ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 91 din 27 octombrie 2023privind unele măsuri referitoare la exercitarea dreptului de proprietate publică și privată a statului, precum și la administrarea eficientă a proprietăților statului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 979 din 27 octombrie 2023
Având în vedere că prioritățile strategice naționale sunt determinate de implementarea volumului de investiții alocate din fonduri europene atât prin Politica de coeziune 2021-2027 pentru infrastructura rutieră, infrastructura feroviară, infrastructura educațională, infrastructura de sănătate, dar și implementarea prin Planul național de redresare și reziliență al României a proiectelor de investiții publice în infrastructura de transport, infrastructura de sănătate, infrastructura de educație, precum și implementarea măsurilor de eficiență energetică,în considerarea Deciziei Curții Constituționale a României nr. 1/2014 este necesară reglementarea modalității de transfer al bunurilor aflate în administrarea consiliilor locale/județene din domeniul public al statului în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale, având în vedere faptul că acestea au folosit bunurile în speță neîntrerupt de la data primirii în administrare, ceea ce poate însemna dobândirea interesului public județean/local al bunurilor în speță și pierderea implicită a uzului sau interesului public național.Transferul bunurilor din domeniul public/privat al statului în domeniul public/privat al unităților administrativ-teritoriale, inclusiv posibilitatea de transmitere a bunurilor confiscate, are ca scop dezvoltarea de proiecte investiționale pentru comunitățile locale, atât prin Politica de coeziune 2021-2027, pentru implementarea Planului național de redresare și reziliență al României, cât și pentru realizarea investițiilor din programe naționale finanțate de la bugetul de stat sau investiții din surse proprii ale autorităților administrației publice locale/județene.Deoarece bunurile proprietate publică și privată a statului român, precum și bogățiile solului și subsolului trebuie administrate/concesionate și date în exploatare prin modalitățile permise de lege, astfel încât prin redevențele încasate la valori cât mai apropiate de valorile practicate pe piața liberă să se asigure venituri suplimentare la bugetul de stat, contribuind parțial la realizarea de venituri nefiscale pentru a consolida financiar-bugetar, pe termen lung, sustenabilitatea financiară a României,întrucât anumite terenuri care sunt proprietatea publică a statului român și administrarea unor entități publice ale statului sau a unităților administrativ-teritoriale pot fi utilizate pentru a implementa proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile care pot contribui pe termen lung la dezvoltarea comunităților locale și la îmbunătățirea standardelor de locuire ale populației,ținând cont de faptul că din situația descrisă mai sus, pentru a rezolva problema de deficit bugetar, dar și de sustenabilitate a finanțelor publice, precum și pentru a evita riscul de suspendare a fondurilor alocate prin Planul național de redresare și reziliență al României și Politica de coeziune 2021-2027 sau de creștere a costului finanțărilor pentru refinanțarea datoriei publice și pentru finanțarea deficitului bugetar, precum și pentru realizarea investițiilor pentru comunitățile locale, sunt necesare măsuri urgente care au ca obiectiv general gestionarea eficientă a patrimoniului și resurselor minerale și naturale aflate în proprietatea statului român.Noile regulamente europene privind utilizarea fondurilor externe nerambursabile, precum și a celor rambursabile alocate unui stat membru prevăd în cuprinsul acestora o serie de măsuri de corelare cu principiile bunei guvernanțe economice.Astfel, în cazul fondurilor europene aferente Politicii de coeziune 2021-2027, în conformitate cu prevederile articolului 19 din cadrul Regulamentului (UE) 2021/1.060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social European Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize, sunt prevăzute sancțiunile aplicabile statului membru care pot duce până la suspendarea parțială a fondurilor europene. De asemenea, în conformitate cu prevederile articolului 10 din cadrul Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență, în cazul Mecanismului de redresare și reziliență, Comisia Europeană prezintă Consiliului Uniunii Europene o propunere de suspendare totală sau parțială a angajamentelor sau plăților în cazul în care Consiliul Uniunii Europene decide, în conformitate cu articolul 126 alineatul (8) sau alineatul (11) din TFUE, că un stat membru nu a luat măsuri efective pentru a-și corecta deficitul excesiv, cu excepția cazului în care a stabilit existența unei recesiuni economice grave în Uniune în ansamblul său, în înțelesul articolului 3 alineatul (5) și al articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1.467/97 al Consiliului Uniunii Europene.În acest sens, pe parcursul anului 2023, începând cu luna februarie, în cadrul întâlnirilor dintre reprezentanții Comisiei Europene - SG Recovery/DG ECFIN și cei ai Guvernului României, respectiv Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Finanțelor, a fost menționată situația fiscal-bugetară a României. Conform discuțiilor cu reprezentanții Comisiei Europene din ultimele luni rezultă că este necesar un pachet de măsuri care să permită menținerea și reducerea deficitului bugetar, pentru evitarea unor măsuri de sancțiune ce se pot transpune în suspendarea fondurilor europene alocate României. În ceea ce privește implicațiile aferente procedurii de deficit excesiv, Comisia Europeană a avertizat în discuțiile cu reprezentanții Guvernului că, dacă situația nu se redresează prin măsuri suficiente, nu există altă opțiune decât să concluzioneze că România nu a întreprins măsuri eficiente ca răspuns la Recomandarea Consiliului Uniunii Europene, cu toate consecințele asociate (pentru procedura de deficit excesiv și, eventual, pentru accesul la fondurile Uniunii Europene). În cadrul corespondenței purtate cu reprezentanții Comisiei Europene, în perioada iulie-septembrie 2023 au fost transmise și o serie de mesaje electronice prin care reprezentanții Comisiei Europene îndeamnă autoritățile prin statuarea situației de fapt să adopte în termen cât mai rapid pachetul de măsuri fiscal-bugetare prin care să se poată realiza progrese în ceea ce înseamnă revenirea în țintele de deficit bugetar. Ca urmare a discuțiilor constructive, Guvernul împreună cu reprezentanții a agreat să convergem către un pachet de reforme, adoptat până la sfârșitul anului 2023 (adică înainte de următoarele etape în cadrul procedurii de deficit excesiv), care ar contribui la asigurarea conformității cerințelor cu Decizia de implementare a Consiliului Uniunii Europene aferentă Planului național de redresare și reziliență al României și în readucerea deficitului bugetar al României pe o traiectorie sustenabilă.În acest context, întrucât din situația descrisă mai sus, pentru a rezolva problema de deficit bugetar, dar și de sustenabilitate a finanțelor publice, precum și pentru a evita riscul de suspendare a fondurilor alocate prin Planul național de redresare și reziliență al României și Politica de coeziune 2021-2027 sau de creștere a costului finanțărilor pentru refinanțarea datoriei publice, cât și pentru finanțarea deficitului bugetar sunt necesare măsuri care au ca obiectiv general consolidarea fiscal-bugetară a României prin administrarea eficientă a veniturilor publice, dar și pentru utilizarea eficientă a resurselor alocate pentru finanțarea cheltuielilor publice, inclusiv măsuri de combatere a evaziunii fiscale, dar și pentru gestionarea eficientă a patrimoniului și resurselor minerale și naturale aflate în proprietatea statului român,deoarece problemele menționate mai sus vizează interesul public și strategic al României pentru asigurarea sustenabilității finanțelor publice, gestionarea fondurilor europene, administrarea eficientă a veniturilor bugetare și a proprietății statului și constituie o situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență.În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență. + Articolul I(1) Bunurile de natura clădirilor și a terenurilor aferente, indiferent de destinația acestora, echipamente încorporate în acestea, clădiri speciale, precum și orice alte bunuri imobile indiferent de natura acestora, intrate în domeniul privat al statului prin confiscare, ca urmare a unor hotărâri judecătorești definitive pronunțate în materie penală, cu excepția celor care fac obiectul unor ordine de confiscare recunoscute ca urmare a cooperării judiciare internaționale în materie penală, cu modificările și completările ulterioare, aflate în gestionarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, situate pe teritoriul unor unități administrativ-teritoriale, pot fi transferate în domeniul privat al acestora, fără plată, prin derogare de la prevederile art. 358 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, după parcurgerea procedurii prevăzute de art. (1) alin. (1)-(3) și (5) din Legea nr. 216/2016 privind stabilirea destinației unor bunuri imobile confiscate, dacă bunurile nu au fost valorificate la 3 licitații publice succesive în condițiile prevăzute de Normele metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 731/2007, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu obligativitatea beneficiarului transferului de a respecta cumulativ următoarele condiții:a) menținerea bunurilor în proprietatea unității administrativ-teritoriale pe o perioadă de cel puțin 10 ani de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prin care se aprobă transferul dreptului de proprietate;b) executarea lucrărilor de reparații curente și întreținere, precum și a lucrărilor de modernizare/reabilitare/reparații capitale care sunt necesare clădirilor și terenurilor aferente indiferent de destinația acestora, echipamentelor încorporate în acestea, clădirilor speciale, precum și a oricăror alte bunuri imobile;c) utilizarea bunurilor transferate din domeniul privat al statului astfel cum s-a angajat unitatea administrativ-teritorială prin cererea de transfer.(2) Bunurile prevăzute la alin. (1) aflate în procedura de licitație potrivit Ordonanței Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu intră sub incidența prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.(3) Pentru a beneficia de prevederile alin. (1), autoritățile administrației publice locale/județene interesate depun o cerere de transfer al bunurilor aflate în domeniul privat al statului la Agenția Națională de Administrare Fiscală, aprobată prin hotărâre a consiliilor locale/județene, care va cuprinde:a) datele de identificare a bunurilor prevăzute la alin.(1), inclusiv identificarea printr-un număr de carte funciară și număr cadastral sau topografic, după caz;b) justificarea transferului bunurilor din domeniul privat al statului în domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale, destinația ulterioară a bunurilor și perioada de timp pentru care se păstrează această destinație, precum și precizarea surselor de finanțare necesare îndeplinirii condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. b);c) condițiile care privesc transferul de proprietate asupra bunurilor potrivit alin. (1) aflate în domeniul privat al statului.(4) Agenția Națională de Administrare Fiscală, în baza unei proceduri elaborate de Agenția Națională de Administrare Fiscală și aprobate de Ministrul Finanțelor prin ordin, poate accepta sau respinge cererea. În situația în care cererea este acceptată, Agenția Națională de Administrare Fiscală întocmește și transmite Ministerului Finanțelor documentația necesară în vederea elaborării proiectului de hotărâre de transfer al bunurilor din domeniul privat al statului în domeniul privat al unității administrativ-teritoriale, după caz.(5) Guvernul poate aproba transferul bunurilor din proprietatea statului în domeniul privat al unității administrativ-teritoriale, inclusiv condițiile care privesc transferul de proprietate asupra bunurilor prevăzute la alin. (1), adoptând o hotărâre în acest sens inițiată de Ministerul Finanțelor.(6) În baza hotărârii Guvernului adoptate potrivit prevederilor alin. (5), bunurile definite potrivit alin. (1) se predau prin protocol de predare-primire încheiat între Agenția Națională de Administrare Fiscală și unitatea administrativ-teritorială în termen de 30 de zile de la adoptarea hotărârii și se scot din evidența Agenției Naționale de Administrare Fiscală la valoarea de inventar cu care bunurile imobile figurează în evidențele contabile.(7) În baza hotărârii Guvernului prevăzute la alin. (5) și a protocolului de predare-primire asupra bunurilor prevăzute la alin. (1) se efectuează intabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate privată asupra acestora în favoarea unității administrativ-teritoriale.(8) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Agenția Națională de Administrare Fiscală publică pe pagina de internet lista bunurilor care se încadrează la alin. (1), pe care o actualizează lunar.(9) În situația în care după parcurgerea procedurii de la alin. (1) nu există cereri ale unităților administrativ-teritoriale pentru transferul bunurilor prevăzute la alin. (1), se aplică prevederile art. 1 alin. (6) din Legea nr. 216/2016, cu modificările și completările ulterioare.(10) Bunurile imobile de natura celor prevăzute la alin. (1), transferate din domeniul privat al statului în domeniul privat al unității administrativ-teritoriale prin preluarea de la Agenția Națională de Administrare Fiscală, după împlinirea termenului prevăzut la alin. (1) lit. a), pot fi valorificate, urmând ca o cotă de 50% din valoarea încasată, care nu poate fi mai mică de 50% din valoarea la care s-a făcut transferul, să fie datorată și virată la bugetul de stat într-un cont de venituri ale bugetului de stat, conform indicatorilor din clasificația bugetară.(11) În situația în care bunurile prevăzute la alin. (1) se înstrăinează prin vânzare-cumpărare într-un termen mai mic de 10 ani de la data la care a avut loc transferul de proprietate, unitatea administrativ-teritorială datorează și virează bugetului de stat o cotă de 100% din valoarea bunului stabilită la data tranzacției, care nu poate fi mai mică decât valoarea de piață a bunului la care s-a făcut transferul, într-un cont de venituri al bugetului de stat.(12) În cazul nerespectării condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) pe o perioadă de 10 ani de la data transmiterii, unitatea administrativ-teritorială datorează și virează la bugetul de stat valoarea reevaluată a bunurilor înregistrate în contabilitate, care nu poate fi mai mică decât valoarea la care s-a făcut transferul, într-un cont de venituri ale bugetului de stat, conform indicatorilor din clasificația bugetară.(13) Structura de Inspecție Economico-Financiară din cadrul Ministerului Finanțelor urmărește respectarea prevederilor alin. (10)-(12) de către unitățile administrativ-teritoriale și emite titluri de creanță prin care individualizează sumele aferente datorate.(14) Nevirarea sumelor datorate conform alin. (10)-(12) atrage după sine plata accesoriilor prevăzute de lege pentru creanțele bugetare.(15) Creanțelor bugetare rezultate din aplicarea prevederilor alin. (10)-(12) le sunt aplicabile prevederile legale în vigoare cu privire la administrarea, colectarea, încasarea și executarea creanțelor bugetare. + Articolul IIDupă articolul 292^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 292^3, cu următorul cuprins: + Articolul 292^3Trecerea bunurilor aflate în administrarea autorităților administrației publice locale/județene din domeniul public al statului în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale(1) Bunurile aflate în domeniul public al statului și în administrarea autorităților administrației publice locale/județene pot fi transferate, la cerere, în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale pe raza cărora sunt situate, cu condiția menținerii acestora în proprietatea unităților administrativ-teritoriale pe o perioadă de cel puțin 10 ani de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prin care s-a aprobat transferul de proprietate.(2) În situația în care bunurile prevăzute la alin. (1) sunt transferate în domeniul privat al unității administrativ-teritoriale și înstrăinate prin vânzare-cumpărare într-un termen mai mic de 10 ani de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prin care s-a aprobat transferul de proprietate, unitatea administrativ-teritorială datorează și virează bugetului de stat o cotă de 100% din valoarea bunului stabilită la data tranzacției, care nu poate fi mai mică decât valoarea de piață a bunului, stabilită pe bază de raport de evaluare, la data la care s-a făcut transferul dreptului de proprietate, într-un cont de venituri al bugetului de stat.(3) Se mandatează Ministerul Finanțelor pentru a pune în aplicare prevederile prezentului articol referitoare la transferul dreptului de proprietate publică asupra bunurilor prevăzute la alin. (1).(4) Pentru a beneficia de prevederile alin. (1), autoritățile administrației publice locale/județene interesate care dețin bunurile în administrare depun o cerere de transfer al bunurilor din domeniul public al statului, la Ministerul Finanțelor, aprobată de consiliile locale/județene prin hotărâre, însoțită de documente justificative, și care cuprinde:a) datele de identificare ale clădirii și terenului aferent, actul administrativ prin care s-a constituit dreptul de administrare asupra bunului aflat în domeniul public în favoarea consiliului local/județean și/sau numărul MF atribuit bunului în inventarul bunurilor din domeniul public al statului centralizat la Ministerul Finanțelor, valoarea de inventar actualizată conform prevederilor legale, inclusiv identificarea printr-un număr de carte funciară și un număr cadastral sau topografic, după caz;b) justificarea transferului bunurilor din domeniul public al statului în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale, destinația ulterioară a bunurilor și perioada de timp pentru care se va păstra această destinație.(5) Guvernul aprobă, prin hotărâre inițiată de Ministerul Finanțelor, transferul bunurilor din domeniul public al statului în domeniul public al unității administrativ-teritoriale, inclusiv condițiile care privesc transferul de proprietate asupra bunului imobil respectiv. Pentru bunurile aflate în domeniul public al statului și în administrarea consiliilor locale/județene în baza unor acte administrative care nu sunt înscrise în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, prin hotărârea Guvernului se aprobă și înscrierea în inventarul centralizat.(6) În baza hotărârii Guvernului adoptate potrivit prevederilor alin. (5), autoritățile administrației publice locale/județene, împreună cu Ministerul Finanțelor, operează înscrierea și/sau scoaterea bunurilor din inventarul bunurilor din domeniul public al statului centralizat la Ministerul Finanțelor.(7) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la alin. (5), autoritățile deliberative ale administrației publice locale/județene adoptă o hotărâre prin care declară bunurile de interes public local/județean, după caz, aprobă înscrierea acestora în inventarul bunurilor care fac parte din domeniul public al unității administrativ-teritoriale și stabilesc titularul dreptului de administrare, după caz.(8) În baza hotărârii autorităților deliberative ale administrației publice locale/județene și a hotărârii Guvernului aprobate se intabulează în cartea funciară dreptul de proprietate publică asupra imobilelor în favoarea unității administrativ-teritoriale.(9) Ministerul Finanțelor publică pe pagina de internet lista bunurilor care se regăsesc în inventarul centralizat la Ministerul Finanțelor, aflate în administrarea autorităților publice locale/județene și care fac obiectul alin. (1), pe care o actualizează lunar.(10) Structura de Inspecție Economico-Financiară din cadrul Ministerului Finanțelor urmărește respectarea prevederilor alin. (2) de către unitățile administrativ-teritoriale și emite titluri de creanță prin care individualizează sumele aferente datorate.(11) Nevirarea sumelor datorate conform alin. (2) atrage după sine plata accesoriilor prevăzute de lege pentru creanțele bugetare.(12) Creanțelor bugetare rezultate din aplicarea prevederilor alin. (2) le sunt aplicabile prevederile legale în vigoare cu privire la administrarea, colectarea, încasarea și executarea creanțelor bugetare. + Articolul III(1) Redevențele pentru terenurile contractate de către Agenția Domeniilor Statului în calitate de administrator al terenurilor cu destinație agricolă, proprietate publică și privată a statului român, pe bază de contract de concesiune, arendă sau alte tipuri de contracte ce privesc exploatarea terenurilor cu destinație agricolă, se indexează cu indicele prețului de consum pe anul 2022, dacă nu este prevăzut altfel prin contractele deja încheiate. Termenul de plată pentru redevențele actualizate este până la data de 31 decembrie 2024, dacă nu este prevăzut altfel prin contractele deja încheiate.(2) Redevențele datorate în baza contractelor încheiate pentru terenurile prevăzute la alin. (1) se indexează anual cu indicele prețului de consum anual, până la data de 30 iunie a fiecărui an calendaristic pentru anul anterior, dacă nu este prevăzut altfel prin contractele deja încheiate.(3) Agenția Domeniilor Statului în calitate de administrator al terenurilor cu destinație agricolă, proprietate publică și privată a statului român, este mandatată să ia toate măsurile legale ce se impun prin încheierea de acte adiționale cu acordul părților, pentru a duce la îndeplinire prevederile alin. (1) și (2). + Articolul IV(1) Tarifele și sumele reprezentând redevențele miniere datorate în baza art. 45 și 48 din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare, se indexează anual cu rata inflației aferentă anului anterior, dacă nu este prevăzut altfel prin licențele/permisele de exploatare aflate în derulare, încheiate potrivit legii.(2) Agenția Națională pentru Resurse Minerale este autorizată să ia toate măsurile legale ce se impun pentru a duce la îndeplinire prevederile alin. (1) referitoare la tarifele și sumele reprezentând redevențele miniere. + Articolul VArticolul 45 din Legea minelor nr. 85/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 27 martie 2003, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 45(1) Redevența minieră se stabilește, la încheierea licenței ori la eliberarea permisului de exploatare, după cum urmează:a) o cotă procentuală de 5% din valoarea producției miniere pentru minereuri feroase, neferoase, de aluminiu și roci aluminifere, radioactive, pământuri rare și disperse, pietre prețioase și semiprețioase, produse reziduale miniere, roci bituminoase, ape minerale terapeutice, ape termominerale, ape geotermale și gazele care le însoțesc, gaze necombustibile, nămoluri și turbe terapeutice;b) o cotă procentuală de 4% din valoarea producției miniere pentru cărbuni;c) o cotă procentuală de 6% din valoarea producției miniere pentru metale nobile;d) echivalentul în lei a 1,00 euro pe unitatea de producție minieră, pentru substanțe nemetalifere;e) echivalentul în lei a 0,50 euro pe unitatea de producție minieră, pentru roci magmatice, roci metamorfice, calcare industriale și de construcții, dolomită, gresie și tufuri industriale;f) echivalentul în lei a 0,57 euro pe unitatea de producție minieră, pentru argile, marne, loess, nisip și pietriș, nisip și roci caolinoase;g) echivalentul în lei a 0,78 euro pe unitatea de producție minieră, pentru alabastru industrial, piatră ponce, sienite nefelinice, gips, cretă, nisip silicios, bentonită, nisip caolinos, ardezie și diatomită;h) echivalentul în lei a 2,85 euro pe unitatea de producție minieră, pentru bazalt ornamental, dacit ornamental, andezit ornamental, riolit ornamental, granit ornamental și granodiorit ornamental;i) echivalentul în lei a 3,56 euro pe unitatea de producție minieră, pentru alabastru ornamental, aragonit ornamental și siliconite ornamentale;j) echivalentul în lei a 4,27 euro pe unitatea de producție minieră, pentru marmură, calcar ornamental, gresie ornamentală, travertin și tufuri ornamentale;k) echivalentul în lei a 1,14 euro pe unitatea de producție minieră, pentru săruri haIoide.(2) Redevențele miniere prevăzute la alin. (1) se achită la cursul de schimb oficial euro/leu stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.(3) Redevența minieră pentru ape minerale naturale se stabilește la sursă, în echivalentul în lei a 4,55 euro/1.000 litri, la cursul de schimb oficial euro/lei stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.(4) Redevența minieră este datorată din ziua începerii realizării producției și este plătibilă trimestrial, cu scadență până la data de 25 a primei luni a trimestrului următor. + Articolul VITarifele și taxele prevăzute la art. 52 din Legea petrolului nr. 238/2004, cu modificările și completările ulterioare, se indexează cu rata inflației aferentă anului anterior de către Agenția Națională pentru Resurse Minerale. + Articolul VIIArticolul 49 din Legea petrolului nr. 238/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 15 iunie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 49(1) Titularii acordurilor petroliere sunt obligați la plata către bugetul de stat a unei redevențe petroliere.(2) Redevența petrolieră se stabilește astfel:a) o cotă procentuală din valoarea producției brute extrase, pentru operațiunile petroliere de exploatare a zăcămintelor petroliere, după cum urmează:
b) o cotă de 11,5% din valoarea veniturilor brute realizate din operațiuni petroliere de transport și tranzit al petrolului prin sistemele naționale de transport al petrolului, precum și din operațiunile petroliere efectuate prin terminalele petroliere aflate în proprietatea publică a statului;c) o cotă procentuală din valoarea veniturilor brute realizate din operațiuni petroliere de transport prin sisteme de transport, altele decât Sistemul național de transport al petrolului, precum și din operațiunile petroliere efectuate prin terminalele petroliere, altele decât cele aflate în proprietatea publică a statului, cotă determinată pe baza unei metodologii elaborate de autoritatea competentă și aprobate prin hotărâre a Guvernului;d) o cotă de 3,5% din valoarea venitului brut realizat din operațiunile de înmagazinare subterană a gazelor naturale.(3) Redevența petrolieră este datorată din ziua începerii operațiunilor petroliere și este plătibilă trimestrial, cu scadența la data de 25 a primei luni a trimestrului următor.(4) Calculul contravalorii redevenței petroliere datorate bugetului de stat de către titularii acordurilor petroliere de dezvoltare-exploatare și exploatare se face pe baza prețurilor de referință stabilite de autoritatea competentă.(5) Pentru cantitățile de petrol destinate constituirii stocului minim de siguranță nu se datorează redevență.
+
Articolul VII^1(1) Prevederile art. 49 alin. (2) lit. a) din Legea petrolului nr. 238/2004, cu modificările și completările ulterioare, se aplică și pentru acordurile petroliere aflate în vigoare la data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2023 și în cuprinsul cărora nu sunt prevăzute cotele de redevență datorate.(2) În conformitate cu prevederile art. 31 alin. (2) și ale art. 61 alin. (1) din Legea petrolului nr. 238/2004, cu modificările și completările ulterioare, pentru acordurile petroliere aflate în derulare la data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2023 și în cuprinsul cărora sunt prevăzute cotele de redevență datorate, redevența petrolieră va continua să fie datorată conform regimului de redevențe stabilit prin acordurile petroliere în vigoare, regim ce include cotele procentuale, pragul de producție brută și modul de calcul.
(la 21-07-2024,
Actul a fost completat de ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 228 din 17 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 18 iulie 2024
)
+
Articolul VIIIDupă art. XII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 854 din 9 octombrie 2018, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 13/2019, se introduce un nou articol, art. XII^1, cu următorul conținut:
+
Articolul XII^1Începând cu data de 1 noiembrie 2018 se aplică o cotă procentuală de 0% pentru apa minerală naturală utilizată pentru consumul populației la buvetele publice.
+
Articolul IXAgenția Națională pentru Resurse Minerale este mandatată să ia toate măsurile legale ce se impun pentru actualizarea redevențelor prevăzute de art. 45 alin. (1) lit. a) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare, din contractele având ca obiect exploatarea apelor geotermale aflate în derulare, inclusiv prin încheierea de acte adiționale, dacă nu este prevăzut altfel prin aceste contracte.
+
Articolul XLegea nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 7 iunie 2001, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 2, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:(1) Prevederile prezentei legi se aplică și societăților rezultate în urma divizării sau fuziunii societăților care dețin în exploatare terenuri cu destinație agricolă și societăților naționale la care statul român, prin Agenția Domeniilor Statului, este acționar unic sau majoritar, precum și institutelor și stațiunilor de cercetare și producție agricolă, unităților de învățământ agricol și silvic la care Agenția Domeniilor Statului deține în administrare terenuri cu destinație agricolă.2. La articolul 4 alineatul (1), după litera h) se introduc două noi litere, lit. i) și j), cu următorul cuprins:i) concesionarea, prin licitație, a terenurilor agricole având clasele de calitate IV și V, a terenurilor degradate/neproductive, a terenurilor având categoria de folosință curți-construcții, inclusiv canale, aflate în domeniul public și privat al statului român și în administrarea Agenției Domeniilor Statului, în scopul producerii de energie electrică din surse regenerabile;j) acordarea dreptului de superficie pe terenurile agricole având clasele de calitate IV și V, pe terenurile degradate/neproductive, pe terenurile având categoria de folosință curți-construcții, inclusiv canale, aflate în domeniul public al statului român, dacă nu afectează uzul și interesul public național, și în domeniul privat al statului român către persoane juridice de drept public și către autoritățile administrației publice locale și centrale, în scopul producerii de energie electrică din surse regenerabile în vederea implementării de proiecte de infrastructură cu finanțare din fonduri externe nerambursabile. Dreptul de superficie se constituie cu titlu oneros, pe bază de convenție, în condiții financiare aprobate de Comitetul de privatizare, concesionare și arendare la propunerea Agenției Domeniilor Statului.3. După articolul 4, se introduce un nou articol, art. 4^1, cu următorul cuprins:
+
Articolul 4^1Prin derogare de la prevederile art. 312 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, pentru proiectele de interes strategic și cele de siguranță națională din domeniul energetic, proiectele de investiții în infrastructura energetică de interes strategic național se acordă drept de concesionare directă, asupra terenurilor din domeniul public și privat al statului român către persoane juridice de drept privat la care statul român este acționar integral/majoritar în condiții financiare aprobate de Comitetul de privatizare, concesionare și arendare la propunerea Agenției Domeniilor Statului. Contractele existente aflate în derulare pentru aceste categorii de terenuri se modifică pentru a asigura implementarea proiectelor de investiții de interes strategic național prin diminuarea corespunzătoare a suprafețelor de teren ce fac obiectul acestora, prin act adițional, încheiat în condițiile legii.4. La articolul 18, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
+
Articolul 18(1) Inițiativa concesionării o poate avea concedentul sau orice investitor interesat, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare.5. La articolul 20, după alineatul (3) se introduc șase noi alineate, alin. (3^1)-(3^6), cu următorul cuprins:(3^1) Beneficiarii contractelor de concesiune încheiate cu Agenția Domeniilor Statului pot solicita prelungirea duratei contractelor de concesiune, aflate în desfășurare, cu o perioadă de până la 15 ani, fără a depăși perioada cumulată de maximum 49 de ani stabilită inițial de părți, prin actul de bază și cea prelungită, cu îndeplinirea următoarelor condiții cumulative:a) contractul de concesiune are o durată de execuție rămasă de cel puțin 3 ani la data depunerii cererii de prelungire a contractelor de concesiune;b) realizarea de investiții în capacități de producere a energiei verzi, în termen de maximum 5 ani de la semnarea actului adițional, astfel încât să asigure o independență energetică proprie de minimum 60% din consumul anual raportat la media ultimilor 3 ani de activitate/consum;c) realizarea obligațiilor prevăzute în contractul de concesiune privind investițiile până la data formulării solicitării de prelungire a contractului de concesiune;d) actualizarea redevenței la nivelul pieței, conform valorii stabilite anual prin hotărârea Guvernului, inițiată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pe baza propunerilor fundamentate ale Comitetului de privatizare, concesionare și arendare din cadrul Agenției Domeniilor Statului;e) dezvoltarea în termen de maximum 5 ani de la semnarea actului adițional a unui lanț de producție complet, procesare primară, valorificarea în cultura plantelor și zootehnie, legumicultură, pomicultură, viticultură cu o valoare de cel puțin 40% din cifra de afaceri;f) să prezinte un plan de afaceri asumat și argumentat tehnic/economic ce va fi analizat de o comisie de specialiști ai Agenției Domeniilor Statului, numită de conducerea instituției;g) nu se află în procedura de insolvență, dizolvare, lichidare, reorganizare sau faliment;h) nu are datorii restante la plățile datorate în baza contractului;i) nu există litigii înregistrate pe rolul instanțelor judecătorești având ca obiect contractul de concesiune.(3^2) Modificările menționate la alin. (3^1) se vor face prin act adițional, la solicitarea beneficiarilor contractelor aflate în desfășurare.(3^3) Concesionarul are dreptul de a edifica construcții, conducte/instalații de irigații/depozite cereale, ferme zootehnice/legumicole sau/și instalații de procesare și alte investiții de natură similară pe terenul ce face obiectul contractului de concesiune, cu respectarea prevederilor legale în domeniul construcțiilor și cu acordul prealabil al Agenției Domeniilor Statului, dar numai în interesul exploatației agricole.(3^4) Agenția Domeniilor Statului are obligația de a verifica si constata anual îndeplinirea condițiilor asumate de beneficiarii opțiunii de prelungire a contractelor de concesiune.(3^5) Neîndeplinirea obligațiilor prevăzute la pct. (3^1) lit. b) și e) conduce la rezilierea contractului.(3^6) Neîndeplinirea planului de afaceri asumat conform pct. (3^1) lit. f) din culpa concesionarului atrage rezilierea contractului de concesiune pe baza constatărilor Agenției Domeniilor Statului, conform alin. (3^4).6. După articolul 21^6 se introduce un nou articol, art. 21^7, cu următorul cuprins:
+
Articolul 21^7Prin derogare de la prevederile art. 312 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, unitățile de stat de învățământ superior, altele decât cele prevăzute în anexele nr. 1-4 care fac parte integrantă din prezenta lege, care au secții/facultăți cu profil agricol pot primi în concesiune, prin metoda atribuirii directe, suprafețe de teren cu destinație agricolă, din domeniul public sau privat al statului român, libere de contract, pentru dezvoltarea unor baze didactice de profil, dar nu mai mult de 10 ha.
+
Articolul XITerenurile menționate la art. 4 alin. (1) lit. i) și j) din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, cu modificările și completările ulterioare, nu pot face obiectul retrocedării, cu excepția celor care constituie vechiul amplasament sau amplasament care a fost stabilit și identificat prin hotărâri judecătorești definitive.
+
Articolul XII(1) Prin derogare de la prevederile art. 92 alin. (2) lit. j) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările și completările ulterioare, limita de 50 ha nu se aplică pentru terenurile agricole situate în extravilan, aflate în domeniul public și privat al statului român și în administrarea Agenției Domeniilor Statului, având clasele de calitate a IV-a și a V-a, pe care se amplasează obiectivele de investiții de interes național specifice producerii de energie electrică din surse regenerabile.(2) În cazul obiectivelor de investiții prevăzute la alin. (1) scoaterea din circuitul agricol operează prin efectul actului normativ prin care se declară de interes național. Lista terenurilor situate în extravilan scoase din circuitul agricol pentru obiectivele prevăzute la alin. (1) se transmite la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale de către Agenția Domeniilor Statului în termen de 30 zile de la adoptarea actului normativ care aprobă obiectivele de interes național.
+
Articolul XIIIArticolul XII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 171/2022 pentru accelerarea implementării proiectelor de infrastructură finanțate din fonduri externe nerambursabile, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1193 din 12 decembrie 2022, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și completează după cum urmează:1. Alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) În scopul facilitării accesului la fondurile externe nerambursabile în mod descentralizat și al implementării proiectelor privind infrastructura de interes public local, derulate din aceste fonduri de către unitățile administrativ-teritoriale sau, după caz, de către asociații de dezvoltare intercomunitară, prin derogare de la prevederile art. 299 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 867 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de la dispozițiile art. 2 alin. (2) și anexei nr. 2 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2002 privind înființarea Administrației Naționale „Apele Române“, aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările și completările ulterioare, de la prevederile art. 25 alin. (5) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, de la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de la art. 3 lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul cărora sau prin care s-a instituit un administrator de drept asupra unor terenuri proprietate publică sau privată a statului, precum și de la orice alte dispoziții legale speciale, care instituie un astfel de administrator de drept pe perioada și în scopul implementării proiectelor de infrastructură de interes public local anterior menționate se deleagă unităților administrativ-teritoriale/asociațiilor de dezvoltare intercomunitară un drept de administrare temporară asupra terenurilor proprietate publică sau privată a statului pe care se implementează proiectul. Durata dreptului de administrare temporară este egală cu durata implementării și, după caz, cu durata de monitorizare a proiectului, iar dreptul de administrare temporară se constituie pe baza unui protocol de delegare încheiat între administratorul de drept și unitățile administrativ-teritoriale sau, după caz, asociațiile de dezvoltare intercomunitară, la solicitarea acestora. Dreptul de administrare temporară încetează în toate cazurile la data finalizării implementării, după caz, la data finalizării monitorizării proiectelor de infrastructură de interes public local.2. După alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (2^1), cu următorul cuprins:(2^1) În scopul facilitării accesului la fondurile externe nerambursabile în mod descentralizat și al implementării proiectelor privind infrastructura de interes public local, indiferent de natura acesteia, derulate din aceste fonduri externe nerambursabile de către unitățile administrativ-teritoriale sau, după caz, de către asociații de dezvoltare intercomunitară, în cazul terenurilor proprietate privată a statului prevăzute la art. 2 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăților ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, cu modificările și completările ulterioare și la art. 3 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările și completările ulterioare, se acordă autorităților administrației publice locale/județene sau asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, la solicitarea acestora, pe bază de convenție, în mod direct, pe o durată de maximum 49 de ani, un drept de superficie cu titlu oneros asupra terenurilor proprietate privată a statului cu destinație agricolă. Condițiile financiare pentru acordarea dreptului de superficie cu titlu oneros se aprobă de Comitetul de privatizare, concesionare și arendare la propunerea Agenției Domeniilor Statului.
+
Articolul XIVÎn termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență Ministerul Finanțelor publică pe pagina de internet prima listă prevăzută la art. 292^3 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
Marian Neacșu
Ministrul finanțelor,
Marcel-Ioan Boloș
Secretarul general al Guvernului,
Mircea Abrudean
p. Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației,
Marin Țole,
secretar de stat
Ministrul mediului, apelor și pădurilor,
Mircea Fechet
Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale,
Florin-Ionuț Barbu
Ministrul investițiilor și proiectelor europene,
Adrian CâciuBucurești, 27 octombrie 2023.Nr. 91.-----
| EMITENT |
Având în vedere că prioritățile strategice naționale sunt determinate de implementarea volumului de investiții alocate din fonduri europene atât prin Politica de coeziune 2021-2027 pentru infrastructura rutieră, infrastructura feroviară, infrastructura educațională, infrastructura de sănătate, dar și implementarea prin Planul național de redresare și reziliență al României a proiectelor de investiții publice în infrastructura de transport, infrastructura de sănătate, infrastructura de educație, precum și implementarea măsurilor de eficiență energetică,în considerarea Deciziei Curții Constituționale a României nr. 1/2014 este necesară reglementarea modalității de transfer al bunurilor aflate în administrarea consiliilor locale/județene din domeniul public al statului în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale, având în vedere faptul că acestea au folosit bunurile în speță neîntrerupt de la data primirii în administrare, ceea ce poate însemna dobândirea interesului public județean/local al bunurilor în speță și pierderea implicită a uzului sau interesului public național.Transferul bunurilor din domeniul public/privat al statului în domeniul public/privat al unităților administrativ-teritoriale, inclusiv posibilitatea de transmitere a bunurilor confiscate, are ca scop dezvoltarea de proiecte investiționale pentru comunitățile locale, atât prin Politica de coeziune 2021-2027, pentru implementarea Planului național de redresare și reziliență al României, cât și pentru realizarea investițiilor din programe naționale finanțate de la bugetul de stat sau investiții din surse proprii ale autorităților administrației publice locale/județene.Deoarece bunurile proprietate publică și privată a statului român, precum și bogățiile solului și subsolului trebuie administrate/concesionate și date în exploatare prin modalitățile permise de lege, astfel încât prin redevențele încasate la valori cât mai apropiate de valorile practicate pe piața liberă să se asigure venituri suplimentare la bugetul de stat, contribuind parțial la realizarea de venituri nefiscale pentru a consolida financiar-bugetar, pe termen lung, sustenabilitatea financiară a României,întrucât anumite terenuri care sunt proprietatea publică a statului român și administrarea unor entități publice ale statului sau a unităților administrativ-teritoriale pot fi utilizate pentru a implementa proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile care pot contribui pe termen lung la dezvoltarea comunităților locale și la îmbunătățirea standardelor de locuire ale populației,ținând cont de faptul că din situația descrisă mai sus, pentru a rezolva problema de deficit bugetar, dar și de sustenabilitate a finanțelor publice, precum și pentru a evita riscul de suspendare a fondurilor alocate prin Planul național de redresare și reziliență al României și Politica de coeziune 2021-2027 sau de creștere a costului finanțărilor pentru refinanțarea datoriei publice și pentru finanțarea deficitului bugetar, precum și pentru realizarea investițiilor pentru comunitățile locale, sunt necesare măsuri urgente care au ca obiectiv general gestionarea eficientă a patrimoniului și resurselor minerale și naturale aflate în proprietatea statului român.Noile regulamente europene privind utilizarea fondurilor externe nerambursabile, precum și a celor rambursabile alocate unui stat membru prevăd în cuprinsul acestora o serie de măsuri de corelare cu principiile bunei guvernanțe economice.Astfel, în cazul fondurilor europene aferente Politicii de coeziune 2021-2027, în conformitate cu prevederile articolului 19 din cadrul Regulamentului (UE) 2021/1.060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social European Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize, sunt prevăzute sancțiunile aplicabile statului membru care pot duce până la suspendarea parțială a fondurilor europene. De asemenea, în conformitate cu prevederile articolului 10 din cadrul Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență, în cazul Mecanismului de redresare și reziliență, Comisia Europeană prezintă Consiliului Uniunii Europene o propunere de suspendare totală sau parțială a angajamentelor sau plăților în cazul în care Consiliul Uniunii Europene decide, în conformitate cu articolul 126 alineatul (8) sau alineatul (11) din TFUE, că un stat membru nu a luat măsuri efective pentru a-și corecta deficitul excesiv, cu excepția cazului în care a stabilit existența unei recesiuni economice grave în Uniune în ansamblul său, în înțelesul articolului 3 alineatul (5) și al articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1.467/97 al Consiliului Uniunii Europene.În acest sens, pe parcursul anului 2023, începând cu luna februarie, în cadrul întâlnirilor dintre reprezentanții Comisiei Europene - SG Recovery/DG ECFIN și cei ai Guvernului României, respectiv Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Finanțelor, a fost menționată situația fiscal-bugetară a României. Conform discuțiilor cu reprezentanții Comisiei Europene din ultimele luni rezultă că este necesar un pachet de măsuri care să permită menținerea și reducerea deficitului bugetar, pentru evitarea unor măsuri de sancțiune ce se pot transpune în suspendarea fondurilor europene alocate României. În ceea ce privește implicațiile aferente procedurii de deficit excesiv, Comisia Europeană a avertizat în discuțiile cu reprezentanții Guvernului că, dacă situația nu se redresează prin măsuri suficiente, nu există altă opțiune decât să concluzioneze că România nu a întreprins măsuri eficiente ca răspuns la Recomandarea Consiliului Uniunii Europene, cu toate consecințele asociate (pentru procedura de deficit excesiv și, eventual, pentru accesul la fondurile Uniunii Europene). În cadrul corespondenței purtate cu reprezentanții Comisiei Europene, în perioada iulie-septembrie 2023 au fost transmise și o serie de mesaje electronice prin care reprezentanții Comisiei Europene îndeamnă autoritățile prin statuarea situației de fapt să adopte în termen cât mai rapid pachetul de măsuri fiscal-bugetare prin care să se poată realiza progrese în ceea ce înseamnă revenirea în țintele de deficit bugetar. Ca urmare a discuțiilor constructive, Guvernul împreună cu reprezentanții a agreat să convergem către un pachet de reforme, adoptat până la sfârșitul anului 2023 (adică înainte de următoarele etape în cadrul procedurii de deficit excesiv), care ar contribui la asigurarea conformității cerințelor cu Decizia de implementare a Consiliului Uniunii Europene aferentă Planului național de redresare și reziliență al României și în readucerea deficitului bugetar al României pe o traiectorie sustenabilă.În acest context, întrucât din situația descrisă mai sus, pentru a rezolva problema de deficit bugetar, dar și de sustenabilitate a finanțelor publice, precum și pentru a evita riscul de suspendare a fondurilor alocate prin Planul național de redresare și reziliență al României și Politica de coeziune 2021-2027 sau de creștere a costului finanțărilor pentru refinanțarea datoriei publice, cât și pentru finanțarea deficitului bugetar sunt necesare măsuri care au ca obiectiv general consolidarea fiscal-bugetară a României prin administrarea eficientă a veniturilor publice, dar și pentru utilizarea eficientă a resurselor alocate pentru finanțarea cheltuielilor publice, inclusiv măsuri de combatere a evaziunii fiscale, dar și pentru gestionarea eficientă a patrimoniului și resurselor minerale și naturale aflate în proprietatea statului român,deoarece problemele menționate mai sus vizează interesul public și strategic al României pentru asigurarea sustenabilității finanțelor publice, gestionarea fondurilor europene, administrarea eficientă a veniturilor bugetare și a proprietății statului și constituie o situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență.În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență. + Articolul I(1) Bunurile de natura clădirilor și a terenurilor aferente, indiferent de destinația acestora, echipamente încorporate în acestea, clădiri speciale, precum și orice alte bunuri imobile indiferent de natura acestora, intrate în domeniul privat al statului prin confiscare, ca urmare a unor hotărâri judecătorești definitive pronunțate în materie penală, cu excepția celor care fac obiectul unor ordine de confiscare recunoscute ca urmare a cooperării judiciare internaționale în materie penală, cu modificările și completările ulterioare, aflate în gestionarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, situate pe teritoriul unor unități administrativ-teritoriale, pot fi transferate în domeniul privat al acestora, fără plată, prin derogare de la prevederile art. 358 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, după parcurgerea procedurii prevăzute de art. (1) alin. (1)-(3) și (5) din Legea nr. 216/2016 privind stabilirea destinației unor bunuri imobile confiscate, dacă bunurile nu au fost valorificate la 3 licitații publice succesive în condițiile prevăzute de Normele metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 731/2007, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu obligativitatea beneficiarului transferului de a respecta cumulativ următoarele condiții:a) menținerea bunurilor în proprietatea unității administrativ-teritoriale pe o perioadă de cel puțin 10 ani de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prin care se aprobă transferul dreptului de proprietate;b) executarea lucrărilor de reparații curente și întreținere, precum și a lucrărilor de modernizare/reabilitare/reparații capitale care sunt necesare clădirilor și terenurilor aferente indiferent de destinația acestora, echipamentelor încorporate în acestea, clădirilor speciale, precum și a oricăror alte bunuri imobile;c) utilizarea bunurilor transferate din domeniul privat al statului astfel cum s-a angajat unitatea administrativ-teritorială prin cererea de transfer.(2) Bunurile prevăzute la alin. (1) aflate în procedura de licitație potrivit Ordonanței Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu intră sub incidența prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.(3) Pentru a beneficia de prevederile alin. (1), autoritățile administrației publice locale/județene interesate depun o cerere de transfer al bunurilor aflate în domeniul privat al statului la Agenția Națională de Administrare Fiscală, aprobată prin hotărâre a consiliilor locale/județene, care va cuprinde:a) datele de identificare a bunurilor prevăzute la alin.(1), inclusiv identificarea printr-un număr de carte funciară și număr cadastral sau topografic, după caz;b) justificarea transferului bunurilor din domeniul privat al statului în domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale, destinația ulterioară a bunurilor și perioada de timp pentru care se păstrează această destinație, precum și precizarea surselor de finanțare necesare îndeplinirii condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. b);c) condițiile care privesc transferul de proprietate asupra bunurilor potrivit alin. (1) aflate în domeniul privat al statului.(4) Agenția Națională de Administrare Fiscală, în baza unei proceduri elaborate de Agenția Națională de Administrare Fiscală și aprobate de Ministrul Finanțelor prin ordin, poate accepta sau respinge cererea. În situația în care cererea este acceptată, Agenția Națională de Administrare Fiscală întocmește și transmite Ministerului Finanțelor documentația necesară în vederea elaborării proiectului de hotărâre de transfer al bunurilor din domeniul privat al statului în domeniul privat al unității administrativ-teritoriale, după caz.(5) Guvernul poate aproba transferul bunurilor din proprietatea statului în domeniul privat al unității administrativ-teritoriale, inclusiv condițiile care privesc transferul de proprietate asupra bunurilor prevăzute la alin. (1), adoptând o hotărâre în acest sens inițiată de Ministerul Finanțelor.(6) În baza hotărârii Guvernului adoptate potrivit prevederilor alin. (5), bunurile definite potrivit alin. (1) se predau prin protocol de predare-primire încheiat între Agenția Națională de Administrare Fiscală și unitatea administrativ-teritorială în termen de 30 de zile de la adoptarea hotărârii și se scot din evidența Agenției Naționale de Administrare Fiscală la valoarea de inventar cu care bunurile imobile figurează în evidențele contabile.(7) În baza hotărârii Guvernului prevăzute la alin. (5) și a protocolului de predare-primire asupra bunurilor prevăzute la alin. (1) se efectuează intabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate privată asupra acestora în favoarea unității administrativ-teritoriale.(8) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Agenția Națională de Administrare Fiscală publică pe pagina de internet lista bunurilor care se încadrează la alin. (1), pe care o actualizează lunar.(9) În situația în care după parcurgerea procedurii de la alin. (1) nu există cereri ale unităților administrativ-teritoriale pentru transferul bunurilor prevăzute la alin. (1), se aplică prevederile art. 1 alin. (6) din Legea nr. 216/2016, cu modificările și completările ulterioare.(10) Bunurile imobile de natura celor prevăzute la alin. (1), transferate din domeniul privat al statului în domeniul privat al unității administrativ-teritoriale prin preluarea de la Agenția Națională de Administrare Fiscală, după împlinirea termenului prevăzut la alin. (1) lit. a), pot fi valorificate, urmând ca o cotă de 50% din valoarea încasată, care nu poate fi mai mică de 50% din valoarea la care s-a făcut transferul, să fie datorată și virată la bugetul de stat într-un cont de venituri ale bugetului de stat, conform indicatorilor din clasificația bugetară.(11) În situația în care bunurile prevăzute la alin. (1) se înstrăinează prin vânzare-cumpărare într-un termen mai mic de 10 ani de la data la care a avut loc transferul de proprietate, unitatea administrativ-teritorială datorează și virează bugetului de stat o cotă de 100% din valoarea bunului stabilită la data tranzacției, care nu poate fi mai mică decât valoarea de piață a bunului la care s-a făcut transferul, într-un cont de venituri al bugetului de stat.(12) În cazul nerespectării condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) pe o perioadă de 10 ani de la data transmiterii, unitatea administrativ-teritorială datorează și virează la bugetul de stat valoarea reevaluată a bunurilor înregistrate în contabilitate, care nu poate fi mai mică decât valoarea la care s-a făcut transferul, într-un cont de venituri ale bugetului de stat, conform indicatorilor din clasificația bugetară.(13) Structura de Inspecție Economico-Financiară din cadrul Ministerului Finanțelor urmărește respectarea prevederilor alin. (10)-(12) de către unitățile administrativ-teritoriale și emite titluri de creanță prin care individualizează sumele aferente datorate.(14) Nevirarea sumelor datorate conform alin. (10)-(12) atrage după sine plata accesoriilor prevăzute de lege pentru creanțele bugetare.(15) Creanțelor bugetare rezultate din aplicarea prevederilor alin. (10)-(12) le sunt aplicabile prevederile legale în vigoare cu privire la administrarea, colectarea, încasarea și executarea creanțelor bugetare. + Articolul IIDupă articolul 292^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 292^3, cu următorul cuprins: + Articolul 292^3Trecerea bunurilor aflate în administrarea autorităților administrației publice locale/județene din domeniul public al statului în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale(1) Bunurile aflate în domeniul public al statului și în administrarea autorităților administrației publice locale/județene pot fi transferate, la cerere, în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale pe raza cărora sunt situate, cu condiția menținerii acestora în proprietatea unităților administrativ-teritoriale pe o perioadă de cel puțin 10 ani de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prin care s-a aprobat transferul de proprietate.(2) În situația în care bunurile prevăzute la alin. (1) sunt transferate în domeniul privat al unității administrativ-teritoriale și înstrăinate prin vânzare-cumpărare într-un termen mai mic de 10 ani de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prin care s-a aprobat transferul de proprietate, unitatea administrativ-teritorială datorează și virează bugetului de stat o cotă de 100% din valoarea bunului stabilită la data tranzacției, care nu poate fi mai mică decât valoarea de piață a bunului, stabilită pe bază de raport de evaluare, la data la care s-a făcut transferul dreptului de proprietate, într-un cont de venituri al bugetului de stat.(3) Se mandatează Ministerul Finanțelor pentru a pune în aplicare prevederile prezentului articol referitoare la transferul dreptului de proprietate publică asupra bunurilor prevăzute la alin. (1).(4) Pentru a beneficia de prevederile alin. (1), autoritățile administrației publice locale/județene interesate care dețin bunurile în administrare depun o cerere de transfer al bunurilor din domeniul public al statului, la Ministerul Finanțelor, aprobată de consiliile locale/județene prin hotărâre, însoțită de documente justificative, și care cuprinde:a) datele de identificare ale clădirii și terenului aferent, actul administrativ prin care s-a constituit dreptul de administrare asupra bunului aflat în domeniul public în favoarea consiliului local/județean și/sau numărul MF atribuit bunului în inventarul bunurilor din domeniul public al statului centralizat la Ministerul Finanțelor, valoarea de inventar actualizată conform prevederilor legale, inclusiv identificarea printr-un număr de carte funciară și un număr cadastral sau topografic, după caz;b) justificarea transferului bunurilor din domeniul public al statului în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale, destinația ulterioară a bunurilor și perioada de timp pentru care se va păstra această destinație.(5) Guvernul aprobă, prin hotărâre inițiată de Ministerul Finanțelor, transferul bunurilor din domeniul public al statului în domeniul public al unității administrativ-teritoriale, inclusiv condițiile care privesc transferul de proprietate asupra bunului imobil respectiv. Pentru bunurile aflate în domeniul public al statului și în administrarea consiliilor locale/județene în baza unor acte administrative care nu sunt înscrise în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, prin hotărârea Guvernului se aprobă și înscrierea în inventarul centralizat.(6) În baza hotărârii Guvernului adoptate potrivit prevederilor alin. (5), autoritățile administrației publice locale/județene, împreună cu Ministerul Finanțelor, operează înscrierea și/sau scoaterea bunurilor din inventarul bunurilor din domeniul public al statului centralizat la Ministerul Finanțelor.(7) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la alin. (5), autoritățile deliberative ale administrației publice locale/județene adoptă o hotărâre prin care declară bunurile de interes public local/județean, după caz, aprobă înscrierea acestora în inventarul bunurilor care fac parte din domeniul public al unității administrativ-teritoriale și stabilesc titularul dreptului de administrare, după caz.(8) În baza hotărârii autorităților deliberative ale administrației publice locale/județene și a hotărârii Guvernului aprobate se intabulează în cartea funciară dreptul de proprietate publică asupra imobilelor în favoarea unității administrativ-teritoriale.(9) Ministerul Finanțelor publică pe pagina de internet lista bunurilor care se regăsesc în inventarul centralizat la Ministerul Finanțelor, aflate în administrarea autorităților publice locale/județene și care fac obiectul alin. (1), pe care o actualizează lunar.(10) Structura de Inspecție Economico-Financiară din cadrul Ministerului Finanțelor urmărește respectarea prevederilor alin. (2) de către unitățile administrativ-teritoriale și emite titluri de creanță prin care individualizează sumele aferente datorate.(11) Nevirarea sumelor datorate conform alin. (2) atrage după sine plata accesoriilor prevăzute de lege pentru creanțele bugetare.(12) Creanțelor bugetare rezultate din aplicarea prevederilor alin. (2) le sunt aplicabile prevederile legale în vigoare cu privire la administrarea, colectarea, încasarea și executarea creanțelor bugetare. + Articolul III(1) Redevențele pentru terenurile contractate de către Agenția Domeniilor Statului în calitate de administrator al terenurilor cu destinație agricolă, proprietate publică și privată a statului român, pe bază de contract de concesiune, arendă sau alte tipuri de contracte ce privesc exploatarea terenurilor cu destinație agricolă, se indexează cu indicele prețului de consum pe anul 2022, dacă nu este prevăzut altfel prin contractele deja încheiate. Termenul de plată pentru redevențele actualizate este până la data de 31 decembrie 2024, dacă nu este prevăzut altfel prin contractele deja încheiate.(2) Redevențele datorate în baza contractelor încheiate pentru terenurile prevăzute la alin. (1) se indexează anual cu indicele prețului de consum anual, până la data de 30 iunie a fiecărui an calendaristic pentru anul anterior, dacă nu este prevăzut altfel prin contractele deja încheiate.(3) Agenția Domeniilor Statului în calitate de administrator al terenurilor cu destinație agricolă, proprietate publică și privată a statului român, este mandatată să ia toate măsurile legale ce se impun prin încheierea de acte adiționale cu acordul părților, pentru a duce la îndeplinire prevederile alin. (1) și (2). + Articolul IV(1) Tarifele și sumele reprezentând redevențele miniere datorate în baza art. 45 și 48 din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare, se indexează anual cu rata inflației aferentă anului anterior, dacă nu este prevăzut altfel prin licențele/permisele de exploatare aflate în derulare, încheiate potrivit legii.(2) Agenția Națională pentru Resurse Minerale este autorizată să ia toate măsurile legale ce se impun pentru a duce la îndeplinire prevederile alin. (1) referitoare la tarifele și sumele reprezentând redevențele miniere. + Articolul VArticolul 45 din Legea minelor nr. 85/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 27 martie 2003, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 45(1) Redevența minieră se stabilește, la încheierea licenței ori la eliberarea permisului de exploatare, după cum urmează:a) o cotă procentuală de 5% din valoarea producției miniere pentru minereuri feroase, neferoase, de aluminiu și roci aluminifere, radioactive, pământuri rare și disperse, pietre prețioase și semiprețioase, produse reziduale miniere, roci bituminoase, ape minerale terapeutice, ape termominerale, ape geotermale și gazele care le însoțesc, gaze necombustibile, nămoluri și turbe terapeutice;b) o cotă procentuală de 4% din valoarea producției miniere pentru cărbuni;c) o cotă procentuală de 6% din valoarea producției miniere pentru metale nobile;d) echivalentul în lei a 1,00 euro pe unitatea de producție minieră, pentru substanțe nemetalifere;e) echivalentul în lei a 0,50 euro pe unitatea de producție minieră, pentru roci magmatice, roci metamorfice, calcare industriale și de construcții, dolomită, gresie și tufuri industriale;f) echivalentul în lei a 0,57 euro pe unitatea de producție minieră, pentru argile, marne, loess, nisip și pietriș, nisip și roci caolinoase;g) echivalentul în lei a 0,78 euro pe unitatea de producție minieră, pentru alabastru industrial, piatră ponce, sienite nefelinice, gips, cretă, nisip silicios, bentonită, nisip caolinos, ardezie și diatomită;h) echivalentul în lei a 2,85 euro pe unitatea de producție minieră, pentru bazalt ornamental, dacit ornamental, andezit ornamental, riolit ornamental, granit ornamental și granodiorit ornamental;i) echivalentul în lei a 3,56 euro pe unitatea de producție minieră, pentru alabastru ornamental, aragonit ornamental și siliconite ornamentale;j) echivalentul în lei a 4,27 euro pe unitatea de producție minieră, pentru marmură, calcar ornamental, gresie ornamentală, travertin și tufuri ornamentale;k) echivalentul în lei a 1,14 euro pe unitatea de producție minieră, pentru săruri haIoide.(2) Redevențele miniere prevăzute la alin. (1) se achită la cursul de schimb oficial euro/leu stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.(3) Redevența minieră pentru ape minerale naturale se stabilește la sursă, în echivalentul în lei a 4,55 euro/1.000 litri, la cursul de schimb oficial euro/lei stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.(4) Redevența minieră este datorată din ziua începerii realizării producției și este plătibilă trimestrial, cu scadență până la data de 25 a primei luni a trimestrului următor. + Articolul VITarifele și taxele prevăzute la art. 52 din Legea petrolului nr. 238/2004, cu modificările și completările ulterioare, se indexează cu rata inflației aferentă anului anterior de către Agenția Națională pentru Resurse Minerale. + Articolul VIIArticolul 49 din Legea petrolului nr. 238/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 15 iunie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 49(1) Titularii acordurilor petroliere sunt obligați la plata către bugetul de stat a unei redevențe petroliere.(2) Redevența petrolieră se stabilește astfel:a) o cotă procentuală din valoarea producției brute extrase, pentru operațiunile petroliere de exploatare a zăcămintelor petroliere, după cum urmează:
| Redevența | Producția brută | |
| % | țiței/condensat | |
| 10^3 tone/trimestru | ||
| 4,5% | pentru zăcăminte care produc | sub 10 |
| 6% | pentru zăcăminte care produc | între 10 și 20 |
| 8,5% | pentru zăcăminte care produc | între 20 și 100 |
| 16% | pentru zăcăminte care produc | peste 100 |
| % | gaze naturale | |
| 10^6 mc/trimestru | ||
| 4,5% | pentru zăcăminte care produc | sub 10 |
| 9% | pentru zăcăminte care produc | între 10 și 50 |
| 10,5% | pentru zăcăminte care produc | între 50 și 200 |
| 15% | pentru zăcăminte care produc | peste 200 |
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
Marian Neacșu
Ministrul finanțelor,
Marcel-Ioan Boloș
Secretarul general al Guvernului,
Mircea Abrudean
p. Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației,
Marin Țole,
secretar de stat
Ministrul mediului, apelor și pădurilor,
Mircea Fechet
Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale,
Florin-Ionuț Barbu
Ministrul investițiilor și proiectelor europene,
Adrian CâciuBucurești, 27 octombrie 2023.Nr. 91.-----
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari