ................................................... 2 ore– Politraumatisme cu interesare cranio - cerebrală și vertebro - medulară ............ 4 ore– Diagnosticul și tratamentul comelor ................................................ 4 ore– Imagistica neuro - chirurgicală .................................................... 4 oreb/ MANEVRE– Puncții rahidiene: lombare ........................................................ 10– Primul ajutor în traumatismul cranian cerebral .................................... 10c/ OPERAȚII– Participare ca ajutor Rezultate așteptate: La finalul stagiul, rezidentul trebuie să parcurgă tematica de curs, să dobândească noțiunile teoretice necesare evaluării inițiale ale unui pacient cu traumatisme craniene sau vertebro-medulare, să interpreteze rezultatele imagistice și să stabilească conduita de management al pacientului. Noțiunile de activitate practică, dat fiind gradul de dificultate ridicat și măsurile de asepsie/antisepsie riguroase caracteristice specialității vor fi stabilite de medicul coordonator pe perioada stagiului. Participarea la intervenții chirugicale în domeniul traumatologiei ca și observator/ajutor.
MODULUL IX AN III
ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ DIAGNOSTICĂ 1 1/2 LUNI
Nr. ore curs 60 ore
Nr. ore practică 120 TEMATICAa/ CURS– Noțiuni elementare de endoscopie digestivă ......................................... 4 ore– Organizarea laboratorului de endoscopie digestive .................................. 4 ore– Sterilizarea și dezinfecția în endoscopiea digestive ............................... 4 ore– Accesoriile în endoscopia digestive ................................................ 4 ore– Indicații, contraindicații și complicații în endoscopie ............................ 6 ore– Semiologie endoscopică ............................................................. 4 ore– Anestezia în endoscopia digestive .................................................. 4 ore– Tehnica endoscopiei digestive superioare ........................................... 4 ore– Tehnica endoscopiei digestive inferioare ........................................... 4 ore– Hemoragii digestive superioare ..................................................... 4 ore– Hemoragii digestive inferioare ..................................................... 4 ore– Boala de reflux gastroesofagian ................................................... 4 ore– Scleroterapia și bandarea .......................................................... 4 ore– Polipectomia ....................................................................... 6 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– HDS ................................................................................ 6– HDI ................................................................................ 4– Biopsie-tumori benigne/maligne esofag, stomac, colon, rect ......................... 6 Ulterior până la finalizarea pregătirii prin rezidențiat rezidentul trebuie să obțină certificare scrisă pentru efectuarea a minimum 200 endoscopii digestive superioare, 100 sigmoidoscopii flexibile, 50 colonoscopii, 30 scleroterapii / bandări viscerale / hemostaza altor leziuni nonvariceale, asistarea la minimum 50 de polipectomii și tehnici de hemostază în hemoragii inferioare, sub supravegherea unui medic primar cu competență/atestat în endoscopie digestivă de minimum 3-5 ani, din centrele de pregătire. Aceste manevre se pot efectua în cadrul modulelor de chirurgie generală și chirurgie de urgență. Obiective educaționale : aprofundarea noțiunilor elementare de endoscopie digestivă superioară și inferioară Rezultate așteptate: cunoașterea metodelor specifice de realizare a investigației Abilități practice: orientarea diagnosticului și tratamentul în urgențele chirurgicale
MODULUL X AN III
CHIRURGIE TORACICĂ 2 LUNI
Nr. Ore curs 26 ore
Nr. Ore practică 240 ore TEMATICAa/ CURS– Traumatisme toracice închise și deschise ........................................... 2 ore– Politraumatisme cu componenta toracică ............................................. 2 ore– Pleurezii purulente ................................................................ 2 ore– Infecții pulmonare chirurgicale .................................................... 2 ore– Chistul hidatic pulmonar ........................................................... 2 ore– Tumori benigne și maligne .......................................................... 4 ore– Intervenții de graniță ............................................................. 3 ore– Mediastinul, mediastinite, tumori benigne și maligne ............................... 3 ore– Explorarea imagistică a toracelui .................................................. 3 ore– Noțiuni de chirurgie toracoscopică ................................................. 3 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Puncții pleurale ................................................................... 5– Drenaj pleural ..................................................................... 3– Primul ajutor în voletul costal .................................................... 2– Primul ajutor în plăgile toraco - pulmonare ........................................ 2c/ OPERAȚII– Participare ca ajutor– Toracotomie ........................................................................ 3– Traheostomie ....................................................................... 2– Toracoscopii ....................................................................... 4– Intervenții chirurgicale din cadrul modului de chirurgie oncologica Obiective educaționale : aprofundarea noțiunilor teoretice de anatomie și a tehnicilor chirurgicale utilizate în patologia toracică de urgență Rezultate așteptate : parcurgerea în totalitate a tematicii sus menționate Abilități practice : participarea la intervenții chirurgicale. Cunoașterea tehnicilor chirurgicale specifice și a instrumentarului specific. Urmărirea postoperatorie a pacientului. Cunoașterea și identificarea precoce a complicațiilor
MODULUL XI an III
CHIRURGIE UROLOGICĂ 2 LUNI
Nr. Ore curs 26 ore
Nr. Ore practice 240 ore TEMATICAa/ CURS = 26 ore– Traumatisme ale aparatului urinar .................................................. 2 ore– Litiaza urinară .................................................................... 2 ore– Tumori benigne și maligne aparat urinar ............................................ 4 ore– Adenomul de prostată ............................................................... 2 ore– Adenocarcinomul de prostată ........................................................ 2 ore– Traumatismele aparatului genital masculin .......................................... 2 ore– Malformații și afecțiuni congenitale: hipospadias, epispadias, criptorhidia ........ 2 ore– Hidrocel, varicocel ................................................................ 2 ore– Orhiepididimita acută și cronică ................................................... 1 ora– Insuficiența renală acută la bolnavul chirurgical .................................. 2 ore– Tehnici moderne urologice .......................................................... 3 ore– Imagistica în urologie ............................................................. 2 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Sondaj vezical .................................................................... 50– Puncții vezicale suprapubiene ...................................................... 5– Cistostomii ........................................................................ 2– Uretrocistoscopii .................................................................. 5c/ OPERAȚII– Participare ca ajutor– Pielolitotomii ..................................................................... 5– Ureterolitotomii ................................................................... 5– Nefrectomii ........................................................................ 5– TUR ................................................................................ 5– Cura hidrocelului .................................................................. 3– Cura varicocelului ................................................................. 3– Cistorafii ......................................................................... 3– Ureterorafii ....................................................................... 3– Cura chirurgicală a cisto-rectocelui ............................................... 2– Ureterostomii ...................................................................... 3– Ureterorafii ....................................................................... 3– Reimplantare ureter ................................................................ 3– Intervenții chirurgicale associate modulului de chirurgie oncologica Obiectivele educaționale: familiarizarea cu anatomia urologică, aprofundarea noțiunilor teoretice cu caracter interdisciplinar, urmărirea pacientului urologic. Așteptări teoretice: parcurgerea tematicii, recunoașterea afecțiunilor benigne sau maligne care necesită intervenții chirurgicale programate sau de urgență Aspecte practice: efectuarea manervelor și a tehnicilor chirurgicale menționate anterior.
MODULUL XII an III
CHIRURGIE ONCOLOGICĂ 6 LUNI
Nr. Ore curs 152 ORE
Nr. ore practică 720 ore TEMATICAa/ CURS1. Principii de genomică și biologie a cancerului - 8 ha. Biologia celulară și moleculară a celulei canceroaseb. Structura și funcția unei genec. Oncogenele și genele supresoare tumoraled. Citogeneticăe. Reglarea creșterii celulelor tumoralef. Invazia tumorală și metastazarea2. Carcinogeneză - 4 ha. Virusuri implicate în oncogenezăb. Agenți fizici și chimici implicați în oncogenezăc. Factorii ereditari3. Epidemiologie - 8 ha. Incidență, prevalență și mortalitate prin cancerb. Factori etiologici și favorizanțic. Factori geneticid. Consiliere geneticăe. Prevenție, screening și depistare precocef. Principii de biostatistică și metodologie în trialuri privind cancereleg. Chemoprevenția bolii neoplazice.4. Principii de tratament al bolii neoplazice - 12 ha. Radiobiologia și relevanța ei pentru tratamentb. Principiile radioterapieic. Principiile chimioterapieid. Acțiunea medicamentelor anticanceroasee. Hormonoterapia în cancerf. Principii de chirurgie oncologicăg. Chirurgia laparoscopică în oncologieh. Principii de îngrijiri paliativei. Terapia multimodalăj. Îngrijiri multidisciplinare5. Calitatea vieții și tratamentul simptomatic - 4 ha. Antiemeticeleb. Controlul simptomatologieic. Managementul dureriid. Metode de măsurare a calității vieții în cancere. Pacientul terminal6. Comunicarea în cancer - 4 ha. Comunicarea în oncologieb. Prezentarea veștilor proastec. Interacțiunea cu pacienții neoplazici7. Oncologie populațională - 4 ha. Cancerul la vârstnicib. Cancerul la copiic. Cancerul la pacienții cu HIV/SIDA8. Probleme speciale în chirurgia oncologică - 4 ha. Nutrițiab. Urgențele chirurgicalec. Infecțiad. Recuperareae. Grefele de piele și plastiile miocutanate9. Modificări vasculare în cancer - 4 ha. Complicații trombotice10. Tumori ale tubului digestiv superior - 16 ha. Cancerul de esofagb. Cancerul de stomac Diagnostic și stadializare; Tratament chirurgical; Terapie sistemică11. Cancer colorectal - 12 ha. Diagnostic și stadializareb. Tratament chirurgicalc. Terapie sistemică12. Cancere în sfera hepatobiliopancreatică - 16 ha. Tumori maligne hepaticeb. Tumori maligne ale căilor biliarec. Tumori maligne ampulared. Tumori maligne pancreatice Diagnostic și stadializare; Tratament chirurgical; Terapie sistemică13. Oncologie ginecologică - 8 ha. Cancer de col uterinb. Cancer de endometruc. Cancer de ovar Diagnostic și stadializare; Tratament chirurgical; Terapie sistemică14. Oncologie urologică - 8 ha. Cancer de prostatăb. Tumori maligne renalec. Tumori maligne ale vezicii urinared. Cancer testicular Screening, Diagnostic și stadializare; Tratament chirurgical; Terapie sistemică15. Cancerul de sân - 8 ha. Precoce: tratament chirurgical, nodul santinelă, disecție axilară, terapie adjuvantă, biologie tumorală, factori de prognostic și predictivib. Avansat local și metastatic16. Cancere ale tractului respirator - 8 ha. Tumori maligneale pleureib. Cancer pulmonar Diagnostic și stadializare; Tratament chirurgical; Terapie sistemică17. Cancere oro-maxilo-faciale - 4 ha. Cancer tiroidianb. Cancer al glandelor salivarec. Tumori maligne ale buzelor, limbii, faringelui și laringeluid. Cancere maxilofaciale18. Melanomul - 8 ha. Stadializareb. Clasificarec. Tratament chirurgicald. Nodul santinelăe. Disecția în blocf. Terapia adjuvantă19. Limfomul - 4 ha. Sarcoameb. Tumori ale sistemului nervos 20. Boala metastatică osoasă - 8 hb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Biopsii diverse pentru diagnosticul cancerelor .................................. 10– Interpretarea diverselor metode și procedee de diagnostic în cancere ............ 20– Identificare ganglion santinelă .................................................. 3c/ OPERAȚII1. Tipuri de incizii în chirurgia oncologică (20 intervenții)2. Stadializare intraoperatorie a tumorilor (30 intervenții - minim 2 intervenții pentru fiecare localizare a cancerului)3. Tehnica de mobilizare a organului afectat (30 intervenții - minim 2 intervenții pentru fiecare localizare a cancerului)4. Tehnica de realizare a gastrectomiilor totale și subtotale (10 intervenții)5. Tehnica de realizare a intervențiior pe colon și rect pe cale deschisă (20 interveții):a. Hemicolectomia dreaptă (5 interveții)b. Hemicolectomia stângă (5 interveții)c. Rezecțiia rectosigmoidiană (5 intervenții)d. Amputația de rect (5 interveții)6. Tehnica de realizare a hemicolectomiilor, rezecțiilor rectosigmoidiene, amputațiilor de rect pe cale laparoscopică (10 interveții)7. Tehnici de realizare a exenterației pelvine totale (3 intervenții)8. Tehnici de realizare a manevrei Pringle și a excluderii vasculare totale a ficatului (5 intervenții)9. Tehnici de realizare a rezecțiilor hepatice (22 intervenții):a. Hepatectomia dreapta (5 intervenții)b. Hepatectomia stanga (5 intervenții)c. Sectorectomie laterală stanga (5 intervenții)d. Hepatectomii atipice (5 intervenții)e. Rezecții hepatice laparoscopice (2 intervenții).10. Tehnici de realizare a rezecției de cale biliară principală (5 intervenții)11. Tehnici de realizare a rezecțiilor pentru cancerul de pancreas (20 intervenții)a. Duodenopancreatectomia cefalică Whipple (5 intervenții)b. Splenopancreatectomia corporeocaudală (5 intervenții)c. Pancreatectomie centrală (2 intervenții)d. Rezecții multiviscerale (3 intervenții)12. Tehnici de realizare a rezecțiilor în cancerele urologice (20 intervenții)a. Prostatectomii (3 intervenții)b. Nefrectomii (7 intervenții)c. Cistectomii (5 intervenții)d. Orhidectomii (5 intervenții)13. Tehnici de realizare a rezecțiilor în cancerele ginecologice (20 intervenții):a. Operație Wertheim (10 intervenții)b. Operație complexă de ovar (10 intervenții)14. Tehnici de realizare a mastectomiilor (10 intervenții)15. Tehnici de realizare a rezecțiilor tumorale pulmonare și pleurale (10 intervenții)16. Tehnici de realizare a rezecțiilor în cancerele din sfera oro-maxilo-facială (5 intervenții)17. Tehnici de realizare a stadializării și tratamentului chirurgical în melanom (5 intervenții) Obiective educaționale: cunoașterea noțiunilor teoretice și paractice de patologia oncologică Rezultate așteptate: parcurgerea tematicii, înțelegerea mecanismelor fiziologice implicate în patogeneza tumorilor; cunoașterea principială a tehnicilor chirurgicale principale folosite în chirurgia oncologică Aplicații practice - realizarea interven țiilor chirurgicale enumerate mai sus pe întreaga durata a rezidențiatului și se pot suprapune cu intervențiile din modulele specifice. Aceste intervenții se realizează în modulul de chirurgie oncologica dar și pe parcursul modulelor de chirurgie generala, chirurgie de urgență, chirurgie toracică, chirurgie urologică, chirurgie ginecologică.
MODULUL XIII an III
CHIRURGIE GINECOLOGICĂ 2 LUNI
Nr. Ore curs 26 ORE
Nr. Ore practică 240 ore TEMATICAa/ CURS = 26 ore– Fibromul uterin .................................................................... 2 ore– Cancerul de col și corp uterin, .................................................... 4 ore– Tumori benigne ovariene ............................................................ 4 ore– Cancerul de ovar ................................................................... 2 ore– Cancerul trompei ................................................................... 2 ore– Cancerul vulvar .................................................................... 2 ore– Incontinența de urină la femei ..................................................... 2 ore– Sarcina extrauterină ............................................................... 2 ore– Pelviperitonitele .................................................................. 2 ore– Noțiuni de chirurgie laparoscopică ginecologică ................................... 4 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Tușee vaginale .................................................................... 50c/ TEHNICI OPERATORII– Participare ca operator/ajutor– Anexectomie ........................................................................ 5– Histerectomie totala ............................................................... 5– Miomectomie ........................................................................ 3– Asistare naștere natural/cezariană ................................................ 10– Tehnici chirurgicale cuprinse în modulul de chirurgie oncologica Obiective educaționale cunoașterea noțiunilor elementare de anatomie ginecologică; a noțiunilor de chirurgie ginecologică clasică și laparoscopică Rezultate așteptate: Parcurgerea tematicii; cunoașterea principială a tehnicilor chirurgicale principale folosite în chirurgia ginecologică Aplicații practice - realizarea tehnicilor chirurgicale enumerate mai sus
Modulul XIV anul IV
CHIRURGIE DE URGENTĂ 8 LUNI
Nr. Ore curs 46 ore
Nr. Ore practică 840 ore TEMATICAa/ CURS = 46 ORE– Noțiuni generale de chirurgie de urgență ........................................... 2 ore– Explorări clinice și imagistice în chirurgia de urgență abdominală ................. 4 ore– Traumatisme abdominale ............................................................. 6 ore– Hemoragii digestive superioare și inferioare ....................................... 6 ore– Hemoragia intraperitoneală ......................................................... 2 ore– Peritonitele ....................................................................... 6 ore– Ocluzii intestinale ................................................................ 6 ore– Politraumatisme cu componente viscerale abdominale ................................. 4 ore– Traumatisme prin accidente de circulație ........................................... 2 ore– Atitudinea de urgență în calamități ................................................ 4 ore– Leziuni combinate .................................................................. 2 ore– Noțiuni de chirurgie laparoscopică, în urgențe abdominale 2 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Hemostaza provizorie și definitivă ................................................. 6– Puncția - spălătura peritoneală .................................................... 4– Drenaj peritoneal multiplu și drenaj - spălătura ................................... 2– Endoscopie digestivă inferioară/superioară .......... conform modulului de endoscopie digestivăc/ OPERAȚII– Participare operator/ajutor– Celioscopia în urgențe abdominale .................................................. 5– Traumatism esofagian ............................................................... 3– Traumatism diafragm ................................................................ 3– Traumatism stomac .................................................................. 3– Traumatism duoden .................................................................. 2– Traumatism intestine subțire ....................................................... 2– Traumatism Colon/Rect .............................................................. 3– Traumatism Hepatic ................................................................. 3– Traumatism Splenic ................................................................. 4– Peritonite ......................................................................... 5– Ocluzie intestinală ................................................................ 5 Obiective educaționale cunoașterea noțiunilor elementare în patologia chirurgiei de urgență Rezultate așteptate: Parcurgerea tematicii, înțelegerea mecanismelor fiziologice implicate în chirurgia de urgență ; cunoașterea principială a tehnicilor chirurgicale principale folosite în chirurgia de urgență, evaluarea și managementul pacientului critic Aplicații practice - managerierea în echipe pluridisciplinare a urgențelor chirurgicale
MODULUL XV ANUL IV
CHIRURGIE LAPAROSCOPICĂ 4 LUNI
Nr. Ore curs 40 ore
Nr. Ore practică 560 ore TEMATICA Curs - Tehnicile de bază de chirurgie laparoscopică = 4 luniI. Echipamentul pentru chirurgie laparoscopică1. Sistemul de insuflare a cavității peritoneale și tehnicile alternative de creare a spațiului de lucru2. Sistemul de preluare, transmitere și înregistrare a imaginii3. Sistemul de irigație - aspirație4. Sistemul de electrochirurgie5. Pregătirea sălii de operație Instalarea, verificarea, funcționarea și întreținerea echipamentelor Defecțiuni posibile, incidente și accidenteII. Instrumentarul pentru chirurgie laparoscopică1. Instrumentarul standard pentru tehnicile de bază2. Instrumentar pentru situații speciale3. Utilizarea, întreținerea și sterilizarea instrumentarului laparoscopic. Defecțiuni posibile, incidente și accidenteIII. Principii de bază ale chirurgiei laparoscopice1. Criterii generale de opțiune pentru abordul laparoscopic, indicații și contraindicații2. Evaluarea preoperatorie a pacientului propus pentru chirurgie laparoscopică3. Particularitățile anesteziei pentru chirurgia laparoscopică și consecințele fiziopatologice ale insuflării peritoneale Incidente și accidente intraoperatorii specifice4. Evoluția și îngrijirile postoperatorii în chirurgia laparoscopică. Complicații postoperatorii specificeIV. Tehnici chirurgicale laparoscopice de bază1. Instituirea pneumoperitoneului2. Dispozitivul operator și plasarea trocarelor3. Utilizarea lanțului imagistic4. Utilizarea sistemului de electrochirurgie5. Utilizarea sistemului de irigație aspirație6. Incidente, accidente și complicații ale gesturilor de bază în chirurgia laparoscopică (insuflare, introducerea trocarelor, manevrarea camerei, utilizarea sistemului de electrochirurgie, irigație - aspirație)7. Explorarea laparoscopică generală a cavității peritoneale8. Visceroliza, explorarea pentru ascita și tehnici de biopsie laparoscopică9. Tehnici de ligaturi și sutura laparoscopică10. Tehnici de utilizarea a clipurilor hemostatice11. Tehnici de sutura mecanica aplicabile pentru chirurgia laparoscopică12. Extragerea pieselor operatorii și drenajul laparoscopicV. Explorarea laparoscopică a abdomenului acut chirurgical1. Indicații și contraindicații2. Abdomenul acut chirurgical3. Abdomenul acut netraumatic4. Gesturi terapeutice de baza în abdomenul acut chirurgical: suturi, hemostaza, lavaj și drenaj. Atitudinea în ulcerul perforatVI. Colecistectomia laparoscopică1. Indicații și contraindicații2. Tehnica operatorie standard3. Variante de tehnică operatorie4. Dificultăți, incidente și accidente intraoperatorii5. Criterii de conversie la chirurgia deschisă6. Colangiografia intraoperatorie7. Evoluția, îngrijirile și complicațiile postoperatoriiVII. Apendicectomia laparoscopică1. Indicații și contraindicații2. Tehnica operatorie standard3. Variante de tehnica operatorie4. Dificultăți, incidente, și accidente intraoperatorii5. Criterii de conversie la chirurgia deschisă6. Evoluția, îngrijirile și complicațiile postoperatoriiVIII. Barem minimal de activități practice1. Asistarea la desfășurarea operațiilor laparoscopice în direct -102. Activitate ca instrumentar în echipa operatorie - 303. Mânuirea telescopului - 304. Ajutor în echipa operatorie - 305. Intervenții efectuate ca prim operator: explorări, (5 op.), Colecistectomii (5 op.), apendicectomii (10 op.).IX. Evaluare finală a stagiului de pregătire teoretică și practică Posibilități:– Teste cu răspunsuri multiple– Examen oral– Testare practică a gesturilor de bază utilizând un pelvitrainer/simulator– Apreciere întocmită de instructor/tutorele de practică Obiective educaționale: aprofundarea noțiunilor teoretice în chirurgia laparoscopică - tehnici de bază Rezultate așteptate: deprinderea cunoștințelor și abilităților necesare în realizarea tehnicilor laparoscopice de bază Aplicații practice - realizarea intervențiilor chirurgicale enumerate mai sus
Modulul XVI anul V
CHIRURGIE PEDIATRICĂ 2 LUNI
Nr. Ore curs 26 ore
Nr. Ore practică 240 ore TEMATICAa/ CURS = 26 ore Patologia diverticulului Meckel 2 Invaginația intestinală 2 Apendicita acută 2 Peritonitele acute 2 Hemoragii digestive superioare 2 Rupturile traumatice ale organelor cavitare abdominal 4 Rupturile traumatice ale organelor parenchimatoase abdominale 4 Rupturile de rinichi 2 Sindromul scrotal acut 2 Traumatismele toracelui 2 Hernia ombilicală și inghinală 2b/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Sondaj nazo-gastric ....... 6– Tușeu rectal .............. 4– Evaluare politraumatism ... 4c/ OPERAȚII– Participare ca ajutor Pleurotomia ........................ 1 Apendicectomia ..................... 2 Corectarea prolapsului anorectal ... 1 Hepatorafia ........................ 1 Splenectomia/Splenorafia ........... 1 Cura herniei ombilicale ............ 1 Cura herniei inghinale ............. 1 Torsiunea de testicul .............. 1 Obiective educaționale cunoașterea noțiunilor elementare în patologia chirurgiei pediatrice Competențe teoretice:– Principiile de abordare a pacientului chirurgical de vârstă pediatrică– Particularități ale evoluției postoperatorii la copil– Familiarizarea cu malformațiile congenitale; cunoașterea momentului operator, a intervențiilor etapizate Competențe practice:– Intervențiile chirurgicale + Urmărirea postoperatorie la copil + REPARTIZAREA MODULELOR / STAGIILOR PE AN DE PREGĂTIRE
CHIRURGIE GENERALĂ
6 ANI Anul I : - Chirurgie generală - 11luni 1/2– Bioetica - 1/2 lună Anul II : - ATI 2 luni– Traumatologie - 2 luni– Chirurgie vasculară - 2 luni– Chirurgie plastică - 2 luni– Ultrasonografie generală diagnostică - 1 lună– Neurochirurgie - 1 lună V– Endoscopie digestivă diagnostică - 1 1/2luni Anul III: - Chirurgie toracică - 2 luni– Chirurgie urologică - 2 luni– Chirurgie oncologică - 6 luni– Chirurgie ginecologică - 2 luni Anul IV:– Chirurgie de urgență - 8 luni– Chirurgie laparoscopică - 4 luni Anul V: - Chirurgie pediatrică - 2luni– Chirurgie generală - 10 luni Anul VI: - Chirurgie generală - 12 luni OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE1. De a armoniza programul de pregătire în chirurgia generală din România cu cel din țările europene și Uniunea Europeană a Specialităților Medicale - UEMS2. Competențele de specialitate includ: capacitatea de a oferi consultații de specialitate; capacitatea de a conduce un serviciu de chirurgie generală (ambulator/unite cu paturi) într-o clinică, spital sau serviciu privat; capacitatea de a oferi educație de chirurgie generală studenților, rezidenților sau pacienților. Obiectivele pregătirii: La completarea stagiilor din curricula, medicul rezident trebuie să dobândească noțiuni practice și teoretice specifice specialității:I. Începerea pregătirii în specialitate1. Conținutul pregătirii profesionale și rezultatele așteptate Competențe pentru admiterea în programul de pregătire în specialitate– Pentru a fi eligibil, medicul trebuie să fie acreditat ca doctor-medic, de o instituție de pregătire acreditată la nivel internațional (IMED- internațional Medical Education Directory). După absolvirea studiilor universitare va debuta pregătirea în specialitate.– După admiterea în programul de pregătire în specialitate, rezidentul trebuie să dobândească suficiente informații teoretice, abilități practice și competențe generale care să îi permită activitatea medicală de sine stătătoare.– Acest document promovează standardele înalte pentru pacienții cu afecțiuni care circumscriu sfera de interes a Chirurgiei Generale din UE, stabilind cerințele minime necesare efectuării specialității oriunde în Europa. Considerăm că decidenții au obligația de a stabili un număr de locuri de admitere în rezidențiat pentru specialitatea Chirurgie Generală la propunerea comisiei consultative Chirurgie Generală. Stabilirea numărului de locuri după această procedură va permite evoluția previzibilă a dimensiunii specialității în acord cu cererea existentă pe piața muncii.A. Cunoștințe teoretice și clinice Baza de cunoștințe medicale și a aptitudinilor clinice esențiale practicii în domeniu Noțiuni de științe fundamentale:– Anatomia– Alte științe relevante (farmacologie, histopatologie, fiziologie, biomecanica)– Genetica și embriologie relevantă în malformațiile congenitale– Anatomie clinică– Noțiuni de fiziologie și biochimie aplicată (inclusiv principii de echilibru acido-bazic și nutriție)– Fiziopatologie: principii de imunologie și microbiologie– Farmacologie: indicații terapeutice, reacții adverse ale medicamentelor utilizate frecvent în perioada postoperatorie– Noțiuni de biostatistică și epidemiologie relevante în Chirurgia GeneralăB. Tematica de pregătire în specialitate în toate țările UEMS (silabusul) Listarea temelor necesare compentenței profesionale de bază sunt detaliate mai jos. În cazul în care pe perioada de formare profesională, rezidentul întâlnește situații adiționale, se încurajează notarea acestora în logbook. Pentru a garanta standardele comune de calitate în specialitate, curricula trebuie să acopere majoritatea tematicii. Dovezi ale parcurgerii trebuiesc documentate în portfolio-ul rezidentului. Cunoștințe teoretice Fiecare centru de pregătire trebuie să asigure ore dedicate învățământului și sau întâlniri regulate, săptămânale dedicate tematicii de specialitate. Rezidenții au obligația de a participa la congrese și conferințe de specialitate internaționale sau naționale.2. Aptitudini profesionale și atitudine– Aptitudini de comunicare și comportamentale: Contactul clinic cu pacientul (abilitatea de a efectua anamneza, examenul clinic general și local)– Aptitudini de comunicare: se urmărește capacitatea de a informa pacienții sau cadre medicale referitor la diagnosticul stabilit, indicațiile chirurgicale, riscurile și complicațiile aferente procedurii, rezultate pe termen imediat, mediu și lung; capacitatea de a comunica eficient în situații limită (pacienți cu stare generală extrem de gravă); capacitatea de a comunica eficient cu diferite culturi ( prin intermediul unui interpret)– Munca în echipă: abordarea interdisciplinară a cazurilor complexe, referirea pacienților cu afecțiuni specifice în centre de excelență3. Aptitudini practice și clinice Pregătirea clinică trebuie să se desfășoare pe parcursul a 5 zile/săptămână sub observație directă. Pentru cei cu program de pregătire part-time, trebuie documentată echivalența unui stagiu full-time. Coordonatorii trebuie să se asigure de abilitatea rezidentului de a efectua independent toate procedurile documentate.3. Management– Dobândirea aptitudinilor de management eficient al unei secții de Chirurgie Generală– Înțelegerea aspectelor socio-economice și juridice ale profesiei4. Aptitudini didactice și științifice (abilitatea de a forma personalul medical și cel mediu, participarea la cursuri de formare profesională; capacitatea de analiză a datelor medicale în contextul elaborării unor lucrări științifice). Participarea la cursuri de formare profesională/ congrese se realizează prin concediu de formare profesionale conform Codului Muncii Legea 53/2003 actualizată prin Legea 283/ 2022 - art. 154-1585. Capacitatea de autoevaluare Accesul în programul de pregătire este conform prevederilor legale naționale în vigoare. Procedura de selecție este non - discriminatorie, transparent.Durata de pregătire: 6 Ani Se consideră obligatorie efectuarea inițială a unui an de pregătire în chirurgie generală, an urmat de examen obligatoriu teoretic și practic. Nota se înscrie în carnetul de rezident. În cazul nepromovării acestui examen este posibilă reexaminarea după încă un an. În cazul nepromovării acestui examen rezidentul nu se poate înscrie la examenul de medic specialist. Pe parcursul următorilor ani, rezidenții vor parcurge progresiv curricula dobândind noțiuni și abilități specifice. Se va încuraja pe parcursul programului de formare participarea activă la programe structurate de prezentări de cazuri, review-uri ale literaturii de specialitate, seminarii, studii clinice sau cercetare științifică. Dacă situația locală o permite, aceste eforturi extracurriculare pot fi echivalate cu concediu de formare profesională. Cerințe minime Programul de pregătire în specialitate trebuie să expună rezidentul unui număr ridicat și divers de pacienți și proceduri, de complexitate variabilă. Rezidenții aflați în formare trebuie să își demonstreze competent într-un număr variabil de arii. Coordonatorul de rezidențiat este responsabil de evaluarea gradului de competență. Activitatea practică dobândită pe parcursul orelor de activitate practică, va fi efectuată sub stricta observație a coordonatorului, iar procedurile efectuate, vor fi completate de către medicul rezident în log-book, fiind contraparafate de medicul coordonator. Pentru a asigura corectitudinea completării log-book-ului se vor nota: data intervenției și semnătura medicul coordonator. Referitor la modalitatea de cuantificare a aptitudinilor practice se va aplica următorul model: Se va considera următorul sistem de evaluare al competentei pentru fiecare procedură:1. Participare ca Observator (O)2. Efectuează procedura ca Operator secundar (OS)3. Efectuează procedura ca Operator primar asistat (OPA) Se urmărește ca în perioada de formare profesională, rezidentul să fie observator/ajutor pentru proceduri înalt specializate cu grad ridicat de complexitate/risc; să fie ajutor pentru proceduri de dificultate medie, operator asistat pentru proceduri comune, și operator asistat, cu controlul complicațiilor comune pentru proceduri minore descrise pe larg Logbook. Competențele adiționale trebuiesc documentate deasemenea: gărzile voluntare, activitatea ca promotor al sănătății, participarea la cursuri de microchirurgie, prezentările la congrese și conferințe. Pregătirile dobândite în afara programului oficial de pregătire nu pot fi luate în calcul pentru examenul de specialitate. Pentru a dobândi titlul de medic specialist, rezidentul trebuie să dovedească un nivel de competență suficient de ridicat încât să ofere asistență medicală atât pacienților acuți cât și cronici. Nivelul de performanță este stabilit la nivel național, dar ghidul sus menționat descrie cerințele de bază pentru un Chirurg în Specialitate. Monitorizare și examinare Fiecare țara este încurajată să stabilească propriul sistem de evaluare. Progresiv, se va ajunge la un sistem de evaluare comun pentru țările membre UEMS care să stabilească eligibilitatea rezidentului ca medic specialist european în specialitate. Rezidenții vor fi îndrumați la diferite niveluri. Activitatea clinică a acestuia va fi supravegheată de un medic îndrumător. Îndrumătorul este responsabil de supravegherea rezidentului, formarea lui profesională și oferirea feedback-ului referitor la performanțele clinice și teoretice. Toate programele de pregătire în specialitate Chirurgie Generală se vor desfășura sub supravegherea unui coordonator de rezidențiat. Rezidentul se va întâlni cu acesta la 6 luni, pentru a discuta progresele făcute și greutățile întâmpinate pe perioada de pregătire. Rezidentul trebuie să ofere informații despre evoluția lui profesională, să prezinte pe baza documentelor care să reflecte evoluția lor teoretică și practică. Scopul acestei întâlniri este unul constructiv, de a ajuta rezidentul să promoveze examenul de specialitate; acestea nu sunt relevante în procesul de evaluare. Evaluarea competentelor practice poate fi făcută fie prin observație clinică, prin rezultatele obținute la laboratorul de medicină experimentală sau prin folosirea simulatoarelor dacă acestea există. Planul de evaluare trebuie să fie format din tipuri diferite de examinări, care să se suprapună în timp, reflectând nivelul de cunoștințe clinice și teoretice ale rezidentului. Tipuri de examinări posibile :– Test de observație directă a competențelor procedurale (ODCP)– Mini examinare clinică (Mini ExC)– Examinare clinică structurată pe obiectiv (ExCSO)– Evaluarea structurată pe obiectiv a abilităților tehnice– Evaluarea comportamentului în calitate de medic curant de către pacienții de care rezidentul s-a ocupat direct– Log-book-ul de proceduri– Evaluarea comportamentului prin feedback multi-sursa: de efectuat în primul an sau primii doi ani de pregătire în specialitate astfel: rezidentul este evaluat din punct de vedere al comportamentului afișat de toți membrii centrului. Acesta poate fi repetat dacă rezultatele sunt nesatisfăcătoare. Doar rezidenții care vor îndeplini calificativul satisfăcător vor fi eligibili pentru susținerea examenului de specialitate. După parcurgerea perioadei de pregătire în specialitate, rezidentul devine eligibil pentru susținerea examenului de specialitate pentru evaluare a cunoștințelor teoretice. Această examinare parcurge prin sondaj tematica de interes al specialității, referitoare la practica clinică și științifică (diagnostic, investigații, tratament) În cazul nepromovării acestei examinări, rezidentul se poate înscrie pentru reexaminare. Rezidenții trebuie să acumuleze cunoștințe teoretice și practice în toate domeniile detaliate în silabus. Experiența operatorie va fi documentată în logbook, conform modelului standard elaborat. Toate procedurile notate în logbook trebuie contraparafate de coordonatorul de rezidențiat. Cunoștințele teoretice vor fi evaluate prin examene anuale/de sfârșit de stagiu etc, iar aptitudinile practice pe baza logbookului. Responsabilitate Responsabilitatea pentru conducerea programului de pregătire revine coordonatorului și a instituției în care se desfășoară rezidențiatul. Îndrumătorul este direct responsabil în fața coordonatorului pentru pregătirea rezidenților. La momentul actual, sunt permise individualizări legate de competențele dobândite în perioada de formare profesională, în funcție de dispozițiile comisiilor naționale de specialitate. UEMS susține implementarea noțiunilor la nivel național, care să corespundă pretențiilor internaționale. Asigurarea calității Autoritățile naționale de monitorizare și instituțiile responsabile de învățământul postuniversitar vor realiza periodic inspecții, evaluări pentru verificarea implementării corecte a curiculei. Instituțiile de pregătire Pregătirea în specialitate trebuie desfășurată într-o instituție/ grup de instituții, de preferat o clinică universitară sau o clinică în parteneriat cu universitatea, ce pot acoperi o gamă cât mai largă a curiculei. Aceste instituții partenere trebuiesc avizate de Comisia națională de monitorizare și permit pregătirea pe o perioadă de maxim un an. Centrele de pregătire trebuie să îndeplinească următoarele condiții pentru a fi eligibile: logistica necesară internării pacientului, de asigurare a tratamentului în regim ambulator, care să aibă în componență cel puțin 3 medici specialiști/primari. Centrul trebuie să asigure specialități chirurgicale înrudite, astfel încât să permită medicului rezident deprinderea tratamentului multidisciplinar al pacienților. Consulturile de specialitate și cazurile tratate trebuie să cuprindă o patologie variată, iar tratamentul chirurgical să fie efectuat la standarde ridicate, încât să ofere posibilitatea îndeplinirii obiectivelor 3 și/sau 4. Adițional, este de preferat ca centrele de pregătire să aibă logistica necesară educației medicale continue, accesul informatic la baze de date naționale și internaționale, laboratoare dedicate activităților practice. Deoarece un singur centru de pregătire nu poate acoperi toate aspectele curiculei, este încurajată colaborarea prin acorduri între centrele de pregătire la nivel național, care să asigure rotația medicilor rezidenți între varii centre pentru parcurgerea cât mai completă a curiculei. Considerăm ca pregătirea medicilor rezidenți e necesar să se desfășoare conform unor criterii, standarde de referință și indicatori de performanță care vor trebui demonstrate de unitățile de învățământ superior acreditate pentru desfășurarea acestui tip de activitate, garantând astfel calitatea produsului finit, a nivelului de competent al medicului specialist. Considerăm de asemeni că acreditarea unităților de învățământ superior pentru desfășurarea acestui tip de activitate postuniversitară, specifică domeniului medicină, trebuie să se desfășoare într-un viitor cât mai apropiat conform metodologiei stabilite de ARACIS, care va permite evaluarea periodică conform unor criterii, standarde și indici de performanță agreate de Ministerul Educației și Ministerul Sănătății, care vor aproba prin Hotărâre de Guvern lista unităților ce pot fi acreditate conform propunerii ARACIS. Asigurarea calității Instituțiile responsabile de programele de pregătire trebuie să aibă un sistem intern de audit/asigurare a calității, sisteme de raportare a mortalității și morbidității, raportare a accidentelor și incidentelor, a infecțiilor nosocomiale. Acestea vor fi evaluate de către comisia de specialitate într-o manieră structurată. Coordonatorul programului de pregătire Coordonatorul programului de pregătire în specialitate trebuie să fie cadru universitar, cu minim 5 ani de pregătire în specialitate, aprobat de Rectorul Universității de Medicină la propunerea Senatului Universitar conform Legii învățământului superior nr 199/2023, unde rezidentul își desfășoară pregătirea. Toți membrii implicați în programul de pregătire în rezidențiat trebuie să presteze activitate clinică operatorie. În programul de pregătire în specialitate pot fi implicați colaboratori, cu condiția ca aceștia să fie activi profesional, acreditați de comisia de specialitate, de preferință cadre universitare. Raportul optim rămâne a fi stabilit de fiecare centru în parte, în funcție de numărul rezidenților și a colaboratorilor disponibili, cu condiția ca acesta să nu fie mai mic de 1:1. Calități ale îndrumătorilor1. Recunoașterea ca îndrumătora. Calificare necesară și experiența Îndrumătorul trebuie să fie un medic cu drept de liberă practică în specialitatea Chirurgie Generală, cu minim 5 ani vechime în specialitate. Îndrumătorii trebuie să îndeplinească criteriile necesare, în conformitate cu normele naționale. Coordonatorul de rezidențiat trebuie să îndeplinească calitățile necesare îndrumătorilor, să aibă o experiență considerabilă în specialitate și în învățământ. Atât îndrumătorii cât și coordonatorul de program trebuie să fie activi în practica clinică și afiliați unui centru de învățământ. Aceștia vor fi numiți inițial pe o perioadă de 5 ani, urmând a fi reevaluați/reangajați după expirarea duratei contractuale. Recunoașterea în UE a competenței de coordonator de program / îndrumător este reglementată de directiva 2005/36/EC, paragraful C2/20b. Competențe de bază pentru îndrumători Un îndrumător trebuie să fie:– Familiar cu noțiunile de bază în specialitate– Experimentat în activități didactice– Capabil să identifice nevoile educaționale ale candidaților și să îi susțină pentru îndeplinirea scopurilor lor de pregătire în specialitate– Instruit în aplicarea principiilor și a practicii medicale curente– Îndrumătorii trebuie să participe ca lectori la cursuri sau conferințe de specialitate, ca și confirmare a educației medicale continue2. Managementul calității pentru îndrumători Managementul calității pentru îndrumători trebuie efectuat de către Prorectorul Științific. Se dorește elaborarea unor contracte de muncă particulare pentru coordonatorii programelor de pregătire în specialitate, care să le permită asigurarea resurselor temporale pentru activitate didactică Este recomandat ca fiecare îndrumător să lucreze cu maxim 2 rezidenți. Numărul acestora va determina cantitatea timpului necesar formării profesionale. Îndrumătorii vor colabora cu coordonatorul de program și instituția în care se desfășoară programul de pregătire pentru a asigura nivelul optim de pregătire. Evaluarea de la candidat este esențială. Activitatea didactică va fi evaluată anual. Suportul educațional pentru îndrumători și coordonator trebuie asigurat de către departament și sau instituția care îi angajează. Medicii aflați în programul de pregătire Obiectivele profesionale: se urmărește expunerea la un număr cât mai mare de proceduri, cu grad ridicat de diversitate și dificultate variabilă, conformă cu nivelul de pregătire teoretică și practică, încât la finalizarea programului de studiu, medicul rezident să fie capabil să realizeze fără supraveghere, în condiții de securitate, un număr cât mai mare de proceduri enunțate în log-book. Atribuția completării lok-book-ului este a medicului aflat în pregătire, cât și participarea la congrese și conferințe de specialitate, programe de cercetare științifică, pregătire teoretică adițională. Este obligatorie deprinderea pe perioada programului de pregătire a noțiunilor lingvistice necesare comunicării eficiente cu pacienții, capacitatea de lectură și sinteză a informațiilor teoretice din sfera specialității, comunicarea cu colegi străini. Relația coordonator-rezident La începutul programului de pregătire în rezidențiat va avea loc o primă întâlnire între coordonatorul de program și medicii aflați în pregătire. Scopul acestei prime întâlniri este stabilirea programei de parcurs, adaptată constant la nevoile individuale. Evaluările anuale sunt obligatorii, acestea fiind esențiale în stabilirea evoluției profesionale atât din punct de vedere teoretic cât și practic, stabilirea eventualelor probleme apărute în procesul de formare profesională. Cerințe centre de pregătire în rezidențiat Instituțiile clinice ce oferă programe de pregătire în rezidențiat în specialitatea Chirurgie Generală trebuie să fie afiliate, fie direct fie prin îndrumători/coordonatori ai unei școli medicale recunoscute de către Ministerul Sănătății Publice și Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului. Pentru rezidenții care efectuează stagii de pregătire în UE instituțiile clinice trebuie să îndeplinească criteriile directivei 2005/36/EC.1. Procesul de recunoaștere ca centru de pregătirea. Personal, activități clinice Centrul de pregătire reprezintă o instituție sau un număr de instituții în care rezidenții au posibilitatea de a-și dezvolta competențele în specialitate. Pot fi incluse și centre monodisciplinare, cu patologie restrânsă. Prin urmare, pregătirea în specialitate poate fi efectuată fie într-un centru universitar, multidisciplinar, sau în mai multe centre, astfel încât să poată asigura parcurgerea curriculei. Rezidentul va fi îndrumat de un medic specialist/primar, cu activitate clinică vastă, din varii subspecializări ale chirurgiei generale, direct responsabil de managementul pacienților. Într-un centru de pregătire vor fi mai mulți îndrumători, astfel încât să existe în permanență un supraveghetor pentru rezidenți. Ca parte esențială a programului de pregătire, rezidentul trebuie să fie implicat în tratamentul direct al urgențelor cât și al pacienților cronici, și în managementul pacienților noi, a urmăriri pre-, intra- și postoperatorii al acestora. Rezidentul trebuie să aibă o răspundere progresiv crescută în raport cu gradul de competență profesională, trebuie să identifice și să poată manageria eficient pacienți cu antecedente personale patologice ce intră în competența altor specialități medico-chirurgicale. Sunt încurajate întâlniri multidisciplinare pentru dezbaterea cazurilor complexe. Dobândirea competențelor minime interdisiciplinare din specialități înrudite vor fi dobândite în perioada inițială, pe perioada desfășurării trunchiului comun. Într-un centru de pregătire trebuie să existe un număr vast de servicii clinice, care să asigure parcurgerea curriculei, cât și un număr de îndrumători care să permită supravegherea constantă a rezidentului. Se consideră optimă rotația rezidentului la un număr cât mai mare de îndrumători, la intervale prestabilite, încât rezidentul să beneficieze de competențele profesionale ale mai multor îndrumători. Pentru îndeplinirea standardelor profesionale, rezidentul poate să lucreze cu mai mulți îndrumători, dar este de dorit să mențină același coordonator. Recunoașterea centrelor de pregătire la nivel internațional, european, se face prin respectarea metodologiei UEMS.b. Echipament, cazare Un centru de pregătire trebuie să ofere resurse materiale (aparatură performantă), necesară bunei desfășurări a activității. Rezidenții trebuie să aibă acces la baze internaționale de date, la biblioteca informatică, la laboratoare experimentale. Pentru rezidenții care sunt nevoiți să se relocheze pe perioada de desfășurare a programului de pregătire, se recomandă asigurarea unor variante de acomodare. Toți rezidenții trebuie să aibă oportunitatea de a participa la programe de cercetare clinică și la audit.2. Managementul calității în centrele de pregătire Centrele de pregătire trebuie să se supună unui audit extern la intervale regulate. Criteriile de management al calității relevante în centrele de pregătire sunt:– Acreditarea: centrele trebuie să fie acreditate de comisiile naționale de specialitate.– Structura: asigurarea unei structuri la nivelul resurselor umane care să permită prioritizarea învățământului– Planificarea resurselor umane: la nivelul fiecărei instituții trebuie să existe un coordonator global al activităților didactice, trebuie asigurată minim o zi per săptămână lucrătoare pentru interacțiunea cu candidații– Rapoarte: publicarea rapoartelor anuale despre evoluția programelor de pregătire– Audit extern: se recomandă numirea la nivel instituțional al unui coordonator care să alinieze constant activitatea clinică la directive, norme de funcționare și ghidurile în vigoare.– Transparența programelor de pregătire: se recomandă elaborarea programelor proprii de pregătire în specialitate, în conformitate cu normele legale în vigoare, aliniate la standardele UE, care să fie făcute public.– Cadrul de aprobare: trebuie menționat de la debutul programului de pregătire cine este responsabil de evaluarea progreselor, persoana care permite totodată și atribuirea de noi responsabilități rezidentului. Efectuarea stagiilor de pregătire în țări partenere UEMS Având în vedere tendințele actuale de armonizare a curiculelor la nivel European, se consideră oportun schimbul de experiență cu centre de pregătire acreditate de către UEMS, cu condiția ca acestea să respecte cerințele MS pentru echivalare a studiilor. Tematica de curs, corespunde silabului, tematica comună pentru pregătirea în specialitate în țările UEMS (anexa 1) Pentru asigurarea evoluției profesionale, lineare, se dispune adaptarea tematicii de curs la nivelul de cunoștințe de specialitate conforme anului de studiu. Obiective educaționale: abilitatea de a efectua examenul local și general și de a completa corect foaia de observație a pacienților și a monitorizării postoperatorii, stăpânirea noțiunilor de bază din domeniul chirurgiei generale și al managementului chirurgical al patologiei posttraumatice, deprinderea gesturilor chirurgicale de bază, specifice chirurgiei generale, abilitatea de de participa la intervenții chirurgicale de complexitate minimă neasistat și la intervenții de complexitate medie/ mare. Abilitate de a diagnostica și trata corect afecțiunile principale responsabile de prezentările în ambulator ale chirurgiei generale. Rezultate așteptate : Teoretic: parcurgerea tematicii de curs, cu prezența documentată la minim 75% din cursuri, participarea activă la orele de curs, promovarea a unui test cu nota minimă 7; participarea la 1 curs de educație medicală continuă/an; publicarea a minim 1 articol /prezentare științifică în calitate de coautor, participarea în calitate de membru într-un proiect de cercetare științifică. Practica : conform log-book -ului Examenul de medic specialist Rezidenții vor fi eligibili pentru admiterea la examenul de specialitate după parcurgerea curriculei de pregătire în specialitate, criteriile sine qua non fiind reprezentate de promovarea examinărilor bianuale pe perioada pregătirii, de completarea log-book-ului atașat în calitate de operator primar asistat sau operator secundar sau observator cu minim 500 proceduri care să acopere 75% din ariile silabusului. Prezentarea unei adeverințe scrise pentru efectuarea manevrelor obligatorii conform modului de endoscopie digestive. Organizarea examenului de specialitate: Examenul de specialitate este un examen național, susținut anual. Comisia de examen va fi formată dintr-un număr impar de coordonatori de rezidențiat, de la nivel național, numiți prin tragere la sorți, cu excepția președintelui de comisie care va fi numit de către Ministerul Sănătății. Această omisie formulează subiectele pentru examenul scris. Proba clinică și proba operatorie se desfășoară în centrele universitare la care este înscris candidatul. Probe de evaluare, specifice programului de pregătire în specialitate sunt:– Proba scrisă: eliminatorie la nota sub 7. Candidații vor răspunde în scris la 10 subiecte teoretice elaborate de comisia de examen din sillabus– Examen clinic: va fi desfășurat pentru un caz clinic per candidat. În urma examenului clinic general și local, candidatul va prezenta comisiei de examen datele semnificative pentru patologia actuală, diagnosticul și conduita terapeutică. Pentru promovare este obligatorie obținerea notei 7.– Proba de abilități/manualitate sau Proba operatorie. Proba operatorie se va susține la Institutul Național de Medicină Legală, sau echivalentul acestuia / sau în sala de operații a centrului în care se susține examenul de medic specialist supravegheat de către medicul curant. Pentru promovare este necesară obținerea notei minime de 7. Tematica de examen se suprapune silabusului (anexa 1) Baremul de manevre, tehnici și abilități practice: se va avea în vedere evaluarea coordonatorului programului de pregătire în rezidențiat în centrul în care a absolvit rezidentul. Baremul minim constă în parcurgerea a 75% din tematica log-book-ului și completarea acestuia în calitate de ajutor sau operator asistat a 500 proceduri. Drepturile și obligațiile medicului specialist în Chirurgie Generală Competența profesională intrinsecă specialității (urmare a promovării examenului de medic specialist (standard profesional). În urma promovării examenului de specialitate, rezidentul va dobândi dreptul de liberă practică în specialitatea Chirurgie Generală. Acesta acreditează medicul specialist să efectueze în calitate de operator primar toate procedurile menționate în log-book-ul de pregătire în specialitate cât și proceduri adiționale, specifice, din aria specialității. Conform UEMS, medicul specialist în Chirurgie Generală trebuie să întrunească următoarele calități intrinseci: Calitățile unui medic specialist în specialitate Chirurgie Generală sunt:– Să fie un specialist pluripotent– Să fie capabil să efectueze anamneza, examenul clinic, planul de management și de urmărire al pacienților cu afecțiuni comune din sfera de interes a specialității– Să comunice eficient cu pacienții, cu aparținătorii și cu colegii– Să ofere servicii medicale bazate pe dovezi– Să practice medicina cu raport cost eficiență optim– Să înțeleagă gradul de risc pe care și-l asumă în calitate de medic curant– Să fie la curent cu dezvoltarea în domeniul specialității– Să aibă calități de leadership, să fie capabili ă acționeze atât ca șef cât și ca membru al unei echipe multidisciplinare– Să demonstreze capacitatea de învățare– Să promoveze sănătatea individului, comunității și populațiilor– Să înțeleagă noțiunile relevante de Sănătate publică cu răsunet în specialitatea lor– Să învețe și să susțină viitori rezidenții– Să fie devotați sănătății individuale și sociale prin practica medicală etica, respectarea reglementărilor legale și atingerea unor standarde morale și clinice înalte– Să dețină documente care să ateste calitățile sus menționate, mai ales dacă aceștia doresc să obțină un post într-o alta țară decât cea în care s-au pregătit. Medicul specialist își poate declina competența în cazuri subacute sau cronice din aria specialității, fără să fie sancționat, având obligația de a direcționa pacientul către unul dintre colegii de specialitate. În același timp, se consideră obligatorie inițierea de către acesta tratamentului medico- chirurgical de urgență în cazurile ce prezintă urgență amenințătoare de viață sau potențial invalidante. Obligații– Etice: Deși activitatea profesională prezintă variații în fiecare țară, acesta se supune unor legislații comune, și anume tratatele internaționale, Declarația ONU a drepturilor omului și Codului internațional de etică medicală. Deontologice: conform ghidurilor de bună practică medicală în specialitate stabilite la nivel național. Un medic specialist în Chirurgie Generală recunoscut în UE trebuie să fie la curent cu principiile de cercetare științifică, principii și metodologia cercetării științifice, principii ale cercetării clinice, medicina bazată pe dovezi, analiza datelor și biostatistica, tehnici de laborator , bazele etice ale cercetării clinice și fundamentale.– Un medic specialist în Chirurgie Generală trebuie să demonstreze un comportament etic, respectând ghidurile de bună practică valabile la nivel național, confirmate de certificatul de bună practică medicală– Profesionale: UEMS definește competența profesională astfel: "utilizarea habituală și judicioasă a comunicării, cunoștințelor, aptitudinilor practice, a raționamentului clinic, a emoțiilor , valorilor și a reflectării acestor valori în practica curentă cu scopul de a servi beneficiului individual și al comunității. Care sunt modulele de pregătire, similar unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate în urma obținerii titlului de medic specialist :– laparoscopie nivel I– endoscopie digestivă diagnostică– chirurgie oncologică Domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentara (atestate de pregătire complementara existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist:– Ecografie generală– Endoscopie digestivă intervențională– Laparoscopie nivel II– Managementul serviciilor de sănătate publică
PRIN ACESTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII
Prof. Dr. Silviu Constantinoiu
Secretar Comisie
SL Dr. Cristian Iorga + Anexa nr. 1
Tematica de pregătire în specialitatea Chirurgie Generală
Silabusul
Tematica de pregătire în specialitatea Chirurgie GeneralăI. Subiecte de anatomie chirurgicală1. Anatomia tiroidei (1, pag.336-340)2. Anatomia sânului (1, pag.342-350)3. Anatomia axilei (2, pag.154-159)4. Anatomia topografică a peretelui toracic (2, pag.77-81)5. Anatomia plămânilor și pleurei (3, pag.25-44)6. Anatomia mediastinului (3, pag.45-50)7. Anatomia peretelui abdominal (4, pag.132-137)8. Puncte slabe ale peretelui abdominal (4, pag.137-142)9. Anatomia chirurgicală a esofagului (1, pag.55-63)10. Anatomia diafragmei (4, pag.50-52)11. Anatomia stomacului (5, pag.48-62)12. Anatomia ficatului (5, pag.124-144)13. Anatomia căilor biliare extrahepatice (5, pag.145-154)14. Anatomia splinei (5, pag.169-180)15. Anatomia sistemului port hepatic (5, pag.181-187)16. Anatomia pancreasului (5, pag.155-168)17. Anatomia duodenului (5, pag.64-70)18. Anatomia intestinului subțire (5, pag.71-81)19. Anatomia intestinului gros (5, pag.82-109)20. Anatomia chirurgicală a rectului (5, pag.110-119)21. Anatomia perineului (4, pag.142-146)22. Anatomia rinichilor (1, pag.220-234)23. Anatomia căilor excretoare ale urinii (1, pag.235-240)24. Anatomia vezicii urinare (1, pag.240-250)25. Anatomia uterului și anexelor (1, pag.300 - 328)26. Anatomia sistemului arterial al membrului superior (6, pag.52-62)27. Anatomia sistemului arterial al membrului inferior (6, pag.189-205)28. Anatomia sistemului venos superficial și profund al membrului inferior (6, pag.206-211) Bibliografie1. Victor Papilian - Anatomia omului - Volumul 2 - Splanhnologia - Ediția VI - Editura Didactică și pedagogică București, 19822. Viorel Ranga - Anatomia omului - Volumul I - 1.Pereții trunchiului - Institutul de medicină și farmacie București, catedra de anatomie - 1979/19803. Viorel Ranga - Anatomia omului - Numărul 6 - Viscerele Toracelui - Editura Cerma - București4. Viorel Ranga - Anatomia omului - Numărul 1 - Pereții trunchiului - Editura Cerma - București5. Viorel Ranga - Anatomia omului - Numărul 3 - Tubul digestiv abdominal și glandele anexe. Splina - Editura Cerma - București6. Viorel Ranga - Anatomia omului - Volumul I -2.Membrele -Institutul de medicină și farmacie București - Facultatea de medicină generală, catedra de anatomie - 1975II. Subiecte de patologie chirurgicală1. Nutriția pacientului chirurgical (pag. 52 - 60)2. Terapia cu lichide și electroliți a pacientului chirurgical (pag. 76 - 81)3. Screening-ul pentru cancer (pag. 297 - 300)4. Protocol pentru siguranța pacientului (pag. 379 - 395)5. Etica profesională (pag 1941-1946;pag.1949-1953)6. Traumatismele - principii generale (pag. 161 - 174 ;pag 193 - 194)7. Traumatisme cranio-encefalice acute (pag. 1715-1721)8. Leziunile traumatice ale toracelui (pag. 200 - 203)9. Leziunile traumatice abdominale (pag 203 - 214; pag.217-218)10. Infecțiile chirurgicale și folosirea adecvată a agenților antimicrobieni (pag. 135 - 157)11. Infecțiile mâinii (pag. 1809 - 1815)12. Șocul - Definiție, fiziopatologie, tipuri de șoc (pag. 111-112 ;pag.119-131)13. Arsuri și degerături (pag. 227 - 237;pag. 480 - 481)14. Evaluarea pacientului cu afecțiuni tiroidiene (pag. 1528-1530)15. Afecțiuni tiroidiene benigne (pag. 1530-1535)16. Boli tiroidiene maligne (pag. 1540 - 1551)17. Tiroiditele și nodulul tiroidian solitar (pag. 1535 - 1540)18. Afecțiuni inflamatorii și infecțioase ale sânului (pag. 506 - 507)19. Patologia benignă mamară (pag. 507 - 511)20. Factorii de risc, epidemiologia și histopatologia cancerului de sân (pag. 511-522)21. Stadializarea și terapia cancerului de sân (pag. 523 - 557)22. BRGE și esofagul Barret (pag. 964 - 980)23. Herniile hiatale gigante (pag. 980 - 983)24. Diverticulul Zenker și acalazia (pag. 988 - 991)25. Leziunea caustică a esofagului (pag. 1020 - 1023)26. Carcinomul esofagian (pag. 1003 - 1014)27. Boala ulceroasă peptică gastrică și duodenală (pag. 1053 - 1074)28. Neoplasmele gastrice (pag. 1074 -1087;pag.1091-1095)29. Hemoragiile digestive (pag. 1087 -1088)30. Litiaza biliară (pag.1317 - 1324)31. Tumorile maligne ale căilor biliare extrahepatice (pag. 1334 - 1338)32. Abcesele hepatice piogene și ameobiene (pag.1284 - 1285)33. Boala hidatică hepatică (pag. 1285 - 1286)34. Pancreatita acută (pag.1351 - 1361)35. Neoplasme pancreatice (pag. 1390 - 1444)36. Ocluziile intestinului subțire (pag. 1146 - 1153)37. Ischemia mezenterică (pag. 1167)38. Patologia chirurgicală a diverticulului Meckel (pag. 1163 - 1165)39. Tumorile intestinului subțire (pag. 1159 - 1162)40. Boala diverticulară a colonului (pag. 1201 - 1203)41. Bolile inflamatorii intestinale (pag. 1153 - 1157;pag. 1195 - 1201)42. Carcinom colo-rectal (pag. 1203 - 1216)43. Sepsisul ano-rectal și abcesul cripto-glandular (pag. 1227 - 1231)44. Hemoroizii și fisura anală (pag. 1222 - 1227)45. Apendicita acută (pag. 1243 - 1251;pag. 1256 - 1257)46. Neoplasmele apendicelui (pag. 1257 - 1259)47. Apendicita acută la copil (pag. 1632-1635)48. Indicațiile pentru splenectomie (pag. 1429 - 1439)49. Herniile peretelui abdominal (pag. 1454 - 1457 ; pag. 1495 - 1521)50. Hernia inghinală la copil (pag. 1634-1635)51. Litiaza renală (pag. 1666 - 1667)52. Hipertrofia benignă de prostată (pag. 1665 - 1666)53. Neoplasm ovarian, tubar și primar peritoneal (pag. 1701 - 1705)54. Leiomioamele uterine (pag. 1682 - 1683)55. Cancerul corpului uterin (pag. 1700 - 1701)56. Cancerul cervical (pag. 1698 - 1700)57. Boala ocluzivă arterială acută a membrelor inferioare (pag. 882 - 889)58. Varicele membrelor inferioare (pag. 929 - 930)59. Insuficiența venoasă cronică (pag. 930 - 934)60. Tromboembolia venoasă (pag. 918 - 928)61. Tromboflebita superficială (pag. 928 - 929)62. Colonoscopia diagnostică (pag. 1180-1181)63. Endoscopia digestivă diagnostică (pag.1050) Bibliografie unică SCHWARTZ - Principiile Chirurgiei - ediția a-X-a Editura ALL, 2019 ISBN: 978-606-587-305-6III. Subiecte de tehnici chirurgicale1. Ligatura înaltă și stripping-ul venei safene (1, pag.332-333)2. Tehnica suturilor vasculare (2, pag.59-66)3. Cura chirurgicală a herniei inghinale (1, pag.412-431)4. Cura chirurgicală a herniei femurale (1, pag.432-435)5. Cura chirurgicală a herniei ombilicale (1, pag.410-411)6. Cura chirurgicală a eventrațiilor (3,pag.64-78)7. Cura chirurgicală a eviscerațiilor (3, pag.79-83)8. Tiroidectomia subtotală (1, pag.364-371)9. Traheotomia (1, pag.374-375)10. Pleurotomia (2, pag.143-148)11. Intervenții la nivelul glandei mamare (biopsii, mastectomia simplă, mastectomia radicală modificată) (1, pag.396-401)12. Cura chirurgicală a bolii de reflux gastro-esofagian (1, pag.94-97)13. Gastrostomia (1, pag.30-33)14. Gastro-enteroanastomoza (1, pag.36-39)15. Rezecțiile gastrice pentru ulcer (1, pag.50-57)16. Gastrectomiile (subtotală, totală) (1, pag.58-93)17. Enterectomia (1, pag.102-109)18. Jejunostomia (1, pag.110-111)19. Ileostomia (1, pag.124-125)20. Excizia diverticulului Meckel (1, pag.114-115)21. Apendicectomia (1, pag.116-119)22. Colostomia (1, pag.126-131)23. Hemicolectomia dreapta (1, pag.132-135)24. Hemicolectomia stângă (1, pag.136-139)25. Colectomia totală (1, pag.152-161, 176-181)26. Operația Hartmann (3, pag.324-335)27. Rezecția rectală abdomino-perineală (1, pag.140-151)28. Rezecția anterioară a recto-sigmoidului (1, pag.162-175)29. Cura chirurgicală a hemoroizilor (1, pag.444-445)30. Cura chirurgicală a supurațiilor perianorectale (1, pag.446-451)31. Colecistectomia (1, pag.182-197)32. Coledocotomia și drenajul căii biliare principale (1, pag.198-201)33. Derivațiile bilio-digestive (1, pag.202-203, 208-209, 216-217)34. Excizia locală a tumorilor hepatice (1, pag. 220-221)35. Drenajul chistului și pseudochistului pancreatic (1, pag.234-239)36. Splenectomia (1, pag.284-287,292-293)37. Cistotomia (3, pag.644-650)38. Histerectomiile (1, pag.352-355)39. Salpingectomia (1, pag.356-357)40. Cura chirurgicală a hidrocelului (1, pag.436-437)41. Incizia și drenajul infecțiilor mâinii (1, pag.458-459)42. Amputația de gambă (3, pag.404-416)43. Amputația de coapsă (3, pag.417-433) Bibliografie1. Zollinger. Atlas de tehnici chirurgicale - Robert Zollinger Jr, Robert Zollinger Sr- Editura științelor medicale, București, 2007. ISBN: 978-973-865719-92. Chirurgie generală. Vademecum pentru examene și concursuri- Virgil Răzeșu- Editura Răzeșu, 2004. ISBN: 973-99066-6-43. Tehnici Chirurgicale - Eugen Târcoveanu- Editura Polirom, Iași, 2003. ISBN: 973-681-372-X + Anexa nr. 2
Logbook proceduri Modalitate de completare: Completarea logbook-ului intră în obligațiile rezidentului. Săptămânal acesta are obligația de a nota intervențiile la care a participat în calitate de observator/ajutor sau operator asistat, notând data și ora intervenției, CNP pacient, numărul foii de observație/prezentare, medicul curant primar/specialist. Fiecare procedură va fi parafată și semnată de medicul curant al pacientului pentru a fi luată în considerare pentru completarea log-book-ului. Având în vedere legislația în vigoare, care nu permite libera practică pe perioada rezidențiatului, rezidentul va nota în dreptul fiecărei proceduri calitatea deținută în operație :– Observator (O)– Operator secundar (OS)– Operator primar asistat (OPA) Documentele ce stau la baza completării logbook-ului vor fi păstrate de către rezident până la înscrierea la examenul de specialitate pentru verificare. Anual rezidentul va prezenta coordonatorului de rezidențiat situația log-bookului personal, raportând numărul de proceduri efectuate, eventualele probleme întâmpinate. Din considerente logice, susținem descărcarea log-book-ului de pe internet, în format Excel, pentru a facilita completarea acestuia în timp real și transmiterea datelor coordonatorului de rezidențiat. Anexăm log-book-ul în format electronic prezentei curicule. + Anexa nr. 3
COMPETENȚE DOBÂNDITE PE PERIOADA PREGĂTIRII ÎN SPECIALITATE
De completat de către responsabilul local al programului de PREGĂTIRE Nume Prenume rezident: Perioada acoperită de log-book: Centru de pregătire în specialitate: Coordonator Program pregătire în specialitate Semnătura :
| Slab | mediu | bun | foarte bun | excelent | ||
| Cunoștințe despre | Toată aria curriculară | |||||
| Competențe în | Consilierea pacienților | |||||
| Comunicarea cu pacienții și aparținătorii | ||||||
| Munca în echipă cu colegii și restul colectivului | ||||||
| Control al calității și management al riscului | ||||||
| Data | Locul | |
| Cursuri absolvite |
| Număr | ||
| Publicații | Prezentări de caz | |
| Articole în reviste(fără prezentări de caz) | ||
| Prezentări la manifestari științifice | Postere | |
| Prezentări orale | ||
| Prezentări susținute ca invitat | ||
| Chairman | ||
| Premii academic | ||
| Titluri științifice dobândite | D/N | |
| Doctor Medic | ||
| Doctor în Științe Medicale | ||
| Aptitudini | Slab | Necesită îmbunatațire | Mediu | Bun | Foarte bun |
| Maturitate profesională | |||||
| Capacitate tehnică | |||||
| Compatibilitate | |||||
| Administrație | |||||
| Punctualitate | |||||
| Industrie | |||||
| Dependența | |||||
| Receptiv la instrucție | |||||
| Activitate de studio | |||||
| Cercetare | |||||
| Publicații | |||||
| Cursuri, conferințe |
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR
Proiect modificat în conformitate cu recomandările UEMS menționate în Contractul "Twinning Light"
RO 2002/IB/OT-03 TL
RO 2002/000-586.03.01
Întocmit de
Prof. Dr. Alexandru BUCUR,
Președintele Comisiei de specialități medico-dentare a Ministerului Sănătății
Vicepreședinte al Colegiului Medicilor Dentiști din România și
Comisia de Chirurgie Oro-maxilo-facială a Colegiului Medicilor Dentiști din România:
1. (...) al oaselor craniului visceral, al glandelor salivare, articulației temporo-mandibulare, diformităților și malformațiilor cranio-faciale, plastia reconstructivă în sfera orală și maxilo-facială și tratamentul chirurgical al afecțiunilor dento-parodontale. Specialitatea cuprinde 2 părți:a. chirurgia orală, care se preocupă de studiul, prevenirea și tratamentul chirurgical al afecțiunilor dento-parodontale: ● chirurgia endodontică ● chirurgia preprotetică ● accidente de erupție ale dinților și incluziile dentare ● traumatisme dento-parodontale ● chirurgia parodontală ● inserarea implanturilor dentare și mărirea ofertei osoase.b. chirurgia maxilo-facială cuprinde patologia și tratamentul chirurgical al traumatismelor maxilo-mandibulare și ale părților moi cervico-faciale, infecții oro-maxilo-faciale, tumori benigne ale părților moi și osoase oro-maxilo-faciale, tumori maligne ale părților moi și osoase oro-maxilo-faciale, bolile glandelor salivare și ale articulației temporo-mandibulare, diformități și malformații congenitale ale feței și maxilarelor, durerea în sfera oro-maxilo-facială, plastia reconstructivă după defecte oro-maxilo-faciale, patologia sinusului maxilar de cauză dentară, procedee de terapie estetică cervico-facială etc.2. Durata: 5 ani (cu dublă licență: Medicină Generală/Medicină Dentară) În conformitate cu recomandările organismelor de specialitate ale Comunității Europene, specialiștii în chirurgia oro-maxilo-facială trebuie să posede o dublă licență, cea de absolvent al Facultății de Medicină Dentară și de absolvent al Facultății de Medicină Generală. În acest context, pot fi acceptați la specializare în chirurgia oro-maxilo-facială absolvenți ai Facultății de Medicină Dentară (care își completează studiile de Medicină Generală) și absolvenți ai Facultății de Medicină (care își completează studiile de medicină dentară). Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă în specialitate.3.A. Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat3.A.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spital și clinică repartizată, fixarea planului de activitate.3.A.2. Stagiul de Chirurgie generală: 1 an3.A.3. Stagiul de O. R. L.: 2 luni3.A.4. Stagiul de Chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni3.A.5. Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună3.A.6. Stagiul de Bioetică 2 săptămâni3.A.7. Stagiul de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 3 ani 5 luni și 2 săptămâni (anii II, III, IV, V).În secțiile clinice de Chirurgie Oro-maxilo-facială, acreditate de Ministerul Sănătății, sub îndrumarea medicilor șefi secție/clinică, medicii rezidenți se vor familiariza cu activitățile practice de chirurgie oro-maxilo-facială, completându-și în același timp și cunoștințele teoretice, pentru a se alinia standardelor europene ale specialității.3.B. Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat: Anul I: Chirurgie generală: 12 luni Anul II:1) ORL.: 2 luni2) Chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni3) Neurochirurgie: 1 lună4) Bioetică: 1/2 lună5) Chirurgie oro-maxilo-facială: 5 1/2 luni Anul III: Chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni Anul IV: Chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni Anul V: Chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni4. Programul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire4.1. Anul I4.1.1. Cuprinde stagiu clinic de Chirurgie Generală: 12 luni4.1.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:4.1.1.1.1. Cursuri:1. Tehnici de asepsie și antisepsie în chirurgia generală2. Instrumentarul de chirurgie generală și folosirea lui3. Tehnici de drenaj4. Tehnici de sutură5. Tehnica pansamentului6. Tratamentul plăgilor. Profilaxia infecției tetanice7. Tratamentul infecției acute localizate (abces cald, furuncul)8. Tehnici de anestezie loco-regională9. Resuscitarea cardiorespiratorie10. Tehnici de hemostază medicală și chirurgicală11. Transfuzia (indicații, contraindicații, teste de compatibilitate, accidente transfuzionale) substituenți de sânge12. Reechilibrarea hidroelectrică și echilibrul acido-bazic (interpretarea ionogramei sanguine și urinare, modificări patologice ale echilibrului acido-bazic)13. Arsurile, degerăturile (criterii de evaluare, diagnostic, conduită terapeutică în urgențe)14. Tehnica pleurotomiei15. Tehnica gastrostomiei16. Tubajul și spălătura gastrică17. Sondajul vezical18. Examenul unui bolnav politraumatizat19. Șocul (criterii de diagnostic, principii de tratament)20. Principii de tratament în politraumatisme21. Patologia hemostazei în practica chirurgicală22. Traumatisme toracice (diagnostic, conduită terapeutică)23. Patologia esofagului (corp străin, stenoze benigne, achalazia, cancerul esofagian, diverticuli esofagieni, herniile hiatale)24. Urgențe în chirurgia abdomenului (diagnostic, conduită terapeutică)25. Patologia chirurgicală a glandei tiroide.Prezentări de cazRecenzii ale articolelor de specialitate4.1.1.1.2. Pregătire practică:1. Participare la:a) tiroidectomii subtotaleb) tiroidectomii totalec) tratamentul chirurgical al megaesofaguluid) gastrostomiie) pleurotorniif) apendicectomiig) colecistoctemii2. Asistare la intervenții sau manopere chirurgicale:a) chirurgia reconstructivă vascularăb) urgențe (camera de gardă)c) politraumatizațid) traumatisme toracicee) traumatisme abdominale3. Manopere:a) abord venos perifericb) aspirații și spălături gastricec) cateterism venos (humerală, subclavie, jugulară, safenă)d) tratamentul infecțiilor mâinii și degetelor4.1.1.3. Barem de promovare a anului I de rezidențiat:1. Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Promovarea examenului scris4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5. Recenzie a minimum 3 articole4.2. Anul II4.2.1. Cuprinde stagii de:4.2.1.1. O. R. L: 2 luni4.2.1.2. Chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni4.2.1.3. Neurochirurgie: 1 lună4.2.1.4. Bioetică: 1/2 lună4.2.1.5. Chirurgie oro-maxilo-facială: 5 1/2 luni4.2.1.1. Stagiul de O. R. L: 2 luni4.2.1.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:1. Metode de explorare rino-sinuzală2. Traumatismele nazo-sinuso-faciale3. Epistaxisul4. Sinuzite acute și cronice5. Complicațiile sinuzitelor6. Alergia rino-sinuzală7. Araigdalita și adenoidita acută8. Tumorile benigne ale faringelui9. Tumorile maligne laringiene10. Tumorile parafaringiene11. Insuficiența respiratorie acută de cauza laringiană12. Tumorile benigne laringiene13. Tumorile maligne laringiene14. Corpii străini traheo-bronșici15. Metode de explorare traheo-bronșică16. Afecțiunile urechii externe17. Tumorile benigne și maligne ale urechii18. Traumatismele urechii4.2.1.1.2. Pregătire practică (participare):1. Tamponament nazal anterior;2. Tamponament nazal posterior3. Funcții sinuzale maxilare4. Reducere fracturi piramidă nazală5. Incizie flegmon periamigdalian6. Chirurgia sinuzitei maxilare7. Chirurgia sinuzitei etmoidale8. Traheotomia9. Traheotomii în condiții dificile10. Asistență la intervenții cu laser în sfera ORT4.2.1.2. Stagiul de Chirurgie Plastică și reconstructivă: 3 luni4.2.1.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:1. Arsurile (fiziopatologie, clinică, tratament)2. Chirurgia arsului3. Arsuri asociate cu traumatisme4. Metode ale chirurgiei plastice (grefe, lambouri, tehnici microchirurgicale)4.2.1.2.2. Pregătire practică (participare):1. Reanimarea bolnavului ars în diferite etape ale evoluției2. Excizia primară a arsurilor profunde și limitate3. Incizii de decompresiune circumvolare4. Grefarea plăgilor granulare5. Tratamentul bridelor cicatriceale, placardelor cicatriceale6. Acoperirea defectelor tegumentare cu grefe de piele7. Plastii pediculate cu lambouri locale8. Neurorafii9. Plastia cu lambouri loco-regionale10. Plastia cu lambouri de la distanță11. Plastia de transpoziție de la nivelul scalpului12. Transfer liber de lambouri anastomozate microchirurgical4.2.1.3. Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună4.2.1.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:1. Examen clinic neurochirurgical2. Traumatisme craniocerebrale3. Diagnosticul și tratamentul comelor4. Politraumatisme cu interesare cranio-cerebrală și vertebro-medulară4.2.1.3.2. Pregătire practică:1. Examene clinice neurochirurgicale2. Puncții rahidiene lombare (participare)3. Puncții rahidiene suboccipitale (participare)4. Neurorafie (participare)4.2.1.4. Stagiul de Bioetică: 1/2 lună4.2.1.4.1. Tematică cursI. Introducere în Bioetică1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.)III. Relația medic - pacient I1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic- pacient II1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic- pacient3. Relația medic- pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic- pacientV. Greșeli și erori în practica medicală1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în donarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică4.2.1.4.2. Tematica seminariilor:I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioeticăII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică1. Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă