DECIZIA nr. 177 din 21 martie 2024referitoare la excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul său, precum și, în special, a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din aceasta
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 787 din 9 august 2024



    Marian Enache- președinte
    Mihaela Ciochină- judecător
    Cristian Deliorga- judecător
    Dimitrie-Bogdan Licu- judecător
    Laura-Iuliana Scântei- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Elena-Simina Tănăsescu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Cosmin-Marian Văduva- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, excepție ridicată de Dorin Flueraru în Dosarul nr. 3.317/110/2019 al Curții de Apel Bacău - Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 242D/2023.2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 256D/2023, nr. 324D/2023, nr. 336D/2023, nr. 390D/2023, nr. 391D/2023, nr. 424D/2023, nr. 447D/2023, nr. 622D/2023, nr. 724D/2023, nr. 732D/2023, nr. 737D/2023, nr. 835D/2023, nr. 855D/2023, nr. 940D/2023, nr. 958D/2023, nr. 974D/2023, nr. 995D/2023, nr. 996D/2023, nr. 997D/2023, nr. 1.018D/2023, nr. 1.037D/2023, nr. 1.314D/2023, nr. 1.315D/2023, nr. 1.331D/2023, nr. 1.375D/2023, nr. 1.376D/2023, nr. 1.377D/2023, nr. 1.378D/2023, nr. 1.390D/2023, nr. 1.391D/2023, nr. 1.392D/2023, nr. 1.394D/2023, nr. 1.395D/2023, nr. 1.396D/2023, nr. 1.397D/2023, nr. 1.398D/2023, nr. 1.399D/2023, nr. 1.400D/2023, nr. 1.409D/2023, nr. 1.410D/2023, nr. 1.411D/2023 și nr. 1.415D/2023, având obiect similar al excepțiilor de neconstituționalitate, excepții ridicate de Rădică Văleanu în Dosarul nr. 8.776/109/2021 al Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, de Costel Nedelescu în Dosarul nr. 129/109/2020** al Curții de Apel Pitești - Secția I civilă, de Mihai C. Mihalache în Dosarul nr. 924/90/2022 al Curții de Apel Pitești - Secția I civilă, de Constantin Măsac și de Tudorel Safta în dosarele nr. 121/46/2023 și nr. 146/46/2023 ale Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Vasile Viluc Baciu în Dosarul nr. 1.752/102/2022/a1 al Tribunalului Mureș - Secția civilă, de Florin Bucur și de Florentin Dănuț Artene în dosarele nr. 590/99/2022 și nr. 1.714/99/2022 ale Tribunalului Iași - Secția I civilă, de Ionel Roșca în Dosarul nr. 6.400/118/2021 al Tribunalului Constanța - Secția I civilă, de Ion Cristian Smîrdioșeanu în Dosarul nr. 8.821/118/2021 al Tribunalului Constanța - Secția I civilă, de Sebastian-Claudiu Muntean, de Constantin Emil Goșman și de Viorel Popescu în dosarele nr. 1.330/62/2022, nr. 2.922/62/2021 și nr. 1.159/62/2022 ale Tribunalului Brașov - Secția I civilă, de Marian I. Ucă în Dosarul nr. 1.547/90/2022 al Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă, de Constantin C. Trocan în Dosarul nr. 2.847/85/2022 al Tribunalului Sibiu - Secția I civilă, de Emil Zmău în Dosarul nr. 645/45/2022 al Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale, de Claudiu Nicușor Nicolescu în Dosarul nr. 2.072/3/2023 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Sorin Voicu, Virgil Jeliu, Dumitru Mincă, Ion Tunsoiu, George Gurău, Ion Ghidarcea, George Oiță și Ovidiu Marchidan în dosarele nr. 5.674/3/2023, nr. 2.084/3/2023, nr. 5.379/3/2023, nr. 5.383/3/2023, nr. 5.604/3/2023, nr. 5.151/3/2023, nr. 5.443/3/2023 și nr. 5.675/3/2023 ale Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Vasile Nicolae și de Cătălin Daniel Manofu în dosarele nr. 5.203/3/2023 și nr. 5.681/3/2023 ale Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Dan Gheorghiță în Dosarul nr. 231/96/2023 al Tribunalului Harghita - Secția civilă, de Florin Popa în Dosarul nr. 3/119/2023/a1 al Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal, de Mihăiță Matache în Dosarul nr. 339/103/2023 al Tribunalului Neamț - Secția I civilă și de contencios administrativ, de Ioan Lahman, de Gabriel Rusu și de Trifan Rebenciuc în dosarele nr. 542/40/2023, nr. 526/40/2023 și nr. 536/40/2023 ale Tribunalului Botoșani - Secția I civilă, de Valerică Brînzilă în Dosarul nr. 392/40/2023 al Tribunalului Botoșani - Secția I civilă, de Ionel-Lorică Șmadici în Dosarul nr. 455/40/2023 al Tribunalului Botoșani - Secția I civilă, de Constantin Neagoe în Dosarul nr. 441/54/2023 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal, de Daniel Săndulescu, de Dănuț Nistor și de Grigorie Daniel Ciocălău în dosarele nr. 1.168/63/2023, nr. 1.180/63/2023 și nr. 1.188/63/2023 ale Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Adreana Teslovan și Vasile Genes în dosarele nr. 54/43/2023 și nr. 58/43/2023 ale Curții de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și de Gheorghe-Ernest Mocanu în Dosarul nr. 176/44/2023 al Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal.4. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.5. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 256D/2023, nr. 324D/2023, nr. 336D/2023, nr. 390D/2023, nr. 391D/2023, nr. 424D/2023, nr. 447D/2023, nr. 622D/2023, nr. 724D/2023, nr. 732D/2023, nr. 737D/2023, nr. 835D/2023, nr. 855D/2023, nr. 940D/2023, nr. 958D/2023, nr. 974D/2023, nr. 995D/2023, nr. 996D/2023, nr. 997D/2023, nr. 1.018D/2023, nr. 1.037D/2023, nr. 1.314D/2023, nr. 1.315D/2023, nr. 1.331D/2023, nr. 1.375D/2023, nr. 1.376D/2023, nr. 1.377D/2023, nr. 1.378D/2023, nr. 1.390D/2023, nr. 1.391D/2023, nr. 1.392D/2023, nr. 1.394D/2023, nr. 1.395D/2023, nr. 1.396D/2023, nr. 1.397D/2023, nr. 1.398D/2023, nr. 1.399D/2023, nr. 1.400D/2023, nr. 1.409D/2023, nr. 1.410D/2023, nr. 1.411D/2023 și nr. 1.415D/2023 la Dosarul nr. 242D/2023. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 256D/2023, nr. 324D/2023, nr. 336D/2023, nr. 390D/2023, nr. 391D/2023, nr. 424D/2023, nr. 447D/2023, nr. 622D/2023, nr. 724D/2023, nr. 732D/2023, nr. 737D/2023, nr. 835D/2023, nr. 855D/2023, nr. 940D/2023, nr. 958D/2023, nr. 974D/2023, nr. 995D/2023, nr. 996D/2023, nr. 997D/2023, nr. 1.018D/2023, nr. 1.037D/2023, nr. 1.314D/2023, nr. 1.315D/2023, nr. 1.331D/2023, nr. 1.375D/2023, nr. 1.376D/2023, nr. 1.377D/2023, nr. 1.378D/2023, nr. 1.390D/2023, nr. 1.391D/2023, nr. 1.392D/2023, nr. 1.394D/2023, nr. 1.395D/2023, nr. 1.396D/2023, nr. 1.397D/2023, nr. 1.398D/2023, nr. 1.399D/2023, nr. 1.400D/2023, nr. 1.409D/2023, nr. 1.410D/2023, nr. 1.411D/2023 și nr. 1.415D/2023 la Dosarul nr. 242D/2023, care a fost primul înregistrat.6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere cele reținute de Curtea Constituțională în deciziile nr. 723 din 12 decembrie 2023 și nr. 84 din 14 februarie 2024.
    CURTEA,    având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7. Prin Încheierea din 28 noiembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 3.317/110/2019, Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul său, excepție ridicată de Dorin Flueraru și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 242D/2023.8. Prin Încheierea din 18 ianuarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 8.776/109/2021, Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, excepție ridicată de Rădică Văleanu și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 256D/2023.9. Prin Încheierea din 25 ianuarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 129/109/2020**, Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, excepție ridicată de Costel Nedelescu și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 324D/2023.10. Prin Încheierea din 2 martie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 924/90/2022, Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, excepție ridicată de Mihai C. Mihalache și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 996D/2023.11. Prin încheierile din 18 mai 2023, pronunțate în dosarele nr. 121/46/2023 și nr. 146/46/2023, Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, excepții ridicate de Constantin Măsac și de Tudorel Safta și care formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 1.314D/2023 și nr. 1.315D/2023.12. Prin Încheierea din 18 ianuarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.752/102/2022/a1, Tribunalul Mureș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, excepție ridicată de Vasile Viluc Baciu și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 336D/2023.13. Prin încheierile din 30 ianuarie 2023, pronunțate în dosarele nr. 590/99/2022 și nr. 1.714/99/2022, Tribunalul Iași - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, precum și, în special, a prevederilor art. VII pct. 3 din aceasta, excepții ridicate de Florin Bucur și de Florentin Dănuț Artene și care formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 390D/2023 și nr. 391D/2023.14. Prin Încheierea din 10 februarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 6.400/118/2021, Tribunalul Constanța - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, excepție ridicată de Ionel Roșca și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 424D/2023.15. Prin Încheierea din 13 februarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 8.821/118/2021, Tribunalul Constanța - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, excepție ridicată de Ion Cristian Smîrdioșeanu și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 622D/2023.16. Prin Sentința civilă nr. 1.319/MAS din 5 decembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.330/62/2022, și prin încheierile din 9 februarie 2022 și 19 ianuarie 2023, pronunțate în dosarele nr. 2.922/62/2021 și nr. 1.159/62/2022, Tribunalul Brașov - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, excepții ridicate de Sebastian-Claudiu Muntean, de Constantin Emil Goșman și de Viorel Popescu și care formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 447D/2023, nr. 732D/2023 și nr. 737D/2023.17. Prin Încheierea din 13 februarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.547/90/2022, Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, excepție ridicată de Marian I. Ucă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 724D/2023.18. Prin Sentința civilă nr. 198 din 3 martie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 2.847/85/2022, Tribunalul Sibiu - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, excepție ridicată de Constantin C. Trocan și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 835D/2023.19. Prin Decizia civilă nr. 304 din 14 martie 2023, de completare a Deciziei civile nr. 613 din 6 septembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 645/45/2022, Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în integralitatea sa, excepție ridicată de Emil Zmău și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 855D/2023.20. Prin Încheierea din 5 aprilie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 2.072/3/2023, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, excepție ridicată de Claudiu Nicușor Nicolescu și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 940D/2023.21. Prin încheierile din 19 aprilie 2023, 20 aprilie 2023 și 18 mai 2023, pronunțate în dosarele nr. 5.674/3/2023, nr. 2.084/3/2023, nr. 5.379/3/2023, nr. 5.383/3/2023 și nr. 5.604/3/2023, precum și prin încheierile din 16 mai 2023, pronunțate în dosarele nr. 5.151/3/2023, nr. 5.443/3/2023 și nr. 5.675/3/2023, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, excepții ridicate de Sorin Voicu, Virgil Jeliu, Dumitru Mincă, Ion Tunsoiu, George Gurău, Ion Ghidarcea, George Oiță și Ovidiu Marchidan și care formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 995D/2023, nr. 1.037D/2023, nr. 1.397D/2023, nr. 1.398D/2023, nr. 1.399D/2023, nr. 1.409D/2023, nr. 1.410D/2023 și nr. 1.411D/2023.22. Prin încheierile din 18 mai 2023, pronunțate în dosarele nr. 5.203/3/2023 și nr. 5.681/3/2023, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, excepții ridicate de Vasile Nicolae și de Cătălin Daniel Manofu și care formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 1.396D/2023 și nr. 1.400D/2023.23. Prin Încheierea nr. 424 din 13 aprilie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 231/96/2023, Tribunalul Harghita - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, excepție ridicată de Dan Gheorghiță și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 958D/2023.24. Prin Decizia nr. 177/R din 29 martie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 3/119/2023/a1, Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, excepție ridicată de Florin Popa și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 974D/2023.25. Prin Încheierea din 20 aprilie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 339/103/2023, Tribunalul Neamț - Secția I civilă și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, excepție ridicată de Mihăiță Matache și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 997D/2023.26. Prin încheierile din 19 aprilie 2023 și 23 mai 2023, pronunțate în dosarele nr. 542/40/2023, nr. 526/40/2023 și nr. 536/40/2023, Tribunalul Botoșani - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, excepție ridicată de Ioan Lahman, de Gabriel Rusu și de Trifan Rebenciuc și care formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 1.018D/2023, nr. 1.377D/2023 și nr. 1.378D/2023.27. Prin Încheierea din 23 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 392/40/2023, Tribunalul Botoșani - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, excepție ridicată de Valerică Brînzilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.375D/2023.28. Prin Încheierea din 23 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 455/40/2023, Tribunalul Botoșani - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, excepție ridicată de Ionel-Lorică Șmadici și alții și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.376D/2023.29. Prin Încheierea din 19 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 441/54/2023, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, excepție ridicată de Constantin Neagoe și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.331D/2023.30. Prin încheierile din 26 mai 2023, pronunțate în dosarele nr. 1.168/63/2023, nr. 1.180/63/2023 și nr. 1.188/63/2023, Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, excepții ridicate de Daniel Săndulescu, Dănuț Nistor și Grigorie Daniel Ciocălău și care formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 1.390D/2023, nr. 1.391D/2023 și nr. 1.392D/2023.31. Prin încheierile din 23 mai 2023, pronunțate în dosarele nr. 54/43/2023 și nr. 58/43/2023, Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, excepții ridicate de Adreana Teslovan și Vasile Genes și care formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 1.394D/2023 și nr. 1.395D/2023.32. Prin Încheierea din 24 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 176/44/2023, Curtea de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, excepție ridicată de Gheorghe-Ernest Mocanu și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.415D/2023.33. Excepțiile de neconstituționalitate menționate au fost ridicate în cauze având ca obiect contestarea deciziilor de pensionare ale autorilor acestora.34. În motivarea excepției de neconstituționalitate, o primă critică de neconstituționalitate constă în împrejurarea că proiectul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptat fără să fie solicitat avizul Consiliului Legislativ. Acest aviz a fost cerut după adoptarea de către Guvern a ordonanței de urgență criticate. Din acest motiv, apreciază autorii excepției, au fost încălcate prevederile art. 79 alin. (1) din Constituție, ale art. 4 alin. (1) din Legea nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ și ale art. 24 alin. (2) din Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, regulament aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2009; totodată, se susține că au fost încălcate și dispozițiile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, precum și ale art. 29 pct. III lit. b) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ.35. De asemenea, menționează autorii excepției, există o diferență între titlul actului normativ publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și titlul hotărârii Guvernului având ca obiect propunerea adresată Parlamentului de aprobare a ordonanței de urgență, în aplicarea art. 115 alin. (5) teza întâi din Constituție. Modificarea adusă titlului, adoptată la sugestia din avizul Consiliului Legislativ, ar fi trebuit să fie valorificată anterior adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017. În susținerea acestei argumentări sunt invocate deciziile Curții Constituționale nr. 140 din 13 martie 2019, paragraful 80, nr. 221 din 2 iunie 2020, paragrafele 64-67, și nr. 229 din 2 iunie 2020, paragrafele 52-53, prin care s-a statuat că, pentru a nu se compromite rolul Consiliului Legislativ, avizul acestuia trebuie solicitat anterior emiterii ordonanței de urgență. 36. Autorii se raportează la Decizia Curții Constituționale nr. 50 din 15 februarie 2022, care, în opinia lor, a fost pronunțată într-o cauză similară celei care formează obiectul prezentei excepții. Astfel, aceștia redau integral paragrafele 43-49 din Decizia Curții Constituționale nr. 50 din 15 februarie 2022. 37. Autorii excepției susțin că se încalcă dispozițiile art. 115 alin. (1) din Constituție, având în vedere că acestea interzic adoptarea ordonanțelor de urgență ale Guvernului, inferioare ca forță juridică, în domeniul legilor organice, precum și cele ale art. 102 din Constituție referitor la rolul Guvernului. În acest sens este invocată jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate pentru simplul motiv că Guvernul dorește să înlăture o anumită opțiune legislativă a Parlamentului.38. În continuare, menționează că se încalcă și art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, deoarece (i) pensiile sunt subsumabile protecției sociale, (ii) potrivit acestui text constituțional, materia protecției sociale trebuie reglementată prin lege organică, iar (iii) măsura criticată prin prezenta excepție a fost adoptată prin ordonanță de urgență. 39. Se încalcă art. 115 alin. (6) din Constituție, pentru că măsura criticată afectează dreptul fundamental la pensie. 40. Se încalcă art. 115 alin. (4) din Constituție pentru că nu este motivată urgența măsurii criticate. Astfel, inechitatea la care face referire Guvernul în preambulul actului normativ ar fi trebuit remediată nu prin adoptarea măsurii criticate, ci prin creșterea tuturor celorlalte pensii. În plus, justificarea măsurii criticate prin raportare la egalitatea de tratament dintre pensiile de serviciu și cele din sistemul de asigurări sociale nu este legitimă, având în vedere că, obiectiv vorbind, cele două categorii de pensionari se află în situații diferite, întrucât pensiile lor sunt plătite de la bugetul de stat și, respectiv, de la bugetul asigurărilor sociale de stat. În sprijinul acestui raționament, autorii invocă Decizia Curții Constituționale nr. 20 din 2 februarie 2000 privind tratamentul juridic al pensiilor de serviciu ale magistraților și ale militarilor. 41. Tot cu referire la motivarea urgenței și a îndeplinirii situației extraordinare, autorii excepției critică conținutul notei de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în sensul că este greșită susținerea potrivit căreia toate pensiile de serviciu se calculează în mod similar, adică 80% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de înscriere la pensia de serviciu. Astfel, pensiile militare se calculează potrivit art. 28 - 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Este greșită și susținerea referitoare la actualizarea anuală a pensiilor de serviciu ale militarilor, în raport cu salariile militarilor aflați în activitate, neexistând o asemenea prevedere în art. 59 din Legea nr. 223/2015, anterior modificării aduse de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017.42. De asemenea, autorii excepției arată că, deși în nota de fundamentare a ordonanței de urgență criticate Guvernul susține că menținerea actualizării pensiilor în funcție de nivelul salariilor/soldelor nu mai este sustenabilă din punct de vedere bugetar, în conținutul art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 se face, totuși, referire la actualizare. În plus, noua formă a art. 60 din Legea nr. 223/2015 conține o măsură care nu a fost motivată în nota de fundamentare. În sfârșit, solda netă este o noțiune distinctă de noțiunea venit, folosită de legiuitor în reglementarea celorlalte pensii de serviciu. Toate aceste elemente susțin concluzia că se încalcă art. 31 din Legea nr. 24/2000. În plus, restrângerea dreptului la pensie nu este temporară, ci acesta este în mod permanent afectat și, ca atare, nu are legitimitate constituțională. De asemenea, lipsa urgenței adoptării actului normativ criticat este dovedită de faptul că, deși a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la 7 august 2017, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a intrat în vigoare la 15 septembrie 2017. 43. În sprijinul pretinsei încălcări a prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție, autorii excepției invocă, pe larg, considerente din jurisprudența Curții Constituționale, interpretând această jurisprudență (de exemplu, Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018) în sensul că Parlamentului, și nu Guvernului, îi este, în mod exclusiv, atribuită competența de a adopta reglementări în materia dreptului fundamental la pensie, inclusiv a celor vizate de Legea nr. 223/2015. 44. Prin aceeași acțiune normativă criticată, prin care, în mod implicit, se elimină sporul, aplicabil și polițiștilor, prevăzut de art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, lege organică, Guvernul a încălcat principiul separației puterilor în stat, expres reglementat de art. 1 alin. (4) din Constituție. 45. Standardele de claritate a legii sunt încălcate, deoarece art. 3 lit. m), art. 30 și art. 60 din Legea nr. 223/2015 „au aceeași reglementare sau conțin o reglementare incertă“. Prin urmare, aplicarea acestora a condus la nevalorificarea sporului prevăzut de art. 11 din Legea nr. 80/1995, precum și a celui prevăzut de art. 108 din Legea nr. 223/2015. Se arată că adoptarea Legii nr. 149/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, prin care sporul aferent semnului onorific a fost acordat și soldaților și gradaților, reprezintă un temei care susține concluzia că intenția legiuitorului a fost de majorare a pensiei nete cu sporul respectiv. Aceste standarde includ stabilitatea și durabilitatea raporturilor juridice, precum și seriozitatea organelor legislative ale statului, aspecte încălcate prin măsura criticată prin prezenta excepție. 46. De asemenea, autorii excepției precizează că actul normativ criticat se situează într-o contradicție flagrantă cu actul normativ pe care îl modifică, fiind încălcat principiul stabilității raporturilor juridice. 47. În sfârșit, se mai arată că standardele de calitate a legii sunt încălcate, deoarece pensionarul militar nu are posibilitatea să își adapteze conduita și să aibă reprezentarea corectă a derulării procedurii de pensionare, precum și a condițiilor de recalculare a pensiei. 48. În continuare, autorii precizează că prevederile criticate îi discriminează pe cei care se pensionează ulterior intrării în vigoare a acestora față de cei pensionați anterior acestei date, care au o pensie mult mai mare, respectiv egală cu media salariilor brute. Astfel, ambele categorii de persoane se află în aceeași situație, respectiv au desfășurat activități în condiții similare. Prin urmare, criteriul diferențierii impuse de data pensionării este arbitrar, neținând seama de asemănările obiective dintre cele două categorii de persoane. Este evocată și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la discriminare, dreptul Uniunii Europene referitor la principiul egalității de tratament, care are prioritate de aplicare față de dreptul intern, precum și art. 2 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. În plus, măsura discriminatorie încalcă și principiul prevăzut la art. 2 lit. f) din Legea nr. 223/2015, principiu care vizează recunoștința față de loialitatea, sacrificiile și privațiunile suferite de militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și familiile acestora pe timpul carierei.49. În continuarea criticilor formulate prin raportare la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, se arată că titularii pensiilor de serviciu reglementate de Legea nr. 223/2015 sunt discriminați față de alți titulari ai unor asemenea pensii, cum sunt magistrații, deși sunt supuși unor interdicții similare. Pensiile polițiștilor, întrucât sunt, alături de cele ale cadrelor militare, reglementate prin Legea nr. 223/2015, trebuie să se bucure de același regim constituțional recunoscut pensiilor cadrelor militare prin Decizia Curții Constituționale nr. 20 din 2 februarie 2000. Or, pensiile magistraților pot fi, mai departe, actualizate în funcție de salariile magistraților activi, potrivit art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor. 50. Mai departe, se susține că elementele salariale care alcătuiesc baza de calcul al pensiei au fost suplimentate cu unele sporuri și venituri pe care cei care au ieșit anterior la pensie nu le-au primit la data nașterii dreptului la pensie militară de stat, nefiind valorificate la pensie. Ca atare, recalcularea pensiei pe baza unor elemente salariale incomplete și diminuate în raport cu situația la zi reprezintă o discriminare față de cei cărora pensia li se stabilește în funcție de cuantumul veniturilor aduse la zi. 51. Titularii pensiilor reglementate de Legea nr. 223/2015 sunt discriminați față de celelalte categorii sociale cărora pensia netă nu le-a fost micșorată.52. Se mai arată că sunt discriminați pensionarii ale căror pensii au fost calculate prin raportare la Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții față de militarii în activitate, ale căror solde de funcții sunt majorate etapizat până în anul 2022. 53. Se încalcă și dreptul de proprietate privată, având în vedere că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul la pensie este asimilat unui bun, în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. 54. Sporul prevăzut de art. 11 din Legea nr. 80/1995 reprezintă o motivație serioasă pentru urmarea carierei militare, iar, la momentul decorării, dreptul la acest spor capătă un caracter patrimonial care face obiectul unei speranțe legitime la primirea lui. Reducerea sau neacordarea acestui spor reprezintă o veritabilă expropriere. Din acest motiv, prevederile criticate pot fi constituționale numai dacă permit adăugarea integrală a acestui spor la pensia netă.55. De asemenea, se încalcă și dreptul la pensie al celor pensionați după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, drept garantat de art. 47 alin. (2) din Constituție, deoarece suma scăzută ca urmare a plafonării de 85% nu este un impozit și nu există nicio altă rațiune legală de natură să justifice această scădere. Dreptul la pensie se mai încalcă întrucât prin aplicarea plafonului de 85% și prin scăderea impozitului pe venit din cuantumul brut al pensiei de serviciu se ajunge la două pensii nete cu valoare diferită, în plată rămânând cea cu valoare mai mică. De asemenea, cele două sporuri au fost, în fapt, eliminate, fără să existe un act normativ în acest sens. 56. Scăderea pensiei nete cu aproximativ 35% ca urmare a plafonării impuse de măsura criticată nu este rezonabilă și proporțională, cu atât mai mult cu cât această plafonare nu a avut ca scop egalizarea unor stări de fapt existente. Micșorarea este atât de consistentă, încât nu poate fi justificată prin principiul solidarității sociale. 57. Se mai consideră că se încalcă și art. 53 din Constituție, fără să se motiveze, însă, această susținere. 58. Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă apreciază că excepția este întemeiată, în măsura în care se confirmă nesolicitarea avizului confirmativ al Consiliului Legislativ, anterior adoptării Ordonanței urgență a Guvernului nr. 59/2017. 59. Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale arată că lipsa avizului Consiliului Legislativ, în procedura de emitere a ordonanței Guvernului, poate reprezenta un viciu de constituționalitate.60. Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă apreciază că excepția este neîntemeiată.61. Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este neîntemeiată.62. Tribunalul Mureș - Secția civilă apreciază că excepția este întemeiată.63. Tribunalul Iași - Secția I civilă apreciază că este neîntemeiată excepția invocată în raport cu prevederile art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, iar, în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, urmează ca instanța de contencios constituțional să se pronunțe cu privire la respectarea normelor de tehnică legislativă pentru elaborarea acestui act normativ.64. Tribunalul Constanța - Secția I civilă, în Dosarul Curții Constituționale nr. 424D/2023, arată că verificarea în concret a modalității de obținere a avizului Consiliului Legislativ în cazul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 intră în competența exclusivă a Curții Constituționale. 65. Tribunalul Constanța - Secția I civilă, în Dosarul Curții Constituționale nr. 622D/2023, apreciază că excepția este neîntemeiată. 66. Tribunalul Brașov - Secția I civilă apreciază că excepția este întemeiată.67. Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă apreciază că excepția este neîntemeiată.68. Tribunalul Sibiu - Secția I civilă apreciază că excepția este neîntemeiată.69. Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că verificarea în concret a modalității de obținere a avizului Consiliului Legislativ în cazul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 ține de competența exclusivă a Curții Constituționale.70. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarele Curții Constituționale nr. 940D/2023 și nr. 995D/2023, apreciază că asupra unor critici similare Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, de exemplu, prin Decizia nr. 55 din 16 februarie 2022, ale cărei considerente se aplică mutatis mutandis și în prezentele cauze.71. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarele Curții Constituționale nr. 1.037D/2023, nr. 1.396D/2023, nr. 1.397D/2023, nr. 1.398D/2023, nr. 1.399D/2023 și nr. 1.400D/2023, apreciază că lipsa avizului Consiliului Legislativ în procedura de emitere a ordonanței Guvernului poate reprezenta un viciu de constituționalitate din perspectiva art. 79 raportat la art. 1 alin. (5) din Constituție. 72. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarele Curții Constituționale nr. 1.409D/2023, nr. 1.410D/2023 și nr. 1.411D/2023, apreciază că excepția este neîntemeiată. 73. Tribunalul Harghita - Secția civilă apreciază că excepția este neîntemeiată.74. Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepției. 75. Tribunalul Neamț - Secția I civilă și de contencios administrativ apreciază că excepția este neîntemeiată.76. Tribunalul Botoșani - Secția I civilă arată că, prin Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021, Curtea Constituțională a respins, pentru motive extrinseci, excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017.77. Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția apare ca întemeiată, prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr. 50 din 15 februarie 2022. 78. Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția este întemeiată.79. Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este neîntemeiată.80. Curtea de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este întemeiată.81. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 82. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
    CURTEA,    examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:83. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.84. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, în ansamblul său, pentru motive de neconstituționalitate extrinsecă, precum și art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, pentru motive de neconstituționalitate extrinsecă și intrinsecă deopotrivă. Prevederile art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 vizează modificarea prevederilor art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, după cum urmează: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: […]2. Articolul 59 se modifică și va avea următorul cuprins:  +  Articolul 59Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.3. Articolul 60 se modifică și va avea următorul cuprins:  +  Articolul 60La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.85. Prevederile art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015 au mai fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018. Cu toate acestea, având în vedere că, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, pot fi supuse controlului de constituționalitate și dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, excepția de neconstituționalitate, așa cum a fost ridicată în prezenta cauză, este admisibilă, din perspectiva art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.86. Autorii excepției consideră că dispozițiile criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (4) referitor la statul român, ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 41 privind munca și protecția socială a muncii, ale art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, ale art. 53 privind condițiile restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, ale art. 73 alin. (3) lit. p) privind reglementarea prin lege organică a regimului general al protecției sociale, ale art. 79 alin. (1) privind rolul Consiliului Legislativ, ale art. 102 alin. (1) privind rolul și structura Guvernului și ale art. 115 alin. (1), (4) și (6) privind delegarea legislativă.87. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că criticile formulate de autorii acesteia și-au găsit, în întregime, soluțiile în Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 15 aprilie 2024, prin care Curtea Constituțională a constatat că prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, și cele ale art. VII pct. 3 din această ordonanță de urgență, în special, sunt constituționale în raport cu criticile formulate. 88. Examinând excepția de neconstituționalitate în raport cu art. 1 alin. (4), art. 61 alin. (1), art. 73 alin. (3) lit. p), art. 102 alin. (1) și (2) și art. 115 alin. (1) din Constituție, Curtea a reținut că actul normativ criticat este o ordonanță de urgență adoptată de Guvern, în temeiul art. 115 alin. (4) - (6) din Constituție, iar nu o ordonanță simplă, care să fie adoptată de Guvern în temeiul unei legi de abilitare, potrivit art. 108 alin. (3) și art. 115 alin. (1) - (3) din Constituție. Totodată, Curtea a statuat că, spre deosebire de ordonanța simplă, ordonanța de urgență a Guvernului poate reglementa și în domenii care aparțin legii organice. Prin urmare, toate criticile autorilor excepției privind reglementarea unor modificări și completări aduse Legii nr. 223/2015 printr-o ordonanță de urgență a Guvernului sunt neîntemeiate.89. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate în raport cu art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea a observat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 este o ordonanță de urgență adoptată de Guvern în temeiul art. 115 alin. (4) - (6) din Constituție, iar nu o ordonanță simplă, care să fie adoptată de Guvern în temeiul unei legi de abilitare, potrivit art. 108 alin. (3) și art. 115 alin. (1) - (3) din Constituție. Totodată, Curtea a amintit că, spre deosebire de ordonanța simplă, ordonanța de urgență a Guvernului poate reglementa și în domenii care aparțin legii organice. Prin urmare, toate criticile autorilor excepției privind reglementarea unor modificări și completări aduse Legii nr. 223/2015 printr-o ordonanță de urgență a Guvernului sunt neîntemeiate. În contextul în care o modificare legislativă de amploare, așa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariția unor consecințe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situație ce are caracter extraordinar, în sensul reținut în jurisprudența Curții Constituționale.90. Cu referire la criticile de neconstituționalitate în raport cu art. 115 alin. (6) din Constituție, Curtea a statuat că, în evaluarea acestui text trebuie, în primul rând, să se stabilească dacă în discuție sunt drepturi și libertăți fundamentale și dacă a avut loc o afectare a acestora. În urma analizei realizate, Curtea va raporta concluzia desprinsă la textul de referință menționat. În consecință, examinarea relației de contrarietate dintre actul criticat și textul de referință invocat se va efectua subsecvent analizării criticilor de neconstituționalitate intrinsecă raportate la art. 16, 44 și 47 din Constituție.91. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate în raport cu art. 1 alin. (3) și (4) și art. 79 alin. (1) din Constituție, examinând fișa procesului legislativ al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, Curtea a constatat că Guvernul a adoptat acest act normativ pe data de 4 august 2017. Secretariatul General al Guvernului a trimis Consiliului Legislativ proiectul de Ordonanță de urgență privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu în aceeași dată, respectiv 4 august 2017, însă solicitarea de aviz a fost înregistrată la Consiliul Legislativ în data de 7 august 2017. Ordonanța de urgență a Guvernului a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017. La aceeași dată, Consiliul Legislativ a emis Avizul nr. 644 din 7 august 2017, favorabil, cu observații și propuneri. Data la care a fost înaintată solicitarea de aviz către Consiliul Legislativ, respectiv 4 august 2017, nu coincide cu data la care această solicitare a fost înregistrată la Consiliul Legislativ, respectiv 7 august 2017. Chiar dacă avizul Consiliului Legislativ a fost transmis în aceeași zi în care a fost înregistrat la această instituție, respectiv data de 7 august 2017, Guvernul nu mai putea opera eventualele observații altfel decât cu respectarea dispozițiilor art. 27 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 2 aprilie 2001 - în vigoare la momentul emiterii Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 - potrivit cărora „Guvernul adoptă hotărâri și ordonanțe în prezența majorității membrilor săi. Hotărârile și ordonanțele se adoptă prin consens. Dacă nu se realizează consensul, hotărăște prim-ministrul“. Or, data adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, așa cum apare indicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, este data de 4 august 2017, și nu data de 7 august 2017. Avizul Consiliului Legislativ este unul deosebit de important pentru că observațiile formulate au drept finalitate sistematizarea, unificarea și coordonarea întregii legislații, astfel că acesta trebuie să fie solicitat înainte de adoptarea actului normativ. Urmărirea și implementarea cerințelor impuse de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, asigură coerența întregului sistem de drept, iar Consiliul Legislativ este cel care, în mod primar, realizează această activitate. Consiliul Legislativ are obligația de a contribui la asigurarea coerenței și unificării legislației. Avizul Consiliului Legislativ este de natură să contribuie la unitatea și coerența textului actului normativ care urmează să fie adoptat, astfel că art. 79 alin. (1) din Constituție nu se poate interpreta decât în sensul că solicitarea avizului trebuie să fie anterioară adoptării actului normativ vizat.92. Cu referire la invocarea art. 79 alin. (1) din Constituție ca normă de referință în cadrul controlului de constituționalitate, Curtea a reținut că dezbaterea și adoptarea unui proiect de act normativ numai cu avizul Consiliului Legislativ, precum și competența constituțională a acestei autorități publice de a emite un aviz sunt aspecte care vizează procedura parlamentară de adoptare a legilor. Potrivit legii, atunci când Guvernul acționează ca legiuitor delegat, acesta trebuie să solicite avizul Consiliului Legislativ anterior adoptării ordonanței sau a ordonanței de urgență (cu privire la garanțiile asociate procedurii de legiferare delegată, a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 68 din 27 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 14 martie 2017, paragrafele 81-83). Avizul Consiliului Legislativ are o consacrare constituțională implicită [art. 79 alin. (1) din Constituție]. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a pronunțat două decizii de neconstituționalitate care în esență priveau nesolicitarea avizului Consiliului Legislativ în procedura de adoptare a ordonanțelor de urgență: Decizia nr. 221 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 7 iulie 2020 , și Decizia nr. 50 din 15 februarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 25 martie 2022. Este de observat că prima decizie a fost pronunțată în cadrul controlului abstract de constituționalitate, la sesizarea Avocatului Poporului, pe când cea de-a doua, în cadrul controlului concret pe calea excepției de neconstituționalitate. În esență, prevederile constituționale ale art. 79 normează un aspect de colaborare între autoritățile publice implicate în procesul de legiferare în vederea asigurării sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații. Conținutul avizului Consiliului Legislativ se circumscrie unor propuneri, opinii sau puncte de vedere din perspectiva finalității pentru care este dat, iar avizul în sine are rol consultativ, și nu decizional în procesul de legiferare. Solicitarea și obținerea avizului sunt etape procedurale în cadrul procesului legislativ, în care este implicat un organ consultativ de specialitate al Parlamentului. Acest aviz nu conduce însă, prin natura lui, direct la modificarea reglementării vizate, Parlamentul nefiind obligat să se conformeze observațiilor din conținutul avizului (indiferent dacă avizul este favorabil sau negativ). Or, neregularitățile procedurale de natură constituțională circumscrise unor etape/faze din cadrul procesului de legiferare - care, prin finalitatea lor, nu structurează în mod direct conținutul normativ propriu-zis al actului normativ - pot fi constatate și sancționate ca atare prin invocarea de sine stătătoare a normei constituționale de referință numai în cadrul unui control abstract de constituționalitate, fie el a priori [art. 146 lit. a) teza întâi] sau a posteriori [art. 146 lit. d) teza finală], și nu în cadrul unui control concret de constituționalitate. O asemenea concluzie se întemeiază pe faptul că neregularitatea procedurală vizează o funcționare deficitară a autorităților implicate în procesul de legiferare. Așadar, întrucât numai un control abstract impune o perspectivă obiectivă, rezultă că numai pentru titularii dreptului de sesizare în cadrul acestui tip de control este suficient să demonstreze că s-a realizat o neregularitate procedurală de ordin constituțional pentru ca instanța de contencios constituțional să aplice sancțiunea neconstituționalității normei. În schimb, controlul concret de constituționalitate presupune o perspectivă subiectivă, orientată spre individ, în care rezultatul operei de legiferare (legea) este raportat la situația particulară a autorului excepției de neconstituționalitate, acesta neavând ca scop în sine remedierea/optimizarea comportamentului instituțional al autorităților publice implicate în cadrul procesului de adoptare a legilor în toate aspectele sale. Rolul principal al acestui tip de control constă în apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale, precum și în protecția cetățeanului față de arbitrarul puterii de stat.93. În același timp, un anumit comportament instituțional poate implica în mod direct și intrinsec o afectare a drepturilor și a libertăților fundamentale (adoptarea unei legi organice cu majoritatea de vot cerută pentru legile ordinare), sens în care sunt avute în vedere efectele produse de o astfel de lege asupra relațiilor sociale reglementate. În acest caz, însă, problema de constituționalitate vizează un aspect decizional integrat procesului legislativ, din care se prezumă afectarea drepturilor și a libertăților fundamentale, astfel încât controlul concret de constituționalitate este admisibil prin chiar invocarea art. 73 sau 76 din Constituție, după caz. În schimb, lipsa solicitării avizului Consiliului Legislativ nu conduce în mod implicit la afectarea drepturilor și a libertăților fundamentale și nu se naște o prezumție în acest sens, pentru că natura avizului este una consultativă, și nu decizională, care să fie aptă să stabilească un anumit conținut al normei. 94. Prin urmare, invocarea art. 79 alin. (1) din Constituție în cadrul controlului concret de constituționalitate este admisibilă numai dacă se demonstrează existența unei relații directe între afectarea drepturilor și a libertăților fundamentale și nesolicitarea avizului consultativ al Consiliului Legislativ; numai în corelare cu dreptul sau libertatea fundamentală afectată, Curtea poate analiza constituționalitatea actului normativ în raport cu art. 79 alin. (1) din Constituție. Astfel, în evaluarea constituționalității actului, mai întâi trebuie analizate criticile raportate la încălcarea drepturilor și a libertăților fundamentale invocate și, ulterior, concluzia astfel desprinsă trebuie să fie corelată cu exigențele art. 79 alin. (1) din Constituție. Așadar, dacă nu există o încălcare a unui drept sau a unei libertăți fundamentale, atunci art. 79 alin. (1) din Constituție nu poate fi invocat și analizat, pentru că ar deveni standard de referință de sine stătător. 95. În consecință, neregularitățile existente în cadrul de avizare a unui proiect sau a unei propuneri legislative nu pot în sine să determine neconstituționalitatea legii/ordonanței, ci acestea trebuie integrate și invocate în considerarea unei legături cauzale cu încălcarea unui drept sau a unei libertăți fundamentale. Așadar, în cadrul controlului concret de constituționalitate, respectarea art. 79 alin. (1) din Constituție reprezintă un standard de constituționalitate care nu poate fi invocat de sine stătător, ci corelat cu o altă reglementare constituțională. Rezultă că în cadrul controlului concret de constituționalitate pe calea excepției de neconstituționalitate ridicate în fața instanțelor judecătorești nu poate fi analizată încălcarea de sine stătătoare a art. 79 alin. (1) din Constituție sub aspectul modului de desfășurare a activității de avizare în cadrul procesului legislativ, motiv pentru care Curtea urmează să analizeze, mai întâi, textul criticat prin prisma drepturilor și libertăților fundamentale invocate și, ulterior, concluzia desprinsă va fi raportată la art. 79 alin. (1) din Constituție.96. Cu referire la criticile de neconstituționalitate în raport cu art. 16 alin. (1) și (2), art. 44 și art. 47 alin. (2) din Constituție, Curtea a statuat, în ceea ce privește pretinsa discriminare pe care dispozițiile criticate o creează față de alte categorii de pensionari, beneficiari ai pensiilor de serviciu sau pensionari din sistemul public, că diferitele categorii de beneficiari ai unor pensii de serviciu, respectiv pensionarii din sistemul public, nu se află în situații identice, fiind supuși, de altfel, unor acte normative diferite. Având în vedere criteriile apreciate ca relevante pentru acordarea acestui tip de pensie, legiuitorul este liber să instituie condiții diferite privind acordarea dreptului la pensie, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale să aibă semnificația încălcării prevederilor art. 16 din Constituție.97. În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 44 din Constituție, Curtea a reținut că nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabilește prin legislația națională. În aceste condiții, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maximal al acesteia. Referitor la critica formulată din perspectiva dreptului de proprietate, Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, Decizia din 2 martie 2006, pronunțată în Cauza Mamonov împotriva Rusiei, paragraful 2), art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la respectarea bunurilor nu poate fi înțeles în sensul că îndreptățește o persoană la o pensie într-un anumit cuantum. De asemenea, Curtea Constituțională a statuat următoarele: „Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil.“ În aceste condiții, a conchis Curtea, nu se încalcă dispozițiile art. 44 din Constituție privind dreptul de proprietate privată.98. Referitor la încălcarea art. 47 alin. (2) din Constituție, Curtea Constituțională a reamintit că legiuitorul este autorizat/îndrituit să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment. Referindu-se la dreptul legiuitorului de a modifica legislația în ceea ce privește modul de actualizare a pensiilor militare de stat, Curtea a reamintit că art. 47 alin. (2) din Constituție, deși consacră dreptul la pensie, nu oferă garanții și cu privire la algoritmul de creștere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, precum și indexarea acestora nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile. De asemenea, Curtea a arătat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi despre un drept câștigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, Curtea a statuat că atât soluția, cât și considerentele cuprinse în Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 16 martie 2022, au rămas relevante.99. În concluzie, cu privire la presupusa încălcare a art. 53 din Constituție, Curtea a reținut că, având în vedere că nu s-a constatat restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, invocarea dispozițiilor acestui articol nu are relevanță pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate. Din analiza efectuată, Curtea a observat că actul normativ criticat nu contravine drepturilor și libertăților fundamentale invocate. Întrucât nu s-a constatat încălcarea vreunui drept sau a vreunei libertăți fundamentale, Curtea a reținut că art. 79 alin. (1) din Constituție nu este incident în cauză. Pentru aceleași rațiuni expuse în sprijinul constatării că prevederile criticate sunt conforme cu art. 79 alin. (1) din Legea fundamentală, Curtea a reținut că nu sunt încălcate nici prevederile art. 115 alin. (6) din aceasta. Instanța constituțională a reamintit jurisprudența sa constantă potrivit căreia Guvernul are o competență de legiferare limitată în domeniile care vizează regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție și drepturile electorale („ordonanțele de urgență nu pot afecta“), cu privire la care aplicarea interdicției constituționale exprese este condiționată de adoptarea unor reglementări care suprimă, aduc atingere, prejudiciază, vatămă, lezează, în general, antrenează consecințe negative asupra drepturilor, libertăților și îndatoririlor constituționale. În această din urmă ipoteză, dacă reglementările nu produc consecințele juridice menționate, Guvernul partajează competența de legiferare cu Parlamentul, fiind ținut însă de obligația de a motiva în conținutul actului normativ existența unei situații extraordinare, a cărei reglementare nu poate fi amânată, precum și urgența reglementării. Curtea a constatat, în urma analizei criticii de neconstituționalitate intrinsecă, faptul că nu a fost afectat niciun drept sau nicio libertate fundamentală, fiind, astfel, respectate dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție, concluzie care se impune și în cauza de față. Ca atare, criticile de neconstituționalitate raportate la art. 115 alin. (6) din Constituție sunt neîntemeiate.100. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dorin Flueraru în Dosarul nr. 3.317/110/2019 al Curții de Apel Bacău - Secția I civilă, Rădică Văleanu în Dosarul nr. 8.776/109/2021 al Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, de Costel Nedelescu în Dosarul nr. 129/109/2020** al Curții de Apel Pitești - Secția I civilă, de Mihai C. Mihalache în Dosarul nr. 924/90/2022 al Curții de Apel Pitești - Secția I civilă, de Constantin Măsac și de Tudorel Safta în dosarele nr. 121/46/2023 și nr. 146/46/2023 ale Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Vasile Viluc Baciu în Dosarul nr. 1.752/102/2022/a1 al Tribunalului Mureș - Secția civilă, de Florin Bucur și de Florentin Dănuț Artene în dosarele nr. 590/99/2022 și nr. 1.714/99/2022 ale Tribunalului Iași - Secția I civilă, de Ionel Roșca în Dosarul nr. 6.400/118/2021 al Tribunalului Constanța - Secția I civilă, de Ion Cristian Smîrdioșeanu în Dosarul nr. 8.821/118/2021 al Tribunalului Constanța - Secția I civilă, de Sebastian-Claudiu Muntean, de Constantin Emil Goșman și de Viorel Popescu în dosarele nr. 1.330/62/2022, nr. 2.922/62/2021 și nr. 1.159/62/2022 ale Tribunalului Brașov - Secția I civilă, de Marian I. Ucă în Dosarul nr. 1.547/90/2022 al Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă, de Constantin C. Trocan în Dosarul nr. 2.847/85/2022 al Tribunalului Sibiu - Secția I civilă, de Emil Zmău în Dosarul nr. 645/45/2022 al Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale, de Claudiu Nicușor Nicolescu în Dosarul nr. 2.072/3/2023 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Sorin Voicu, Virgil Jeliu, Dumitru Mincă, Ion Tunsoiu, George Gurău, Ion Ghidarcea, George Oiță și Ovidiu Marchidan în dosarele nr. 5.674/3/2023, nr. 2.084/3/2023, nr. 5.379/3/2023, nr. 5.383/3/2023, nr. 5.604/3/2023, nr. 5.151/3/2023, nr. 5.443/3/2023 și nr. 5.675/3/2023 ale Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Vasile Nicolae și de Cătălin Daniel Manofu în dosarele nr. 5.203/3/2023 și nr. 5.681/3/2023 ale Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Dan Gheorghiță în Dosarul nr. 231/96/2023 al Tribunalului Harghita - Secția civilă, de Florin Popa în Dosarul nr. 3/119/2023/a1 al Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal, de Mihăiță Matache în Dosarul nr. 339/103/2023 al Tribunalului Neamț - Secția I civilă și de contencios administrativ, de Ioan Lahman, de Gabriel Rusu și de Trifan Rebenciuc în dosarele nr. 542/40/2023, nr. 526/40/2023 și nr. 536/40/2023 ale Tribunalului Botoșani - Secția I civilă, de Valerică Brînzilă în Dosarul nr. 392/40/2023 al Tribunalului Botoșani - Secția I civilă, de Ionel-Lorică Șmadici în Dosarul nr. 455/40/2023 al Tribunalului Botoșani - Secția I civilă, de Constantin Neagoe în Dosarul nr. 441/54/2023 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal, de Daniel Săndulescu, de Dănuț Nistor și de Grigorie Daniel Ciocălău în dosarele nr. 1.168/63/2023, nr. 1.180/63/2023 și nr. 1.188/63/2023 ale Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Adreana Teslovan și Vasile Genes în dosarele nr. 54/43/2023 și nr. 58/43/2023 ale Curții de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și de Gheorghe-Ernest Mocanu în Dosarul nr. 176/44/2023 al Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal și constată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul său, precum și, în special, dispozițiile art. VII pct. 2 și 3 din aceasta sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Bacău - Secția I civilă, Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel Pitești - Secția I civilă, Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Mureș - Secția civilă, Tribunalului Iași - Secția I civilă, Tribunalului Constanța - Secția I civilă, Tribunalului Brașov - Secția I civilă, Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă, Tribunalului Sibiu - Secția I civilă, Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Harghita - Secția civilă, Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Neamț - Secția I civilă și de contencios administrativ, Tribunalului Botoșani - Secția I civilă, Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 martie 2024.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    MARIAN ENACHE
    Magistrat-asistent,
    Cosmin-Marian Văduva    -------