DECIZIA nr. 37 din 30 ianuarie 2024referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) lit. n) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977 nr. 341/2004
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 570 din 19 iunie 2024



    Marian Enache- președinte
    Mihaela Ciochină- judecător
    Cristian Deliorga- judecător
    Dimitrie-Bogdan Licu- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Elena-Simina Tănăsescu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Irina Loredana Gulie- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) lit. n) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, excepție ridicată de George Enescu, în Dosarul nr. 35.411/3/2018 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.168D/2019.2. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, doamna avocat Dana Constantinescu, din Baroul București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care arată, cu titlu preliminar, că excepția de neconstituționalitate are ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 lit. g) din Legea nr. 341/2004, iar nu cele ale art. 5 lit. n) din această lege. Totodată, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, reiterând susținerile formulate în motivarea scrisă a acesteia.4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
    CURTEA,
    având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5. Prin Încheierea din 1 aprilie 2019, astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea din 17 aprilie 2019 și prin Încheierea din 9 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 35.411/3/2018, Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. n) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977 nr. 341/2004. Excepția a fost ridicată de George Enescu într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de acordare în proprietate a unei suprafețe de teren extravilan.6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că textul de lege criticat este neconstituțional, deoarece nu prevede modalitatea de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea beneficiarilor, și nici organul îndreptățit să realizeze atribuirea în proprietate. În același timp, textul de lege criticat este lipsit de previzibilitate, deoarece nu precizează condițiile și termenul în care se poate realiza dreptul reglementat, iar sintagma „în limita posibilităților“ permite conducătorului instituției căreia i se adresează cererea să legifereze, cu încălcarea normelor de tehnică legislativă, prin „stabilirea arbitrară a organului de la care se cere avizul“. Invocă în acest sens Deciziile Curții Constituționale nr. 363 din 7 mai 2015, nr. 189 din 2 martie 2006 sau Decizia nr. 647 din 5 octombrie 2006.7. Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată și arată că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, redactarea acestora fiind lipsită de claritate și precizie, având în vedere că nu precizează în mod clar care este procedura de atribuire a dreptului de proprietate și care sunt instituțiile competente să realizeze procedura de atribuire. Prin urmare, neindicarea unei proceduri de urmat lasă loc arbitrarului, iar această lipsă de claritate, precizie și previzibilitate creează astfel premisa aplicării textului de lege criticat în mod diferit, într-o manieră discriminatorie, ca rezultat al unor interpretări sau aprecieri arbitrare de către instituțiile învestite cu soluționarea unor cereri având ca obiect valorificarea dreptului prevăzut.8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.11. Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit Încheierii din 1 aprilie 2019, astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea din 17 aprilie 2019 și prin Încheierea din 9 mai 2019, precum și din motivarea autorului excepției, îl reprezintă dispozițiile art. 5 alin. (1) lit. n) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, având următorul cuprins: „(1) Persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), precum și la art. 3^1 lit. b), care îndeplinesc condițiile prezentei legi beneficiază și de următoarele drepturi: (...) n) atribuirea, în limita posibilităților, în proprietate a 10.000 mp de teren în extravilan și 500 mp de teren în intravilan - acesta din urmă pentru destinația de locuință, dacă nu a avut sau nu are în proprietate un alt spațiu locativ; (...).“12. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitoare la principiul legalității, în componenta sa referitoare la calitatea legii, art. 11 alin. (1) și (2) privind obligațiile ce îi revin statului român din tratatele la care este parte, art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil. De asemenea, se invocă art. 19 - Abuzul de funcții cuprins în Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției din 31 octombrie 2003, ratificată prin Legea nr. 365/2004 și art. 6 - Dreptul la un proces echitabil cuprins în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la dispozițiile art. 16 și art. 44 din Constituție, și față de o motivare similară celei invocate în prezenta cauză, referitoare la modul de redactare deficitară a textului de lege criticat, în privința efectelor asupra beneficiarilor.14. Astfel, prin Decizia nr. 862 din 14 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 795 din data de 11 august 2022 paragraful 14, Curtea a reținut că dreptul acordat prin textul de lege criticat face parte dintr-un ansamblu de măsuri, cum ar fi, spre exemplu, și dreptul la indemnizație reparatorie, pe care Legea nr. 341/2004 le-a instituit pentru cinstirea memoriei celor care și-au jertfit viața și în semn de gratitudine față de cei care au luptat pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989. Temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoștință pentru cei care, prin jertfa și contribuția proprie, au contribuit la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației este incontestabil, însă acestea nu sunt garantate prin Constituție, ci sunt acordate de legiuitor potrivit competenței sale (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 1.046 din 11 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 20 februarie 2013).15. În prezenta cauză, față de raportarea criticii de neconstituționalitate la dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, referitor la principiul legalității, în componenta sa privind calitatea legii, Curtea reține că prevederile legale criticate, instituind dreptul la atribuirea în proprietate, în limita posibilităților, a 10.000 mp de teren în extravilan și 500 mp de teren în intravilan - acesta din urmă pentru destinația de locuință, se completează cu Normele metodologice de aplicare ale Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.412/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 10 septembrie 2004. Potrivit art. 34 din Normele metodologice, în aplicarea prevederilor art. 5 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, în situațiile în care autoritățile administrației publice locale nu dispun de suprafețele de teren necesare satisfacerii solicitărilor, se poate proceda, în condițiile legii, la trecerea unor suprafețe de teren din domeniul public în domeniul privat, cu această destinație. Totodată, în limita suprafeței de 500 mp de teren în intravilan, autoritățile și instituțiile publice atribuie solicitanților suprafața de teren aferentă spațiului locativ care i-a fost vândut în baza altor reglementări în vigoare, dar în cazul cărora, la momentul respectiv, nu a fost posibilă și vânzarea terenului aferent.16. Pentru aceste considerente nu pot fi reținute susținerile autorului excepției referitoare la lipsa de previzibilitate a dispozițiilor legale criticate, raportate la pretinsa neprecizare a modalității de constituire a dreptului de proprietate instituit sau a organelor competente în acest sens.17. În ceea ce privește sintagma „în limita posibilităților“, cuprinsă în textul de lege criticat, prin Decizia nr. 862 din 14 decembrie 2021, precitată, paragraful 15, Curtea a reținut că aceasta are semnificația acordării terenului în limita disponibilului aflat în patrimoniul unităților administrativ-teritoriale, iar nu în mod discreționar, astfel încât sintagma legală nu poate fi interpretată în sensul existenței unei voințe arbitrare a conducătorului entității cu atribuții în procedura de restituire, în afara cadrului legal reglementat.18. Referitor la raportarea criticii de constituționalitate la prevederile art. 11 alin. (1) și (2), art. 20, art. 21 alin. (3) din Constituție, precum și la art. 19 cuprins în Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției din 31 octombrie 2003, și art. 6 cuprins în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, autorul excepției nu arată în ce constă încălcarea dispozițiilor constituționale sau convenționale invocate. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate și, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție.19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    HOTĂRĂȘTE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de George Enescu în Dosarul nr. 35.411/3/2018 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 5 alin. (1) lit. n) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 ianuarie 2024.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    MARIAN ENACHE
    Magistrat-asistent,
    Irina Loredana Gulie
    -----