ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 96 din 28 iunie 2024privind acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 616 din 29 iunie 2024
Întrucât, chiar și după o perioadă de doi ani de la declanșarea conflictului dintre Federația Rusă și Ucraina, peisajul de instabilitate și incertitudine cauzate de război subzistă, luând în considerare disponibilitatea României de a găsi soluții pentru integrarea cetățenilor ucraineni care s-au refugiat în țara noastră încă de la declanșarea conflictului armat și preocuparea de a susține în continuare demersurile pentru asigurarea de sprijin și asistență umanitară acestei categorii vulnerabile, ținând cont de prelungirea măsurii privind protecția temporară acordată persoanelor strămutate din Ucraina până la 4 martie 2025, astfel cum este menționată la art. 2 din Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 de constatare a existenței unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înțelesul art. 5 din Directiva 2001/55/CE și având drept efect introducerea unei protecții temporare,având în vedere concluziile reuniunilor grupului de lucru privind situația refugiaților din zona conflictului armat din Ucraina în sensul în care se impun modificări de urgență ale cadrului normativ actual, astfel încât statul român să poată oferi în mod eficient și efectiv asistență acestei categorii vulnerabile de persoane, prin măsuri din domeniul social, medical, educațional etc.,ținând cont de necesitatea asigurării finanțării acțiunilor de sprijin în gestionarea crizei umanitare prin asigurarea utilităților de primă necesitate și a condițiilor de acordare a asistenței medicale, a accesului la tratament și a accesului la servicii sociale cetățenilor străini și apatrizi proveniți din Ucraina aflați în situații de risc imediat,întrucât oferirea asistenței umanitare, implicit prin respectarea drepturilor fundamentale ale omului, precum dreptul la viață și ocrotirea sănătății, reprezintă un angajament și un deziderat al statului român pe plan internațional, un imperativ moral, precum și o manifestare a solidarității României față de contextele fragile, deoarece este necesară identificarea de soluții pentru a facilita accesul cetățenilor ucraineni pe piața muncii din România, prin crearea cadrului necesar pentru ca aceștia să își poată asigura o sursă de venit din munca prestată, fapt care are ca efect direct o mai bună integrare a acestora în perioada în care sunt nevoiți să rămână pe teritoriul României, ținând cont de actualul context internațional creat de războiul din Ucraina, care impune, pe de o parte, continuarea măsurilor de sprijin și asistență umanitară pentru persoanele care provin din zona de conflict armat din Ucraina, intrate pe teritoriul țării noastre, prin facilitarea incluziunii acestora potrivit domeniilor de intervenție și măsurilor aferente acestora, iar, pe de altă parte, crearea unui cadru normativ pentru persoanele care beneficiază de sistemul de protecție și asistență umanitară existent,apreciind că reglementarea acestei situații deosebite este posibilă doar pe calea unei intervenții normative urgente,întrucât aspectele vizate constituie o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, extraordinară, independentă de voința Guvernului, care pune în pericol interesul public și angajamentele internaționale și a cărei reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri imediate prin ordonanță de urgență.Deoarece toate aceste elemente vizează interesul public și constituie situații de urgență, extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată,în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență. + Articolul 1În sensul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și noțiunile folosite au următorul înțeles:1. protecție internațională și protecție temporară - protecția acordată străinilor potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările și completările ulterioare;2. utilități de primă necesitate - hrană, îmbrăcăminte, materiale de igienă personală, care se asigură în cuantumul prevăzut la art. 55 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.251/2006, cu modificările și completările ulterioare;3. beneficiar - cetățean străin sau apatrid care provine din zona conflictului armat din Ucraina și obține permisul de protecție temporară începând cu data de 1 iulie 2024 pe teritoriul României și care nu este solicitant de azil, inclusiv beneficiar al Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 de constatare a existenței unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înțelesul art. 5 din Directiva 2001/55/CE și având drept efect introducerea unei protecții temporare, denumită în continuare Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului;4. beneficiar anterior - cetățean străin sau apatrid care provine din zona conflictului armat din Ucraina și intră în România și care nu este solicitant de azil, inclusiv beneficiar al Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului, care a obținut permisul de protecție temporară sau care a beneficiat de sprijin și asistență umanitară pe teritoriul României anterior datei de 1 iulie 2024 conform prevederilor Ordonanței de urgență nr. 15/2002 privind acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, cu modificările și completările ulterioare, precum și beneficiarii prevăzuți la pct. 3, după expirarea termenului prevăzut la art. 3 alin. (2) din prezenta ordonanță de urgență;5. familie - grupul de persoane format din soți, părinte/părinți și/sau copiii minori ai acestora sau copii majori pe care au obligația să îi întrețină, dacă se află în continuarea studiilor și până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani, precum și persoana cu care este cazat copilul minor conform prevederilor art. 136 alin. (2) lit. a), b) și d) din Legea nr. 122/2006 privind azilul, cu modificările și completările ulterioare, care are în creștere și îngrijire unul sau mai mulți copii minori;6. persoană singură - persoana care are împlinită vârsta de 18 ani la data la care intră pe teritoriul României și care provine din zona conflictului armat din Ucraina;7. audient - elevul școlarizat în sistemul de învățământ din zona conflictului armat din Ucraina, care își continuă, la cererea părintelui sau a reprezentantului elevului minor, a elevului major sau a autorității competente, parcursul școlar într-o unitate de învățământ din sistemul de învățământ românesc și este înscris în cataloage provizorii, până la echivalarea studiilor și susținerea eventualelor diferențe;8. minor neînsoțit - cetățeanul străin sau apatridul sub vârsta de 18 ani, provenit din zona conflictului armat din Ucraina, care a sosit pe teritoriul României neînsoțit de niciunul dintre părinții săi sau de un alt reprezentant ori care nu se găsește sub supravegherea legală a unei alte persoane;9. reprezentantul minorului - una dintre persoanele prevăzute la art. 136 alin. (2) lit. a), b) și d) din Legea nr. 122/2006;10. dreptul la asistență medicală de urgență și prim ajutor calificat - dreptul de a primi gratuit asistență medicală și tratament corespunzător, prin sistemul național de asistență medicală de urgență și de prim ajutor calificat, în conformitate cu prevederile titlului IV din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare;11. însoțitor al persoanei cu dizabilități - persoană care asigură îngrijirea personală, respectiv ajutorul pentru efectuarea activităților de bază și instrumentale ale vieții zilnice pentru persoana care și-a pierdut total sau parțial autonomia funcțională. + Articolul 2(1) Cetățenii străini sau apatrizii care provin din zona conflictului armat din Ucraina și intră în România pentru prima dată de la declanșarea acestuia, începând cu data de 1 iulie 2024, au dreptul, ca măsură de asistență de prim răspuns, la cazare în taberele temporare de cazare și asistență umanitară.(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) au dreptul, pe perioada staționării în taberele temporare de cazare, la:a) utilități de primă necesitate; b) asistență medicală de urgență și prim ajutor calificat.(3) Asigurarea utilităților de primă necesitate se realizează de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și, după caz, de către inspectoratele județene pentru situații de urgență/Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov.(4) Cheltuielile ocazionate cu utilitățile de primă necesitate, precum și cele necesare funcționării taberelor temporare de cazare și asistență umanitară se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, aprobat potrivit legii. + Articolul 3(1) Beneficiarii au dreptul la o sumă forfetară lunară, pentru acoperirea cheltuielilor de cazare, acordată din bugetul inspectoratelor județene pentru situații de urgență/Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov.(2) Drepturile prevăzute la alin. (1) se acordă pe o singură perioadă de 3 luni consecutive, începând cu data de 1 iulie 2024. Termenul se calculează de la data intrării beneficiarilor pe teritoriul României. Nedepunerea cererii de acordare a sumelor forfetare în primele 3 luni de la intrarea în România nu atrage decăderea din drept a solicitantului pentru următoarele luni.(3) Cuantumul, condițiile și mecanismul de acordare a sumei forfetare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.(4) Sumele forfetare prevăzute la alin. (1) se acordă pentru fiecare beneficiar, respectiv familie sau persoană singură, în cazul în care nu există familie.(5) Dispozițiile alin. (1) se aplică inclusiv beneficiarilor cazați în alte locații stabilite de comitetele județene/al municipiului București pentru situații de urgență.(6) Dispozițiile alin. (1)-(5) nu se aplică persoanelor care solicită ori beneficiază de protecție internațională și nici celor cazate în taberele temporare de cazare și asistență umanitară.(7) În scopul facilitării acordării sumelor forfetare prevăzute la alin. (1), precum și pentru prevenirea acordării de sume forfetare multiple pentru același beneficiar, Serviciul de Telecomunicații Speciale utilizează și actualizează o aplicație informatică care este pusă la dispoziția autorităților competente, conform mecanismului stabilit prin hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (3).(8) Tipurile de date care se introduc în aplicația informatică prevăzută la alin. (7), precum și măsurile administrative de organizare, funcționare și utilizare a acesteia se stabilesc prin hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (3).(9) Prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, pentru finanțarea cheltuielilor generate de acordarea asistenței umanitare prevăzute la art. 2 alin. (4), art. 3 și art. 26 alin. (4) din prezenta ordonanță de urgență, la solicitarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, prin hotărâre a Guvernului, sunt asigurate sumele necesare din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului. + Articolul 4(1) Beneficiarii și beneficiarii anteriori au dreptul de a fi incluși în programele naționale de sănătate publică.(2) Beneficiarii și beneficiarii anteriori care necesită servicii medicale, materiale sanitare, medicamente și dispozitive medicale, altele decât cele prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. b), beneficiază de pachetul de servicii de bază prevăzut în contractul-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale, medicamentelor și dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și în normele de aplicare ale acestuia, precum și de medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale și serviciile medicale cuprinse în programele naționale de sănătate curative, ca și asigurații români, fără plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, a contribuției personale pentru medicamentele acordate în tratamentul ambulatoriu și cu scutire de la coplată.(3) Pentru persoanele prevăzute la alin. (2), serviciile medicale în asistență medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitățile clinice cuprinse în pachetul de servicii de bază se acordă fără a fi necesară prezentarea biletului de trimitere.(4) Furnizorii de servicii medicale, materiale sanitare, medicamente și dispozitive medicale aflați în relații contractuale cu casele de asigurări de sănătate, inclusiv pentru programele naționale de sănătate curative, sunt obligați să înregistreze în aplicația informatică pusă la dispoziție de Casa Națională de Asigurări de Sănătate persoanele prevăzute la alin. (1) și să păstreze copii de pe documentele de identitate și de protecție temporară.(5) Furnizorii au obligația să întocmească evidențe distincte pentru serviciile medicale, materialele sanitare, medicamentele sau dispozitivele medicale acordate persoanelor prevăzute la alin. (1) și pentru care întocmesc facturi distincte. Facturile și documentele justificative, în formatul solicitat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, însoțite de copii ale documentelor de identitate și de protecție temporară sau copii ale documentelor medicale de la nivelul furnizorilor, pentru persoanele care nu dețin documente de identitate, sunt raportate lunar caselor de asigurări de sănătate cu care sunt în relație contractuală în vederea decontării.(6) Asumarea serviciilor medicale, materialelor sanitare, medicamentelor, dispozitivelor medicale acordate de furnizori se face prin semnătură electronică extinsă/calificată potrivit legislației naționale și a Uniunii Europene în vigoare privind serviciile de încredere, respectiv Regulamentului (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE, Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, cu completările ulterioare, și Normelor tehnice și metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.259/2001, cu modificările ulterioare. Serviciile medicale, materialele sanitare, medicamentele, dispozitivele medicale înregistrate offline se transmit în platforma informatică din asigurările de sănătate în maximum 3 zile lucrătoare de la data acordării acestora. La stabilirea acestui termen nu se ia în calcul ziua acordării serviciilor medicale și acesta se împlinește în a treia zi lucrătoare de la această dată. Serviciile medicale, materialele sanitare, medicamentele, dispozitivele medicale din pachetele de bază, respectiv din programele naționale de sănătate curative, acordate în alte condiții decât cele prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, nu se decontează furnizorilor de către casele de asigurări de sănătate.(6^1) Prin excepție de la prevederile alin. (6), în situația producerii unor întreruperi în funcționarea aplicației informatice puse la dispoziție de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, constatate și comunicate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate prin publicare pe site-ul propriu, serviciile medicale, materialele sanitare, medicamentele și dispozitivele medicale, altele decât cele prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. b), se acordă de către furnizorii aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate pe baza documentelor de identitate și de protecție temporară. Modalitatea de decontare a activității desfășurate de furnizori în perioada de indisponibilitate a aplicației informatice se stabilește până la termenul de raportare a activității lunare prevăzut în contract, prin ordin al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, care se publică pe pagina web a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, la adresa www.cnas.ro. (la 06-09-2024, Articolul 4 a fost completat de Articolul IV din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 106 din 4 septembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 903 din 6 septembrie 2024 ) (7) Casele de asigurări de sănătate sunt obligate să întocmească evidențe distincte pentru serviciile medicale, materialele sanitare, medicamentele sau dispozitivele medicale acordate persoanelor prevăzute la alin. (2) și să deconteze furnizorilor contravaloarea acestora, cu respectarea prevederilor alin. (3)-(6).(8) Persoanele prevăzute la alin. (2), în condițiile în care realizează venituri asupra cărora se calculează și datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate, potrivit dispozițiilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, au obligația plății acesteia în aceleași condiții ca și asigurații români.(9) Prevederile alin. (8) se aplică pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2025. + Articolul 5(1) Cheltuielile generate de măsurile prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. b) și art. 4 alin. (1) se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății.(2) Cheltuielile generate de măsurile prevăzute la art. 4 alin. (2), inclusiv pentru contribuția personală pentru medicamentele acordate în tratamentul ambulatoriu, se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, prin transferuri către bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.(3) Contravaloarea prescripției medicale, inclusiv a contribuției personale, pentru medicamentele acordate în tratamentul ambulatoriu persoanelor prevăzute la art. 4 alin. (2) se decontează furnizorilor de medicamente care se află în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate în termenele prevăzute de contractul-cadru și legislația aplicabilă programelor de sănătate curative, pe baza facturilor și documentelor justificative.(4) La stabilirea depășirii valorii anuale a bugetului de referință potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (17) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 184/2015, cu modificările și completările ulterioare, nu se ia în calcul valoarea consumului de medicamente aferent persoanelor prevăzute la art. 4 alin. (2) care au beneficiat de medicamente ce fac obiectul contractelor cost-volum-rezultat și au înregistrat rezultat medical.(5) La regularizarea anuală a contribuției datorate, potrivit dispozițiilor art. 14 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 184/2015, cu modificările și completările ulterioare, la stabilirea numărului unic de pacienți eligibili efectiv tratați pe parcursul derulării unui contract cost-volum nu se iau în calcul persoanele prevăzute la art. 4 alin. (2) care au beneficiat de medicamente ce fac obiectul acestuia.(6) Pentru serviciile medicale, medicamentele și dispozitivele medicale din pachetul de bază, precum și pentru medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale și serviciile cuprinse în programele naționale de sănătate curative, acordate persoanelor prevăzute la art. 4 alin. (2), sumele contractate cu casele de asigurări de sănătate se suplimentează după încheierea lunii în care au fost acordate, prin acte adiționale.(7) Prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, pentru finanțarea cheltuielilor generate de acordarea asistenței umanitare prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, precum și pentru finanțarea cheltuielilor aferente acordării protecției temporare conform Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului, la solicitarea ordonatorilor principali de credite, prin hotărâre a Guvernului, pot fi asigurate sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pentru finanțarea unor cheltuieli urgente și neprevăzute apărute în timpul exercițiului bugetar.(8) Se autorizează Ministerul Finanțelor să introducă, la propunerea ordonatorilor principali de credite, modificările corespunzătoare în volumul și structura bugetelor care urmează a se suplimenta potrivit alin. (7).(9) Se autorizează Ministerul Finanțelor să introducă modificările corespunzătoare în volumul și structura veniturilor și cheltuielilor bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate în vederea majorării cu sumele transferate din bugetul Ministerului Sănătății, conform alin. (2), la propunerea Ministerului Sănătății. + Articolul 6(1) Minorii neînsoțiți beneficiază de protecția specială prevăzută în Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(2) În aplicarea legislației naționale și internaționale, procedura de cooperare între autorități privind intrarea, înregistrarea, tranzitul, șederea, precum și asigurarea protecției drepturilor minorilor neînsoțiți se aprobă prin ordin comun al ministrului familiei, tineretului și egalității de șanse, al ministrului afacerilor interne, al ministrului educației naționale, al ministrului sănătății și al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației.(3) Prin derogare de la prevederile art. VI din Legea nr. 191/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, pentru minorii neînsoțiți, plasamentul poate fi dispus și în servicii de tip rezidențial organizate pentru un număr mai mare de copii raportat la cel prevăzut la art. 123 din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(4) Prin derogare de la prevederile art. VII din Legea nr. 191/2022, serviciile de tip rezidențiat în care sunt plasați minori neînsoțiți pot funcționa până la returnarea acestora în țara de origine.(5) Prin derogare de la prevederile art. 62 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, plasamentul minorilor neînsoțiți poate fi dispus și la o persoană adultă care provine din zona conflictului armat din Ucraina și care beneficiază de măsura de protecție temporară stabilită în condițiile Legii nr. 122/2006, dacă aceasta îndeplinește condițiile materiale și garanțiile morale pentru a primi un copil în plasament.(6) Pentru implementarea prevederilor alin. (5), președintele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție poate emite instrucțiuni publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I. + Articolul 7(1) Minorii care provin din zona conflictului armat din Ucraina și intră în România și care nu sunt solicitanți ori beneficiari de protecție internațională, inclusiv beneficiari ai Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului, care au obținut permisul de protecție temporară sau care beneficiază de sprijin și asistență umanitară pe teritoriul României au următoarele drepturi în domeniul educației:a) dreptul la educație în unitățile de învățământ din România în aceleași condiții și cu finanțare din aceleași bugete ca pentru antepreșcolarii, preșcolarii și elevii cetățeni ai statului român;b) dreptul la cazare gratuită în internatele școlare, alocație zilnică de hrană și de alocație pentru rechizite școlare, cazarmament, îmbrăcăminte și încălțăminte.(2) Finanțarea cheltuielilor pentru drepturile prevăzute la alin. (1) se asigură din aceleași bugete și în același cuantum ca și pentru elevii cetățeni ai statului român. + Articolul 8(1) În vederea respectării drepturilor prevăzute la art. 7, Ministerul Educației, prin inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București, asigură înscrierea tuturor minorilor menționați la art. 7 alin. (1) în sistemul de învățământ românesc, prin asigurarea resursei umane necesare desfășurării activităților didactice din bugetul Ministerului Educației.(2) În situația în care resursa umană este insuficientă, prin derogare de la prevederile art. 165, 176, 177, 181, 207 și 208 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, activitatea didactică în învățământul preuniversitar și activitatea de consiliere școlară pot fi realizate pe perioadă determinată de cel mult un an școlar de:a) studenții din universitățile de stat/particulare din România;b) cadre didactice pensionate;c) cetățenii ucraineni care și-au echivalat studiile, care au obținut drept de exercitare a profesiei de cadru didactic pe teritoriul României și care cunosc limba română la nivelul C1 din Cadrul european comun de referințe pentru limbi, atestat prin certificat de competență lingvistică eliberat de instituții de învățământ superior sau instituții special acreditate în domeniu.(3) Prin derogare de la prevederile art. 23 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, coroborate cu prevederile art. 248 alin. (16) din aceeași lege, minorii prevăzuți la art. 7 sunt integrați în formațiuni de studiu/grupe/clase indiferent de numărul de elevi cuprins în acestea.(4) Procedura de înscriere a minorilor prevăzuți la art. 7 ca audienți la cursurile unităților de învățământ este stabilită prin ordin al ministrului educației publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului act normativ.(5) În vederea intrării în colectivitate în cadrul unităților de învățământ preuniversitar, minorii menționați la art. 7 beneficiază de examinarea stării de sănătate în unitățile de învățământ conform legislației în vigoare și li se eliberează un document medical pentru înscrierea în colectivitate. În situația în care nu sunt vaccinați, aceștia pot beneficia de schema de vaccinare conform Programului național de vaccinare derulat de Ministerul Sănătății.(6) Ulterior dobândirii statutului de audienți, minorii prevăzuți la art. 7 au următoarele drepturi:a) dreptul de a participa la activitățile educative din cadrul unităților de învățământ preuniversitar și la activitățile extracurriculare din cadrul cercurilor constituite la nivelul palatelor și cluburilor copiilor. Participarea la activitățile extracurriculare nu este condiționată de calitatea de audient;b) dreptul de școlarizare în unități complexe de asistență medicală, de tip spital, în conformitate cu prevederile legale, pentru elevii care sunt nedeplasabili din cauza unei dizabilități, respectiv pentru elevii care suferă de boli cronice sau care au afecțiuni pentru care sunt spitalizați pe o perioadă mai mare de 4 săptămâni;c) dreptul de a beneficia de facilitățile pentru transport local în comun, de suprafață, naval și subteran, precum și pentru transportul intern auto, feroviar, naval și fluvial, pe tot parcursul anului calendaristic, similar cu elevii înmatriculați în unitățile de învățământ preuniversitar din România, drepturi care se asigură din aceleași bugete ca și pentru elevii statului român;d) dreptul la alocarea unor alimente de bază acordate prin programele sociale aflate în derulare, în învățământul primar și gimnazial;e) dreptul de a beneficia de burse școlare în aceleași condiții ca cetățenii români, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educației;f) costurile aferente sunt suportate din bugetul de stat.(7) Minorii prevăzuți la art. 7 înscriși ca audienți pot dobândi calitatea de elev în România după recunoașterea sau echivalarea de către inspectoratele școlare județene/ Inspectoratul Școlar al Municipiului București, respectiv de către Ministerul Educației a studiilor urmate în străinătate și, după caz, după susținerea examenelor de diferență stabilite în cadrul procedurii de echivalare, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare. + Articolul 9(1) La nivelul inspectoratelor școlare județene/ Inspectoratului Școlar al Municipiului București se constituie o comisie pentru coordonarea activității de repartizare a preșcolarilor/elevilor la unitățile de învățământ în care pot desfășura activități educaționale, precum și în instituțiile în care beneficiază de asistență psihopedagogică și consiliere, al cărei președinte este inspectorul școlar general sau un inspector școlar general adjunct.(2) Componența și procedura de organizare și funcționare a comisiei prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului educației. + Articolul 10(1) În vederea asigurării dreptului la educație, direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, cu sprijinul Inspectoratului General pentru Imigrări, comunică inspectoratelor școlare județene, respectiv Inspectoratului Școlar al Municipiului București lista minorilor neînsoțiți aflați pe teritoriul României care provin din zona conflictului armat din Ucraina.(2) Lista prevăzută la alin. (1) trebuie să conțină cel puțin următoarele informații: numele și prenumele, vârsta, nivelul de învățământ, limba în care poate comunica minorul, locul în care acesta este cantonat, precum și mențiuni referitoare la documente de identitate/studii aflate în posesia minorului, după caz. + Articolul 11Comisia constituită în condițiile art. 9 adoptă deciziile privind repartizarea minorilor neînsoțiți care provin din zona conflictului armat din Ucraina către unitatea de învățământ, în vederea asigurării dreptului la educație, având la bază lista prevăzută la art. 10 alin. (2), transmisă de direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, cu sprijinul Inspectoratului General pentru Imigrări, și menține legătura cu direcțiile generale în vederea acordării suportului necesar asigurării dreptului la educație, protecție și asistență socială. + Articolul 12(1) La nivelul fiecărui județ și, după caz, la nivelul fiecărui sector al municipiului București se constituie Grupul operativ pentru minori neînsoțiți, fără personalitate juridică, denumit în continuare Grupul operativ, care are rolul de a identifica rapid măsura cea mai adecvată pentru protecția minorului neînsoțit.(2) Grupul operativ este compus din reprezentanți ai direcției generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv a sectoarelor municipiului București, ai inspectoratului școlar județean/Inspectoratului Școlar al Municipiului București, ai direcției de sănătate publică județene/Direcției de Sănătate Publică a Municipiului București și ai organizațiilor neguvernamentale sau, după caz, și ai organismelor internaționale. Regulamentul de organizare și funcționare și atribuțiile Grupului operativ pentru minorii neînsoțiți se aprobă prin ordin comun al ministrului familiei, tineretului și egalității de șanse, al ministrului educației și al ministrului sănătății.(3) Coordonarea Grupului operativ este asigurată de un reprezentant cu funcție de conducere din partea direcției generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv a sectoarelor municipiului București.(4) La activitățile Grupului operativ pot participa, la invitația coordonatorului, reprezentanți ai altor instituții relevante pe plan local, a căror intervenție poate sprijini instrumentarea cazurilor minorilor neînsoțiți care intră pe teritoriul României. + Articolul 13(1) Prin derogare de la prevederile art. 2 din Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de alocația de stat pentru copii și copiii beneficiarilor, precum și ai beneficiarilor anteriori, dacă permisul de ședere temporară are înscrisă o adresă. Adresa prevăzută în permisul de ședere temporară se asimilează domiciliului sau reședinței.(2) Prin derogare de la prevederile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 61/1993, republicată, cu modificările și completările ulterioare, alocația de stat se acordă și în situația în care copiii prevăzuți la alin. (1) se află pe teritoriul României însoțiți de un singur părinte ori care se află în îngrijirea unui reprezentant.(3) În situațiile prevăzute la alin. (1) și (2), alocația de stat pentru copii se acordă pe bază de cerere însoțită de copia permisului de ședere temporară în termen de valabilitate, precum și de o declarație pe propria răspundere prin care certifică faptul că minorul se află în întreținerea părintelui sau a reprezentantului acestuia. Modelul declarației se stabilește prin ordin al ministrului muncii și solidarității sociale, la propunerea Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. În cazul în care persoana deține documente doveditoare privind calitatea de reprezentant al minorului eliberate de autoritățile din România, prezintă copie și după aceste documente.(4) Cererea și documentele doveditoare prevăzute la alin. (3) se depun la unitatea administrativ-teritorială pe a cărei rază se află adresa înscrisă în permisul de ședere temporară. Dreptul la alocația de stat pentru copii se stabilește cu luna următoare depunerii cererii.(5) Plata alocației de stat pentru copii se efectuează în funcție de înscrisurile din cuprinsul permisului de ședere temporară și de opțiunea părintelui/reprezentantului, după cum urmează:a) la domiciliu sau reședință, pe bază de mandat poștal, ori în cont bancar în cazul în care permisul de ședere temporară conține o adresă completă;b) doar în cont bancar în cazul în care permisul de ședere temporară conține o adresă incompletă.(6) Celelalte prevederi ale Legii nr. 61/1993, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.(7) Părinții sau, după caz, reprezentanții minorilor au obligația ca, din 3 în 3 luni, începând cu luna depunerii cererii, să dovedească faptul că locuiesc la adresa înscrisă în permisul de ședere temporară prin depunerea unei declarații pe propria răspundere la agenția pentru plăți și inspecție socială județeană, respectiv a municipiului București care efectuează plata dreptului, fie prin mijloace electronice, fie prin înregistrare la sediul acesteia. Modelul declarației se stabilește prin ordin al ministrului muncii și solidarității sociale, la propunerea Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.(8) Neprezentarea de către părinte sau reprezentantul minorului a declarației pe propria răspundere prevăzute la alin. (7) atrage după sine suspendarea plății alocației de stat pentru copii.(9) În situația prevăzută la alin. (8), reluarea plății alocației de stat pentru copii se face începând cu luna următoare prezentării declarației prevăzute la alin. (7). + Articolul 14(1) Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, aprobată prin Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare, în situația în care permisul de ședere temporară al beneficiarului sau al beneficiarului anterior conține o adresă completă, aceasta se asimilează domiciliului sau reședinței, în vederea acordării drepturilor prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, aprobată prin Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare.(2) Pentru stabilirea cuantumului indemnizației prevăzute la art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, aprobată prin Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare, se iau în calcul numai veniturile realizate în România, de natura celor prevăzute la art. 3 din același act normativ.(3) Indemnizația prevăzută la art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, aprobată prin Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare, se acordă cu respectarea prevederilor art. 12 alin. (6) și (7) din același act normativ.(4) În situația în care cel de-al doilea părinte nu se află pe teritoriul României sau acesta nu îndeplinește condițiile de acordare a indemnizației pentru creșterea copiilor, prevederile art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, aprobată prin Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare, nu se aplică.(5) În vederea urmăririi respectării condiției prevăzute la alin. (3), prevederile art. 13 alin. (7)-(9) se aplică în mod corespunzător. + Articolul 15(1) Persoanele singure care au în creștere sau îngrijire un copil de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, după perioada prevăzută la art. 3 alin. (2), au dreptul la un sprijin lunar pentru creșterea copilului în cuantum egal cu nivelul minim al indemnizației pentru creșterea copiilor prevăzut la art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, aprobată prin Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare.(2) Indemnizația prevăzută la alin. (1) se acordă la cererea părintelui sau a reprezentantului copilului, depusă la agenția pentru plăți și inspecție socială județeană, respectiv a municipiului București în a cărei rază se află domiciliul/reședința înscrisă în permisul de ședere temporară. Cererea se poate depune fizic la sediul agenției pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București sau prin mijloace electronice.(3) Cererea prevăzută la alin. (2) se completează potrivit modelului aprobat prin ordinul prevăzut la art. 13 alin. (7) și este însoțită de copia actelor de identitate ale părinților/ reprezentanților minorului și a certificatelor de naștere ale copiilor.(4) Indemnizația se acordă începând cu luna următoare depunerii cererii și încetează, după caz, în luna următoare împlinirii de către copil a vârstei de 2 ani sau 3 ani în cazul copilului cu handicap.(5) Prevederile art. 13 alin. (7)-(9) se aplică în mod corespunzător și în situația acordării indemnizației prevăzute la alin. (1). + Articolul 16(1) Persoanele cu dizabilități, însoțite sau neînsoțite, care provin din zona conflictului armat din Ucraina și intră în România, pentru a avea acces la drepturile prevăzute de Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, au obligația de a se înregistra în evidențele direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București.(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) beneficiază, la cerere, în mod gratuit, de serviciile sociale din centrele prevăzute la art. 51 alin. (3) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Însoțitorii acestor persoane beneficiază, în aceleași condiții, de servicii sociale împreună cu acestea.(3) Procedura de acordare a serviciilor sociale pentru persoanele prevăzute la alin. (1) se stabilește prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.(4) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot beneficia de drepturile prevăzute de Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dacă dobândesc un certificat de încadrare în grad de handicap eliberat de autoritățile române, pe baza criteriilor medicopsihosociale, aprobate prin ordin comun al ministrului muncii și solidarității sociale și al ministrului sănătății, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului act normativ. (5) Prin derogare de la prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru persoanele prevăzute la alin. (1), adresa înscrisă în permisul de ședere temporară se asimilează domiciliului sau reședinței.(6) În vederea acordării drepturilor potrivit alin. (4), persoanele prevăzute la alin. (1) solicită direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București evaluarea în vederea încadrării în grad de handicap.(7) Obținerea certificatului de încadrare în grad de handicap de către persoanele prevăzute la alin. (1) conferă acestora drepturile și obligațiile prevăzute de Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(8) Prin derogare de la prevederile art. 86^1 alin. (2) și ale art. 87 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, valabilitatea certificatului de încadrare în grad de handicap se stabilește la 6 luni. Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 430/2008 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea și funcționarea comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, ale Hotărârii Guvernului nr. 502/2017 privind organizarea și funcționarea comisiei pentru protecția copilului și ale anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1.019/2018 privind aprobarea Procedurii de preluare de către agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului București, a personalului cu atribuții în efectuarea plăților prestațiilor sociale pentru persoanele cu handicap de la direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, a Procedurii de acordare a plăților, precum și situațiile de suspendare, modificare, încetare a dreptului la prestațiile sociale pentru persoanele cu handicap, precum și pentru modificarea Statutului propriu de organizare și funcționare al Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 151/2012, se aplică în mod corespunzător.(9) În aplicarea prevederilor alin. (8), Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități sau, după caz, Autoritatea pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție poate emite instrucțiuni pentru comisiile de evaluare a persoanelor cu handicap, care se aprobă prin ordin al președintelui, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. + Articolul 17(1) Beneficiarii, după expirarea perioadei în care primesc suma forfetară prevăzută la art. 3, precum și beneficiarii anteriori pot obține, la cerere, venit minim de incluziune conform prevederilor Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările și completările ulterioare.(2) Prin derogare de la prevederile art. 6 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 196/2016, cu modificările și completările ulterioare, în cazul persoanelor prevăzute la alin. (1), minorul însoțit de un singur părinte ori de reprezentantul minorului se consideră familie monoparentală.(3) În situația prevăzută la alin. (2), pe lângă documentele doveditoare prevăzute la art. 29 din Legea nr. 196/2016, cu modificările și completările ulterioare, părintele sau, după caz, reprezentantul minorului depune și declarația pe propria răspundere prevăzută la art. 13 alin. (3). (4) Prin derogare de la art. 19 alin. (1) din Legea nr. 196/2016, cu modificările și completările ulterioare, la stabilirea dreptului la venitul minim de incluziune, în componența familiei cu copii se iau în considerare și copiii care au calitatea de audienți.(5) Prin derogare de la prevederile art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 196/2016, cu modificările și completările ulterioare, la stabilirea dreptului la venitul minim de incluziune se iau în calcul veniturile realizate ori înregistrate pe teritoriul României, precum și bunurile deținute de persoanele prevăzute la alin. (1) în proprietate, închiriere, comodat ori altă formă de deținere pentru care pot fi prezentate documente doveditoare ori sunt înregistrate pe teritoriul României.(6) Plata venitului minim de incluziune se efectuează după cum urmează:a) la domiciliu sau reședință, pe bază de mandat poștal, ori în cont bancar în cazul în care permisul de ședere temporară conține o adresă completă;b) doar în cont bancar în cazul în care permisul de ședere temporară conține o adresă incompletă. + Articolul 18Prevederile art. 13-16 din prezenta ordonanță de urgență se aplică începând cu data de 1 iulie 2024 și până la expirarea termenului de prelungire succesivă a protecției temporare, cu excepția art. 14, care se aplică până la finalizarea perioadei de concediu pentru creșterea copilului, cu condiția ca persoana beneficiară și copilul/copiii acesteia să se afle pe teritoriul României. + Articolul 19(1) Beneficiarii și beneficiarii anteriori pot fi încadrați în muncă, până la încetarea protecției temporare, fără avizul de angajare prevăzut la art. 3 alin. (1) și art. 17 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, aprobată prin Legea nr. 14/2016, cu modificările și completările ulterioare.(2) Persoanelor prevăzute la alin. (1) li se prelungește dreptul de ședere în scop de muncă potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare, fără obligativitatea obținerii unei vize de lungă ședere pentru angajare în muncă, până la expirarea perioadei pentru care Comisia Europeană stabilește asigurarea protecției temporare.(3) Încadrarea în muncă a beneficiarilor și a beneficiarilor anteriori, care nu dețin documente care să probeze calificarea profesională sau experiența în activitate necesare ocupării unui loc de muncă, se poate realiza, până la încetarea conflictului armat din Ucraina, în baza declarației pe propria răspundere a acestora că îndeplinesc condițiile de calificare profesională și experiență în activitate necesare ocupării locului de muncă pe care urmează să fie încadrați și nu au antecedente penale care să fie incompatibile cu activitatea pe care o desfășoară sau urmează să o desfășoare pe teritoriul României.(4) Procedura de încadrare în muncă pentru persoanele prevăzute la alin. (3) se aprobă prin ordin al ministrului muncii și solidarității sociale.(5) Încadrarea în muncă a persoanelor prevăzute la alin. (3) se realizează cu respectarea prevederilor art. 29 și 31 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în ceea ce privește verificarea prealabilă a aptitudinilor profesionale și personale ale persoanei care solicită angajarea, respectiv stabilirea unei perioade de probă pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă.(6) Prevederile alin. (3) nu se aplică în cazul beneficiarilor și beneficiarilor anteriori care doresc să acceadă la ori să exercite în România, în mod independent sau ca salariat, profesiile de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist, moașă, medic veterinar și arhitect sau una dintre profesiile prevăzute în anexele nr. 2, 4 și 8 la Legea nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările și completările ulterioare.(7) Termenele prevăzute alin. (1) și (3) încep să curgă de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. + Articolul 20(1) Beneficiarii și beneficiarii anteriori, persoane vârstnice cu mobilitate redusă sau aflate în situație de dependență, care provin din zona conflictului armat din Ucraina și intră în România, beneficiază, la cerere, în mod gratuit, de serviciile sociale în conformitate cu prevederile Legii nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(2) Pentru implementarea prevederilor alin. (1), ministrul muncii și solidarității sociale emite instrucțiuni. + Articolul 21Beneficiarii și beneficiarii anteriori, persoane adulte cu dizabilități și persoane vârstnice cu mobilitate redusă sau aflate în situație de dependență, care provin din zona conflictului armat din Ucraina, care intră în România și nu dețin documente de identitate valabile, sunt îndrumate către Inspectoratul General pentru Imigrări în vederea stabilirii regimului juridic, concomitent cu preluarea lor, la cerere, de către serviciul public de asistență socială de la nivel județean sau local, în vederea acordării serviciilor sociale. + Articolul 22Prin derogare de la prevederile art. 554 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, și de la prevederile Legii nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, autoritățile administrației publice locale pot angaja, fără concurs, asistenți sociali sau alt personal de specialitate, după caz, inclusiv din rândul cetățenilor ucraineni care cunosc limba română, în cadrul serviciilor publice de asistență socială de la nivel local și județean și în cadrul serviciilor sociale în care sunt beneficiari care provin din zona conflictului armat din Ucraina, în funcție de nevoile acestora, pentru o durată determinată, dar nu mai mult de 3 ani. + Articolul 23Cheltuielile corespunzătoare asigurării serviciilor sociale destinate copiilor, persoanelor cu dizabilități și persoanelor vârstnice se suportă din sursele prevăzute de legea bugetului de stat, precum și din bugetele locale, cu respectarea prevederilor art. 6 și art. 14 alin. (5) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările ulterioare. + Articolul 24(1) Furnizorii publici de servicii sociale, acreditați în condițiile legii, pot înființa servicii sociale de tipul celor prevăzute la art. 51 din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru persoane adulte cu dizabilități care provin din zona conflictului armat din Ucraina, în funcție de nevoile acestora, pentru o durată determinată, dar nu mai mult de 3 ani.(2) Serviciile sociale prevăzute la alin. (1) se pot înființa, prin hotărâre a consiliului județean/local al sectorului municipiului București, în regim de urgență, în condițiile art. 178 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, prin derogare de la prevederile art. 51 alin. (8) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(3) În termen de 72 de ore de la înființarea serviciilor sociale în condițiile alin. (2), direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului au obligația să solicite Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități obținerea licenței de funcționare.(4) Prin derogare de la prevederile art. 11 alin. (9) din Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități eliberează licența de funcționare, pentru o perioadă de maximum 3 ani. + Articolul 25După împlinirea perioadei prevăzute la art. 3 alin. (2), beneficiarii și beneficiarii anteriori au acces la sistemul asigurărilor pentru șomaj, la măsurile de prevenire a șomajului și la măsurile pentru stimularea ocupării forței de muncă, acordate în urma înregistrării la agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, respectiv a municipiului București, în condițiile stabilite pentru cetățenii români de prevederile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare. + Articolul 26(1) Beneficiarii anteriori care până la data de 1 iulie 2024 nu au beneficiat de întreaga perioadă de 3 luni prevăzută la art. 1 alin. (10) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2022 au dreptul la acoperirea cheltuielilor cazării până la terminarea celor 3 luni consecutive în condițiile art. 3 din prezenta ordonanță de urgență.(2) Dispozițiile art. 3 nu se aplică beneficiarilor anteriori care au beneficiat de întreaga perioadă de 4 luni prevăzută la art. 1 alin. (10) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2022.(3) Drepturile prevăzute la art. 133 alin. (1) lit. c) - g) din Legea nr. 122/2006, cu modificările și completările ulterioare, se acordă potrivit prezentei ordonanțe de urgență.(4) Pentru beneficiarii anteriori găzduiți în locațiile stabilite de comitetele județene/al municipiului București pentru situații de urgență se decontează lunar, până la data de 31 martie 2025, din bugetul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și, după caz, din bugetele/bugetul inspectoratelor județene pentru situații de urgență/Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov. Suma se decontează către unitatea care asigură cazarea proporțional cu numărul de zile pentru care aceasta este asigurată. Cuantumul, mecanismul și condițiile urmează a fi stabilite prin hotărâre a Guvernului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului act normativ. (la 26-09-2024, Alineatul (4) , Articolul 26 a fost modificat de Articolul 7 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 116 din 25 septembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 971 din 26 septembrie 2024 ) + Articolul 27Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se abrogă:a) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 27 februarie 2022, cu modificările și completările ulterioare;b) art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2022 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri de sprijin și asistență umanitară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 231 din 8 martie 2022.
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
Marian Neacșu
Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,
Marian-Cătălin Predoiu
Ministrul muncii și solidarității sociale,
Simona Bucura-Oprescu
Șeful Cancelariei Prim-Ministrului,
Alexandru-Mihai Ghigiu
Ministrul educației,
Ligia Deca
Ministrul sănătății,
Alexandru Rafila
Ministrul familiei, tineretului și egalității de șanse,
Natalia-Elena Intotero
Ministrul finanțelor,
Marcel-Ioan BoloșBucurești, 28 iunie 2024.Nr. 96.------
| EMITENT |
Întrucât, chiar și după o perioadă de doi ani de la declanșarea conflictului dintre Federația Rusă și Ucraina, peisajul de instabilitate și incertitudine cauzate de război subzistă, luând în considerare disponibilitatea României de a găsi soluții pentru integrarea cetățenilor ucraineni care s-au refugiat în țara noastră încă de la declanșarea conflictului armat și preocuparea de a susține în continuare demersurile pentru asigurarea de sprijin și asistență umanitară acestei categorii vulnerabile, ținând cont de prelungirea măsurii privind protecția temporară acordată persoanelor strămutate din Ucraina până la 4 martie 2025, astfel cum este menționată la art. 2 din Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 de constatare a existenței unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înțelesul art. 5 din Directiva 2001/55/CE și având drept efect introducerea unei protecții temporare,având în vedere concluziile reuniunilor grupului de lucru privind situația refugiaților din zona conflictului armat din Ucraina în sensul în care se impun modificări de urgență ale cadrului normativ actual, astfel încât statul român să poată oferi în mod eficient și efectiv asistență acestei categorii vulnerabile de persoane, prin măsuri din domeniul social, medical, educațional etc.,ținând cont de necesitatea asigurării finanțării acțiunilor de sprijin în gestionarea crizei umanitare prin asigurarea utilităților de primă necesitate și a condițiilor de acordare a asistenței medicale, a accesului la tratament și a accesului la servicii sociale cetățenilor străini și apatrizi proveniți din Ucraina aflați în situații de risc imediat,întrucât oferirea asistenței umanitare, implicit prin respectarea drepturilor fundamentale ale omului, precum dreptul la viață și ocrotirea sănătății, reprezintă un angajament și un deziderat al statului român pe plan internațional, un imperativ moral, precum și o manifestare a solidarității României față de contextele fragile, deoarece este necesară identificarea de soluții pentru a facilita accesul cetățenilor ucraineni pe piața muncii din România, prin crearea cadrului necesar pentru ca aceștia să își poată asigura o sursă de venit din munca prestată, fapt care are ca efect direct o mai bună integrare a acestora în perioada în care sunt nevoiți să rămână pe teritoriul României, ținând cont de actualul context internațional creat de războiul din Ucraina, care impune, pe de o parte, continuarea măsurilor de sprijin și asistență umanitară pentru persoanele care provin din zona de conflict armat din Ucraina, intrate pe teritoriul țării noastre, prin facilitarea incluziunii acestora potrivit domeniilor de intervenție și măsurilor aferente acestora, iar, pe de altă parte, crearea unui cadru normativ pentru persoanele care beneficiază de sistemul de protecție și asistență umanitară existent,apreciind că reglementarea acestei situații deosebite este posibilă doar pe calea unei intervenții normative urgente,întrucât aspectele vizate constituie o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, extraordinară, independentă de voința Guvernului, care pune în pericol interesul public și angajamentele internaționale și a cărei reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri imediate prin ordonanță de urgență.Deoarece toate aceste elemente vizează interesul public și constituie situații de urgență, extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată,în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență. + Articolul 1În sensul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și noțiunile folosite au următorul înțeles:1. protecție internațională și protecție temporară - protecția acordată străinilor potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările și completările ulterioare;2. utilități de primă necesitate - hrană, îmbrăcăminte, materiale de igienă personală, care se asigură în cuantumul prevăzut la art. 55 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.251/2006, cu modificările și completările ulterioare;3. beneficiar - cetățean străin sau apatrid care provine din zona conflictului armat din Ucraina și obține permisul de protecție temporară începând cu data de 1 iulie 2024 pe teritoriul României și care nu este solicitant de azil, inclusiv beneficiar al Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 de constatare a existenței unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înțelesul art. 5 din Directiva 2001/55/CE și având drept efect introducerea unei protecții temporare, denumită în continuare Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului;4. beneficiar anterior - cetățean străin sau apatrid care provine din zona conflictului armat din Ucraina și intră în România și care nu este solicitant de azil, inclusiv beneficiar al Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului, care a obținut permisul de protecție temporară sau care a beneficiat de sprijin și asistență umanitară pe teritoriul României anterior datei de 1 iulie 2024 conform prevederilor Ordonanței de urgență nr. 15/2002 privind acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, cu modificările și completările ulterioare, precum și beneficiarii prevăzuți la pct. 3, după expirarea termenului prevăzut la art. 3 alin. (2) din prezenta ordonanță de urgență;5. familie - grupul de persoane format din soți, părinte/părinți și/sau copiii minori ai acestora sau copii majori pe care au obligația să îi întrețină, dacă se află în continuarea studiilor și până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani, precum și persoana cu care este cazat copilul minor conform prevederilor art. 136 alin. (2) lit. a), b) și d) din Legea nr. 122/2006 privind azilul, cu modificările și completările ulterioare, care are în creștere și îngrijire unul sau mai mulți copii minori;6. persoană singură - persoana care are împlinită vârsta de 18 ani la data la care intră pe teritoriul României și care provine din zona conflictului armat din Ucraina;7. audient - elevul școlarizat în sistemul de învățământ din zona conflictului armat din Ucraina, care își continuă, la cererea părintelui sau a reprezentantului elevului minor, a elevului major sau a autorității competente, parcursul școlar într-o unitate de învățământ din sistemul de învățământ românesc și este înscris în cataloage provizorii, până la echivalarea studiilor și susținerea eventualelor diferențe;8. minor neînsoțit - cetățeanul străin sau apatridul sub vârsta de 18 ani, provenit din zona conflictului armat din Ucraina, care a sosit pe teritoriul României neînsoțit de niciunul dintre părinții săi sau de un alt reprezentant ori care nu se găsește sub supravegherea legală a unei alte persoane;9. reprezentantul minorului - una dintre persoanele prevăzute la art. 136 alin. (2) lit. a), b) și d) din Legea nr. 122/2006;10. dreptul la asistență medicală de urgență și prim ajutor calificat - dreptul de a primi gratuit asistență medicală și tratament corespunzător, prin sistemul național de asistență medicală de urgență și de prim ajutor calificat, în conformitate cu prevederile titlului IV din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare;11. însoțitor al persoanei cu dizabilități - persoană care asigură îngrijirea personală, respectiv ajutorul pentru efectuarea activităților de bază și instrumentale ale vieții zilnice pentru persoana care și-a pierdut total sau parțial autonomia funcțională. + Articolul 2(1) Cetățenii străini sau apatrizii care provin din zona conflictului armat din Ucraina și intră în România pentru prima dată de la declanșarea acestuia, începând cu data de 1 iulie 2024, au dreptul, ca măsură de asistență de prim răspuns, la cazare în taberele temporare de cazare și asistență umanitară.(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) au dreptul, pe perioada staționării în taberele temporare de cazare, la:a) utilități de primă necesitate; b) asistență medicală de urgență și prim ajutor calificat.(3) Asigurarea utilităților de primă necesitate se realizează de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și, după caz, de către inspectoratele județene pentru situații de urgență/Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov.(4) Cheltuielile ocazionate cu utilitățile de primă necesitate, precum și cele necesare funcționării taberelor temporare de cazare și asistență umanitară se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, aprobat potrivit legii. + Articolul 3(1) Beneficiarii au dreptul la o sumă forfetară lunară, pentru acoperirea cheltuielilor de cazare, acordată din bugetul inspectoratelor județene pentru situații de urgență/Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov.(2) Drepturile prevăzute la alin. (1) se acordă pe o singură perioadă de 3 luni consecutive, începând cu data de 1 iulie 2024. Termenul se calculează de la data intrării beneficiarilor pe teritoriul României. Nedepunerea cererii de acordare a sumelor forfetare în primele 3 luni de la intrarea în România nu atrage decăderea din drept a solicitantului pentru următoarele luni.(3) Cuantumul, condițiile și mecanismul de acordare a sumei forfetare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.(4) Sumele forfetare prevăzute la alin. (1) se acordă pentru fiecare beneficiar, respectiv familie sau persoană singură, în cazul în care nu există familie.(5) Dispozițiile alin. (1) se aplică inclusiv beneficiarilor cazați în alte locații stabilite de comitetele județene/al municipiului București pentru situații de urgență.(6) Dispozițiile alin. (1)-(5) nu se aplică persoanelor care solicită ori beneficiază de protecție internațională și nici celor cazate în taberele temporare de cazare și asistență umanitară.(7) În scopul facilitării acordării sumelor forfetare prevăzute la alin. (1), precum și pentru prevenirea acordării de sume forfetare multiple pentru același beneficiar, Serviciul de Telecomunicații Speciale utilizează și actualizează o aplicație informatică care este pusă la dispoziția autorităților competente, conform mecanismului stabilit prin hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (3).(8) Tipurile de date care se introduc în aplicația informatică prevăzută la alin. (7), precum și măsurile administrative de organizare, funcționare și utilizare a acesteia se stabilesc prin hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (3).(9) Prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, pentru finanțarea cheltuielilor generate de acordarea asistenței umanitare prevăzute la art. 2 alin. (4), art. 3 și art. 26 alin. (4) din prezenta ordonanță de urgență, la solicitarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, prin hotărâre a Guvernului, sunt asigurate sumele necesare din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului. + Articolul 4(1) Beneficiarii și beneficiarii anteriori au dreptul de a fi incluși în programele naționale de sănătate publică.(2) Beneficiarii și beneficiarii anteriori care necesită servicii medicale, materiale sanitare, medicamente și dispozitive medicale, altele decât cele prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. b), beneficiază de pachetul de servicii de bază prevăzut în contractul-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale, medicamentelor și dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și în normele de aplicare ale acestuia, precum și de medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale și serviciile medicale cuprinse în programele naționale de sănătate curative, ca și asigurații români, fără plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, a contribuției personale pentru medicamentele acordate în tratamentul ambulatoriu și cu scutire de la coplată.(3) Pentru persoanele prevăzute la alin. (2), serviciile medicale în asistență medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitățile clinice cuprinse în pachetul de servicii de bază se acordă fără a fi necesară prezentarea biletului de trimitere.(4) Furnizorii de servicii medicale, materiale sanitare, medicamente și dispozitive medicale aflați în relații contractuale cu casele de asigurări de sănătate, inclusiv pentru programele naționale de sănătate curative, sunt obligați să înregistreze în aplicația informatică pusă la dispoziție de Casa Națională de Asigurări de Sănătate persoanele prevăzute la alin. (1) și să păstreze copii de pe documentele de identitate și de protecție temporară.(5) Furnizorii au obligația să întocmească evidențe distincte pentru serviciile medicale, materialele sanitare, medicamentele sau dispozitivele medicale acordate persoanelor prevăzute la alin. (1) și pentru care întocmesc facturi distincte. Facturile și documentele justificative, în formatul solicitat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, însoțite de copii ale documentelor de identitate și de protecție temporară sau copii ale documentelor medicale de la nivelul furnizorilor, pentru persoanele care nu dețin documente de identitate, sunt raportate lunar caselor de asigurări de sănătate cu care sunt în relație contractuală în vederea decontării.(6) Asumarea serviciilor medicale, materialelor sanitare, medicamentelor, dispozitivelor medicale acordate de furnizori se face prin semnătură electronică extinsă/calificată potrivit legislației naționale și a Uniunii Europene în vigoare privind serviciile de încredere, respectiv Regulamentului (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE, Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, cu completările ulterioare, și Normelor tehnice și metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.259/2001, cu modificările ulterioare. Serviciile medicale, materialele sanitare, medicamentele, dispozitivele medicale înregistrate offline se transmit în platforma informatică din asigurările de sănătate în maximum 3 zile lucrătoare de la data acordării acestora. La stabilirea acestui termen nu se ia în calcul ziua acordării serviciilor medicale și acesta se împlinește în a treia zi lucrătoare de la această dată. Serviciile medicale, materialele sanitare, medicamentele, dispozitivele medicale din pachetele de bază, respectiv din programele naționale de sănătate curative, acordate în alte condiții decât cele prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, nu se decontează furnizorilor de către casele de asigurări de sănătate.(6^1) Prin excepție de la prevederile alin. (6), în situația producerii unor întreruperi în funcționarea aplicației informatice puse la dispoziție de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, constatate și comunicate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate prin publicare pe site-ul propriu, serviciile medicale, materialele sanitare, medicamentele și dispozitivele medicale, altele decât cele prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. b), se acordă de către furnizorii aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate pe baza documentelor de identitate și de protecție temporară. Modalitatea de decontare a activității desfășurate de furnizori în perioada de indisponibilitate a aplicației informatice se stabilește până la termenul de raportare a activității lunare prevăzut în contract, prin ordin al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, care se publică pe pagina web a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, la adresa www.cnas.ro. (la 06-09-2024, Articolul 4 a fost completat de Articolul IV din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 106 din 4 septembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 903 din 6 septembrie 2024 ) (7) Casele de asigurări de sănătate sunt obligate să întocmească evidențe distincte pentru serviciile medicale, materialele sanitare, medicamentele sau dispozitivele medicale acordate persoanelor prevăzute la alin. (2) și să deconteze furnizorilor contravaloarea acestora, cu respectarea prevederilor alin. (3)-(6).(8) Persoanele prevăzute la alin. (2), în condițiile în care realizează venituri asupra cărora se calculează și datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate, potrivit dispozițiilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, au obligația plății acesteia în aceleași condiții ca și asigurații români.(9) Prevederile alin. (8) se aplică pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2025. + Articolul 5(1) Cheltuielile generate de măsurile prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. b) și art. 4 alin. (1) se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății.(2) Cheltuielile generate de măsurile prevăzute la art. 4 alin. (2), inclusiv pentru contribuția personală pentru medicamentele acordate în tratamentul ambulatoriu, se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, prin transferuri către bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.(3) Contravaloarea prescripției medicale, inclusiv a contribuției personale, pentru medicamentele acordate în tratamentul ambulatoriu persoanelor prevăzute la art. 4 alin. (2) se decontează furnizorilor de medicamente care se află în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate în termenele prevăzute de contractul-cadru și legislația aplicabilă programelor de sănătate curative, pe baza facturilor și documentelor justificative.(4) La stabilirea depășirii valorii anuale a bugetului de referință potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (17) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 184/2015, cu modificările și completările ulterioare, nu se ia în calcul valoarea consumului de medicamente aferent persoanelor prevăzute la art. 4 alin. (2) care au beneficiat de medicamente ce fac obiectul contractelor cost-volum-rezultat și au înregistrat rezultat medical.(5) La regularizarea anuală a contribuției datorate, potrivit dispozițiilor art. 14 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 184/2015, cu modificările și completările ulterioare, la stabilirea numărului unic de pacienți eligibili efectiv tratați pe parcursul derulării unui contract cost-volum nu se iau în calcul persoanele prevăzute la art. 4 alin. (2) care au beneficiat de medicamente ce fac obiectul acestuia.(6) Pentru serviciile medicale, medicamentele și dispozitivele medicale din pachetul de bază, precum și pentru medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale și serviciile cuprinse în programele naționale de sănătate curative, acordate persoanelor prevăzute la art. 4 alin. (2), sumele contractate cu casele de asigurări de sănătate se suplimentează după încheierea lunii în care au fost acordate, prin acte adiționale.(7) Prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, pentru finanțarea cheltuielilor generate de acordarea asistenței umanitare prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, precum și pentru finanțarea cheltuielilor aferente acordării protecției temporare conform Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului, la solicitarea ordonatorilor principali de credite, prin hotărâre a Guvernului, pot fi asigurate sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pentru finanțarea unor cheltuieli urgente și neprevăzute apărute în timpul exercițiului bugetar.(8) Se autorizează Ministerul Finanțelor să introducă, la propunerea ordonatorilor principali de credite, modificările corespunzătoare în volumul și structura bugetelor care urmează a se suplimenta potrivit alin. (7).(9) Se autorizează Ministerul Finanțelor să introducă modificările corespunzătoare în volumul și structura veniturilor și cheltuielilor bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate în vederea majorării cu sumele transferate din bugetul Ministerului Sănătății, conform alin. (2), la propunerea Ministerului Sănătății. + Articolul 6(1) Minorii neînsoțiți beneficiază de protecția specială prevăzută în Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(2) În aplicarea legislației naționale și internaționale, procedura de cooperare între autorități privind intrarea, înregistrarea, tranzitul, șederea, precum și asigurarea protecției drepturilor minorilor neînsoțiți se aprobă prin ordin comun al ministrului familiei, tineretului și egalității de șanse, al ministrului afacerilor interne, al ministrului educației naționale, al ministrului sănătății și al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației.(3) Prin derogare de la prevederile art. VI din Legea nr. 191/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, pentru minorii neînsoțiți, plasamentul poate fi dispus și în servicii de tip rezidențial organizate pentru un număr mai mare de copii raportat la cel prevăzut la art. 123 din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(4) Prin derogare de la prevederile art. VII din Legea nr. 191/2022, serviciile de tip rezidențiat în care sunt plasați minori neînsoțiți pot funcționa până la returnarea acestora în țara de origine.(5) Prin derogare de la prevederile art. 62 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, plasamentul minorilor neînsoțiți poate fi dispus și la o persoană adultă care provine din zona conflictului armat din Ucraina și care beneficiază de măsura de protecție temporară stabilită în condițiile Legii nr. 122/2006, dacă aceasta îndeplinește condițiile materiale și garanțiile morale pentru a primi un copil în plasament.(6) Pentru implementarea prevederilor alin. (5), președintele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție poate emite instrucțiuni publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I. + Articolul 7(1) Minorii care provin din zona conflictului armat din Ucraina și intră în România și care nu sunt solicitanți ori beneficiari de protecție internațională, inclusiv beneficiari ai Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului, care au obținut permisul de protecție temporară sau care beneficiază de sprijin și asistență umanitară pe teritoriul României au următoarele drepturi în domeniul educației:a) dreptul la educație în unitățile de învățământ din România în aceleași condiții și cu finanțare din aceleași bugete ca pentru antepreșcolarii, preșcolarii și elevii cetățeni ai statului român;b) dreptul la cazare gratuită în internatele școlare, alocație zilnică de hrană și de alocație pentru rechizite școlare, cazarmament, îmbrăcăminte și încălțăminte.(2) Finanțarea cheltuielilor pentru drepturile prevăzute la alin. (1) se asigură din aceleași bugete și în același cuantum ca și pentru elevii cetățeni ai statului român. + Articolul 8(1) În vederea respectării drepturilor prevăzute la art. 7, Ministerul Educației, prin inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București, asigură înscrierea tuturor minorilor menționați la art. 7 alin. (1) în sistemul de învățământ românesc, prin asigurarea resursei umane necesare desfășurării activităților didactice din bugetul Ministerului Educației.(2) În situația în care resursa umană este insuficientă, prin derogare de la prevederile art. 165, 176, 177, 181, 207 și 208 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, activitatea didactică în învățământul preuniversitar și activitatea de consiliere școlară pot fi realizate pe perioadă determinată de cel mult un an școlar de:a) studenții din universitățile de stat/particulare din România;b) cadre didactice pensionate;c) cetățenii ucraineni care și-au echivalat studiile, care au obținut drept de exercitare a profesiei de cadru didactic pe teritoriul României și care cunosc limba română la nivelul C1 din Cadrul european comun de referințe pentru limbi, atestat prin certificat de competență lingvistică eliberat de instituții de învățământ superior sau instituții special acreditate în domeniu.(3) Prin derogare de la prevederile art. 23 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, coroborate cu prevederile art. 248 alin. (16) din aceeași lege, minorii prevăzuți la art. 7 sunt integrați în formațiuni de studiu/grupe/clase indiferent de numărul de elevi cuprins în acestea.(4) Procedura de înscriere a minorilor prevăzuți la art. 7 ca audienți la cursurile unităților de învățământ este stabilită prin ordin al ministrului educației publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului act normativ.(5) În vederea intrării în colectivitate în cadrul unităților de învățământ preuniversitar, minorii menționați la art. 7 beneficiază de examinarea stării de sănătate în unitățile de învățământ conform legislației în vigoare și li se eliberează un document medical pentru înscrierea în colectivitate. În situația în care nu sunt vaccinați, aceștia pot beneficia de schema de vaccinare conform Programului național de vaccinare derulat de Ministerul Sănătății.(6) Ulterior dobândirii statutului de audienți, minorii prevăzuți la art. 7 au următoarele drepturi:a) dreptul de a participa la activitățile educative din cadrul unităților de învățământ preuniversitar și la activitățile extracurriculare din cadrul cercurilor constituite la nivelul palatelor și cluburilor copiilor. Participarea la activitățile extracurriculare nu este condiționată de calitatea de audient;b) dreptul de școlarizare în unități complexe de asistență medicală, de tip spital, în conformitate cu prevederile legale, pentru elevii care sunt nedeplasabili din cauza unei dizabilități, respectiv pentru elevii care suferă de boli cronice sau care au afecțiuni pentru care sunt spitalizați pe o perioadă mai mare de 4 săptămâni;c) dreptul de a beneficia de facilitățile pentru transport local în comun, de suprafață, naval și subteran, precum și pentru transportul intern auto, feroviar, naval și fluvial, pe tot parcursul anului calendaristic, similar cu elevii înmatriculați în unitățile de învățământ preuniversitar din România, drepturi care se asigură din aceleași bugete ca și pentru elevii statului român;d) dreptul la alocarea unor alimente de bază acordate prin programele sociale aflate în derulare, în învățământul primar și gimnazial;e) dreptul de a beneficia de burse școlare în aceleași condiții ca cetățenii români, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educației;f) costurile aferente sunt suportate din bugetul de stat.(7) Minorii prevăzuți la art. 7 înscriși ca audienți pot dobândi calitatea de elev în România după recunoașterea sau echivalarea de către inspectoratele școlare județene/ Inspectoratul Școlar al Municipiului București, respectiv de către Ministerul Educației a studiilor urmate în străinătate și, după caz, după susținerea examenelor de diferență stabilite în cadrul procedurii de echivalare, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare. + Articolul 9(1) La nivelul inspectoratelor școlare județene/ Inspectoratului Școlar al Municipiului București se constituie o comisie pentru coordonarea activității de repartizare a preșcolarilor/elevilor la unitățile de învățământ în care pot desfășura activități educaționale, precum și în instituțiile în care beneficiază de asistență psihopedagogică și consiliere, al cărei președinte este inspectorul școlar general sau un inspector școlar general adjunct.(2) Componența și procedura de organizare și funcționare a comisiei prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului educației. + Articolul 10(1) În vederea asigurării dreptului la educație, direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, cu sprijinul Inspectoratului General pentru Imigrări, comunică inspectoratelor școlare județene, respectiv Inspectoratului Școlar al Municipiului București lista minorilor neînsoțiți aflați pe teritoriul României care provin din zona conflictului armat din Ucraina.(2) Lista prevăzută la alin. (1) trebuie să conțină cel puțin următoarele informații: numele și prenumele, vârsta, nivelul de învățământ, limba în care poate comunica minorul, locul în care acesta este cantonat, precum și mențiuni referitoare la documente de identitate/studii aflate în posesia minorului, după caz. + Articolul 11Comisia constituită în condițiile art. 9 adoptă deciziile privind repartizarea minorilor neînsoțiți care provin din zona conflictului armat din Ucraina către unitatea de învățământ, în vederea asigurării dreptului la educație, având la bază lista prevăzută la art. 10 alin. (2), transmisă de direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, cu sprijinul Inspectoratului General pentru Imigrări, și menține legătura cu direcțiile generale în vederea acordării suportului necesar asigurării dreptului la educație, protecție și asistență socială. + Articolul 12(1) La nivelul fiecărui județ și, după caz, la nivelul fiecărui sector al municipiului București se constituie Grupul operativ pentru minori neînsoțiți, fără personalitate juridică, denumit în continuare Grupul operativ, care are rolul de a identifica rapid măsura cea mai adecvată pentru protecția minorului neînsoțit.(2) Grupul operativ este compus din reprezentanți ai direcției generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv a sectoarelor municipiului București, ai inspectoratului școlar județean/Inspectoratului Școlar al Municipiului București, ai direcției de sănătate publică județene/Direcției de Sănătate Publică a Municipiului București și ai organizațiilor neguvernamentale sau, după caz, și ai organismelor internaționale. Regulamentul de organizare și funcționare și atribuțiile Grupului operativ pentru minorii neînsoțiți se aprobă prin ordin comun al ministrului familiei, tineretului și egalității de șanse, al ministrului educației și al ministrului sănătății.(3) Coordonarea Grupului operativ este asigurată de un reprezentant cu funcție de conducere din partea direcției generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv a sectoarelor municipiului București.(4) La activitățile Grupului operativ pot participa, la invitația coordonatorului, reprezentanți ai altor instituții relevante pe plan local, a căror intervenție poate sprijini instrumentarea cazurilor minorilor neînsoțiți care intră pe teritoriul României. + Articolul 13(1) Prin derogare de la prevederile art. 2 din Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de alocația de stat pentru copii și copiii beneficiarilor, precum și ai beneficiarilor anteriori, dacă permisul de ședere temporară are înscrisă o adresă. Adresa prevăzută în permisul de ședere temporară se asimilează domiciliului sau reședinței.(2) Prin derogare de la prevederile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 61/1993, republicată, cu modificările și completările ulterioare, alocația de stat se acordă și în situația în care copiii prevăzuți la alin. (1) se află pe teritoriul României însoțiți de un singur părinte ori care se află în îngrijirea unui reprezentant.(3) În situațiile prevăzute la alin. (1) și (2), alocația de stat pentru copii se acordă pe bază de cerere însoțită de copia permisului de ședere temporară în termen de valabilitate, precum și de o declarație pe propria răspundere prin care certifică faptul că minorul se află în întreținerea părintelui sau a reprezentantului acestuia. Modelul declarației se stabilește prin ordin al ministrului muncii și solidarității sociale, la propunerea Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. În cazul în care persoana deține documente doveditoare privind calitatea de reprezentant al minorului eliberate de autoritățile din România, prezintă copie și după aceste documente.(4) Cererea și documentele doveditoare prevăzute la alin. (3) se depun la unitatea administrativ-teritorială pe a cărei rază se află adresa înscrisă în permisul de ședere temporară. Dreptul la alocația de stat pentru copii se stabilește cu luna următoare depunerii cererii.(5) Plata alocației de stat pentru copii se efectuează în funcție de înscrisurile din cuprinsul permisului de ședere temporară și de opțiunea părintelui/reprezentantului, după cum urmează:a) la domiciliu sau reședință, pe bază de mandat poștal, ori în cont bancar în cazul în care permisul de ședere temporară conține o adresă completă;b) doar în cont bancar în cazul în care permisul de ședere temporară conține o adresă incompletă.(6) Celelalte prevederi ale Legii nr. 61/1993, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.(7) Părinții sau, după caz, reprezentanții minorilor au obligația ca, din 3 în 3 luni, începând cu luna depunerii cererii, să dovedească faptul că locuiesc la adresa înscrisă în permisul de ședere temporară prin depunerea unei declarații pe propria răspundere la agenția pentru plăți și inspecție socială județeană, respectiv a municipiului București care efectuează plata dreptului, fie prin mijloace electronice, fie prin înregistrare la sediul acesteia. Modelul declarației se stabilește prin ordin al ministrului muncii și solidarității sociale, la propunerea Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.(8) Neprezentarea de către părinte sau reprezentantul minorului a declarației pe propria răspundere prevăzute la alin. (7) atrage după sine suspendarea plății alocației de stat pentru copii.(9) În situația prevăzută la alin. (8), reluarea plății alocației de stat pentru copii se face începând cu luna următoare prezentării declarației prevăzute la alin. (7). + Articolul 14(1) Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, aprobată prin Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare, în situația în care permisul de ședere temporară al beneficiarului sau al beneficiarului anterior conține o adresă completă, aceasta se asimilează domiciliului sau reședinței, în vederea acordării drepturilor prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, aprobată prin Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare.(2) Pentru stabilirea cuantumului indemnizației prevăzute la art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, aprobată prin Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare, se iau în calcul numai veniturile realizate în România, de natura celor prevăzute la art. 3 din același act normativ.(3) Indemnizația prevăzută la art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, aprobată prin Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare, se acordă cu respectarea prevederilor art. 12 alin. (6) și (7) din același act normativ.(4) În situația în care cel de-al doilea părinte nu se află pe teritoriul României sau acesta nu îndeplinește condițiile de acordare a indemnizației pentru creșterea copiilor, prevederile art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, aprobată prin Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare, nu se aplică.(5) În vederea urmăririi respectării condiției prevăzute la alin. (3), prevederile art. 13 alin. (7)-(9) se aplică în mod corespunzător. + Articolul 15(1) Persoanele singure care au în creștere sau îngrijire un copil de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, după perioada prevăzută la art. 3 alin. (2), au dreptul la un sprijin lunar pentru creșterea copilului în cuantum egal cu nivelul minim al indemnizației pentru creșterea copiilor prevăzut la art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, aprobată prin Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare.(2) Indemnizația prevăzută la alin. (1) se acordă la cererea părintelui sau a reprezentantului copilului, depusă la agenția pentru plăți și inspecție socială județeană, respectiv a municipiului București în a cărei rază se află domiciliul/reședința înscrisă în permisul de ședere temporară. Cererea se poate depune fizic la sediul agenției pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București sau prin mijloace electronice.(3) Cererea prevăzută la alin. (2) se completează potrivit modelului aprobat prin ordinul prevăzut la art. 13 alin. (7) și este însoțită de copia actelor de identitate ale părinților/ reprezentanților minorului și a certificatelor de naștere ale copiilor.(4) Indemnizația se acordă începând cu luna următoare depunerii cererii și încetează, după caz, în luna următoare împlinirii de către copil a vârstei de 2 ani sau 3 ani în cazul copilului cu handicap.(5) Prevederile art. 13 alin. (7)-(9) se aplică în mod corespunzător și în situația acordării indemnizației prevăzute la alin. (1). + Articolul 16(1) Persoanele cu dizabilități, însoțite sau neînsoțite, care provin din zona conflictului armat din Ucraina și intră în România, pentru a avea acces la drepturile prevăzute de Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, au obligația de a se înregistra în evidențele direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București.(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) beneficiază, la cerere, în mod gratuit, de serviciile sociale din centrele prevăzute la art. 51 alin. (3) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Însoțitorii acestor persoane beneficiază, în aceleași condiții, de servicii sociale împreună cu acestea.(3) Procedura de acordare a serviciilor sociale pentru persoanele prevăzute la alin. (1) se stabilește prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.(4) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot beneficia de drepturile prevăzute de Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dacă dobândesc un certificat de încadrare în grad de handicap eliberat de autoritățile române, pe baza criteriilor medicopsihosociale, aprobate prin ordin comun al ministrului muncii și solidarității sociale și al ministrului sănătății, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului act normativ. (5) Prin derogare de la prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru persoanele prevăzute la alin. (1), adresa înscrisă în permisul de ședere temporară se asimilează domiciliului sau reședinței.(6) În vederea acordării drepturilor potrivit alin. (4), persoanele prevăzute la alin. (1) solicită direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București evaluarea în vederea încadrării în grad de handicap.(7) Obținerea certificatului de încadrare în grad de handicap de către persoanele prevăzute la alin. (1) conferă acestora drepturile și obligațiile prevăzute de Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(8) Prin derogare de la prevederile art. 86^1 alin. (2) și ale art. 87 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, valabilitatea certificatului de încadrare în grad de handicap se stabilește la 6 luni. Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 430/2008 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea și funcționarea comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, ale Hotărârii Guvernului nr. 502/2017 privind organizarea și funcționarea comisiei pentru protecția copilului și ale anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1.019/2018 privind aprobarea Procedurii de preluare de către agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului București, a personalului cu atribuții în efectuarea plăților prestațiilor sociale pentru persoanele cu handicap de la direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, a Procedurii de acordare a plăților, precum și situațiile de suspendare, modificare, încetare a dreptului la prestațiile sociale pentru persoanele cu handicap, precum și pentru modificarea Statutului propriu de organizare și funcționare al Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 151/2012, se aplică în mod corespunzător.(9) În aplicarea prevederilor alin. (8), Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități sau, după caz, Autoritatea pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție poate emite instrucțiuni pentru comisiile de evaluare a persoanelor cu handicap, care se aprobă prin ordin al președintelui, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. + Articolul 17(1) Beneficiarii, după expirarea perioadei în care primesc suma forfetară prevăzută la art. 3, precum și beneficiarii anteriori pot obține, la cerere, venit minim de incluziune conform prevederilor Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările și completările ulterioare.(2) Prin derogare de la prevederile art. 6 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 196/2016, cu modificările și completările ulterioare, în cazul persoanelor prevăzute la alin. (1), minorul însoțit de un singur părinte ori de reprezentantul minorului se consideră familie monoparentală.(3) În situația prevăzută la alin. (2), pe lângă documentele doveditoare prevăzute la art. 29 din Legea nr. 196/2016, cu modificările și completările ulterioare, părintele sau, după caz, reprezentantul minorului depune și declarația pe propria răspundere prevăzută la art. 13 alin. (3). (4) Prin derogare de la art. 19 alin. (1) din Legea nr. 196/2016, cu modificările și completările ulterioare, la stabilirea dreptului la venitul minim de incluziune, în componența familiei cu copii se iau în considerare și copiii care au calitatea de audienți.(5) Prin derogare de la prevederile art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 196/2016, cu modificările și completările ulterioare, la stabilirea dreptului la venitul minim de incluziune se iau în calcul veniturile realizate ori înregistrate pe teritoriul României, precum și bunurile deținute de persoanele prevăzute la alin. (1) în proprietate, închiriere, comodat ori altă formă de deținere pentru care pot fi prezentate documente doveditoare ori sunt înregistrate pe teritoriul României.(6) Plata venitului minim de incluziune se efectuează după cum urmează:a) la domiciliu sau reședință, pe bază de mandat poștal, ori în cont bancar în cazul în care permisul de ședere temporară conține o adresă completă;b) doar în cont bancar în cazul în care permisul de ședere temporară conține o adresă incompletă. + Articolul 18Prevederile art. 13-16 din prezenta ordonanță de urgență se aplică începând cu data de 1 iulie 2024 și până la expirarea termenului de prelungire succesivă a protecției temporare, cu excepția art. 14, care se aplică până la finalizarea perioadei de concediu pentru creșterea copilului, cu condiția ca persoana beneficiară și copilul/copiii acesteia să se afle pe teritoriul României. + Articolul 19(1) Beneficiarii și beneficiarii anteriori pot fi încadrați în muncă, până la încetarea protecției temporare, fără avizul de angajare prevăzut la art. 3 alin. (1) și art. 17 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, aprobată prin Legea nr. 14/2016, cu modificările și completările ulterioare.(2) Persoanelor prevăzute la alin. (1) li se prelungește dreptul de ședere în scop de muncă potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare, fără obligativitatea obținerii unei vize de lungă ședere pentru angajare în muncă, până la expirarea perioadei pentru care Comisia Europeană stabilește asigurarea protecției temporare.(3) Încadrarea în muncă a beneficiarilor și a beneficiarilor anteriori, care nu dețin documente care să probeze calificarea profesională sau experiența în activitate necesare ocupării unui loc de muncă, se poate realiza, până la încetarea conflictului armat din Ucraina, în baza declarației pe propria răspundere a acestora că îndeplinesc condițiile de calificare profesională și experiență în activitate necesare ocupării locului de muncă pe care urmează să fie încadrați și nu au antecedente penale care să fie incompatibile cu activitatea pe care o desfășoară sau urmează să o desfășoare pe teritoriul României.(4) Procedura de încadrare în muncă pentru persoanele prevăzute la alin. (3) se aprobă prin ordin al ministrului muncii și solidarității sociale.(5) Încadrarea în muncă a persoanelor prevăzute la alin. (3) se realizează cu respectarea prevederilor art. 29 și 31 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în ceea ce privește verificarea prealabilă a aptitudinilor profesionale și personale ale persoanei care solicită angajarea, respectiv stabilirea unei perioade de probă pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă.(6) Prevederile alin. (3) nu se aplică în cazul beneficiarilor și beneficiarilor anteriori care doresc să acceadă la ori să exercite în România, în mod independent sau ca salariat, profesiile de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist, moașă, medic veterinar și arhitect sau una dintre profesiile prevăzute în anexele nr. 2, 4 și 8 la Legea nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările și completările ulterioare.(7) Termenele prevăzute alin. (1) și (3) încep să curgă de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. + Articolul 20(1) Beneficiarii și beneficiarii anteriori, persoane vârstnice cu mobilitate redusă sau aflate în situație de dependență, care provin din zona conflictului armat din Ucraina și intră în România, beneficiază, la cerere, în mod gratuit, de serviciile sociale în conformitate cu prevederile Legii nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(2) Pentru implementarea prevederilor alin. (1), ministrul muncii și solidarității sociale emite instrucțiuni. + Articolul 21Beneficiarii și beneficiarii anteriori, persoane adulte cu dizabilități și persoane vârstnice cu mobilitate redusă sau aflate în situație de dependență, care provin din zona conflictului armat din Ucraina, care intră în România și nu dețin documente de identitate valabile, sunt îndrumate către Inspectoratul General pentru Imigrări în vederea stabilirii regimului juridic, concomitent cu preluarea lor, la cerere, de către serviciul public de asistență socială de la nivel județean sau local, în vederea acordării serviciilor sociale. + Articolul 22Prin derogare de la prevederile art. 554 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, și de la prevederile Legii nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, autoritățile administrației publice locale pot angaja, fără concurs, asistenți sociali sau alt personal de specialitate, după caz, inclusiv din rândul cetățenilor ucraineni care cunosc limba română, în cadrul serviciilor publice de asistență socială de la nivel local și județean și în cadrul serviciilor sociale în care sunt beneficiari care provin din zona conflictului armat din Ucraina, în funcție de nevoile acestora, pentru o durată determinată, dar nu mai mult de 3 ani. + Articolul 23Cheltuielile corespunzătoare asigurării serviciilor sociale destinate copiilor, persoanelor cu dizabilități și persoanelor vârstnice se suportă din sursele prevăzute de legea bugetului de stat, precum și din bugetele locale, cu respectarea prevederilor art. 6 și art. 14 alin. (5) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările ulterioare. + Articolul 24(1) Furnizorii publici de servicii sociale, acreditați în condițiile legii, pot înființa servicii sociale de tipul celor prevăzute la art. 51 din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru persoane adulte cu dizabilități care provin din zona conflictului armat din Ucraina, în funcție de nevoile acestora, pentru o durată determinată, dar nu mai mult de 3 ani.(2) Serviciile sociale prevăzute la alin. (1) se pot înființa, prin hotărâre a consiliului județean/local al sectorului municipiului București, în regim de urgență, în condițiile art. 178 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, prin derogare de la prevederile art. 51 alin. (8) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(3) În termen de 72 de ore de la înființarea serviciilor sociale în condițiile alin. (2), direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului au obligația să solicite Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități obținerea licenței de funcționare.(4) Prin derogare de la prevederile art. 11 alin. (9) din Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități eliberează licența de funcționare, pentru o perioadă de maximum 3 ani. + Articolul 25După împlinirea perioadei prevăzute la art. 3 alin. (2), beneficiarii și beneficiarii anteriori au acces la sistemul asigurărilor pentru șomaj, la măsurile de prevenire a șomajului și la măsurile pentru stimularea ocupării forței de muncă, acordate în urma înregistrării la agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, respectiv a municipiului București, în condițiile stabilite pentru cetățenii români de prevederile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare. + Articolul 26(1) Beneficiarii anteriori care până la data de 1 iulie 2024 nu au beneficiat de întreaga perioadă de 3 luni prevăzută la art. 1 alin. (10) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2022 au dreptul la acoperirea cheltuielilor cazării până la terminarea celor 3 luni consecutive în condițiile art. 3 din prezenta ordonanță de urgență.(2) Dispozițiile art. 3 nu se aplică beneficiarilor anteriori care au beneficiat de întreaga perioadă de 4 luni prevăzută la art. 1 alin. (10) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2022.(3) Drepturile prevăzute la art. 133 alin. (1) lit. c) - g) din Legea nr. 122/2006, cu modificările și completările ulterioare, se acordă potrivit prezentei ordonanțe de urgență.(4) Pentru beneficiarii anteriori găzduiți în locațiile stabilite de comitetele județene/al municipiului București pentru situații de urgență se decontează lunar, până la data de 31 martie 2025, din bugetul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și, după caz, din bugetele/bugetul inspectoratelor județene pentru situații de urgență/Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov. Suma se decontează către unitatea care asigură cazarea proporțional cu numărul de zile pentru care aceasta este asigurată. Cuantumul, mecanismul și condițiile urmează a fi stabilite prin hotărâre a Guvernului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului act normativ. (la 26-09-2024, Alineatul (4) , Articolul 26 a fost modificat de Articolul 7 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 116 din 25 septembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 971 din 26 septembrie 2024 ) + Articolul 27Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se abrogă:a) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 27 februarie 2022, cu modificările și completările ulterioare;b) art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2022 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri de sprijin și asistență umanitară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 231 din 8 martie 2022.
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
Marian Neacșu
Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,
Marian-Cătălin Predoiu
Ministrul muncii și solidarității sociale,
Simona Bucura-Oprescu
Șeful Cancelariei Prim-Ministrului,
Alexandru-Mihai Ghigiu
Ministrul educației,
Ligia Deca
Ministrul sănătății,
Alexandru Rafila
Ministrul familiei, tineretului și egalității de șanse,
Natalia-Elena Intotero
Ministrul finanțelor,
Marcel-Ioan BoloșBucurești, 28 iunie 2024.Nr. 96.------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari