DECIZIA nr. 178 din 26 martie 2024referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 54 alin. (5) și (6) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 781 din 8 august 2024



    Marian Enache- președinte
    Mihaela Ciochină- judecător
    Cristian Deliorga- judecător
    Dimitrie-Bogdan Licu- judecător
    Laura-Iuliana Scântei- judecător
    Gheorghe Stan- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Elena-Simina Tănăsescu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Simina Popescu-Marin- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 54 alin. (5) și (6) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Partidul Alianța Liberalilor și Democraților - Județul Brașov în Dosarul nr. 2.493/62/2020 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.413D/2020.2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Contenciosul electoral reglementează o procedură specifică, ce impune o maximă celeritate, de aceea sunt stabilite termene scurte, de 24 de ore, cum sunt și termenele instituite prin dispozițiile legale criticate.
    CURTEA,    având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4. Prin Decizia civilă nr. 691/Ap din 22 august 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.493/62/2020, Curtea de Apel Brașov - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 54 alin. (5) și (6) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali. Excepția a fost ridicată de Partidul Alianța Liberalilor și Democraților - Județul Brașov într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului împotriva unei hotărâri judecătorești prin care a fost respinsă contestația împotriva hotărârii biroului electoral județean prin care a fost respinsă candidatura pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Brașov.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile legale criticate încalcă dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil, deoarece stabilesc necomunicarea hotărârii judecătorești date în contestație și instituie un termen extrem de scurt, de 24 de ore, în care instanțele judecătorești sunt obligate să judece apelul formulat împotriva hotărârii date în contestația privind respingerea unei candidaturi. Astfel, apelanții se află în imposibilitatea de a lua cunoștință de motivele pentru care contestațiile lor au fost respinse și de a-și motiva apelul pe care îl formulează în cauză. În concluzie, autorul excepției consideră că timpul este prea scurt pentru realizarea unei apărări efective în cauză. 6. Curtea de Apel Brașov - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care reține că Legea nr. 115/2015 reglementează o procedură specifică contenciosului electoral, care impune o anumită celeritate în soluționarea contestațiilor, atât la nivel administrativ, cât și în instanță, impusă de scopul legiuitorului. A fost opțiunea acestuia să reglementeze o excepție de la regula prevăzută în Codul de procedură civilă a comunicării hotărârilor judecătorești, opțiune legislativă care nu este supusă cenzurii instanței de judecată și care nu semnifică încălcarea dreptului părților la un proces echitabil și la apărare, ci doar alegerea unei metode de a asigura celeritatea desfășurării procedurilor, măsura adoptată fiind subsumată acestui scop. În plus, instanța arată că apelantul avea posibilitatea de a formula o cerere către Tribunalul Brașov sau către Curtea de Apel Brașov pentru a obține o copie a hotărârii atacate, ce putea fi transmisă prin mijloace electronice în timp foarte scurt și fără costuri suplimentare.7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
    CURTEA,    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 54 alin. (5) și (6) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: – Art. 54 alin. (5) și (6) din Legea nr. 115/2020: (5) Contestațiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se soluționează în termen de 48 de ore de la înregistrare, de către judecătoria, respectiv tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripția electorală. Hotărârea nu se comunică.(6) Împotriva hotărârii date în contestație se poate face apel în termen de 24 de ore de la pronunțare, la instanța ierarhic superioară. Apelul se soluționează în termen de 24 de ore de la înregistrare.11. În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiție și în art. 24 privind dreptul de apărare.12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 54 alin. (5) și (6) din Legea nr. 115/2015 stabilesc reguli procedurale, specifice contenciosului electoral, referitoare la contestația împotriva hotărârilor birourilor electorale de circumscripție privind admiterea sau respingerea candidaturilor la alegerile locale, precum și înregistrarea și soluționarea apelului împotriva hotărârii judecătorești pronunțate de judecătorie, respectiv de tribunal, cu prilejul soluționării contestației împotriva hotărârii biroului electoral de circumscripție.13. Dispozițiile art. 54 din Legea nr. 115/2015, în ansamblul lor, au mai format obiect al controlului de constituționalitate, iar prin Decizia nr. 360 din 24 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 19 august 2016, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. Cu acel prilej, Curtea a reținut, în esență, că, în materie electorală, legiuitorul a stabilit o procedură specială de soluționare a întâmpinărilor, a contestațiilor și a oricăror alte cereri prevăzute de lege, desfășurată potrivit regulilor stabilite de Codul de procedură civilă pentru ordonanța președințială. Obiectul reglementării - valorificarea drepturilor electorale - a impus adoptarea unei proceduri de judecată prin care să fie soluționate cu celeritate toate cererile adresate instanței (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.128 din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 19 noiembrie 2008), iar în absența ei aplicarea regulilor de drept comun ar fi de natură să împiedice desfășurarea procedurilor electorale aflate în curs și ar genera o stare de incertitudine cât privește raporturile juridice stabilite printr-o hotărâre judecătorească definitivă, afectând pentru un timp îndelungat rezultatul alegerilor (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 159 din 20 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 14 mai 2014).14. Prin considerentele reținute în Decizia nr. 360 din 24 mai 2016, precitată, Curtea Constituțională a răspuns și criticilor de neconstituționalitate referitoare la lipsa citării în cauză și imposibilitatea depunerii probatoriului, constatând că și acestea reprezintă aspecte ce se integrează specificului procedurii contenciosului electoral. În acest context, Curtea a reținut că termenele scurte prevăzute strict de Legea nr. 115/2015 pentru soluționarea contestațiilor servesc, în final, definitivării și finalizării întregului proces electoral și au în vedere respectarea calendarului electoral prestabilit pentru desfășurarea fiecărei operațiuni care îl compun și nu permit, prin urmare, tergiversarea procesului inițiat în contenciosul electoral. Așa fiind, Curtea a constatat că dispozițiile art. 54 din Legea nr. 115/2015 nu aduc atingere drepturilor ocrotite de art. 21 alin. (3), art. 24 și art. 124 alin. (1) și (2) din Constituție, invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate.15. Această concluzie se reflectă și în jurisprudența Curții, care a reținut, cu titlu de principiu, că asigurarea celerității în procesul electoral constituie un considerent major care justifică instituirea de către legiuitor a unor reguli speciale de procedură în materie electorală, concretizate, de pildă, în termene scurte de exercitare și soluționare a căilor de atac (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 150 din 17 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 28 aprilie 2005, și Decizia nr. 146 din 15 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 11 aprilie 2005).16. Curtea a mai reținut că posibilitatea atacării cu apel la instanța ierarhic superioară a hotărârii date în contestație, posibilitate prevăzută de art. 54 alin. (6) din Legea nr. 115/2015, constituie un argument în plus în favoarea asigurării dreptului la apărare în materie electorală. Corelativ dreptului pe care legea îl instituie, este în sarcina persoanei interesate obligația de a depune diligența adecvată în vederea asigurării acestuia (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 425 din 11 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1119 din 12 decembrie 2023, paragraful 43). În acest sens, părțile au obligația legală să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să își probeze pretențiile și apărările, să contribuie la desfășurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia. [a se vedea art. 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă]. 17. În aceste condiții, Curtea reține că opțiunea legiuitorului, în materie electorală, concretizată prin reglementarea unor termene scurte în cadrul procedurii de contestare a admiterii sau respingerii candidaturilor, este impusă de necesitatea de corelare cu alte drepturi ce țin de operațiunile electorale, supuse, la rândul lor, unor termene. O asemenea opțiune se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului, permisă de art. 73 alin. (3) lit. a) Constituție, și este justificată de imperativul desfășurării cu celeritate a procedurilor electorale aflate în curs și al evitării unei stări de incertitudine în ceea ce privește raporturile juridice în materia alegerilor locale. În acest sens sunt, spre exemplu, normele juridice potrivit cărora hotărârea primei instanțe învestite cu soluționarea contestației privind admiterea sau respingerea candidaturilor nu se comunică [art. 54 alin. (5) din Legea nr. 115/2015] sau cele cuprinse în art. 122 din Legea nr. 115/2015 potrivit cărora „judecarea de către instanță a întâmpinărilor, contestațiilor și a oricăror alte cereri prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială“.18. În consecință, observând considerentele reținute în deciziile antereferite, care își mențin în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză, Curtea constată că dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate, analizate prin prisma criticilor formulate, nu încalcă normele constituționale privind accesul liber la justiție și nici dreptul la apărare.19. De altfel, în jurisprudența sa, reținând că statele dispun de o marjă de apreciere mare în organizarea sistemelor lor interne de soluționare a litigiilor electorale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că un sistem intern de examinare eficientă a plângerilor și contestațiilor individuale în chestiuni referitoare la drepturile electorale este una dintre garanțiile esențiale ale alegerilor libere și echitabile. De asemenea, instanța europeană a reținut că din cauza complexității procesului electoral și a restricțiilor de timp asociate care necesită simplificarea diferitelor proceduri legate de alegeri, autorităților naționale relevante li se poate cere să examineze contestațiile legate de alegeri în termene relativ scurte, pentru a evita întârzierea procesului electoral. Din aceleași motive practice, statele ar putea considera că nu este oportun să solicite acestor autorități să respecte un set de garanții procedurale foarte stricte sau să emită decizii foarte detaliate. Cu toate acestea, aceste considerații nu pot să submineze eficacitatea procedurii de recurs și trebuie să se asigure că se depune un efort real pentru a aborda substanța plângerilor individuale discutabile privind neregulile electorale și că deciziile relevante sunt suficient de motivate (a se vedea Hotărârea din 8 aprilie 2010, pronunțată în Cauza Namat Aliyev împotriva Azerbaidjanului, paragrafele 81 și 90).20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Partidul Alianța Liberalilor și Democraților - Județul Brașov în Dosarul nr. 2.493/62/2020 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă și constată că dispozițiile art. 54 alin. (5) și (6) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Brașov - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 martie 2024.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    MARIAN ENACHE
    Magistrat-asistent,
    Simina Popescu-Marin    -----