METODOLOGIE din 25 martie 2021privind reglementarea activităților de scufundare în România
Publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 321 bis din 30 martie 2021
Notă
Aprobată prin ORDINUL nr. M.63 din 25 martie 2021, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 321 din 30 martie 2021. Notă
Art. II, III și IV din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024, prevăd:
Articolul II
Pentru o perioadă de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, șeful de scufundare care nu a fost atestat prin curs poate fi admis anual printr-un examen care să certifice capacitatea de a planifica, organiza și conduce activități de scufundare.
Articolul III
Pentru o perioadă de cel mult 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin:
a) operatorul de barocameră care nu a fost atestat prin curs poate fi admis anual printr-un examen care să certifice capacitatea de a-și îndeplini obligațiile prevăzute în metodologie;
b) tehnicianul de scufundare care nu a fost atestat prin curs poate fi admis anual printr-un examen care să certifice capacitatea de a-și îndeplini obligațiile prevăzute în metodologie.
Articolul IV
Pentru o perioadă de cel mult 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, este permisă utilizarea scafandrilor recreaționali pentru culegerea/recoltarea florei/faunei subacvatice. + Capitolul I Dispoziții generale + Articolul 1(1) Metodologia privind reglementarea activităților de scufundare în România, denumită în continuare Metodologie, cuprinde pregătirea, antrenarea, perfecționarea pregătirii și brevetarea scafandrilor, formarea și atestarea personalului tehnic de asigurare a scufundărilor și lucrărilor în imersiune, autorizarea și inspectarea unităților care execută activități subacvatice cu scafandri, cercetarea științifică, de inginerie tehnologică și medicală pentru realizarea mijloacelor tehnice și perfecționarea procedeelor de scufundare și de lucru sub apă, verificarea periodică a scafandrilor brevetați, în vederea reconfirmării aptitudinilor, deprinderilor și cunoștințelor, formarea și atestarea personalului medical de specialitate, potrivit legii.(2) Metodologia privind reglementarea activităților de scufundare în România stabilește modul de desfășurare și organizare a activităților de scufundare, de formare, pregătire și clasificare a scafandrilor, de autorizare și inspectare a tuturor activităților subacvatice cu scafandri, normele generale și specifice de securitate și sănătate în muncă și modul de recunoaștere a calificărilor profesionale pentru ocupațiile și profesiile din grupa "Scafandri", obținute de către cetățenii români și străini în alte state, în vederea exercitării acestor profesii pe teritoriul României.(3) Centrul de Scafandri (Unitatea Militară 02145 Constanța) este structura de specialitate prin care Ministerul Apărării Naționale își exercită atribuțiile în domeniul pregătirii, brevetării și perfecționării pregătirii scafandrilor, precum și în domeniul autorizării și inspectării activităților subacvatice. + Articolul 2 Centrul de Scafandri este structura de specialitate care, pe teritoriul României:a) execută brevetarea, atestarea și calificarea pentru ocupațiile și profesiile din grupa "Scafandri";b) pregătește, antrenează și perfecționează scafandri;c) formează și atestă personalul tehnic de asigurare a scufundărilor și lucrărilor în imersiune;d) autorizează și inspectează unitățile care execută activități subacvatice cu scafandri și în mediu hiperbar;e) execută cercetarea științifică, de inginerie tehnologică și medicală pentru realizarea mijloacelor tehnice și perfecționarea procedeelor de scufundare și de lucru sub apă;f) asigură verificarea periodică a scafandrilor în vederea reconfirmării competențelor, deprinderilor și cunoștințelor;g) formează și atestă personalul medical de specialitate, potrivit legii;h) recunoaște calificările profesionale pentru ocupațiile și profesiile din grupa "Scafandri" obținute de către cetățenii români și străini în țările membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European sau în alte state, în vederea exercitării acestor profesii pe teritoriul României;i) execută evaluarea și certificarea competențelor profesionale obținute pe alte căi decât cele formale, sub coordonarea Autorității Naționale pentru Calificări. (la 07-08-2024, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 1. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 3În vederea exercitării atribuțiilor, Centrul de Scafandri cooperează, pe bază de protocoale, cu instituții, asociații profesionale sau alte entități civile. (la 07-08-2024, Articolul 3 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 2. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 4 Conducerea activităților de scufundare se execută de către persoane care au efectuat o pregătire profesională corespunzătoare și au fost atestate pentru îndeplinirea acestor funcții în cadrul organizărilor de scufundare. + Articolul 5 Recunoașterea calificărilor pentru ocupațiile și profesiile din grupa "Scafandri" este procesul de analiză, examinare și evaluare a calificărilor profesionale sau titlurilor de calificare obținute de către cetățenii români și străini, în alte state, în vederea acordării dreptului de exercitare a acestor profesii pe teritoriul României. + Articolul 6 Registrul Unic al Scafandrilor din România reprezintă baza de date care cuprinde evidența persoanelor care au obținut și dețin atestarea pentru ocupațiile și profesiile din grupa "Scafandri", cu drept de exercitare a acestor profesii pe teritoriul României, precum și detalii privind nivelul de pregătire profesională, specializările și activitatea profesională a acestora. + Articolul 7 În activitatea de proiectare, construcție, exploatare, întreținere și reparare a instalațiilor mecanice sub presiune și instalațiilor de ridicat din compunerea echipamentului colectiv și individual de scufundare, se aplică prevederile prescripțiilor tehnice în vigoare, ale Inspecției de Stat pentru Cazane, Recipienți sub Presiune și Instalații de Ridicat, denumită în continuare I.S.C.I.R. + Articolul 8 În sensul prezentelor prevederi, prin "unități" se înțeleg autoritățile și instituțiile publice, societățile comerciale, organizațiile non-guvernamentale, fundațiile, asociațiile, cluburile sportive, institutele de cercetare, precum și alte persoane juridice sau fizice autorizate, din sectorul public sau privat, inclusiv cu capital străin, care desfășoară activități de scufundare sau în mediul hiperbar, pe teritoriul României. + Articolul 9 În sensul prezentelor prevederi, definițiile unor termeni și expresii utilizate sunt prevăzute în anexa nr. 1 la Metodologie. + Capitolul II Clasificarea activităților de scufundare + Articolul 10 Tipul activității de scufundare este determinat de scopul și obiectivul scufundării, de tipul de echipament/aparat de respirat folosit de către scafandri, de amestecul respirator utilizat și de tipul lucrărilor subacvatice sau a activităților în mediul hiperbar executate. + Articolul 11 În funcție de scopul și obiectivul scufundării, activitățile de scufundare sunt împărțite în următoarele categorii:a) scufundări pentru executarea de lucrări subacvatice;b) scufundări pentru activități științifice;c) scufundări pentru culegere/recoltare floră/faună subacvatică;d) scufundări recreaționale;e) scufundări pentru operații militare;f) scufundări reale sau simulate pentru menținerea deprinderilor, competențelor și a dreptului de exercitare a profesiei; (la 07-08-2024, Litera f) , Articolul 11 , Capitolul II a fost modificată de Punctul 3. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) g) scufundări pentru căutare/salvare/recuperare persoane și obiecte; (la 07-08-2024, Articolul 11 , Capitolul II a fost completat de Punctul 4. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) h) scufundări în scopul arheologiei; (la 07-08-2024, Articolul 11 , Capitolul II a fost completat de Punctul 4. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) i) scufundări pentru formarea profesională a scafandrilor; (la 07-08-2024, Articolul 11 , Capitolul II a fost completat de Punctul 4. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) j) scufundări pentru asigurarea altor activități desfășurate pe apă sau sub apă. (la 07-08-2024, Articolul 11 , Capitolul II a fost completat de Punctul 4. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 12(1) În funcție de tipul de echipament/aparat de respirat folosit de scafandru, scufundările se clasifică în:a) scufundări autonome;b) scufundări cu alimentare de la suprafață;c) scufundări cu alimentare de la suprafață cu turela deschisă sau închisă;d) scufundări în saturație.(2) În funcție de tipul aparatului de respirat, scufundările autonome se împart în:a) scufundări cu circuit deschis;b) scufundări cu circuit semiînchis;c) scufundări cu circuit închis. + Articolul 13 În funcție de amestecul respirator utilizat de către scafandri, activitățile de scufundare sunt împărțite în:a) scufundări cu aer;b) scufundări cu oxigen pur;c) scufundări cu amestecuri respiratorii sintetice. + Articolul 14 În cadrul activităților de scufundare, se pot executa următoarele lucrări subacvatice:a) căutarea și recuperarea de materiale, obiecte, floră/faună sau persoane în/din mediul acvatic;b) lucrări mecanice, manual sau cu scule acționate hidraulic, pneumatic sau electric;c) culegerea și înregistrarea de informații legate de obiective subacvatice, respectiv construcții, instalații, ecosisteme, fundul apei etc.;d) inspecția corpurilor navelor sau a structurilor imerse;e) curățarea structurilor imerse;f) verificarea tehnică a construcțiilor imersate, echipamentelor și instalațiilor hidromecanice și hidrotehnice;g) verificarea, controlul și decolmatarea structurilor imerse;h) lucrări subacvatice de construcții și montaje;i) înlocuirea și amplasarea de cabluri, șine și conducte cu trasee subacvatice;j) înlăturarea unor obstacole, cu punere sau nu la uscat;k) sudarea și tăierea subacvatică;l) controlul nedistructiv al structurilor imerse;m) ranfluarea;n) salvarea personalului din submarine, nave, autovehicule, aeronave avariate și scufundate parțial sau total;o) lucrări speciale cu explozivi;p) etanșarea, izolarea grupurilor hidroenergetice, a barajelor, ecluzelor etc.;q) cercetarea și arheologia subacvatică;r) operațiuni în scopuri militare. + Capitolul III Clasificarea scafandrilor + Articolul 15 Scafandrii sunt persoane instruite și atestate pentru a se deplasa și a desfășură diferite activități sub apă, cu ajutorul unui echipament adecvat pentru respirat. + Articolul 16(1) În funcție de adâncimea maximă de scufundare pentru care sunt atestați, scafandrii se clasifică după cum urmează:a) scafandri categoria a III-a;b) scafandri categoria a II-a;c) scafandri categoria I.(2) Scafandrii categoria a III-a sunt pregătiți, antrenați și atestați pentru a executa scufundări până la adâncimea de 30 metri.(3) Scafandrii categoria a III-a sunt scafandri autonomi și scafandri cu alimentare de la suprafață până la 30 metri. (la 07-08-2024, Alineatul (3) , Articolul 16 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 5. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) (4) Scafandrii categoria a II-a sunt pregătiți, antrenați și atestați pentru a executa scufundări până la adâncimea de 50 metri.(5) Scafandrii categoria a II-a sunt scafandri autonomi și scafandri cu alimentare de la suprafață până la 50 metri. (la 07-08-2024, Alineatul (5) , Articolul 16 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 5. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) (6) Scafandrii categoria I sunt pregătiți, antrenați și atestați pentru a executa scufundări la adâncimi mai mari de 50 metri.(7) Scafandrii categoria I sunt scafandri autonomi și scafandri de mare adâncime. (la 07-08-2024, Alineatul (7) , Articolul 16 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 5. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) (8) Scafandrii categoria a III-a atestați înainte de data de 1.04.2021 păstrează categoria a III-a și dreptul de scufundare până la adâncimea de 40 metri. (la 07-08-2024, Articolul 16 , Capitolul III a fost completat de Punctul 6. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) (9) Scafandrii categoria a II-a atestați înainte de data de 1.04.2021 păstrează categoria a II-a și dreptul de scufundare până la adâncimea de 60 metri. (la 07-08-2024, Articolul 16 , Capitolul III a fost completat de Punctul 6. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 17În cadrul fiecărei categorii, în funcție de vechime, de numărul de ore de scufundare reale efectuate și de tipul de aparat de respirat utilizat, scafandrii pot obține titlul de clasificare prevăzut în anexa nr. 2 la prezenta metodologie. (la 07-08-2024, Articolul 17 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 7. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 18(1) Titlul de clasificare se acordă de către Centrul de Scafandri, la propunerea conducătorilor unităților/structurilor unde sunt încadrați scafandrii sau la solicitarea scafandrului.(2) Conducătorii unităților/structurilor care au în compunere scafandri au obligația de a înainta propuneri cu personalul care îndeplinește criteriile prevăzute la art. 17, în vederea acordării titlului de clasificare. (la 07-08-2024, Articolul 18 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 8. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 19Deținătorii titlului de clasificare din structurile sistemului național de apărare, ordine publică și siguranță națională aflați în misiuni în afara teritoriului național cu durata mai mare de șase luni beneficiază, în următorul an calendaristic, de titlul de clasificare deținut la momentul plecării în misiune, dacă nu îndeplinesc condițiile pentru a beneficia de o clasă superioară. (la 07-08-2024, Articolul 19 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 9. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 20(1) În funcție de sectorul de activitate, scafandrii se împart în:a) scafandri comerciali;b) scafandri recreaționali;c) scafandri științifici/arheologi subacvatici;d) scafandri militari.(2) Scafandrii comerciali sunt persoanele care dețin un titlu de calificare și care activează în cadrul unor unități care desfășoară activități cu scafandri în scop comercial.(3) Scafandrii recreaționali sunt persoanele care dețin un certificat de scafandru recreațional emis de către un instructor SCUBA, înregistrat la o organizație de certificare.(4) Scafandrii științifici/arheologi subacvatici sunt persoanele care îndeplinesc sarcini de cercetare științifică sau de arheologie subacvatică și care dețin un titlu de calificare pentru profesia de scafandru sau o certificare pentru scufundări recreaționale conform prezentelor prevederi.(5) Scafandrii militari sunt persoanele care dețin un titlu de calificare și care activează în structurile sistemului național de apărare, ordine publică și siguranță națională.(6) Clasificarea și competențele specifice scafandrilor militari sunt stabilite prin precizări ale șefului Statului Major al Forțelor Navale.(7) În funcție de competențele dobândite, scafandrii se clasifică în:a) scafandru autonom;b) scafandru cu alimentare de la suprafață până la 30 metri;c) scafandru cu alimentare de la suprafață până la 50 metri;d) scafandru de mare adâncime;e) scafandru salvator.(8) Scafandrul autonom este persoana instruită și atestată pentru a putea evolua și lucra sub apă cu ajutorul unui echipament adecvat, fiind atestat să execute scufundări autonome cu aer comprimat sau amestecuri respiratorii sintetice la adâncimi de minimum 15 metri.(9) Adâncimea maximă la care se poate scufunda un scafandru autonom este dată de categoria de scufundare pe care o deține.(10) Cursul de calificare scafandru autonom se organizează în cadrul categoriei a III-a, iar trecerea la o categorie superioară cu menținerea competențelor specifice profesiei de «scafandru autonom» se face succesiv, prin cursuri specifice.(11) Scafandrul cu alimentare de la suprafață până la 30 metri este persoana instruită și atestată pentru a putea evolua și lucra sub apă în gama de adâncimi 0-30 metri, autonom și cu echipament cu alimentare de la suprafață, folosind aer comprimat sau amestecuri respiratorii sintetice.(12) Scafandrul cu alimentare de la suprafață până la 50 metri este persoana instruită și atestată pentru a putea evolua și lucra sub apă în gama de adâncimi 0-50 metri, autonom, cu echipament cu alimentare de la suprafață și cu turela deschisă, folosind aer comprimat sau amestecuri respiratorii.(13) Scafandrul de mare adâncime este persoana instruită și atestată pentru a putea evolua și lucra sub apă cu ajutorul echipamentelor și tehnicii adecvate, fiind atestat să execute scufundări unitare sau în saturație, cu amestecuri respiratorii la adâncimi de minimum 50 metri, utilizând echipament specific, ansambluri de scufundare, turele deschise și închise, asistat de către o echipă de la suprafață.(14) Scafandrul salvator este persoana instruită și atestată să execute operațiuni de căutare și recuperare a obiectelor și persoanelor din mediul acvatic cu ajutorul unui echipament adecvat pentru intervenția la adâncimi de maximum 30 metri. (la 07-08-2024, Articolul 20 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 10. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 21Abrogat. (la 07-08-2024, Articolul 21 , Capitolul III a fost abrogat de Punctul 11. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Capitolul IV Admiterea la cursurile de formare profesională a scafandrilor + Secţiunea 1 Probe eliminatorii + Articolul 22 Admiterea la cursurile de formare profesională pentru profesiile din grupa "Scafandri" se desfășoară în conformitate cu prezentele prevederi. + Articolul 23(1) Participarea la admiterea la cursurile de formare profesională pentru profesiile din grupa "Scafandri" se face pe baza aprobării comandantului Centrului de Scafandri a cererii de înscriere la curs.(2) Modelul cererii de înscriere la curs este prevăzut în anexa nr. 3 la Metodologie. + Articolul 24(1) În cadrul admiterii la cursurile în urma cărora cursanții se atestă la adâncimea maximă de 30 metri, candidații parcurg următoarele probe eliminatorii:a) examen medical specific, prevăzut în prezenta metodologie;b) evaluarea nivelului de pregătire fizică;c) evaluarea aptitudinilor în mediul acvatic;d) test de barofuncție;e) test de toleranță la oxigen. (la 07-08-2024, Alineatul (1) , Articolul 24 , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 12. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) (2) Probele și baremele pentru evaluarea nivelului de pregătire fizică sunt stabilite și făcute publice de către Centrul de Scafandri.(3) Probele și baremele pentru evaluarea aptitudinilor în mediul acvatic sunt stabilite și făcute publice de către Centrul de Scafandri. + Articolul 25(1) În cadrul admiterii la cursurile în urma cărora cursanții se atestă la adâncimea maximă de 50 metri, candidații trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:a) să dețină aptitudine medicală specifică sau să fie declarați apt în urma examenului medical specific;b) să fie declarați apt în urma testului de narcoză;c) să fie atestați scafandru cu alimentare de la suprafață până la 30 metri sau atestați scafandru autonom categoria a III-a;d) să fie declarați admiși în urma evaluării aptitudinilor în mediul subacvatic.(2) La cursurile cu alimentare de la suprafață până la 50 metri pot participa numai scafandrii care anterior au fost atestați cu alimentare de la suprafață până la 30 metri.(3) Probele și baremele pentru evaluarea aptitudinilor în mediul subacvatic sunt stabilite și făcute publice de către Centrul de Scafandri. (la 07-08-2024, Articolul 25 , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 13. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 26(1) În cadrul admiterii la cursurile pentru scafandrii categoria I, candidatul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:a) să dețină aptitudine medicală specifică sau să fie declarat apt în urma examenului medical specific;b) să fie declarat apt în urma testului pentru scufundări profunde;c) să fie atestat scafandru cu alimentare de la suprafață până la 50 metri și să fi exercitat această profesie cel puțin doi ani sau să fie atestat scafandru autonom categoria a II-a și să fi exercitat această profesie cel puțin doi ani;d) să fie declarat admis în urma evaluării aptitudinilor în mediul subacvatic.(2) La cursurile pentru scafandri de mare adâncime pot participa numai scafandrii care anterior au obținut atestarea ca scafandru cu alimentare de la suprafață până la 50 metri.(3) Probele și baremele pentru evaluarea aptitudinilor în mediul subacvatic sunt stabilite și făcute publice de către Centrul de Scafandri. (la 07-08-2024, Articolul 26 , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 14. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 27 Testul de barofuncție, testul de toleranță la oxigen, testul de narcoză și testul pentru scufundări profunde se execută la Centrul de Scafandri. + Articolul 28(1) În cadrul admiterii la cursurile de perfecționare, candidații parcurg următoarele probe eliminatorii:a) examen medical specific, prevăzut în prezenta metodologie;b) evaluarea nivelului de pregătire fizică;c) evaluarea aptitudinilor în mediul acvatic. + Articolul 29 Probele și baremele pentru evaluarea aptitudinilor în mediul acvatic, în vederea admiterii la cursurile de perfecționare, sunt stabilite și făcute publice de către Centrul de Scafandri. + Articolul 30 În urma rezultatelor obținute la probele pentru admiterea la cursuri, se stabilește pentru fiecare candidat admiterea sau respingerea participării la curs. + Secţiunea a 2-a Examenele medicale pentru admiterea la cursurile de formare profesională + Articolul 31 Examinarea medicală pentru admiterea la cursurile de formare profesională pentru ocupațiile și profesiile din grupa "Scafandri" se efectuează la Centrul de Medicină Navală din subordinea Ministerului Apărării Naționale. + Articolul 32 Aptitudinea medicală se stabilește de către Centrul de Medicină Navală, conform normelor metodologice și baremelor medicale privind expertiza medicală a persoanelor care își desfășoară activitatea în mediul hiperbar. + Secţiunea a 3-a Testul de barofuncție + Articolul 33Testul de barofuncție se execută la Centrul de Scafandri în scopul determinării permeabilității tubare și sinusale a căilor respiratorii. (la 07-08-2024, Articolul 33 , Sectiunea a 3-a , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 15. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 34Personalul pentru asigurarea executării testului de barofuncție este format din: un șef de scufundare, un operator barocameră, un tehnician de scufundare, 1-3 scafandri însoțitori și un medic. (la 07-08-2024, Articolul 34 , Sectiunea a 3-a , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 16. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 35Testul propriu-zis se execută cu 1-6 candidați, însoțiți de 1-3 scafandri brevetați, și constă în presurizarea lentă a candidaților până la maximum 20 metri adâncime, fiind periodic întrebați asupra capacității de echilibrare, iar la adâncimea maximă se staționează 3-5 minute, după care se revine la presiunea atmosferică. (la 07-08-2024, Articolul 35 , Sectiunea a 3-a , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 17. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 36(1) În cazul în care unul sau mai mulți candidați nu reușesc să se echilibreze, sunt scoși din barocameră după decompresie, iar testul se continuă cu ceilalți.(2) Candidații care nu au reușit manevra și sunt declarați "RESPINS" pot fi reprogramați sau nu în funcție de rezultatul controlului ORL. + Articolul 37 Aptitudinea sau inaptitudinea în urma testului se dispune de către un medic cu studii complementare în medicină hiperbară. + Secţiunea a 4-a Testul de toleranță la oxigen + Articolul 38Testul de toleranță la oxigen se execută la Centrul de Scafandri în scopul determinării toleranței organismului la oxigenul pur respirat la presiuni mai mari decât presiunea atmosferică. (la 07-08-2024, Articolul 38 , Sectiunea a 4-a , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 18. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 39 Personalul pentru asigurarea executării testului de toleranță la oxigen este format din: un șef de scufundare, un operator barocameră, un tehnician de scufundare, 1-2 scafandri însoțitori, un medic. + Articolul 40 Înainte de executarea testului, șeful de scufundare instruiește candidații cu privire la măsurile de securitate și sănătate în muncă referitoare la echipamentul din barocameră și modul de utilizare a acestuia în caz de avarie, precum și asupra fixării măștii oro-nazale și a modului de respirație cu aceasta, pentru evitarea pierderii de oxigen pur în ambianța barocamerei. + Articolul 41(1) Testul propriu-zis se execută cu 1-6 candidați și 1-3 însoțitori scafandri, astfel încât unui însoțitor să îi revină supravegherea a maximum 2 candidați. (la 07-08-2024, Alineatul (1) , Articolul 41 , Sectiunea a 4-a , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 19. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) (2) Echipa este presurizată cu aer până la 18 metri, iar la adâncimea de 18 metri, candidaților, în poziție de repaus întinși pe spate, li se măsoară pulsul pe sfert de minut, de către însoțitori și se comunică asistenței la suprafață.(3) Candidații cu pulsul pe sfert de minut mai mare de 25 nu execută testul, urmând să fie reprogramați sau calificați inapți. + Articolul 42(1) Fixarea măștii oro-nazale și începerea respirației oxigenului pur se comandă de la suprafață, iar timpul de respirare a oxigenului este de 25 minute.(2) Pe timpul respirației, scafandrii însoțitori urmăresc alternativ pulsul candidaților și comunică valoarea frecvenței acestuia la suprafață, iar în situația creșterii pulsului peste 25 bătăi pe sfert de minut, candidatului respectiv i se îndepărtează masca de pe figură și se consideră că nu a trecut testul de toleranță la oxigen. + Articolul 43 După expirarea celor 25 de minute, se îndepărtează masca oro-nazală de pe figura candidaților și întreaga echipă este readusă la suprafață cu viteza de 15 m/min. + Secţiunea a 5-a Testul de narcoză + Articolul 44Testul de narcoză se execută la Centrul de Scafandri, în scopul determinării sensibilității scafandrilor la efectul narcotic al azotului din aerul comprimat. (la 07-08-2024, Articolul 44 , Sectiunea a 5-a , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 20. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 45 Personalul minim pentru asigurarea executării testului de narcoză este format din: un șef de scufundare, un operator barocameră, un tehnician de scufundare, un scafandru însoțitor și un medic. + Articolul 46 Înainte de executarea testului scafandrii sunt instruiți de către șeful de scufundare asupra măsurilor de securitate și sănătate în muncă referitoare la echipamentul din barocameră, modul de utilizare în caz de avarie, precum și asupra modului de desfășurare a testului și recunoașterii primelor simptome ce apar în intoxicația cu azot. + Articolul 47(1) Testul propriu-zis se execută cu 1-4 scafandri însoțiți de 1-2 scafandri atestați pentru scufundări la adâncimi mai mari de 50 metri.(2) Înainte de presurizare, scafandrii sunt supuși la două teste, un test de memorie și un test matematic. + Articolul 48(1) Testul de memorie se desfășoară după cum urmează: se citesc rar, într-un interval de maximum 30 secunde, 10 substantive comune, iar după o pauză de 30 secunde se cere candidatului să reproducă cuvintele fiind notat numărul de cuvinte reproduse corect.(2) Timpul maxim acordat unui candidat este de un minut, iar pentru un grup de patru candidați, durata testului este de 6 minute, fiecare candidat primind grupe de cuvinte diferite. + Articolul 49 Testul matematic are durata de 3 minute și constă în operații matematice, realizate în scris: adunarea a două numere cu câte 4 cifre, scăderea a 2 numere cu câte 4 cifre, înmulțirea unui număr cu 4 cifre cu un număr de 3 cifre și împărțirea unui număr cu 4 cifre la un număr cu 3 cifre. + Articolul 50 Testul matematic se execută simultan cu toți candidații și se notează numărul de operații greșite și omise. + Articolul 51 După efectuarea testelor la presiunea atmosferică, scafandrii sunt presurizați la 72 metri adâncime, într-un timp maxim de 6 minute și imediat se trece la executarea testului de memorie și matematic. + Articolul 52(1) Durata totală a compresiei și a testelor nu trebuie să depășească 15 minute.(2) După 15 minute de la începutul presurizării se începe decompresia, cu următoarele viteze:a) de la 72 m la 12 m, cu 15 m/min.;b) paliere: 12 m - 1 min, 9 m - 3 min, 6 m - 5 min, 3 m - 23 min;c) viteza decompresiei între paliere: 1 m/min. + Articolul 53 În cazul în care testul de narcoză depășește cele 15 minute alocate, decompresia nu se mai execută conform datelor specificate la art. 52, ci se consultă o tabelă adecvată de scufundare cu aer. + Articolul 54 Șeful de scufundare, cu avizul medicului, poate stabili administrarea de oxigen la mască în timpul palierelor de decompresie. + Articolul 55 Pentru stabilirea aptitudinii în urma testului de narcoză se compară rezultatele de la presiunea atmosferică cu cele de la 72 metri adâncime, iar în situația în care se constată depășirea erorilor efectuate sub presiune cu 30%, candidatul se consideră inapt pentru scufundări la adâncimi mai mari de 30 metri. + Articolul 56 Rezultatele testului și decizia finală privind aptitudinea sau inaptitudinea sunt stabilite de către un medic cu studii complementare în medicină hiperbară. + Secţiunea a 6-a Testul pentru scufundări profunde + Articolul 57Testul pentru scufundări profunde se execută în simulatorul Centrului de Scafandri, în scopul determinării aptitudinii de scufundare la adâncimi de peste 150 metri a candidaților. (la 07-08-2024, Articolul 57 , Sectiunea a 6-a , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 21. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 58 Personalul minim pentru asigurarea executării testului pentru scufundări profunde este format din: un șef de șantier, 3 șefi de scufundare, 3 operatori barocameră, 3 tehnicieni de scufundare, un medic specialist neurolog, un medic pentru asistența medicală a scufundării. + Articolul 59(1) Înainte de executarea testului, scafandrii sunt instruiți de către șeful de șantier asupra măsurilor speciale de securitate și sănătate în muncă privind procedeele de lucru cu instalațiile din incintele hiperbare, procedeele pentru transferul unei părți dintr-o echipă de scufundare, procedeele de lucru în caz de defectare a instalațiilor de regenerare și procedeele de întreținere a instalațiilor din interiorul barocamerei.(2) Scafandrii se instruiesc și cu privire la modul de lucru cu instalația de prelevare a parametrilor fiziologici specifici EEG și asupra tremurului postural, precum și asupra modului de menținere și scoatere a electrozilor EEG. + Articolul 60(1) Testul propriu-zis se execută cu minimum 2 și maximum 4 scafandri, fără a fi nevoie de scafandrii însoțitori.(2) Înainte de începerea presurizării, scafandrilor li se efectuează două înregistrări tip EEG în poziția culcat pe spate, cu sau fără stimuli luminoși și li se înregistrează tremurul postural, cu ajutorul accelerometrului pentru măsurarea tremurului postural, care se fixează pe degetul median al mâinii drepte, iar înregistrarea se face pe un înregistrator tip EKG, timp de 20 secunde cu mâna întinsă la orizontală, urmat de un repaus de 20 secunde cu mâna atârnând. + Articolul 61 După terminarea testelor la presiunea atmosferică scafandrii sunt presurizați până la 180 metri adâncime cu amestec HELIOX cu viteza de 18 m/min, iar după 10 minute de repaus la adâncimea de 180 metri, se execută aceleași înregistrări EEG și tremur postural ca la presiunea atmosferică, iar durata totală a lucrului la 180 metri nu trebuie să depășească 60-70 minute. + Articolul 62 Decompresia începe imediat după terminarea înregistrărilor și se execută conform tabelelor de scufundare profundă cu amestecuri HELIOX corespunzătoare duratei scufundării. + Articolul 63(1) Pentru stabilirea aptitudinii de scufundare la mare adâncime se compară rezultatele obținute la 180 metri cu cele de la presiunea atmosferică.(2) Creșterea amplitudinii tremurului postural peste 150%, precum și a undelor EEG de 1-4 Hz cu peste 35% pot fi considerate criterii de inaptitudine pentru scufundări profunde cu viteze mari de compresie. + Articolul 64 Rezultatele testului sunt interpretate de către un medic specialist neurolog, iar decizia finală privind aptitudinea sau inaptitudinea este stabilită de către un medic cu studii complementare în medicină hiperbară. + Capitolul V Formarea profesională a scafandrilor și exercitarea profesiei în România + Secţiunea I Formarea profesională a scafandrilor + Articolul 65(1) Brevetarea, pregătirea, perfecționarea pregătirii, specializarea, atestarea și calificarea scafandrilor pentru diferite categorii de scufundare, aparate de respirat subacvatic, lucrări sub apă și misiuni se face prin cursuri și antrenamente organizate și conduse de Centrul de Scafandri, din subordinea Ministerului Apărării Naționale, în conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(2) Cursurile se desfășoară pe bază de programe, durata acestora fiind stabilită în funcție de categoria de scufundare sau de complexitatea lucrărilor sub apă pentru care se pregătesc scafandrii. + Articolul 66 Centrul de Scafandri se supune mecanismelor naționale de autorizare a furnizorilor de formare profesională pentru cursurile sau stagiile de pregătire pentru care se eliberează certificate de calificare sau de absolvire cu recunoaștere națională. + Articolul 67(1) La absolvirea primului curs de formare profesională pentru ocupațiile și profesiile din grupa "Scafandri" se eliberează brevetul de scafandru și certificatul de absolvire/calificare.(2) Brevetul de scafandru este documentul emis de către Centrul de Scafandri prin care titularul legitim este autorizat să execute sarcinile corespunzătoare competențelor deținute și în care sunt înscrise cursurile absolvite, istoricul activității acestuia, admiterea pentru îndeplinirea funcțiilor în cadrul activităților de scufundare și aptitudinea medicală specifică.(3) Brevetul de scafandru are un număr unic de identificare și se redactează în limba română și în limba engleză.(4) Modelul, forma și conținutul brevetului de scafandru sunt prevăzute în anexa nr. 4 la Metodologie.(5) Centrul de Scafandri ține evidența brevetelor emise, suspendate, anulate, declarate pierdute sau distruse.(6) La cererea autorităților competente din alte state, Centrul de Scafandri furnizează informații despre autenticitatea brevetelor, certificatelor sau documentelor emise care atestă calificarea profesională a scafandrilor, în vederea recunoașterii acestora pe teritoriul statului respectiv, în conformitate cu Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale.(7) Brevetele, certificatele sau alte documente care atestă calificarea profesională a scafandrilor, emise de un alt stat, pot fi recunoscute de către Centrul de Scafandri, în conformitate cu prevederile prezentului ordin. + Articolul 68(1) Programele de formare profesională inițială și continuă se organizează numai la forma cu frecvență și se desfășoară în limba română.(2) În cazuri excepționale, cursurile se pot desfășura și în alte limbi de circulație internațională pentru un număr de cel puțin 6 cursanți. (la 07-08-2024, Alineatul (2) , Articolul 68 , Sectiunea I , Capitolul V a fost modificat de Punctul 22. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 69 Pregătirea teoretică și/sau practică se organizează în săli de curs, poligoane sau centre/baze de antrenament ale Centrului de Scafandri ori în alte locații, în condițiile de mediu necesare dobândirii competențelor profesionale proiectate. + Articolul 70(1) Structura din cadrul Centrului de Scafandri care organizează activitățile de formare profesională/instruire de specialitate are obligația să dispună toate măsurile necesare pentru evitarea situațiilor care pot pune în pericol sănătatea și integritatea fizică sau psihică a personalului implicat.(2) La începerea cursurilor/programelor de formare profesională/instruire, cursanții semnează un angajament de asumare a riscului, întrucât specificul acestor activități presupune existența unor riscuri mărite de accidentare și/sau îmbolnăvire profesională. + Articolul 71 Participanții la cursurile de formare profesională/programe de instruire organizate de către Centrul de Scafandri au obligația de a respecta regulamentul de ordine interioară al Centrului de Scafandri. + Articolul 72 Cifrele de școlarizare, durata și obiectivele pentru programele de formare profesională inițială și continuă, precum și taxele aferente participării se stabilesc de către Centrul de Scafandri. + Articolul 73(1) Personalul care încadrează structura organizatoare a cursurilor de formare profesională/programe de instruire este constituit din scafandri militari sau civili, autorizați formatori/preparatori formare/instructori.(2) În funcție de necesități, la procesul de formare profesională/programe de instruire pot participa și alți specialiști, cu condiția ca aceștia să fie autorizați formatori/preparatori formare/instructori. + Articolul 74Nivelurile de calificare și competențele obținute de către scafandrii comerciali și militari la sfârșitul programelor de formare profesională sunt prevăzute în standardele ocupaționale aprobate de către Autoritatea Națională pentru Calificări și înregistrate în Registrul standardelor. (la 07-08-2024, Articolul 74 , Sectiunea I , Capitolul V a fost modificat de Punctul 23. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 74^1(1) Atestarea scafandrilor pentru a utiliza aparate de respirat cu circuit închis/semiînchis se realizează prin cursuri sau prin module de pregătire teoretice și practice, organizate de către Centrul de Scafandri.(2) După atestarea ca utilizatori ai aparatelor de respirat cu circuit închis/semiînchis, scafandrii pot utiliza și alte aparate din aceeași categorie dacă sunt autorizați de către producătorii acestora sau dacă urmează o convocare teoretică și practică pentru familiarizarea cu specificul aparatului. (la 07-08-2024, Sectiunea I , Capitolul V a fost completată de Punctul 24. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Secţiunea a 2-a Accesul la exercitarea profesiei + Articolul 75Accesul la exercitarea profesiilor din grupa «Scafandri», precum și executarea activităților de scufundare în vederea îndeplinirii atribuțiilor prevăzute în fișa postului îl au numai persoanele care au urmat un program de formare profesională, în urma căruia au obținut atestarea specifică, sunt apte din punct de vedere medical și îndeplinesc condițiile stabilite de prezenta metodologie. (la 07-08-2024, Articolul 75 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V a fost modificat de Punctul 25. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 76 Cetățenii români sau străini, posesori ai unui titlu/document de calificare, obținut în alt stat decât România, dobândesc, în contextul dreptului de stabilire permanent sau cu caracter temporar/ocazional, accesul în România la profesiile din grupa "Scafandri", numai după recunoașterea acestor documente de către Centrul de Scafandri. + Secţiunea a 3-a Menținerea dreptului de exercitare a profesiei + Articolul 77(1) Dreptul de exercitarea profesiei se menține anual, pentru scafandrii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:a) sunt atestați sau au obținut recunoașterea calificării pentru exercitarea profesiei pe teritoriul României;b) au aptitudine medicală specifică valabilă conform prevederilor prezentei metodologii;c) au executat, anual, numărul minim de ore de scufundare reală pentru menținerea calificării.(2) Numărul minim de ore de scufundare reală care trebuie executate anual pentru menținerea dreptului de exercitare a profesiei este:a) 30 de ore de scufundare pentru scafandrii categoria a III-a;b) 30 de ore de scufundare pentru scafandrii categoria a II-a, din care cel puțin 5 ore la adâncimi cuprinse între 31 și 50 metri;c) 30 de ore de scufundare pentru scafandrii categoria I, din care cel puțin 5 ore la adâncimi cuprinse între 31 și 50 metri și cel puțin o scufundare la adâncimi de peste 50 metri. (la 07-08-2024, Alineatul (2) , Articolul 77 , Sectiunea a 3-a , Capitolul V a fost modificat de Punctul 26. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 78(1) În cazul în care scafandrul nu îndeplinește condițiile de menținere a dreptului de exercitare a profesiei pentru categoria în care este atestat, acesta este declarat admis pentru o categorie inferioară dacă îndeplinește condițiile specifice sau își pierde dreptul de a executa scufundări. (la 07-08-2024, Alineatul (1) , Articolul 78 , Sectiunea a 3-a , Capitolul V a fost modificat de Punctul 27. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) (2) Pentru redobândirea competențelor și a dreptului de exercitare a profesiei în gama de adâncimi pentru care a fost atestat, scafandrul trebuie să urmeze un curs de perfecționare, organizat de către Centrul de Scafandri.(3) Absolvirea, în primul semestru al anului, a cursului de perfecționare pentru redobândirea competențelor și a dreptului de exercitare a profesiei în gama de adâncimi pentru care a fost atestat dă dreptul absolventului să exercite profesia în anul în curs. (la 07-08-2024, Articolul 78 , Sectiunea a 3-a , Capitolul V a fost completat de Punctul 28. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) (4) Absolvirea, în al doilea semestru al anului, a cursului de perfecționare pentru redobândirea competențelor și a dreptului de exercitare a profesiei în gama de adâncimi pentru care a fost atestat dă dreptul absolventului să exercite profesia în anul în curs și în anul următor. (la 07-08-2024, Articolul 78 , Sectiunea a 3-a , Capitolul V a fost completat de Punctul 28. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 79(1) Scafandrii atestați pentru lucrări subacvatice își mențin competențele dacă execută cel puțin două lucrări subacvatice din gama celor pentru care dețin calificare, într-un an calendaristic.(2) Scafandrii care își pierd calificarea pentru lucrări subacvatice o redobândesc în urma unui curs de perfecționare/reatestare. + Articolul 80(1) Conducătorii/șefii de unități care au în subordine scafandri sunt obligați să asigure menținerea categoriei de scufundare și a deprinderilor de a executa lucrări sub apă pentru scafandrii care au fost calificați/atestați.(2) În cazuri excepționale, o singură dată la un interval de 3 ani, când nu au putut fi executate scufundări reale la adâncimi mai mari de 31 metri, din motive obiective, care nu țin de voința scafandrului, menținerea dreptului de exercitare a profesiei se acordă prin aprobarea unei cereri scrise către comandantul Centrului de Scafandri, dacă:a) scafandrul categoria a II-a a executat, în anul în curs, cel puțin 40 de ore de scufundare reală și 20 de ore de scufundare simulată, în simulator hiperbar, în gama 31-50 metri;b) scafandrul categoria I a executat, în anul în curs, cel puțin 40 de ore de scufundare reală și 50 de ore de scufundare simulată, în simulator hiperbar, în gama 31 - 50 metri și cel puțin două scufundări simulate la adâncimi mai mari de 50 metri. + Secţiunea a 4-a Suspendarea/încetarea dreptului de exercitare a profesiei + Articolul 81(1) Accesul la exercitarea profesiei de scafandru se suspendă pentru scafandrii care nu au aptitudine medicală specifică valabilă conform prevederilor legale sau sunt declarați "inapt temporar" pentru activitățile specifice de hiperbarism pe întreaga perioadă de inaptitudine.(2) Accesul la exercitarea profesiei de scafandru încetează pentru personalul care este declarat inapt medical definitiv pentru executarea activităților specifice de hiperbarism. + Articolul 82 Pentru producerea de către scafandrul în culpă a unor evenimente în activitatea de scufundare cu consecințe grave, inclusiv, dar fără a se limita la: vătămarea corporală gravă, invaliditatea, decesul altor persoane, pagube materiale, distrugerea totală a echipamentului de scufundare, la propunerea Comisiei de cercetare a evenimentului, comandantul Centrului de Scafandri suspendă sau anulează dreptul de exercitare a profesiei de scafandru. + Capitolul VI Examinarea medicală periodică a scafandrilor + Articolul 83(1) Examinarea medicală în vederea reconfirmării aptitudinii medicale a scafandrilor atestați în una dintre categoriile de scufundare se execută anual la Centrul de Medicină Navală din subordinea Ministerului Apărării Naționale.(2) Aptitudinea medicală periodică pentru activități în hiperbarism se stabilește de către Centrul de Medicină Navală, conform normelor metodologice și baremelor medicale privind expertiza medicală a persoanelor care își desfășoară activitatea în mediul hiperbar. + Articolul 84 Aptitudinea medicală pentru activități în hiperbarism se consemnează în brevetul fiecărui scafandru, cu data expirării valabilității. + Articolul 85(1) După suferirea unui accident de scufundare ușor, scafandrii care au fost tratați cu vindecare completă se pot întoarce la scufundări normale după cel puțin 24 de ore după ce au ieșit la suprafață după recompresie, cu avizul medicului cu studii complementare/pregătire în medicină hiperbară.(2) Scafandrii tratați pentru accidente de scufundare care s-au manifestat prin dureri de membre, simptome cutanate și limfatice, cu încetarea completă a manifestărilor, pot reîncepe scufundările normale în a 7-a zi după tratament, cu avizul medicului cu studii complementare/pregătire în medicină hiperbară.(3) Scafandrii care au avut simptome neurologice limitate la senzații periferice intermitente, furnicături sau amorțeală, care au încetat complet în urma tratamentului, pot reîncepe efectuarea scufundărilor după cel puțin 14 zile cu avizul medicului cu studii complementare/pregătire în medicină hiperbară.(4) Scafandrii care au suferit barotraumatisme pulmonare trebuie să se adreseze, după o perioadă de cel puțin 28 de zile, medicului cu studii complementare/pregătire în medicină hiperbară pentru ca acesta să decidă dacă pot reîncepe efectuarea scufundărilor.(5) Scafandrii a căror recuperare este incompletă, sau au prezentat simptome și semne grave sunt reevaluați în vederea reconfirmării aptitudinii medicale de către Centrul de Medicină Navală. + Capitolul VII Planificarea, organizarea, coordonarea, desfășurarea și conducerea activităților de scufundare + Secţiunea 1 Cerințe de planificare, organizare și coordonare + Articolul 86 Planificarea, organizarea și coordonarea activităților de scufundare se execută avându-se în vedere următoarele:a) desemnarea personalului cu atribuții în activitatea de scufundare;b) alte activități în zona șantierului de scufundare;c) verificarea existenței planurilor de contingență;d) stabilirea cu atenție a obiectivelor și a sarcinilor fiecărei activități și elaborarea unui plan al scufundării flexibil;e) informarea echipei de scufundare și a personalului suport în părțile ce-i privesc;f) stabilirea exactă a adâncimii de lucru;g) verificarea existenței unei rezerve cu gaz de respirat pentru întreaga activitate de scufundare, precum și a rezervei cu gaz de respirat pentru situații de urgență;h) nicio activitate sau acțiune a echipei de scufundare, a personalului suport, a personalului bărcii, a tehnicienilor, a operatorilor de vinci, cabestane și macarale etc. nu se execută fără acordul și ordinul direct al șefului de scufundare;i) planificarea riguroasă, informarea, antrenamentul, organizarea și alte activități de pregătire care să conducă la reducerea și minimalizarea timpului de fund;j) stabilirea timpului de fund, pe baza adâncimii de lucru și a stării fizice a scafandrului, în special starea de oboseală, și nu pe cantitatea de muncă necesară;k) verificarea faptului că platforma de scufundare este ancorată în condiții de siguranță și este într-o poziție care permite efectuarea activităților de scufundare în cel mai eficient și sigur mod;l) verificarea faptului că în cazul scufundărilor cu alimentare de la suprafață, de la bordul unei platforme navale, aceasta își poate menține poziția în concordanță cu prevederile din prezentul ordin;m) asigurarea unei ambarcațiuni pentru intervenția rapidă în cazul unui scafandru aflat în pericol pentru operațiile autonome cu circuit deschis. + Articolul 87 Planificarea și organizarea scufundărilor se execută atât pentru antrenamente, cât și pentru lucrări sub apă și operațiuni militare de către conducătorii/șefii structurilor de scafandri, care sunt obligați să stabilească, cu exactitate, obiectivele scufundării. + Articolul 88 Etapele planificării unei activități de scufundare sunt:a) analiza misiunii din perspectiva siguranței;b) identificarea și analizarea factorilor de risc;c) alegerea personalului, echipamentului și a procedurilor de urgență. + Articolul 89 La analiza misiunii se au în vedere următoarele:a) verificarea faptului că obiectivul misiunii este clar definit;b) verificarea faptului că au fost identificate și eliminate din cerințele misiunii de scufundare acele nevoi de acțiuni ce se pot realiza fără scufundare;c) verificarea modului de funcționare a asistenței în caz de urgență. + Articolul 90 La identificarea și analizarea factorilor de risc se au în vedere următoarele:a) pericolele naturale din atmosferă, de la suprafața apei și de sub apă;b) pericolele din zona de scufundare;c) pericolele generate de activitatea de scufundare;d) pericolele generate de obiectul scufundării. + Articolul 91(1) Principalele pericole din atmosferă care pot influența activitățile scafandrilor sunt:a) expunerea personalului la condiții extreme hidrometeorologice;b) expunerea echipamentelor de scufundare la condiții meteo peste limitele admise de producători.(2) Principalele pericole de la suprafața apei care pot influența activitățile scafandrilor sunt:a) răul de mare;b) valurile ce pătrund pe punte;c) manipularea echipamentelor grele pe mare agitată;d) menținerea poziției navei la curenți puternici;e) gheața, obiectele plutitoare în derivă, algele, reziduurile petroliere în apă.(3) Principalele pericole de sub apă care pot influența activitățile scafandrilor sunt:a) adâncimile ce depășesc limitele de scufundare ale scafandrului sau ale echipamentului;b) expunerea la temperaturi scăzute;c) fauna subacvatică periculoasă;d) curenții puternici;e) vizibilitatea redusă;f) obstacolele subacvatice;g) obturarea căilor de acces la suprafață, în cazul scufundărilor sub gheață;h) solul periculos, mâlos, izvoarele sulfuroase etc. + Articolul 92 Pericolele care pot apărea în zona de scufundare și care influențează activitățile scafandrilor sunt:a) traficul naval accentuat;b) operațiunile comerciale navale;c) propulsoarele submerse în funcțiune, sonar;d) contaminarea radioactivă sau de altă natură. + Articolul 93 Principalele pericole generate de activitățile de scufundare sunt:a) accidentele de scufundare mecanice, chimice și de decompresie;b) problemele de comunicații;c) defecțiunile echipamentelor folosite;d) înecul;e) rănirea. + Articolul 94(1) Alegerea personalului se face de către șeful de șantier sau șeful de scufundare prin desemnarea unei echipe complete și cu pregătirea corespunzătoare cerințelor activității de scufundare, după verificarea valabilității aptitudinii medicale de scufundare, vizitei medicale dinaintea scufundării, a nivelului de pregătire și a stării fizice a scafandrilor și a prelucrării normelor specifice de securitate și sănătate în muncă.(2) Analiza nivelului de pregătire și a stării fizice a scafandrilor se face urmărind în special următoarele:a) condiția fizică în general, precum și semne ale unei stări de oboseală;b) controlul medical dinaintea scufundării;c) existența unei stări gripale sau răceală;d) folosirea substanțelor stimulante, a drogurilor sau a alcoolului.(3) Factorii care trebuie luați în considerare la stabilirea echipei de scufundare sunt:a) sarcinile ce trebuie îndeplinite;b) modalitățile de scufundare;c) locul de desfășurare a operațiunilor;d) adâncimea apei;e) condiții speciale, cum ar fi curenți puternici, vizibilitate redusă, spații închise etc.;f) perioada de timp estimată pentru îndeplinirea obiectivelor. + Articolul 95(1) Echipele pot să includă și cursanți, cum ar fi șef de scufundare cursant, operator barocameră cursant, tehnician de scufundare cursant ș.a.(2) Șeful de scufundare cursant poate conduce o activitate de scufundare numai în prezența unui șef de scufundare calificat/atestat, nu poate fi folosit ca înlocuitor în nicio situație și nu are dreptul de a conduce de unul singur scufundările. + Articolul 96(1) Personalul minim pentru executarea unei scufundări unitare autonome cu circuit deschis până la adâncimea de 12 metri este:a) un scafandru;b) un șef de scufundare;c) un scafandru de securitate;d) asigurare medicală, conform art. 105.(2) Personalul minim pentru executarea unei scufundări unitare autonome cu circuit deschis la adâncimi mai mari de 12 metri este:a) doi scafandri;b) un șef de scufundare;c) un scafandru de securitate;d) asigurare medicală, conform art. 105.(3) Personalul minim pentru executarea unei scufundări unitare autonome cu circuit deschis în râuri, fluvii și la baraje este:a) un scafandru, aflat în legătură permanentă cu un călăuzier;b) un șef de scufundare;c) un scafandru de securitate;d) asigurare medicală, conform art. 105.(4) Personalul minim pentru executarea unei scufundări unitare autonome cu circuit deschis pentru asigurarea altor activități desfășurate în bazine de înot sau piscine cu adâncimea maximă de 5 metri este alcătuit din doi scafandri, fiecare cu curs de prim ajutor de bază, unul dintre ei fiind desemnat și șef de scufundare de către angajator. (la 07-08-2024, Articolul 96 , Sectiunea 1 , Capitolul VII a fost modificat de Punctul 29. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 97 Personalul minim pentru executarea unei scufundări de antrenament cu aparat de respirat cu circuit închis/semiînchis este:a) un scafandru;b) un șef de scufundare;c) un scafandru de securitate;d) un scafandru însoțitor, echipat cu aparat de respirat cu circuit deschis;e) asistent medical/medic și/sau scafandru cu curs de prim ajutor de bază, conform art. 105. + Articolul 98Personalul minim pentru executarea unei scufundări unitare cu alimentare de la suprafață este:a) un scafandru;b) un șef de scufundare;c) un scafandru de securitate;d) un tehnician;e) un tender pentru fiecare scafandru, inclusiv pentru scafandrul de securitate dacă este pregătit pentru intervenție cu echipament cu alimentare de la suprafață;f) asigurare medicală, conform art. 105. (la 07-08-2024, Articolul 98 , Sectiunea 1 , Capitolul VII a fost modificat de Punctul 30. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 99 Personalul minim pentru executarea unei scufundări unitare cu turela deschisă este:a) doi scafandri, dintre care unul șef de turelă;b) un șef de șantier;c) un șef de scufundare;d) un scafandru de securitate;e) asistent medical/medic și/sau scafandru cu curs de prim ajutor de bază, conform art. 105;f) un tehnician. + Articolul 100 Personalul minim pentru executarea unei scufundări unitare cu turela închisă până la adâncimea de 120 metri este:a) trei scafandri, dintre care unul șef de turelă;b) un șef de șantier;c) un șef de scufundare;d) un scafandru de securitate;e) doi tehnicieni;f) un operator barocameră;g) un medic. + Articolul 101 Personalul minim pentru executarea unei scufundări unitare cu turela închisă la adâncimi mai mari de 120 metri este:a) trei scafandri, dintre care unul șef de turelă;b) un șef de șantier;c) un șef de scufundare;d) un scafandru de securitate;e) trei operatori barocameră;f) trei tehnicieni care să fie și ajutori pentru operatorii de barocameră;g) un medic. + Articolul 102 Personalul minim pentru asigurarea unei scufundări simulate în saturație este:a) un șef de șantier;b) trei șefi de scufundare;c) trei operatori barocameră;d) trei ajutori operatori barocameră;e) trei tehnicieni;f) un medic;g) 1-3 asistenți medicali. + Articolul 103 Personalul minim pentru asigurarea unei scufundări reale în saturație este:a) un șef de șantier;b) trei șefi de scufundare;c) trei operatori barocameră;d) trei ajutori operatori barocameră;e) trei tehnicieni;f) un medic;g) 1-3 asistenți medicali. + Articolul 104 Personalul minim pentru asigurarea unei scufundări în mediu uscat sau în mediu umed în simulator este:a) un șef de scufundare;b) un operator barocameră;c) un tehnician;d) asistent medical/medic și/sau scafandru cu curs de prim ajutor de bază conform art. 105. + Articolul 105(1) Asigurarea medicală a activităților de scufundare se face astfel:a) până la adâncimi de maximum 12 metri, cu un scafandru la suprafață cu curs de prim ajutor de bază sau cu un paramedic ori cu un asistent medical sau cu un medic; șeful de scufundare poate îndeplini și rolul scafandrului cu curs de prim ajutor de bază, dacă deține competențe în acest sens;b) la adâncimi cuprinse între 12 și 30 metri, cu un asistent medical cu curs de prim ajutor calificat în caz de accidente de scufundare sau cu un medic cu pregătire/studii complementare în medicină hiperbară ori cu un paramedic/un scafandru la suprafață cu curs de prim ajutor de bază, altul decât șeful de scufundare sau scafandrul de securitate, și un asistent medical cu curs de prim ajutor calificat în caz de accidente de scufundare sau un medic cu pregătire/studii complementare în medicină hiperbară disponibil pentru instrucțiuni medicale transmise prin sisteme de comunicații audio/video;c) la adâncimi de peste 30 de metri, cu un medic cu pregătire/studii complementare în medicină hiperbară la locul desfășurării scufundării.(2) În cadrul programelor de formare profesională, asigurarea medicală a activităților de scufundare organizate la adâncimi de maximum 30 metri se asigură cu medic cu pregătire/studii complementare în medicină hiperbară sau cu asistent medical cu curs de prim ajutor calificat în caz de accidente de scufundare la locul desfășurării scufundării și cu medic cu pregătire/studii complementare în medicină hiperbară disponibil pentru instrucțiuni medicale transmise prin sisteme de comunicații audio/video.(3) În cadrul programelor de formare profesională, asigurarea medicală a activităților de scufundare organizate la adâncimi de peste 30 metri se asigură cu medic cu pregătire/studii complementare în medicină hiperbară la locul desfășurării scufundării.(4) Dacă asigurarea medicală nu se realizează cu asistent medical sau medic la locul de desfășurarea a activității, atunci următoarele condiții trebuie să fie îndeplinite cumulativ:a) scafandrul care are cursul de prim ajutor de bază sau paramedicul trebuie să fie prezent la locul de desfășurare a activității, la suprafață;b) asistentul medical/medicul trebuie să fie disponibil pe toată perioada de desfășurare a activităților de scufundare pentru a fi contactat prin sisteme de comunicații audio/video;c) la nevoie, asistentul medical/medicul trebuie să transmită instrucțiuni medicale scafandrului cu curs de prim ajutor de bază și șefului de scufundare;d) asistentul medical/medicul trebuie să stabilească diagnosticul și modul de tratament pe baza informațiilor transmise de către scafandrul cu curs de prim ajutor de bază sau paramedic și de către șeful de scufundare;e) asistentul medical/medicul trebuie să conducă, prin sisteme de comunicații audio/video sau prin prezentarea la fața locului, procedeele de tratament terapeutic.(5) Asigurarea medicală a activităților de scufundare, altele decât cele din cadrul programelor de formare profesională, executate până la adâncimea de 12 metri, poate fi făcută de șeful de scufundare dacă are curs de prim ajutor de bază. (la 07-08-2024, Articolul 105 , Sectiunea 1 , Capitolul VII a fost modificat de Punctul 31. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 106(1) În cazul organizării unor activități de scufundare la care participă concomitent cel puțin două echipe de scafandri, conduse de către șefi de scufundare diferiți, este obligatorie stabilirea unui șef de șantier.(2) De asemenea, în cazul organizării unor activități de scufundare la adâncimi mai mari de 30 metri, este obligatorie stabilirea unui șef de șantier.(3) Abrogat. (la 07-08-2024, Alineatul (3) , Articolul 106 , Sectiunea 1 , Capitolul VII a fost abrogat de Punctul 32. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 107 În situația în care se impune prezența barocamerei la locul de desfășurare a activității de scufundare, personalul minim se suplimentează cu personal calificat/competent pentru a pune în funcțiune și exploata barocamera, alții decât scafandrii utilizați sub apă. + Articolul 108(1) Alegerea echipamentului de scufundare se face de către șeful de scufundare astfel încât să se utilizeze numai echipamente autorizate și omologate pentru activități subacvatice.(2) Echipamentul suport, precum și sculele de lucru folosite trebuie să fie potrivite pentru îndeplinirea sarcinilor în cel mai eficient și sigur mod posibil.(3) Toate echipamentele suport, cum sunt vinciurile, cabestanele, macaralele, flotoarele, bărcile ș.a. trebuie să fie operaționale, sigure și sub controlul unui personal calificat pentru operarea acestora. + Articolul 109(1) Alegerea echipamentului de urgență se face ținând cont de:a) asigurarea unui echipament de comunicații care să permită transmiterea unui semnal de alarmă;b) funcționarea tuturor sistemelor de comunicații;c) necesitatea existenței unei barocamere pregătită să intervină în situația unui accident sau incident;d) necesitatea existenței la locul scufundării a unei truse complete de prim ajutor și a unei butelii de oxigen echipată cu o mască pentru administrarea oxigenului;e) necesitatea asigurării transportului, în caz de urgență, la/de la locul scufundării.(2) În funcție de specificul activității care urmează să fie executată, echipamentul de urgență poate fi completat și cu alte elemente necesare pentru diminuarea riscurilor. + Articolul 110(1) Echipamentul minim obligatoriu pentru un scafandru care execută o scufundare autonomă cu circuit deschis este:a) mască/vizor de scafandru;b) vestă de compensare;c) costum de scufundare;d) computer de scufundare sau set format din ceas etanș, profundimetru și tabele de decompresie, opțional la scufundări până în 12 metri;e) lanternă pentru scufundările pe timp de noapte;f) lesturi și sistem de fixare pe corp/echipament;g) labe;h) butelie sau aparat de respirat;i) regulator compus din treapta I și două trepte a II-a;j) regulator de rezervă treapta I și treapta a II-a, montat separat pe un alt robinet al buteliei/ansamblului de butelii, obligatoriu pentru activitățile de scufundare la peste 30 metri;k) saulă de legătură cu suprafața, opțională la scufundări în ape cu curenți mai mici de 0,5 m/s;l) manometru de control al presiunii.(2) La scufundările în râuri, fluvii și la baraje, precum și în cazul utilizării costumelor uscate, atunci când scafandrul are legătură cu suprafața prin saulă, vesta de compensare poate fi substituită cu harnașament.(3) Specificul mediului sau al activității care urmează a se desfășura sub apă poate necesita completarea cu echipamente suplimentare, cum ar fi instrument pentru navigație subacvatică, lanternă subacvatică, unelte de tăiat etc. (la 07-08-2024, Articolul 110 , Sectiunea 1 , Capitolul VII a fost modificat de Punctul 33. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 111(1) Echipamentul minim obligatoriu pentru un scafandru care execută o scufundare cu alimentare de la suprafață este:a) mască/cască cu alimentare de la suprafață;b) harnașament de securitate;c) costum de scufundare;d) carabiniere;e) subveșmânt, pentru costumele uscate;f) lesturi și sistem de fixare pe corp/echipament;g) cuțit/unealtă de tăiere;h) labe;i) butelie de securitate cu regulator;j) furtun ombilical;k) furtun presurizare costum, pentru costumele uscate;l) profundimetru;m) ceas etanș, opțional la scufundări până în 12 metri.(2) Furtunul ombilical, denumit în continuare și ombilicalul, pentru alimentarea scafandrului are în componență cel puțin următoarele repere:a) un furtun pentru gaz;b) un cablu de comunicații;c) saulă de siguranță.(3) Opțional, în funcție de nevoile operaționale, în furtunul ombilical mai pot fi înglobate:a) un furtun pentru alimentare cu apă caldă a costumelor;b) un cablu video;c) un cablu pentru proiector;d) o sondă/tub de plastic pentru indicarea la suprafață a adâncimii de scufundare. + Articolul 112(1) Echipamentul minim obligatoriu pentru un scafandru care execută o scufundare unitară cu turela deschisă este:a) mască/cască cu alimentare de la suprafață;b) harnașament de securitate;c) costum de scufundare;d) carabiniere;e) lesturi și sistem de fixare pe corp/echipament;f) subveșmânt, pentru costumele uscate;g) cuțit/unealtă de tăiere;h) labe;i) butelie de securitate cu regulator;j) furtun ombilical;k) furtun presurizare costum, pentru costumele uscate;l) profundimetru;m) ceas etanș, opțional la scufundări până în 12 metri.(2) Echipamentul minim obligatoriu pentru șeful de turelă este:a) mască cu alimentare de la suprafață;b) harnașament de securitate;c) costum de scufundare;d) cască de comunicații;e) butelie de securitate cu detentor;f) subveșmânt, pentru costumele uscate;g) lesturi și sistem de fixare pe corp/echipament;h) cuțit/unealtă de tăiere;i) labe;j) ceas etanș.(3) Ieșirea din turela deschisă se realizează cu furtunuri ombilicale lungi de 25-30 metri, a căror componență este cea prevăzută la art. 111, pentru scufundări cu alimentare de la suprafață. + Articolul 113 Echipamentul standard pentru scafandrul și șeful de turelă care execută scufundări cu turela închisă este cel stabilit la art. 112. + Articolul 114(1) La stabilirea procedurilor de urgență, se ține cont de următoarele:a) stabilirea modului de asigurare imediată a asistenței medicale;b) stabilirea responsabilităților membrilor echipei de scufundare și personalului suport pentru fiecare potențială situație de urgență;c) completarea și afișarea unei liste de verificat pentru situații de urgență, precum și verificarea modului de cunoaștere a listei de către întreg personalul;d) stabilirea tabelelor de decompresie și tratament adecvate;e) stabilirea și verificarea modului de cunoaștere a tabelei de semnale cu saulă de către întreg personalul participant la activitate: scafandrii, personalul bărcii sau al navei, personalul suport etc.;f) stabilirea semnalelor de pericol și chemare;g) planificarea și desfășurarea unui exercițiu complex cu întreg personalul privind procedurile de urgență.(2) Exercițiul privind procedurile de urgență trebuie să cuprindă, dar fără să se limiteze la, următoarele moduri de acțiune în cazuri precum:a) recompresia de urgență;b) intervenția în caz de incendiu;c) pansarea de urgență;d) restabilirea funcției respiratorii;e) aplicarea șocului electric pentru resuscitare;f) acordarea primului ajutor;g) tratarea emboliei gazoase;h) acordarea primului ajutor în caz de înec;i) intervenția în cazul ieșirii din apă "în balon".(3) În anexa nr. 5 la Metodologie sunt prezentate câteva posibile moduri de acțiune în cazul unor situații de urgență ce pot apărea în activitatea de scufundare. + Articolul 115(1) Planul de scufundare cuprinde:a) date specifice referitoare la tipul scufundării, tipul lucrărilor subacvatice, scop, adâncime, gaze utilizate, echipamente, specificul locului, temperatură apă, curent, vizibilitate etc.;b) pericolele de la locul de lucru și măsurile luate pentru eliminarea/reducerea sau controlarea acestor pericole;c) echipamentul necesar pentru a executa activitatea în condiții de siguranță;d) echipamente de urgență;e) reguli și proceduri standard bazate pe sarcinile specifice și evaluările riscurilor;f) proceduri de urgență;g) modalitățile de efectuare a comunicațiilor cu scafandri, medic, conducerea unității și Centrul de Scafandri;h) tabele de decompresie și de tratament utilizate;i) modul de realizare a evacuării medicale, a transportului și acordării tratamentului unui scafandru accidentat sau inconștient.(2) Planul de scufundare trebuie să aibă la bază evaluarea riscurilor.(3) Modelul planului de scufundare este prezentat în anexa nr. 6 la Metodologie.(4) Abrogat. (la 07-08-2024, Alineatul (4) , Articolul 115 , Sectiunea 1 , Capitolul VII a fost abrogat de Punctul 34. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 116(1) Evaluarea riscurilor presupune identificarea riscurilor care ar putea cauza rănirea personalului care participă la activitatea de scufundare și a măsurilor care trebuie luate pentru a elimina/reduce aceste riscuri.(2) În evaluarea riscurilor trebuie luate în considerare următoarele:a) compunerea echipei de scafandri: număr, competențe, echipamente;b) împărțirea sarcinilor între scafandri și ceilalți participanți la activitatea de scufundare;c) echipamentele de scufundare, de lucru și de urgență care trebuie să fie folosite;d) alegerea amestecului respirator și a tabelelor de decompresie;e) compatibilitatea echipamentelor de scufundare cu amestecul respirator ales;f) utilizarea cu prioritate a scufundărilor cu alimentare de la suprafață;g) existența a două modalități de comunicare între scafandru și șeful de scufundare;h) existența unui sistem de comunicare între șeful de scufundare și personalul participant sau implicat în activități, cum ar fi: echipajul navei, operatorii de macarale, autoritatea portuară etc.;i) alte elemente specifice tipului de activitate. + Articolul 117 În cadrul unui șantier de lucru, operațiunile de scufundare sunt conduse de către unitatea unde sunt angajați scafandrii, denumită în continuare angajator. + Secţiunea a 2-a Controlul medical înainte de scufundare + Articolul 118 Înainte de executarea oricărei scufundări unitare, scafandrii sunt supuși unui control medical sumar constând în verificarea stării generale de sănătate, a pulsului și tensiunii arteriale de către personalul prevăzut la art. 105 care asigură activitatea de scufundare, primind calificativul recomandat sau nerecomandat. + Articolul 119 În cazul scufundărilor cu aer până la adâncimea de 12 metri, controlul medical sumar înainte de scufundare nu este obligatoriu. + Articolul 120 Înainte de executarea oricărei scufundări în saturație, scafandrii sunt supuși controlului medical prevăzut la art. 118, la care se mai adaugă analizele de sânge și urină, controlul ORL și cel stomatologic prin examene de specialitate. + Secţiunea a 3-a Desfășurarea scufundărilor unitare în mediu uscat + Articolul 121 Scufundarea unitară în mediu uscat se execută în barocamere de decompresie pentru scafandri, unde adâncimea scufundării este dată de nivelul presiunii realizate în incintă, cu aer sau amestec respirator sintetic. + Articolul 122 Scufundarea unitară în mediu uscat se execută în scopul efectuării testelor de aptitudine a scafandrilor, testării unor noi tehnologii de scufundare, antrenamentului scafandrilor, verificării funcționale a unor aparate de respirat sau de altă natură, reglării unor aparate ce funcționează în hiperbarism, executării de diferite lucrări de reparații și verificări la tehnica hiperbară, omologării de aparatură pentru lucru sub apă și cercetare științifică. + Articolul 123 Scufundările unitare în mediul uscat se execută de către candidații pentru cursurile de scafandri, scafandrii atestați, inginerii și tehnicienii atestați scafandru care deservesc tehnica hiperbară, aparatura de scufundare sau aparatura de verificat. + Articolul 124 Amestecurile respiratorii folosite sunt:a) aer, până la adâncimea de 50 metri, excepție făcând testul de narcoză unde se folosește aer până la adâncimea de 72 metri;b) He-N(2)-O(2), în gama 48 - 120 metri;c) He-O(2), în gama 48 - 300 metri. + Articolul 125 Amestecurile respiratorii se folosesc numai în conformitate cu tabela de scufundare adecvată și instrucțiunile de utilizare respective. + Articolul 126 Scufundările unitare în mediu uscat se execută numai în barocamere de decompresie care permit, în timpul activității sub presiune, transferul parțial de personal din barocameră spre exterior și invers. + Articolul 127(1) Pentru pregătirea barocamerei în vederea scufundărilor cu aer se verifică instalațiile aferente, conform instrucțiunilor de exploatare, iar pentru scufundări cu amestecuri sintetice se mai execută fabricarea amestecurilor conform tabelei de scufundare și, dacă durata scufundării depășește 12 ore, se execută dezinfectarea camerei, se verifică, etalonează și se pune în funcțiune instalația de control al ambianței.(2) Instalația de regenerare a ambianței se verifică și se pregătește conform instrucțiunilor tehnice, apoi se verifică și se pregătește instalația de recuperare a gazelor. + Articolul 128 Scufundarea propriu-zisă se execută prin presurizarea cu aer sau amestec respirator corespunzător a barocamerei, până la adâncimea de lucru, iar după terminarea activităților se începe decompresia, conform tabelei de scufundare corespunzătoare adâncimii atinse, a duratei scufundării și a amestecului respirator folosit. + Articolul 129 Aparatura minimă necesară pentru executarea în siguranță a scufundărilor unitare în mediu uscat este prezentată în anexa nr. 8 la Metodologie. + Articolul 130 În cazul scufundărilor cu amestecuri sintetice se interzice introducerea în barocameră a mai multor persoane decât numărul măștilor oro-nazale de palier din dotarea acesteia. + Articolul 131 Asigurarea tehnico-medicală se face continuu, pe toată durata scufundării. + Secţiunea a 4-a Desfășurarea activităților de scufundare unitară în mediu umed + Articolul 132 Scufundarea unitară în mediu umed se execută în simulatoare sau real. + Articolul 133 Scufundarea unitară în mediu umed în simulator se execută în scopul antrenării scafandrilor, testării de noi tehnologii de scufundare, verificării funcționalității unor aparate de respirat sau de altă natură, omologării de aparatură pentru lucrul sub apă, cercetării științifice. + Articolul 134(1) Scufundarea unitară în mediu umed în simulatoare se execută cu 2-8 scafandri, complet echipați, dintre care 1-2 sunt însoțitori care pot fi exceptați de la purtarea echipamentului de scafandru.(2) Simulatorul se presurizează până la adâncimea de lucru, minus înălțimea coloanei de apă, scafandrii intră în apă pentru executarea antrenamentului sau a lucrărilor.(3) După terminarea antrenamentelor/lucrărilor, scafandrii revin în partea uscată și se începe decompresia după tabela adecvată.(4) Dacă durata decompresiei este mai mare de o oră, șeful de scufundare poate decide presurizarea barocamerei și transferul scafandrilor în barocameră. + Articolul 135 Scufundările unitare în mediu umed în simulator se execută de către scafandrii atestați sau scafandrii cursanți. + Articolul 136 În cazul scufundării unitare în mediu umed, în simulatoare se pot folosi și alte tipuri de amestecuri respiratorii decât cele de la scufundarea unitară în mediu uscat. + Articolul 137 Scufundarea unitară în mediu umed, în simulatoare cu amestecuri sintetice HELIOX, până la începerea decompresiei, se execută ca la scufundarea cu aer, cu deosebirea că, barocamera se presurizează până la primul palier de decompresie sau până la nivelul indicat de tabela de scufundare, moment în care se execută trecerea scafandrilor din simulator în barocameră. + Articolul 138Abrogat. (la 07-08-2024, Articolul 138 , Sectiunea a 4-a , Capitolul VII a fost abrogat de Punctul 35. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 139 Scufundarea unitară reală în mediu umed se execută autonom, cu alimentare de la suprafață, cu turcia deschisă sau cu turela închisă. + Articolul 140 Gazele și amestecurile respiratorii admise în scufundări autonome sau cu alimentare de la suprafață sunt utilizate conform precizărilor din anexa nr. 9 la Metodologie. + Articolul 141 Amestecurile respiratorii admise pentru scufundarea cu turela deschisă sunt aceleași ca și pentru scufundarea autonomă, cu deosebirea că adâncimea maximă de lucru cu amestecuri heliu-oxigen poate fi extinsă până la 90 metri. + Articolul 142 Amestecurile respiratorii folosite în scufundarea cu turela închisă sunt:a) aer, până la adâncimea de 50 metri;b) He-N(2)-O(2), până la adâncimea de 120 metri;c) He-O(2), până la adâncimea de 180 metri. + Articolul 143(1) În cazul scufundărilor cu aer, indiferent de aparatul de respirat/tehnologia de scufundare utilizată, adâncimea maximă este de 50 metri.(2) În cazul scufundărilor cu amestec He-O(2) cu alimentare de la suprafață, altele decât cele cu turela închisă, adâncimea maximă este de 75 metri și cu un timp de fund de maxim 30 minute. + Secţiunea a 5-a Desfășurarea activităților de scufundare unitară cu turela închisă + Articolul 144 La scufundarea unitară cu turela închisă se aplică următoarele reguli:a) scufundarea unitară cu turela închisă până la 120 metri adâncime se execută cu 2 scafandri, dintre care unul este șef de turelă;b) scufundarea unitară cu turela închisă la adâncimi de peste 120 metri se execută, obligatoriu, cu 3 scafandri, dintre care unul este șef de turelă;c) pentru scufundare, scafandrii complet echipați, exceptând montarea vizorului măștii faciale, intră în turelă și sunt transportați la adâncimea de lucru, la presiunea atmosferică; după reverificarea echipamentului scafandrilor, șeful de turelă presurizează turela la adâncimea de lucru, până la deschiderea porții inferioare;d) scafandrii ies și execută lucrarea după care revin în turelă, se închide poarta și turela este readusă la suprafață, presurizată, barocamera ansamblului de scufundare fiind presurizată la nivelul primului palier sau în funcție de indicațiile șefului de șantier;e) după cuplarea turelei la barocameră, șeful de turelă execută decompresia până la primul palier sau până la nivelul indicat de șeful de scufundare, care corespunde nivelului de presurizare a barocamerei, iar prin echilibrarea presiunii între cele două incinte, scafandrii trec în barocameră și izolează turela prin închiderea porții;f) decompresia se execută în barocameră, fiind condusă de echipa de asigurare tehnico- medicală;g) șeful de turelă părăsește turela numai în caz de necesitate, având misiunea de a supraveghea scafandrul în timpul lucrului;h) pe timpul lucrului în imersiune scafandrii trebuie să respecte normele de securitate și sănătate în muncă pentru activitatea și utilajele pe care le mânuiesc;i) se interzice orice inițiativă a șefului de turelă fără aprobarea șefului de șantier;j) în cazul întreruperii sistemului de comunicații prin fir, scafandrii revin în turelă și la indicația șefului de turelă, unul din scafandri lansează pe cablul de ghidare un flotor de semnalizare, revine în turelă și închide poarta inferioară;k) după aproximativ 15 minute de la apariția flotorului la suprafață, șeful de șantier ordonă ridicarea turelei până la 50-60 de metri și trimite scafandrul de securitate pentru inspecție; după ce se convinge de închiderea corectă a porții inferioare a turelei, șeful de șantier comandă aducerea turelei la suprafață și executarea normală a decompresiei. + Secţiunea a 6-a Desfășurarea activităților de scufundare în saturație + Articolul 145 Scufundările în saturație simulate se execută în laboratoare hiperbare, dotate cu barocamere și simulatoare care reproduc condițiile de lucru sub apă. + Articolul 146 Amestecurile respiratorii utilizate în scufundări în saturație sunt:a) aer, până la adâncimea de 12 metri;b) N(2)-O(2), până la adâncimea de 70 metri;c) He-O(2), până la adâncimea de 500 metri;d) He-N(2)-O(2), până la adâncimea de 500 metri. + Articolul 147 Amestecurile respiratorii se pregătesc și se folosesc în conformitate cu instrucțiunile tabelelor de scufundare în saturație. + Articolul 148 Scufundarea în saturație se execută în scopul: antrenării scafandrilor, executării unor lucrări de lungă durată sau la adâncime mare, cercetării științifice etc. + Articolul 149 Scufundarea în saturație reală se execută de pe navele dotate cu barocamere și mijloace de transport al scafandrilor la adâncimea de intervenție: turelă de scufundare, minisubmarin. + Articolul 150 Ansamblurile de scufundare care nu au prevăzute instalații de climatizare, regenerare și control al ambianței nu se admit pentru utilizare în scufundări în saturație, în acest caz se dispun toate măsurile, astfel încât să nu se depășească timpii maximi admiși de tabelele de scufundare unitară. + Articolul 151 Dacă din motive obiective, legate de funcționarea tehnicii, trebuie să se treacă dintr-o scufundare unitară într-o scufundare în saturație se vor respecta următoarele reguli:a) se aduce turela la suprafață și se cuplează la barocameră;b) se stabilește nivelul de presurizare/nivelul de viață cu ajutorul tabelelor de scufundare în saturație corespunzătoare;c) se decomprimă turela până la nivelul de viață cu viteza de 1 m/min și se transferă scafandrii în barocameră;d) dacă scufundarea s-a executat până la 120 metri adâncime și ansamblul de scufundare nu are instalații de climatizare și regenerare, turela se decomprimă până la 50 metri, conform tabelei de scufundare în saturație, după care se face transferul scafandrilor în barocamera presurizată cu aer și continuă decompresia după tabela de scufundare cu amestecuri azot-oxigen, iar stabilirea în barocameră a presiunii parțiale a oxigenului la 600 mbar se face prin simpla consumare a acestuia de către scafandri. + Articolul 152 În cazul în care pe timpul decompresiei executate în cadrul unei scufundări unitare se produc accidente și în urma tratamentului se depășesc timpii maximi prevăzuți în tabelele de decompresie pentru scufundările unitare, decompresia se execută după instrucțiuni de scufundare în saturație corespunzătoare. + Articolul 153 În cazul în care din motive operaționale este necesară prelungirea duratei activităților subacvatice și ansamblul de scufundare este prevăzut cu instalații adecvate, iar asigurarea tehnico-materială permite, șeful de șantier poate lua decizia de a se trece din scufundare unitară în scufundare de saturație. + Articolul 154 În cazul scufundărilor unitare la adâncimi cuprinse între 50 și 120 metri, se respectă următoarele reguli:a) se continuă lucrul sub apă până la terminarea lucrărilor sau până la limita maximă de timp admisibilă;b) se aduce turela la suprafață și se cuplează la barocamera presurizată la nivelul de viață corespunzător tabelei de scufundare în saturație, în funcție de adâncimea de lucru;c) se presurizează în barocameră un al treilea scafandru, dacă lucrarea nu s-a terminat;d) se decomprimă turela cu viteza de 1 m/min până la nivelul de viață și scafandrii sunt transferați în barocameră;e) în continuare se procedează ca la scufundarea în saturație reală;f) în cazul în care decizia pentru trecerea într-o scufundare în saturație se ia pe timpul decompresiei, după scufundarea unitară se folosește recompresia numai dacă durata decompresiei în curs până la presiunea atmosferică este mai mare de 4 ore și se introduce al treilea scafandru, iar dacă durata decompresiei după scufundarea unitară în curs este mai mică de 4 ore, se continuă decompresia și se pregătește o altă echipă pentru scufundare în metoda corespunzătoare noilor date. + Articolul 155 În cazul scufundărilor unitare cuprinse între 120 și 180 metri, pentru trecerea dintr-o scufundare unitară într-o scufundare în saturație, se respectă următoarele reguli:a) se continuă lucrul sub apă până la terminarea lucrărilor sau până la limita maximă de timp admisibilă;b) se aduce turela la suprafață și se cuplează la barocameră;c) se presurizează barocamera până la adâncimea corespunzătoare nivelului de viață stabilit, conform instrucțiunilor tabelei de scufundare;d) se decomprimă turela până la egalizarea presiunii cu barocamera;e) se efectuează transferul scafandrilor din turelă;f) în continuare se procedează ca la scufundarea în saturație reală. + Secţiunea a 7-a Pregătirea barocamerelor pentru scufundări profunde sau de lungă durată + Articolul 156 Pregătirea barocamerei se execută de către operatorii de barocameră, sub conducerea șefului de scufundare. + Articolul 157 Testul de etanșare cu aer, care confirmă că barocamera de decompresie pentru scafandri este etanșă, îl execută operatorul de barocameră astfel:a) presurizează barocamera la 10 metri;b) lasă barocamera presurizată timp de o oră și controlează manometrele;c) dacă presiunea scade cu un metru, se controlează pierderea de gaz și se remediază;d) după remedierea pierderilor de gaz, se reface proba;e) la decompresie se face un palier la 0,5 metri și se verifică porțile etanșe, acestea nu trebuie să se deschidă singure. + Articolul 158 Controlul echipamentului de bază al barocamerei se execută prin verificarea existenței și bunei funcționări a următoarelor:a) instalația de regenerare separată pentru scufundări la peste 120 metri adâncime;b) transferul de persoană în/din barocameră, pe timpul lucrului sub presiune;c) instalațiile sanitare corespunzătoare;d) sasurile medicale, la incintele locuibile, pentru transfer de medicamente, alimente sau materiale mărunte, la scufundările care depășesc durata de 3 ore;e) instalația de încălzire sau climatizare pentru menținerea temperaturii sau umidității în limitele indicate de tehnologia de scufundare. + Articolul 159 Controlul echipamentului prevăzut pentru fiecare incintă hiperbară se execută prin verificarea existenței și bunei funcționări a următoarelor elemente:a) epuratorul de CO(2);b) fiecare scafandru să aibă mască de palier/BIBS cu deversor;c) să existe posibilitatea analizei gazelor din punct de vedere al concentrației oxigenului, fie cu un detector plasat în interiorul incintei cu afișaj în stația de control a scufundării, fie o priză de gaz destins până la analizor, cu funcționare continuă în stația de control a scufundării;d) să existe posibilitatea analizei gazelor din punct de vedere al concentrației CO(2), fie o priză de gaz destins până la un analizor aflat în stația de control a scufundării, fie cu citire directă pe un tub colorimetric la interiorul incintei, în cazul turelei;e) să existe posibilitatea măsurării temperaturii din interiorul incintei, fie printr-un detector termic plasat la interior cu afișaj în stația de control a scufundării, fie printr-un termometru plasat la interior cu afișaj în stația de control a scufundării, fie cu un higrometru plasat la interior cu citire prin hublou;f) funcționarea instalației de comunicații;g) existența manometrului de control a presiunii interioare;h) existența trusei de prim ajutor, în conformitate cu instrucțiunile de tratare a accidentelor de decompresie;i) existența lenjeriei de pat pentru fiecare scafandru, dacă scufundarea durează mai mult de 12 ore;j) existența stingătorului sau a instalației de stins incendiu. + Articolul 160 Controlul poziției vanelor, de la interiorul și exteriorul barocamerei, se face după o listă de control stabilită conform instrucțiunilor de exploatare a fiecărei barocamere în parte. + Secţiunea a 8-a Procedee de lucru cu instalațiile din barocamerele de decompresie1. Procedeu pentru închiderea și deschiderea porților + Articolul 161 Pe timpul zilei, porțile între incintele hiperbare utilizate de câte o echipă de scafandri trebuie să fie deschise, dar într-o asemenea poziție încât să se poată închide rapid, în caz de scăpări de gaz. + Articolul 162 În funcție de ordinul șefului de șantier sau a șefului de scufundare, scafandrii pot fie să treacă dintr-o incintă în alta, în cazul unei pierderi masive de gaz, fie să încerce să oprească scurgerea din propria incintă, dacă există o pierdere mai mică de gaz. + Articolul 163 Pe timpul nopții, incinta în care dorm scafandrii trebuie să aibă porțile interioare închise și porțile exterioare ce dau în alte incinte presurizate deschise.2. Procedeu pentru închiderea și deschiderea vanelor + Articolul 164 În caz de pierdere a gazului, la ordinul șefului de scufundare, scafandrii trebuie să închidă imediat toate vanele de ieșire, vana de control presiune fiind singura vană care trebuie să stea deschisă. + Articolul 165(1) Înainte de folosirea WC-ului, scafandrul trebuie să ceară aprobare de la echipa de asistență tehnică de la suprafață.(2) După confirmare și folosirea WC-ului, scafandrul trebuie să procedeze la golirea și spălarea acestuia în următoarea ordine:a) deschide prima vană a colectorului interior;b) închide prima vană a colectorului interior;c) deschide a doua vană a colectorului interior;d) închide a doua vană a colectorului interior.(3) Operațiunea se repetă până la golirea completă a scaunului WC, după care comunică la suprafață că a terminat folosirea WC-ului.(4) Pe timpul manevrelor, operatorul barocameră urmărește presiunea din incintă și completează gazul pierdut.(5) În final se închide vana exterioară de evacuare. + Articolul 166(1) Înainte de utilizarea apei calde sau reci, scafandrul cere aprobarea echipei de asigurare tehnică de la suprafață.(2) Se deschid vanele corespunzătoare și se confirmă posibilitatea folosirii dușului sau chiuvetei.(3) După terminarea dușului, scafandrul închide vanele corespunzătoare la interior și confirmă la suprafață.(4) Se închid și vanele corespunzătoare de la exterior. + Articolul 167(1) Înainte de utilizarea sasului medical, fie de la interior, fie de la exterior, se cere aprobare "Pot manevra sasul?".(2) Odată manevra aprobată, fie din interior, fie din exterior, se deschide vana de echilibrare a presiunilor, se deschide poarta sasului și se introduce sau se scoate materialul de transmis.(3) Se închide poarta și vana de echilibrare a presiunilor și se anunță despre terminarea manevrei cu sasul.3. Procedeu pentru transferul de personal + Articolul 168 Presurizarea unui scafandru care are nevoie de asistență medicală trebuie să fie făcută numai cu un însoțitor scafandru care să aibă suficiente cunoștințe pentru acordarea tratamentului medical sau cu un cadru medical atestat pentru pătrunderea în mediul hiperbar. + Articolul 169 Un scafandru poate fi presurizat singur numai într-o scufundare unitară, până la maximum 180 metri adâncime. + Articolul 170 Presurizarea pentru o scufundare în saturație trebuie făcută cu cel puțin doi scafandri.4. Procedeu de lucru în cazul defectării instalațiilor de regenerare + Articolul 171 În caz de defectare a instalațiilor de regenerare, pentru controlul ambianței din incintele hiperbare, conform tabelelor de scufundare, se procedează astfel:a) se întrerupe curentul de alimentare a instalației de regenerare;b) se închid toate vanele de intrare și ieșire ale instalației de regenerare;c) se controlează funcționarea instalației de încălzire cu apă caldă;d) se pun în funcțiune epuratoarele de CO(2) din incinte;e) se injectează oxigen, direct în cameră, în partea de jos a sistemului de epurare a CO(2), dar nu direct pe motorul epuratorului;f) se controlează presiunea parțială a CO(2) și se schimbă varul sodat ori de câte ori este nevoie;g) se controlează presiunea parțială a oxigenului și se face injecția regulată a oxigenului, conform tabelei de scufundare;h) se reduce la minim spălatul și se interzice folosirea dușului;i) se închid compartimentele umede: turelă, simulator. + Secţiunea a 9-a Desfășurarea decompresiei + Articolul 172(1) În scufundările unitare, decompresia este determinată de următorii parametri:a) adâncimea scufundării;b) durata scufundării;c) gazul/amestecul respirator utilizat.(2) În scufundările în saturație, decompresia este determinată de următorii parametri:a) adâncimea scufundării;b) gazul/amestecul respirator utilizat. + Articolul 173 Durata scufundării trebuie limitată în funcție de tipul decompresiei care poate fi executată și de posibilitățile operaționale ale navei suport, iar urcarea scafandrului începe la ora stabilită de șeful de scufundare. + Articolul 174 Decompresia se poate executa astfel:a) cu paliere în apă;b) cu paliere în apă și într-o barocameră la suprafață;c) în barocameră. + Articolul 175 În timpul opririlor de decompresie la paliere, scafandrul nu trebuie să efectueze nicio activitate suplimentară, orice efort fizic în timpul decompresiei putând genera accidente de decompresie. + Articolul 176 Decompresia este condusă de către șeful de scufundare, care utilizează tabele de decompresie adecvate și respectă instrucțiunile de utilizare. + Articolul 177 Dacă decompresia este planificată în apă, trebuie să existe un plan de acțiune în cazul stopării decompresiei în situații de urgență sau datorită deteriorării vremii. + Articolul 178 Planul de acțiune trebuie să includă, de asemenea, o procedură pentru recuperarea în siguranță a scafandrului întârziat accidental, pentru un timp de fund care depășește pe cel indicat în tabele. + Articolul 179(1) Dacă este programată decompresia la suprafață, echipa de suprafață trebuie instruită asupra îndatoririlor și procedurilor pentru a asigura intrarea cât mai rapidă a scafandrilor în barocamera de decompresie, fiind indicat ca barocamera principală să fie deja presurizată, iar scafandrii sunt presurizați în sasul exterior.(2) După transferul scafandrilor în barocamera principală, sasul exterior poate fi readus la presiunea atmosferică. + Capitolul VIII Răspunderile și atribuțiile personalului implicat în activitatea de scufundare + Articolul 180 Persoanele cu atribuții și responsabilități în organizarea și desfășurarea activităților de scufundare sunt: șeful de șantier, șeful de scufundare, scafandrul de securitate, scafandrul, șeful de turelă, operatorul barocameră, tehnicianul de scufundare, tenderul, medicul, asistentul medical și scafandrul cu curs de prim ajutor de bază. + Articolul 181 Personalul cu atribuții și responsabilități în organizarea și desfășurarea activităților de scufundare este obligat să cunoască și să aplice întocmai prezentele prevederi, precum și instrucțiunile de exploatare ale tehnicii din dotare. + Articolul 182(1) În afara personalului prevăzut la art. 180, în organizarea activității de scufundare au responsabilități atât clientul, cât și angajatorul scafandrilor.(2) Prin client se înțelege persoana fizică sau juridică care a încheiat un contract cu angajatorul scafandrilor referitor la prestarea unor servicii cu scafandri. + Secţiunea 1 Atribuțiile și responsabilitățile clientului și ale angajatorului + Articolul 183Clientul este obligat să se asigure că angajatorul este autorizat pentru activitatea care urmează să fie prestată și să furnizeze în timp util, la solicitarea acestuia, printr-un document scris, toate informațiile pe care le deține referitoare la locația și detaliile operaționale ale proiectului care urmează a se executa, precum și riscurile la care sunt supuși scafandrii, atât la suprafață, la locul de desfășurare a activității, cât și sub apă. (la 07-08-2024, Articolul 183 , Sectiunea 1 , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 36. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 184 Angajatorul trebuie să se asigure că a fost făcută evaluarea riscurilor înainte de începerea activităților de scufundare, a fost întocmit planul de scufundare, există suficient personal calificat și competent pentru activitatea care urmează să fie executată și să ia toate măsurile astfel încât riscurile să fie eliminate sau diminuate. + Articolul 184^1Atunci când mai multe unități lucrează în același proiect de scufundare, este obligatorie existența unui acord scris cu privire la stabilirea unității care conduce operațiunile, precum și obligațiile și responsabilitățile fiecăreia în cadrul proiectului. (la 07-08-2024, Sectiunea 1 , Capitolul VIII a fost completată de Punctul 37. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Secţiunea a 2-a Atribuțiile și responsabilitățile șefului de șantier + Articolul 185Șeful de șantier este stabilit și numit în scris de către conducerea unității din rândul persoanelor cu o vechime de cel puțin 3 ani ca șef de scufundare în cadrul categoriei în care se execută scufundarea și este conducătorul locului de muncă, precum și reprezentantul angajatorului la locul de muncă. (la 07-08-2024, Articolul 185 , Sectiunea a 2-a , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 38. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 186 Șeful de șantier organizează toate scufundările și stabilește în funcție de complexitatea acestora personalul cu funcții în activitatea de scufundare, adâncimea de scufundare și natura lucrărilor de efectuat, în vederea desfășurării în deplină securitate a activităților. + Articolul 187(1) Șeful de șantier stabilește echipa de scufundare prin numirea scafandrilor și a personalului cu funcții în activitatea de scufundare, asigurându-se că aceștia îndeplinesc cerințele din prezenta metodologie.(2) Dimensiunea echipei de scufundare trebuie stabilită în funcție de evaluarea riscului, iar conducătorul unității trebuie să accepte personalul minim numai atunci când condițiile scufundării nu prezintă risc. (la 07-08-2024, Articolul 187 , Sectiunea a 2-a , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 39. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 188 Șeful de șantier trebuie să instruiască personalul care participă la activități asupra atribuțiilor pe timpul scufundărilor și, în funcție de complexitatea activităților, să întocmească instrucțiunile speciale și regulile ce trebuie respectate pentru asigurarea activității subacvatice. + Articolul 189 Înaintea începerii unei activități de scufundare, șeful de șantier verifică echipamentele de scufundare, astfel:a) echipamentul de scufundare să fie adecvat activității de scufundare care urmează a se desfășura;b) echipamentul de scufundare să fie potrivit adâncimii planificate;c) echipamentele de care depinde viața scafandrului să aibă mentenanța la zi;d) echipamentele și sculele auxiliare finalizării, cu succes, a lucrării subacvatice să fie în stare bună de funcționare;e) vinciurile, ambarcațiunile, macaralele, flotoarele etc. să fie operaționale și deservite de personal calificat;f) echipamentul de scufundare să fie bine întreținut. + Articolul 190Șeful de șantier răspunde de modul de organizare a activității de scufundare și este obligat:a) să cunoască, în detaliu, conținutul prezentelor prevederi;b) să se informeze asupra condițiilor de lucru: adâncime, natura fundului, activitatea de desfășurat, condiții de temperatură, vizibilitate, curenți, depuneri vegetale și animale pentru a stabili natura lucrărilor posibile de executat în deplină securitate;c) să cunoască posibilitățile de lucru, aptitudinile de scufundare ale scafandrilor și calificarea acestora;d) să prelucreze cu întregul personal din subordine cerințele de securitate și sănătate în muncă pentru lucrările ce urmează a se efectua, să verifice și să urmărească însușirea și respectarea acestora;e) să organizeze, periodic, antrenamente cu scafandrii în procedeele de salvare pentru diferite situații;f) să urmărească completarea corectă a documentelor de scufundare, în conformitate cu prezentele prevederi;g) să controleze activitatea de întreținere și de depozitare a echipamentelor și materialelor;h) să dispună refacerea plinurilor de gaze și amestecuri respiratorii, în funcție de perspectiva activităților subacvatice;i) să raporteze angajatorului accidentele și incidentele, în conformitate cu precizările din prezentele prevederi. (la 07-08-2024, Articolul 190 , Sectiunea a 2-a , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 40. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Secţiunea a 3-a Atribuțiile și responsabilitățile șefului de scufundare + Articolul 191(1) Șeful de scufundare se atestă prin curs și este numit în organizarea de scufundare de către șeful de șantier, subordonându-se acestuia.(2) În situația în care organizarea de scufundare nu prevede șef de șantier, șeful de scufundare este numit în scris în organizarea de scufundare de către angajator și preia și atribuțiile șefului de șantier, dacă îndeplinește condițiile prevăzute la art. 185.(3) Cursurile de atestare a șefilor de scufundare și examenele sunt organizate de către Centrul de Scafandri.(4) Pentru a participa la curs sau la examenul anual, persoana trebuie să fie scafandru cu cel puțin 3 ani de experiență în activitatea de scufundare.(5) Pentru activități de scufundare cu aparate de respirat subacvatice cu circuit închis/semiînchis, persoana care participă la curs sau la examenul anual trebuie să fie scafandru cu cel puțin 3 ani de experiență în activitatea de scufundare, atestat ca utilizator de aparat de respirat subacvatic cu circuit închis/semiînchis.(6) Șeful de scufundare atestat prin curs își menține dreptul de exercitare a profesiei dacă a îndeplinit funcția de minimum 3 ori în anul precedent.(7) Pentru menținerea deprinderilor și abilităților la un nivel profesional ridicat, șeful de scufundare trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute în anexa nr. 10 la prezenta metodologie.(8) Șeful de scufundare își exercită atribuțiile și responsabilitățile numai în cadrul categoriei de scufundare pentru care a fost atestat ca scafandru și numai dacă este atestat pe tipul de echipament/aparat de respirat folosit de scafandru sau pentru care este atestat utilizator. (la 07-08-2024, Articolul 191 , Sectiunea a 3-a , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 41. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 192Șeful de scufundare conduce activitățile de scufundare și răspunde direct de executarea scufundării, asigurându-se că sunt respectate cerințele de securitate și sănătate în muncă specifice activității de scufundare. (la 07-08-2024, Articolul 192 , Sectiunea a 3-a , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 42. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 193Șeful de scufundare are următoarele responsabilități:a) să mențină legătura cu șeful de șantier, direct sau prin mijloace de comunicații, pe perioada desfășurării activităților de scufundare;b) să întocmească planul scufundării conform precizărilor din prezenta metodologie și să îl aducă la cunoștința personalului din organizarea de scufundare;c) să întocmească, atunci când este cazul, «Certificatul de aprobare a începerii activității de scufundare» prevăzut în anexa nr. 11 la prezenta metodologie și să obțină aprobările necesare;d) să verifice aparatura, dispozitivele și echipamentul individual ale fiecărui scafandru înainte de scufundare și să nu permită intrarea în apă cu echipament incomplet sau defect;e) să se asigure că scafandrii sunt apți din punct de vedere medical și competenți pentru îndeplinirea sarcinilor;f) să dispună operatorului de barocameră pregătirea barocamerei înainte de începerea scufundării, pentru a fi în măsură să execute un tratament;g) să dispună conducătorului de ambarcațiune pregătirea ambarcațiunii de intervenție și de asigurare a scufundării;h) să țină legătura cu scafandrii, prin semne, semnale sau comunicații;i) să se asigure că au fost obținute aprobările de la autoritățile responsabile;j) să cunoască modul de utilizare și să respecte tabelele de decompresie;k) să monitorizeze și să contabilizeze durata scufundării, precum și timpul total petrecut sub apă de către fiecare scafandru;l) să conducă decompresia scafandrului;m) să se asigure că amestecul respirator utilizat în scufundare și în tratamentul accidentelor de scufundare este disponibil și are compoziția corespunzătoare;n) să se asigure că amestecul respirator sau gazul este adecvat pentru scufundarea executată;o) să conducă operațiunea de fabricare a amestecurilor respiratorii;p) să se asigure că lansarea scafandrilor în apă și recuperarea acestora din apă se pot face în siguranță;q) să se asigure că scafandrul accidentat poate fi recuperat din apă;r) să completeze documentele din responsabilitate, utilizate în activitatea de scufundare;s) să raporteze șefului de șantier orice defecțiuni ale echipamentelor, potențialele pericole, incidentele și accidentele, inclusiv cele fără urmări;t) să coordoneze, după scufundare, întreținerea echipamentului individual al scafandrilor;u) să cunoască și să aplice atribuțiile șefului de șantier, dacă angajatorul nu a numit o astfel de persoană. (la 07-08-2024, Articolul 193 , Sectiunea a 3-a , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 43. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 194 Pentru scufundările cu turela, șeful de scufundare are aceleași obligații prevăzute la art. 193 și în plus trebuie:a) să execute, împreună cu șeful de turelă, pregătirea turelei pentru scufundare;b) să țină legătura telefonică cu șeful de turelă pe timpul decompresiei și compresiei și cu scafandrii pe timpul cât aceștia se află efectiv în apă, informându-se asupra stadiului lucrării și condițiilor zonei;c) să urmărească aplicarea corectă a tabelei de decompresie;d) în cazul pierderii comunicațiilor cu suprafața, în momentul în care flotorul de semnalizare a ajuns la suprafață, să ordone echipei de asigurare tehnică începerea executării decompresiei și să trimită scafandrul de securitate la primul palier, pentru control și coordonare;e) să conducă, după scufundare, lucrările de întreținere a turelei. + Articolul 195 În cazul scufundărilor în saturație, șeful de scufundare este și șef de turelă, având atribuții pentru menținerea și urmărirea parametrilor fizici și a ambianței în barocamere, conform instrucțiunilor din tabelele de scufundare în saturație. + Articolul 196 În toate cazurile în care este necesară recompresia într-o barocameră, șeful de scufundare este responsabil pentru buna funcționare a barocamerei. + Secţiunea a 4-a Atribuțiile și responsabilitățile scafandrului + Articolul 197 Scafandrul este stabilit de șeful de șantier și se subordonează șefului de scufundare. + Articolul 198 Scafandrul trebuie să desfășoare numai activități pentru care deține competențe obținute în urma absolvirii unor forme de pregătire organizate de către Centrul de Scafandri sau alte instituții abilitate. + Articolul 199 Scafandrul răspunde pentru executarea lucrărilor sub apă, conform instrucțiunilor primite de la șeful de șantier sau șeful de scufundare și este obligat:a) să execute scufundarea și alte sarcini primite de la șeful de scufundare;b) să informeze șeful de scufundare despre orice motiv pentru care nu poate executa scufundarea;c) să cunoască echipamentul cu care se scufundă, să-l verifice înainte de scufundare și să se asigure că acesta funcționează corespunzător;d) să fie competent pentru realizarea sarcinilor;e) să cunoască și să respecte planul de scufundare și cerințele șefului de scufundare; (la 07-08-2024, Litera e) , Articolul 199 , Sectiunea a 4-a , Capitolul VIII a fost modificată de Punctul 44. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) f) să cunoască procedurile de rutină și de urgență;g) să cunoască echipamentele, sculele, aparatele cu care lucrează în apă și instrucțiunile specifice de securitate și sănătate în muncă;h) să cunoască bine scopul și obiectivele scufundării;i) să respecte planificarea scufundării;j) să respecte tabelele de decompresie la revenirea la suprafață;k) să acorde ajutorul coechipierului aflat în dificultate;l) să nu consume alcool, droguri, substanțe halucinogene, medicamente etc. înainte de scufundare;m) să raporteze șefului de scufundare orice probleme medicale sau simptome avute în timpul sau după scufundare;n) să raporteze șefului de scufundare orice defecțiuni ale echipamentelor, potențialele pericole, incidentele, inclusiv cele fără urmări și accidentele;o) să-și întrețină echipamentul individual de scufundare, executând lucrările periodice și după fiecare scufundare;p) să execute numai activitățile pentru care este atestat/calificat;q) să recunoască semnele și simptomele bolilor de decompresie;r) să dețină la locul de desfășurare a activității brevetul de scafandru, în original sau în format digital ori copie; (la 07-08-2024, Litera r) , Articolul 199 , Sectiunea a 4-a , Capitolul VIII a fost modificată de Punctul 44. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) s) să nu desfășoare activități de scufundare pe perioada cât are brevetul de scafandru reținut de către Centrul de Scafandri pentru încălcări ale prezentelor metodologii;t) să nu desfășoare activități de scufundare dacă nu deține aptitudine medicală, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii. + Secţiunea a 5-a Atribuțiile și responsabilitățile scafandrului de securitate + Articolul 200 Scafandrul de securitate se numește din rândul scafandrilor experimentați, este subordonat șefului de scufundare și este pregătit pentru acordarea ajutorului scafandrului aflat într-o situație de urgență. + Articolul 201 Scafandrul de securitate participă la ședința pregătitoare a echipei de scafandri și este pregătit pentru intervenție, la ordinul șefului de scufundare. + Articolul 202 Obligațiile scafandrului de securitate sunt:a) să cunoască metodele și procedeele generale și specifice de salvare și de acordare a ajutorului unui scafandru în dificultate;b) să cunoască scopul și obiectivele scufundării;c) Abrogată. (la 07-08-2024, Litera c) , Articolul 202 , Sectiunea a 5-a , Capitolul VIII a fost abrogată de Punctul 45. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) d) să fie echipat și gata de intervenție pe toată perioada desfășurării activității de scufundare. + Articolul 203(1) Scafandrul de securitate poate interveni autonom sau cu alimentare de la suprafață, în funcție de decizia șefului de scufundare.(2) Dacă scafandrul de securitate este echipat pentru scufundare autonomă, acesta are obligatoriu un reductor treapta a II-a de rezervă, montat pe butelie. + Secţiunea a 6-a Atribuțiile și responsabilitățile tenderului + Articolul 204(1) Tenderul se numește de către șeful de șantier, de preferat din rândul scafandrilor, dar poate face parte și din echipajul navei sau din personalul angajatorului și se subordonează șefului de scufundare.(2) Șeful de scufundare instruiește tenderul înainte de începerea scufundării, asigurându-se că acesta deține cunoștințele teoretice și practice de bază pentru îndeplinirea sarcinilor ce îi revin. (la 07-08-2024, Articolul 204 , Sectiunea a 6-a , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 46. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 205 Tenderul este un membru al echipei de suprafață în cazul scufundărilor cu alimentare de la suprafață care are următoarele responsabilități și obligații:a) ajută la echiparea scafandrului cu alimentare de la suprafață;b) verifică echipamentul scafandrului înainte de intrarea în apă asigurându-se că nu există pierderi de presiune/neetanșeități sau alte probleme pe care scafandrul nu le poate constata singur;c) asigură intrarea și ieșirea din apă a scafandrului în condiții de siguranță;d) monitorizează permanent lungimea ombilicalului scafandrului pe timpul când acesta se află sub apă, în scopul eliminării excesului de ombilical sau tensionării acestuia;e) menține legătura prin semne și semnale cu scafandrul aflat sub apă, în conformitate cu cerințele șefului de scufundare;f) monitorizează alimentarea cu amestec respirator de la suprafață și raportează șefului de scufundare orice problemă apărută;g) raportează șefului de scufundare semnalele transmise de către scafandru. + Secţiunea a 7-a Atribuțiile și responsabilitățile șefului de turelă + Articolul 206(1) Șeful de turelă este numit dintre scafandrii cu cea mai bună pregătire și experiență de scufundare, atestați prin examen anual că sunt în măsură să conducă activitățile din turela de scufundare.(2) Examenul anual este organizat de către Centrul de Scafandri Constanța. + Articolul 207 Șeful de turelă se subordonează nemijlocit șefului de scufundare și are următoarele obligații:a) să cunoască în detaliu aparatura din dotarea turelei de scufundare și modul de deservire a acesteia, în condiții de funcționare normală și de avarie;b) să cunoască misiunea și lucrările cc urmează a se executa, adâncimea scufundării, condițiile hidrologice și caracteristicile locului unde se desfășoară activitățile subacvatice;c) să execute pregătirea și controlul turelei înainte de scufundare, conform instrucțiunilor specifice;d) să echipeze și să verifice echipamentul scafandrului pentru intervenție, înainte de părăsirea turelei;e) să urmărească, prin sistemul de comunicații, modul de desfășurare a lucrărilor sub apă;f) să raporteze, sistematic, șefului de scufundare, indicațiile aparatelor de măsură și control, observațiile asupra scufundării și lucrărilor sub apă, precum și informațiile cerute de șeful scufundării;g) să fie în măsură să părăsească în cel mai scurt timp turela, la comanda șefului de scufundare, pentru a acorda primul ajutor scafandrului din afara turelei;h) să părăsească turela numai în caz de necesitate, având misiunea de a supraveghea scafandrul pe timpul lucrului;i) să cunoască tabelele de decompresie, pentru scufundarea în curs și să fie în măsură să execute decompresia din interiorul turelei;j) în cazul întreruperii sistemului de comunicații prin fir să ordone întoarcerea scafandrului în turelă în timpul cel mai scurt și să lanseze pe cablul de ghidare un flotor, pentru începerea decompresiei. + Secţiunea a 8-a Atribuțiile și responsabilitățile operatorului de barocameră + Articolul 208(1) Operatorul de barocameră se atestă prin curs, este numit în organizarea de scufundare de către șeful de șantier și se subordonează șefului de scufundare. (la 07-08-2024, Alineatul (1) , Articolul 208 , Sectiunea a 8-a , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 47. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) (2) Cursurile de atestare a operatorilor de barocameră și examenele sunt organizate de către Centrul de Scafandri. (la 07-08-2024, Alineatul (2) , Articolul 208 , Sectiunea a 8-a , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 47. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) (3) Operatorul de barocameră atestat prin curs își menține accesul la exercitarea profesiei dacă a îndeplinit funcția de minimum 3 ori în anul precedent.(4) În cazul în care operatorul de barocameră și-a pierdut dreptul de exercitare a profesiei, reatestarea se face printr-un examen organizat de către Centrul de Scafandri.(5) Operatorul de barocameră admis printr-un examen anual poate exercita competențele specifice pentru o perioadă de un an de la data examenului. + Articolul 209 Operatorul de barocameră este subordonat șefului de scufundare și este obligat:a) să cunoască barocamera și instalațiile aferente la interior și exterior;b) să cunoască aparatura de analiză și control al ambianței, modul de etalonare și de funcționare;c) să cunoască, în detaliu, procedeul de scufundare ce urmează a fi executat și care trebuie să fie gradul de pregătire al barocamerei pentru scufundarea în curs;d) să mențină parametrii fizici ai ambianței din barocameră, în funcție de instrucțiunile tabelelor de scufundare;e) să mențină barocamera gata de intervenție încă 2-4 ore după terminarea decompresiilor sau a activităților de scufundare;f) să completeze corect documentele de scufundare, conform prezentelor prevederi;g) să fie în măsură să remedieze orice defecțiune apărută pe timpul lucrului cu scafandri în barocameră și să cunoască procedeele de securitate prevăzute în prezentele prevederi;h) să execute întreținerea barocamerei, după terminarea activităților, conform instrucțiunilor de exploatare ale acesteia;i) să execute testul de etanșeitate al barocamerei, în termenele prevăzute de prezentele prevederi. + Secţiunea a 9-a Atribuțiile și responsabilitățile tehnicianului de scufundare + Articolul 210(1) Tehnicianul de scufundare se atestă prin curs, este numit în organizarea de scufundare de către șeful de șantier și se subordonează șefului de scufundare. (la 07-08-2024, Alineatul (1) , Articolul 210 , Sectiunea a 9-a , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 48. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) (2) Cursurile de atestare a tehnicienilor de scufundare și examenele sunt organizate de către Centrul de Scafandri. (la 07-08-2024, Alineatul (2) , Articolul 210 , Sectiunea a 9-a , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 48. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) (3) Tehnicianul de scufundare atestat prin curs își menține accesul la exercitarea profesiei dacă a îndeplinit funcția de minimum 3 ori în anul precedent.(4) În cazul în care tehnicianul de scufundare și-a pierdut dreptul de exercitare a profesiei, reatestarea se face printr-un examen organizat de către Centrul de Scafandri.(5) Tehnicianul de scufundare admis printr-un examen anual poate exercita competențele specifice pentru o perioadă de un an de la data examenului. + Articolul 211Tehnicianul de scufundare este subordonat șefului de scufundare și este obligat:a) să exploateze și să întrețină echipamentele de scufundare, tablourile și liniile de distribuție a gazelor, sistemul de comunicații cu scafandri, instalațiile din compunerea ansamblului de scufundare, compresoarele, surpresoarele/ boosterele, echipamentele de fabricare/recuperare a amestecurilor de gaze, sistemul de regenerare, sistemul de climatizare a sistemului de scufundare, instalațiile utilizate în scufundarea cu echipamente cu apă caldă;b) să execute manevrele de alimentare cu gaze respiratorii a ansamblului de scufundare și a echipamentelor de scufundare cu alimentare de la suprafață;c) să execute pornirea grupului diesel-generator și cuplarea acestuia în situația întreruperii sistemului de alimentare cu energie electrică;d) să asigure remedierea defecțiunilor instalațiilor, tablourilor, sistemelor și echipamentelor din responsabilitate;e) să execute mentenanța de bază la instalațiile, tablourile, sistemele și echipamentele din responsabilitate;f) să participe la întreținerea incintelor hiperbare, după scufundare și pregătirea ansamblului de scufundare pentru o nouă scufundare. (la 07-08-2024, Articolul 211 , Sectiunea a 9-a , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 49. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Secţiunea a 10-a Atribuțiile și responsabilitățile medicului, asistentului medical și ale scafandrului cu curs de prim ajutor de bază + Articolul 212(1) Medicul și asistentul medical trebuie să dețină drept de liberă practică în termen de valabilitate. (la 07-08-2024, Alineatul (1) , Articolul 212 , Sectiunea a 10-a , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 50. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) (2) Personalul prevăzut la art. 105 se subordonează șefului de scufundare. + Articolul 213 Personalul prevăzut la art. 105 eliberează avizul pentru scufundare prin înscrierea într-un registru special, iar în cazul recomandărilor, acestea nu trebuie încălcate de cei care conduc scufundarea. + Articolul 214 Personalul prevăzut la art. 105 este obligat:a) să completeze documentele specifice;b) să raporteze ierarhic despre producerea accidentelor de scufundare, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii. + Articolul 215 Personalul care asigură medical activitățile de scufundare în gama 0-12 metri trebuie să fie în măsură să acorde cel puțin primul ajutor de bază. + Articolul 216Abrogat. (la 07-08-2024, Articolul 216 , Sectiunea a 10-a , Capitolul VIII a fost abrogat de Punctul 51. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 217 Medicul care asigură medical activitățile de scufundare la adâncimi mai mari de 30 metri trebuie:a) să fie prezent la locul de desfășurare a activităților de scufundare;b) să stabilească diagnosticul și modul de tratament;c) să conducă procedeele de tratament terapeutic;d) să consulte, dacă este cazul, scafandrii reveniți la suprafață. + Articolul 218(1) Medicii și asistenții medicali, alții decât cei cu studii complementare/pregătire în medicină hiperbară, pot interveni în mediul hiperbar uscat pentru efectuarea intervențiilor de specialitate, dacă au fost declarați apți pentru lucru în hiperbarism.(2) Pentru intervenții de specialitate în mediul uscat, la adâncime mai mare de 30 metri, personalul trebuie să fie declarat apt și în urma testului de narcoză.(3) Aptitudinea pentru lucru în hiperbarism pentru personalul prevăzut la alin. (1) este dată de către Centrul de Medicină Navală. + Secţiunea a 11-a Atribuțiile și responsabilitățile personalului de la bordul navelor suport pentru activități de scufundare + Articolul 219 Personalul de la bordul navelor suport trebuie să dețină suficiente cunoștințe despre procesul de scufundare astfel încât să le permită înțelegerea corelației dintre modul corect de îndeplinire a cerințelor fișei postului și siguranța scafandrilor. + Articolul 220 Nivelul de cunoaștere a procesului de scufundare trebuie foarte bine stabilit, în special pentru funcțiile cheie: comandant, operator sistem poziționare navă, șef mecanic, electrician, operator macara și operator ROV sau minisubmarin. + Articolul 221 Șeful mecanic al navei suport are obligația să verifice și să se asigură că:a) elicele principale, alte elice, cârmele, stabilizatoarele sau orice alt sistem mecanic aflat în apă este în repaus;b) toate instalațiile prevăzute cu o tubulatură de admisie sau evacuare a apei de marc sunt în repaus;c) sistemul catodic de protecție al corpului navei este oprit;d) pe timpul scufundării există comunicații permanente între compartimentul său și comanda navei. + Articolul 222 Comandantul navei, prin ofițerii de cart și de specialitate, are obligația să urmărească:a) interzicerea oricărei emisii radio sub apă;b) interzicerea utilizării sonarului și/sau telefonului subacvatic;c) punerea în repaus a sondelor sau cupolelor sonarelor;d) interzicerea manipulării obiectelor sau mărfurilor grele la/de la bordul navei suport incluzând ancore, ambarcațiuni, marfa etc.;e) interzicerea traficului naval în zona de operații, cu excepția ambarcațiunilor suport pentru activitatea de scufundare;f) arborarea semnului internațional de "Scafandru la Apă";g) informarea autorității locale portuare și primirea aprobării de executare a activității de scufundare, inclusiv confirmarea faptului că în zona de operații nu se execută alte activități ce pot afecta activitatea de scufundare: operare docuri, macarale etc. + Articolul 223 Toate sistemele de control ale instalațiilor interzise la funcționare pe timpul activității de scufundare trebuie marcate cu eticheta "A nu se folosi - Scufundare". + Capitolul IX Cerințe minime generale de securitate și sănătate în muncă specifice activităților de scufundare + Articolul 224(1) Conducătorii unităților și persoanele cu atribuții și responsabilități în organizarea și desfășurarea activităților de scufundare sunt obligați să stabilească sarcini concrete în organizarea și desfășurarea activităților de scufundare și cele mai eficiente măsuri de securitate și sănătate în muncă, care să ducă la îmbunătățirea continuă a condițiilor de muncă, la prevenirea accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale.(2) Măsurile de securitate și sănătate în muncă fac parte integrantă din activitatea de scufundare și de lucru sub apă. + Articolul 225(1) Obligația și răspunderea stabilirii și realizării depline a măsurilor de securitate și sănătate în muncă revine angajatorului.(2) Angajatorul stabilește măsurile de securitate și sănătate în muncă în unitate prin instrucțiuni proprii. + Articolul 226 În scopul îmbunătățirii continue a activității de securitate și sănătate în muncă, personalul cu funcții în activitatea de scufundare este obligat să sesizeze conducerea unității despre pericolul de accidente de muncă și boli profesionale și despre abaterile de la prezentele prevederi care ar putea provoca accidente de muncă. + Articolul 227 În organizarea și desfășurarea activităților de scufundare se asigură condiții ca scafandrii să fie protejați de riscuri și accidente de scufundare, temperaturi extreme și ape cu un grad de poluare periculos, iar echipamentul individual de scufundare trebuie să fie specific, adecvat activității scafandrilor și să asigure protecția acestora. + Articolul 228 Pentru scufundări ce se execută în porturi, pe fluvii și canale de navigație cu circulație intensă de nave și ambarcațiuni, se delimitează zonele de lucru cu balize și indicatoare și se cer organelor competente restricții cu privire la traficul de navigație. + Articolul 229Măsurile de protecție a activităților de scufundare cerute prin Certificatul de aprobare a activităților de scufundare se aplică tuturor navelor care prezintă un risc pentru activitatea scafandrului. (la 07-08-2024, Articolul 229 , Capitolul IX a fost modificat de Punctul 52. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 230 Lucrul scafandrilor sub apă este semnalat prin pavilioane ale Codului Internațional de Semnale, prin lumini și semnale acustice, precum și prin comunicații directe. + Articolul 231(1) Activitățile de scufundare nu se desfășoară în condiții hidrometeorologice care pot pune în pericol siguranța scafandrilor.(2) Șeful de scufundare stabilește dacă siguranța scafandrilor este pusă în pericol de condițiile hidrometeorologice și ia decizia întreruperii activităților de scufundare.(3) Scufundările sunt interzise dacă valurile au o înălțime mai mare de 2 metri. + Articolul 232 Când se execută scufundări în ape cu viteza curentului mai mare de 0,5 m/s, se iau măsuri speciale pentru a se putea recupera scafandrul. + Articolul 233 În funcție de tipul fundului mediului subacvatic, se au în vedere condițiile prezentate în anexa nr. 12 la Metodologie. + Articolul 234(1) În vederea recuperării și transportului de urgență a scafandrilor, asigurarea scufundărilor autonome se face cu o barcă cu motor.(2) În funcție de locul și condițiile desfășurării activității de scufundare, șeful de scufundare poate dispune obligativitatea prezenței unei bărci cu motor pentru asigurarea activităților. + Articolul 235 După scufundări la adâncimi mai mari de 12 metri, timp de 4 ore de la revenirea la presiunea atmosferică, scafandrii trebuie să se afle la o distanță ce permite ajungerea la barocameră în cel mult o oră, pentru a se putea interveni rapid în cazul apariției unui accident de decompresie. + Articolul 236Pentru a fi utilizate ca platforme de scufundare, navele-suport trebuie să aibă capabilitățile necesare pentru asigurarea siguranței activităților de scufundare și a scafandrilor, astfel: (la 07-08-2024, Partea introductivă a Articolului 236 , Capitolul IX a fost modificată de Punctul 53. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) a) să îndeplinească cerințele IMO DP pentru echipamente cu poziționare dinamică sau care pot asigura poziționarea navei prin sistem de ancorare în mai multe puncte; (la 07-08-2024, Litera a) , Articolul 236 , Capitolul IX a fost modificată de Punctul 53. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) b) sistemul dinamic de poziționare trebuie să aibă configurarea și capabilitatea de a permite, în caz de avarie, încheierea activităților de scufundare și aducerea în siguranță a scafandrilor la bordul navei;c) sistemul dinamic de poziționare trebuie să aibă o configurare redundantă a subsistemelor astfel încât defectarea oricărei componente a sistemului principal să nu permită pierderea poziției navei;d) capabilitățile pe care trebuie să le îndeplinească o navă cu sistem dinamic de poziționare, folosită ca platformă pentru activitățile de scufundare, trebuie stabilite pe baza tipului de scufundare ce urmează să se execute;e) operatorii sistemului dinamic de poziționare trebuie antrenați în mod regulat privind modul de acțiune în caz de situații de urgență. + Secţiunea 1 Cerințe minime de sănătate și securitate impuse echipamentului individual și colectiv de scufundare + Articolul 237 Echipamentul de scufundare se alege în funcție tipul scufundării, de natura lucrărilor subacvatice de efectuat și condițiile de lucru și se stabilește de către șeful de șantier/șeful de scufundare/instructorul de scufundări recreaționale/divemasterul, cu respectarea restricțiilor stabilite de prezentele prevederi și de confortul termic necesar. + Articolul 238 Echipamentul colectiv de scufundare cuprinde nava sau platforma de scufundare, ambarcațiunea, autospeciala, compresoarele, surpresoarele, pompele de transfer, rezervoarele de gaz comprimat, reductoarele, tablourile pneumatice și hidraulice, furtunurile ombilicale, tubulaturile și armăturile, barocamere, turela de scufundare, instalațiile de manevrare etc. + Articolul 239(1) Echipamentul de scufundare individual se verifică personal de către scafandri.(2) Este interzis a se face simplificări sau modificări în echipamentul stabilit. Acestea pot fi efectuate numai cu aprobarea șefului de șantier/șefului de scufundare/instructorului de scufundări recreaționale/divemaster-ului. + Articolul 240(1) Aparatele de respirat subacvatice sunt echipamente care permit utilizatorului să respire în mediul acvatic, furnizând aer sau amestecuri respiratorii, fără ca scafandrul să depună un efort respirator mare, pentru a preveni oboseala sau gâfâiala.(2) Tipurile de aparate de respirat subacvatice care pot fi folosite de către scafandri sunt:a) aparate de respirat în circuit deschis autonome care furnizează amestec respirator dintr-un element de stocaj, purtat de către scafandru, iar gazul expirat este eliberat în mediu;b) aparate de respirat tip rebreather cu circuit închis sau semiînchis care furnizează amestec respirator dintr-un element de stocaj, purtat de către scafandru, iar gazul expirat este reciclat pentru utilizare ulterioară;c) echipament de scufundare cu alimentare de la suprafață care furnizează amestec respirator dintr-un element de stocaj situat la suprafață;d) echipament de salvare în caz de urgență care permite utilizatorului să respire o cantitate limitată de amestec respirator. (la 07-08-2024, Articolul 240 , Sectiunea 1 , Capitolul IX a fost modificat de Punctul 54. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 241Utilizarea echipamentelor cu alimentare de la suprafață cu cască, fără butelie de rezervă și care nu permit scafandrului să își regleze singur debitul de aer, este permisă numai în cazul scufundărilor demonstrative, cu valoare istorică, până la adâncimi de maximum 4 metri. (la 07-08-2024, Articolul 241 , Sectiunea 1 , Capitolul IX a fost modificat de Punctul 55. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 242(1) Buteliile de scufundare cu aer trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute în standardul EN 144-1:2018.(2) Buteliile de scufundare cu amestecuri respiratorii în care oxigenul depășește concentrația de 22% trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute în standardul EN 144-3:2003.(3) Robinetul buteliei trebuie să fie protejat împotriva pătrunderii murdăriei, particulelor solide sau a apei în interiorul buteliei.(4) Aparatele de respirat subacvatice autonome sunt obligatoriu dotate cu un manometru sau un indicator de presiune care afișează permanent presiunea din butelie.(5) Manometrul/Indicatorul de presiune se activează automat și rămâne activ pe timpul scufundării.(6) Opțional, aparatele de respirat subacvatice autonome pot fi dotate suplimentar cu dispozitiv de rezervă sau alte mijloace de avertizare.(7) Toate dispozitivele de siguranță care oferă indicație vizuală scafandrului trebuie să poată fi citite de o persoană cu acuitate vizuală normală sau corectată în mod corespunzător, indiferent de presiune, condiții de temperatură și de vizibilitate.(8) Diviziunile scalei manometrului nu trebuie să depășească 10 bari și gama 0-50 bari trebuie să fie evidențiată pentru a se accentua semnalizarea presiunii scăzute. (la 07-08-2024, Articolul 242 , Sectiunea 1 , Capitolul IX a fost modificat de Punctul 56. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 243 Se interzice presurizarea buteliilor de aer cu oxigen pur sau amestecuri de gaze ce conțin mai mult de 23% oxigen, dacă nu au fost degresate de către un atelier autorizat de verificat aparate de scufundare. + Articolul 244 Se interzice utilizarea manometrelor și a profundimetrelor cu termen de verificare metrologică expirat, a detentoarelor defecte, a buteliilor a căror verificare I.S.C.I.R. a expirat, precum și a oricărui element al echipamentului care nu prezintă garanție în scufundare. + Articolul 245 Alimentarea de la suprafață se face dintr-un tablou de distribuție pentru aer, amestecuri sintetice și oxigen pur, iar tabloul trebuie să satisfacă necesitățile alimentării simultane a minimum doi scafandri. + Articolul 246 Butelia de securitate folosită în scufundarea cu alimentare de la suprafață se încarcă cu amestec respirator identic cu amestecul furnizat de la suprafață. + Articolul 247(1) Dacă scafandrul lucrează cu alimentare de la suprafață, furtunul ombilical trebuie detensionat pe o saulă de securitate, astfel încât să nu exercite nicio tracțiune asupra măștii faciale sau detentorului.(2) Racordurile trebuie să fie realizate astfel încât să nu se poată decupla când furtunul este sub presiune.(3) Ansamblul furtun-racorduri trebuie să posede o rezistență la tracțiune cel puțin egală cu cea a furtunului însuși.(4) Furtunul ombilical trebuie să aibă o lungime astfel încât să nu-i permită scafandrului să fie afectat de curentul de apă produs de elicele sistemului dinamic de poziționare al navei suport, iar scafandrului nu trebuie să-i fie permis să se apropie la mai puțin de 5 metri de elicele sistemului de poziționare al navei suport. + Articolul 248(1) Regulatoarele din compunerea aparatului de respirat autonom cu circuit deschis pentru scafandri trebuie să îndeplinească condițiile prevederilor standardului EN 250:2014.(2) Regulatoarele, profundimetrele, manometrele și furtunurile de medie și înaltă presiune din compunerea echipamentului de scufundare se verifică anual doar de către personal autorizat de către producătorii echipamentelor.(3) Personalul autorizat de către producătorii de echipamente de scufundare este obligat să comunice Centrului de Scafandri competențele deținute.(4) Centrul de Scafandri ține evidența certificării tehnicienilor autorizați de producători, a competențelor acestora, precum și a perioadei de valabilitate a licențelor acestora.(5) Lista tehnicienilor autorizați se publică pe site-ul Centrului de Scafandri, astfel încât unitățile interesate să aibă acces în timp util la informațiile prevăzute la alin. (4). (la 07-08-2024, Articolul 248 , Sectiunea 1 , Capitolul IX a fost modificat de Punctul 57. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 249(1) Buteliile care fac parte din aparatele de respirat subacvatice se inspectează anual, vizual la interior și exterior și se testează la presiunea maximă de lucru pentru determinarea scurgerilor de gaz, de către personal autorizat, conform prescripțiilor I.S.C.I.R.(2) În conformitate cu recomandările producătorilor, dar nu la un interval mai mare de 5 ani, buteliile utilizate în cadrul echipamentelor de scufundare sunt supuse testului la suprapresiune, hidraulic sau pneumatic, de către personal autorizat, conform prescripțiilor I.S.C.I.R. + Articolul 250(1) Aerul și amestecurile de gaze comprimate folosite pentru respirat sub apă nu trebuie să conțină contaminanți la o concentrație care poate provoca intoxicații sau efecte nocive.(2) Valorile admise pentru componentele aerului comprimat folosit pentru respirat sub apă trebuie să se încadreze în limitele prevăzute în anexa nr. 13 la prezenta metodologie.(3) Compresoarele de aer trebuie să fie autorizate pentru aer respirabil și să aibă filtrele de epurare schimbate, conform instrucțiunilor de exploatare.(4) La încărcarea buteliilor, aspirația compresorului trebuie să fie într-o zonă nepoluată. (la 07-08-2024, Articolul 250 , Sectiunea 1 , Capitolul IX a fost modificat de Punctul 58. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 251 Când se folosesc amestecuri respiratorii sintetice, acestea trebuie analizate și confirmate înainte de a fi încărcate buteliile aparatelor de respirat. + Articolul 252 Compresoarele, surpresoarele și pompele de transfer trebuie să fie lubrifiate cu produse, astfel încât gazele comprimate ce trec prin acestea să satisfacă condițiile impuse pentru calitatea aerului și amestecurilor respiratorii sintetice. + Articolul 253 Anual, precum și după efectuarea unor reparații importante sau ori de câte ori calitatea aerului respirat este acuzată de către scafandri, compresoarele se verifică din punct de vedere a calității aerului refulat. + Articolul 254(1) Rezervoarele fixe sau mobile pentru gaze trebuie să corespundă prescripțiilor I.S.C.I.R. și să fie inscripționate în mod vizibil cu gazul sau amestecul respirator pe care îl conțin.(2) În conformitate cu recomandările producătorilor, dar nu la un interval mai mare de 5 ani, toate rezervoarele fixe sau mobile, sunt supuse testului la suprapresiune, hidraulic sau pneumatic, conform prescripțiilor I.S.C.I.R. + Articolul 255 Manodetentoarele destinate reducerii presiunii gazului la presiunea de utilizare convenabilă, trebuie menținute în stare de funcționare și verificate anual la ateliere autorizate. + Articolul 256(1) Toate scufundările reale, cu alimentare de la suprafață sau simulate, trebuie asigurate cu o rezervă de amestec respirator și piese de schimb, pentru a se putea interveni eficient în caz de defectare a instalațiilor.(2) Rezerva de amestec respirator trebuie stabilită în funcție de tehnologia de scufundare utilizată.(3) Alimentările de rezervă trebuie să fie disponibile imediat.(4) Amestecul respirator la o presiune mai mică de 50 bari nu poate fi considerat ca făcând parte din rezervă.(5) Este obligatorie existența unei cantități suficiente de amestec terapeutic pentru tratamentul la orice adâncime.(6) În cazul scufundărilor în saturație, este obligatorie existența unei cantități suficiente de gaz pentru a alimenta toți ocupanții camerei la BIBS pentru o durată de 4 ore, în cazul în care atmosfera camerei este contaminată. + Articolul 257(1) În cazul utilizării costumelor încălzite cu apă caldă se pot utiliza încălzitoare de apă cu schimbătoare de căldură electrice, cu aburi sau tip caldarină.(2) Temperatura apei calde la nivelul scafandrului nu trebuie să depășească 34-37°C. + Articolul 258(1) Turela deschisă trebuie să asigure următoarele funcțiuni: presurizarea și ventilarea bulei până la adâncimea de lucru, comunicații cu suprafața, iluminatul interior, executarea palierelor de decompresie cu oxigen la mască.(2) Trebuie să dispună de furtun ombilical, instalație de lansare și ridicare a turelei prevăzută cu sistem de ridicare în caz de avarie, tablou de alimentare cu amestecuri respiratorii. + Articolul 259(1) Lansarea la apă a turelei se face pe cabluri-ghid.(2) Lucrul sub apă se execută cu 2 scafandri, din care unul este șef de turelă. + Articolul 260 Se interzice scufundarea turelei cu instalațiile defecte sau cu rezerva de amestec respirator incompletă. + Articolul 261(1) Pe timpul imersiunii, șeful de turelă execută ventilarea turelei, conform instrucțiunilor de exploatare.(2) Revenirea la presiunea atmosferică se face sub conducerea echipei de la suprafață, respectându-se instrucțiunile tabelei de scufundare corespunzătoare. + Articolul 262 Pentru scufundări cu turela închisă, echipamentul colectiv minim este format din barocameră, turela de scufundare cu instalațiile de manevrare și instalațiile aferente pentru menținerea unor condiții igienice și de ambianță în limitele impuse de procedeele de scufundare. + Articolul 263 Pregătirea ansamblului de scufundare pentru intervenție sub apă se face în conformitate cu instrucțiunile de exploatare a acestuia. + Articolul 264 În afara echipamentului din construcție, pe timpul scufundării, turela trebuie să fie prevăzută cu pompă calorimetrică, cu tuburi pentru analiza ambianței, trusă medicală, tabele de decompresie corespunzătoare adâncimii de scufundare, trusă de scule, garnituri de schimb pentru porțile etanșe, lanterne cu baterii, respiratoare individuale cu var sodat, un analizor pentru măsurarea presiunii parțiale a oxigenului. + Articolul 265(1) Furtunurile ombilicale utilizate pentru scafandri se testează, anual, la presiunea maximă de lucru, pentru determinarea rezistenței și a pierderilor de amestec respirator, de către personal autorizat.(2) Ombilicalul scafandrului de securitate trebuie să fie cu cel puțin 5 m mai lung decât ombilicalul scafandrului.(3) Ombilicalurile folosite pentru ieșirea din turela închisă au lungimi de 25-30 m. + Articolul 266 Barocamerele, în funcție de scop, se împart în:a) barocamere de decompresie pentru scafandri, destinate asigurării diferitelor tehnologii de scufundare, scufundărilor în mediul uscat, testelor, antrenamentelor, tratamentelor accidentelor de scufundare, cercetării științifice, testării de tehnică, tehnologii și echipamente de scufundare etc.;b) barocamere medicale, destinate tratamentelor medicale ale diferitelor afecțiuni, prin administrarea oxigenului pur sau a amestecului terapeutic la o presiune mai mare decât cea atmosferică, conform indicațiilor medicale, inclusiv pentru tratarea accidentelor de scufundare. + Articolul 267Barocamerele de decompresie pentru scafandri trebuie să îndeplinească următoarele condiții:a) să fi fost construite și avizate pentru asigurarea activităților de scufundare conform standardelor și reglementărilor de bună practică acceptate în domeniu;b) documentația tehnică a barocamerelor să cuprindă destinația, caracteristicile, performanțele, limitările tehnice, modul de utilizare și exploatare;c) să fie prevăzute cu un compartiment/sas care să permită transferul de personal. Incinta principală trebuie să permită staționarea a cel puțin doi oameni și echipamentul necesar pentru acordarea ajutorului unui accidentat;d) compartimentul principal al barocamerei de decompresie trebuie să permită acomodarea confortabilă a cel puțin 2 ocupanți, pe paturi, în poziție orizontală, întins; trecerile/ penetrațiile prin pereții barocamerei trebuie clar marcate pentru identificarea ușoară a destinației acestora;e) penetrațiile pentru circuitele de gaze și de lichide trebuie prevăzute cu vane de acționare, atât la interior, cât și la exterior astfel concepute pentru a preveni decomprimarea accidentală;f) toate penetrațiile în corpul barocamerei de decompresie, prin care se poate realiza accesul, refularea sau deversarea la exterior, să fie prevăzute cu sisteme de siguranță concepute astfel încât să nu permită absorbția echipamentului, hainelor sau a unor părți ale corpului ocupanților;g) porțile de acces să fie de tip autoclavă, prevăzute cu dispozitive de securitate sau valve de egalizare, pentru a evita deschiderea acestora înainte de egalizarea presiunilor;h) porțile să poată fi operate cu ușurință, garniturile de etanșare trebuie să fie în bună condiție, iar suprafețele de etanșare să fie nevopsite și lipsite de coroziune;i) fiecare incintă a barocamerei să fie prevăzută cu supapă de siguranță certificată, pentru evitarea suprapresurizării accidentale a acesteia;j) supapele să fie montate la exteriorul incintei, iar între barocameră și supapă să fie plasată o vană de închidere rapidă;k) toate vanele să fie clar marcate cu privire la destinație și să poată fi acționate cu ușurință;l) circuitele/instalațiile care utilizează O_2 la presiuni mai mari de 15 bari nu trebuie să fie prevăzute cu vane/robineți de tip «sfert de tură»;m) liniile de evacuare a gazelor folosite trebuie să deverseze în exterior sau în spații deschise, bine ventilate;n) circuitele de alimentare cu aer sau amestecuri respiratorii ale barocamerei trebuie să fie prevăzute cu două vane de secționare, dispuse în serie;o) toate incintele care au legătură cu exteriorul să fie prevăzute constructiv cu dispozitive de blocare tip «interlock» care să nu permită deschiderea căilor de acces, fără egalizarea presiunilor și izolarea incintelor;p) rezerva de aer să fie suficientă pentru executarea unui tratament și să poată fi refăcută cu ajutorul unui compresor;q) cantitatea de oxigen și amestecuri terapeutice trebuie să asigure necesarul pentru executarea unui tratament conform tabelei de terapeutice celei mai lungi;r) sistemul de respirație la mască să fie asigurat de o linie separată care să poată furniza tuturor ocupanților și un alt gaz decât cel ambiental. Obligatoriu, trebuie să fie asigurată o mască de rezervă. Deversarea gazului expirat se realizează, obligatoriu, în afara barocamerei;s) interiorul barocamerei să fie acoperit cu vopsea ignifugă neutră la acțiunea gazelor utilizate în incintă;t) să fie prevăzute cu sistem video de supraveghere - CCTV;u) să fie prevăzute cu sistem de comunicații cu exteriorul, bidirecțional, în fiecare compartiment, obligatoriu asigurându-se și un sistem de rezervă independent;v) să fie prevăzute la interior cu sistem de iluminare în ambele compartimente;w) să fie prevăzute cu sistem de stingere al incendiilor sau să existe un stingător manual destinat pentru incinte hiperbare, cu apă sau spumă. Stingătoarele cu CO_2 sau alte produse toxice sunt interzise;x) tensiunea de alimentare a instalației electrice din barocameră să nu fie mai mare de 24 V, iar întrerupătoarele se amplasează la exteriorul barocamerei;y) să fie prevăzute cu aparatură pentru controlul temperaturii, umidității, concentrației de oxigen și CO_2;z) în absența instalației de regenerare, regenerarea ambianței se face prin ventilație, automată sau manuală;aa) să fie făcute verificările periodice prevăzute în cartea de exploatare și planul de mentenanță periodică și consemnate în documentele specifice. (la 07-08-2024, Articolul 267 , Sectiunea 1 , Capitolul IX a fost modificat de Punctul 59. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 268 Pentru scufundări cu durate mai mari de 12 ore, barocamerele trebuie prevăzute cu instalația de regenerare și control al ambianței. + Articolul 269 Este interzisă presurizarea barocamerei cu oxigen pur, concentrația oxigenului din ambianța barocamerei nu trebuie să depășească 25%. + Articolul 270 Presurizarea barocamerelor, a turelei și a simulatoarelor trebuie făcută cu amestecuri direct respirabile de către personalul din incintă. + Articolul 271 Utilizarea barocamerei de decompresie tip monoloc pentru asigurarea activităților cu scafandri este interzisă. + Articolul 272 Pentru operatorii barocamerelor este obligatorie asigurarea de aparate de respirat în atmosferă cu fum, prevăzute cu comunicații. + Articolul 273(1) Folosirea barocamerei pentru diferite tipuri de activități se face respectându-se instrucțiunile de exploatare ale acesteia cu privire la pregătirea barocamerei pentru diferite tipuri de scufundări sau tratamente, procedeele de lucru pe timpul desfășurării activităților, modul de intervenție în cazul apariției unor defecte în instalație, răspunderile și obligațiile ce revin echipei de supraveghere din exterior și scafandrilor/personalului care execută activitatea/tratamentul.(2) Instrucțiunile de exploatare ale barocamerelor vor cuprinde în mod obligatoriu informații clare cu privire la: arhitectura și performanțele/limitările sistemului, locația și modul de acționare a echipamentelor și instalațiilor în varianta de bază și de rezervă, referințe la periodicitatea verificărilor și testelor obligatorii, operațiunile de pregătire și verificare ale barocamerei înaintea utilizării diferitelor tipuri de activități specifice.(3) La locul de folosință, pe lângă instrucțiunile de exploatare, trebuie să existe formalizate și: organizarea echipei de lucru, obligațiile ce revin fiecărui membru al echipei de suprafață, cât și personalului din interiorul barocamerei, procedurile de lucru pe timpul desfășurării activităților, modul de intervenție în cazul apariției unor defecțiuni la instalații, proceduri de urgență. + Articolul 274 Instrumentele de măsură folosite pentru operarea barocamerelor vor fi verificate din punct de vedere metrologic, anual. + Articolul 275 Rezistența la presiunea maximă de lucru a corpului, a hublourilor, a penetrațiilor, etanșeitatea barocamerelor, precum și supapele de siguranță se verifică la fiecare 2 ani. + Articolul 276 Barocamerele trebuie supuse testelor de suprapresiune, o dată la 5 ani. + Articolul 277 Hublourile barocamerelor trebuie înlocuite, conform standardelor recunoscute, la epuizarea numărului de cicluri de funcționare sau la 10 ani, dacă producătorul nu recomandă altfel, iar verificarea acestora se face vizual înainte de utilizarea barocamerei, urmărindu-se existența zgârieturilor profunde, crăpăturilor sau modificări semnificative ale gradului de transparență. + Articolul 278Analizoarele de gaze din dotarea barocamerelor se calibrează în funcție de instrucțiunile producătorului, dar nu la un interval mai mare de șase luni, utilizând gaze etalon. (la 07-08-2024, Articolul 278 , Sectiunea 1 , Capitolul IX a fost modificat de Punctul 60. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 279 Barocamerele și turelele de scufundare, indiferent de proveniență, sunt autorizate pentru exploatare din punct de vedere al activităților în hiperbarism numai de către Centrul de Scafandri. + Articolul 280(1) Atestarea funcțională a barocamerelor trebuie făcută obligatoriu o dată la doi ani de către Centrul de Scafandri, precum și după fiecare reparație la corpul barocamerei sau la instalațiile și sistemele care au rol în crearea și menținerea parametrilor adecvați.(2) Atestarea barocamerelor presupune:a) verificarea condițiilor legale de funcționare și dotare;b) existența personalului atestat pentru exploatarea sistemului;c) verificarea teoretică și practică a personalului cu atribuții în exploatarea sistemului;d) verificarea existenței procedurilor de lucru cu sistemul hiperbaric;e) verificarea existenței procedurilor de urgență. + Secţiunea a 2-a Cerințe minime de sănătate și securitate în executarea lucrărilor mecanice sub apă cu scafandri + Articolul 281 Lucrările mecanice sub apă, de orice natură și cu orice fel de scule, sunt considerate activități de scufundare cu risc deosebit. + Articolul 282 Se interzice executarea de lucrări mecanice sub apă, dacă înainte de scufundare nu au fost prelucrate cu toți scafandrii prevederile de securitate și sănătate în muncă, specifice activității ce urmează a fi desfășurată. + Articolul 283(1) Se interzice utilizarea echipamentelor/aparaturii de măsură și control ale căror termene de verificare metrologică au expirat.(2) Se interzice utilizarea sculelor sau dispozitivelor mecanice neautorizate la lucrul sub apă. + Articolul 284 Pentru executarea de lucrări mecanice de salvare-avarii sau pentru ranfluarea navelor, se impune studierea activității și instruirea scafandrilor înainte de intervenția propriu-zisă, pentru:a) cunoașterea compartimentajului;b) cunoașterea punctelor de legare;c) stabilirea celei mai sigure metode de salvare sau ranfluare, cu un minimum de activități subacvatice;d) alegerea unor trasee de intervenție care să evite, pe cât posibil, zonele periculoase, cu echilibru instabil, ce pot pune, cu ușurință, în pericol viața scafandrului. + Articolul 285 Sunt interzise improvizațiile în folosirea mijloacelor din dotare la coborârea sau recuperarea în și din apă a unor materiale, scule sau dispozitive. + Articolul 286(1) În cazul lucrărilor pentru recuperarea de materiale din epave, scafandrii trebuie instruiți asupra:a) caracterului încărcăturii;b) posibilității de legare;c) măsurilor speciale de securitate.(2) Când se impune pătrunderea scafandrului în epave, acesta trebuie asigurat cu o saulă de siguranță.(3) În interiorul epavelor, trebuie evitată atingerea obiectelor care ar putea provoca accidente sau blocarea ușilor, porților și tambuchiurilor.(4) Dacă activitatea de scufundare se execută în interiorul unei structuri, un scafandru intră iar celălalt asigură saula de siguranță. + Articolul 287 Pe timpul intervenției cu scafandri la hidrocentrale este obligatorie oprirea grupurilor energetice. + Articolul 288 Lucrările subacvatice cu instalații mecanice pentru decolmatare, curățare cu jet și alte scule pneumatice sau hidraulice sunt permise numai dacă scafandrul este atestat să lucreze cu astfel de scule. + Secţiunea a 3-a Cerințe minime de sănătate și securitate în executarea lucrărilor speciale cu material exploziv în mediul acvatic + Articolul 289 Prin lucrări speciale cu material exploziv în mediul acvatic cu scafandri se înțeleg:a) lucrări de tăiere cu material exploziv;b) lucrări de demolare a construcțiilor, a elementelor constructive sau a altor structuri imerse;c) lucrări de împușcare subacvatice;d) lucrări de derocări;e) lucrări de îmbunătățiri funciare. + Articolul 290(1) În cazul lucrărilor speciale cu material exploziv în mediul acvatic, personalul minim pentru desfășurarea unei activități de scufundare, prevăzut în prezentele metodologii, se augmentează cu următorul personal:a) artificier autorizat pentru lucrări de împușcare sub apă;b) conducător ambarcațiune asigurare activitate de scufundare și lucrare specială cu exploziv.(2) Artificierul poate exercita, simultan, competențele specifice șefului de scufundare dacă este atestat/admis ca șef de scufundare în condițiile legale, prevăzute în prezentele metodologii. + Articolul 291 La lucrările speciale cu material exploziv în mediul acvatic, artificierul:a) calculează distanțele de siguranță;b) determină limitele zonelor periculoase, atât la mal, cât și în acvatoriul respectiv;c) dispune măsuri pentru securitatea personalului, a mijloacelor plutitoare, a structurilor imerse și a construcțiilor de la mal, aflate în limitele acestor zone;d) indică locurile de dispunere a încărcăturilor de explozivi, avându-se în vedere să nu existe posibilitatea deplasării încărcăturii pe timpul întinderii firelor și pregătirii detonării. + Articolul 292(1) Raionul în care se desfășoară lucrări speciale cu material exploziv la suprafață sau sub apă se marchează corespunzător cu sisteme de balizare și se asigură cu cel puțin o ambarcațiune rapidă pentru interzicerea traficului în raion a navelor și ambarcațiunilor de orice fel, alta decât ambarcațiunea de asigurare a activității de scufundare.(2) Ambarcațiunea rapidă necesară interzicerii raionului este asigurată de către organele competente, potrivit legii. + Articolul 293 Lucrările speciale cu material exploziv în mediul acvatic se desfășoară pe timp de zi, în condiții meteo favorabile, pe timp de noapte fiind admise numai în cazuri excepționale. + Articolul 294 Explozivii trebuie manipulați numai de către personalul instruit în acest sens, cu respectarea următoarelor reguli generale:a) mijloacele de inițiere și cele explozive vor fi depozitate și transportate separat;b) mijloacele de inițiere vor fi transportate în cutii metalice, închise, căptușite la interior pentru a amortiza șocurile;c) fumatul lângă explozivi sau mijloacele de inițiere este interzis;d) se interzice atingerea explozivilor care par umezi sau din care se scurge lichid;e) se interzice lucrul cu explozivi în timpul furtunilor cu tunete și fulgere, în apropierea cablurilor electrice sau în apropierea surselor radio de frecvență înaltă sau a radarelor;f) când se întind fitile sau cabluri de aprindere spre suprafață, se lasă suficient surplus pentru valurile de suprafață;g) întotdeauna se asigură fitilele la mijloacele de inițiere pentru a se evita smulgerea accidentală;h) se verifică cablurile electrice și mijloacele de inițiere cu un ohmmetru de siguranță înainte de conectare;i) explozivii trebuie plasați sub apă, numai sub stricta supraveghere a artificierului. + Articolul 295(1) Transportul materialului exploziv la locul de executare a lucrărilor speciale cu explozivi se face cu o barcă de asigurare de către personalul autorizat, materia explozivă confecționată se dispune la prova, iar mijloacele de inițiere la pupa.(2) Materia explozivă se transportă în barcă în containerele special destinate, în cantitate de maximum 25 kg.(3) Prezența în barcă a altor persoane și transportarea în același timp a altor materiale sunt strict interzise.(4) Mijloacele de inițiere se transportă, pe cât posibil, cu o altă ambarcațiune, în containere special destinate.(5) În lipsa ambarcațiunii de transport pentru mijloacele de inițiere, acestea se pot transporta cu ambarcațiunea pentru materia explozivă doar dacă așezarea lor în aceeași ambarcațiune permite o distanță de siguranță de minimum 2 metri. + Articolul 296 Lucrările speciale cu exploziv sunt conduse de către artificier din barca de asigurare activitate de scufundare. + Articolul 297 Pe timpul transportului cu ambarcațiunea a materiei explozive în containerele special destinate, acestea se încuie, iar cheile de la lăzi se păstrează la artificier. + Articolul 298 Pe timpul executării lucrărilor speciale cu explozivi, nava suport trebuie să fie dispusă în afara zonei de siguranță. + Articolul 299 Transportul materiei explozive în apă se execută numai cu scafandri sau cu ajutorul unui coș special cu locașuri de forma materiei explozive, controlat de la suprafață. + Articolul 300 Imersiunea scafandrului cu materia explozivă se face pe parâma de coborâre fixată la distanța de vizibilitate de locul de dispunere a încărcăturii. + Articolul 301(1) Lucrările de tăiere, cu material exploziv, a epavelor se pot executa doar după cunoașterea detaliată a locurilor de dispunere a tancurilor de combustibil și, eventual, a compartimentelor destinate munițiilor sau altor substanțe explozive.(2) Lucrările de tăiere cu material exploziv a epavelor cu compartimente cu muniții sau alte substanțe explozive se execută numai după ce au fost înlăturate munițiile sau alte substanțe explozive de către responsabilii prevăzuți de lege. + Articolul 302 Pregătirea locului de dispunere a materiei explozive se va face conform indicațiilor artificierului, în scopul evitării deplasării accidentale a încărcăturii. + Articolul 303 Transportul materiei explozive și a mijloacelor de inițiere într-o singură imersiune, de către același scafandru, este interzisă. + Articolul 304 Pe timpul fixării mijloacelor de inițiere la materia explozivă este interzisă staționarea sub apă, în zona de siguranță, a altor scafandri. + Articolul 305(1) După ce scafandrii și ambarcațiunea/ambarcațiunile sunt la o distanță sigură, se execută pregătirea pentru explozie.(2) Mijloacele de inițiere se atașează materialului exploziv numai la ordinul artificierului și cu puțin timp înainte de darea focului.(3) Explozia se execută doar la ordinul artificierului. + Articolul 306(1) În cazul unui rateu, după trecerea a 20 de minute, artificierul verifică sistemul de inițiere pentru a stabili cauza rateului și repetă inițierea.(2) În cazul repetării rateului, după alte 20 de minute de așteptare, artificierul utilizează pentru inițiere un alt cartuș amorsat, cu ajutorul căruia se realizează distrugerea.(3) În caz de rateu, este permisă coborârea unui singur scafandru sub apă pentru remedierea incidentului, numai după trecerea timpului de așteptare. + Articolul 307(1) Materia explozivă care nu a explodat se distruge cu ajutorul altui cartuș amorsat, plasat în imediata apropiere a materiei explozive neexplodate, fără a o atinge.(2) Imersiunea pentru ridicarea/manipularea materiei explozive și/sau mijloacelor de inițiere neexplodate este interzisă. + Articolul 308 Echipamentele și metodele de pătrundere sub apă se aleg având în vedere restricțiile impuse de caracteristicile tehnico-tactice ale încărcăturii de explozivi și a mijloacelor de inițiere. + Articolul 309 Pe timpul executării distrugerilor la suprafața apei sau sub apă se respectă următoarele reguli și măsuri speciale de siguranță:a) șeful de scufundare este direct responsabil de executarea în siguranță a scufundării și de manevra bărcii de asigurare a scufundărilor și a lucrării speciale cu exploziv;b) artificierul ține permanent legătura pe timpul activității cu ambarcațiunea rapidă destinată interzicerii traficului în raion printr-un sistem de comunicații sau printr-un sistem de semnale pentru întreruperea și reluarea activităților;c) îndepărtarea de la locul unde a fost dispus materialul exploziv și/sau mijloacele de aprindere pentru a iniția explozia se execută cu rapiditate cu barca, evitând deplasarea în vânt. + Articolul 310 Pe timp de ploaie, furtună sau când înălțimea valurilor depășește 2 metri, lucrările speciale cu exploziv sub apă se întrerup, materialele se strâng, iar ambarcațiunea intră în port sau se adăpostește. + Articolul 311(1) Când lucrările speciale cu exploziv sub apă se fac în apropierea locului unde se execută și alte lucrări subacvatice, artificierul are grijă ca în momentul exploziei toți scafandrii din interiorul zonei de siguranță să fie afară din apă.(2) Conducătorii activităților de scufundare din interiorul zonei de siguranță dispun toate măsurile pentru oprirea activităților și scoaterea scafandrilor din apă și informează artificierul asupra acestui aspect.(3) Artificierul dispune inițierea focului numai după primirea confirmării asupra încetării tuturor activităților de scufundare din zona de siguranță. + Articolul 312 În situația executării lucrărilor speciale cu exploziv sub apă, de pe mal sau de pe gheață, alimentarea, transportul și fixarea materialului exploziv se face după aceleași reguli ca în cazul lansărilor de pe mijloace plutitoare. + Articolul 313 Neutralizarea/distrugerea minelor, torpilelor, precum și a altor muniții aflate sub apă se execută numai de către responsabilii stabiliți conform legilor naționale. + Articolul 314(1) La lucrările speciale cu material exploziv în mediul subacvatic cu scafandri se ține cont și de măsurile de siguranță specifice activității de scufundare.(2) Măsurile de siguranță pentru participanții la lucrările speciale cu exploziv în mediul acvatic sunt impuse și de echipamentul necesar pătrunderii sub apă, de mijloacele de deplasare la suprafață și de caracteristicile tehnico-tactice ale încărcăturii de explozivi și ale mijloacelor de inițiere. + Articolul 315 Prelucrarea măsurilor de siguranță generale și specifice prevăzute în legislația națională, precum și a prezentelor prevederi, pe timpul lucrărilor speciale cu material exploziv, se execută cu întreg personalul care participă la activitățile de distrugere, sub semnătură, cu mențiunea "toate articolele actelor normative ce reglementează activitatea au fost explicate și înțelese". + Secţiunea a 4-a Cerințe minime de sănătate și securitate în executarea lucrărilor de sudură și tăiere oxi-arc sub apă + Articolul 316 Lucrările de sudare și tăiere oxi-arc sub apă, de orice natură și cu orice fel de ansamblu sunt considerate activități de scufundare cu risc deosebit și pot fi executate numai prin scufundare cu alimentare de la suprafață. + Articolul 317 Respectarea prezentelor prevederi este obligatorie pentru întregul personal care, prin natura funcției, organizează și desfășoară activități de sudură și tăiere oxi-arc sub apă. + Articolul 318 Lucrările de sudare și tăiere oxi-arc sub apă se execută numai de scafandri instruiți și calificați pentru aceste operațiuni. + Articolul 319 Când se lucrează în spații închise, trebuie avut în vedere că pot să apară acumulări de gaze explozive, iar înainte de începerea operațiunilor de tăiere și sudură sub apă trebuie verificate toate locurile unde s-ar putea acumula gaze și practicate orificii corespunzătoare pentru ventilație. + Articolul 320 Personalul care organizează și execută lucrări de sudare și tăiere oxi-arc sub apă trebuie să țină cont că pericolul de explozie există:a) din apa însăși, prin electroliză;b) din produsele petroliere dizolvate și pitura construcțiilor metalice;c) din biogazul degajat prin descompunerea substanțelor minerale, vegetale sau animale din mâl. + Articolul 321(1) Normele de securitate ce trebuie respectate de echipa de asistență tehnică de la suprafață, privind utilizarea tehnologiilor de sudură și tăiere oxi-arc sunt:a) sursa de alimentare trebuie să fie fixată pentru a împiedica deplasarea ei datorită vibrațiilor;b) înainte de executarea operațiunilor de sudare sau tăiere sub apă, se verifică întreaga instalație electrică pentru prevenirea vreunui scurt-circuit;c) se verifică împământarea și rezistența de izolație a instalației electrice, care trebuie să fie în limitele instrucțiunilor de exploatare;d) personalul de deservire a sursei electrice, precum și a cablurilor, trebuie să poarte mănuși și cizme din cauciuc electroizolante;e) comutatorul sursei electrice trebuie să permită cuplarea și decuplarea rapidă;f) întrerupătorul trebuie montat astfel încât să nu poată aluneca sau să fie împins în poziția pornit;g) cablurile electrice trebuie să aibă izolația bună și să fie construite pentru lucrul sub apă;h) cablurile care alimentează portelectrodul trebuie să fie suficient de lungi pentru a permite lucrul lejer și să fie flexibile;i) conectorii subacvatici trebuie să fie bine prinși și să aibă o izolație bună;j) cablurile electrice trebuie ferite de șocuri mecanice și să fie etichetate pentru a preveni utilizarea lor în alte scopuri;k) legăturile de la secundarul sursei trebuie făcute în conformitate cu instrucțiunile de exploatare ale acesteia, de regulă: polul negativ la portelectrod și polul pozitiv la masă. înainte de începerea operațiunilor de sudare sau tăiere se verifică polaritatea la suprafață, într-un vas cu apă de mare, în care s-a introdus o piesă metalică la masa sursei;l) sursa de sudare-tăiere trebuie să fie de curent continuu și să asigure un curent maxim de 500 A;m) instalația de alimentare cu oxigen trebuie verificată prin: controlul funcționării reductorului de presiune și a capacității buteliilor;n) echipamentele trebuie conectate și folosite conform instrucțiunilor producătorului și procedurilor din planul de scufundare.(2) Se respectă normele de securitate și sănătate în muncă privind manevrarea oxigenului sub presiune, potrivit prevederilor Ordinului ministrului economiei și comerțului nr. 1610/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind depozitarea buteliilor transportabile pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune, exclusiv GPL și prescripțiile I.S.C.I.R. PT C4 2010, PT C5 2003 și PT C6 2010. + Articolul 322(1) Înainte de începerea activităților de tăiere sub apă, trebuie luate următoarele măsuri de precauție:a) lungimea de cablu în exces trebuie desfășurată și întinsă pe punte;b) suprafața de metal trebuie curățată pentru a facilita un contact electric bun la conectarea cleștelui de masă; cleștele trebuie fixat cât mai aproape posibil de tăietura planificată;c) scafandrul trebuie să poarte întotdeauna mănuși de cauciuc în timpul tăierii;d) torța trebuie trimisă scafandrului sub apă cu alimentarea cu energie oprită;c) nu se alimentează cu energie electrică decât dacă scafandrul o cere și este gata să înceapă tăierea imediat;f) întreruperea energiei electrice a sursei de curent care alimentează torța sub apă, atunci când scafandrul schimbă electrozii, când pleacă de la punctul de lucru și când se întoarce la clopot sau la suprafață;g) nu se permite niciodată scafandrului să îndrepte torța spre cineva, indiferent dacă este sau nu alimentată cu energie;h) șeful de scufundare se asigură că scafandrul este amplasat în siguranță și că nu se află între torță și cleștele de masă sau într-o buclă de cablu;i) șeful de scufundare se asigură că scafandrul verifică deasupra lui pentru a vedea dacă nu există pungi unde se pot strânge și eventual aprinde gazele. La verificare trebuie avut în vedere faptul că gazele se pot colecta de asemenea și în nămol, care în anumite condiții poate conține metan, care este inflamabil; de asemenea, scafandrul trebuie să verifice sub el pentru a se asigura că zgura topită nu cade pe el, pe ombilical sau pe orice alt echipament;j) șeful de scufundare se asigură că scafandrul nu taie țevi sau alte containere închise decât dacă știe ce se află la interior; chiar și o țeavă goală poate conține cantități reziduale de gaze explozive.(2) La sudarea sub apă trebuie luate următoarele măsuri, în plus față de cele enumerate la tăierea sub apă:a) se folosesc numai portelectrozi special concepuți și aprobați pentru sudură sub apă;b) se interzice repararea portelectrodului sub apă; această operațiune se execută la suprafață de către asistența tehnică;c) în timpul lucrului sub apă, scafandrul trebuie să evite atingerea oricărei părți metalice a echipamentului de scufundare de electrod sau piesă;d) șeful de scufundare se asigură că scafandrii folosesc un vizor de sudură pentru a-și proteja ochii;e) șeful de scufundare nu permite niciodată folosirea electrozilor defecți;f) șeful de scufundare se asigură că electrozii sunt păstrați uscați până la utilizare. + Articolul 323 Se interzice cu desăvârșire folosirea vizorului de scufundare și a aparatului de scufundare autonomă în activitatea de sudare și tăiere sub apă. + Articolul 324 În locurile cu vizibilitate redusă, scafandrul trebuie să aibă asupra lui un sistem de iluminat sub apă. + Articolul 325 Poziția de lucru a scafandrului în apă trebuie să fie astfel încât să se evite accidentarea în urma căderii pieselor degajate prin tăiere. + Secţiunea a 5-a Cerințe minime de sănătate și securitate privind oxigenul, aerul și amestecurile respiratorii sintetice utilizate în scufundare + Articolul 326 Metoda de scufundare cu aparat în circuit închis cu oxigen pur este interzisă pentru executarea de lucrări în domeniul industrial, fiind acceptată doar în operațiuni militare, cu respectarea limitelor de adâncime sigure. + Articolul 327 Metoda de scufundare cu aer se interzice pentru executarea de lucrări la adâncimi mai mari de 50 metri. + Articolul 328 Metoda de scufundare cu amestecuri supraoxigenate azot-oxigen este interzisă pentru executarea de scufundări la adâncimi mai mari de 50 de metri. + Articolul 329 Metoda de scufundare cu amestecuri heliu-azot-oxigen sau heliu-oxigen se folosește pentru adâncimi de peste 50 metri și doar în cazuri excepționale poate fi folosită de la adâncimea de 18 metri. + Articolul 330 Aerul sau amestecurile respiratorii sintetice trebuie să satisfacă următoarele cerințe:a) la adâncimea de utilizare, presiunea parțială a CO(2), să fie mai mică de 0,01 bari, iar presiunea parțială de CO(2) mai mică de 0,05 mbari;b) să fie epurat de vapori de apă, praf, oxizi sau particule metalice, vapori de ulei sau hidrocarburi;c) aerul furnizat de către compresoare, destinat aparatelor de respirat, trebuie să fie analizat cel puțin o dată pe an, după fiecare reparație mai importantă a compresoarelor, precum și ori de câte ori sunt semnalate anomalii de către scafandri, iar pe timpul umplerii buteliilor aparatelor de respirat, aspirația compresorului trebuie amplasată în așa fel încât să nu existe riscuri de poluare, în special datorită gazelor de eșapament, vaporilor de ulei sau hidrocarburi, a dioxidului de carbon sau monoxidului de carbon. + Articolul 331 Amestecurile supraoxigenate azot-oxigen nu trebuie folosite la adâncimi la care presiunea parțială a oxigenului în amestecul efectiv respirat este mai mare de 1,6 bari, procentajul oxigenului în amestec trebuie garantat cu +/- 1%. + Articolul 332(1) Amestecurile respiratorii utilizate în scufundări unitare profunde sau în scufundări în saturație, nu trebuie în niciun caz să aibă o densitate mai mare decât a aerului la presiunea relativă de 6 bari, iar presiunile parțiale ale oxigenului și azotului nu trebuie să fie mai mari de 1,6 și respectiv 5 bari.(2) În aceste amestecuri procentajele gazelor inerte azot și heliu, trebuie să fie garantate la +/- 1%, iar procentajele de oxigen astfel:a) pentru concentrația oxigenului peste 10% în amestecuri: +/- 1%;b) pentru concentrația oxigenului cuprinsă între 5 și 10% în amestecuri de +/- 0,5% ;c) pentru concentrația oxigenului sub 5% în amestec de + /- 0,1%;(3) Înainte de fiecare scufundare, șeful de scufundare/instructorul de scufundări recreaționale/divemaster-ul este obligat să se asigure de calitatea amestecului respirator prin analiză directă. + Articolul 333 Respirarea oxigenului pur sau amestecurilor supra-oxigenate poate fi utilizată la palierele de decompresie și la tratamentele accidentelor de scufundare. + Articolul 334(1) Pentru utilizarea în barocameră, scafandrii fiind în repaus, presiunea parțială a oxigenului nu trebuie să depășească 2,5 bari la decompresie și 2,8 bari pe timpul tratamentelor efectuate în absența medicului.(2) Valorile admise ale presiunilor parțiale ale oxigenului pentru diferite tipuri de amestecuri respiratorii, în funcție de adâncime, sunt prezentate în anexa nr. 14 la Metodologie. + Articolul 335 În conducerea scufundărilor cu turela și în ansamblul de barocameră nu trebuie depășite limitele de expunere la presiuni parțiale de CO(2) prezentate în anexa nr. 15 la Metodologie. + Articolul 336 În funcție de metoda de scufundare, nava de intervenție cu scafandri sau laboratorul hiperbar trebuie să dispună de aparatura minimă de analiză a gazelor prezentate în anexa nr. 16 la Metodologie. + Secţiunea a 6-a Cerințe minime de sănătate și securitate privind manipularea gazelor la presiune ridicată + Articolul 337(1) Numai personalul nominalizat de către șeful de scufundare/instructorul de scufundări recreaționale/divemaster-ul manipulează gazele, iar procedurile trebuie, întotdeauna, corect conduse și urmate.(2) Responsabilitatea manipulării gazelor poate fi delegată unui responsabil cu asigurarea gazelor, dar șeful de scufundare/instructorul de scufundări recreaționale/divemaster-ul face verificările uzuale ale sistemului. + Articolul 338 Întreg personalul care manipulează gaze trebuie să respecte următoarele măsuri de precauție:a) niciodată nu se conectează alimentarea cu gaz fără analizarea prealabilă a gazului din rack;b) niciodată nu se conectează o linie de gaz la scafandri fără a avea conectat în linie un analizor de oxigen cu alarmă audio tip "înaltă-joasă";c) se utilizează întotdeauna fitingurile corecte;d) întotdeauna se verifică dacă furtunele sunt de calibru corect pentru operațiunea respectivă, de lungime corespunzătoare și curățate de murdărie și rugină;e) se verifică starea tuturor furtunelor și fitingurilor înainte de utilizare, iar cele care au fisuri se înlocuiesc;f) se strâng furtunele și fitingurile până la un punct suficient de tare pentru a preveni smulgerea acestora în eventualitatea cedării unui fiting;g) se ghidează furtunele pe un traseu sigur;h) se deschid toate vanele ușor, cu toată lungimea brațului, privind către vană, iar când vana este complet deschisă, se închide jumătate de tură, ceea ce face ca vana să fie liberă să se miște, indicând clar că este deschisă;i) niciodată nu se strâng vanele prea mult în poziția închis deoarece se deteriorează scaunele;j) când se ventilează gaz, se poartă apărători pentru urechi pentru a preveni afectarea auzului pe termen lung.
EMITENT |
Notă
Aprobată prin ORDINUL nr. M.63 din 25 martie 2021, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 321 din 30 martie 2021. Notă
Art. II, III și IV din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024, prevăd:
Articolul II
Pentru o perioadă de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, șeful de scufundare care nu a fost atestat prin curs poate fi admis anual printr-un examen care să certifice capacitatea de a planifica, organiza și conduce activități de scufundare.
Articolul III
Pentru o perioadă de cel mult 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin:
a) operatorul de barocameră care nu a fost atestat prin curs poate fi admis anual printr-un examen care să certifice capacitatea de a-și îndeplini obligațiile prevăzute în metodologie;
b) tehnicianul de scufundare care nu a fost atestat prin curs poate fi admis anual printr-un examen care să certifice capacitatea de a-și îndeplini obligațiile prevăzute în metodologie.
Articolul IV
Pentru o perioadă de cel mult 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, este permisă utilizarea scafandrilor recreaționali pentru culegerea/recoltarea florei/faunei subacvatice. + Capitolul I Dispoziții generale + Articolul 1(1) Metodologia privind reglementarea activităților de scufundare în România, denumită în continuare Metodologie, cuprinde pregătirea, antrenarea, perfecționarea pregătirii și brevetarea scafandrilor, formarea și atestarea personalului tehnic de asigurare a scufundărilor și lucrărilor în imersiune, autorizarea și inspectarea unităților care execută activități subacvatice cu scafandri, cercetarea științifică, de inginerie tehnologică și medicală pentru realizarea mijloacelor tehnice și perfecționarea procedeelor de scufundare și de lucru sub apă, verificarea periodică a scafandrilor brevetați, în vederea reconfirmării aptitudinilor, deprinderilor și cunoștințelor, formarea și atestarea personalului medical de specialitate, potrivit legii.(2) Metodologia privind reglementarea activităților de scufundare în România stabilește modul de desfășurare și organizare a activităților de scufundare, de formare, pregătire și clasificare a scafandrilor, de autorizare și inspectare a tuturor activităților subacvatice cu scafandri, normele generale și specifice de securitate și sănătate în muncă și modul de recunoaștere a calificărilor profesionale pentru ocupațiile și profesiile din grupa "Scafandri", obținute de către cetățenii români și străini în alte state, în vederea exercitării acestor profesii pe teritoriul României.(3) Centrul de Scafandri (Unitatea Militară 02145 Constanța) este structura de specialitate prin care Ministerul Apărării Naționale își exercită atribuțiile în domeniul pregătirii, brevetării și perfecționării pregătirii scafandrilor, precum și în domeniul autorizării și inspectării activităților subacvatice. + Articolul 2 Centrul de Scafandri este structura de specialitate care, pe teritoriul României:a) execută brevetarea, atestarea și calificarea pentru ocupațiile și profesiile din grupa "Scafandri";b) pregătește, antrenează și perfecționează scafandri;c) formează și atestă personalul tehnic de asigurare a scufundărilor și lucrărilor în imersiune;d) autorizează și inspectează unitățile care execută activități subacvatice cu scafandri și în mediu hiperbar;e) execută cercetarea științifică, de inginerie tehnologică și medicală pentru realizarea mijloacelor tehnice și perfecționarea procedeelor de scufundare și de lucru sub apă;f) asigură verificarea periodică a scafandrilor în vederea reconfirmării competențelor, deprinderilor și cunoștințelor;g) formează și atestă personalul medical de specialitate, potrivit legii;h) recunoaște calificările profesionale pentru ocupațiile și profesiile din grupa "Scafandri" obținute de către cetățenii români și străini în țările membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European sau în alte state, în vederea exercitării acestor profesii pe teritoriul României;i) execută evaluarea și certificarea competențelor profesionale obținute pe alte căi decât cele formale, sub coordonarea Autorității Naționale pentru Calificări. (la 07-08-2024, Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 1. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 3În vederea exercitării atribuțiilor, Centrul de Scafandri cooperează, pe bază de protocoale, cu instituții, asociații profesionale sau alte entități civile. (la 07-08-2024, Articolul 3 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 2. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 4 Conducerea activităților de scufundare se execută de către persoane care au efectuat o pregătire profesională corespunzătoare și au fost atestate pentru îndeplinirea acestor funcții în cadrul organizărilor de scufundare. + Articolul 5 Recunoașterea calificărilor pentru ocupațiile și profesiile din grupa "Scafandri" este procesul de analiză, examinare și evaluare a calificărilor profesionale sau titlurilor de calificare obținute de către cetățenii români și străini, în alte state, în vederea acordării dreptului de exercitare a acestor profesii pe teritoriul României. + Articolul 6 Registrul Unic al Scafandrilor din România reprezintă baza de date care cuprinde evidența persoanelor care au obținut și dețin atestarea pentru ocupațiile și profesiile din grupa "Scafandri", cu drept de exercitare a acestor profesii pe teritoriul României, precum și detalii privind nivelul de pregătire profesională, specializările și activitatea profesională a acestora. + Articolul 7 În activitatea de proiectare, construcție, exploatare, întreținere și reparare a instalațiilor mecanice sub presiune și instalațiilor de ridicat din compunerea echipamentului colectiv și individual de scufundare, se aplică prevederile prescripțiilor tehnice în vigoare, ale Inspecției de Stat pentru Cazane, Recipienți sub Presiune și Instalații de Ridicat, denumită în continuare I.S.C.I.R. + Articolul 8 În sensul prezentelor prevederi, prin "unități" se înțeleg autoritățile și instituțiile publice, societățile comerciale, organizațiile non-guvernamentale, fundațiile, asociațiile, cluburile sportive, institutele de cercetare, precum și alte persoane juridice sau fizice autorizate, din sectorul public sau privat, inclusiv cu capital străin, care desfășoară activități de scufundare sau în mediul hiperbar, pe teritoriul României. + Articolul 9 În sensul prezentelor prevederi, definițiile unor termeni și expresii utilizate sunt prevăzute în anexa nr. 1 la Metodologie. + Capitolul II Clasificarea activităților de scufundare + Articolul 10 Tipul activității de scufundare este determinat de scopul și obiectivul scufundării, de tipul de echipament/aparat de respirat folosit de către scafandri, de amestecul respirator utilizat și de tipul lucrărilor subacvatice sau a activităților în mediul hiperbar executate. + Articolul 11 În funcție de scopul și obiectivul scufundării, activitățile de scufundare sunt împărțite în următoarele categorii:a) scufundări pentru executarea de lucrări subacvatice;b) scufundări pentru activități științifice;c) scufundări pentru culegere/recoltare floră/faună subacvatică;d) scufundări recreaționale;e) scufundări pentru operații militare;f) scufundări reale sau simulate pentru menținerea deprinderilor, competențelor și a dreptului de exercitare a profesiei; (la 07-08-2024, Litera f) , Articolul 11 , Capitolul II a fost modificată de Punctul 3. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) g) scufundări pentru căutare/salvare/recuperare persoane și obiecte; (la 07-08-2024, Articolul 11 , Capitolul II a fost completat de Punctul 4. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) h) scufundări în scopul arheologiei; (la 07-08-2024, Articolul 11 , Capitolul II a fost completat de Punctul 4. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) i) scufundări pentru formarea profesională a scafandrilor; (la 07-08-2024, Articolul 11 , Capitolul II a fost completat de Punctul 4. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) j) scufundări pentru asigurarea altor activități desfășurate pe apă sau sub apă. (la 07-08-2024, Articolul 11 , Capitolul II a fost completat de Punctul 4. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 12(1) În funcție de tipul de echipament/aparat de respirat folosit de scafandru, scufundările se clasifică în:a) scufundări autonome;b) scufundări cu alimentare de la suprafață;c) scufundări cu alimentare de la suprafață cu turela deschisă sau închisă;d) scufundări în saturație.(2) În funcție de tipul aparatului de respirat, scufundările autonome se împart în:a) scufundări cu circuit deschis;b) scufundări cu circuit semiînchis;c) scufundări cu circuit închis. + Articolul 13 În funcție de amestecul respirator utilizat de către scafandri, activitățile de scufundare sunt împărțite în:a) scufundări cu aer;b) scufundări cu oxigen pur;c) scufundări cu amestecuri respiratorii sintetice. + Articolul 14 În cadrul activităților de scufundare, se pot executa următoarele lucrări subacvatice:a) căutarea și recuperarea de materiale, obiecte, floră/faună sau persoane în/din mediul acvatic;b) lucrări mecanice, manual sau cu scule acționate hidraulic, pneumatic sau electric;c) culegerea și înregistrarea de informații legate de obiective subacvatice, respectiv construcții, instalații, ecosisteme, fundul apei etc.;d) inspecția corpurilor navelor sau a structurilor imerse;e) curățarea structurilor imerse;f) verificarea tehnică a construcțiilor imersate, echipamentelor și instalațiilor hidromecanice și hidrotehnice;g) verificarea, controlul și decolmatarea structurilor imerse;h) lucrări subacvatice de construcții și montaje;i) înlocuirea și amplasarea de cabluri, șine și conducte cu trasee subacvatice;j) înlăturarea unor obstacole, cu punere sau nu la uscat;k) sudarea și tăierea subacvatică;l) controlul nedistructiv al structurilor imerse;m) ranfluarea;n) salvarea personalului din submarine, nave, autovehicule, aeronave avariate și scufundate parțial sau total;o) lucrări speciale cu explozivi;p) etanșarea, izolarea grupurilor hidroenergetice, a barajelor, ecluzelor etc.;q) cercetarea și arheologia subacvatică;r) operațiuni în scopuri militare. + Capitolul III Clasificarea scafandrilor + Articolul 15 Scafandrii sunt persoane instruite și atestate pentru a se deplasa și a desfășură diferite activități sub apă, cu ajutorul unui echipament adecvat pentru respirat. + Articolul 16(1) În funcție de adâncimea maximă de scufundare pentru care sunt atestați, scafandrii se clasifică după cum urmează:a) scafandri categoria a III-a;b) scafandri categoria a II-a;c) scafandri categoria I.(2) Scafandrii categoria a III-a sunt pregătiți, antrenați și atestați pentru a executa scufundări până la adâncimea de 30 metri.(3) Scafandrii categoria a III-a sunt scafandri autonomi și scafandri cu alimentare de la suprafață până la 30 metri. (la 07-08-2024, Alineatul (3) , Articolul 16 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 5. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) (4) Scafandrii categoria a II-a sunt pregătiți, antrenați și atestați pentru a executa scufundări până la adâncimea de 50 metri.(5) Scafandrii categoria a II-a sunt scafandri autonomi și scafandri cu alimentare de la suprafață până la 50 metri. (la 07-08-2024, Alineatul (5) , Articolul 16 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 5. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) (6) Scafandrii categoria I sunt pregătiți, antrenați și atestați pentru a executa scufundări la adâncimi mai mari de 50 metri.(7) Scafandrii categoria I sunt scafandri autonomi și scafandri de mare adâncime. (la 07-08-2024, Alineatul (7) , Articolul 16 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 5. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) (8) Scafandrii categoria a III-a atestați înainte de data de 1.04.2021 păstrează categoria a III-a și dreptul de scufundare până la adâncimea de 40 metri. (la 07-08-2024, Articolul 16 , Capitolul III a fost completat de Punctul 6. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) (9) Scafandrii categoria a II-a atestați înainte de data de 1.04.2021 păstrează categoria a II-a și dreptul de scufundare până la adâncimea de 60 metri. (la 07-08-2024, Articolul 16 , Capitolul III a fost completat de Punctul 6. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 17În cadrul fiecărei categorii, în funcție de vechime, de numărul de ore de scufundare reale efectuate și de tipul de aparat de respirat utilizat, scafandrii pot obține titlul de clasificare prevăzut în anexa nr. 2 la prezenta metodologie. (la 07-08-2024, Articolul 17 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 7. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 18(1) Titlul de clasificare se acordă de către Centrul de Scafandri, la propunerea conducătorilor unităților/structurilor unde sunt încadrați scafandrii sau la solicitarea scafandrului.(2) Conducătorii unităților/structurilor care au în compunere scafandri au obligația de a înainta propuneri cu personalul care îndeplinește criteriile prevăzute la art. 17, în vederea acordării titlului de clasificare. (la 07-08-2024, Articolul 18 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 8. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 19Deținătorii titlului de clasificare din structurile sistemului național de apărare, ordine publică și siguranță națională aflați în misiuni în afara teritoriului național cu durata mai mare de șase luni beneficiază, în următorul an calendaristic, de titlul de clasificare deținut la momentul plecării în misiune, dacă nu îndeplinesc condițiile pentru a beneficia de o clasă superioară. (la 07-08-2024, Articolul 19 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 9. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 20(1) În funcție de sectorul de activitate, scafandrii se împart în:a) scafandri comerciali;b) scafandri recreaționali;c) scafandri științifici/arheologi subacvatici;d) scafandri militari.(2) Scafandrii comerciali sunt persoanele care dețin un titlu de calificare și care activează în cadrul unor unități care desfășoară activități cu scafandri în scop comercial.(3) Scafandrii recreaționali sunt persoanele care dețin un certificat de scafandru recreațional emis de către un instructor SCUBA, înregistrat la o organizație de certificare.(4) Scafandrii științifici/arheologi subacvatici sunt persoanele care îndeplinesc sarcini de cercetare științifică sau de arheologie subacvatică și care dețin un titlu de calificare pentru profesia de scafandru sau o certificare pentru scufundări recreaționale conform prezentelor prevederi.(5) Scafandrii militari sunt persoanele care dețin un titlu de calificare și care activează în structurile sistemului național de apărare, ordine publică și siguranță națională.(6) Clasificarea și competențele specifice scafandrilor militari sunt stabilite prin precizări ale șefului Statului Major al Forțelor Navale.(7) În funcție de competențele dobândite, scafandrii se clasifică în:a) scafandru autonom;b) scafandru cu alimentare de la suprafață până la 30 metri;c) scafandru cu alimentare de la suprafață până la 50 metri;d) scafandru de mare adâncime;e) scafandru salvator.(8) Scafandrul autonom este persoana instruită și atestată pentru a putea evolua și lucra sub apă cu ajutorul unui echipament adecvat, fiind atestat să execute scufundări autonome cu aer comprimat sau amestecuri respiratorii sintetice la adâncimi de minimum 15 metri.(9) Adâncimea maximă la care se poate scufunda un scafandru autonom este dată de categoria de scufundare pe care o deține.(10) Cursul de calificare scafandru autonom se organizează în cadrul categoriei a III-a, iar trecerea la o categorie superioară cu menținerea competențelor specifice profesiei de «scafandru autonom» se face succesiv, prin cursuri specifice.(11) Scafandrul cu alimentare de la suprafață până la 30 metri este persoana instruită și atestată pentru a putea evolua și lucra sub apă în gama de adâncimi 0-30 metri, autonom și cu echipament cu alimentare de la suprafață, folosind aer comprimat sau amestecuri respiratorii sintetice.(12) Scafandrul cu alimentare de la suprafață până la 50 metri este persoana instruită și atestată pentru a putea evolua și lucra sub apă în gama de adâncimi 0-50 metri, autonom, cu echipament cu alimentare de la suprafață și cu turela deschisă, folosind aer comprimat sau amestecuri respiratorii.(13) Scafandrul de mare adâncime este persoana instruită și atestată pentru a putea evolua și lucra sub apă cu ajutorul echipamentelor și tehnicii adecvate, fiind atestat să execute scufundări unitare sau în saturație, cu amestecuri respiratorii la adâncimi de minimum 50 metri, utilizând echipament specific, ansambluri de scufundare, turele deschise și închise, asistat de către o echipă de la suprafață.(14) Scafandrul salvator este persoana instruită și atestată să execute operațiuni de căutare și recuperare a obiectelor și persoanelor din mediul acvatic cu ajutorul unui echipament adecvat pentru intervenția la adâncimi de maximum 30 metri. (la 07-08-2024, Articolul 20 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 10. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 21Abrogat. (la 07-08-2024, Articolul 21 , Capitolul III a fost abrogat de Punctul 11. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Capitolul IV Admiterea la cursurile de formare profesională a scafandrilor + Secţiunea 1 Probe eliminatorii + Articolul 22 Admiterea la cursurile de formare profesională pentru profesiile din grupa "Scafandri" se desfășoară în conformitate cu prezentele prevederi. + Articolul 23(1) Participarea la admiterea la cursurile de formare profesională pentru profesiile din grupa "Scafandri" se face pe baza aprobării comandantului Centrului de Scafandri a cererii de înscriere la curs.(2) Modelul cererii de înscriere la curs este prevăzut în anexa nr. 3 la Metodologie. + Articolul 24(1) În cadrul admiterii la cursurile în urma cărora cursanții se atestă la adâncimea maximă de 30 metri, candidații parcurg următoarele probe eliminatorii:a) examen medical specific, prevăzut în prezenta metodologie;b) evaluarea nivelului de pregătire fizică;c) evaluarea aptitudinilor în mediul acvatic;d) test de barofuncție;e) test de toleranță la oxigen. (la 07-08-2024, Alineatul (1) , Articolul 24 , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 12. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) (2) Probele și baremele pentru evaluarea nivelului de pregătire fizică sunt stabilite și făcute publice de către Centrul de Scafandri.(3) Probele și baremele pentru evaluarea aptitudinilor în mediul acvatic sunt stabilite și făcute publice de către Centrul de Scafandri. + Articolul 25(1) În cadrul admiterii la cursurile în urma cărora cursanții se atestă la adâncimea maximă de 50 metri, candidații trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:a) să dețină aptitudine medicală specifică sau să fie declarați apt în urma examenului medical specific;b) să fie declarați apt în urma testului de narcoză;c) să fie atestați scafandru cu alimentare de la suprafață până la 30 metri sau atestați scafandru autonom categoria a III-a;d) să fie declarați admiși în urma evaluării aptitudinilor în mediul subacvatic.(2) La cursurile cu alimentare de la suprafață până la 50 metri pot participa numai scafandrii care anterior au fost atestați cu alimentare de la suprafață până la 30 metri.(3) Probele și baremele pentru evaluarea aptitudinilor în mediul subacvatic sunt stabilite și făcute publice de către Centrul de Scafandri. (la 07-08-2024, Articolul 25 , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 13. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 26(1) În cadrul admiterii la cursurile pentru scafandrii categoria I, candidatul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:a) să dețină aptitudine medicală specifică sau să fie declarat apt în urma examenului medical specific;b) să fie declarat apt în urma testului pentru scufundări profunde;c) să fie atestat scafandru cu alimentare de la suprafață până la 50 metri și să fi exercitat această profesie cel puțin doi ani sau să fie atestat scafandru autonom categoria a II-a și să fi exercitat această profesie cel puțin doi ani;d) să fie declarat admis în urma evaluării aptitudinilor în mediul subacvatic.(2) La cursurile pentru scafandri de mare adâncime pot participa numai scafandrii care anterior au obținut atestarea ca scafandru cu alimentare de la suprafață până la 50 metri.(3) Probele și baremele pentru evaluarea aptitudinilor în mediul subacvatic sunt stabilite și făcute publice de către Centrul de Scafandri. (la 07-08-2024, Articolul 26 , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 14. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 27 Testul de barofuncție, testul de toleranță la oxigen, testul de narcoză și testul pentru scufundări profunde se execută la Centrul de Scafandri. + Articolul 28(1) În cadrul admiterii la cursurile de perfecționare, candidații parcurg următoarele probe eliminatorii:a) examen medical specific, prevăzut în prezenta metodologie;b) evaluarea nivelului de pregătire fizică;c) evaluarea aptitudinilor în mediul acvatic. + Articolul 29 Probele și baremele pentru evaluarea aptitudinilor în mediul acvatic, în vederea admiterii la cursurile de perfecționare, sunt stabilite și făcute publice de către Centrul de Scafandri. + Articolul 30 În urma rezultatelor obținute la probele pentru admiterea la cursuri, se stabilește pentru fiecare candidat admiterea sau respingerea participării la curs. + Secţiunea a 2-a Examenele medicale pentru admiterea la cursurile de formare profesională + Articolul 31 Examinarea medicală pentru admiterea la cursurile de formare profesională pentru ocupațiile și profesiile din grupa "Scafandri" se efectuează la Centrul de Medicină Navală din subordinea Ministerului Apărării Naționale. + Articolul 32 Aptitudinea medicală se stabilește de către Centrul de Medicină Navală, conform normelor metodologice și baremelor medicale privind expertiza medicală a persoanelor care își desfășoară activitatea în mediul hiperbar. + Secţiunea a 3-a Testul de barofuncție + Articolul 33Testul de barofuncție se execută la Centrul de Scafandri în scopul determinării permeabilității tubare și sinusale a căilor respiratorii. (la 07-08-2024, Articolul 33 , Sectiunea a 3-a , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 15. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 34Personalul pentru asigurarea executării testului de barofuncție este format din: un șef de scufundare, un operator barocameră, un tehnician de scufundare, 1-3 scafandri însoțitori și un medic. (la 07-08-2024, Articolul 34 , Sectiunea a 3-a , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 16. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 35Testul propriu-zis se execută cu 1-6 candidați, însoțiți de 1-3 scafandri brevetați, și constă în presurizarea lentă a candidaților până la maximum 20 metri adâncime, fiind periodic întrebați asupra capacității de echilibrare, iar la adâncimea maximă se staționează 3-5 minute, după care se revine la presiunea atmosferică. (la 07-08-2024, Articolul 35 , Sectiunea a 3-a , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 17. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 36(1) În cazul în care unul sau mai mulți candidați nu reușesc să se echilibreze, sunt scoși din barocameră după decompresie, iar testul se continuă cu ceilalți.(2) Candidații care nu au reușit manevra și sunt declarați "RESPINS" pot fi reprogramați sau nu în funcție de rezultatul controlului ORL. + Articolul 37 Aptitudinea sau inaptitudinea în urma testului se dispune de către un medic cu studii complementare în medicină hiperbară. + Secţiunea a 4-a Testul de toleranță la oxigen + Articolul 38Testul de toleranță la oxigen se execută la Centrul de Scafandri în scopul determinării toleranței organismului la oxigenul pur respirat la presiuni mai mari decât presiunea atmosferică. (la 07-08-2024, Articolul 38 , Sectiunea a 4-a , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 18. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 39 Personalul pentru asigurarea executării testului de toleranță la oxigen este format din: un șef de scufundare, un operator barocameră, un tehnician de scufundare, 1-2 scafandri însoțitori, un medic. + Articolul 40 Înainte de executarea testului, șeful de scufundare instruiește candidații cu privire la măsurile de securitate și sănătate în muncă referitoare la echipamentul din barocameră și modul de utilizare a acestuia în caz de avarie, precum și asupra fixării măștii oro-nazale și a modului de respirație cu aceasta, pentru evitarea pierderii de oxigen pur în ambianța barocamerei. + Articolul 41(1) Testul propriu-zis se execută cu 1-6 candidați și 1-3 însoțitori scafandri, astfel încât unui însoțitor să îi revină supravegherea a maximum 2 candidați. (la 07-08-2024, Alineatul (1) , Articolul 41 , Sectiunea a 4-a , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 19. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) (2) Echipa este presurizată cu aer până la 18 metri, iar la adâncimea de 18 metri, candidaților, în poziție de repaus întinși pe spate, li se măsoară pulsul pe sfert de minut, de către însoțitori și se comunică asistenței la suprafață.(3) Candidații cu pulsul pe sfert de minut mai mare de 25 nu execută testul, urmând să fie reprogramați sau calificați inapți. + Articolul 42(1) Fixarea măștii oro-nazale și începerea respirației oxigenului pur se comandă de la suprafață, iar timpul de respirare a oxigenului este de 25 minute.(2) Pe timpul respirației, scafandrii însoțitori urmăresc alternativ pulsul candidaților și comunică valoarea frecvenței acestuia la suprafață, iar în situația creșterii pulsului peste 25 bătăi pe sfert de minut, candidatului respectiv i se îndepărtează masca de pe figură și se consideră că nu a trecut testul de toleranță la oxigen. + Articolul 43 După expirarea celor 25 de minute, se îndepărtează masca oro-nazală de pe figura candidaților și întreaga echipă este readusă la suprafață cu viteza de 15 m/min. + Secţiunea a 5-a Testul de narcoză + Articolul 44Testul de narcoză se execută la Centrul de Scafandri, în scopul determinării sensibilității scafandrilor la efectul narcotic al azotului din aerul comprimat. (la 07-08-2024, Articolul 44 , Sectiunea a 5-a , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 20. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 45 Personalul minim pentru asigurarea executării testului de narcoză este format din: un șef de scufundare, un operator barocameră, un tehnician de scufundare, un scafandru însoțitor și un medic. + Articolul 46 Înainte de executarea testului scafandrii sunt instruiți de către șeful de scufundare asupra măsurilor de securitate și sănătate în muncă referitoare la echipamentul din barocameră, modul de utilizare în caz de avarie, precum și asupra modului de desfășurare a testului și recunoașterii primelor simptome ce apar în intoxicația cu azot. + Articolul 47(1) Testul propriu-zis se execută cu 1-4 scafandri însoțiți de 1-2 scafandri atestați pentru scufundări la adâncimi mai mari de 50 metri.(2) Înainte de presurizare, scafandrii sunt supuși la două teste, un test de memorie și un test matematic. + Articolul 48(1) Testul de memorie se desfășoară după cum urmează: se citesc rar, într-un interval de maximum 30 secunde, 10 substantive comune, iar după o pauză de 30 secunde se cere candidatului să reproducă cuvintele fiind notat numărul de cuvinte reproduse corect.(2) Timpul maxim acordat unui candidat este de un minut, iar pentru un grup de patru candidați, durata testului este de 6 minute, fiecare candidat primind grupe de cuvinte diferite. + Articolul 49 Testul matematic are durata de 3 minute și constă în operații matematice, realizate în scris: adunarea a două numere cu câte 4 cifre, scăderea a 2 numere cu câte 4 cifre, înmulțirea unui număr cu 4 cifre cu un număr de 3 cifre și împărțirea unui număr cu 4 cifre la un număr cu 3 cifre. + Articolul 50 Testul matematic se execută simultan cu toți candidații și se notează numărul de operații greșite și omise. + Articolul 51 După efectuarea testelor la presiunea atmosferică, scafandrii sunt presurizați la 72 metri adâncime, într-un timp maxim de 6 minute și imediat se trece la executarea testului de memorie și matematic. + Articolul 52(1) Durata totală a compresiei și a testelor nu trebuie să depășească 15 minute.(2) După 15 minute de la începutul presurizării se începe decompresia, cu următoarele viteze:a) de la 72 m la 12 m, cu 15 m/min.;b) paliere: 12 m - 1 min, 9 m - 3 min, 6 m - 5 min, 3 m - 23 min;c) viteza decompresiei între paliere: 1 m/min. + Articolul 53 În cazul în care testul de narcoză depășește cele 15 minute alocate, decompresia nu se mai execută conform datelor specificate la art. 52, ci se consultă o tabelă adecvată de scufundare cu aer. + Articolul 54 Șeful de scufundare, cu avizul medicului, poate stabili administrarea de oxigen la mască în timpul palierelor de decompresie. + Articolul 55 Pentru stabilirea aptitudinii în urma testului de narcoză se compară rezultatele de la presiunea atmosferică cu cele de la 72 metri adâncime, iar în situația în care se constată depășirea erorilor efectuate sub presiune cu 30%, candidatul se consideră inapt pentru scufundări la adâncimi mai mari de 30 metri. + Articolul 56 Rezultatele testului și decizia finală privind aptitudinea sau inaptitudinea sunt stabilite de către un medic cu studii complementare în medicină hiperbară. + Secţiunea a 6-a Testul pentru scufundări profunde + Articolul 57Testul pentru scufundări profunde se execută în simulatorul Centrului de Scafandri, în scopul determinării aptitudinii de scufundare la adâncimi de peste 150 metri a candidaților. (la 07-08-2024, Articolul 57 , Sectiunea a 6-a , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 21. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 58 Personalul minim pentru asigurarea executării testului pentru scufundări profunde este format din: un șef de șantier, 3 șefi de scufundare, 3 operatori barocameră, 3 tehnicieni de scufundare, un medic specialist neurolog, un medic pentru asistența medicală a scufundării. + Articolul 59(1) Înainte de executarea testului, scafandrii sunt instruiți de către șeful de șantier asupra măsurilor speciale de securitate și sănătate în muncă privind procedeele de lucru cu instalațiile din incintele hiperbare, procedeele pentru transferul unei părți dintr-o echipă de scufundare, procedeele de lucru în caz de defectare a instalațiilor de regenerare și procedeele de întreținere a instalațiilor din interiorul barocamerei.(2) Scafandrii se instruiesc și cu privire la modul de lucru cu instalația de prelevare a parametrilor fiziologici specifici EEG și asupra tremurului postural, precum și asupra modului de menținere și scoatere a electrozilor EEG. + Articolul 60(1) Testul propriu-zis se execută cu minimum 2 și maximum 4 scafandri, fără a fi nevoie de scafandrii însoțitori.(2) Înainte de începerea presurizării, scafandrilor li se efectuează două înregistrări tip EEG în poziția culcat pe spate, cu sau fără stimuli luminoși și li se înregistrează tremurul postural, cu ajutorul accelerometrului pentru măsurarea tremurului postural, care se fixează pe degetul median al mâinii drepte, iar înregistrarea se face pe un înregistrator tip EKG, timp de 20 secunde cu mâna întinsă la orizontală, urmat de un repaus de 20 secunde cu mâna atârnând. + Articolul 61 După terminarea testelor la presiunea atmosferică scafandrii sunt presurizați până la 180 metri adâncime cu amestec HELIOX cu viteza de 18 m/min, iar după 10 minute de repaus la adâncimea de 180 metri, se execută aceleași înregistrări EEG și tremur postural ca la presiunea atmosferică, iar durata totală a lucrului la 180 metri nu trebuie să depășească 60-70 minute. + Articolul 62 Decompresia începe imediat după terminarea înregistrărilor și se execută conform tabelelor de scufundare profundă cu amestecuri HELIOX corespunzătoare duratei scufundării. + Articolul 63(1) Pentru stabilirea aptitudinii de scufundare la mare adâncime se compară rezultatele obținute la 180 metri cu cele de la presiunea atmosferică.(2) Creșterea amplitudinii tremurului postural peste 150%, precum și a undelor EEG de 1-4 Hz cu peste 35% pot fi considerate criterii de inaptitudine pentru scufundări profunde cu viteze mari de compresie. + Articolul 64 Rezultatele testului sunt interpretate de către un medic specialist neurolog, iar decizia finală privind aptitudinea sau inaptitudinea este stabilită de către un medic cu studii complementare în medicină hiperbară. + Capitolul V Formarea profesională a scafandrilor și exercitarea profesiei în România + Secţiunea I Formarea profesională a scafandrilor + Articolul 65(1) Brevetarea, pregătirea, perfecționarea pregătirii, specializarea, atestarea și calificarea scafandrilor pentru diferite categorii de scufundare, aparate de respirat subacvatic, lucrări sub apă și misiuni se face prin cursuri și antrenamente organizate și conduse de Centrul de Scafandri, din subordinea Ministerului Apărării Naționale, în conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(2) Cursurile se desfășoară pe bază de programe, durata acestora fiind stabilită în funcție de categoria de scufundare sau de complexitatea lucrărilor sub apă pentru care se pregătesc scafandrii. + Articolul 66 Centrul de Scafandri se supune mecanismelor naționale de autorizare a furnizorilor de formare profesională pentru cursurile sau stagiile de pregătire pentru care se eliberează certificate de calificare sau de absolvire cu recunoaștere națională. + Articolul 67(1) La absolvirea primului curs de formare profesională pentru ocupațiile și profesiile din grupa "Scafandri" se eliberează brevetul de scafandru și certificatul de absolvire/calificare.(2) Brevetul de scafandru este documentul emis de către Centrul de Scafandri prin care titularul legitim este autorizat să execute sarcinile corespunzătoare competențelor deținute și în care sunt înscrise cursurile absolvite, istoricul activității acestuia, admiterea pentru îndeplinirea funcțiilor în cadrul activităților de scufundare și aptitudinea medicală specifică.(3) Brevetul de scafandru are un număr unic de identificare și se redactează în limba română și în limba engleză.(4) Modelul, forma și conținutul brevetului de scafandru sunt prevăzute în anexa nr. 4 la Metodologie.(5) Centrul de Scafandri ține evidența brevetelor emise, suspendate, anulate, declarate pierdute sau distruse.(6) La cererea autorităților competente din alte state, Centrul de Scafandri furnizează informații despre autenticitatea brevetelor, certificatelor sau documentelor emise care atestă calificarea profesională a scafandrilor, în vederea recunoașterii acestora pe teritoriul statului respectiv, în conformitate cu Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale.(7) Brevetele, certificatele sau alte documente care atestă calificarea profesională a scafandrilor, emise de un alt stat, pot fi recunoscute de către Centrul de Scafandri, în conformitate cu prevederile prezentului ordin. + Articolul 68(1) Programele de formare profesională inițială și continuă se organizează numai la forma cu frecvență și se desfășoară în limba română.(2) În cazuri excepționale, cursurile se pot desfășura și în alte limbi de circulație internațională pentru un număr de cel puțin 6 cursanți. (la 07-08-2024, Alineatul (2) , Articolul 68 , Sectiunea I , Capitolul V a fost modificat de Punctul 22. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 69 Pregătirea teoretică și/sau practică se organizează în săli de curs, poligoane sau centre/baze de antrenament ale Centrului de Scafandri ori în alte locații, în condițiile de mediu necesare dobândirii competențelor profesionale proiectate. + Articolul 70(1) Structura din cadrul Centrului de Scafandri care organizează activitățile de formare profesională/instruire de specialitate are obligația să dispună toate măsurile necesare pentru evitarea situațiilor care pot pune în pericol sănătatea și integritatea fizică sau psihică a personalului implicat.(2) La începerea cursurilor/programelor de formare profesională/instruire, cursanții semnează un angajament de asumare a riscului, întrucât specificul acestor activități presupune existența unor riscuri mărite de accidentare și/sau îmbolnăvire profesională. + Articolul 71 Participanții la cursurile de formare profesională/programe de instruire organizate de către Centrul de Scafandri au obligația de a respecta regulamentul de ordine interioară al Centrului de Scafandri. + Articolul 72 Cifrele de școlarizare, durata și obiectivele pentru programele de formare profesională inițială și continuă, precum și taxele aferente participării se stabilesc de către Centrul de Scafandri. + Articolul 73(1) Personalul care încadrează structura organizatoare a cursurilor de formare profesională/programe de instruire este constituit din scafandri militari sau civili, autorizați formatori/preparatori formare/instructori.(2) În funcție de necesități, la procesul de formare profesională/programe de instruire pot participa și alți specialiști, cu condiția ca aceștia să fie autorizați formatori/preparatori formare/instructori. + Articolul 74Nivelurile de calificare și competențele obținute de către scafandrii comerciali și militari la sfârșitul programelor de formare profesională sunt prevăzute în standardele ocupaționale aprobate de către Autoritatea Națională pentru Calificări și înregistrate în Registrul standardelor. (la 07-08-2024, Articolul 74 , Sectiunea I , Capitolul V a fost modificat de Punctul 23. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 74^1(1) Atestarea scafandrilor pentru a utiliza aparate de respirat cu circuit închis/semiînchis se realizează prin cursuri sau prin module de pregătire teoretice și practice, organizate de către Centrul de Scafandri.(2) După atestarea ca utilizatori ai aparatelor de respirat cu circuit închis/semiînchis, scafandrii pot utiliza și alte aparate din aceeași categorie dacă sunt autorizați de către producătorii acestora sau dacă urmează o convocare teoretică și practică pentru familiarizarea cu specificul aparatului. (la 07-08-2024, Sectiunea I , Capitolul V a fost completată de Punctul 24. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Secţiunea a 2-a Accesul la exercitarea profesiei + Articolul 75Accesul la exercitarea profesiilor din grupa «Scafandri», precum și executarea activităților de scufundare în vederea îndeplinirii atribuțiilor prevăzute în fișa postului îl au numai persoanele care au urmat un program de formare profesională, în urma căruia au obținut atestarea specifică, sunt apte din punct de vedere medical și îndeplinesc condițiile stabilite de prezenta metodologie. (la 07-08-2024, Articolul 75 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V a fost modificat de Punctul 25. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 76 Cetățenii români sau străini, posesori ai unui titlu/document de calificare, obținut în alt stat decât România, dobândesc, în contextul dreptului de stabilire permanent sau cu caracter temporar/ocazional, accesul în România la profesiile din grupa "Scafandri", numai după recunoașterea acestor documente de către Centrul de Scafandri. + Secţiunea a 3-a Menținerea dreptului de exercitare a profesiei + Articolul 77(1) Dreptul de exercitarea profesiei se menține anual, pentru scafandrii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:a) sunt atestați sau au obținut recunoașterea calificării pentru exercitarea profesiei pe teritoriul României;b) au aptitudine medicală specifică valabilă conform prevederilor prezentei metodologii;c) au executat, anual, numărul minim de ore de scufundare reală pentru menținerea calificării.(2) Numărul minim de ore de scufundare reală care trebuie executate anual pentru menținerea dreptului de exercitare a profesiei este:a) 30 de ore de scufundare pentru scafandrii categoria a III-a;b) 30 de ore de scufundare pentru scafandrii categoria a II-a, din care cel puțin 5 ore la adâncimi cuprinse între 31 și 50 metri;c) 30 de ore de scufundare pentru scafandrii categoria I, din care cel puțin 5 ore la adâncimi cuprinse între 31 și 50 metri și cel puțin o scufundare la adâncimi de peste 50 metri. (la 07-08-2024, Alineatul (2) , Articolul 77 , Sectiunea a 3-a , Capitolul V a fost modificat de Punctul 26. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 78(1) În cazul în care scafandrul nu îndeplinește condițiile de menținere a dreptului de exercitare a profesiei pentru categoria în care este atestat, acesta este declarat admis pentru o categorie inferioară dacă îndeplinește condițiile specifice sau își pierde dreptul de a executa scufundări. (la 07-08-2024, Alineatul (1) , Articolul 78 , Sectiunea a 3-a , Capitolul V a fost modificat de Punctul 27. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) (2) Pentru redobândirea competențelor și a dreptului de exercitare a profesiei în gama de adâncimi pentru care a fost atestat, scafandrul trebuie să urmeze un curs de perfecționare, organizat de către Centrul de Scafandri.(3) Absolvirea, în primul semestru al anului, a cursului de perfecționare pentru redobândirea competențelor și a dreptului de exercitare a profesiei în gama de adâncimi pentru care a fost atestat dă dreptul absolventului să exercite profesia în anul în curs. (la 07-08-2024, Articolul 78 , Sectiunea a 3-a , Capitolul V a fost completat de Punctul 28. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) (4) Absolvirea, în al doilea semestru al anului, a cursului de perfecționare pentru redobândirea competențelor și a dreptului de exercitare a profesiei în gama de adâncimi pentru care a fost atestat dă dreptul absolventului să exercite profesia în anul în curs și în anul următor. (la 07-08-2024, Articolul 78 , Sectiunea a 3-a , Capitolul V a fost completat de Punctul 28. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 79(1) Scafandrii atestați pentru lucrări subacvatice își mențin competențele dacă execută cel puțin două lucrări subacvatice din gama celor pentru care dețin calificare, într-un an calendaristic.(2) Scafandrii care își pierd calificarea pentru lucrări subacvatice o redobândesc în urma unui curs de perfecționare/reatestare. + Articolul 80(1) Conducătorii/șefii de unități care au în subordine scafandri sunt obligați să asigure menținerea categoriei de scufundare și a deprinderilor de a executa lucrări sub apă pentru scafandrii care au fost calificați/atestați.(2) În cazuri excepționale, o singură dată la un interval de 3 ani, când nu au putut fi executate scufundări reale la adâncimi mai mari de 31 metri, din motive obiective, care nu țin de voința scafandrului, menținerea dreptului de exercitare a profesiei se acordă prin aprobarea unei cereri scrise către comandantul Centrului de Scafandri, dacă:a) scafandrul categoria a II-a a executat, în anul în curs, cel puțin 40 de ore de scufundare reală și 20 de ore de scufundare simulată, în simulator hiperbar, în gama 31-50 metri;b) scafandrul categoria I a executat, în anul în curs, cel puțin 40 de ore de scufundare reală și 50 de ore de scufundare simulată, în simulator hiperbar, în gama 31 - 50 metri și cel puțin două scufundări simulate la adâncimi mai mari de 50 metri. + Secţiunea a 4-a Suspendarea/încetarea dreptului de exercitare a profesiei + Articolul 81(1) Accesul la exercitarea profesiei de scafandru se suspendă pentru scafandrii care nu au aptitudine medicală specifică valabilă conform prevederilor legale sau sunt declarați "inapt temporar" pentru activitățile specifice de hiperbarism pe întreaga perioadă de inaptitudine.(2) Accesul la exercitarea profesiei de scafandru încetează pentru personalul care este declarat inapt medical definitiv pentru executarea activităților specifice de hiperbarism. + Articolul 82 Pentru producerea de către scafandrul în culpă a unor evenimente în activitatea de scufundare cu consecințe grave, inclusiv, dar fără a se limita la: vătămarea corporală gravă, invaliditatea, decesul altor persoane, pagube materiale, distrugerea totală a echipamentului de scufundare, la propunerea Comisiei de cercetare a evenimentului, comandantul Centrului de Scafandri suspendă sau anulează dreptul de exercitare a profesiei de scafandru. + Capitolul VI Examinarea medicală periodică a scafandrilor + Articolul 83(1) Examinarea medicală în vederea reconfirmării aptitudinii medicale a scafandrilor atestați în una dintre categoriile de scufundare se execută anual la Centrul de Medicină Navală din subordinea Ministerului Apărării Naționale.(2) Aptitudinea medicală periodică pentru activități în hiperbarism se stabilește de către Centrul de Medicină Navală, conform normelor metodologice și baremelor medicale privind expertiza medicală a persoanelor care își desfășoară activitatea în mediul hiperbar. + Articolul 84 Aptitudinea medicală pentru activități în hiperbarism se consemnează în brevetul fiecărui scafandru, cu data expirării valabilității. + Articolul 85(1) După suferirea unui accident de scufundare ușor, scafandrii care au fost tratați cu vindecare completă se pot întoarce la scufundări normale după cel puțin 24 de ore după ce au ieșit la suprafață după recompresie, cu avizul medicului cu studii complementare/pregătire în medicină hiperbară.(2) Scafandrii tratați pentru accidente de scufundare care s-au manifestat prin dureri de membre, simptome cutanate și limfatice, cu încetarea completă a manifestărilor, pot reîncepe scufundările normale în a 7-a zi după tratament, cu avizul medicului cu studii complementare/pregătire în medicină hiperbară.(3) Scafandrii care au avut simptome neurologice limitate la senzații periferice intermitente, furnicături sau amorțeală, care au încetat complet în urma tratamentului, pot reîncepe efectuarea scufundărilor după cel puțin 14 zile cu avizul medicului cu studii complementare/pregătire în medicină hiperbară.(4) Scafandrii care au suferit barotraumatisme pulmonare trebuie să se adreseze, după o perioadă de cel puțin 28 de zile, medicului cu studii complementare/pregătire în medicină hiperbară pentru ca acesta să decidă dacă pot reîncepe efectuarea scufundărilor.(5) Scafandrii a căror recuperare este incompletă, sau au prezentat simptome și semne grave sunt reevaluați în vederea reconfirmării aptitudinii medicale de către Centrul de Medicină Navală. + Capitolul VII Planificarea, organizarea, coordonarea, desfășurarea și conducerea activităților de scufundare + Secţiunea 1 Cerințe de planificare, organizare și coordonare + Articolul 86 Planificarea, organizarea și coordonarea activităților de scufundare se execută avându-se în vedere următoarele:a) desemnarea personalului cu atribuții în activitatea de scufundare;b) alte activități în zona șantierului de scufundare;c) verificarea existenței planurilor de contingență;d) stabilirea cu atenție a obiectivelor și a sarcinilor fiecărei activități și elaborarea unui plan al scufundării flexibil;e) informarea echipei de scufundare și a personalului suport în părțile ce-i privesc;f) stabilirea exactă a adâncimii de lucru;g) verificarea existenței unei rezerve cu gaz de respirat pentru întreaga activitate de scufundare, precum și a rezervei cu gaz de respirat pentru situații de urgență;h) nicio activitate sau acțiune a echipei de scufundare, a personalului suport, a personalului bărcii, a tehnicienilor, a operatorilor de vinci, cabestane și macarale etc. nu se execută fără acordul și ordinul direct al șefului de scufundare;i) planificarea riguroasă, informarea, antrenamentul, organizarea și alte activități de pregătire care să conducă la reducerea și minimalizarea timpului de fund;j) stabilirea timpului de fund, pe baza adâncimii de lucru și a stării fizice a scafandrului, în special starea de oboseală, și nu pe cantitatea de muncă necesară;k) verificarea faptului că platforma de scufundare este ancorată în condiții de siguranță și este într-o poziție care permite efectuarea activităților de scufundare în cel mai eficient și sigur mod;l) verificarea faptului că în cazul scufundărilor cu alimentare de la suprafață, de la bordul unei platforme navale, aceasta își poate menține poziția în concordanță cu prevederile din prezentul ordin;m) asigurarea unei ambarcațiuni pentru intervenția rapidă în cazul unui scafandru aflat în pericol pentru operațiile autonome cu circuit deschis. + Articolul 87 Planificarea și organizarea scufundărilor se execută atât pentru antrenamente, cât și pentru lucrări sub apă și operațiuni militare de către conducătorii/șefii structurilor de scafandri, care sunt obligați să stabilească, cu exactitate, obiectivele scufundării. + Articolul 88 Etapele planificării unei activități de scufundare sunt:a) analiza misiunii din perspectiva siguranței;b) identificarea și analizarea factorilor de risc;c) alegerea personalului, echipamentului și a procedurilor de urgență. + Articolul 89 La analiza misiunii se au în vedere următoarele:a) verificarea faptului că obiectivul misiunii este clar definit;b) verificarea faptului că au fost identificate și eliminate din cerințele misiunii de scufundare acele nevoi de acțiuni ce se pot realiza fără scufundare;c) verificarea modului de funcționare a asistenței în caz de urgență. + Articolul 90 La identificarea și analizarea factorilor de risc se au în vedere următoarele:a) pericolele naturale din atmosferă, de la suprafața apei și de sub apă;b) pericolele din zona de scufundare;c) pericolele generate de activitatea de scufundare;d) pericolele generate de obiectul scufundării. + Articolul 91(1) Principalele pericole din atmosferă care pot influența activitățile scafandrilor sunt:a) expunerea personalului la condiții extreme hidrometeorologice;b) expunerea echipamentelor de scufundare la condiții meteo peste limitele admise de producători.(2) Principalele pericole de la suprafața apei care pot influența activitățile scafandrilor sunt:a) răul de mare;b) valurile ce pătrund pe punte;c) manipularea echipamentelor grele pe mare agitată;d) menținerea poziției navei la curenți puternici;e) gheața, obiectele plutitoare în derivă, algele, reziduurile petroliere în apă.(3) Principalele pericole de sub apă care pot influența activitățile scafandrilor sunt:a) adâncimile ce depășesc limitele de scufundare ale scafandrului sau ale echipamentului;b) expunerea la temperaturi scăzute;c) fauna subacvatică periculoasă;d) curenții puternici;e) vizibilitatea redusă;f) obstacolele subacvatice;g) obturarea căilor de acces la suprafață, în cazul scufundărilor sub gheață;h) solul periculos, mâlos, izvoarele sulfuroase etc. + Articolul 92 Pericolele care pot apărea în zona de scufundare și care influențează activitățile scafandrilor sunt:a) traficul naval accentuat;b) operațiunile comerciale navale;c) propulsoarele submerse în funcțiune, sonar;d) contaminarea radioactivă sau de altă natură. + Articolul 93 Principalele pericole generate de activitățile de scufundare sunt:a) accidentele de scufundare mecanice, chimice și de decompresie;b) problemele de comunicații;c) defecțiunile echipamentelor folosite;d) înecul;e) rănirea. + Articolul 94(1) Alegerea personalului se face de către șeful de șantier sau șeful de scufundare prin desemnarea unei echipe complete și cu pregătirea corespunzătoare cerințelor activității de scufundare, după verificarea valabilității aptitudinii medicale de scufundare, vizitei medicale dinaintea scufundării, a nivelului de pregătire și a stării fizice a scafandrilor și a prelucrării normelor specifice de securitate și sănătate în muncă.(2) Analiza nivelului de pregătire și a stării fizice a scafandrilor se face urmărind în special următoarele:a) condiția fizică în general, precum și semne ale unei stări de oboseală;b) controlul medical dinaintea scufundării;c) existența unei stări gripale sau răceală;d) folosirea substanțelor stimulante, a drogurilor sau a alcoolului.(3) Factorii care trebuie luați în considerare la stabilirea echipei de scufundare sunt:a) sarcinile ce trebuie îndeplinite;b) modalitățile de scufundare;c) locul de desfășurare a operațiunilor;d) adâncimea apei;e) condiții speciale, cum ar fi curenți puternici, vizibilitate redusă, spații închise etc.;f) perioada de timp estimată pentru îndeplinirea obiectivelor. + Articolul 95(1) Echipele pot să includă și cursanți, cum ar fi șef de scufundare cursant, operator barocameră cursant, tehnician de scufundare cursant ș.a.(2) Șeful de scufundare cursant poate conduce o activitate de scufundare numai în prezența unui șef de scufundare calificat/atestat, nu poate fi folosit ca înlocuitor în nicio situație și nu are dreptul de a conduce de unul singur scufundările. + Articolul 96(1) Personalul minim pentru executarea unei scufundări unitare autonome cu circuit deschis până la adâncimea de 12 metri este:a) un scafandru;b) un șef de scufundare;c) un scafandru de securitate;d) asigurare medicală, conform art. 105.(2) Personalul minim pentru executarea unei scufundări unitare autonome cu circuit deschis la adâncimi mai mari de 12 metri este:a) doi scafandri;b) un șef de scufundare;c) un scafandru de securitate;d) asigurare medicală, conform art. 105.(3) Personalul minim pentru executarea unei scufundări unitare autonome cu circuit deschis în râuri, fluvii și la baraje este:a) un scafandru, aflat în legătură permanentă cu un călăuzier;b) un șef de scufundare;c) un scafandru de securitate;d) asigurare medicală, conform art. 105.(4) Personalul minim pentru executarea unei scufundări unitare autonome cu circuit deschis pentru asigurarea altor activități desfășurate în bazine de înot sau piscine cu adâncimea maximă de 5 metri este alcătuit din doi scafandri, fiecare cu curs de prim ajutor de bază, unul dintre ei fiind desemnat și șef de scufundare de către angajator. (la 07-08-2024, Articolul 96 , Sectiunea 1 , Capitolul VII a fost modificat de Punctul 29. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 97 Personalul minim pentru executarea unei scufundări de antrenament cu aparat de respirat cu circuit închis/semiînchis este:a) un scafandru;b) un șef de scufundare;c) un scafandru de securitate;d) un scafandru însoțitor, echipat cu aparat de respirat cu circuit deschis;e) asistent medical/medic și/sau scafandru cu curs de prim ajutor de bază, conform art. 105. + Articolul 98Personalul minim pentru executarea unei scufundări unitare cu alimentare de la suprafață este:a) un scafandru;b) un șef de scufundare;c) un scafandru de securitate;d) un tehnician;e) un tender pentru fiecare scafandru, inclusiv pentru scafandrul de securitate dacă este pregătit pentru intervenție cu echipament cu alimentare de la suprafață;f) asigurare medicală, conform art. 105. (la 07-08-2024, Articolul 98 , Sectiunea 1 , Capitolul VII a fost modificat de Punctul 30. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 99 Personalul minim pentru executarea unei scufundări unitare cu turela deschisă este:a) doi scafandri, dintre care unul șef de turelă;b) un șef de șantier;c) un șef de scufundare;d) un scafandru de securitate;e) asistent medical/medic și/sau scafandru cu curs de prim ajutor de bază, conform art. 105;f) un tehnician. + Articolul 100 Personalul minim pentru executarea unei scufundări unitare cu turela închisă până la adâncimea de 120 metri este:a) trei scafandri, dintre care unul șef de turelă;b) un șef de șantier;c) un șef de scufundare;d) un scafandru de securitate;e) doi tehnicieni;f) un operator barocameră;g) un medic. + Articolul 101 Personalul minim pentru executarea unei scufundări unitare cu turela închisă la adâncimi mai mari de 120 metri este:a) trei scafandri, dintre care unul șef de turelă;b) un șef de șantier;c) un șef de scufundare;d) un scafandru de securitate;e) trei operatori barocameră;f) trei tehnicieni care să fie și ajutori pentru operatorii de barocameră;g) un medic. + Articolul 102 Personalul minim pentru asigurarea unei scufundări simulate în saturație este:a) un șef de șantier;b) trei șefi de scufundare;c) trei operatori barocameră;d) trei ajutori operatori barocameră;e) trei tehnicieni;f) un medic;g) 1-3 asistenți medicali. + Articolul 103 Personalul minim pentru asigurarea unei scufundări reale în saturație este:a) un șef de șantier;b) trei șefi de scufundare;c) trei operatori barocameră;d) trei ajutori operatori barocameră;e) trei tehnicieni;f) un medic;g) 1-3 asistenți medicali. + Articolul 104 Personalul minim pentru asigurarea unei scufundări în mediu uscat sau în mediu umed în simulator este:a) un șef de scufundare;b) un operator barocameră;c) un tehnician;d) asistent medical/medic și/sau scafandru cu curs de prim ajutor de bază conform art. 105. + Articolul 105(1) Asigurarea medicală a activităților de scufundare se face astfel:a) până la adâncimi de maximum 12 metri, cu un scafandru la suprafață cu curs de prim ajutor de bază sau cu un paramedic ori cu un asistent medical sau cu un medic; șeful de scufundare poate îndeplini și rolul scafandrului cu curs de prim ajutor de bază, dacă deține competențe în acest sens;b) la adâncimi cuprinse între 12 și 30 metri, cu un asistent medical cu curs de prim ajutor calificat în caz de accidente de scufundare sau cu un medic cu pregătire/studii complementare în medicină hiperbară ori cu un paramedic/un scafandru la suprafață cu curs de prim ajutor de bază, altul decât șeful de scufundare sau scafandrul de securitate, și un asistent medical cu curs de prim ajutor calificat în caz de accidente de scufundare sau un medic cu pregătire/studii complementare în medicină hiperbară disponibil pentru instrucțiuni medicale transmise prin sisteme de comunicații audio/video;c) la adâncimi de peste 30 de metri, cu un medic cu pregătire/studii complementare în medicină hiperbară la locul desfășurării scufundării.(2) În cadrul programelor de formare profesională, asigurarea medicală a activităților de scufundare organizate la adâncimi de maximum 30 metri se asigură cu medic cu pregătire/studii complementare în medicină hiperbară sau cu asistent medical cu curs de prim ajutor calificat în caz de accidente de scufundare la locul desfășurării scufundării și cu medic cu pregătire/studii complementare în medicină hiperbară disponibil pentru instrucțiuni medicale transmise prin sisteme de comunicații audio/video.(3) În cadrul programelor de formare profesională, asigurarea medicală a activităților de scufundare organizate la adâncimi de peste 30 metri se asigură cu medic cu pregătire/studii complementare în medicină hiperbară la locul desfășurării scufundării.(4) Dacă asigurarea medicală nu se realizează cu asistent medical sau medic la locul de desfășurarea a activității, atunci următoarele condiții trebuie să fie îndeplinite cumulativ:a) scafandrul care are cursul de prim ajutor de bază sau paramedicul trebuie să fie prezent la locul de desfășurare a activității, la suprafață;b) asistentul medical/medicul trebuie să fie disponibil pe toată perioada de desfășurare a activităților de scufundare pentru a fi contactat prin sisteme de comunicații audio/video;c) la nevoie, asistentul medical/medicul trebuie să transmită instrucțiuni medicale scafandrului cu curs de prim ajutor de bază și șefului de scufundare;d) asistentul medical/medicul trebuie să stabilească diagnosticul și modul de tratament pe baza informațiilor transmise de către scafandrul cu curs de prim ajutor de bază sau paramedic și de către șeful de scufundare;e) asistentul medical/medicul trebuie să conducă, prin sisteme de comunicații audio/video sau prin prezentarea la fața locului, procedeele de tratament terapeutic.(5) Asigurarea medicală a activităților de scufundare, altele decât cele din cadrul programelor de formare profesională, executate până la adâncimea de 12 metri, poate fi făcută de șeful de scufundare dacă are curs de prim ajutor de bază. (la 07-08-2024, Articolul 105 , Sectiunea 1 , Capitolul VII a fost modificat de Punctul 31. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 106(1) În cazul organizării unor activități de scufundare la care participă concomitent cel puțin două echipe de scafandri, conduse de către șefi de scufundare diferiți, este obligatorie stabilirea unui șef de șantier.(2) De asemenea, în cazul organizării unor activități de scufundare la adâncimi mai mari de 30 metri, este obligatorie stabilirea unui șef de șantier.(3) Abrogat. (la 07-08-2024, Alineatul (3) , Articolul 106 , Sectiunea 1 , Capitolul VII a fost abrogat de Punctul 32. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 107 În situația în care se impune prezența barocamerei la locul de desfășurare a activității de scufundare, personalul minim se suplimentează cu personal calificat/competent pentru a pune în funcțiune și exploata barocamera, alții decât scafandrii utilizați sub apă. + Articolul 108(1) Alegerea echipamentului de scufundare se face de către șeful de scufundare astfel încât să se utilizeze numai echipamente autorizate și omologate pentru activități subacvatice.(2) Echipamentul suport, precum și sculele de lucru folosite trebuie să fie potrivite pentru îndeplinirea sarcinilor în cel mai eficient și sigur mod posibil.(3) Toate echipamentele suport, cum sunt vinciurile, cabestanele, macaralele, flotoarele, bărcile ș.a. trebuie să fie operaționale, sigure și sub controlul unui personal calificat pentru operarea acestora. + Articolul 109(1) Alegerea echipamentului de urgență se face ținând cont de:a) asigurarea unui echipament de comunicații care să permită transmiterea unui semnal de alarmă;b) funcționarea tuturor sistemelor de comunicații;c) necesitatea existenței unei barocamere pregătită să intervină în situația unui accident sau incident;d) necesitatea existenței la locul scufundării a unei truse complete de prim ajutor și a unei butelii de oxigen echipată cu o mască pentru administrarea oxigenului;e) necesitatea asigurării transportului, în caz de urgență, la/de la locul scufundării.(2) În funcție de specificul activității care urmează să fie executată, echipamentul de urgență poate fi completat și cu alte elemente necesare pentru diminuarea riscurilor. + Articolul 110(1) Echipamentul minim obligatoriu pentru un scafandru care execută o scufundare autonomă cu circuit deschis este:a) mască/vizor de scafandru;b) vestă de compensare;c) costum de scufundare;d) computer de scufundare sau set format din ceas etanș, profundimetru și tabele de decompresie, opțional la scufundări până în 12 metri;e) lanternă pentru scufundările pe timp de noapte;f) lesturi și sistem de fixare pe corp/echipament;g) labe;h) butelie sau aparat de respirat;i) regulator compus din treapta I și două trepte a II-a;j) regulator de rezervă treapta I și treapta a II-a, montat separat pe un alt robinet al buteliei/ansamblului de butelii, obligatoriu pentru activitățile de scufundare la peste 30 metri;k) saulă de legătură cu suprafața, opțională la scufundări în ape cu curenți mai mici de 0,5 m/s;l) manometru de control al presiunii.(2) La scufundările în râuri, fluvii și la baraje, precum și în cazul utilizării costumelor uscate, atunci când scafandrul are legătură cu suprafața prin saulă, vesta de compensare poate fi substituită cu harnașament.(3) Specificul mediului sau al activității care urmează a se desfășura sub apă poate necesita completarea cu echipamente suplimentare, cum ar fi instrument pentru navigație subacvatică, lanternă subacvatică, unelte de tăiat etc. (la 07-08-2024, Articolul 110 , Sectiunea 1 , Capitolul VII a fost modificat de Punctul 33. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 111(1) Echipamentul minim obligatoriu pentru un scafandru care execută o scufundare cu alimentare de la suprafață este:a) mască/cască cu alimentare de la suprafață;b) harnașament de securitate;c) costum de scufundare;d) carabiniere;e) subveșmânt, pentru costumele uscate;f) lesturi și sistem de fixare pe corp/echipament;g) cuțit/unealtă de tăiere;h) labe;i) butelie de securitate cu regulator;j) furtun ombilical;k) furtun presurizare costum, pentru costumele uscate;l) profundimetru;m) ceas etanș, opțional la scufundări până în 12 metri.(2) Furtunul ombilical, denumit în continuare și ombilicalul, pentru alimentarea scafandrului are în componență cel puțin următoarele repere:a) un furtun pentru gaz;b) un cablu de comunicații;c) saulă de siguranță.(3) Opțional, în funcție de nevoile operaționale, în furtunul ombilical mai pot fi înglobate:a) un furtun pentru alimentare cu apă caldă a costumelor;b) un cablu video;c) un cablu pentru proiector;d) o sondă/tub de plastic pentru indicarea la suprafață a adâncimii de scufundare. + Articolul 112(1) Echipamentul minim obligatoriu pentru un scafandru care execută o scufundare unitară cu turela deschisă este:a) mască/cască cu alimentare de la suprafață;b) harnașament de securitate;c) costum de scufundare;d) carabiniere;e) lesturi și sistem de fixare pe corp/echipament;f) subveșmânt, pentru costumele uscate;g) cuțit/unealtă de tăiere;h) labe;i) butelie de securitate cu regulator;j) furtun ombilical;k) furtun presurizare costum, pentru costumele uscate;l) profundimetru;m) ceas etanș, opțional la scufundări până în 12 metri.(2) Echipamentul minim obligatoriu pentru șeful de turelă este:a) mască cu alimentare de la suprafață;b) harnașament de securitate;c) costum de scufundare;d) cască de comunicații;e) butelie de securitate cu detentor;f) subveșmânt, pentru costumele uscate;g) lesturi și sistem de fixare pe corp/echipament;h) cuțit/unealtă de tăiere;i) labe;j) ceas etanș.(3) Ieșirea din turela deschisă se realizează cu furtunuri ombilicale lungi de 25-30 metri, a căror componență este cea prevăzută la art. 111, pentru scufundări cu alimentare de la suprafață. + Articolul 113 Echipamentul standard pentru scafandrul și șeful de turelă care execută scufundări cu turela închisă este cel stabilit la art. 112. + Articolul 114(1) La stabilirea procedurilor de urgență, se ține cont de următoarele:a) stabilirea modului de asigurare imediată a asistenței medicale;b) stabilirea responsabilităților membrilor echipei de scufundare și personalului suport pentru fiecare potențială situație de urgență;c) completarea și afișarea unei liste de verificat pentru situații de urgență, precum și verificarea modului de cunoaștere a listei de către întreg personalul;d) stabilirea tabelelor de decompresie și tratament adecvate;e) stabilirea și verificarea modului de cunoaștere a tabelei de semnale cu saulă de către întreg personalul participant la activitate: scafandrii, personalul bărcii sau al navei, personalul suport etc.;f) stabilirea semnalelor de pericol și chemare;g) planificarea și desfășurarea unui exercițiu complex cu întreg personalul privind procedurile de urgență.(2) Exercițiul privind procedurile de urgență trebuie să cuprindă, dar fără să se limiteze la, următoarele moduri de acțiune în cazuri precum:a) recompresia de urgență;b) intervenția în caz de incendiu;c) pansarea de urgență;d) restabilirea funcției respiratorii;e) aplicarea șocului electric pentru resuscitare;f) acordarea primului ajutor;g) tratarea emboliei gazoase;h) acordarea primului ajutor în caz de înec;i) intervenția în cazul ieșirii din apă "în balon".(3) În anexa nr. 5 la Metodologie sunt prezentate câteva posibile moduri de acțiune în cazul unor situații de urgență ce pot apărea în activitatea de scufundare. + Articolul 115(1) Planul de scufundare cuprinde:a) date specifice referitoare la tipul scufundării, tipul lucrărilor subacvatice, scop, adâncime, gaze utilizate, echipamente, specificul locului, temperatură apă, curent, vizibilitate etc.;b) pericolele de la locul de lucru și măsurile luate pentru eliminarea/reducerea sau controlarea acestor pericole;c) echipamentul necesar pentru a executa activitatea în condiții de siguranță;d) echipamente de urgență;e) reguli și proceduri standard bazate pe sarcinile specifice și evaluările riscurilor;f) proceduri de urgență;g) modalitățile de efectuare a comunicațiilor cu scafandri, medic, conducerea unității și Centrul de Scafandri;h) tabele de decompresie și de tratament utilizate;i) modul de realizare a evacuării medicale, a transportului și acordării tratamentului unui scafandru accidentat sau inconștient.(2) Planul de scufundare trebuie să aibă la bază evaluarea riscurilor.(3) Modelul planului de scufundare este prezentat în anexa nr. 6 la Metodologie.(4) Abrogat. (la 07-08-2024, Alineatul (4) , Articolul 115 , Sectiunea 1 , Capitolul VII a fost abrogat de Punctul 34. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 116(1) Evaluarea riscurilor presupune identificarea riscurilor care ar putea cauza rănirea personalului care participă la activitatea de scufundare și a măsurilor care trebuie luate pentru a elimina/reduce aceste riscuri.(2) În evaluarea riscurilor trebuie luate în considerare următoarele:a) compunerea echipei de scafandri: număr, competențe, echipamente;b) împărțirea sarcinilor între scafandri și ceilalți participanți la activitatea de scufundare;c) echipamentele de scufundare, de lucru și de urgență care trebuie să fie folosite;d) alegerea amestecului respirator și a tabelelor de decompresie;e) compatibilitatea echipamentelor de scufundare cu amestecul respirator ales;f) utilizarea cu prioritate a scufundărilor cu alimentare de la suprafață;g) existența a două modalități de comunicare între scafandru și șeful de scufundare;h) existența unui sistem de comunicare între șeful de scufundare și personalul participant sau implicat în activități, cum ar fi: echipajul navei, operatorii de macarale, autoritatea portuară etc.;i) alte elemente specifice tipului de activitate. + Articolul 117 În cadrul unui șantier de lucru, operațiunile de scufundare sunt conduse de către unitatea unde sunt angajați scafandrii, denumită în continuare angajator. + Secţiunea a 2-a Controlul medical înainte de scufundare + Articolul 118 Înainte de executarea oricărei scufundări unitare, scafandrii sunt supuși unui control medical sumar constând în verificarea stării generale de sănătate, a pulsului și tensiunii arteriale de către personalul prevăzut la art. 105 care asigură activitatea de scufundare, primind calificativul recomandat sau nerecomandat. + Articolul 119 În cazul scufundărilor cu aer până la adâncimea de 12 metri, controlul medical sumar înainte de scufundare nu este obligatoriu. + Articolul 120 Înainte de executarea oricărei scufundări în saturație, scafandrii sunt supuși controlului medical prevăzut la art. 118, la care se mai adaugă analizele de sânge și urină, controlul ORL și cel stomatologic prin examene de specialitate. + Secţiunea a 3-a Desfășurarea scufundărilor unitare în mediu uscat + Articolul 121 Scufundarea unitară în mediu uscat se execută în barocamere de decompresie pentru scafandri, unde adâncimea scufundării este dată de nivelul presiunii realizate în incintă, cu aer sau amestec respirator sintetic. + Articolul 122 Scufundarea unitară în mediu uscat se execută în scopul efectuării testelor de aptitudine a scafandrilor, testării unor noi tehnologii de scufundare, antrenamentului scafandrilor, verificării funcționale a unor aparate de respirat sau de altă natură, reglării unor aparate ce funcționează în hiperbarism, executării de diferite lucrări de reparații și verificări la tehnica hiperbară, omologării de aparatură pentru lucru sub apă și cercetare științifică. + Articolul 123 Scufundările unitare în mediul uscat se execută de către candidații pentru cursurile de scafandri, scafandrii atestați, inginerii și tehnicienii atestați scafandru care deservesc tehnica hiperbară, aparatura de scufundare sau aparatura de verificat. + Articolul 124 Amestecurile respiratorii folosite sunt:a) aer, până la adâncimea de 50 metri, excepție făcând testul de narcoză unde se folosește aer până la adâncimea de 72 metri;b) He-N(2)-O(2), în gama 48 - 120 metri;c) He-O(2), în gama 48 - 300 metri. + Articolul 125 Amestecurile respiratorii se folosesc numai în conformitate cu tabela de scufundare adecvată și instrucțiunile de utilizare respective. + Articolul 126 Scufundările unitare în mediu uscat se execută numai în barocamere de decompresie care permit, în timpul activității sub presiune, transferul parțial de personal din barocameră spre exterior și invers. + Articolul 127(1) Pentru pregătirea barocamerei în vederea scufundărilor cu aer se verifică instalațiile aferente, conform instrucțiunilor de exploatare, iar pentru scufundări cu amestecuri sintetice se mai execută fabricarea amestecurilor conform tabelei de scufundare și, dacă durata scufundării depășește 12 ore, se execută dezinfectarea camerei, se verifică, etalonează și se pune în funcțiune instalația de control al ambianței.(2) Instalația de regenerare a ambianței se verifică și se pregătește conform instrucțiunilor tehnice, apoi se verifică și se pregătește instalația de recuperare a gazelor. + Articolul 128 Scufundarea propriu-zisă se execută prin presurizarea cu aer sau amestec respirator corespunzător a barocamerei, până la adâncimea de lucru, iar după terminarea activităților se începe decompresia, conform tabelei de scufundare corespunzătoare adâncimii atinse, a duratei scufundării și a amestecului respirator folosit. + Articolul 129 Aparatura minimă necesară pentru executarea în siguranță a scufundărilor unitare în mediu uscat este prezentată în anexa nr. 8 la Metodologie. + Articolul 130 În cazul scufundărilor cu amestecuri sintetice se interzice introducerea în barocameră a mai multor persoane decât numărul măștilor oro-nazale de palier din dotarea acesteia. + Articolul 131 Asigurarea tehnico-medicală se face continuu, pe toată durata scufundării. + Secţiunea a 4-a Desfășurarea activităților de scufundare unitară în mediu umed + Articolul 132 Scufundarea unitară în mediu umed se execută în simulatoare sau real. + Articolul 133 Scufundarea unitară în mediu umed în simulator se execută în scopul antrenării scafandrilor, testării de noi tehnologii de scufundare, verificării funcționalității unor aparate de respirat sau de altă natură, omologării de aparatură pentru lucrul sub apă, cercetării științifice. + Articolul 134(1) Scufundarea unitară în mediu umed în simulatoare se execută cu 2-8 scafandri, complet echipați, dintre care 1-2 sunt însoțitori care pot fi exceptați de la purtarea echipamentului de scafandru.(2) Simulatorul se presurizează până la adâncimea de lucru, minus înălțimea coloanei de apă, scafandrii intră în apă pentru executarea antrenamentului sau a lucrărilor.(3) După terminarea antrenamentelor/lucrărilor, scafandrii revin în partea uscată și se începe decompresia după tabela adecvată.(4) Dacă durata decompresiei este mai mare de o oră, șeful de scufundare poate decide presurizarea barocamerei și transferul scafandrilor în barocameră. + Articolul 135 Scufundările unitare în mediu umed în simulator se execută de către scafandrii atestați sau scafandrii cursanți. + Articolul 136 În cazul scufundării unitare în mediu umed, în simulatoare se pot folosi și alte tipuri de amestecuri respiratorii decât cele de la scufundarea unitară în mediu uscat. + Articolul 137 Scufundarea unitară în mediu umed, în simulatoare cu amestecuri sintetice HELIOX, până la începerea decompresiei, se execută ca la scufundarea cu aer, cu deosebirea că, barocamera se presurizează până la primul palier de decompresie sau până la nivelul indicat de tabela de scufundare, moment în care se execută trecerea scafandrilor din simulator în barocameră. + Articolul 138Abrogat. (la 07-08-2024, Articolul 138 , Sectiunea a 4-a , Capitolul VII a fost abrogat de Punctul 35. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 139 Scufundarea unitară reală în mediu umed se execută autonom, cu alimentare de la suprafață, cu turcia deschisă sau cu turela închisă. + Articolul 140 Gazele și amestecurile respiratorii admise în scufundări autonome sau cu alimentare de la suprafață sunt utilizate conform precizărilor din anexa nr. 9 la Metodologie. + Articolul 141 Amestecurile respiratorii admise pentru scufundarea cu turela deschisă sunt aceleași ca și pentru scufundarea autonomă, cu deosebirea că adâncimea maximă de lucru cu amestecuri heliu-oxigen poate fi extinsă până la 90 metri. + Articolul 142 Amestecurile respiratorii folosite în scufundarea cu turela închisă sunt:a) aer, până la adâncimea de 50 metri;b) He-N(2)-O(2), până la adâncimea de 120 metri;c) He-O(2), până la adâncimea de 180 metri. + Articolul 143(1) În cazul scufundărilor cu aer, indiferent de aparatul de respirat/tehnologia de scufundare utilizată, adâncimea maximă este de 50 metri.(2) În cazul scufundărilor cu amestec He-O(2) cu alimentare de la suprafață, altele decât cele cu turela închisă, adâncimea maximă este de 75 metri și cu un timp de fund de maxim 30 minute. + Secţiunea a 5-a Desfășurarea activităților de scufundare unitară cu turela închisă + Articolul 144 La scufundarea unitară cu turela închisă se aplică următoarele reguli:a) scufundarea unitară cu turela închisă până la 120 metri adâncime se execută cu 2 scafandri, dintre care unul este șef de turelă;b) scufundarea unitară cu turela închisă la adâncimi de peste 120 metri se execută, obligatoriu, cu 3 scafandri, dintre care unul este șef de turelă;c) pentru scufundare, scafandrii complet echipați, exceptând montarea vizorului măștii faciale, intră în turelă și sunt transportați la adâncimea de lucru, la presiunea atmosferică; după reverificarea echipamentului scafandrilor, șeful de turelă presurizează turela la adâncimea de lucru, până la deschiderea porții inferioare;d) scafandrii ies și execută lucrarea după care revin în turelă, se închide poarta și turela este readusă la suprafață, presurizată, barocamera ansamblului de scufundare fiind presurizată la nivelul primului palier sau în funcție de indicațiile șefului de șantier;e) după cuplarea turelei la barocameră, șeful de turelă execută decompresia până la primul palier sau până la nivelul indicat de șeful de scufundare, care corespunde nivelului de presurizare a barocamerei, iar prin echilibrarea presiunii între cele două incinte, scafandrii trec în barocameră și izolează turela prin închiderea porții;f) decompresia se execută în barocameră, fiind condusă de echipa de asigurare tehnico- medicală;g) șeful de turelă părăsește turela numai în caz de necesitate, având misiunea de a supraveghea scafandrul în timpul lucrului;h) pe timpul lucrului în imersiune scafandrii trebuie să respecte normele de securitate și sănătate în muncă pentru activitatea și utilajele pe care le mânuiesc;i) se interzice orice inițiativă a șefului de turelă fără aprobarea șefului de șantier;j) în cazul întreruperii sistemului de comunicații prin fir, scafandrii revin în turelă și la indicația șefului de turelă, unul din scafandri lansează pe cablul de ghidare un flotor de semnalizare, revine în turelă și închide poarta inferioară;k) după aproximativ 15 minute de la apariția flotorului la suprafață, șeful de șantier ordonă ridicarea turelei până la 50-60 de metri și trimite scafandrul de securitate pentru inspecție; după ce se convinge de închiderea corectă a porții inferioare a turelei, șeful de șantier comandă aducerea turelei la suprafață și executarea normală a decompresiei. + Secţiunea a 6-a Desfășurarea activităților de scufundare în saturație + Articolul 145 Scufundările în saturație simulate se execută în laboratoare hiperbare, dotate cu barocamere și simulatoare care reproduc condițiile de lucru sub apă. + Articolul 146 Amestecurile respiratorii utilizate în scufundări în saturație sunt:a) aer, până la adâncimea de 12 metri;b) N(2)-O(2), până la adâncimea de 70 metri;c) He-O(2), până la adâncimea de 500 metri;d) He-N(2)-O(2), până la adâncimea de 500 metri. + Articolul 147 Amestecurile respiratorii se pregătesc și se folosesc în conformitate cu instrucțiunile tabelelor de scufundare în saturație. + Articolul 148 Scufundarea în saturație se execută în scopul: antrenării scafandrilor, executării unor lucrări de lungă durată sau la adâncime mare, cercetării științifice etc. + Articolul 149 Scufundarea în saturație reală se execută de pe navele dotate cu barocamere și mijloace de transport al scafandrilor la adâncimea de intervenție: turelă de scufundare, minisubmarin. + Articolul 150 Ansamblurile de scufundare care nu au prevăzute instalații de climatizare, regenerare și control al ambianței nu se admit pentru utilizare în scufundări în saturație, în acest caz se dispun toate măsurile, astfel încât să nu se depășească timpii maximi admiși de tabelele de scufundare unitară. + Articolul 151 Dacă din motive obiective, legate de funcționarea tehnicii, trebuie să se treacă dintr-o scufundare unitară într-o scufundare în saturație se vor respecta următoarele reguli:a) se aduce turela la suprafață și se cuplează la barocameră;b) se stabilește nivelul de presurizare/nivelul de viață cu ajutorul tabelelor de scufundare în saturație corespunzătoare;c) se decomprimă turela până la nivelul de viață cu viteza de 1 m/min și se transferă scafandrii în barocameră;d) dacă scufundarea s-a executat până la 120 metri adâncime și ansamblul de scufundare nu are instalații de climatizare și regenerare, turela se decomprimă până la 50 metri, conform tabelei de scufundare în saturație, după care se face transferul scafandrilor în barocamera presurizată cu aer și continuă decompresia după tabela de scufundare cu amestecuri azot-oxigen, iar stabilirea în barocameră a presiunii parțiale a oxigenului la 600 mbar se face prin simpla consumare a acestuia de către scafandri. + Articolul 152 În cazul în care pe timpul decompresiei executate în cadrul unei scufundări unitare se produc accidente și în urma tratamentului se depășesc timpii maximi prevăzuți în tabelele de decompresie pentru scufundările unitare, decompresia se execută după instrucțiuni de scufundare în saturație corespunzătoare. + Articolul 153 În cazul în care din motive operaționale este necesară prelungirea duratei activităților subacvatice și ansamblul de scufundare este prevăzut cu instalații adecvate, iar asigurarea tehnico-materială permite, șeful de șantier poate lua decizia de a se trece din scufundare unitară în scufundare de saturație. + Articolul 154 În cazul scufundărilor unitare la adâncimi cuprinse între 50 și 120 metri, se respectă următoarele reguli:a) se continuă lucrul sub apă până la terminarea lucrărilor sau până la limita maximă de timp admisibilă;b) se aduce turela la suprafață și se cuplează la barocamera presurizată la nivelul de viață corespunzător tabelei de scufundare în saturație, în funcție de adâncimea de lucru;c) se presurizează în barocameră un al treilea scafandru, dacă lucrarea nu s-a terminat;d) se decomprimă turela cu viteza de 1 m/min până la nivelul de viață și scafandrii sunt transferați în barocameră;e) în continuare se procedează ca la scufundarea în saturație reală;f) în cazul în care decizia pentru trecerea într-o scufundare în saturație se ia pe timpul decompresiei, după scufundarea unitară se folosește recompresia numai dacă durata decompresiei în curs până la presiunea atmosferică este mai mare de 4 ore și se introduce al treilea scafandru, iar dacă durata decompresiei după scufundarea unitară în curs este mai mică de 4 ore, se continuă decompresia și se pregătește o altă echipă pentru scufundare în metoda corespunzătoare noilor date. + Articolul 155 În cazul scufundărilor unitare cuprinse între 120 și 180 metri, pentru trecerea dintr-o scufundare unitară într-o scufundare în saturație, se respectă următoarele reguli:a) se continuă lucrul sub apă până la terminarea lucrărilor sau până la limita maximă de timp admisibilă;b) se aduce turela la suprafață și se cuplează la barocameră;c) se presurizează barocamera până la adâncimea corespunzătoare nivelului de viață stabilit, conform instrucțiunilor tabelei de scufundare;d) se decomprimă turela până la egalizarea presiunii cu barocamera;e) se efectuează transferul scafandrilor din turelă;f) în continuare se procedează ca la scufundarea în saturație reală. + Secţiunea a 7-a Pregătirea barocamerelor pentru scufundări profunde sau de lungă durată + Articolul 156 Pregătirea barocamerei se execută de către operatorii de barocameră, sub conducerea șefului de scufundare. + Articolul 157 Testul de etanșare cu aer, care confirmă că barocamera de decompresie pentru scafandri este etanșă, îl execută operatorul de barocameră astfel:a) presurizează barocamera la 10 metri;b) lasă barocamera presurizată timp de o oră și controlează manometrele;c) dacă presiunea scade cu un metru, se controlează pierderea de gaz și se remediază;d) după remedierea pierderilor de gaz, se reface proba;e) la decompresie se face un palier la 0,5 metri și se verifică porțile etanșe, acestea nu trebuie să se deschidă singure. + Articolul 158 Controlul echipamentului de bază al barocamerei se execută prin verificarea existenței și bunei funcționări a următoarelor:a) instalația de regenerare separată pentru scufundări la peste 120 metri adâncime;b) transferul de persoană în/din barocameră, pe timpul lucrului sub presiune;c) instalațiile sanitare corespunzătoare;d) sasurile medicale, la incintele locuibile, pentru transfer de medicamente, alimente sau materiale mărunte, la scufundările care depășesc durata de 3 ore;e) instalația de încălzire sau climatizare pentru menținerea temperaturii sau umidității în limitele indicate de tehnologia de scufundare. + Articolul 159 Controlul echipamentului prevăzut pentru fiecare incintă hiperbară se execută prin verificarea existenței și bunei funcționări a următoarelor elemente:a) epuratorul de CO(2);b) fiecare scafandru să aibă mască de palier/BIBS cu deversor;c) să existe posibilitatea analizei gazelor din punct de vedere al concentrației oxigenului, fie cu un detector plasat în interiorul incintei cu afișaj în stația de control a scufundării, fie o priză de gaz destins până la analizor, cu funcționare continuă în stația de control a scufundării;d) să existe posibilitatea analizei gazelor din punct de vedere al concentrației CO(2), fie o priză de gaz destins până la un analizor aflat în stația de control a scufundării, fie cu citire directă pe un tub colorimetric la interiorul incintei, în cazul turelei;e) să existe posibilitatea măsurării temperaturii din interiorul incintei, fie printr-un detector termic plasat la interior cu afișaj în stația de control a scufundării, fie printr-un termometru plasat la interior cu afișaj în stația de control a scufundării, fie cu un higrometru plasat la interior cu citire prin hublou;f) funcționarea instalației de comunicații;g) existența manometrului de control a presiunii interioare;h) existența trusei de prim ajutor, în conformitate cu instrucțiunile de tratare a accidentelor de decompresie;i) existența lenjeriei de pat pentru fiecare scafandru, dacă scufundarea durează mai mult de 12 ore;j) existența stingătorului sau a instalației de stins incendiu. + Articolul 160 Controlul poziției vanelor, de la interiorul și exteriorul barocamerei, se face după o listă de control stabilită conform instrucțiunilor de exploatare a fiecărei barocamere în parte. + Secţiunea a 8-a Procedee de lucru cu instalațiile din barocamerele de decompresie1. Procedeu pentru închiderea și deschiderea porților + Articolul 161 Pe timpul zilei, porțile între incintele hiperbare utilizate de câte o echipă de scafandri trebuie să fie deschise, dar într-o asemenea poziție încât să se poată închide rapid, în caz de scăpări de gaz. + Articolul 162 În funcție de ordinul șefului de șantier sau a șefului de scufundare, scafandrii pot fie să treacă dintr-o incintă în alta, în cazul unei pierderi masive de gaz, fie să încerce să oprească scurgerea din propria incintă, dacă există o pierdere mai mică de gaz. + Articolul 163 Pe timpul nopții, incinta în care dorm scafandrii trebuie să aibă porțile interioare închise și porțile exterioare ce dau în alte incinte presurizate deschise.2. Procedeu pentru închiderea și deschiderea vanelor + Articolul 164 În caz de pierdere a gazului, la ordinul șefului de scufundare, scafandrii trebuie să închidă imediat toate vanele de ieșire, vana de control presiune fiind singura vană care trebuie să stea deschisă. + Articolul 165(1) Înainte de folosirea WC-ului, scafandrul trebuie să ceară aprobare de la echipa de asistență tehnică de la suprafață.(2) După confirmare și folosirea WC-ului, scafandrul trebuie să procedeze la golirea și spălarea acestuia în următoarea ordine:a) deschide prima vană a colectorului interior;b) închide prima vană a colectorului interior;c) deschide a doua vană a colectorului interior;d) închide a doua vană a colectorului interior.(3) Operațiunea se repetă până la golirea completă a scaunului WC, după care comunică la suprafață că a terminat folosirea WC-ului.(4) Pe timpul manevrelor, operatorul barocameră urmărește presiunea din incintă și completează gazul pierdut.(5) În final se închide vana exterioară de evacuare. + Articolul 166(1) Înainte de utilizarea apei calde sau reci, scafandrul cere aprobarea echipei de asigurare tehnică de la suprafață.(2) Se deschid vanele corespunzătoare și se confirmă posibilitatea folosirii dușului sau chiuvetei.(3) După terminarea dușului, scafandrul închide vanele corespunzătoare la interior și confirmă la suprafață.(4) Se închid și vanele corespunzătoare de la exterior. + Articolul 167(1) Înainte de utilizarea sasului medical, fie de la interior, fie de la exterior, se cere aprobare "Pot manevra sasul?".(2) Odată manevra aprobată, fie din interior, fie din exterior, se deschide vana de echilibrare a presiunilor, se deschide poarta sasului și se introduce sau se scoate materialul de transmis.(3) Se închide poarta și vana de echilibrare a presiunilor și se anunță despre terminarea manevrei cu sasul.3. Procedeu pentru transferul de personal + Articolul 168 Presurizarea unui scafandru care are nevoie de asistență medicală trebuie să fie făcută numai cu un însoțitor scafandru care să aibă suficiente cunoștințe pentru acordarea tratamentului medical sau cu un cadru medical atestat pentru pătrunderea în mediul hiperbar. + Articolul 169 Un scafandru poate fi presurizat singur numai într-o scufundare unitară, până la maximum 180 metri adâncime. + Articolul 170 Presurizarea pentru o scufundare în saturație trebuie făcută cu cel puțin doi scafandri.4. Procedeu de lucru în cazul defectării instalațiilor de regenerare + Articolul 171 În caz de defectare a instalațiilor de regenerare, pentru controlul ambianței din incintele hiperbare, conform tabelelor de scufundare, se procedează astfel:a) se întrerupe curentul de alimentare a instalației de regenerare;b) se închid toate vanele de intrare și ieșire ale instalației de regenerare;c) se controlează funcționarea instalației de încălzire cu apă caldă;d) se pun în funcțiune epuratoarele de CO(2) din incinte;e) se injectează oxigen, direct în cameră, în partea de jos a sistemului de epurare a CO(2), dar nu direct pe motorul epuratorului;f) se controlează presiunea parțială a CO(2) și se schimbă varul sodat ori de câte ori este nevoie;g) se controlează presiunea parțială a oxigenului și se face injecția regulată a oxigenului, conform tabelei de scufundare;h) se reduce la minim spălatul și se interzice folosirea dușului;i) se închid compartimentele umede: turelă, simulator. + Secţiunea a 9-a Desfășurarea decompresiei + Articolul 172(1) În scufundările unitare, decompresia este determinată de următorii parametri:a) adâncimea scufundării;b) durata scufundării;c) gazul/amestecul respirator utilizat.(2) În scufundările în saturație, decompresia este determinată de următorii parametri:a) adâncimea scufundării;b) gazul/amestecul respirator utilizat. + Articolul 173 Durata scufundării trebuie limitată în funcție de tipul decompresiei care poate fi executată și de posibilitățile operaționale ale navei suport, iar urcarea scafandrului începe la ora stabilită de șeful de scufundare. + Articolul 174 Decompresia se poate executa astfel:a) cu paliere în apă;b) cu paliere în apă și într-o barocameră la suprafață;c) în barocameră. + Articolul 175 În timpul opririlor de decompresie la paliere, scafandrul nu trebuie să efectueze nicio activitate suplimentară, orice efort fizic în timpul decompresiei putând genera accidente de decompresie. + Articolul 176 Decompresia este condusă de către șeful de scufundare, care utilizează tabele de decompresie adecvate și respectă instrucțiunile de utilizare. + Articolul 177 Dacă decompresia este planificată în apă, trebuie să existe un plan de acțiune în cazul stopării decompresiei în situații de urgență sau datorită deteriorării vremii. + Articolul 178 Planul de acțiune trebuie să includă, de asemenea, o procedură pentru recuperarea în siguranță a scafandrului întârziat accidental, pentru un timp de fund care depășește pe cel indicat în tabele. + Articolul 179(1) Dacă este programată decompresia la suprafață, echipa de suprafață trebuie instruită asupra îndatoririlor și procedurilor pentru a asigura intrarea cât mai rapidă a scafandrilor în barocamera de decompresie, fiind indicat ca barocamera principală să fie deja presurizată, iar scafandrii sunt presurizați în sasul exterior.(2) După transferul scafandrilor în barocamera principală, sasul exterior poate fi readus la presiunea atmosferică. + Capitolul VIII Răspunderile și atribuțiile personalului implicat în activitatea de scufundare + Articolul 180 Persoanele cu atribuții și responsabilități în organizarea și desfășurarea activităților de scufundare sunt: șeful de șantier, șeful de scufundare, scafandrul de securitate, scafandrul, șeful de turelă, operatorul barocameră, tehnicianul de scufundare, tenderul, medicul, asistentul medical și scafandrul cu curs de prim ajutor de bază. + Articolul 181 Personalul cu atribuții și responsabilități în organizarea și desfășurarea activităților de scufundare este obligat să cunoască și să aplice întocmai prezentele prevederi, precum și instrucțiunile de exploatare ale tehnicii din dotare. + Articolul 182(1) În afara personalului prevăzut la art. 180, în organizarea activității de scufundare au responsabilități atât clientul, cât și angajatorul scafandrilor.(2) Prin client se înțelege persoana fizică sau juridică care a încheiat un contract cu angajatorul scafandrilor referitor la prestarea unor servicii cu scafandri. + Secţiunea 1 Atribuțiile și responsabilitățile clientului și ale angajatorului + Articolul 183Clientul este obligat să se asigure că angajatorul este autorizat pentru activitatea care urmează să fie prestată și să furnizeze în timp util, la solicitarea acestuia, printr-un document scris, toate informațiile pe care le deține referitoare la locația și detaliile operaționale ale proiectului care urmează a se executa, precum și riscurile la care sunt supuși scafandrii, atât la suprafață, la locul de desfășurare a activității, cât și sub apă. (la 07-08-2024, Articolul 183 , Sectiunea 1 , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 36. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 184 Angajatorul trebuie să se asigure că a fost făcută evaluarea riscurilor înainte de începerea activităților de scufundare, a fost întocmit planul de scufundare, există suficient personal calificat și competent pentru activitatea care urmează să fie executată și să ia toate măsurile astfel încât riscurile să fie eliminate sau diminuate. + Articolul 184^1Atunci când mai multe unități lucrează în același proiect de scufundare, este obligatorie existența unui acord scris cu privire la stabilirea unității care conduce operațiunile, precum și obligațiile și responsabilitățile fiecăreia în cadrul proiectului. (la 07-08-2024, Sectiunea 1 , Capitolul VIII a fost completată de Punctul 37. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Secţiunea a 2-a Atribuțiile și responsabilitățile șefului de șantier + Articolul 185Șeful de șantier este stabilit și numit în scris de către conducerea unității din rândul persoanelor cu o vechime de cel puțin 3 ani ca șef de scufundare în cadrul categoriei în care se execută scufundarea și este conducătorul locului de muncă, precum și reprezentantul angajatorului la locul de muncă. (la 07-08-2024, Articolul 185 , Sectiunea a 2-a , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 38. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 186 Șeful de șantier organizează toate scufundările și stabilește în funcție de complexitatea acestora personalul cu funcții în activitatea de scufundare, adâncimea de scufundare și natura lucrărilor de efectuat, în vederea desfășurării în deplină securitate a activităților. + Articolul 187(1) Șeful de șantier stabilește echipa de scufundare prin numirea scafandrilor și a personalului cu funcții în activitatea de scufundare, asigurându-se că aceștia îndeplinesc cerințele din prezenta metodologie.(2) Dimensiunea echipei de scufundare trebuie stabilită în funcție de evaluarea riscului, iar conducătorul unității trebuie să accepte personalul minim numai atunci când condițiile scufundării nu prezintă risc. (la 07-08-2024, Articolul 187 , Sectiunea a 2-a , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 39. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 188 Șeful de șantier trebuie să instruiască personalul care participă la activități asupra atribuțiilor pe timpul scufundărilor și, în funcție de complexitatea activităților, să întocmească instrucțiunile speciale și regulile ce trebuie respectate pentru asigurarea activității subacvatice. + Articolul 189 Înaintea începerii unei activități de scufundare, șeful de șantier verifică echipamentele de scufundare, astfel:a) echipamentul de scufundare să fie adecvat activității de scufundare care urmează a se desfășura;b) echipamentul de scufundare să fie potrivit adâncimii planificate;c) echipamentele de care depinde viața scafandrului să aibă mentenanța la zi;d) echipamentele și sculele auxiliare finalizării, cu succes, a lucrării subacvatice să fie în stare bună de funcționare;e) vinciurile, ambarcațiunile, macaralele, flotoarele etc. să fie operaționale și deservite de personal calificat;f) echipamentul de scufundare să fie bine întreținut. + Articolul 190Șeful de șantier răspunde de modul de organizare a activității de scufundare și este obligat:a) să cunoască, în detaliu, conținutul prezentelor prevederi;b) să se informeze asupra condițiilor de lucru: adâncime, natura fundului, activitatea de desfășurat, condiții de temperatură, vizibilitate, curenți, depuneri vegetale și animale pentru a stabili natura lucrărilor posibile de executat în deplină securitate;c) să cunoască posibilitățile de lucru, aptitudinile de scufundare ale scafandrilor și calificarea acestora;d) să prelucreze cu întregul personal din subordine cerințele de securitate și sănătate în muncă pentru lucrările ce urmează a se efectua, să verifice și să urmărească însușirea și respectarea acestora;e) să organizeze, periodic, antrenamente cu scafandrii în procedeele de salvare pentru diferite situații;f) să urmărească completarea corectă a documentelor de scufundare, în conformitate cu prezentele prevederi;g) să controleze activitatea de întreținere și de depozitare a echipamentelor și materialelor;h) să dispună refacerea plinurilor de gaze și amestecuri respiratorii, în funcție de perspectiva activităților subacvatice;i) să raporteze angajatorului accidentele și incidentele, în conformitate cu precizările din prezentele prevederi. (la 07-08-2024, Articolul 190 , Sectiunea a 2-a , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 40. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Secţiunea a 3-a Atribuțiile și responsabilitățile șefului de scufundare + Articolul 191(1) Șeful de scufundare se atestă prin curs și este numit în organizarea de scufundare de către șeful de șantier, subordonându-se acestuia.(2) În situația în care organizarea de scufundare nu prevede șef de șantier, șeful de scufundare este numit în scris în organizarea de scufundare de către angajator și preia și atribuțiile șefului de șantier, dacă îndeplinește condițiile prevăzute la art. 185.(3) Cursurile de atestare a șefilor de scufundare și examenele sunt organizate de către Centrul de Scafandri.(4) Pentru a participa la curs sau la examenul anual, persoana trebuie să fie scafandru cu cel puțin 3 ani de experiență în activitatea de scufundare.(5) Pentru activități de scufundare cu aparate de respirat subacvatice cu circuit închis/semiînchis, persoana care participă la curs sau la examenul anual trebuie să fie scafandru cu cel puțin 3 ani de experiență în activitatea de scufundare, atestat ca utilizator de aparat de respirat subacvatic cu circuit închis/semiînchis.(6) Șeful de scufundare atestat prin curs își menține dreptul de exercitare a profesiei dacă a îndeplinit funcția de minimum 3 ori în anul precedent.(7) Pentru menținerea deprinderilor și abilităților la un nivel profesional ridicat, șeful de scufundare trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute în anexa nr. 10 la prezenta metodologie.(8) Șeful de scufundare își exercită atribuțiile și responsabilitățile numai în cadrul categoriei de scufundare pentru care a fost atestat ca scafandru și numai dacă este atestat pe tipul de echipament/aparat de respirat folosit de scafandru sau pentru care este atestat utilizator. (la 07-08-2024, Articolul 191 , Sectiunea a 3-a , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 41. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 192Șeful de scufundare conduce activitățile de scufundare și răspunde direct de executarea scufundării, asigurându-se că sunt respectate cerințele de securitate și sănătate în muncă specifice activității de scufundare. (la 07-08-2024, Articolul 192 , Sectiunea a 3-a , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 42. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 193Șeful de scufundare are următoarele responsabilități:a) să mențină legătura cu șeful de șantier, direct sau prin mijloace de comunicații, pe perioada desfășurării activităților de scufundare;b) să întocmească planul scufundării conform precizărilor din prezenta metodologie și să îl aducă la cunoștința personalului din organizarea de scufundare;c) să întocmească, atunci când este cazul, «Certificatul de aprobare a începerii activității de scufundare» prevăzut în anexa nr. 11 la prezenta metodologie și să obțină aprobările necesare;d) să verifice aparatura, dispozitivele și echipamentul individual ale fiecărui scafandru înainte de scufundare și să nu permită intrarea în apă cu echipament incomplet sau defect;e) să se asigure că scafandrii sunt apți din punct de vedere medical și competenți pentru îndeplinirea sarcinilor;f) să dispună operatorului de barocameră pregătirea barocamerei înainte de începerea scufundării, pentru a fi în măsură să execute un tratament;g) să dispună conducătorului de ambarcațiune pregătirea ambarcațiunii de intervenție și de asigurare a scufundării;h) să țină legătura cu scafandrii, prin semne, semnale sau comunicații;i) să se asigure că au fost obținute aprobările de la autoritățile responsabile;j) să cunoască modul de utilizare și să respecte tabelele de decompresie;k) să monitorizeze și să contabilizeze durata scufundării, precum și timpul total petrecut sub apă de către fiecare scafandru;l) să conducă decompresia scafandrului;m) să se asigure că amestecul respirator utilizat în scufundare și în tratamentul accidentelor de scufundare este disponibil și are compoziția corespunzătoare;n) să se asigure că amestecul respirator sau gazul este adecvat pentru scufundarea executată;o) să conducă operațiunea de fabricare a amestecurilor respiratorii;p) să se asigure că lansarea scafandrilor în apă și recuperarea acestora din apă se pot face în siguranță;q) să se asigure că scafandrul accidentat poate fi recuperat din apă;r) să completeze documentele din responsabilitate, utilizate în activitatea de scufundare;s) să raporteze șefului de șantier orice defecțiuni ale echipamentelor, potențialele pericole, incidentele și accidentele, inclusiv cele fără urmări;t) să coordoneze, după scufundare, întreținerea echipamentului individual al scafandrilor;u) să cunoască și să aplice atribuțiile șefului de șantier, dacă angajatorul nu a numit o astfel de persoană. (la 07-08-2024, Articolul 193 , Sectiunea a 3-a , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 43. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 194 Pentru scufundările cu turela, șeful de scufundare are aceleași obligații prevăzute la art. 193 și în plus trebuie:a) să execute, împreună cu șeful de turelă, pregătirea turelei pentru scufundare;b) să țină legătura telefonică cu șeful de turelă pe timpul decompresiei și compresiei și cu scafandrii pe timpul cât aceștia se află efectiv în apă, informându-se asupra stadiului lucrării și condițiilor zonei;c) să urmărească aplicarea corectă a tabelei de decompresie;d) în cazul pierderii comunicațiilor cu suprafața, în momentul în care flotorul de semnalizare a ajuns la suprafață, să ordone echipei de asigurare tehnică începerea executării decompresiei și să trimită scafandrul de securitate la primul palier, pentru control și coordonare;e) să conducă, după scufundare, lucrările de întreținere a turelei. + Articolul 195 În cazul scufundărilor în saturație, șeful de scufundare este și șef de turelă, având atribuții pentru menținerea și urmărirea parametrilor fizici și a ambianței în barocamere, conform instrucțiunilor din tabelele de scufundare în saturație. + Articolul 196 În toate cazurile în care este necesară recompresia într-o barocameră, șeful de scufundare este responsabil pentru buna funcționare a barocamerei. + Secţiunea a 4-a Atribuțiile și responsabilitățile scafandrului + Articolul 197 Scafandrul este stabilit de șeful de șantier și se subordonează șefului de scufundare. + Articolul 198 Scafandrul trebuie să desfășoare numai activități pentru care deține competențe obținute în urma absolvirii unor forme de pregătire organizate de către Centrul de Scafandri sau alte instituții abilitate. + Articolul 199 Scafandrul răspunde pentru executarea lucrărilor sub apă, conform instrucțiunilor primite de la șeful de șantier sau șeful de scufundare și este obligat:a) să execute scufundarea și alte sarcini primite de la șeful de scufundare;b) să informeze șeful de scufundare despre orice motiv pentru care nu poate executa scufundarea;c) să cunoască echipamentul cu care se scufundă, să-l verifice înainte de scufundare și să se asigure că acesta funcționează corespunzător;d) să fie competent pentru realizarea sarcinilor;e) să cunoască și să respecte planul de scufundare și cerințele șefului de scufundare; (la 07-08-2024, Litera e) , Articolul 199 , Sectiunea a 4-a , Capitolul VIII a fost modificată de Punctul 44. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) f) să cunoască procedurile de rutină și de urgență;g) să cunoască echipamentele, sculele, aparatele cu care lucrează în apă și instrucțiunile specifice de securitate și sănătate în muncă;h) să cunoască bine scopul și obiectivele scufundării;i) să respecte planificarea scufundării;j) să respecte tabelele de decompresie la revenirea la suprafață;k) să acorde ajutorul coechipierului aflat în dificultate;l) să nu consume alcool, droguri, substanțe halucinogene, medicamente etc. înainte de scufundare;m) să raporteze șefului de scufundare orice probleme medicale sau simptome avute în timpul sau după scufundare;n) să raporteze șefului de scufundare orice defecțiuni ale echipamentelor, potențialele pericole, incidentele, inclusiv cele fără urmări și accidentele;o) să-și întrețină echipamentul individual de scufundare, executând lucrările periodice și după fiecare scufundare;p) să execute numai activitățile pentru care este atestat/calificat;q) să recunoască semnele și simptomele bolilor de decompresie;r) să dețină la locul de desfășurare a activității brevetul de scafandru, în original sau în format digital ori copie; (la 07-08-2024, Litera r) , Articolul 199 , Sectiunea a 4-a , Capitolul VIII a fost modificată de Punctul 44. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) s) să nu desfășoare activități de scufundare pe perioada cât are brevetul de scafandru reținut de către Centrul de Scafandri pentru încălcări ale prezentelor metodologii;t) să nu desfășoare activități de scufundare dacă nu deține aptitudine medicală, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii. + Secţiunea a 5-a Atribuțiile și responsabilitățile scafandrului de securitate + Articolul 200 Scafandrul de securitate se numește din rândul scafandrilor experimentați, este subordonat șefului de scufundare și este pregătit pentru acordarea ajutorului scafandrului aflat într-o situație de urgență. + Articolul 201 Scafandrul de securitate participă la ședința pregătitoare a echipei de scafandri și este pregătit pentru intervenție, la ordinul șefului de scufundare. + Articolul 202 Obligațiile scafandrului de securitate sunt:a) să cunoască metodele și procedeele generale și specifice de salvare și de acordare a ajutorului unui scafandru în dificultate;b) să cunoască scopul și obiectivele scufundării;c) Abrogată. (la 07-08-2024, Litera c) , Articolul 202 , Sectiunea a 5-a , Capitolul VIII a fost abrogată de Punctul 45. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) d) să fie echipat și gata de intervenție pe toată perioada desfășurării activității de scufundare. + Articolul 203(1) Scafandrul de securitate poate interveni autonom sau cu alimentare de la suprafață, în funcție de decizia șefului de scufundare.(2) Dacă scafandrul de securitate este echipat pentru scufundare autonomă, acesta are obligatoriu un reductor treapta a II-a de rezervă, montat pe butelie. + Secţiunea a 6-a Atribuțiile și responsabilitățile tenderului + Articolul 204(1) Tenderul se numește de către șeful de șantier, de preferat din rândul scafandrilor, dar poate face parte și din echipajul navei sau din personalul angajatorului și se subordonează șefului de scufundare.(2) Șeful de scufundare instruiește tenderul înainte de începerea scufundării, asigurându-se că acesta deține cunoștințele teoretice și practice de bază pentru îndeplinirea sarcinilor ce îi revin. (la 07-08-2024, Articolul 204 , Sectiunea a 6-a , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 46. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 205 Tenderul este un membru al echipei de suprafață în cazul scufundărilor cu alimentare de la suprafață care are următoarele responsabilități și obligații:a) ajută la echiparea scafandrului cu alimentare de la suprafață;b) verifică echipamentul scafandrului înainte de intrarea în apă asigurându-se că nu există pierderi de presiune/neetanșeități sau alte probleme pe care scafandrul nu le poate constata singur;c) asigură intrarea și ieșirea din apă a scafandrului în condiții de siguranță;d) monitorizează permanent lungimea ombilicalului scafandrului pe timpul când acesta se află sub apă, în scopul eliminării excesului de ombilical sau tensionării acestuia;e) menține legătura prin semne și semnale cu scafandrul aflat sub apă, în conformitate cu cerințele șefului de scufundare;f) monitorizează alimentarea cu amestec respirator de la suprafață și raportează șefului de scufundare orice problemă apărută;g) raportează șefului de scufundare semnalele transmise de către scafandru. + Secţiunea a 7-a Atribuțiile și responsabilitățile șefului de turelă + Articolul 206(1) Șeful de turelă este numit dintre scafandrii cu cea mai bună pregătire și experiență de scufundare, atestați prin examen anual că sunt în măsură să conducă activitățile din turela de scufundare.(2) Examenul anual este organizat de către Centrul de Scafandri Constanța. + Articolul 207 Șeful de turelă se subordonează nemijlocit șefului de scufundare și are următoarele obligații:a) să cunoască în detaliu aparatura din dotarea turelei de scufundare și modul de deservire a acesteia, în condiții de funcționare normală și de avarie;b) să cunoască misiunea și lucrările cc urmează a se executa, adâncimea scufundării, condițiile hidrologice și caracteristicile locului unde se desfășoară activitățile subacvatice;c) să execute pregătirea și controlul turelei înainte de scufundare, conform instrucțiunilor specifice;d) să echipeze și să verifice echipamentul scafandrului pentru intervenție, înainte de părăsirea turelei;e) să urmărească, prin sistemul de comunicații, modul de desfășurare a lucrărilor sub apă;f) să raporteze, sistematic, șefului de scufundare, indicațiile aparatelor de măsură și control, observațiile asupra scufundării și lucrărilor sub apă, precum și informațiile cerute de șeful scufundării;g) să fie în măsură să părăsească în cel mai scurt timp turela, la comanda șefului de scufundare, pentru a acorda primul ajutor scafandrului din afara turelei;h) să părăsească turela numai în caz de necesitate, având misiunea de a supraveghea scafandrul pe timpul lucrului;i) să cunoască tabelele de decompresie, pentru scufundarea în curs și să fie în măsură să execute decompresia din interiorul turelei;j) în cazul întreruperii sistemului de comunicații prin fir să ordone întoarcerea scafandrului în turelă în timpul cel mai scurt și să lanseze pe cablul de ghidare un flotor, pentru începerea decompresiei. + Secţiunea a 8-a Atribuțiile și responsabilitățile operatorului de barocameră + Articolul 208(1) Operatorul de barocameră se atestă prin curs, este numit în organizarea de scufundare de către șeful de șantier și se subordonează șefului de scufundare. (la 07-08-2024, Alineatul (1) , Articolul 208 , Sectiunea a 8-a , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 47. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) (2) Cursurile de atestare a operatorilor de barocameră și examenele sunt organizate de către Centrul de Scafandri. (la 07-08-2024, Alineatul (2) , Articolul 208 , Sectiunea a 8-a , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 47. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) (3) Operatorul de barocameră atestat prin curs își menține accesul la exercitarea profesiei dacă a îndeplinit funcția de minimum 3 ori în anul precedent.(4) În cazul în care operatorul de barocameră și-a pierdut dreptul de exercitare a profesiei, reatestarea se face printr-un examen organizat de către Centrul de Scafandri.(5) Operatorul de barocameră admis printr-un examen anual poate exercita competențele specifice pentru o perioadă de un an de la data examenului. + Articolul 209 Operatorul de barocameră este subordonat șefului de scufundare și este obligat:a) să cunoască barocamera și instalațiile aferente la interior și exterior;b) să cunoască aparatura de analiză și control al ambianței, modul de etalonare și de funcționare;c) să cunoască, în detaliu, procedeul de scufundare ce urmează a fi executat și care trebuie să fie gradul de pregătire al barocamerei pentru scufundarea în curs;d) să mențină parametrii fizici ai ambianței din barocameră, în funcție de instrucțiunile tabelelor de scufundare;e) să mențină barocamera gata de intervenție încă 2-4 ore după terminarea decompresiilor sau a activităților de scufundare;f) să completeze corect documentele de scufundare, conform prezentelor prevederi;g) să fie în măsură să remedieze orice defecțiune apărută pe timpul lucrului cu scafandri în barocameră și să cunoască procedeele de securitate prevăzute în prezentele prevederi;h) să execute întreținerea barocamerei, după terminarea activităților, conform instrucțiunilor de exploatare ale acesteia;i) să execute testul de etanșeitate al barocamerei, în termenele prevăzute de prezentele prevederi. + Secţiunea a 9-a Atribuțiile și responsabilitățile tehnicianului de scufundare + Articolul 210(1) Tehnicianul de scufundare se atestă prin curs, este numit în organizarea de scufundare de către șeful de șantier și se subordonează șefului de scufundare. (la 07-08-2024, Alineatul (1) , Articolul 210 , Sectiunea a 9-a , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 48. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) (2) Cursurile de atestare a tehnicienilor de scufundare și examenele sunt organizate de către Centrul de Scafandri. (la 07-08-2024, Alineatul (2) , Articolul 210 , Sectiunea a 9-a , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 48. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) (3) Tehnicianul de scufundare atestat prin curs își menține accesul la exercitarea profesiei dacă a îndeplinit funcția de minimum 3 ori în anul precedent.(4) În cazul în care tehnicianul de scufundare și-a pierdut dreptul de exercitare a profesiei, reatestarea se face printr-un examen organizat de către Centrul de Scafandri.(5) Tehnicianul de scufundare admis printr-un examen anual poate exercita competențele specifice pentru o perioadă de un an de la data examenului. + Articolul 211Tehnicianul de scufundare este subordonat șefului de scufundare și este obligat:a) să exploateze și să întrețină echipamentele de scufundare, tablourile și liniile de distribuție a gazelor, sistemul de comunicații cu scafandri, instalațiile din compunerea ansamblului de scufundare, compresoarele, surpresoarele/ boosterele, echipamentele de fabricare/recuperare a amestecurilor de gaze, sistemul de regenerare, sistemul de climatizare a sistemului de scufundare, instalațiile utilizate în scufundarea cu echipamente cu apă caldă;b) să execute manevrele de alimentare cu gaze respiratorii a ansamblului de scufundare și a echipamentelor de scufundare cu alimentare de la suprafață;c) să execute pornirea grupului diesel-generator și cuplarea acestuia în situația întreruperii sistemului de alimentare cu energie electrică;d) să asigure remedierea defecțiunilor instalațiilor, tablourilor, sistemelor și echipamentelor din responsabilitate;e) să execute mentenanța de bază la instalațiile, tablourile, sistemele și echipamentele din responsabilitate;f) să participe la întreținerea incintelor hiperbare, după scufundare și pregătirea ansamblului de scufundare pentru o nouă scufundare. (la 07-08-2024, Articolul 211 , Sectiunea a 9-a , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 49. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Secţiunea a 10-a Atribuțiile și responsabilitățile medicului, asistentului medical și ale scafandrului cu curs de prim ajutor de bază + Articolul 212(1) Medicul și asistentul medical trebuie să dețină drept de liberă practică în termen de valabilitate. (la 07-08-2024, Alineatul (1) , Articolul 212 , Sectiunea a 10-a , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 50. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) (2) Personalul prevăzut la art. 105 se subordonează șefului de scufundare. + Articolul 213 Personalul prevăzut la art. 105 eliberează avizul pentru scufundare prin înscrierea într-un registru special, iar în cazul recomandărilor, acestea nu trebuie încălcate de cei care conduc scufundarea. + Articolul 214 Personalul prevăzut la art. 105 este obligat:a) să completeze documentele specifice;b) să raporteze ierarhic despre producerea accidentelor de scufundare, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii. + Articolul 215 Personalul care asigură medical activitățile de scufundare în gama 0-12 metri trebuie să fie în măsură să acorde cel puțin primul ajutor de bază. + Articolul 216Abrogat. (la 07-08-2024, Articolul 216 , Sectiunea a 10-a , Capitolul VIII a fost abrogat de Punctul 51. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 217 Medicul care asigură medical activitățile de scufundare la adâncimi mai mari de 30 metri trebuie:a) să fie prezent la locul de desfășurare a activităților de scufundare;b) să stabilească diagnosticul și modul de tratament;c) să conducă procedeele de tratament terapeutic;d) să consulte, dacă este cazul, scafandrii reveniți la suprafață. + Articolul 218(1) Medicii și asistenții medicali, alții decât cei cu studii complementare/pregătire în medicină hiperbară, pot interveni în mediul hiperbar uscat pentru efectuarea intervențiilor de specialitate, dacă au fost declarați apți pentru lucru în hiperbarism.(2) Pentru intervenții de specialitate în mediul uscat, la adâncime mai mare de 30 metri, personalul trebuie să fie declarat apt și în urma testului de narcoză.(3) Aptitudinea pentru lucru în hiperbarism pentru personalul prevăzut la alin. (1) este dată de către Centrul de Medicină Navală. + Secţiunea a 11-a Atribuțiile și responsabilitățile personalului de la bordul navelor suport pentru activități de scufundare + Articolul 219 Personalul de la bordul navelor suport trebuie să dețină suficiente cunoștințe despre procesul de scufundare astfel încât să le permită înțelegerea corelației dintre modul corect de îndeplinire a cerințelor fișei postului și siguranța scafandrilor. + Articolul 220 Nivelul de cunoaștere a procesului de scufundare trebuie foarte bine stabilit, în special pentru funcțiile cheie: comandant, operator sistem poziționare navă, șef mecanic, electrician, operator macara și operator ROV sau minisubmarin. + Articolul 221 Șeful mecanic al navei suport are obligația să verifice și să se asigură că:a) elicele principale, alte elice, cârmele, stabilizatoarele sau orice alt sistem mecanic aflat în apă este în repaus;b) toate instalațiile prevăzute cu o tubulatură de admisie sau evacuare a apei de marc sunt în repaus;c) sistemul catodic de protecție al corpului navei este oprit;d) pe timpul scufundării există comunicații permanente între compartimentul său și comanda navei. + Articolul 222 Comandantul navei, prin ofițerii de cart și de specialitate, are obligația să urmărească:a) interzicerea oricărei emisii radio sub apă;b) interzicerea utilizării sonarului și/sau telefonului subacvatic;c) punerea în repaus a sondelor sau cupolelor sonarelor;d) interzicerea manipulării obiectelor sau mărfurilor grele la/de la bordul navei suport incluzând ancore, ambarcațiuni, marfa etc.;e) interzicerea traficului naval în zona de operații, cu excepția ambarcațiunilor suport pentru activitatea de scufundare;f) arborarea semnului internațional de "Scafandru la Apă";g) informarea autorității locale portuare și primirea aprobării de executare a activității de scufundare, inclusiv confirmarea faptului că în zona de operații nu se execută alte activități ce pot afecta activitatea de scufundare: operare docuri, macarale etc. + Articolul 223 Toate sistemele de control ale instalațiilor interzise la funcționare pe timpul activității de scufundare trebuie marcate cu eticheta "A nu se folosi - Scufundare". + Capitolul IX Cerințe minime generale de securitate și sănătate în muncă specifice activităților de scufundare + Articolul 224(1) Conducătorii unităților și persoanele cu atribuții și responsabilități în organizarea și desfășurarea activităților de scufundare sunt obligați să stabilească sarcini concrete în organizarea și desfășurarea activităților de scufundare și cele mai eficiente măsuri de securitate și sănătate în muncă, care să ducă la îmbunătățirea continuă a condițiilor de muncă, la prevenirea accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale.(2) Măsurile de securitate și sănătate în muncă fac parte integrantă din activitatea de scufundare și de lucru sub apă. + Articolul 225(1) Obligația și răspunderea stabilirii și realizării depline a măsurilor de securitate și sănătate în muncă revine angajatorului.(2) Angajatorul stabilește măsurile de securitate și sănătate în muncă în unitate prin instrucțiuni proprii. + Articolul 226 În scopul îmbunătățirii continue a activității de securitate și sănătate în muncă, personalul cu funcții în activitatea de scufundare este obligat să sesizeze conducerea unității despre pericolul de accidente de muncă și boli profesionale și despre abaterile de la prezentele prevederi care ar putea provoca accidente de muncă. + Articolul 227 În organizarea și desfășurarea activităților de scufundare se asigură condiții ca scafandrii să fie protejați de riscuri și accidente de scufundare, temperaturi extreme și ape cu un grad de poluare periculos, iar echipamentul individual de scufundare trebuie să fie specific, adecvat activității scafandrilor și să asigure protecția acestora. + Articolul 228 Pentru scufundări ce se execută în porturi, pe fluvii și canale de navigație cu circulație intensă de nave și ambarcațiuni, se delimitează zonele de lucru cu balize și indicatoare și se cer organelor competente restricții cu privire la traficul de navigație. + Articolul 229Măsurile de protecție a activităților de scufundare cerute prin Certificatul de aprobare a activităților de scufundare se aplică tuturor navelor care prezintă un risc pentru activitatea scafandrului. (la 07-08-2024, Articolul 229 , Capitolul IX a fost modificat de Punctul 52. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 230 Lucrul scafandrilor sub apă este semnalat prin pavilioane ale Codului Internațional de Semnale, prin lumini și semnale acustice, precum și prin comunicații directe. + Articolul 231(1) Activitățile de scufundare nu se desfășoară în condiții hidrometeorologice care pot pune în pericol siguranța scafandrilor.(2) Șeful de scufundare stabilește dacă siguranța scafandrilor este pusă în pericol de condițiile hidrometeorologice și ia decizia întreruperii activităților de scufundare.(3) Scufundările sunt interzise dacă valurile au o înălțime mai mare de 2 metri. + Articolul 232 Când se execută scufundări în ape cu viteza curentului mai mare de 0,5 m/s, se iau măsuri speciale pentru a se putea recupera scafandrul. + Articolul 233 În funcție de tipul fundului mediului subacvatic, se au în vedere condițiile prezentate în anexa nr. 12 la Metodologie. + Articolul 234(1) În vederea recuperării și transportului de urgență a scafandrilor, asigurarea scufundărilor autonome se face cu o barcă cu motor.(2) În funcție de locul și condițiile desfășurării activității de scufundare, șeful de scufundare poate dispune obligativitatea prezenței unei bărci cu motor pentru asigurarea activităților. + Articolul 235 După scufundări la adâncimi mai mari de 12 metri, timp de 4 ore de la revenirea la presiunea atmosferică, scafandrii trebuie să se afle la o distanță ce permite ajungerea la barocameră în cel mult o oră, pentru a se putea interveni rapid în cazul apariției unui accident de decompresie. + Articolul 236Pentru a fi utilizate ca platforme de scufundare, navele-suport trebuie să aibă capabilitățile necesare pentru asigurarea siguranței activităților de scufundare și a scafandrilor, astfel: (la 07-08-2024, Partea introductivă a Articolului 236 , Capitolul IX a fost modificată de Punctul 53. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) a) să îndeplinească cerințele IMO DP pentru echipamente cu poziționare dinamică sau care pot asigura poziționarea navei prin sistem de ancorare în mai multe puncte; (la 07-08-2024, Litera a) , Articolul 236 , Capitolul IX a fost modificată de Punctul 53. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) b) sistemul dinamic de poziționare trebuie să aibă configurarea și capabilitatea de a permite, în caz de avarie, încheierea activităților de scufundare și aducerea în siguranță a scafandrilor la bordul navei;c) sistemul dinamic de poziționare trebuie să aibă o configurare redundantă a subsistemelor astfel încât defectarea oricărei componente a sistemului principal să nu permită pierderea poziției navei;d) capabilitățile pe care trebuie să le îndeplinească o navă cu sistem dinamic de poziționare, folosită ca platformă pentru activitățile de scufundare, trebuie stabilite pe baza tipului de scufundare ce urmează să se execute;e) operatorii sistemului dinamic de poziționare trebuie antrenați în mod regulat privind modul de acțiune în caz de situații de urgență. + Secţiunea 1 Cerințe minime de sănătate și securitate impuse echipamentului individual și colectiv de scufundare + Articolul 237 Echipamentul de scufundare se alege în funcție tipul scufundării, de natura lucrărilor subacvatice de efectuat și condițiile de lucru și se stabilește de către șeful de șantier/șeful de scufundare/instructorul de scufundări recreaționale/divemasterul, cu respectarea restricțiilor stabilite de prezentele prevederi și de confortul termic necesar. + Articolul 238 Echipamentul colectiv de scufundare cuprinde nava sau platforma de scufundare, ambarcațiunea, autospeciala, compresoarele, surpresoarele, pompele de transfer, rezervoarele de gaz comprimat, reductoarele, tablourile pneumatice și hidraulice, furtunurile ombilicale, tubulaturile și armăturile, barocamere, turela de scufundare, instalațiile de manevrare etc. + Articolul 239(1) Echipamentul de scufundare individual se verifică personal de către scafandri.(2) Este interzis a se face simplificări sau modificări în echipamentul stabilit. Acestea pot fi efectuate numai cu aprobarea șefului de șantier/șefului de scufundare/instructorului de scufundări recreaționale/divemaster-ului. + Articolul 240(1) Aparatele de respirat subacvatice sunt echipamente care permit utilizatorului să respire în mediul acvatic, furnizând aer sau amestecuri respiratorii, fără ca scafandrul să depună un efort respirator mare, pentru a preveni oboseala sau gâfâiala.(2) Tipurile de aparate de respirat subacvatice care pot fi folosite de către scafandri sunt:a) aparate de respirat în circuit deschis autonome care furnizează amestec respirator dintr-un element de stocaj, purtat de către scafandru, iar gazul expirat este eliberat în mediu;b) aparate de respirat tip rebreather cu circuit închis sau semiînchis care furnizează amestec respirator dintr-un element de stocaj, purtat de către scafandru, iar gazul expirat este reciclat pentru utilizare ulterioară;c) echipament de scufundare cu alimentare de la suprafață care furnizează amestec respirator dintr-un element de stocaj situat la suprafață;d) echipament de salvare în caz de urgență care permite utilizatorului să respire o cantitate limitată de amestec respirator. (la 07-08-2024, Articolul 240 , Sectiunea 1 , Capitolul IX a fost modificat de Punctul 54. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 241Utilizarea echipamentelor cu alimentare de la suprafață cu cască, fără butelie de rezervă și care nu permit scafandrului să își regleze singur debitul de aer, este permisă numai în cazul scufundărilor demonstrative, cu valoare istorică, până la adâncimi de maximum 4 metri. (la 07-08-2024, Articolul 241 , Sectiunea 1 , Capitolul IX a fost modificat de Punctul 55. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 242(1) Buteliile de scufundare cu aer trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute în standardul EN 144-1:2018.(2) Buteliile de scufundare cu amestecuri respiratorii în care oxigenul depășește concentrația de 22% trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute în standardul EN 144-3:2003.(3) Robinetul buteliei trebuie să fie protejat împotriva pătrunderii murdăriei, particulelor solide sau a apei în interiorul buteliei.(4) Aparatele de respirat subacvatice autonome sunt obligatoriu dotate cu un manometru sau un indicator de presiune care afișează permanent presiunea din butelie.(5) Manometrul/Indicatorul de presiune se activează automat și rămâne activ pe timpul scufundării.(6) Opțional, aparatele de respirat subacvatice autonome pot fi dotate suplimentar cu dispozitiv de rezervă sau alte mijloace de avertizare.(7) Toate dispozitivele de siguranță care oferă indicație vizuală scafandrului trebuie să poată fi citite de o persoană cu acuitate vizuală normală sau corectată în mod corespunzător, indiferent de presiune, condiții de temperatură și de vizibilitate.(8) Diviziunile scalei manometrului nu trebuie să depășească 10 bari și gama 0-50 bari trebuie să fie evidențiată pentru a se accentua semnalizarea presiunii scăzute. (la 07-08-2024, Articolul 242 , Sectiunea 1 , Capitolul IX a fost modificat de Punctul 56. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 243 Se interzice presurizarea buteliilor de aer cu oxigen pur sau amestecuri de gaze ce conțin mai mult de 23% oxigen, dacă nu au fost degresate de către un atelier autorizat de verificat aparate de scufundare. + Articolul 244 Se interzice utilizarea manometrelor și a profundimetrelor cu termen de verificare metrologică expirat, a detentoarelor defecte, a buteliilor a căror verificare I.S.C.I.R. a expirat, precum și a oricărui element al echipamentului care nu prezintă garanție în scufundare. + Articolul 245 Alimentarea de la suprafață se face dintr-un tablou de distribuție pentru aer, amestecuri sintetice și oxigen pur, iar tabloul trebuie să satisfacă necesitățile alimentării simultane a minimum doi scafandri. + Articolul 246 Butelia de securitate folosită în scufundarea cu alimentare de la suprafață se încarcă cu amestec respirator identic cu amestecul furnizat de la suprafață. + Articolul 247(1) Dacă scafandrul lucrează cu alimentare de la suprafață, furtunul ombilical trebuie detensionat pe o saulă de securitate, astfel încât să nu exercite nicio tracțiune asupra măștii faciale sau detentorului.(2) Racordurile trebuie să fie realizate astfel încât să nu se poată decupla când furtunul este sub presiune.(3) Ansamblul furtun-racorduri trebuie să posede o rezistență la tracțiune cel puțin egală cu cea a furtunului însuși.(4) Furtunul ombilical trebuie să aibă o lungime astfel încât să nu-i permită scafandrului să fie afectat de curentul de apă produs de elicele sistemului dinamic de poziționare al navei suport, iar scafandrului nu trebuie să-i fie permis să se apropie la mai puțin de 5 metri de elicele sistemului de poziționare al navei suport. + Articolul 248(1) Regulatoarele din compunerea aparatului de respirat autonom cu circuit deschis pentru scafandri trebuie să îndeplinească condițiile prevederilor standardului EN 250:2014.(2) Regulatoarele, profundimetrele, manometrele și furtunurile de medie și înaltă presiune din compunerea echipamentului de scufundare se verifică anual doar de către personal autorizat de către producătorii echipamentelor.(3) Personalul autorizat de către producătorii de echipamente de scufundare este obligat să comunice Centrului de Scafandri competențele deținute.(4) Centrul de Scafandri ține evidența certificării tehnicienilor autorizați de producători, a competențelor acestora, precum și a perioadei de valabilitate a licențelor acestora.(5) Lista tehnicienilor autorizați se publică pe site-ul Centrului de Scafandri, astfel încât unitățile interesate să aibă acces în timp util la informațiile prevăzute la alin. (4). (la 07-08-2024, Articolul 248 , Sectiunea 1 , Capitolul IX a fost modificat de Punctul 57. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 249(1) Buteliile care fac parte din aparatele de respirat subacvatice se inspectează anual, vizual la interior și exterior și se testează la presiunea maximă de lucru pentru determinarea scurgerilor de gaz, de către personal autorizat, conform prescripțiilor I.S.C.I.R.(2) În conformitate cu recomandările producătorilor, dar nu la un interval mai mare de 5 ani, buteliile utilizate în cadrul echipamentelor de scufundare sunt supuse testului la suprapresiune, hidraulic sau pneumatic, de către personal autorizat, conform prescripțiilor I.S.C.I.R. + Articolul 250(1) Aerul și amestecurile de gaze comprimate folosite pentru respirat sub apă nu trebuie să conțină contaminanți la o concentrație care poate provoca intoxicații sau efecte nocive.(2) Valorile admise pentru componentele aerului comprimat folosit pentru respirat sub apă trebuie să se încadreze în limitele prevăzute în anexa nr. 13 la prezenta metodologie.(3) Compresoarele de aer trebuie să fie autorizate pentru aer respirabil și să aibă filtrele de epurare schimbate, conform instrucțiunilor de exploatare.(4) La încărcarea buteliilor, aspirația compresorului trebuie să fie într-o zonă nepoluată. (la 07-08-2024, Articolul 250 , Sectiunea 1 , Capitolul IX a fost modificat de Punctul 58. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 251 Când se folosesc amestecuri respiratorii sintetice, acestea trebuie analizate și confirmate înainte de a fi încărcate buteliile aparatelor de respirat. + Articolul 252 Compresoarele, surpresoarele și pompele de transfer trebuie să fie lubrifiate cu produse, astfel încât gazele comprimate ce trec prin acestea să satisfacă condițiile impuse pentru calitatea aerului și amestecurilor respiratorii sintetice. + Articolul 253 Anual, precum și după efectuarea unor reparații importante sau ori de câte ori calitatea aerului respirat este acuzată de către scafandri, compresoarele se verifică din punct de vedere a calității aerului refulat. + Articolul 254(1) Rezervoarele fixe sau mobile pentru gaze trebuie să corespundă prescripțiilor I.S.C.I.R. și să fie inscripționate în mod vizibil cu gazul sau amestecul respirator pe care îl conțin.(2) În conformitate cu recomandările producătorilor, dar nu la un interval mai mare de 5 ani, toate rezervoarele fixe sau mobile, sunt supuse testului la suprapresiune, hidraulic sau pneumatic, conform prescripțiilor I.S.C.I.R. + Articolul 255 Manodetentoarele destinate reducerii presiunii gazului la presiunea de utilizare convenabilă, trebuie menținute în stare de funcționare și verificate anual la ateliere autorizate. + Articolul 256(1) Toate scufundările reale, cu alimentare de la suprafață sau simulate, trebuie asigurate cu o rezervă de amestec respirator și piese de schimb, pentru a se putea interveni eficient în caz de defectare a instalațiilor.(2) Rezerva de amestec respirator trebuie stabilită în funcție de tehnologia de scufundare utilizată.(3) Alimentările de rezervă trebuie să fie disponibile imediat.(4) Amestecul respirator la o presiune mai mică de 50 bari nu poate fi considerat ca făcând parte din rezervă.(5) Este obligatorie existența unei cantități suficiente de amestec terapeutic pentru tratamentul la orice adâncime.(6) În cazul scufundărilor în saturație, este obligatorie existența unei cantități suficiente de gaz pentru a alimenta toți ocupanții camerei la BIBS pentru o durată de 4 ore, în cazul în care atmosfera camerei este contaminată. + Articolul 257(1) În cazul utilizării costumelor încălzite cu apă caldă se pot utiliza încălzitoare de apă cu schimbătoare de căldură electrice, cu aburi sau tip caldarină.(2) Temperatura apei calde la nivelul scafandrului nu trebuie să depășească 34-37°C. + Articolul 258(1) Turela deschisă trebuie să asigure următoarele funcțiuni: presurizarea și ventilarea bulei până la adâncimea de lucru, comunicații cu suprafața, iluminatul interior, executarea palierelor de decompresie cu oxigen la mască.(2) Trebuie să dispună de furtun ombilical, instalație de lansare și ridicare a turelei prevăzută cu sistem de ridicare în caz de avarie, tablou de alimentare cu amestecuri respiratorii. + Articolul 259(1) Lansarea la apă a turelei se face pe cabluri-ghid.(2) Lucrul sub apă se execută cu 2 scafandri, din care unul este șef de turelă. + Articolul 260 Se interzice scufundarea turelei cu instalațiile defecte sau cu rezerva de amestec respirator incompletă. + Articolul 261(1) Pe timpul imersiunii, șeful de turelă execută ventilarea turelei, conform instrucțiunilor de exploatare.(2) Revenirea la presiunea atmosferică se face sub conducerea echipei de la suprafață, respectându-se instrucțiunile tabelei de scufundare corespunzătoare. + Articolul 262 Pentru scufundări cu turela închisă, echipamentul colectiv minim este format din barocameră, turela de scufundare cu instalațiile de manevrare și instalațiile aferente pentru menținerea unor condiții igienice și de ambianță în limitele impuse de procedeele de scufundare. + Articolul 263 Pregătirea ansamblului de scufundare pentru intervenție sub apă se face în conformitate cu instrucțiunile de exploatare a acestuia. + Articolul 264 În afara echipamentului din construcție, pe timpul scufundării, turela trebuie să fie prevăzută cu pompă calorimetrică, cu tuburi pentru analiza ambianței, trusă medicală, tabele de decompresie corespunzătoare adâncimii de scufundare, trusă de scule, garnituri de schimb pentru porțile etanșe, lanterne cu baterii, respiratoare individuale cu var sodat, un analizor pentru măsurarea presiunii parțiale a oxigenului. + Articolul 265(1) Furtunurile ombilicale utilizate pentru scafandri se testează, anual, la presiunea maximă de lucru, pentru determinarea rezistenței și a pierderilor de amestec respirator, de către personal autorizat.(2) Ombilicalul scafandrului de securitate trebuie să fie cu cel puțin 5 m mai lung decât ombilicalul scafandrului.(3) Ombilicalurile folosite pentru ieșirea din turela închisă au lungimi de 25-30 m. + Articolul 266 Barocamerele, în funcție de scop, se împart în:a) barocamere de decompresie pentru scafandri, destinate asigurării diferitelor tehnologii de scufundare, scufundărilor în mediul uscat, testelor, antrenamentelor, tratamentelor accidentelor de scufundare, cercetării științifice, testării de tehnică, tehnologii și echipamente de scufundare etc.;b) barocamere medicale, destinate tratamentelor medicale ale diferitelor afecțiuni, prin administrarea oxigenului pur sau a amestecului terapeutic la o presiune mai mare decât cea atmosferică, conform indicațiilor medicale, inclusiv pentru tratarea accidentelor de scufundare. + Articolul 267Barocamerele de decompresie pentru scafandri trebuie să îndeplinească următoarele condiții:a) să fi fost construite și avizate pentru asigurarea activităților de scufundare conform standardelor și reglementărilor de bună practică acceptate în domeniu;b) documentația tehnică a barocamerelor să cuprindă destinația, caracteristicile, performanțele, limitările tehnice, modul de utilizare și exploatare;c) să fie prevăzute cu un compartiment/sas care să permită transferul de personal. Incinta principală trebuie să permită staționarea a cel puțin doi oameni și echipamentul necesar pentru acordarea ajutorului unui accidentat;d) compartimentul principal al barocamerei de decompresie trebuie să permită acomodarea confortabilă a cel puțin 2 ocupanți, pe paturi, în poziție orizontală, întins; trecerile/ penetrațiile prin pereții barocamerei trebuie clar marcate pentru identificarea ușoară a destinației acestora;e) penetrațiile pentru circuitele de gaze și de lichide trebuie prevăzute cu vane de acționare, atât la interior, cât și la exterior astfel concepute pentru a preveni decomprimarea accidentală;f) toate penetrațiile în corpul barocamerei de decompresie, prin care se poate realiza accesul, refularea sau deversarea la exterior, să fie prevăzute cu sisteme de siguranță concepute astfel încât să nu permită absorbția echipamentului, hainelor sau a unor părți ale corpului ocupanților;g) porțile de acces să fie de tip autoclavă, prevăzute cu dispozitive de securitate sau valve de egalizare, pentru a evita deschiderea acestora înainte de egalizarea presiunilor;h) porțile să poată fi operate cu ușurință, garniturile de etanșare trebuie să fie în bună condiție, iar suprafețele de etanșare să fie nevopsite și lipsite de coroziune;i) fiecare incintă a barocamerei să fie prevăzută cu supapă de siguranță certificată, pentru evitarea suprapresurizării accidentale a acesteia;j) supapele să fie montate la exteriorul incintei, iar între barocameră și supapă să fie plasată o vană de închidere rapidă;k) toate vanele să fie clar marcate cu privire la destinație și să poată fi acționate cu ușurință;l) circuitele/instalațiile care utilizează O_2 la presiuni mai mari de 15 bari nu trebuie să fie prevăzute cu vane/robineți de tip «sfert de tură»;m) liniile de evacuare a gazelor folosite trebuie să deverseze în exterior sau în spații deschise, bine ventilate;n) circuitele de alimentare cu aer sau amestecuri respiratorii ale barocamerei trebuie să fie prevăzute cu două vane de secționare, dispuse în serie;o) toate incintele care au legătură cu exteriorul să fie prevăzute constructiv cu dispozitive de blocare tip «interlock» care să nu permită deschiderea căilor de acces, fără egalizarea presiunilor și izolarea incintelor;p) rezerva de aer să fie suficientă pentru executarea unui tratament și să poată fi refăcută cu ajutorul unui compresor;q) cantitatea de oxigen și amestecuri terapeutice trebuie să asigure necesarul pentru executarea unui tratament conform tabelei de terapeutice celei mai lungi;r) sistemul de respirație la mască să fie asigurat de o linie separată care să poată furniza tuturor ocupanților și un alt gaz decât cel ambiental. Obligatoriu, trebuie să fie asigurată o mască de rezervă. Deversarea gazului expirat se realizează, obligatoriu, în afara barocamerei;s) interiorul barocamerei să fie acoperit cu vopsea ignifugă neutră la acțiunea gazelor utilizate în incintă;t) să fie prevăzute cu sistem video de supraveghere - CCTV;u) să fie prevăzute cu sistem de comunicații cu exteriorul, bidirecțional, în fiecare compartiment, obligatoriu asigurându-se și un sistem de rezervă independent;v) să fie prevăzute la interior cu sistem de iluminare în ambele compartimente;w) să fie prevăzute cu sistem de stingere al incendiilor sau să existe un stingător manual destinat pentru incinte hiperbare, cu apă sau spumă. Stingătoarele cu CO_2 sau alte produse toxice sunt interzise;x) tensiunea de alimentare a instalației electrice din barocameră să nu fie mai mare de 24 V, iar întrerupătoarele se amplasează la exteriorul barocamerei;y) să fie prevăzute cu aparatură pentru controlul temperaturii, umidității, concentrației de oxigen și CO_2;z) în absența instalației de regenerare, regenerarea ambianței se face prin ventilație, automată sau manuală;aa) să fie făcute verificările periodice prevăzute în cartea de exploatare și planul de mentenanță periodică și consemnate în documentele specifice. (la 07-08-2024, Articolul 267 , Sectiunea 1 , Capitolul IX a fost modificat de Punctul 59. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 268 Pentru scufundări cu durate mai mari de 12 ore, barocamerele trebuie prevăzute cu instalația de regenerare și control al ambianței. + Articolul 269 Este interzisă presurizarea barocamerei cu oxigen pur, concentrația oxigenului din ambianța barocamerei nu trebuie să depășească 25%. + Articolul 270 Presurizarea barocamerelor, a turelei și a simulatoarelor trebuie făcută cu amestecuri direct respirabile de către personalul din incintă. + Articolul 271 Utilizarea barocamerei de decompresie tip monoloc pentru asigurarea activităților cu scafandri este interzisă. + Articolul 272 Pentru operatorii barocamerelor este obligatorie asigurarea de aparate de respirat în atmosferă cu fum, prevăzute cu comunicații. + Articolul 273(1) Folosirea barocamerei pentru diferite tipuri de activități se face respectându-se instrucțiunile de exploatare ale acesteia cu privire la pregătirea barocamerei pentru diferite tipuri de scufundări sau tratamente, procedeele de lucru pe timpul desfășurării activităților, modul de intervenție în cazul apariției unor defecte în instalație, răspunderile și obligațiile ce revin echipei de supraveghere din exterior și scafandrilor/personalului care execută activitatea/tratamentul.(2) Instrucțiunile de exploatare ale barocamerelor vor cuprinde în mod obligatoriu informații clare cu privire la: arhitectura și performanțele/limitările sistemului, locația și modul de acționare a echipamentelor și instalațiilor în varianta de bază și de rezervă, referințe la periodicitatea verificărilor și testelor obligatorii, operațiunile de pregătire și verificare ale barocamerei înaintea utilizării diferitelor tipuri de activități specifice.(3) La locul de folosință, pe lângă instrucțiunile de exploatare, trebuie să existe formalizate și: organizarea echipei de lucru, obligațiile ce revin fiecărui membru al echipei de suprafață, cât și personalului din interiorul barocamerei, procedurile de lucru pe timpul desfășurării activităților, modul de intervenție în cazul apariției unor defecțiuni la instalații, proceduri de urgență. + Articolul 274 Instrumentele de măsură folosite pentru operarea barocamerelor vor fi verificate din punct de vedere metrologic, anual. + Articolul 275 Rezistența la presiunea maximă de lucru a corpului, a hublourilor, a penetrațiilor, etanșeitatea barocamerelor, precum și supapele de siguranță se verifică la fiecare 2 ani. + Articolul 276 Barocamerele trebuie supuse testelor de suprapresiune, o dată la 5 ani. + Articolul 277 Hublourile barocamerelor trebuie înlocuite, conform standardelor recunoscute, la epuizarea numărului de cicluri de funcționare sau la 10 ani, dacă producătorul nu recomandă altfel, iar verificarea acestora se face vizual înainte de utilizarea barocamerei, urmărindu-se existența zgârieturilor profunde, crăpăturilor sau modificări semnificative ale gradului de transparență. + Articolul 278Analizoarele de gaze din dotarea barocamerelor se calibrează în funcție de instrucțiunile producătorului, dar nu la un interval mai mare de șase luni, utilizând gaze etalon. (la 07-08-2024, Articolul 278 , Sectiunea 1 , Capitolul IX a fost modificat de Punctul 60. , Articolul I din ORDINUL nr. M.157 din 23 iulie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 7 august 2024 ) + Articolul 279 Barocamerele și turelele de scufundare, indiferent de proveniență, sunt autorizate pentru exploatare din punct de vedere al activităților în hiperbarism numai de către Centrul de Scafandri. + Articolul 280(1) Atestarea funcțională a barocamerelor trebuie făcută obligatoriu o dată la doi ani de către Centrul de Scafandri, precum și după fiecare reparație la corpul barocamerei sau la instalațiile și sistemele care au rol în crearea și menținerea parametrilor adecvați.(2) Atestarea barocamerelor presupune:a) verificarea condițiilor legale de funcționare și dotare;b) existența personalului atestat pentru exploatarea sistemului;c) verificarea teoretică și practică a personalului cu atribuții în exploatarea sistemului;d) verificarea existenței procedurilor de lucru cu sistemul hiperbaric;e) verificarea existenței procedurilor de urgență. + Secţiunea a 2-a Cerințe minime de sănătate și securitate în executarea lucrărilor mecanice sub apă cu scafandri + Articolul 281 Lucrările mecanice sub apă, de orice natură și cu orice fel de scule, sunt considerate activități de scufundare cu risc deosebit. + Articolul 282 Se interzice executarea de lucrări mecanice sub apă, dacă înainte de scufundare nu au fost prelucrate cu toți scafandrii prevederile de securitate și sănătate în muncă, specifice activității ce urmează a fi desfășurată. + Articolul 283(1) Se interzice utilizarea echipamentelor/aparaturii de măsură și control ale căror termene de verificare metrologică au expirat.(2) Se interzice utilizarea sculelor sau dispozitivelor mecanice neautorizate la lucrul sub apă. + Articolul 284 Pentru executarea de lucrări mecanice de salvare-avarii sau pentru ranfluarea navelor, se impune studierea activității și instruirea scafandrilor înainte de intervenția propriu-zisă, pentru:a) cunoașterea compartimentajului;b) cunoașterea punctelor de legare;c) stabilirea celei mai sigure metode de salvare sau ranfluare, cu un minimum de activități subacvatice;d) alegerea unor trasee de intervenție care să evite, pe cât posibil, zonele periculoase, cu echilibru instabil, ce pot pune, cu ușurință, în pericol viața scafandrului. + Articolul 285 Sunt interzise improvizațiile în folosirea mijloacelor din dotare la coborârea sau recuperarea în și din apă a unor materiale, scule sau dispozitive. + Articolul 286(1) În cazul lucrărilor pentru recuperarea de materiale din epave, scafandrii trebuie instruiți asupra:a) caracterului încărcăturii;b) posibilității de legare;c) măsurilor speciale de securitate.(2) Când se impune pătrunderea scafandrului în epave, acesta trebuie asigurat cu o saulă de siguranță.(3) În interiorul epavelor, trebuie evitată atingerea obiectelor care ar putea provoca accidente sau blocarea ușilor, porților și tambuchiurilor.(4) Dacă activitatea de scufundare se execută în interiorul unei structuri, un scafandru intră iar celălalt asigură saula de siguranță. + Articolul 287 Pe timpul intervenției cu scafandri la hidrocentrale este obligatorie oprirea grupurilor energetice. + Articolul 288 Lucrările subacvatice cu instalații mecanice pentru decolmatare, curățare cu jet și alte scule pneumatice sau hidraulice sunt permise numai dacă scafandrul este atestat să lucreze cu astfel de scule. + Secţiunea a 3-a Cerințe minime de sănătate și securitate în executarea lucrărilor speciale cu material exploziv în mediul acvatic + Articolul 289 Prin lucrări speciale cu material exploziv în mediul acvatic cu scafandri se înțeleg:a) lucrări de tăiere cu material exploziv;b) lucrări de demolare a construcțiilor, a elementelor constructive sau a altor structuri imerse;c) lucrări de împușcare subacvatice;d) lucrări de derocări;e) lucrări de îmbunătățiri funciare. + Articolul 290(1) În cazul lucrărilor speciale cu material exploziv în mediul acvatic, personalul minim pentru desfășurarea unei activități de scufundare, prevăzut în prezentele metodologii, se augmentează cu următorul personal:a) artificier autorizat pentru lucrări de împușcare sub apă;b) conducător ambarcațiune asigurare activitate de scufundare și lucrare specială cu exploziv.(2) Artificierul poate exercita, simultan, competențele specifice șefului de scufundare dacă este atestat/admis ca șef de scufundare în condițiile legale, prevăzute în prezentele metodologii. + Articolul 291 La lucrările speciale cu material exploziv în mediul acvatic, artificierul:a) calculează distanțele de siguranță;b) determină limitele zonelor periculoase, atât la mal, cât și în acvatoriul respectiv;c) dispune măsuri pentru securitatea personalului, a mijloacelor plutitoare, a structurilor imerse și a construcțiilor de la mal, aflate în limitele acestor zone;d) indică locurile de dispunere a încărcăturilor de explozivi, avându-se în vedere să nu existe posibilitatea deplasării încărcăturii pe timpul întinderii firelor și pregătirii detonării. + Articolul 292(1) Raionul în care se desfășoară lucrări speciale cu material exploziv la suprafață sau sub apă se marchează corespunzător cu sisteme de balizare și se asigură cu cel puțin o ambarcațiune rapidă pentru interzicerea traficului în raion a navelor și ambarcațiunilor de orice fel, alta decât ambarcațiunea de asigurare a activității de scufundare.(2) Ambarcațiunea rapidă necesară interzicerii raionului este asigurată de către organele competente, potrivit legii. + Articolul 293 Lucrările speciale cu material exploziv în mediul acvatic se desfășoară pe timp de zi, în condiții meteo favorabile, pe timp de noapte fiind admise numai în cazuri excepționale. + Articolul 294 Explozivii trebuie manipulați numai de către personalul instruit în acest sens, cu respectarea următoarelor reguli generale:a) mijloacele de inițiere și cele explozive vor fi depozitate și transportate separat;b) mijloacele de inițiere vor fi transportate în cutii metalice, închise, căptușite la interior pentru a amortiza șocurile;c) fumatul lângă explozivi sau mijloacele de inițiere este interzis;d) se interzice atingerea explozivilor care par umezi sau din care se scurge lichid;e) se interzice lucrul cu explozivi în timpul furtunilor cu tunete și fulgere, în apropierea cablurilor electrice sau în apropierea surselor radio de frecvență înaltă sau a radarelor;f) când se întind fitile sau cabluri de aprindere spre suprafață, se lasă suficient surplus pentru valurile de suprafață;g) întotdeauna se asigură fitilele la mijloacele de inițiere pentru a se evita smulgerea accidentală;h) se verifică cablurile electrice și mijloacele de inițiere cu un ohmmetru de siguranță înainte de conectare;i) explozivii trebuie plasați sub apă, numai sub stricta supraveghere a artificierului. + Articolul 295(1) Transportul materialului exploziv la locul de executare a lucrărilor speciale cu explozivi se face cu o barcă de asigurare de către personalul autorizat, materia explozivă confecționată se dispune la prova, iar mijloacele de inițiere la pupa.(2) Materia explozivă se transportă în barcă în containerele special destinate, în cantitate de maximum 25 kg.(3) Prezența în barcă a altor persoane și transportarea în același timp a altor materiale sunt strict interzise.(4) Mijloacele de inițiere se transportă, pe cât posibil, cu o altă ambarcațiune, în containere special destinate.(5) În lipsa ambarcațiunii de transport pentru mijloacele de inițiere, acestea se pot transporta cu ambarcațiunea pentru materia explozivă doar dacă așezarea lor în aceeași ambarcațiune permite o distanță de siguranță de minimum 2 metri. + Articolul 296 Lucrările speciale cu exploziv sunt conduse de către artificier din barca de asigurare activitate de scufundare. + Articolul 297 Pe timpul transportului cu ambarcațiunea a materiei explozive în containerele special destinate, acestea se încuie, iar cheile de la lăzi se păstrează la artificier. + Articolul 298 Pe timpul executării lucrărilor speciale cu explozivi, nava suport trebuie să fie dispusă în afara zonei de siguranță. + Articolul 299 Transportul materiei explozive în apă se execută numai cu scafandri sau cu ajutorul unui coș special cu locașuri de forma materiei explozive, controlat de la suprafață. + Articolul 300 Imersiunea scafandrului cu materia explozivă se face pe parâma de coborâre fixată la distanța de vizibilitate de locul de dispunere a încărcăturii. + Articolul 301(1) Lucrările de tăiere, cu material exploziv, a epavelor se pot executa doar după cunoașterea detaliată a locurilor de dispunere a tancurilor de combustibil și, eventual, a compartimentelor destinate munițiilor sau altor substanțe explozive.(2) Lucrările de tăiere cu material exploziv a epavelor cu compartimente cu muniții sau alte substanțe explozive se execută numai după ce au fost înlăturate munițiile sau alte substanțe explozive de către responsabilii prevăzuți de lege. + Articolul 302 Pregătirea locului de dispunere a materiei explozive se va face conform indicațiilor artificierului, în scopul evitării deplasării accidentale a încărcăturii. + Articolul 303 Transportul materiei explozive și a mijloacelor de inițiere într-o singură imersiune, de către același scafandru, este interzisă. + Articolul 304 Pe timpul fixării mijloacelor de inițiere la materia explozivă este interzisă staționarea sub apă, în zona de siguranță, a altor scafandri. + Articolul 305(1) După ce scafandrii și ambarcațiunea/ambarcațiunile sunt la o distanță sigură, se execută pregătirea pentru explozie.(2) Mijloacele de inițiere se atașează materialului exploziv numai la ordinul artificierului și cu puțin timp înainte de darea focului.(3) Explozia se execută doar la ordinul artificierului. + Articolul 306(1) În cazul unui rateu, după trecerea a 20 de minute, artificierul verifică sistemul de inițiere pentru a stabili cauza rateului și repetă inițierea.(2) În cazul repetării rateului, după alte 20 de minute de așteptare, artificierul utilizează pentru inițiere un alt cartuș amorsat, cu ajutorul căruia se realizează distrugerea.(3) În caz de rateu, este permisă coborârea unui singur scafandru sub apă pentru remedierea incidentului, numai după trecerea timpului de așteptare. + Articolul 307(1) Materia explozivă care nu a explodat se distruge cu ajutorul altui cartuș amorsat, plasat în imediata apropiere a materiei explozive neexplodate, fără a o atinge.(2) Imersiunea pentru ridicarea/manipularea materiei explozive și/sau mijloacelor de inițiere neexplodate este interzisă. + Articolul 308 Echipamentele și metodele de pătrundere sub apă se aleg având în vedere restricțiile impuse de caracteristicile tehnico-tactice ale încărcăturii de explozivi și a mijloacelor de inițiere. + Articolul 309 Pe timpul executării distrugerilor la suprafața apei sau sub apă se respectă următoarele reguli și măsuri speciale de siguranță:a) șeful de scufundare este direct responsabil de executarea în siguranță a scufundării și de manevra bărcii de asigurare a scufundărilor și a lucrării speciale cu exploziv;b) artificierul ține permanent legătura pe timpul activității cu ambarcațiunea rapidă destinată interzicerii traficului în raion printr-un sistem de comunicații sau printr-un sistem de semnale pentru întreruperea și reluarea activităților;c) îndepărtarea de la locul unde a fost dispus materialul exploziv și/sau mijloacele de aprindere pentru a iniția explozia se execută cu rapiditate cu barca, evitând deplasarea în vânt. + Articolul 310 Pe timp de ploaie, furtună sau când înălțimea valurilor depășește 2 metri, lucrările speciale cu exploziv sub apă se întrerup, materialele se strâng, iar ambarcațiunea intră în port sau se adăpostește. + Articolul 311(1) Când lucrările speciale cu exploziv sub apă se fac în apropierea locului unde se execută și alte lucrări subacvatice, artificierul are grijă ca în momentul exploziei toți scafandrii din interiorul zonei de siguranță să fie afară din apă.(2) Conducătorii activităților de scufundare din interiorul zonei de siguranță dispun toate măsurile pentru oprirea activităților și scoaterea scafandrilor din apă și informează artificierul asupra acestui aspect.(3) Artificierul dispune inițierea focului numai după primirea confirmării asupra încetării tuturor activităților de scufundare din zona de siguranță. + Articolul 312 În situația executării lucrărilor speciale cu exploziv sub apă, de pe mal sau de pe gheață, alimentarea, transportul și fixarea materialului exploziv se face după aceleași reguli ca în cazul lansărilor de pe mijloace plutitoare. + Articolul 313 Neutralizarea/distrugerea minelor, torpilelor, precum și a altor muniții aflate sub apă se execută numai de către responsabilii stabiliți conform legilor naționale. + Articolul 314(1) La lucrările speciale cu material exploziv în mediul subacvatic cu scafandri se ține cont și de măsurile de siguranță specifice activității de scufundare.(2) Măsurile de siguranță pentru participanții la lucrările speciale cu exploziv în mediul acvatic sunt impuse și de echipamentul necesar pătrunderii sub apă, de mijloacele de deplasare la suprafață și de caracteristicile tehnico-tactice ale încărcăturii de explozivi și ale mijloacelor de inițiere. + Articolul 315 Prelucrarea măsurilor de siguranță generale și specifice prevăzute în legislația națională, precum și a prezentelor prevederi, pe timpul lucrărilor speciale cu material exploziv, se execută cu întreg personalul care participă la activitățile de distrugere, sub semnătură, cu mențiunea "toate articolele actelor normative ce reglementează activitatea au fost explicate și înțelese". + Secţiunea a 4-a Cerințe minime de sănătate și securitate în executarea lucrărilor de sudură și tăiere oxi-arc sub apă + Articolul 316 Lucrările de sudare și tăiere oxi-arc sub apă, de orice natură și cu orice fel de ansamblu sunt considerate activități de scufundare cu risc deosebit și pot fi executate numai prin scufundare cu alimentare de la suprafață. + Articolul 317 Respectarea prezentelor prevederi este obligatorie pentru întregul personal care, prin natura funcției, organizează și desfășoară activități de sudură și tăiere oxi-arc sub apă. + Articolul 318 Lucrările de sudare și tăiere oxi-arc sub apă se execută numai de scafandri instruiți și calificați pentru aceste operațiuni. + Articolul 319 Când se lucrează în spații închise, trebuie avut în vedere că pot să apară acumulări de gaze explozive, iar înainte de începerea operațiunilor de tăiere și sudură sub apă trebuie verificate toate locurile unde s-ar putea acumula gaze și practicate orificii corespunzătoare pentru ventilație. + Articolul 320 Personalul care organizează și execută lucrări de sudare și tăiere oxi-arc sub apă trebuie să țină cont că pericolul de explozie există:a) din apa însăși, prin electroliză;b) din produsele petroliere dizolvate și pitura construcțiilor metalice;c) din biogazul degajat prin descompunerea substanțelor minerale, vegetale sau animale din mâl. + Articolul 321(1) Normele de securitate ce trebuie respectate de echipa de asistență tehnică de la suprafață, privind utilizarea tehnologiilor de sudură și tăiere oxi-arc sunt:a) sursa de alimentare trebuie să fie fixată pentru a împiedica deplasarea ei datorită vibrațiilor;b) înainte de executarea operațiunilor de sudare sau tăiere sub apă, se verifică întreaga instalație electrică pentru prevenirea vreunui scurt-circuit;c) se verifică împământarea și rezistența de izolație a instalației electrice, care trebuie să fie în limitele instrucțiunilor de exploatare;d) personalul de deservire a sursei electrice, precum și a cablurilor, trebuie să poarte mănuși și cizme din cauciuc electroizolante;e) comutatorul sursei electrice trebuie să permită cuplarea și decuplarea rapidă;f) întrerupătorul trebuie montat astfel încât să nu poată aluneca sau să fie împins în poziția pornit;g) cablurile electrice trebuie să aibă izolația bună și să fie construite pentru lucrul sub apă;h) cablurile care alimentează portelectrodul trebuie să fie suficient de lungi pentru a permite lucrul lejer și să fie flexibile;i) conectorii subacvatici trebuie să fie bine prinși și să aibă o izolație bună;j) cablurile electrice trebuie ferite de șocuri mecanice și să fie etichetate pentru a preveni utilizarea lor în alte scopuri;k) legăturile de la secundarul sursei trebuie făcute în conformitate cu instrucțiunile de exploatare ale acesteia, de regulă: polul negativ la portelectrod și polul pozitiv la masă. înainte de începerea operațiunilor de sudare sau tăiere se verifică polaritatea la suprafață, într-un vas cu apă de mare, în care s-a introdus o piesă metalică la masa sursei;l) sursa de sudare-tăiere trebuie să fie de curent continuu și să asigure un curent maxim de 500 A;m) instalația de alimentare cu oxigen trebuie verificată prin: controlul funcționării reductorului de presiune și a capacității buteliilor;n) echipamentele trebuie conectate și folosite conform instrucțiunilor producătorului și procedurilor din planul de scufundare.(2) Se respectă normele de securitate și sănătate în muncă privind manevrarea oxigenului sub presiune, potrivit prevederilor Ordinului ministrului economiei și comerțului nr. 1610/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind depozitarea buteliilor transportabile pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune, exclusiv GPL și prescripțiile I.S.C.I.R. PT C4 2010, PT C5 2003 și PT C6 2010. + Articolul 322(1) Înainte de începerea activităților de tăiere sub apă, trebuie luate următoarele măsuri de precauție:a) lungimea de cablu în exces trebuie desfășurată și întinsă pe punte;b) suprafața de metal trebuie curățată pentru a facilita un contact electric bun la conectarea cleștelui de masă; cleștele trebuie fixat cât mai aproape posibil de tăietura planificată;c) scafandrul trebuie să poarte întotdeauna mănuși de cauciuc în timpul tăierii;d) torța trebuie trimisă scafandrului sub apă cu alimentarea cu energie oprită;c) nu se alimentează cu energie electrică decât dacă scafandrul o cere și este gata să înceapă tăierea imediat;f) întreruperea energiei electrice a sursei de curent care alimentează torța sub apă, atunci când scafandrul schimbă electrozii, când pleacă de la punctul de lucru și când se întoarce la clopot sau la suprafață;g) nu se permite niciodată scafandrului să îndrepte torța spre cineva, indiferent dacă este sau nu alimentată cu energie;h) șeful de scufundare se asigură că scafandrul este amplasat în siguranță și că nu se află între torță și cleștele de masă sau într-o buclă de cablu;i) șeful de scufundare se asigură că scafandrul verifică deasupra lui pentru a vedea dacă nu există pungi unde se pot strânge și eventual aprinde gazele. La verificare trebuie avut în vedere faptul că gazele se pot colecta de asemenea și în nămol, care în anumite condiții poate conține metan, care este inflamabil; de asemenea, scafandrul trebuie să verifice sub el pentru a se asigura că zgura topită nu cade pe el, pe ombilical sau pe orice alt echipament;j) șeful de scufundare se asigură că scafandrul nu taie țevi sau alte containere închise decât dacă știe ce se află la interior; chiar și o țeavă goală poate conține cantități reziduale de gaze explozive.(2) La sudarea sub apă trebuie luate următoarele măsuri, în plus față de cele enumerate la tăierea sub apă:a) se folosesc numai portelectrozi special concepuți și aprobați pentru sudură sub apă;b) se interzice repararea portelectrodului sub apă; această operațiune se execută la suprafață de către asistența tehnică;c) în timpul lucrului sub apă, scafandrul trebuie să evite atingerea oricărei părți metalice a echipamentului de scufundare de electrod sau piesă;d) șeful de scufundare se asigură că scafandrii folosesc un vizor de sudură pentru a-și proteja ochii;e) șeful de scufundare nu permite niciodată folosirea electrozilor defecți;f) șeful de scufundare se asigură că electrozii sunt păstrați uscați până la utilizare. + Articolul 323 Se interzice cu desăvârșire folosirea vizorului de scufundare și a aparatului de scufundare autonomă în activitatea de sudare și tăiere sub apă. + Articolul 324 În locurile cu vizibilitate redusă, scafandrul trebuie să aibă asupra lui un sistem de iluminat sub apă. + Articolul 325 Poziția de lucru a scafandrului în apă trebuie să fie astfel încât să se evite accidentarea în urma căderii pieselor degajate prin tăiere. + Secţiunea a 5-a Cerințe minime de sănătate și securitate privind oxigenul, aerul și amestecurile respiratorii sintetice utilizate în scufundare + Articolul 326 Metoda de scufundare cu aparat în circuit închis cu oxigen pur este interzisă pentru executarea de lucrări în domeniul industrial, fiind acceptată doar în operațiuni militare, cu respectarea limitelor de adâncime sigure. + Articolul 327 Metoda de scufundare cu aer se interzice pentru executarea de lucrări la adâncimi mai mari de 50 metri. + Articolul 328 Metoda de scufundare cu amestecuri supraoxigenate azot-oxigen este interzisă pentru executarea de scufundări la adâncimi mai mari de 50 de metri. + Articolul 329 Metoda de scufundare cu amestecuri heliu-azot-oxigen sau heliu-oxigen se folosește pentru adâncimi de peste 50 metri și doar în cazuri excepționale poate fi folosită de la adâncimea de 18 metri. + Articolul 330 Aerul sau amestecurile respiratorii sintetice trebuie să satisfacă următoarele cerințe:a) la adâncimea de utilizare, presiunea parțială a CO(2), să fie mai mică de 0,01 bari, iar presiunea parțială de CO(2) mai mică de 0,05 mbari;b) să fie epurat de vapori de apă, praf, oxizi sau particule metalice, vapori de ulei sau hidrocarburi;c) aerul furnizat de către compresoare, destinat aparatelor de respirat, trebuie să fie analizat cel puțin o dată pe an, după fiecare reparație mai importantă a compresoarelor, precum și ori de câte ori sunt semnalate anomalii de către scafandri, iar pe timpul umplerii buteliilor aparatelor de respirat, aspirația compresorului trebuie amplasată în așa fel încât să nu existe riscuri de poluare, în special datorită gazelor de eșapament, vaporilor de ulei sau hidrocarburi, a dioxidului de carbon sau monoxidului de carbon. + Articolul 331 Amestecurile supraoxigenate azot-oxigen nu trebuie folosite la adâncimi la care presiunea parțială a oxigenului în amestecul efectiv respirat este mai mare de 1,6 bari, procentajul oxigenului în amestec trebuie garantat cu +/- 1%. + Articolul 332(1) Amestecurile respiratorii utilizate în scufundări unitare profunde sau în scufundări în saturație, nu trebuie în niciun caz să aibă o densitate mai mare decât a aerului la presiunea relativă de 6 bari, iar presiunile parțiale ale oxigenului și azotului nu trebuie să fie mai mari de 1,6 și respectiv 5 bari.(2) În aceste amestecuri procentajele gazelor inerte azot și heliu, trebuie să fie garantate la +/- 1%, iar procentajele de oxigen astfel:a) pentru concentrația oxigenului peste 10% în amestecuri: +/- 1%;b) pentru concentrația oxigenului cuprinsă între 5 și 10% în amestecuri de +/- 0,5% ;c) pentru concentrația oxigenului sub 5% în amestec de + /- 0,1%;(3) Înainte de fiecare scufundare, șeful de scufundare/instructorul de scufundări recreaționale/divemaster-ul este obligat să se asigure de calitatea amestecului respirator prin analiză directă. + Articolul 333 Respirarea oxigenului pur sau amestecurilor supra-oxigenate poate fi utilizată la palierele de decompresie și la tratamentele accidentelor de scufundare. + Articolul 334(1) Pentru utilizarea în barocameră, scafandrii fiind în repaus, presiunea parțială a oxigenului nu trebuie să depășească 2,5 bari la decompresie și 2,8 bari pe timpul tratamentelor efectuate în absența medicului.(2) Valorile admise ale presiunilor parțiale ale oxigenului pentru diferite tipuri de amestecuri respiratorii, în funcție de adâncime, sunt prezentate în anexa nr. 14 la Metodologie. + Articolul 335 În conducerea scufundărilor cu turela și în ansamblul de barocameră nu trebuie depășite limitele de expunere la presiuni parțiale de CO(2) prezentate în anexa nr. 15 la Metodologie. + Articolul 336 În funcție de metoda de scufundare, nava de intervenție cu scafandri sau laboratorul hiperbar trebuie să dispună de aparatura minimă de analiză a gazelor prezentate în anexa nr. 16 la Metodologie. + Secţiunea a 6-a Cerințe minime de sănătate și securitate privind manipularea gazelor la presiune ridicată + Articolul 337(1) Numai personalul nominalizat de către șeful de scufundare/instructorul de scufundări recreaționale/divemaster-ul manipulează gazele, iar procedurile trebuie, întotdeauna, corect conduse și urmate.(2) Responsabilitatea manipulării gazelor poate fi delegată unui responsabil cu asigurarea gazelor, dar șeful de scufundare/instructorul de scufundări recreaționale/divemaster-ul face verificările uzuale ale sistemului. + Articolul 338 Întreg personalul care manipulează gaze trebuie să respecte următoarele măsuri de precauție:a) niciodată nu se conectează alimentarea cu gaz fără analizarea prealabilă a gazului din rack;b) niciodată nu se conectează o linie de gaz la scafandri fără a avea conectat în linie un analizor de oxigen cu alarmă audio tip "înaltă-joasă";c) se utilizează întotdeauna fitingurile corecte;d) întotdeauna se verifică dacă furtunele sunt de calibru corect pentru operațiunea respectivă, de lungime corespunzătoare și curățate de murdărie și rugină;e) se verifică starea tuturor furtunelor și fitingurilor înainte de utilizare, iar cele care au fisuri se înlocuiesc;f) se strâng furtunele și fitingurile până la un punct suficient de tare pentru a preveni smulgerea acestora în eventualitatea cedării unui fiting;g) se ghidează furtunele pe un traseu sigur;h) se deschid toate vanele ușor, cu toată lungimea brațului, privind către vană, iar când vana este complet deschisă, se închide jumătate de tură, ceea ce face ca vana să fie liberă să se miște, indicând clar că este deschisă;i) niciodată nu se strâng vanele prea mult în poziția închis deoarece se deteriorează scaunele;j) când se ventilează gaz, se poartă apărători pentru urechi pentru a preveni afectarea auzului pe termen lung.